Sunteți pe pagina 1din 24

Nu vreau inca sa ma culc

Andrei, e timpul sa te culci! - ii spune baietelului mama sa. Andrei insa este ocupat cu masinutele sale si nici gand sa lase joaca. - Lasa-ma sa ma mai joc un pic! - o roaga pe mama. - Nici vorba! Chiar si asa ai stat mai mult ca de obicei. Hai, repede! Copilul protesteaza, dar pana la urma mama reuseste sa-l culce. Un pupic grabit de noapte buna, stingerea, se-nchide usa. Abia trec cateva minute si Andrei isi scoate capul - !i-e sete! - "ine, #ugi si bea ceva, dar repede! - spune mama. Andrei trece cu pas ca de melc prin su#ragerie. $ncearca sa prinda cat mai mult cu putinta din programul de seara al televizorului. - Acelasi circ in #iecare seara! - mormaie tata. %upa multa taraganare Andrei trece #ara po#ta in camera sa. $n aceeasi seara, undeva departe, departe de Andrei si parintii sai, spiridusul &ne se pregatea din nou pentru a veni pe 'amant. %upa cum titi, spiridusul &ne presara pe genele copiilor un pra# #ermecat ca acestia, vor, nu vor, sa adoarma. %ar voi nu stiti ca si &ne are o ceata de copii. Cei mai mari dintre copiii spiridusului il pot ajuta deja in munca sa, iar cel mai mic, un nazdravan tare curios isi baga nasul peste tot! (ot timpul il necajeste pe &ne sa-l duca si pe el pe 'amant. %ar degeaba! $n seara aceasta s-a hotarat insa ca in taina sa-l insoteasca totusi pe tatal sau. %upa cum stiti, &ne cara in spinare un sac mare cu pra#-de-somn. )piridusul cel mic varsa un pic de pra# din sac si se baga in el... Asa zbura spre 'amant. Ajunsi pe 'amant )piriduta paraseste neobservat sacul. $nca ameteste datorita zborului. $si inchide ochii si se sprijina de un perete. Cand isi ridica ochii, tatal lui era deja departe. )pairiduta nu sta suparat mult timp. - %au o raita pe 'amant si tot voi mai avea timp sa-l caut pe tata, gandeste el multumit. )a vedem acum ce este in camera aceasta. si stiti in care camera a nimerit )piriduta* %a, da, in camera lui Andrei! + -%ar ce creatura mai e si asta* striga surprins Andrei. Cine esti tu* Nu te cunosc!

-"ineinbteles ca nu ma cunosti! spune )piriduta. )unt pentru prima oara pe 'amant. (atal meu este &ne, cel care aduce somnul. -stii ceva* !i-ai putea #ace un mare serviciu. Atat de tare ma plictisesc in patul meu! %aca ar #i dupa mine, nu as dormi niciodata. !-as putea juca mai mult timp daca nu as dormi. (u ma poti ajuta cu siguranta ca &ne sa nu intre in camera mea. )piriduta este #oarte mandru ca Andrei presupune ca il poate ajuta cu ceva. $i povesteste lui Andrei ca &ne presara la usa #iecarei case un pumn de pra# magic, drept semn ca la acea casa copiii au adormit. Asa &ne se asigura ca a reusit sa adoarma toti copiii. - stii ceva* spune )piriduta. Am sa presar pra# magic in #ata casei tale si ast#el tata va crede ca ai adormit. - )uper! )e bucura Andrei. Asa pot sa ma joc cat vreau! !ultumesc #rumos, draga )piriduta. Andrei se joaca bucuros cu masinutele toata noaptea. A doua zi de dimineata, Andrei este #oarte palid, are cearcane sub ochi. 'rietenii il cheama la joaca. )a organizam un cros! propune unul dintre baieti. Andrei se bucura pentru ca ii place sa alerge. %e indata ce se da startul, Andrei ramane mult in urma. %e obosit ce era nu mai reusea sa #uga. Abia se tara ca un melc. )imtea ca picioarele ii sunt ca de burete. Andrei se supara #oarte tare ca a iesit ultimul si se duce acasa. %ar nici acasa nu are che# de nimic. %upa-masa se poate uita la emisiunea pentru copii, dar nici macar interesantul #ilm de aventuri nu-i poate capta atentia. $l doare capul, abia isi poate tine ochii deschisi. Asa ca seara se culca mai devreme ca de obicei. %upa ce mama stinge lumina apare )piriduta. - Cum iti este* Nici acum nu vrei sa dormi* Andrei ar vrea sa spuna ca mai bine doarme, dar se razgandeste si spune ca vrea sa ramana treaz din nou. si Andrei dn nou isi petrece noaptea treaz. %ar acum joaca cu masinutele nu mai este o bucurie. )cotoceste printre jucarii, dar nimic nu-l intereseaza cu adevarat. Nu este un lucru chiar atat de rau somnul!gandeste el in sinea lui. La micul dejun mama ii serveste #elul lui pre#erat de mancare cereale cu lapte. Numai ca Andrei este atat de slabit de oboseala, incat nu poate tine lingura. &ste nevoit sa renunte la mancarea lui pre#erata. Andrei iese in parc, dar acolo nu are nici o putere sa se joace.

Andrei doreste sa doarma. - Ce prostut am #ost!,mul nu poate avea che# pentru toate,daca nu s-a odihnit bine. %oar atunci poate sa se joace, sa se distreze, sa #aca ce ii place. )eara Andrei il roaga pe )piriduta sa nu mai presare pra# magic la usa lui. Cand intra in camera, &ne il vede pe )piriduta. Andrei adoarme si )piriduta ii povesteste tatalui sau cum l-a ajutat pe Andrei sa stea treaz doua nopti la rand. &ne il dojeneste si ii e-plica ca, spre deosebire de spiridusi, oamenii au mare nevoie de somn pentru a putea sa #aca ceea ce isi doresc. Cand s-a trezit a doua zi, Andrei a inteles ca #ara somn nu poate sa #aca nimic din ceea ce ii #ace placere si din acea zi a avut mare grija sa doarma in #iecare noapte in care mama il ducea la culcare.

