Capitolul I : NOTIUNI INTRODUCTIVE

I . 1 . Descriere Lavanda este o planta aromatica cunoscuta si utilizata inca din antichitate. Romanii foloseau lavanda pentru a-si parfuma baile si se considera ca originea cuvantului lavandula vine de la latinescul lavare= a spala. Cultura lavandei in Romania este relativ recenta. Primele tufe de lavanda si in special de lavandin se gaseau razlete in jurul capitalei si au fost probabil aduse de gradinarii de origine bulgara. leiul volatil! obtinut prin distilarea inflorescentelor proaspete de lavanda si lavandin este produsul principal al acestei plante si are largi utilizari in industria parfumurilor si a produselor cosmetice. Lavandula este un subarbust cu o inaltime de pana la "# cm cu tulpini subtiri si lemnoase! frunze mici de un verde-cenusiu! flori liliachii-rosietice si cu radacina lignificata! groasa pana la $-% cm. &n primul an dupa plantare! lavanda dezvolta radacina principala mai mult in profunzime! ajungand in functie de tipul de sol! pana la '!$# cm! iar dupa " ani pana la $!(# cm la plantele obtinute prin butasi inradacinati si pana la $!$# m adancime la rasadul produs pe cale generativa! prin seminte. Profunzimea si bogatia sistemului radicular confera lavandei rezistenta la seceta. )ulpina ramificata puternic la baza! formeaza o tufa aproape globuloasa! semisferica! inalta de %#-*# cm sau mai inalta. )ulpina batrana este bruna! cu scoarta e+foliata! iar tulpinile ,ramificatiile- tinere sunt patrunghiulare! pubescente. Ramificatiile care poarta inflorescentele sunt lungi de $"-%" cm si prezinta frunze numai in partea inferioara. .runzele opuse! sunt linear-lanceolate! acute! pe margini ciliate! cele inferioare cenusii! de '-$ cm lungime si '!"-$ mm latime! pe ambele fete paroase! cu peri ramificati! stelati! de cele superioare cenusii-verzi! de $-%!" cm lungime si %-/ mm latime! mai putin paroase. .runzele lavandei nu cad toamna la sfarsitul vegetatiei. .lorile de tipul bobiatelor! cu miros aromatic datorita glandelor oleifere! sunt grupate intr-o inflorescenta speciforma. .lorile prezinta un caliciu lung de "-/ cm! cilindric! usor latit spre varf! cu 0 dinti scurti! obtuzi si cu un bobisor lat-oval! de cca ' mm1 caliciul este des paros si glandulos! albastru-cenusiu. Corola este de culoare violeta-albastruie uneori albastra deschis pana la alba. &nfloreste in luna iulie. .ructele sunt 0 mucule! situate la baza caliciului persistent! cu suprafata bruna sau cenusie! neteda si lucioasa. 2reutatea a '### de seminte este de #!(*% g. I . 2 . Particularitati si cerinte biologice

Lavanda este o specie montana! putin pretentioasa. 3ste o planta alogoma! entomofila si prin inmultire generativa produce numerosi indivizi cu variabilitate morfogenetica chimica si cu eficienta economica diferentiata. 4emintele lavandei sunt tari! acoperite cu o membrana slab permeabila! fapt pentru care germineaza si rasar intr-o perioada indelungata. 5upa rasarire plantele de lavanda formeaza tufe! ca urmare a aparitiei de noi ramificatii! sporind totodata productia de inflorescente. Cresterea numarului de ramificatii ajunge la un nivel ma+im! dupa care aceste incep sa se usuce! ceea ce sa impune ca periodic! o data la *-'# ani! e+ecutarea lucrarilor de intretinere. )aierile de intinerire si mentinerea culturii in bune conditii contribuie la lungirea vietii plantatiilor de lavanda pana la $#-%# ani. Lavanda este o planta permanent verde. 4chimbarea frunzelor se realizeaza treptat! in timpul perioadei de repaus o parte din frunzele batrane se usuca si cad. &n populatiile de lavanda predomina formele in care infloresc o singura data in an! dar se gasesc si forme care infloresc esalonat sau de $ ori in timpul vegetatiei. &n decursul perioadei de vegetatie lavanda parcurge urmatoarele faza6 - infrunzire - butonizare - inflorit - maturarea semintelor .actorul principal care limiteaza raspandirea diferitelor specii de lavanda este temperatura. Plantele de lavanda pornesc in vegetatie la temperaturi medii zilnice ale aerului in jurul a '# C. 4amanta semanata in pragul iernii direct in camp sau in straturi reci rasare in masa primavara! la '$-'" C! daca are umiditatea necesara. Plantele care au iernat in conditii neprielnice ies din iarna slabite si pornesc in vegetatie mai tarziu! cand tamperatura aerului ajunge in jur de '0 C. Lavanda rezista foarte bine la temperaturi de -'" C! fara a fi acoperita cu un strat de zapada si la temperaturi de -%' C! atunci cand stratul de zapada are grosime de 0#-"# cm. Cultivatorii au ajuns la concluzia! confirmata astfel si de practica! ca plantatiile realizate in zone cu temperaturi medii zilnice ridicate ,peste $# C- imbatranesc mai timpuriu! din care cauza continutul in ulei volatil scade. )emperaturile medii mai scazute in zone situate la altitudini ridicate e+plica imbatranirea mai lenta a plantatiilor! precum si calitatea superioara a uleiului volatil obtinut in aceste zone. Lavandinul este mult mai sensibil la actiunea temperaturii scazute. Lavanda este o planta specifica biotopilor uscati si a climei calde! avand si caractere morfogenetice adecvate! care ii dau posibilitatea sa suporte bine seceta. Cultivata pe locuri cu e+ces de umiditate! lavanda sufera prin putrezirea radacinilor! ceea ce determina imbatranirea si uscarea rapida a tufelor. 4emintele de lavanda rasar numai cand stratul superficial de sol in care sunt incorporate are umiditatea suficienta. 5e asemenea! in cazul producerii de butasi inradacinati! atat pentru lavanda cat si pentru lavandin! umiditatea este un factor hotarator.

