Ingrijirea pacientei cu afectiuni ginecologice

Anatomia si fiziologia aparatului genital feminin -este alcatuit din: organele genitale externe si interne; glanda mamara. Organele genitale externe ale femeii alcatuiesc vulva si sunt reprezentate de formatiunile labiale, spatiul interlabial aparatul erectil, glandele anexe ale vulvei. Formatiunile labiale sunt reprezentate de labiile mari si mici au rol de protectie a vaginului, Aparatul erectil este alcatuit dintr-un organ central (clitorisul) si laterale (bulbii vestibulari). !landele anexe ale vulvei sunt reprezentate de glandele "#ene (periuretrale) situate de o parte si de cealalta a meatului urinar, glandele $art%olin sunt situate in dreapta si stanga extremitatii inferioare a vaginului avand rol de umectare acestuia in timpul actului sexual. Organele genitale interne ale femeii sunt reprezentate de vagin, uter, trompe uterine, ovare. Vaginul este un conduct musculo-membranos, median neperec%e, extensibil si elastic, avand rol in timpul actului sexual si servind drept canal de trecere a fatului, anexele sale in timpul nasterii.. &avitatea vaginala este o cavitate virtuala peretii vaginului fiind in mod normal in contact unul cu celalalt. &onfiguratia interna a vaginului mucoasa vaginala o prezinta pe toata intinderea sa pliuri transversale numite pliuri vaginale care sunt proeminente in portiunea mi'locie formand coloana anterioara si posterioara a vaginului. "tructura vaginului cuprinde ( tunici: externa- bogata in vase de sange (vene) medie sau musculara, formata din fibre musculare netede interna sau mucoasa vaginala, se continua in partea inferioara in mucoasa vulvara, in partea superioara cu mucoasa colului uterin Uterul - organ muscular cavitar median neperec%e in care se dezvolta fatul care la sfarsitul sarcinii este expulzat la exterior impreuna cu anexele sale, are forma unui trunc%i de con, turtit antero-posterior cu varful orientat in 'os, prezinta in partea mi'locie o ingustare (istm) care il separa in corpul uterin si col uterin. Corpul uterin are aspect conoid, prezinta o fata anterioara in raport cu vezica urinara, posterioara in raport cu intestinul, margini laterale (dreapta si stanga), fundul uterului, ung%iuri laterale (coarne) la nivelul carora se continua cu trompele uterine. &olul uterin are forma cilindrica, prezinta un orificiu extern, intern care conduce in cavitatea uterina. Colul uterin este format din fibre musculare cu directie circulara care la nivelul orificiului intern formeaza un adevarat sfincter. )umenul colului este captusit de mucoasa colului care sufera transformari in functie de etapele ciclului menstrual. Trompele uterine sunt tuburi uterine sau trompele Fallopia, sunt canale musculare membranoase situate de ambele parti ale uterului, avand un rol important in fecundatie,care se produce la nivelul treimii externe a trompei si in dezvoltarea initiala a produsului de conceptie.)ungimea lor este *+-* cm,

Ovarele sunt glandele sexuale feminine, organe perec%e, avand functie secretorie interna si vasculara, au forma ovoidala si ( cm lungime, cm grosime , *cm latime, dimensiuni variabile in functie de varsta si stare fiziologica a femeii, ovulatie, sarcina sau menopauza. ,ste singurul organ din cavitatea abdominala neacoperit de peritoneu. Are fete una superioara este in raport cu pavilionul trompei si cea inferioara este in raport cu ansele intestinale, cu colonul sigmoid si cu rectul. Ovarul este un organ relativ mobil care este fixat prin pedicul vasculo-nervos, prin ligamente de organele vecine. Glanda mamara. ,xista glande mamare, pot exista si glande mamare supranumerale(politelie), poate sa lipseasca * din glanda mamara. Forma este variabila, cuneiforma, dimensiunile variaza in functie de varsta, stare fiziologica (sarcina sau lauzie) sau in functie de tipul constitutional. !landa incepe sa se dezvolte la pubertate si involueaza dupa menopauza. -ielea care acopera glanda prezinta in centru areola mamara si mamelonul. Sanatatea femeii Menstruatia normala: -entru a evalua sangerarile vaginale in perioada adolescentei, este necesara intelegerea limitelor ciclului menstrual normal. .n primii ani de la instalarea primei menstruatii, cele mai multe cicluri sunt anovulatorii. /urata medie a menstruatiei este de 4,7 zile; 012 din cicluri dureaza 3zile sau mai putin. &antitatea de sange pierdut este in medie de (4ml; daca depaseste 0+ ml este considerata anormala. Menar a -rima menstruatie este denumita medical menar%a. /e obicei, debutul menstruatiei este in 'urul varstei de * ani, desi poate debuta si la varsta de 1 ani. 5enar%a este semnul dezvoltarii si a devenirii femeie. Odata cu menar%a, se petrec si alte modificari in organismul uman. "e dezvolta sanii, parul pubian si axilar, iar soldurile se latesc. 5enar%a semnifica faptul ca, in cazul contactului sexual, poate aparea o sarcina. ,ste posibila o sarcina in cazul contactului sexual cu o luna inaintea debutului menar%ei. 5enstruatia dureaza intre ( si 3 zile in fiecare luna. 5enstruatia nu impiedica efectuarea activitatilor zilnice. .n cazul crampelor din timpul menstruatiei, se recomanda exercitii fizice regulate, aplicarea de sticle calde pe abdomen, baile calde si medicamente antiinflamatoare nesteroidiene.5enstruatia reprezinta o parte a ciclului menstrual, care este perioada dintre prima zi de sangerare menstruala si prima zi a urmatoarei sangerari menstruale. 6n ciclu menstrual normal dureaza de la * de zile pana la (4 de zile, cel mai frecvent fiind intre 4-(+ de zile. .n primii *- ani, ciclul menstrual poate fi neregulat si uneori poate lipsi menstruatia. .n cazul fetelor cu greutate sub normal datorita dietelor si exercitiilor fizice, stresului sau cu greutate peste normal, sangerarile menstruale sunt greu de prezis. &iclurile menstruale fac posibila aparitia unei sarcini. .n 'urul mi'locului ciclului menstrual femeile ovuleaza, ceea ce consta in eliminarea de catre unul dintre ovare a unui ovul (ou). .n timpul ovulatiei, poate aparea o secretie vaginala sau o pata de sange pe len'eria intima. 7iscul pentru a ramane insarcinata este mai mare in ziua ovulatiei si in cele 4 zile de dinaintea ei, dar este foarte greu de prezis ziua exacta a ovulatiei. /aca sunt contacte sexuale in aceste zile, spermatozoizii pot fertiliza ovulul. Odata ce ovulul este fertilizat, acesta se ataseaza de uter, un organ in forma de para localizat in abdomenul inferior, in pelvis. 6terul este acoperit de o mucoasa care se comporta ca 8un cuib8 pentru ovulul fertilizat. .n cazul