Cum a devenit Ana pritena cu comportamentele bune


Ana si .rina sunt doua surori care locuiesc in "ucuresti. )i Ana si .rina merg la gradinita.Ana este in grupa mare pregatitoare iar sora ei, .rina, este in grupa mijlocie.Ana este mereu zglobie si pusa pe sotii si, de asemenea, #oarte curioasa. Ana o necajeste mereu pe surioara ei mai mica ii pune piedica sa cada, da vina pe .rina cand #ace o boacana. !ai nou, Ana a devenit interesata de urmatorul subiect care e di#erenta dintre #etite si baietei* .ntai a vrut sa se convinga ca .rina #ace si ea pipi la #el ca ea. Asa ca a urmarit-o cu atentie cand mama o ajuta pe .rina sa se schimbe. 'ana aici, nimic neobisnuit. !ulti copii au ast#el de curiozitati. %ar Ana a inceput de la o vreme sa-i traga surorii ei chiloteii jos. . se parea amuzant cand sora ei se supara din aceasta cauza. 'entru ca Ana a vazut ca mama o certa cand #acea acest lucru, a inteles ca daca vrea sa-si satis#aca in continuare curiozitatea, va trebui sa gaseasca o cale sa nu mai #ie mereu certata. Asa ca o punea mereu pe .rina sa #aca #el de #el de nazbatii sa-i ridice #ustita verisoarei lor, sa-i dea pantalonii jos verisorului lor, sa-l ude pe verisorul lor pe pantaloni si apoi sa rada ca acesta a #acut pipi, sa-i urmareasca la baie pe copiii de la gradinita. Ana credea ca se poate distra la nes#arsit pe seama altora pana cand, intr-o zi, surpriza, lucrurile au luat o intorsatura neasteptata. Un baietel nou a venit la ei in grupa chiar din prima zi !arin s-a dovedit a #i #oarte nastrusnic si putin sensibil la nevoile colegilor lui. Asa ca Ana s-a trezit ca baietelul ii ridica #ustita in cap si ii baga mana in chilotei. Ana s-a inrosit pe data si nu stia cum sa #aca sa nu mai dea ochii cu colegii ei. Asa ca in acea zi nu a mai avut che# de joaca. A stat retrasa intr-un colt al grupei si de #iecare data cand isi amintea de ceea ce s-a intamplat ii venea sa planga. Cum a putut #ace acel baietel un lucru atat de urat* Nu s-a gandit ca ii va #ace rau* %eodata Ana si-a amintit de cuvinteler mamei ei (oate partile corpului care sunt acoperite de costumul de baie sunt considerate intime. Acest lucru inseamna ca nu putem sa atingem aceste parti ale altor persoane, ca nu le aratam cand ne jucam cu alti copii. )ingurele situatii cand este permis sa le aratam sunt atunci cand #acem baie, cand ne schimbam chiloteii si cand meregem la doctor, daca doctorul ne cere acest lucru. Abia acum a inteles Ana cat de importante sunt aceste lucruri. A inteles si ca daca va continua sa stea suparata nu va rezolva nimic. Asa ca s-a dus la !iss si a rugat-o sa #aca o lectie in care sa le e-plice tuturor copiilor aceste reguli. (ot din acea zi Ana a incetat sa o mai indemne la lucruri rele pe .rina.

(oti copiii de la grupa au inteles ca daca sunt curiosi cu privire la partile intime, aceste in#ormatii pot sa le a#le de la activitatile cu !iss sau de la parinti sau de la medici. )i !arin a inteles repede care erau regulile grupei. .n curand grupa lor a devenit cea mai disciplinata din gradinita. %e multe ori educatoarele de la celelalte grupe ii dadeau drept e-emplu de buna purtare.

Cum a invatat elefantelul sa nu-si mai supere burtica

A #ost odata ca niciodata o #amilie de ele#antei mama ele#ant, tata ele#ant si puiul de ele#ant. (oata lumea era #oarte #ericita. 'arintii mergeau la serviciu iar puiutul de ele#ant mergea la gradinita ele#antilor. .i placea #oarte mult la gradinita pentru ca acolo se juca si invata tot #elul de lucruri sa coloreze, sa cante, sa danseze, sa scrie, sa numere. (ot acolo avea si o multime de prieteni. 'uiul de ele#ant era acum ele#antel mare si era #oarte mandru de asta. )i parintii lui erau la #el de mandri si il iubeau #oarte mult. &le#antelul reusea sa manance singur, sa #aca pipi la /c-ul ele#antilor. .ntr-o zi i s-a intamplat sa #aca pipi pe el. Acest lucru a ingrijorat-o pe mamica lui. A doua zi ele#antelul nu a mai #acut pipi pe el si a observat ca a primit cadou pentru asta o ciocolata. %in acea zi ele#antelul a inceput sa ceara in #iecare zi in care nu #acea pipi pe el, cate o ciocolata. %aca nu-si primea ciocolata, ele#antelul se supara pe data si #acea din nou pipi pe el. %in aceasta cauza mamica ele#ant era #oarte necajita. &a stia ca burtica ele#antelului su#erea #oarte mult de la atata ciocolata. %upa mai multe zile in care a tot mancat ciocolata, intr-o zi, burtica ele#antelului nu a mai putut suporta, s-a suparat asa de tare, incat a inceput sa-l doara ingrozitor pe ele#antel. %egeaba incerca ele#antelul sa o roage sa se potoleasca. &a i-a raspuns - .mi #ace rau atata ciocolata si tu nu vrei sa intelegi. !ereu ceri ciocolata si cadouri. &u te ajut in asa de multe privinte si nu-ti cer nimic pentru asta. Am grija sa diger mancarea pentru ca tu sa poti avea putere sa te joci. !ama ta merge la serviciu in #iecare zi pentru ca sa poata castiga bani si nu cere cadouri pentru asta in #iecare zi. Azorel isi apara stapanul in #iecare zi si se multumeste sa primeasca cateodata un os. Nu cere in #iecare zi oase. .ar tu ceri mereu ciocolata cand reusesti sa #aci pipi ca un baietel mare ce esti. &le#antelul si-a dat seama cat rau ii #acea burticii sale, care il ajuta #oarte mult. %e a doua zi a inceput sa nu mai ceara ciocolata sau alte cadouri. %in acea zi cadoul lui era #aptul ca era ele#antel mare, puternic si ascultator. &ra cel mai mare cadou pe care il putea primi si era mandru de el.

Povestea ursuletului Martinica

Ursuletul !artinica era un ursulet #oarte simpatic. .i placea sa se joace, sa cante, sa danseze, sa construiasca, sa se uite la 'o/er 0angers si sa mearga la gradinita. %a, ii placea tare mult sa mearga la gradinita pentru ca acolo invata tot #elul de lucruri minunate. .n plus avea si o multime de prieteni. Cel mai bine se impaca cu o #etita ursulet, care era singura din grupa ursuletilor. Nu-i pasa daca ceilalti colegi, rautaciosi, spuneau ca nu e potrivit sa se joace cu #etitele. &l #acea o multime de jocuri interesante cu prietena lui. Avea si prieteni baietei ursuleti. .n ultima vreme ursuletul nostru avea o mare ingrijoarare ii venise in minte ca el trebuie sa #aca toate lucrurile #oarte, #oarte bine. %orea sa o impresioneze pe !iss ursoaiaca, pe prietena lui, pe mami. %e aceea ursuletul !artinica se supara #oarte #oarte tare daca se intampla sa nu stie ceva la gradi, daca se intampla sa greseasca ceva la o #isa sau sa depaseasca in timp ce colora. .n acelasi timp, insa, nu vroia sa se dea de gol si sa le arate si celorlalti cat de suparat este el in realitate. Uneori ii venea sa planga de suparare, dar se gandea ca se va #ace de rusine. Asa ca pre#era sa su#ere in tacere. %ar erau atatea lacrimi adunate si neplanse trebuia sa scape cumva de ele. Asa ca cerea voie la baie de multe, multe ori sa mai scape de lacrimile adunate. Credea ca asta e solutia cea mai buna. .ntr-o zi, obosite de atata mers la baie picioarele ursuletului si partile intime au cerut ajutorul unui spiridus care locuia in padure. )piridusul era tare intelept si priceput la tot #elul de solutii. Asa ca intr-o zi, pe cand !artinica se intorcea de la gradinita, i-a iesit in cale si i-a spus )tiu despre supararea ta. .ti voi pune trei intrebari magice si daca vei sti raspunsul la ele, supararea ta va disparea 'rima intrebare a #ost Cine din intreaga padure reuseste sa #aca intotdeauna toate lucrurile bine #ara sa greseasca niciodata* A doua intrebare a #ost Ce se intampla cand gresim* A treia intrebare a #ost Ce inseamna prietenia* )piridusul i-a dat trei zile lui !artinica pentru a gasi raspunsul. !artinica a stat si s-a gandit si a incercat sa vada care era raspunsul la cele trei intrebari. .n prima zi a gasit raspunsul la prima intrebare nimeni nu #ace intotdeauna toate lucrurile bine. La inceput era cat pe ce sa spuna ca !ami #ace intotdeauna toate lucrurile bine. %ar si-a adus aminte ca si mami uita uneori anumite lucruri, ca si ea mai spune 12ai ce