)ransplantarea la loc definitiv a butasilor inradacinati sau a rasadului se va face numai in sol umed. &n cazul lipsei umiditatii plantele vor fi in mod obligatoriu udate la cuib. Lavanda si lavandinul sunt specii iubitoare de lumina. Plantele de lavanda crescute la soare infloresc intotdeuna intr-un procent mai mare! dezvolta tufe mari! cu de peste % ori mai multe inflorescente. Lumina conditioneaza formarea cantitatii de masa foliara! precum si asimilarea si producerea uleiului volatil. Pentru a spori cantitatea de lumina se recomanda ca in tara noastra plantatiile de lavanda sa fie amplasate pe terenuri cu e+pozitie sudica! sud-vestica sau chiar estica. Lavanda este o specie de mare altitudine! ea putand fi gasita in zona de origine! in mod spontan! pana la '*##-'(## m inaltime. 7tat procentul de ulei volatil cat si continutul in acetat linalil nu sunt influentate de altitudine. Cu cat lavanda creste pe locuri mai inalte! cu atat productia de ulei volatil este mai scazuta! dar de o calitate mai superioara! dat fiind continutul mai mare in acetat de linalil. Lavanda poate creste pe soluri sarace si uscate! soluri caracteristice pentru plantele colinare sau muntoase. Rezultatele cele mai bune se obtin atunci cand lavanda se cultiva pe soluri adanci! bogate in calcar! permeabile si cu apa freatica la adancime de cel putin $-$!" m. 4olurile foarte nisipoase! solurile grele! lutoase! reci si umede nu sunt indicate pentru cultura lavandei. Comparativ cu alte specii medicinale sau aromatice! lavanda nu e+trage din sol cantitati mari de substante nutritive. 8umeroase e+periente pentru clarificarea influentei diferitelor substante nutritive asupra productiei si calitatii au stabilit ca pe solurile usoare! podzolice! cel mai important efect il are azotul! iar pe soluri mai grele! carbonatice! fosforul. 7zotul! are un efect de intinerire a tufelor! deoarece activeaza cresterea ! fapt pentru care plantele tinere vor fi asigurate cu mai mult fosfor in comple+ul de ingrasaminte! iar la plantatiile batrane se va asigura mai mult azot.

Capitolul II : TEHNO O!I" DE CU TIV"RE

II . 1 . ocul in ansola#ent Lavanda si lavandinul sunt subarbusti pereni. 7cestia se cultiva pe acelasi loc $#-%# de ani! deci nu pot intra in rotatia culturilor. Pentru a raspunde cerintelor biologice ale acestor specii! se vor alege parcele de teren protejate de vanturi! calde si insorite! cu sol profund si permeabil. 8u sunt recomandate terenurile puternic erodate! cele nepermeabile si supuse vanturilor si curentilor de aer puternici deoarece in aceste conditii se vor obtine productii slabe. Lavanda este un bun mijlocitor antierozional si de aceea ea poate ocupa terenuri in panta dar al caror unghi de inclinare sa nu depaseasca '". 5e asemenea se vor alege terenuri absolut curate de buruieni perene. II . 2 . $ertili%area