in care ovulul nu este fertilizat, mucoasa uterina se descuameaza si este eliminata odata cu sangele menstrual, aceasta inlocuire de tesut facand parte din ciclul menstrual. Sarcina9rebuie retinut ca momentul ovulatiei este diferit de la femeie la femeie, in special in cazul femeilor la care menstuatia nu debuteaza in aceasi perioada a lunii. O femeie poate ramane insarcinata in orice moment, avand in vedere aceste lucruri. :u se recomanda sfatuirea doar cu prietenii asupra posibilitatilor de a ramane insarcinata si perioadele in care se poate intampla acest lucru. 9rebuie discutat cu medicul de familie, o asistenta specialista sau medicul ginecolog asupra metodelor de prevenire a unei sarcini nedorite sau a bolilor cu transmitere sexuala. Menopauza5enopauza consta in incetarea menstruatiei si denumeste perioada in care ovarele inceteaza sa mai produca %ormoni sexuali: estrogen si progesteron.5enopauza nu este un eveniment izolat, ci mai degraba o perioada de tranzitie care incepe intre (+ si ;+ ani si dureaza pana la 4+ sau c%iar <+ ani. "emnele si simptomele menopauzei incep sa se manifeste inainte ca menstruatia sa inceteze definitiv. Absenta menstruatiei pe o perioada de * luni consecutive indica instalarea definitiva a menopauzei. .n medie, menopauza se instaleaza la 4* ani. /ar, de la o femeie la alta, varsta la care apare menopauza poate varia in intervalul ;+ - 44 ani. )a femeile care fumeaza mult, ea survine in general cu unul sau doi ani mai devreme. .n plus, alti factori genetici pot fi implicati. =arsta instalarii menopauzei este deseori aceeasi la mama si la fiica.5enopauza este considerata precoce atunci cand se manifesta inainte de ;+ ani si tardiva dupa 44 ani. "imptomele menopauzei induse c%irurgical sunt asemanatoare celor prezentate de menopauza fiziologica (bufeuri, etc.) si cresc riscurile de aparitie a osteoporozei datorita deficitului de estrogen. -entru a limita acest risc, medicii incearca in prezent sa evite afectarea fertilitatii femeilor bolnave de cancer. 5enopauza nu se instaleaza brusc ci este precedata de o perioada care dureaza mai mult sau mai putin, numita premenopauza. .n medie, aceasta dureaza patru ani si include cele * luni care urmeaza ultimei menstruatii. -remenopauza corespunde unei diminuari a productiei de %ormoni sexuali feminini. .n timpul acestei perioade, femeile se confrunta cu tulburari menstruale (menstruatii prea abundente, prea lungi sau prea scurte) si cu alte manifestari neplacute (sani durerosi, meteorism, insomnie, sc%imbari bruste de dispozitie, etc). /aca aceste manifestari nu sunt foarte grave, nu necesita un tratament specific. .n sc%imb, daca ele afecteaza grav calitatea vietii pacientei, se recomanda consultarea medicului in vederea prescrierii unui tratament. 7iscurile de aparitie a unor boli cronice tind sa creasca dupa menopauza. -rin informarea asupra acestor boli si afectiuni, puteti lua masurile necesare pentru reducerea riscului. Semnele si simptomele menopauzei difera de la o femeie la alta, iar la aceeasi femeie, variaza in timp. 5enopauza poate fi insotita de tulburari mai mult sau mai putin importante. ,ste vorba in general de bufeuri de caldura, uscaciune vaginala, tulburari urinare, sc%imbari bruste de dispozitie (iritabilitate, depresie, anxietate), tulburari ale somnului (insomnie). Aceste tulburari nu sunt grave in sine si nu prezinta riscuri pentru sanatate. /urata in care se manifesta poate varia de la cateva luni la cativa ani

 ! Cicluri menstruale neregulate 5enstruatia poate disparea subit, sau poate deveni treptat mai mult sau mai putin abundenta, inainte de inceta complet. &iclurile menstruale neregulate pot fi primul indiciu al apropierii menopauzei. ! Scaderea fertilitatii. Atunci cand ovulatia incepe sa fluctueze, exista mai putine sanse de a ramene insarcinata. 9otusi, inainte de a se implini un an de la incetarea menstruatiei, sarcina este inca posibila. ! "ufeurile #valurile de caldura$-e masura ce nivelul de estrogen scade, vasele de sange se dilateaza rapid, determinand cresterea temperaturii pielii. Acest lucru poate duce la aparitia bufeurilor, care se manifesta printr-o senzatie de caldura insotita uneori de inrosirea pielii, care incepe de la nivelul fetei si gatului, si se extinde la piept, umeri sau c%iar se generalizeaza.$ufeurile reprezinta cel mai frecvent simptom, iar la unele femei pot fi insotite de transpiratii abundente. .n general, bufeurile dureaza de la (+ secunde la cateva minute. Frecventa precum si durata bufeurilor variaza de la o femeie la alta. ,le pot aparea la fiecare ora sau doar in mod ocazional, pot face parte din viata cotidiana timp de un an, sau pot sa nu apara niciodata. ! Uscaciunea vaginala/in cauza deficitului de estrogen din perioada menopauzei, vaginul poate deveni mai uscat si mai putin >elastic?. 7ezultatul este reprezentat de senzatiile de arsura sau de prurit, dar si de cresterea riscurilor de infectii ale tractului urinar sau vaginului. .n aceste conditii, raporturile sexuale pot deveni dureroase. ! Tul%urarile urinare&ontrolul vezicii urinare fiind mai putin eficient, se poate manifesta incontinenta urinara -pierderea involuntara de urina, in special in timpul eforturilor (stranut, ras, etc.) si senzatia imperioasa de a urina. Aceasta problema trebuie tratata pentru a nu se accentua. ! Modificarile pielii"tructura si textura pielii sunt influentate de %ormonii sexuali si de modificarile biologice generale legate de imbatranire. /upa menopauza, pielea devine mai fina si fragila si se pot observa mai bine ridurile. ! &uarea in greutate/eseori, odata cu menopauza, femeile se ingrasa si observa ca este mai greu sa piarda aceste #ilograme decat inainte.)uarea in greutate nu este legata in mod direct de modificarile %ormonale ale menopauzei. 9otusi, menopauza determina o modificare in repartizarea grasimii, care se acumuleaza mai frecvent la nivelul abdomenului si in 'urul taliei, decat pe solduri si fese. ! Tul%urari emotionale si cognitive. Femeile se pot confrunta cu iritabilitate, oboseala, scaderea memoriei si a puterii de concentrare pe masura ce se apropie de menopauza. Aceste simptome au fost puse pe seama fluctuatiilor %ormonale. /ar si alti factori sunt implicati: lipsa de somn, evenimente stresante (plecarea copiilor de acasa, pensionarea, etc.) ! Alte tul%urari ale menopauzei 5enopauza poate fi insotita si de alte tulburari: dureri de cap, senzatie de oboseala intensa, tulburari ale somnului, dureri articulare, etc. Sterilitatea sterilitatea reprezinta imposbilitatea fecundarii ovulului de catre spermatozoid' infertilitatea reprezinta esecul unei femei a'unse la maturitate sexuala de a mentine o sarcina 'se mai numeste si %oala a%ortiva daca apar succesiv mai mult de ; avorturi.

"e vorbeste despre sterilitate in momentul cand un cuplu nu reuseste sa conceapa un copil in urma a * luni de raporturi sexuale neprote'ate. Sterilitatea primara defineste cuplul care nu a prezentat, pana in prezent nici o sarcina, nici macar extrauterina. Sterilitatea secundara apare la un cuplu ce au in antecedente, impreuna, o sarcina. -entru ca o sarcina sa apara si sa poata fi dusa la bun sfarsit,este necesara integritatea mai multor structuri: spermograma normala; emisia si receptia spermei; ascensiunea spermei; ovogeneza normala(procesul de formare @i maturare An ovar a gametului feminin); ovulatia si captarea oului de catre fimbrie(partea a trompei uterine situata in treimea externa); fecundatia in treimea externa a trompei; segmentarea celulei-ou; transportul tubar al oului spre uter((-; zile); nutritia oului inainte si dupa nidatie(implantare); mentinerea functiei corpului galben de sarcina.