neatenta am #ost!1%upa ce a gasit raspunsul la aceasta intrebare, !artinica a simtit cum supararea sa se imputinase deja. A doua zi a gasit raspunsul la a doua intrebare. Chiar s-a intamplat sa greseasca ceva la gradi. A stat sa vada ce se intampla prietena lui l-a iubit la #el de mult, !iss Ursoaiaca nu l-a certat, mami si tati l-au iubit ca in #iecare zi, jocurile i-au parut la #el de amuzante si placute. La #el si desenul lui animat cu 'o/er 0angers. .n plus a avut si o surpriza pt. ca nu s-a mai suparat cand a gresit, 3ana solutiilor l-a ajutat sa gaseasca solutia potrivita pentru a-si indrepta greseala. !iss l-a laudat ca si-a recunoscut greseala sa ca a reparat-o. %eja !arinica scapase de mare parte din suparare. Nici nu mai putea sa spuna ca nu-i iese nimic. 'entru ca isi daduse seama ca acest lucru nu era deloc adevarat. .n s#irsit in a treia zi !artinica a gasit raspunsul si la cea de-a treia intrebare. )-a gandit la prietena si la prietenii lui si si-a dat seama ca ii iubeste la #el de mult chiar si atunci cind gresesc. )i atunci, ca prin minune, odata cu #rica de a-si pierde prietenii, a disparut si ultima picatura de suparare. !artinica stia ca e posibil sa se mai supere cateodata, dar stia si ca la orice problema poate gasi o solutie. !ai stia ca supararea impartasita cu cineva trece mai usor. .n s#arsit picioarele si partile intime rasu#lau linistite ca nu mai erau puse sa munceasca atat de mult degeaba.

Povestea stupului de albine


.ntr-un stup traia o regina #oarte preocupata de calitatea mierii produse de supusele sale. !ulta vreme, mierea a #ost de calitate superioara, dar, de la un timp, lucrurile au inceput sa se schimbe albinele au devenit mai super#iciale, leneveau la umbra unei #runze sau se harjoneau intre ele. )ituatia a inceput sa se agraveze de la o zi la alta, cu toate observatiile reginei. .ntr-o zi, cand toate albinele se odihneau, s-a produs un eveniment ine-plicabil stupul s-a rasturnat si toate albinele au #ost aruncate a#ara. %in #ericire, atat albinele cat si regina au scapat nevatamate. )periate, albinele s-au grupat in jurul reginei lor. .n ajutorul albinelor a venit si regele bondarilor. Acesta a inceput sa analizeze situatia pentru a vedea care a #ost cauza catastro#ei. La s#arsit concluzia a #ost urmatoarea nenorocirea s-a produs chiar din vina albinelor, deoarece acestea au muncit #ara sa #ie atente ast#el incat au depozitata toata mierea intr-o singura parte a stupului si l-au dezechilibrat. !arele bondar a chemat toate albinele si le-a e-plicat cum au reusit sa dezechilibreze stupul. Albinele si-au inteles greseala. %in acel moment regina a devenit mai hotarata si toate deciziile ei au #ost respectate intocmai. 4oarte repede albinele au re#acut stupul, iar la #estivalul mierii au castigat marele premiu.

Cei patru prieteni credinciosi

, sa va spun acum povestea celor patru prieteni credinciosi. A #ost odata ca niciodata un papagal, o pasare #rumoasa cu pene lucioase si #rumos colorate. .ntr-o zi papagalul a gasit o samanta neagra si rotunda. 'apagalul s-a gandit o clipa si apoi s-a hotarat sa o planteze. A inceput sa sape o groapa si in timp ce lucra de mare zor, o maimutica se apropie de papagal, sarind din creanga in creanga - )pune-mi prietene, ce #aci aici* 'apagalul i-a povestit ca a gasit o samanta lucioasa si ca s-a hotarat sa o planteze. 'ot sa-ti #iu de ajutor cu ceva* a intrebat maimutica. - &ste #oarte dragut din partea ta ca vrei sa ma ajuti. %upa ce voi planta samanta, vei #i draguta sa o uzi* - "ineinteles, a spus maimutica. L-a asigurat pe papagal ca planta va avea su#icienta apa, in special in timpul sezonului secetos cand va aduce apa din raul din apropiere. Un ursulet dragalas cu blanita moale si pu#oasa s-a apropiat si el, vazandu-i pe cei doi prieteni. - Ce #aceti aici prieteni* a intrebat el. Cei doi prieteni i-au povestit despre samanta si despre ce va #ace #iecare pentru a o ajuta pe plantuta sa creasca. - As putea si eu sa sap pamantul in jurul ei si sa o curat de buruieni* Ast#el va avea si su#icienta hrana pentru a creste mare si puternica. - )igur! Au spus papagalul si maimutica cu incantare. &le#antul %umbo care se a#la prin preajma s-a apropiat si el de cei trei prieteni. "una ziua prieteni! 2ad ca sunteti #oarte entuziasmati!Ce #aceti aici* - , sa avem un pom mare si puternic pentru ca papagalul tocmai a plantat o samanta, maimutica o va uda, iar eu o sa o curat de buruieni! a spus ursuletul. - !-as bucura sa va ajut si eu! %aca voi pazi plantuta, nici un animal ierbivor nu-i va manca #runzele si nimeni nu-i va #ace nici un rau. - )igur! 2om avea un pom mare si puternic! 4iecare dintre cei patru prieteni si-a tinut promisiunea. %e indata ce papagalul a plantat samanta, maimutica a udat samanta si apoi #irava plantuta ce a iesit dupa cateva zile. Ursuletul a sapat pamantul si a curatat buruienile din jurul ei. &le#antul a pazit-o zi de zi. -

4irava plantuta s-a trans#omat intr-un copac mare si puternic la ale carui crengi nu putea sa mai ajunga nimeni. )i a venit apoi vremea ca puternicul copac sa #aca rod si sa #ie, ast#el, rasplatita munca celor patru prieteni credinciosi. La #el cum cei patru prieteni au muncit impreuna sa planteze si sa ingrijeasca planta, la #el au muncit impreuna si pentru a culege #ructele. 'entru ca plantuta lor era acum un copac inalt si puternic si nimeni nu putea sa ajunga la ramurile lui, ele#antul s-a asezat sub copac iar in spatele lui a urcat ursuletul. !aimutica s-a catarat iute pe umerii ursuletului iar papagalul a zburat pe capul maimuticii. 'apagalul lua #ructele rand pe rand, le dadea maimuticii, maimutica le dadea ursuletului iar ursuletul le dadea ele#antului. La s#arsit ele#antul punea #ructele cu trompa lui lunga intr-un cos. %e indata cei patru prieteni s-au putut bucura impreuna de #ructele dulci si zemoase. Ce bine e cand prietenii lucreaza impreuna!