ST()I&ITAT(A &A *(M(I( .n functie de localizarea factorului implicat in sterilitate,se vorbeste de: *actorii vulvo+vaginaliB &onstituie factori ce tulbura receptia spermei(malformatii locale,dezvoltarea insuficienta a organelor genitale externe in urma unor boli cu transmitere genetica sau in urma unor traumatisme si infectii locale).=ulva beanta rezultata dupa nasteri multiple sau de la o sutura incorect efectuata pentru plaga perineala impiedica patrunderea spermei sau determina iesirea spermei prea rapid. pC-ul acid din cadrul infectiilor poate constitui un mediu ostil, spermicid. *actorii cervicali#de la nivelul colului uterin$ ;mucoasa colului uterin se numeste glera cervicala; .mpiedica trecerea spermatozoizilor din vagin in caile genitale superioare. "e manifesta prin: - infectii locale:endocervicite, c%iar si cele latente(care nu dau manifestari clinice); - ingustarile colului uterin: congenitale sau castigate; - insuficienta estrogenilor determina o glera redusa, ostila, impenetrabila sau greu penetrabila; glera ostila,glenoida B redusa, densa, ce apare dupa cauterizarea profunda cu interesarea glandelor endocervicale glera ostila imunologica :cuprinde anticorpi antispermatici *actorii uteriniB /eran'eaza o sarcina aparuta, fie prin factori mecanici (septari, noduli), fie prin modificarea calitatii endometrului(mucoasei uterine) ce devine impropriu gazduirii unei sarcini. *actorii tu%ari si peritonealiB .ntervin in transportul spermatozoizilor, in captarea de catre trompe a ovulului. -ot impiedica fecundatia ce are loc normal in treimea externa a trompei sau pot induce, prin modificarea miscarii tubare, accelerari sau intarzieri in migrarea oului din trompa in cavitatea uterina. Acesti factori se pot manifesta ca si: D ingustari externe:aderente, bride;

 D obstructii mecanice interne:apar mai frecvent in infectiile specifice si nespecifice (9$&, gonococica, c%lamEdia, mEcoplasma) D obstructiile functionale:spasm al musculaturii trompelor, care cedeaza la administrarea de antispastice, antiprostaglandine. ,ndometrioza poate altera motilitatea tubara prin productia de prostaglandine, dar si prezenta focarelor poate fi un obstacol in migrarea prin trompa. *actorii ovarieniB .ntervin prin lipsa ovulatiei siFsau lipsa conditiilor %ormonale necesare implantarii oului. -.nsuficienta ovariana primitiva B ovarul nereceptiv la stimulii proveniti din eta'ele superioare ale axului %ipotalamo-%ipofizar. -.nsuficienta ovariana secundara B lipsa de stimulare de la nivel Cipotalamo-Cipofizar. *actorii psi ogeniB "e pare ca factorul psi%ic, stress-ul emotional sunt elemente importante in obtinerea unei sarcini.&orelati cu o alimentatie dezec%ilibrata,lipsa unui orar regulat de somn si odi%na in general,acesti factori de natura psi%ologica explica aparitia de sarcini dupa ce cuplul a apelat la o adoptie sau renunta la tratamentul si investigatiile pentru a elucida motivele pentru care nu pot procrea. Sterilitatea la %ar%at .n analiza fertilitatii masculine,se va incepe cu obtinerea de date anamnestice(relatate de pacient sau partenera) despre existenta unor boli in antecendente,despre administrarea anumitor medicamente,existenta de probleme similare in familie(tata,frati etc.),despre stilul de viata si conditiile de munca(stressul la care este supus zilnic)ale barbatului sau despre comportamentul sexual anterior.7olul varstei in ce priveste fertilitatea este sigur: scaderea fecunditatii,foarte slaba inainte de ;+ de ani, atat la femeie cat si la barbat,se accelereaza dupa aceasta varsta.*recventa raporturilor se,uale este un factor de fecunditate,ca si data la care au loc:sansele de conceptie sunt ma,ime in perioada care incepe cu - zile inainte de ovulatie si se termina la . zile dupa ea. .nterogatoriul va fi completat de e,amenul clinic al aparatului genital masculin ,care va determina eventuale anomalii ale morfologiei si functiei organelor genitale externe,precum si de e,amenul lic idului spermatic#spermograma$. Aspermia#lipsa lic idului spermatic$ poate avea cauza %ormonala,si atunci se asociaza cu testicule de mici dimensiuni,cu absenta caracterelor sexuale secundare(pilozitate in special).Absenta spermei mai poate fi cauzata de absenta erectiei,de origine psi%ologica ori consecutiva luarii de medicamente,diabetului,leziunilor neurologice traumatice sau unor tulburari ale e'acularii. "permograma se efectueaza intr-un laborator de analize medicale..nainte de examen,pacientul trebuie sa se abtina de la orice relatie sexuala timp de (-4 zile,cu scopul ca sperma emisa sa corespunda cantitativ criteriilor de referinta..n ziua examenului,dupa ce a urinat pentru a elimina germenii prezenti in canalul uretral,barbatul isi recolteaza singur sperma prin masturbare.&anitatea de lic%id spermatic obtinuta prin e'aculare este in mod normal de -( cm cubi. "permograma analizeaza ( caracteristici ale spermatozoizilor: numarul+intr-un e'aculat exista,in mod normal,intre <+ si ++ milioane spermatozoiziG6n numar mai scazut de spermaotozizi traduce o oligospermie,in timp ce absenta spermatozoizilor constituie o <

azoospermie.Azoospermia este fie secretorie, cauzata de un defect de producere a spermatozoizilor, fie excretorie, cauzata de un obstacol situat pe caile excretorii, care stin'eneste scurgerea spermei mo%ilitatea+ intre /0 si 102 din spermatozoizi trebuie sa fie mobli la analiza microscopica./aca moblitatea este prezenta la mai putin de <+2 dintre acestia,vorbim de astenospermie. morfologia#forma$+analiza formelor anormale se face pe baza spermocitogramei (frotiu care permite examinarea unui numar de *++ spermatozoizi). O sperma este fecundanta atunci cand mai mult de 302 dintre spermatozoizi au o forma normala. Se considera anormali spermatozoizii prea mici # ipotrofici$4 cu cap du%lu #%icefali$4 cu flagel du%lu #%ifizi$. "ub acest procenta' (adica mai putin de (+2 forme normale), se vorbeste de teratospermie. O spermograma anormala se va repeta pentru confirmarea rezultatelor./aca insa se stabiliesc cu precizie una sau mai multe anomalii ale lic%idului spermatic,trebuie sa stiti ca pentru infertilitate tre%uie depistata si inlaturata4daca este posi%il4cauza anomaliei lic idului spermatic5

(,aminarea pelvina
6regatirea pentru investigatie Inainte de efectuarea unei examinari pelvine: aceasta trebuie programata atunci cand femeia nu este la menstruatie, deoarece sangele poate modifica rezultatul testului $abes--apanicolau; insa, daca a aparut o scurgere vaginala noua sau o agravare a durerii pelvine, examenul pelvin poate fi realizat si in timpul menstruatiei trebuie evitate folosirea spalaturilor vaginale, a tampoanelor, a medicamentelor cu aplicare vaginala, cu cel putin ; de ore inainte de examenul fizic daca a aparut o scurgere vaginala, trebuie evitat contactul sexul pentru ; de ore; sperma din interiorul vaginului interfera cu examinarea pelvina. Inainte de inceperea examinarii pacienta trebuie sa informeze medicul: -daca este sau poate fi insarcinata -daca prezinta simptome ale tractului urinar sau reproductiv, precum prurit (mancarimi), roseata, leziuni, edem (umflatura) sau o scurgere vaginala cu miros neobisnuit; daca pacienta s-a examinat singura aceasta trebuie sa expuna medicului modificarile pe care le-a observat -daca foloseste vreo metoda contraceptiva -daca este primul examen pelvin pe care il efectueaza -despre prima zi a ultimei menstruatii si durata unei menstruatii -daca a avut in antecedente interventii c%irurgicale sau alte proceduri, precum radioterapia, la nivelul vaginului, a uterului sau a cervixului -daca a avut probleme la o examinare pelvina anterioara sau a fost victima unui abuz sexual. ,xaminarea pelvina nu necesita pregatiri speciale anterioare. -entru un plus de confort se recomanda golirea vezicii urinare inainte de examinare. 6regatirea pacientei .n timpul examinarii pacienta trebuie: -sa-si indeparteze %ainele de la brau in 'os; acesteia i se va asigura de catre medic un %alat, preferabil de unica folosinta -se va intinde pe masa ginecologica, permitand medicului sa-i examineze vulva, uretra si vaginul; se recomanda purtarea sosetelor in timpul examinarii pe masa ginecologica, deoarece acestea vor mentine calde picioarele

-in timpul examinarii se va plasa o panza in 'urul corpului pacientei, pentru mai multa intimitate; in timpul examinarii medicul poate folosi o lampa. -e durata examenului fizic in incapere va sta si o asistenta. (,amenul e,tern .n timpul examenului extern medicul va: -examina vulva si orificiul de desc%idere a vaginului, pentru semne de roseata, iritatii, scurgeri, c%isturi, negi genitali (condilomatoza genitala) sau alte afectiuni -examina interiorul vaginului cu a'utorul degetului, pentru a descoperi eventuale c%isturi sau puroi provenind de la glandele $art%olini -introduce un specul in interiorul vaginului; speculul indeparteaza peretii vaginali permitand examinarea vaginului si a cervixului; speculul poate fi din plastic sau din metal, caz un care se va incalzi in prealabil si lubrifia -examina peretii vaginali si cervixul, pentru a decela eventuale leziuni, formatiuni, inflamatii, scurgeri anormale sau decolorari. /aca se doreste efectuarea unui test $abes--apanicolau, medicul va folosi o mica perie sau o spatula de lemn pentru recoltarea probei. /upa recoltare pot sa apara mici sangerari sau patari ale len'eriei intime. /e asemenea, se poate recolta si o proba de mucus cervical pentru decelarea unor infectii cu transmitere sexuala, precum gonoreea sau c%lamEdia. (,amenul %imanual Acesta examen fizic este parte integranta a examenului pelvin. 5edicul va introduce unul sau doua din degetele de la o mana (dupa ce in prealabil si-a pus manusi) in vagin, iar pe cealalta o va plasa pe abdomen. -rin apasarea abdomenului si miscarea degetelor in interiorul vaginului, medicul poate determina marimea, forma, consistenta uterului, ovarelor si a trompelor uterine. /e asemenea, pot fi identificate eventuale formatiuni sau dureri. (,amenul rectovaginal -entru aceasta examinare medicul va introduce un deget in rect si unul in vagin. Acest examen a'uta medicul sa evalueze starea ovarelor, trompelor uterine si a ligamentelor uterine. Acest examen fizic nu este intotdeauna efectuat ca parte a examinarii pelvine. .ntreaga examinare pelvina dureaza aproximativ *+ minute. /upa ce examinarea este inc%eiata, pacientei i se va inmana un tampon sau o fasa pentru a indeparta scurgerile vaginale rezultate in timpul examinarii. O parte din rezultatele testelor sunt disponibile imediat, altele necesita cateva zile pana la cateva saptamani pentru prelucrare, precum testul $abes--apanicolau. I7V(STIGATII I7 GI7(CO&OGI(
-aptestul ((,amenul Citologic "a%es+6apanicolau$

,ste analiza cea mai usoara pentru diagnosticarea cancerului de col uterin. .nventat pentru prima data de romanul =ictor $abes, testul a fost actualizat si imbunatatit mult mai tarziu de -apanicolau. ,l consta in recoltarea de celule din secretia vaginala si examinarea lor la microscop. -rezenta unui cancer genital, in special cancer de col, duce la aparitia celulelor canceroase in secretia vaginala. 7ezultatele sunt de la &* pana la &4. &* si & sunt benigne (fara cancer), &( sunt la limita, iar &; si &4 sunt canceroase. 5ai nou, acest test a fost inlocuit de un alt sistem de raportare a anomaliilor celulare, numit $,9C,"/A. 5etoda ar trebui efectuata, de rutina, cel putin odata pe an. Colposcopia ,ste o metoda prin care se vizualizeaza, cu a'utorul unui aparat optic care mareste imaginea, tractul vaginal inferior, vulva, vaginul si colul (portiunea de vagin a uterului). ,ste o metoda nedureroasa, dar extrem de eficienta in depistarea leziunilor precanceroase si canceroase. )a fel ca si examenul citologic, ar trebui efectuat de rutina anual (eventual odata cu -A-9,"96)).

8isteroscopia ,ste o examinare speciala prin care cu a'utorul unui aparat numit %isteroscop se vizualizeaza interiorul uterului, putandu-se observa pe langa leziunile posibil canceroase si anomalii ale uterului (septuri, fibroame, sinec%ii, etc). "e efectueaza la recomandarea medicului si nu are efecte secundare. (c ografia -rin ec%ografie se observa anomalii de forma, de dimensiune si de structura a organelor interne, inclusiv cele genitale: uter, ovare, trompe. )a fel de bine este utilizata si la nivelul sanilor, putand diagnostica c%isturi sau tumori solide. ,ste o metoda ce poate fi folosita de cate ori este nevoie, fara efecte secundare. (cografia pelvina cu vezica urinara plina permite vizualizarea ecostructurii si a dimensiunilor uterului (pentru tumori - fibrom uterin, sarcina sau alte aspecte patologice sau fiziologice), dar si aprecierea ovarelor (pentru tumori benigne - c%isturi, sau maligne - c%istadenocarcinom). Mamografia ,ste metoda cea mai buna pentru observarea modificarilor structurale ale sanilor. -este ;+ de ani este bine a fi efectuata anual. 5amografia reprezinta radiografia glandelor mamare, care se face la nivel bilateral, in doua incidente, eventual si cu o incidenta suplimentara, si care nu prezinta din punct de vedere al iradierii niciun fel de risc pentru pacienta. Osteodensitometria este o metoda de apreciere a densitatii osoase si implicit a rezistentei osoase. Aprecierea rezistentei osoase este utila in determinarea riscului de a suferi fracturi. "unt mai multe metode de apreciere a densitatii minerale osoase, insa metoda cea mai precisa in present este absorbtiometria duala cu raze H denumita pe scurt 9(:A sau 9:A. ,ste considerata 8standardul de aur8 in diagnosticul osteoporozei si in evaluarea riscului de fracturi osteoporotice. 5etoda foloseste razele H, dar expunerea la radiatii este foarte mica: in timpul efectuarii unei scanari, pacientul este expus la o doza de radiatii de (+ de ori mai mica decat pentru o radiografie pulmonara. /ensitatea minerala osoasa se masoara la nivelul unor regiuni sc%eletice reprezentative pentru osteoporoza: coloana lombara, sold, antebrat, sau la nivelul intregului sc%elet. Alegerea regiunii este facuta numai de catre specialist in functie de particularitatile pacientului.7ezultatul investigatiei este reprezentat de valoarea masurata a densitatii minerale osoase si de scorul 9, si scorul I. -arametrul care pune diagnosticul este scorul 9 care arata cat de mult este diferita densitatea minerala a pacientului de cea a adultului tanar; acest parametru este esential in evaluarea masei osoase. /iagnosticul de osteoporoza este pus pe valoarea scorului 9 masurat numai prin metoda /HA. -"cor 9 intre + si -* este normal -"cor 9 intre -* si - ,4 reprezinta osteopenie (os mai putin dar nu osteoporoza)