Cum sa-ti faci prieteni


Uneori poate #i trist daca esti un soarece care locuieste de unul singur intr-o gaura in peretele din coltul unei case. Uneori te poti simti la #el de singur chiar daca mai sunt si altii care locuiesc in aceeasi casa cu tine. 4red )oricelul se bucura uneori ca traieste de unul singur in special cand avea o #ar#urie de sand/ich-uri cu paine prajita si branza, toata numai pentru el. %ar cateodata, soricelul se gandea ca i-ar placea sa aiba un prieten cu care sa se joace. .ntr-o buna zi, preocupat de acest gand iesi a#ara si o lua spre drumul care ducea la gol#ul unde obisnuia sa stea singur pe marginea debarcaderului si sa asculte clipocitul apei. Nici nu ajunse bine acolo cand del#inul )lee5-4in isi scoase capul din apa si veni langa el, privindu-l cu ochii lui mari si sticlosi. - "una 4red, il saluta el zambind. Ce #aci aici* - !a gandeam cum sa gasesc un prieten cu care sa ma joc. - 'oti sa te joci cu mine, spuse )lee5-4in. - Cum* Noi suntem atat de di#eriti! spuse 4red. (u esti del#in, eu sunt soricel. (u traiesti in apa si eu pe pamant. - Ah, e-clama del#inul cu o umbra de tristete. Apoi inviorandu-se adauga - 'oate e-ista o solutie. %aca tu te-ai aseza pe spatele meu si te-ai prinde de aripioara mea, te-as lua la o plimbare prin apa, #ara sa te uzi... &i, poate te-ai uda doar asa, putin. .n timp ce 4red se bucura de plimbare impreuna cu )lee5-4in se gandea ca a gasit o cale amuzanta de a-si #ace noi prieteni si anume de a #ace impreuna ceva care sa-i bucure pe amandoi. Ca si cand i-ar #i ghicit gandurile, )lee5-4in spuse - !a gandeam si eu la acelasi lucru cum sa-ti #aci noi priteni* )tii, sunt o multime de lucruri pe care trebuie sa le eviti daca vrei sa-ti #aci prieteni. - .l vezi pe Leaper* spuse el aratand cu nasul spre mare. 4red il vazuse deja pe Leaper cum asteptase valul cel mai mare pentru a #ace apoi un salt urias chiar peste var#ul lui. - Nu-l ajuta sa iasa in evidenta in #elul acesta. Leaper nu are prea multi prieteni deoarece crede ca este mult mai bun decat oricare dintre ei. %e asemenea nu ajuta nici sa #ii timid. .l vezi pe del#inul acela* Nu-l vei vedea iesind in evidenta precum Leaper. &l intotdeauna inoata in spatele celorlalti si ii lasa pe ei sa #aca primul pas si de aceea nu are multi prieteni. )oricelul 4red incepu sa se intrebe in sinea lui 1%aca sunt atat de multe lucruri pe care trebuie sa le eviti, cum este posibil sa-ti mai #aci prieteni*1 .si aduse aminte, insa, de intalnirea de la debarcader cu )lee5-4in si isi aminti cat de bine s-a simtit cand deli#inul ii zambise, se uitase in ochii lui si il intrebase ce #ace. 'oate ca este important ca sa-ti #aci prieteni sa #ii interesat de ceilalti, se gandi 4red, sa-i intrebi cum se simt si ce gandesc. Cand )lee5-4in a #acut toate acestea, 4red s-a simtit important si special. Asa ca ce-ar putea #ace el 4red, ast#el incat )lee5-4in del#inul sa se simta la #el de special si de important* Nu era posibil sa-l invite la el acasa. ,are e-ista vreo solutie ast#el incat del#inul sa se strecoare prin gaura mica din coltul casei* %aca )lee5-4in ar putea sa #aca asta, 4red l-ar invita la el si i-ar arata ca il place ca prieten. %ar pentru ca asta nu era posibil 4red s-a gandit ca ar putea sa-i spuna chiar acum del#inului ce anume i-a #acut placere

- A #ost #rumos din partea ta sa-mi acorzi atentie cand stateam singur pe marginea debarcaderului, spuse 4red. - 'entru ce sunt prietenii* spuse )lee5-4in si zambi. 'rietenii sunt aceia care doresc sa stea cu tine atat la bine cat si la greu, cand esti vesel sau cand esti trist, continua el. - Ai #acut mult mai mult, accentua 4red. (u esti #oarte amabil si grijuliu. Cand am #ost la plimbare impreuna, tu nu ai uitat ca sunt pe spatele tau si ai avut grija sa nu ma ud. - !ultumesc, spuse )lee5-4in, acceptand complimentele lui 4red. )oricelul ramase surprins. &l #usese invatat sa #ie modest, sa nege cand cineva ii #acea un compliment raspunzand de e-emplu 1nu sunt chiar asa1 sau 1evident, nu ma cunosti indeajuns1. (otusi 4red se simti bine cand )lee5-4in i-a acceptat complimentul iar acesta parea ca se simte la #el. Chiar atunci 4red observa ceva la prietenul sau 1)tiai ca ai niste alge prinse de nasuc*1 4red se gandi ca nu observase aceasta in timp ce se plimbau prin apa. - %a, am tot incercat sa scap de ele, raspunse )lee5-4in. Am tusit, am stranutat dar degeaba, eu neavand brate, nu pot sa ajung la ele sa le inlatur. - Lasa-ma sa te ajut, spuse 4red. )i ast#el )lee5-4in su#la iar 4red, cu labutele lui, scoase toate algele a#ara. - Ai avut dreptate cand ai spus mai devreme ca suntem di#eriti, remarca )lee5-4in. &u pot sa inot si tu nu poti, dar putem merge la plimbare daca suntem prieteni. - .ar eu pot sa-ti curat nasucul de algele marine, adauga 4red. %in ziua aceea, 4red stiu ca atunci cand va #i singur acasa si va dori sa #ie impreuna cu cineva, va trebui sa mearga la debarcaderul din gol# pentru a se intalni cu )lee5-4in. &ra adevarat ca ei doi erau atat de di#eriti dar asta nu avea importanta atat timp cat puteau imparti o multime de lucruri. Un del#in si un soarece! - , relatie neobisnuita! spuse )lee5 - 4in - )i o mare prietenie! adauga 4red.

Fii tu insati

6ema era o gira#a nemultumita de #aptul ca era o gira#a. )-a uitat la celelalte animale si s-a gandit ca i-ar placea mai mult sa #ie ca ele. Cand a vazut cum alearga zebrele in galop si-a dorit sa poata alerga cu miscari la #el de line ca ale lor. Cand a vazut ele#antul si-a dorit sa aiba o trompa ca a lui cu care sa soarba apa si sa o stropeasca apoi pe spinarea ei sau a prietenilor. Cand a vazut gazelele si-a dorit sa #ie la #el de eleganta ca si ele. 6ema si-a privit in oglinda unui lac picioarele si s-a gandit ca sunt prea lungi si desirate. 6atul ei arata ca o bucata de guma de mestecat intinsa intre doua degete si lasata apoi sa atarne. "ineinteles, ea nu stia ce era aceea o guma de mestecat, dar s-a gandit ca nu mai era nici un animal in zona cu un gat la #el de lung si de urat ca al ei. Apoi avea si acele doua cornite haioase in var#ul capului. Nu erau la #el de mari si puternice ca ale antilopelor. La ce i-ar #olosi aceste cornite daca ar #i pusa in situatia de a se apara* .ar pielea gira#ei arata dupa parerea ei de parca ar #i #ost murdarita cu noroi. 1Nu-ti mai #a atatea griji! &sti pur si simplu o gira#a si asa e #iresc sa arate o gira#a! 4ii tu insati!1 incerca in zadar sa o linisteasca mama ei. .ntr-o zi 6ema era pe o plaja cu nisip si s-a gandit ca i-ar placea sa se tavaleasca in nisip. Amintindu-si indemnul mamei de a #i ea insasi, s-a gandit ca va #ace e-act ceea ce dorea sa #aca. Asa ca s-a intins pe spate in nisip agitandu-si lungile picioare in aer si rostogolindu-se de pe o parte pe alta. 'rivita din e-terior arata ca o marioneta scapata de sub control de papusar. 6ema nu stia nici ce era acela un papusar si nici ce era o marioneta, dar a auzit intr-un tu#is rasetele unor pui de hiena. )-a intors si a vazut ca acestia o priveau de ceva vreme si se amuzau pe seama ei. 6ema s-a ridicat iute in picioare si s-a indepartat cu capul plecat, gandindu-se ca a platit destul de scump curajul de a #i ea insasi. Apoi, ca prin minune a aparut in #ata ei zana gira#elor. &u nu stiu cum arata aceasta zana, dar sunt sigura ca voi vi-o puteti imagina. 1!ama ta avea dreptate1, a spus zana, ca si cum ar #i citit gandurile micutei gira#e. 1&ste important sa #ii tu insati, dar este la #el de important cum #aci asta. Nu e important ce nu ai sau cum nu esti. & mai important prin ce esti di#erita de ceilalti, care sunt partile tale bune si speciale. Nu e important ca nu poti alerga ca o zebra, ca nu esti eleganta ca o gazela sau ca nu te poti juca cu apa ca un ele#ant. Conteaza la ce esti tu buna, ce poti tu sa #aci.1 )i cu aceste cuvinte, zana a disparut. 6ema si-a continuat drumul, ridicandu-si un pic capul si gandindu-se la intelesul celor spuse de zana cand deodata a vazut o leoaica alergand spre ea. La inceput 6ema s-a speriat, dar leoaica a linistit-o 1Nu te speria! (e rog ajuta-ma! 'uiul meu s-a catarat intr-un copac si nu pot sa-l dau jos!1 6ema s-a ridicat pe var#uri si si-a strecurat cu ajutorul gatului ei lung capul printre crengile copacului. L-a prins cu gura pe micutul pui la #el cum mamicile pisici isi prind puiutii cand ii plimba dintr-un loc intr-altul si l-a pus cu blandete pe iarba, langa mamica lui. 1!ultumesc, multumesc, multumesc!1 a spus cu adanca recunostinta leoaica bucurandu-se ca-si avea puiutul din nou langa ea. Nu a mai mers mult 6ema si a vazut o maimuta speriata sarind agitata la marginea unei stanci si strigand dupa ajutor 1'uiul meu a cazut de pe stanca. Abia se mai poate tine de radacina unui copac si eu nu ajung sa-l prind. %aca nu il salveaza cineva repede, va cadea in prapastie!1 6ema s-a asezat in genunchi pe marginea prapastiei si si-a intins gatul lung spre puiul de maimuta 1'rinde-te bine de cornitele mele!1 i-a spus micutului. Acesta s-a prins bine de cornite si 6ema l-a tras langa mama lui. 1!ultumesc, multumesc, multumesc!1 nu se mai putea opri #ericita mamica sa spuna.

6ema se indrepta spre casa tinandu-si si mai sus capul, cand zana gira#elor a aparut din nou in #ata ei. 1Cred ca nu mai e nevoie sa-ti spun ceea ce tocmai ai invatat #acand aceste lucruri pe care numai tu le puteai #ace. 6heparzii au devenit cele mai rapide animale din lume, nu dorindu-si sa #ie asemeni broscutelor testoase, ci antrenandu-si talentul lor in a alerga. 4acand ceea ce poti #ace, dezvoltandu-ti talentele cu care esti inzestrata vei putea deveni tu insati.1 1%ar ma gandsc ca poate ai invatat chiar mai mult1 a continuat zana 14olosind ceea ce ai tu di#erit i-ai putut ajuta pe cei care nu sunt la #el inzestrati si ti-ai #acut ast#el noi prieteni. !ai mult, cum a #ost in cazul leoaicei, ti-ai putut trans#orma un dusman in prieten.1 )i zana a disparut din nou. 6ema a plecat spre casa tinandu-si gatul atat de drept incat capul ei cu acele cornite dragute care au ajutat-o pe maimutica atingeau parca norii. 6ema era mandra de ea.

Povestea celor cinci puisori

)titi povestea celor cinci puisori* &i bine, au #ost odata ca niciodata cinci puisori care traiau impreuna cu mamica gaina si taticul cocos. .ntr-o dimineata cei cinci puisori s-au trezit #oarte #lamanzi, la #el cum va simtiti si voi dimineata cand va treziti sau cand ajungeti acasa de la gradinita. 'rimul a spus 1!i-e #oame. As vrea sa-mi dea cineva un vierme mare si gras1. )i a inceput sa viseze la viermele cel mare, sa-si imagineze cum il inghite si ii ajunge in stomac. .ndi#erent cat de mult si-a dorit primul puisor sa-i dea cineva un vierme mare si gras, acest lucru nu s-a intamplat si prin urmare se simtea tot mai #lamand. Al doilea puisor era si el #oarte #lamand si auzindu-l pe #ratele sau vorbind despre ce isi dorea sa manance a spus si el 1)i eu sunt mort de #oame. As dori sa apara in #ata mea o gazuta grasuta pe care sa o inghit cat ai zice 1peste1. )i-a ridicat privirea sa vada daca nu vine vreo gazuta si pe masura ce se tot uita i se #acea si mai #oame. Cel de-al treilea puisor se simtea la #el de #lamand ca si #ratii sai. 1'iu! 'iu! 'iu!1 a strigat sperand ca cineva il aude. 1As vrea ca #ermierul sa ne aduca un vas mare cu boabe din acelea de care ne aduce adeseori.1 Cu gandul acesta in minte, a ramas uitandu-se la portita pe care intra de obicei #ermierul sa aduca boabele, sperand ca-l va vedea si de aceasta data. )peranta lui a #ost in zadar si se simtea tot mai in#ometat. 1Ah!1 spuse cel de-al patrulea puisor urmandu-si #ratii 1daca sotia #ermierului ar veni si ne-ar aduce niste #irimituri de la cina de-aseara, ce bine ar #i!1. La #el ca si cel de-al treila puisor, cel de-al patrulea a ramas uitandu-se in zadar la portita pe care intra de obicei sotia #ermierului. )i i se #acea tot mai #oame... (oate aceste discutii despre mancare l-au #acut pe cel de-al cincilea puisor sa se simta atat de #lamand incat ii venea sa lesine. 1&u as vrea iute niste grau crocant. )au m-as multumi si cu orice altceva1. 'rivirea lui a ramas atintita spre tavita in care #ermierul le punea grau. Cu #iecare secunda care se scurgea, #oame puisorului devenea tot mai mare. Auzind dorintele celor cinci puisori, taticul cocos i-a strigat 12eniti aici!1. Adunandu-i pe cei cinci puisori in jurul lui le-a spus 1Ati observat ce #acem eu si mamica voastra atunci cand ne este #oame* %aca doriti sa luati micul dejun veniti dupa noi pe cararea din gradina. Acolo veti putea invata sa scormoniti pamantul si sa luati cata manare doriti!1.