8isterosalpingografia, un examen radiologie de uz curent An practica ginecologicJ, se aplicJ atKt An scop de diagnostic pentru studiul cavitJLii uterine @i al trompelor, cKt @i An scop terapeutic, deoarece pe aceastJ cale se pot permeabiliza trompele obstruate, cauza obi@nuitJ An unele sterilitJLi.AceastJ metodJ constJ An introducerea de substanLJ de contrast uleioasJ in uter @i An trompe (lipiodol, %isteropac etc.) sau de substanLJ de contrast %idrosolubilJ cum este odiston. ,xamenul va fi fJcut An 'urul zilei a *+-a a ciclului. Cisterosalpingografia este contraindicatJ An sarcinJ @i An afecLiunile ginecologice inflamatorii. /eoarece provoacJ o iradiere importantJ, acest examen va fi practicat numai atunci cKnd este strict necesar.

"iopsia de col uterin"e propune efectuarea unei biopsii atunci cand testul 6apanicolau este anormal sau cand la examenul ginecologic se vizualizeaza o zona anormala pe colul uterin. $iopsia are scopul de a identifica problema existenta. /aca testul -apanicolaou evidentiaza o anormalitate minora, probabil nu se va efectua imediat o biopsie. /e regula in aceasta situatie vei fi sfatuita sa repeti testul -apanicolaou peste < luni."ub g%ida' colposcopic, medicul va preleva o mica proba de tesut din col, pentru a verifica la microscop diagnosticul in laborator. Aceasta procedura se numeste biopsie de col uterin sau biopsie cervicala. ,xista mai multe tipuri de %iopsie cervicala. Aceste proceduri pot fi utilizate in scop diagnostic sau terapeutic. -rincipalele tipuri de biopsie cervicala sunt:

Manifestari de dependenta in afectiuni ginecologice

&eucoreea+ secretie vaginala normala sau patologica &eucoreea normala apare uneori dupa sarcina, bai locale frecvente, mi'locul ciclului menstrual- nu necesita tratament &eucoreea patologica; .n cazul aparitiei unei stari patologice (imbolnaviri a zonei genitale) apar modificari ale aspectului obisnuit in ceea ce priveste cantitatea, consistenta, culoarea, mirosul, modificari ce se pot asocia si cu aparitia unor stari cum ar fi mancarimile, usturimile, durerile spontane la contactul sexual. Tul%urari ale ciclului menstrual prin deficit 8ipomenoreea-este diminuarea cantitativa a fluxului menstrual si este de obicei o etapa evolutiva care preceda oligomenoreea si amenoreea, in special cand acestea sunt de cauza uterina.Cipomenoreea poate fi: +primara: cand fluxul menstrual este redus incepand de la primele menstruatii, fiind determinata de o %ipoplazie uterina (uter mic) sau de insuficienta ovariana (secretia %ormonala a ovarului este scazuta) + secundara: cand femeia a avut menstruatii normale si la un moment dat fluxul menstrual scade cantitativ; poate apare dupa avort, dupa nastere sau in conditii de stres Oligomenoreea si amenoreea Oligomenoreea sau spaniomenoreea, reprezinta scaderea frecventei menstruatiilor, cu cresterea consecutiva a lungimii ciclurilor peste (4 de zile (sau altfel spus menstruatia intarzie). ,tiologia, diagnosticul si tratamentul oligomenoreei sunt similare cu cele ale amenoreei secundare. Amenoreea este absenta sangerarii menstruale . Tul%urari ale ciclului menstrual prin e,ces 6olimenoreea+este scaderea duratei ciclurilor menstruale sub * de zile si poate fi determinata de: Menoragie si ipermenoree Cipermenoreea reprezinta o menstruatie cu un flux foarte abundent si este de obicei asociata cu menoragia - cresterea duratei sangerarii (peste 0 zile). 8emoragiile uterine disfunctionale "ub acest nume se inteleg toate %emoragiile ginecologice, care depasesc limitele fiziologice sau care apar in afara perioadei de menstruatiei si nu sunt produse de o leziune organica decelabila. Asadar aceste %emoragii

*+

disfunctionale pot apare sub forma de menoragii sau metroragii. ,le sunt expresia alterarii mecanismelor fiziologice care stau la baza ciclului menstrual: dezvoltarea endometrului, ovulatia, declansarea si oprirea menstruatiei. Apar frecvent in cadrul ciclurilor anovulatorii. Metroragia este sangerarea aparuta in afara perioadei de menstruatie. 9ismenoreea este ansamblul de fenomene locale si generale din timpul menstruatiei, manifestate in principal prin durere pelvina si lombara. /ismenoreea poate fi primara M cand se instaleaza la pubertate si este de obicei functionala, si secundara M cand se instaleaza mai tarziu, in cursul vietii femeii ( 4-(+ ani), avand frecvent o cauza organica Sindromul premenstrual este un ansamblu de tulburari functionale care apar cu 4-< zile inainte de menstruatie si dispar in prima zi a menstruatiei sau dupa terminarea acesteia. Factorii favorizanti sunt: varsta (intre *0-(4 de ani), sedentarismul, inflamatii pelvine si factori psi%ici: emotii puternice, conflicte con'ugale sau familiale etc Sindromul intermenstrual este o criza dureroasa de intensitate si durata variabila insotita de o metroragie redusa, care apare la 'umatatea ciclului menstrual, fiind determinat de procesul ovulatiei: ruptura exploziva a unui folicul ovarian supradestins cu eliberarea ovulului si a unei mici %emoragii. Apare la femei tinere, varsta medie de aparitie fiind de (+ ani. /urerile pelvine pot fi acute, de cateva ore sau surde, durand *- zile. 5etroragia urmeaza durerii si poate fi sub forma de secretie vaginala sangvinolenta, cateva picaturi de sange de culoare inc%isa sau ca durata si cantitate asemanatoare menstruatiei. 6neori se pot asocia si alte simptome: greturi, varsaturi, cefalee, verti', agitatie, palpitatii, tensiuni mamare etc. 9ispareunia se manifesta prin aparitia unor dureri permanente sau intermitente in timpul actului sexual. /urerea poate fi superficiala, afectand vulva si desc%iderea vaginului, sau profunda. /ispareunia poate surveni atat in timpul cat si imediat dupa contactul sexual./ispareunia poate fi de origine psi%ologica sau organica. )a barbati, diagnosticul de dispareunie este rar, iar dispareunia are in general cauze fizice.