Povestea micii caracatite

A #ost odata ca niciodata o mica caracatita care traia in ape putin adanci si caldute, langa o plaja cu nisip. )titi cate picioare are o caracatita* %a, opt. )i stiti cum se numesc* %a, se numesc tentacule. &i bine, acestei caracatite ii placea sa-si in#asoare tentaculele in jurul lucrurilor si sa se agate de ele. Uneori se agata de un peste si se distra plecand purtata intr-o scurta calatorie. Alteori se agata de o piatra #oarte solida si se simtea puternica si in siguranta. .ntr-o zi caracatita a vazut o ancora sub un vapor si imediat si-a in#asurat tentaculele in jurul ei. %ar ceva in#ricosator s-a intamplat. Ancora a inceput sa coboare scu#undandu-se in ape tot mai intunecate, reci in care caracatita noastra nu mai #usese niciodata. Caracatitei nu-i placea ce se intampla, dar nu stia ce sa #aca. Ce ati #i #acut voi daca ati #i #ost in locul ei* 2ati #i tinut in continuare de ancora sau i-ati #i dat drumul* &i bine, caracatita a continuat sa se tina de ancora pana cand aceasta, cu un zgomot puternic, s-a izbit de #undul marii. &ra tare in#ricosata ca a ajuns acolo, pe #undul marii, dar tot nu stia ce sa #aca. Apoi a vazut un peste prietenos care inota cu miscari gratioase in jur. Ajutor! a strigat caracatita. 'oti sa ma ajuti* 1%a, te pot ajuta1, a spus pestele. %in privirea lui se citea ca ii pasa de micuta caracatita 1%ar mai intai trebuie sa te ajuti singura. 2a trebui sa dai mai intai drumul ancorei inainte de a-ti putea arata drumul1. Caracatita tot nu stia ce sa #aca. Ancora parea puternica si sigura. %aca i-ar #i dat drumul ar #i ramas in apa singura, numai pe cont propriu. )-a uitat la pestisor. 'estisorul dadea din cap incurajator si micuta caracatita a inceput sa-si desprinda cu timiditate tentaculele. )a ai atat de multe brate si picioare poate #i dragut atunci cand vrei sa imbratisezi pe cineva, dar in momentul in care vrei sa te desprinzi de ceva e #oarte complicat. Ultima tentacula a #ost cel mai greu de desprins.A #ost nevoie de mai mult timp pana ce a capatat curaj sa se desprinda. %ragutul pestisor a asteptat-o, a incurajat-o si in #inal a #elicitat-o. Cand caracatita s-a desprins cu totul, pestisorul i-a spus cu blandete 1Uramareste-ma!1 'estisorul a inotat inainte si inapoi, trasandu-si drumul treptat, ajutand-o pe caracatita in situatiile in care ramanea in urma. 'e masura ce continua sa inoate, caracatita se simtea tot mai #ericita si mai puternica. A #acut un e#ort sa-l ajunga pe pestisor din urma si pentru o vreme au inotat umar la umar. Nu a mai avut nevoie mult timp sa #ie condusa. %e la o vreme a inceput sa inoate prima, preluand conducerea si croindu-si singura drumul. Nu mai era ingrijorata si i se parea ca de #apt traieste o aventura e-atraordinara. 'estisorul i-a spus la un moment dat 1Nu mai ai nevoie de mine. 'oti sa inoti singura de acum. Calatorie placuta!1 !icuta caracatita i-a multumit pestisorului si a inotat mai departe. Apa incepea sa devina mai calda si era tot mai multa lumina. Lumina se re#lecta in apa si #acea sa staluceasca multimea de pestisori galbeni, rosii, albastri care inotau. Lucrurile din jur erau la #el ca inainte, dar acum micuta caracatita era di#erita. )e simtea mai puternica si mai increzatoare. Apoi caracatita a #acut ceva ce nu #acea de obicei. )-a catarat pe plaja cu nisip, imbaindu-se in razele soarelui. . s-a parut dragut sa se rela-eze o vreme, stand asa, #ara sa #aca nimic. Caracatita s-a uitat apoi la stancile din spatele plajei. 'oate ca incepusera sa-i placa aventurile. )au poate ca sa #aca un lucru nou nu o mai speria asa cum se intampla inainte. )tancile parca o chemau si caracatita se intreba cum ar #i sa urce pana in var#ul lor.

Cu grija a inceput sa urce spre var#. %rumul nu era usor, dar caracatita continua urcusul cu gandul la bucuria de a #i in var#. )i in s#arsit, iat-o acolo sus. Un vantisor placut adia dinspre ocean. )i ca si cum ar mai #i #acut asta de multe ori, caracatita si-a intins tentaculele ca niste aripi si s-a lasat purtata de vant, sarind in ocean. Asemeni unui vultur a strabatut aerul, bucurandu-se ca putea zbura. Uitandu-se in jos vedea oceanul din care iesise. Uitandu-se deasupra vedea cerul albastru spre care urcase. Cine ar #i crezut ca o mica caracatita ar #i putut ajunge atat de sus*

Stii sa accepti un compliment?

.ntr-o zi, o serpisoara tanara si draguta inota la marginea unui lac. )palata #iind, se intinse pe o piatra #ierbinte ca sa se usuce si incepu sa se aranjeze. , musca care trecea pe acolo o vazu si-i spuse - %raga, pielea ta ma #ascineaza asa cum straluceste ea, in lumina soarelui. &sti un sarpe atat de #rumos cu asa o piele lucioasa si curata. )arpele se intimida si incerca sa se ascunda. 2azand un adapost prin apropiere, disparu inauntru sub peretii de stu#. %ar nu-si dadu seama ca era casa vrajitorului din acel sat. Acesta se sperie la vederea sarpelui, apuca toba si incepu sa bata cu putere sa-l sperie pe intrus. , broscuta testoasa care calatorea incet pe un camp invecinat auzi bataia ritmica a tobei si incepu sa danseze. Un ele#ant vazand asa o atitudine nepotrivita din partea unei #iinte pe care o credea la locul ei se gandi sa-i dea o lectie si vru sa paseasca peste ea. )imtindu-se amenintata, broscuta slobozi o #lacara iar #ocul incendie casuta din iarba uscata a vrajitorului. Nori mari se ridicara sus pe cer intunecand pamantul. Un potop de ploaie cazu din vazduh dar repede se potoli iar soarele trimise iar pe pamant caldura si lumina. , #urnica-mama se #olosi de aceasta imprejurare sa-si usuce ousoarele. Un #urnicar vazu repede oportunitatea unui ospat si manca iute toate ouale #urnicii. Atunci #urnica se hotari sa-l dea in judecata. Ast#el, se duse la judecatorul junglei, regele animalelor si ii prezenta patania ei. Leul a convocat instanta chemand totodata si partile implicate. )e adresa mai intai #urnicarului - 4urnicarule, de ce ai mancat ouale #urnicii* - &i bine, eu sunt un #urnicar si #ac ceea ce este per#ect natural, ceea ce doar un #urnicar poate #ace. Ce alternativa as #i avut cand #urnica si-a imprastiat atat de tentant oualele in #ata mea* .ntorcandu-se spre #urnica, leul intreba - 4urnica, de ce ai e-pus oualele in #ata #urnicarului in asa #el incat sa-l ispiteasca pe acesta* - .ntentia mea nu a #ost aceea de a-l provoca. Cu siguranta sunt o mama mai buna decat crezi si apoi ce altceva as #i putut #ace pentru a avea grija de puii mei, intreba #urnica. ,usoarele se udasera in timpul potopului ast#el incat ele trebuiau uscate cand soarele si-a revarsat razele #ierbinti. Uitandu-se spre soare, leul isi continua cercetarile - )oare, de ce ai stralucit* - Ce altceva as #i putut #ace* &ste un lucru bine stiut ca dupa ploaie rasare soarele. - 'loaie, de ce ai potopit pamantul* intreba leul in incercarea lui de a descoperi adevarul. - Ce altceva as #i putut #ace* raspunse ploaia. Coliba vrajitorului era in #lacari iar intregul sat era amenintat. Nu am vrut decat sa ajut. - Coliba, de ce ai inceput sa arzi* - Nu puteam sa #ac altceva odata ce broscuta testoasa a aruncat #lacari asupra mea, au raspuns ramasitele carbonizate ale colibei. )unt #acuta din iarba uscata si stau aici de ani buni. - (estoaso, se interesa regele animalelor, de ce ai scos #lacari* - &ste singurul lucru pe care-l puteam #ace. &le#antul ma presa cu greutatea lui si trebuia sa #ac ceva sa incerc sa scap. Leul se uita la ele#ant. - )pune-mi ele#antule, de ce ai calcat peste testoasa* - Ce altceva puteam sa #ac, raspunse ele#antul. "roscuta dansa atat de salbatic ceea ce era surprinzator pentru o #iinta cuminte ca ea si am crezut ca a innebunit. Nu am intentionat sa o ranesc ci doar sa o ajut sa-si revina. Leul se intoarse spre broscuta - %e ce dansai atat de salbatic* - Ce altceva puteam sa #ac, raspunse broscuta. 2rajitorul batea atat de ritmic si #ascinant incat am inceput sa dansez. - 2rajitorule, de ce ai batut din toba*

- Ce altceva puteam sa #ac cand sarpele a patruns in coliba mea* &a m-a speriat, era periculoasa. )erpii sunt pentru mine reprezentarea #ortelor raului si a prevestirilor rele. (rebuia sa alung prezenta raului din coliba mea. - )erpisoaro, intreba regele animalelor ascultand cu rabdare toti martorii, de ce ai intrat in coliba vrajitorului* - Ce altceva puteam #ace, raspunse sarpele. !usca m-a intimidat cu cuvintele de lauda. Am incercat cumva sa ma ascund iar coliba de iarba uscata a vrajitorului a #ost cel mai apropiat re#ugiu. .n #inal, justitiarul junglei se intoarse spre musca - !usca, de ce ai laudat sarpele* !usca nu raspunse intrebarii dar se intoarse spre sarpe si-o intreba - )erpisoaro, chiar nu stii sa primesti un compliment*

6andurile creeaza emotii

.ntr-o zi #rumoasa si insorita, o #etita pe nume 7atie sarea coarda in curtea din #ata casei. &ra #ericita. .i placea sa sara coarda si era atenta la #iecare saritura sa nu se impiedice si sa cada. .n timp ce sarea si-a amintit ca bunica ii daruise coarda de Craciun. "unica era saraca. %ar dorea sa-i cumpere ceva special. .nainte de Craciun au mers impreuna sa viziteze un magazin de jucarii. Lui 7atie i-a placut coarda. "unica a economisit banuti sa i-o cumpere de Craciun. Cand a des#acut cadoul, 7atie a #ost #oarte incantata si s-a simtit iubita de bunica in mod special. .n timp ce sarea coarda, un baiat s-a repezit alergand, i-a smuls coarda cea draga din maini si a #ugit spre parc. 8Ce baiat ingrozitor!9 La inceput s-a simtit socata si suparata. %ar cand s-a gandit 8!i-a #urat coarda daruita de bunica de Craciun!9, s-a in#uriat. Apoi, gandindu-se ca si-a pierdut coarda pentru totdeauna, s-a simtit trista si ochii i s-au umplut de lacrimi. 4ugind in parc dupa baiat, a vazut ca un copil cazuse intr-un bazin cu apa. "aiatul ii aruncase un capat al coardei. 6andindu-se ca acel copil s-ar putea ineca, a inceput sa se simta ingrijorata. .n timp ce baiatul il tragea din apa, gandurile ei s-au schimbat. 82a reusi sa-l salveze!9 a strigat si s-a simtit usurata. Cand copilul a ajuns la mal, in siguranta, baiatul s-a dus la 7atie, i-a dat coarda inapoi si i-a spus 8.mi pare rau daca te-am speriat mai devreme, dar trebuia sa-l ajut repede. !ultumesc ca mi-ai imprumutat coarda.9 6andindu-se ca e dragut din partea lui sa-si ceara scuze si sa-i inapoieze coarda, 7atie s-a simtit multumita. Cand s-a intors acasa i-a povestit mamei cum coarda ei a salvat un copil de la inec. .-a spus si tatalui cand s-a intors de la serviciu. "a chiar a sunat-o si pe bunica sa-i spuna. Cand se gandea cat de importanta a #ost coarda ei pentru salvarea copilului, se simtea #oarte mandra. Apoi s-a gandit 8Nu coarda ma #acea sa ma simt #ericita, trista sau ingrijorata: ci #elul in care ma gandeam la coarda.9 )i acest gand o #acu sa se simta si mai bine.

'utem privi si alt#el lucrurile: Un baietel se intorcea acasa de la scoala. 'e drum a vazut ramurile unui mar atarnand deasupra unui gard inalt. Un mar copt si #rumos se zarea printre crengi. "aiatului nu-i placeau #ructele in mod special. Ar #i pre#erat oricand un baton de ciocolata. %ar vazand marul si continuand sa se uite la el a inceput sa i se #aca po#ta din ce in ce mai tare. )-a ridicat pe var#uri intinzand mana cat de sus a putut, dar n-a reusit sa ajunga la mar. A inceput sa sara, incercand sa prinda #ructul. 4ara succes. A vrut sa se catere dar gardul era lucios si alunecos. )-a gandit apoi sa se urce pe ghiozdan, dar nu era su#icient de inalt si nu voia sa-si sparga rechizitele. )-a uitat in jur dupa o cutie, o piatra sau chiar o scara, dar ; nimic. Le-a incercat pe toate. Negasind o solutie, a renuntat si a plecat. La inceput s-a simtit #urios si dezamagit, gandindu-se cat de #oame i se #acuse dupa toate e#orturile, gandindu-se la cat de mult isi dorea acel mar zemos in care si-ar #i in#ipt dintii cu po#ta. Cu cat se gandea mai mult la marul pierdut, cu atat se simtea mai trist. ,ricum, baiatul din povestea noastra era un copil istet, chiar daca nu obtinea intotdeauna ce-si dorea. )i-a spus in mintea lui Ce rost are sa ma framant asa? N-am nici

marul si sunt si nefericit. Nu mai pot face nimic sa iau marul e clar si nu pot schimba asta. Dar ar trebui sa pot schimba felul in care ma simt. Ce-as putea face sa ma simt mai bine? Poate daca m-as gandi la mar intr-un alt mod, m-as simti altfel , zise el si incerca cateva idei. Marul nici macar nu era al meu, asa ca poate era un lucru rau sa-l iau. Ori poate marul era acru si necopt si m-ar fi durut burtica rau daca l-as fi mancat. Nici nu incepu bine sa se gandeasca la toate lucrurile alea ca s-a si simtit mai #ericit. A strigat in gura mare Ma bucur ca n-am reusit sa ajung la mar Cu cat se gandea mai mult la asta, cu atat se simtea din ce in ce mai bine.