Investigatii si diagnostic
-entru tratamentul tulburarilor menstruale, indiferent ca este vorba despre tulburari prin exces sau deficit al menstruatiei, ca e vorba despre sindroame asociate menstruatiei sau despre metroragii, este necesara stabilirea cauzelor ce au determinat aceste tulburari. .n acest scop, se incepe prin stabilirea unui diagnostic clinic prin: anamneza atenta, care trebuie sa releve circumstantele aparitiei sangerarii, caracterele sangerarii (durata, culoare, abundenta), sarcini, nasteri, avorturi anterioare, afectiuni ginecologice in trecut, interventii obstetricale in antecedente sau alte afectiuni generale examen clinic general: care poate releva si alte semne clinice determinate de o perturbare a secretiei %ormonale sau semne ale altor afectiuni care pot influenta si functiile organelor sexuale (%ipotiroidism, %ipertiroidism) examen clinic al aparatului genital: cuprinde inspectia organelor genitale externe, tuseul vaginal siFsau rectal cat si examenul cu valve. .n functie de datele obtinute astfel, medicul poate selecta care sunt investigatiile paraclinice necesare in continuare: examen cito-bacteriologic al secretiei vaginale test $abes--apanicolau **

ecografie endovaginala colposcopia, %isteroscopia, %isterosalpingografia biopsia testari %ormonale examenul urinei examene %ematologice in vederea diagnosticului unei boli general.

Ingrijiri in afectiuni ginecologice

Infectiile acute si cronice ale aparatului genital
."imptomul dominant An vaginite este leucoreea la care se asociazJ durerea local< senza=ia de arsura4 prurit4 dispareunie. Aspectul macroscopic al leucoreii poate sugera etiologia vaginitei.,xamenul bacteriologic al secreLiei vaginale este obligatoriu pentru a preciza tipul de germene si sensibilitatea sa la antibiotice, An vederea instituirii tratamentului etiologic. Vaginita micotic< ,ste una dintre cele mai frecvente infecLii vaginale. 5a'oritatea vulvovaginitelor fungice sunt cauzate de &andida albicans. AlLi factori favorizanLi sunt:antibioterapia AndelungatJ utilizarea contraceptivelor estroprogesteronice, diabetul, sarcina @i na@terea. Simptomatologia subiectivJ: senzaLie de arsurJ localJ, prurit intens, leucoree, dispareunie, uneori disurie. 5ucoasa vaginalJ este congesionatJ,labiile sunt edemaLiale. 9ratamentul face apel la aplicaLii locale de antimicotice sau de antibacteriene pe cale generalJ, An caz de infecLii cu tric%omonas vaginalis. Nn cazul femeii aflate la menopauzJ, tratamentul poate cuprinde administrarea localJ de %ormoni (estrogeni) care refac grosimea @i supleLea vaginului.Nn general pentru vaginita candidozicJ este preferabilJ administrarea de ovule intravaginale (vulvita rJspunde la administrarea de creme) /urata tratamentului trebuie respectatJ, deoarece, scurtKnd timpul se mJre@te riscul de a face recidive.Nn cazul An care tratamentul nu dJ rezultate sau boala recidiveazJ, trebuie efectuate investigaLii, pentru depistarea factorilor predispozanLi.$olnavele cu vulvuvaginite recurente sunt greu de tratat. .nfecLiile recurente sunt rezultatul scJderii imunitJLii sau a re-infecLiei. Vulvovaginita tric omoniazica "e datoreazJ infecLiei cu parazitul monocelular flagelat 9ric%omonas vaginalis =aginita tric%omoniazica se caracterizeazJ, din punct de vedere clinic, prin lucoree abundentJ, galben-vrzuie, cu miros de mucegai. "ubiectiv, femeia prezintJ prurit, dispreunie, uneori tulburJri urinare (disurie, pola#urie). )ocal, se constatJ o %iperemie accentuatJ, edem. ,xamenul bacteriologic direct pune An evidenLJ 9ric%omonas =aginalis.Acidificarea vaginului sau folosirea unui antiseptic u@or sau a $etadinului sunt eficiente pentru diminuarea simptomatologiei, dar nu An tratamentul curativ. 9ratamentul se va adresa simultan ambilor parteneri, iar contactul sexual pe parcursul tratamentului ste interzis.9ratamentul profilactic constJ An respectarea regulilor de igienJ genitalJ @i sexualJ, evitarea contaminJrii intrafamiliale prin utilizarea An comun a obiectelor de toaletJ @i len'eriei.9ratamentul curativ contJ An administrarea de preparate cu acLiune antiparazitarJ. "oala inflamatorie pelvina$oala inflamatorie pelvina ($.-) este un termen general ce denumeste infectia si inflamatia organelor tractului genital feminin superior (uter, trompe uterine si ovare"emnele si simptomele bolii inflamatorii pelvine constau in: O durere in abdomenul inferior si pelvis O secretii vaginale abundente, cu miros neplacut

 O menstruatie neregulata O durere in timpul contactului sexual (dispareunie) O durere lombara O febra, oboseala, diaree sau varsaturi O mictiune dureroasa sau dificila Ingrijiri9ratamentul standard pentru boala inflamatorie pelvina ($.-) consta in administrarea de antibiotice,calmarea durerii si repaus la pat. O parte esentiala a tratamentului consta in examinarea partenerului si daca este cazul, in tratarea acestuia. Astfel se previne raspandirea si eventual reinfectarea cu $9". Acest lucru este deosebit de important deoarece infectiile frecvente care cauzeaza $.- nu se manifesta clinic. "e recomanda evitarea raporturilor sexuale pana la terminarea tratamentului 6revenire5a'oritatea cazurilor de boala inflamatorie pelvina pot fi prevenite prin practicarea de raporturi sexuale prote'ate. 6tilizarea prezervativului reduce, desi nu elimina complet riscul de a contracta o boala cu transmitere sexuala ($9").-ersoanele cu risc crescut trebuie sa efectueze periodic teste de depistare a $9". /aca o persoana sufera de boala inflamatorie pelvina sau de o boala cu transmitere sexuala, toti partenerii cu care a avut contacte sexuale in ultimele <+ zile trebuie examinati, si daca este necesar, tr atati. Astfel se previne raspandirea si eventual reinfectarea cu $9". C istul ovarian este o formatiune asemanatoare unei pungi cu continut lic%id, situata in interiorul sau pe suprafata ovarelor.5a'oritatea c%isturilor nu provoaca probleme de sanatate si dispar fara tratament in cateva luni. .nsa, atunci cand se rup, c%isturile ovariene produc simptome grave care pot pune viata in pericol. &ea mai buna metoda de a prote'a sanatatea este efectuarea de examinari pelvice cu regularitate. ,ste de asemenea importanta cunoasterea simptomelor-rezenta unui c%ist ovarian poate fi responsabila pentru urmatoarele semne si simptome: O tulburari menstruale O durere pelvina M o durere surda, constanta sau intermitenta, ce poate iradia spre coloana vertebrala si membrele inferioare O durere pelvina M imediat dupa inceperea menstruatiei sau imediat dupa inc%eierea ei O durere in timpul contactelor sexuale (dispareunie) O greturi, varsaturi sau dureri mamare similare cu cele prezente in timpul sarcinii O dureri abdominale O senzatie de presiune pe rect sau vezica urinara M dificultati de golire completa a vezicii Tratamentul depinde de varsta pacientei, de tipul si de volumul c%isturilor, precum si de simptome. )a pacientele de varsta reproductiva, care nu prezinta simptome si la care ecografia pune in evidenta un c%ist simplu, cu continut lic%idian, se recomanda o perioada de expectativa (de supraveg%erre medicala, fara tratament

*(

Tratamentul anticonceptional 5edicul poate prescrie anticonceptionale pentru a reduce riscul ca noi c%isturi sa se dezvolte in urmatoarele cicluri menstruale. &ontraceptivele orale prezinta si avanta'ul de a reduce in mod semnificativ riscurile de cancer ovarian M riscul scade odata cu cresterea perioadei de administrare a contraceptivelor. Tratamentul c irurgical se instituie in cazul c%isturilor de dimensiuni mari, cu aspect anormal la ecografie, care continua sa creasca sau nu dispar dupa sau ( cicluri menstruale/aca cresterile ovariene sunt canceroase, medicul va recomanda o %isterectomie cu anexectomie totala (ablatia uterului si a ambelor ovare). /upa menopauza, riscul ca un c%ist ovarian sa fie canceros creste. -rin urmare, unii medicii recomanda extirparea tuturor c%isturilor care apar post menopauza.