Povestea imparatiei ramasa fara gradinar A #ost odata ca nicodata o imparatie minunata, al carei imparat se numea 1.mparatul cel .ntelept1. )e numea ast#el pentru ca toti oamenii din imparatie erau #oarte multumiti de #elul in care imparatul gasea de #iecare data cea mai buna rezolvare pentru problemele lor. .mparatia era minunata pentru ca #iecare persoana se straduia sa #aca cu placere munca pe care o avea de #acut. .mparatul era m<ndru de supusii lui, in special de gradinarul de la palat, care era un adevarat magician. (oate #lorile din gradina palatului isi deschideau petalele c<nd gradinarul le vorbea si le m<ng<ia #runzele. .arba din aceasta imparatie era mai verde si mai proaspata parca, iar arborii mai puternici si mai vigurosi. Nu e de mirare ca o vrajitoare invidioasa pe #rumusetea imparatiei si pe linistea ce domnea acolo s-a g<ndit sa #aca o vraja pentru a strica echilibrul locurilor. Asa ca intr-o dimineata .mparatul cel .ntelept, pe c<nd se plimba prin minunata-i gradina a vazut ca gradinarul lui preaiubit era de negasit. .n zadar l-a cautat in toate colturile palatului si apoi ale imparatiei gradinarul intrase parca in pam<nt. .ntr-un t<rziu un batr<n dintr-un sat indepartat a dat de veste cum, la rasaritul lunii, vrajitoarea l-a luat pe destoinicul gradinar pe matura sa si, dusi au #ost... .mparatul cel .ntelept si-a adunat s#etnicii si de indata au hotar<t sa porneasa cu oaste mare sa-l salveze pe gradinar. .n zadar s-au straduit zile bune vraja era prea puternica. )e parea ca alta e solutia ce avea sa rezolve problema. %upa at<tea zile, insa, copacii, iarba si #lorile din imparatie incepusera sa se usuce, copacii isi aplecau crengile uscate, #lorile o#ilite isi aplecau cu tristete capusoarele. Le trebuia de indata un gradinar. )i atunci imparatul a dat de veste in intreaga imparatie ca are mare nevoie de un gradinar. (oata lumea era, insa, pea ocupata cu meseriile lor importante si nu aveau vreme pentru un lucru at<t de neinsemnat ca a #i gradinar. (uturor li se parea ca aceasta este o meserie #ara de importanta si ca meseriile lor erau ceea ce intr-adevar era de #olos imparatiei. .mparatul nostru era tot mai trist, pe masura ce minunata lui gradina intra in paragina si vraja nu putea #i rupta cu nici un chip. "a mai mult, incet, incet toti oamenii din imparatie au devenit mai tristi nu mai aveau copacii vigurosi care sa-i adaposteasca de soare, nu mai aveau #lorile gingase care sa le in#rumuseteze parcurile, casele, gradinile. .arba era uscata si multi scaieti si multe buruiene ii impiedicau sa mai stea pe iarba ca altadata. &rau asa de tristi inc<t nu mai reuseau sa-si #aca cu placere meseriile lor importante. .ntr-una din zile, un t<nar ucenic de la un atelier de cizmarie i-a multumit pro#esorului sau pentru bunavointa si invataminte, si-a luat c<teva lucruri in traista si a pornit spre palatul .mparatului Cel .ntelept. Ajuns acolo s-a in#atisat imparatului si i-a spus

- .mparate Luminate, te rog din inima sa ma lasi sa #iu gradinar! Nu stiu multe lucruri despre gradinarit, dar trag nadejde ca dragostea pentru semenii mei intristati de paragina in care se a#la .mparatia si mai ales dragostea pentru natura ma vor ajuta sa #iu un gradinar destoinic. %u-ma de indata la atelierul preaiubitului gradinar sa incep munca! - %ar tu nu ai o meserie* %e ce vrei sa te #aci gradinar* l-a intrebat cu mirare imparatul. -Luminate .mparate, eu cuget cu mintea mea de om simplu ca orice munca e importanta si #rumoasa daca e #acuta cu placere si cu responsabilitate. !ultumit de raspunsul t<narului, .mparatul l-a dus de indata sa-i dea tot ce avea nevoie pentru a-si incepe munca. %ar mare le-a #ost mirarea c<nd, ajunsi la atelierul gradinarului, l-au gasit pe acesta acolo. 14iecare meserie e importanta!1 s-a auzit din nori vocea vrajitoarei. Am crezut ca nu o sa intelegeti niciodata lucrul acesta si ca vraja nu va #i rupta nicic<nd! a mai spus ea, si s-a pierdut inspre apus. %e indata cei doi, t<narul si gradinarul, s-au pus pe munca si in cur<nd toti oamenii din imparatie se puteau bucura din nou de #rumusetile naturii. .n plus, de data aceasta, stiau ca munca tuturor este importanta si utila si respectau #iecare meserie pe care o imbratisa cineva din imparatie. .n tara voastra care e meseria cea mai importanta* Povestea baietelului care nu stia ce jucarie doreste

.onel a adunat toata saptamana buline rosii pentru ca a #acut o multime de #apte bune si-a #acut ordine de #iecare data cand s-a jucat cu jucariile sau cand a #olosit cartile de colorat si enciclopediile, a avut grija sa dea de mancare catelusului de la ei de acasa, pe nume =ol#, a reusit sa manance #ara sa dea prea multe #irimituri pe jos. Ar mai #i multe de povestit despre #aptele bune ale lui .onel, dar astazi e sambata, ziua cea mare pentru el asa cum au stabilit de la .nceputul saptamanii, parintii vor merge astazi la magazinul acela mare de jucarii sa-l recompenseze pe baietelul lor, de care sunt tare mandri. %upa #apta si rasplata! spun ei si pornesc cu totii veseli spre magazin. Ajunsi la magazin, .onel nu-si mai .ncape .n piele de bucurie 12oi pleca acasa cu cea mai #rumoasa jucarie!1, .si spune el. )e .ndreapta cu totii spre raionul cu masinute. )unt o multime! )i mari si mici si de curse si de pompieri si de salvare. 2anzatoarea .l .ntreaba amabila pe .onel ce si-ar dori. .onel, .nsa, se codeste, se gandeste si .ntr-un #inal spune 1Nu vreau o masina de salvare, de politie sau de pompieri, nu vreau o masina mare sau mica si nici un alba, rosie, albastra sau de alta culoare.1 Asa ca sunt nevoiti sa colinde mai departe. Langa raionul cu masinute e cel cu piese Lego si cuburi de construit. .onel .si trage repede parintii de acolo, spunand 1Nu vreau piese Lego sau cuburi de construit!1 La raionul cu truse de medic, tamplar, bucatar si ustensile pentru alte meserii, .onel zaboveste o clipa, dar .n cele din urma, da din umeri spunand 1Nici truse dintr-astea nu vreau1. %upa doua ore, obositi si epuizati, .onel se .ndreapta cu parintii lui spre parcarea magazinului. .onel e trist nu are cu el nici o jucarie.

2ine noaptea si .onel adoarme doborat de oboseala. Nu trece mult si dupa !os &ne vine 3ana cea "una .n visul lui 1%raga .onel, atata timp cat tu nu vei sti ce doresti, nu va putea nimeni sa te recompenseze...1 %imineata .onel se trezeste. %a cu ochii de prietenul lui de plus, iepurasul 0ila. .-e atat de drag 0ila. .l are de cand e mic. Ce bine ar #i sa aiba si 0ila un prieten! .si spune .onel. Cred ca s-ar bucura sa-i aduc un prieten urecheat. Ne-am juca #oarte #rumos cu totii! Nu termina bine de spus cuvintele acestea ca .si aduce aminte de cuvintele 3anei. 1%a, 3ana "una, stiu ce jucarie .mi doresc pentru mine si prietenul meu 0ila! Ne dorim un iepuras simpatic pe care o sa-l numim "ocanila!1 Alearga repede .n bucatarie la mama si la tata si le spune dintr-o su#lare 1.mi doresc un iepuras de plus pe care sa-l cheme "ocanila!1 %upa micul dejun pornesc cu totii la magazinul de jucarii si imediat .onel .si alege noul prieten. 1Ce bine e cand stii ce-ti doresti! o sa am grija de #iecare data sa ma gandesc la ce vreau. Nu mi-e de nici un #olos sa ma gandesc numai la ceea ce nu vreau!1 'arintii si vanzatoarea zambesc si dau din cap aprobator 1Ce bine ca a .nvatat si .onel lucrul acesta!1