8emoragii uterine disfunctionaleCemoragiile uterine disfunctionale sunt %emoragiile uterine anormale, in absenta anomaliilor structurale, inflamatiei sau sau sarcinii, depistate clinic sau ecografic. 6zual, tratamentul se face cu contraceptive orale. &auza cea mai frecventa este productia de estrogen, nein%ibata de progesteron, care poate duce la %iperplazia endometriala. ,ndometrul formeaza cruste si sangereaza incomplet, neregulat, iar uneori abundent sau mai mult timp. Ciperplazia endometiala, in special %iperplazia adenomatoasa atipica predispune la cancerul endometrial. Semne4 simptome Metroragiile-"angerarile pot aparea mai frecvent decat ciclul menstrual (la mai putin de * de zile - polimenoree), sa dureze mai mult sau sa fie mai abundente decat in ciclul menstrual (mai mult de 3 zile sau mai mult de 0+ m) - menoragia sau %ipermenoreea), sau apar frecvent si neregulat. Tratament Abordarea terapeutica a %emoragiilor este complexa si poate implica tratament %ormonal, medicamentos sau c%irurgical. Adolescentele beneficiaza in principal de tratament antianemic si transfuzie sangvina, vasoconstrictoare si agenti fibrinolitici. "pecialistii recomanda multa atentie in abordarea terapeutica a acestor paciente si prefera sa evite realizarea c%irurgicala a %emostazei prin c%iureta' uterin sau electrocauterizare. 9ratamentul %ormonal poate fi incercat cu anticonceptionale orale in doze mult scazute. "-a observat ca pacientele sunt foarte compliante la acesta tratament, ceea ce usureaza mult si munca medicului, dar are si o serie de avanta'e asupra organismului lor tanar. *i%romul uterinFibromul uterin este o masa celulara ce se dezvolta la nivelul uterului. Fibromul se poate dezvolta in interiorul cavitatii uterine, la exteriorul uterului sau in grosimea peretelui acestuia. Fibromul mai este numit si tumora fibroasa, leiomiom sau miom, dar acesta nu este o tumora maligna ( cancer). Fibromul nu trebuie tratat decat in momentul in care creeaza probleme. .Simptomele si pro%lemele cauzate de fibromul uterin sunt: sangerari menstruale anormale; pana la (+2 din paciente prezinta sc%imbari ale ciclului menstrual, de exemplu: cicluri menstruale prelungite care pot cauza aparitia anemiei dismenoree sangerari inainte sau dupa menstruatie

*;

 sangerari intre menstre durere sau presiune pelvina, de exemplu: durere in abdomen, pelvis sau partea inferioara a spatelui durere la contact sexual distensie si presiune abdominala probleme urinare, de exemplu:mictiuni frecventeincontinenta urinara bloca' renal aparut dupa bloca' ureteral (rar) infertilitate M uneori, fibromul face dificila aparitia unei sarcini Ameliorarea durerii menstruale &iclurile menstruale dureroase (dismenoree) sunt cele mai frecvente simptome ale fibromului uterin. &auza durerii provocate de fibrom nu este cunoscuta. &ontractiile menstruale puternice pot fi o incercare de a expulza fibromul din uter. -entru usurarea durerilor menstruale se pot incerca urmatoarele: -aplicarea de caldura pe abdomenul inferior folosind o perna electrica, o sticla cu apa calda sau o baie calda; caldura imbunatateste fluxul sangvin si poate ameliora durerea pelvina. -pacienta intinsa in pat cu o perna asezata sub genunc%i, aceasta pozitie ameliorand durerea pacienta intinsa pe o parte cu genunc%ii la piept, usurand contrapresiunea -folosirea unor tampoane igienice in locul celor obisnuite -exercitii fizice, care vor imbunatati fluxul sangvin si vor scadea durerea. --entru ameliorarea durerii se pot administra unele medicamente. 6revenirea anemieiAnemia se produce atunci cand organismul nu poate produce sange la fel de repede pe cat este pierdut. .n consecinta, vor fi mai putine %ematii in sange. 6n test numit numaratoare completa de celule sangvine poate determina prezenta anemiei.-entru prevenirea anemiei, se pot lua urmatorele masuri: cresterea cantitatii de fier din dieta: organismul are nevoie de fier pentru productia de celule sangvine noi, iar dieta este cea mai buna sursa pentru acesta; dieta trebuie sa asigure *0 pana la + mg de fier pe zi, cele mai bune surse de fier fiind carnea rosie, fructele de mare, ouale, fasolea, vegetalele verzi si painea imbogatita cu fier folosirea unor vase de fier pentru gatit pentru a adauga mici cantitati de fier in mancare - o dieta alimentara ec%ilibrata: daca necesarul de fier nu este atins cu dieta, se va administra un supliment de fier sau un complex de multivitamine; cand pacienta ia un supliment de fier, poate sa apara constipatia ca efect advers; pentru a evita constipatia se va suplimenta dieta cu fibre vegetale, fructe si legume si consumarea a pana la ; pa%are de apa in plus pe zi dieta trebuie sa contina 4+ mg de vitamina &pe zi: vitamina & a'uta la absorbtia eficienta a fierului. Scopurile tratamentului medicamentos sunt:

*4

 ameliorarea durerii severe sau a altor simptome determinate de fibrom uterin corectarea anemiei determinata de sangerari masive micsorarea fibromului inainte de extirparea c%irurgicala (miomectomie) sau extirparea c%irurgicala a uterului (%isterectomie) evitarea %isterectomiei. 9ratamentul c%irurgical poate fi folosit in scopul extirparii fibromului (miomectomie) sau al intregului uter (%isterectomie). 8isterectomia reprezinta indepartarea pe cale c%irurgicala a uterului. /esi este efectuata destul de frecvent, actualmente exista si alte optiuni terapeutice ale afectiunilor ginecologice, astfel incat %isterectomia poate fi evitata in cele mai multe din cazuri. .n cele mai multe cazuri, %isterectomia este o procedura c%irurgicala electiva, folosita in tratamentul afectiunilor ginecologice necanceroase care nu au raspuns satisfacator la alte variante de tratament. Aceasta interventie c%irurgicala este indicata femeilor ce nu doresc o sarcina si care au epuizat alte variante terapeutice. Cisterectomia poate fi efectuata si atunci cand viata femeii este pusa in pericol, cum ar fi, de exemplu, in cazul %emoragiilor severe din timpul nasterii, a cancerului de col uterin sau de endometru (cancer uterin). 6rolaps uterin 6terul este sustinut in cavitatea pelviana de catre musc%i, tesuturi si ligamente ce formeaza planseul pelvin. 6neori, din cauza unei sarcini sau nasteri dificile, acesti musc%i slabesc, iar sustinerea uterului devine deficitara. -e masura ce femeia inainteaza in varsta, in conditiile scaderii nivelului de estrogen (%ormoni feminini), uterul poate cobori in vagin M prolaps uterin.-rolapsul uterin afecteaza indeosebi femeile dupa menopauza, sau cele care au nascut pe cale naturala o data sau de mai multe ori. Afectarea tesuturilor con'unctive in timpul sarcinii si nasterii, alaturi de efectele gravitatiei si de scaderea nivelului de estrogen pot slabi musc%ii pelvici si constituie tot atatea cauze ale prolapsului uterin. 7elaxarea sau slabirea musc%ilor si a tesutului fibros al perineului determina coborarea uterului in vagin in diferite grade, de la o deplasare minima pana la exteriorizarea completa a acestuia prin vulva.&azurile usoare de prolaps uterin nu necesita tratament. .n sc%imb, pacientele care se confrunta cu disconfort sau cu afectarea calitatii vietii ca urmare a acestei afectiuni, pot beneficia de o interventie c%irurgicala, sau pot opta pentru unele dispozitive speciale de sustinere #pesare$4 care se introduc in vagin.Alte afectiuni pot fi asociate cu prolapsul uterin, deoarece slabesc musc%ii care sustin uterul in pozitie normala: cistocel M prolapsul unei parti a vezicii urinare in vagin, ducand la urinare frecventa, senzatie imperioasa de a urina, sau incontinenta urinara enterocel M prolapsul unei portiuni de intestin subtire M se manifesta printr-o senzatie de tragere care dispare in decubit rectocel M prolapsul rectului Semne si simptome -rolapsul uterin este suparator si uneori foarte dureros. 6nele femei nu prezinta simptome, iar afectiunea este descoperita doar in timpul unei examinari efectuate din alte motive.9otusi, ma'oritatea femeilor cu prolaps vor avea o senzatie de greutate in pelvis. /aca prolapsul este de gradul doi sau trei, uterul poate fi vazut (procidenta). "imptomele tind sa fie mai putin suparatoare dimineata, sau dupa o perioada lunga de stat 'os si se agraveaza in timpul zilei, in special daca femeia sta mult timp in picioare. 6esarele vaginale 6n pesar este un dispozitiv ce se introduce in vagin si este creat pentru a sustine uterul in pozitia normala. -esarul poate fi o forma de tratament temporara sau permanenta.

*<

Tratamentul c irurgical /aca modificarea stilului de viata sau utilizarea pesarelor nu sunt eficiente in reducerea simptomelor de prolaps uterin, tratamentul c irurgical este urmatoarea optiune.

Interventii autonome si delegate in afectiuni ginecologice

Ingrijiri speciale in c irurgia ginecologica 9upa isterectomia subtotala cu diversele ei variante pentru fibrom uterin, %isterectomia totala largita pentru cancer si anexectomia pentru tumori c%istice sau solide, in perioada post-operatorie, se vor acorda urmatoarele ingri'iri specifice: -sonda' vezical cu urmarirea cantitatii si aspectului urinii; -supraveg%erea drena'ului peritoneal prin care se poate exterioriza sange in cantitate abundenta, urina in caz de leziuni cale sau uretrale necunoscute, continut intestinal in leziunile de organ cavitar; -toaleta vulvo-ginala cu solutii antiseptice; -controlul plagii post-operatorii, evacuarea eventualelor %ematoame sau abcese; combaterea parezei intestinale si mobilizarea precoce a bolnavei; antibioticoterapia preventiva pentru infectia urinara de sonda; tratament cu anticoagulante (interventiile pe micul bazin fiind recunoscute ca emboligene); alimentatie per os din ziua a -a post-operator; administrarea de preparate de fier si vitamine pana la refacerea constantelor %ematologice; la externare, daca se practica o %isterectomie subtotala, se recomanda bolnavei examen ginecologic periodic pentru supraveg%erea colului uterin restant; in cazul unei leziuni maligne utero-anexiale, bolnava va fi indrumata spre reteaua oncologica pentru dispensarizare si tratament specific post-operator. Glanda mamara$eneficiaza de ingri'iri specifice post-operatorii numai mastectomia si mastectomia radicala pentru cancerul de san, celelalte interntii (biopsii, incizii de abcese) - nuG./upa mastectomia simpla sau radicala bolnava va fi transportata in sectia de terapie intensiva si asezata in decubit dorsal. Alte masuri care tre%uie luate in post+operator; administrarea de O pe sonda nazala, monitorizarea pulsului, 9.A., respiratiei, temperaturii, diurezei; perfuzarea cu lic%ide, electroliti si suport energetic conform pierderilor si asigurarii volemiei; calmarea durerii si sedarea bolnavului; continuarea antibioticoterapiei;

*3

 administrarea de %eparina pentru prevenirea trombozei; suprag%erea drena'ului (cantitate si aspect -sange, limfa); in caz de sangerare mare, reinterventie in scop %emostatic. reluarea alimentatiei enterale trebuie facuta dupa ; de ore. mobilizarea activa si pasiva a membrului superior de partea interventiei, in special a articulatiei scapulo%umerale, controlul permeabilitatii tubului de dren si suprimarea acestuia cand devine neeficient. /upa suprimarea tubului din axila se va efectua un pansament compresiv (un rulou introdus in axila) pentru combaterea acumularii de secretie limfatica. 9aca plaga evolueaza favora%il firele se pot suprima dupa >0+l. zile

SONDAJUL VEZICAL B introducerea unei sonde sau cateter prin uretrJ An vezica urinarJ. Spltura B introducerea unui curent de lic%id An vezica urinarJ prin intermediul sondei. Scop - explorator - recoltare; - investigarea cJilor urinare. - terapeutic - evacuare; - introducere de medicamente. Te nica ? An asepsie perfectJ. la femei toaleta organelor genitale cu apJ @i sJpun; dezinfecLia cu oxicianat de 5g *F4+++ M labiile mari, mici, meatul urinar; se AmbracJ mJnu@ile sterile; se ia sonda (aleasJ An funcLie de scop); se Line An mKna dreaptJ ca un creion; se lubrefiazJ cu ulei steril; cu mKna stKngJ se evidenLiazJ meatul urinar, cu dreapta se introduce cu vKrful An sus (dacJ este curbatJ) u@or, fJrJ a se forLa inaintarea (a nu creea cale falsJ); la apariLia primelor picJturi de urinJ se pune capJtul liber An recipientul de colectare (bazinet, epubretJ); /acJ se face spJlJtura dupJ evacuare se ata@eazJ seringa !uEon @i se introduc 0+ M *++ ml soluLie pentru spJlJturJ.

*0

se deta@eazJ seringa @i se lasJ lic%idul sJ se scurgJ An bazinet; se repetJ operaLia pKnJ lic%idul este clar; la extragerea sondei, aceasta se cudeazJ sau penseazJ. *. S !L!"U#A VA$INAL! B introducerea unui curent de lic%id An vagin. Scop M terapeutic - AndepJrtarea conLinutului vaginal; - dezinfecLia Anaintea intervenLiei c%irurgicale; - reducerea proceselor inflamatorii; - calmarea durerilor. Solu=ii pentru sp<l<tur< apJ oxigenatJ; soluLie cloraminJ ; P; permanganat de Q *F +++; produse gata preparate. Te nica; + pe masa ginecologicJ; An salon An pat (bazinet, paravan) poziLie ginecologicJ ; toaleta organelor genitale cu apJ @i sJpun ; unguent cu vazelinJ perivulvar An cazul irigaLiilor calde; se introduce canula vaginalJ ata@atJ la irigator, cu robinetul desc%is; se retrage canula Anainte ca irigatorul sJ se goleascJ, se Anc%ide robinetul (sau se penseazJ) se @terge regiunea valvarJ.

*1