Prin administrarea ingrasamintelor se creeaza posibilitatea imbunataririi fertilizarii solului! se realizeaza conditii de viata si de activitate microorganismelor din sol! se asigura o buna crestere si dezvoltare a plantelor! implicit sporirea productiei. 3ste cunoscut faptul ca majoritatea plantelor de cultura au nevoie pentru crestere de o reactie a solului neutra sau slab acida. Pentru dezvoltarea normala plantele de lavanda au nevoie de o seria de elemente nutritive! dintre care cele mai importante sunt6 azotul! fosforul! zinc! borul! magneziul. 5at fiind faptul ca lavanda este o cultura multianuala se recomanda folosirea de ingrasaminte pe baza de azot mai greu solubil. 4uperfosfatul! precum si celelalte ingrasaminte cu fosfor sporesc aproape de doua ori numarul de inflorescente pe tufa de lavanda. 2unoiul de grajd! administrat la plantare! impreuna cu ingrasamintele minerale din cursul vegetatiei actioneaza favorabil asupra plantelor de lavanda. &n concluzie! ingrasamintele organice se aplica la infiintarea plantatiei! ingrasamintele pe baza de fosfor si potasiu ,pe solurile sarace in aceste elemente- se administreaza atat la infiintarea cat si toamna! o data cu ultima prasila! iar cele pe baza de azot primavara timpuriu! in mustul zapezii. II . & . Pregatirea solului )oate lucrarile solului au ca scop afanarea acestuia in profunzime! nivelarea si distrugerea buruienilor. 8umai pe asemenea soluri se pot realiza plantatii cu randuri drepte! ceea ce va permite efectuarea mecanizata a lucrarilor de intretinere si a recoltarii. Primavara terenul va fi grapat si discuit de mai multe ori pentru mentinerea umiditatii! dar mai ales pentru distrugerea buruienilor anuale. 3ste recomandat a se cultiva cu plante furajere cu perioada de vegeratie scurta! ca borceagul pentru masa verde sau alte culture ,cereale- la care se pot alica erbicide pentru distrugerea buruienilor. 5upa recoltarea acestora! in iulie-august cel mai tarziu se va e+ecuta aratura de desfundare la "#-*# cm in functie de adancimea solului. &mediat dupa aratura de desfundare! terenul se va nivela perfect! iar apoi se va mentine curat de buruieni prin discuiri si grapari repetate. )oamna! inainte de plantare! terenul se va discui din nou mai adanc! iar in cazul cand nu este suficient mobilizat se va e+ecuta o aratura superficiala la $# cm! dupa care se va pregati pentru plantare cu ajutorul discului in agregat cu grapa. &n cazul terenurilor infectate de buruieni perene! dupa desfundare solul se va mentine curat de buruieni inca un an prin lucrari repetate cu plugul urmat de discuiri. 4e recomanda folosirea erbicidelor pentru combaterea buruienilor perene aparute pe ogor. II . ' . (o)ul )e in#ultire Lavanda se poate inmulti atat generativ! prin producerea de rasad din seminte! cat si vegetativ! prin butasi inradacinati sau prin musuroirea si despartirea tufelor batrane.

Producerea rasadului din seminte6 4emintele lavandei sunt mici! tari si cu germinatia redusa si lenta! fapt pentru care! de regula! nu se seamana direct in camp! ci in straturi reci in vederea obtinerii rasadului. 4emanatul se poate efectua atat toamna tarziu! octombrie-noiembrie cat si primavara devreme! februarie- martie! dar numai in straturi special pregatite! care trebuie sa aiba o latime de '-'!$ m si o lungime (-'# m si chiar mai mult! intre straturi lasandu-se poteci late de 0#- "# cm. 4emanatul se e+ecuta imediat dupa pregatirea stratului in randuri distantate la '#-'" cm. La ' mp sunt necesare %-" g seminte cu germinatie de minum "#9. 7tat inainte! cat si dupa semanat stratul va fi bine tasat. 4emintele puse in santulete foarte superficiale! lasate de marcator ,#!"-' cm- vor fi acoperite cu un strat de mranita! curata de buruieni! bine maruntita si cernita! in grosime de '-'!" cm. Rasarirea semintelor incepe primavara cand temperatura aerului se va mentine constant la '0'" C. La semanatul de primavara semintele germineaza incet si rasar greu! ceea ce impune inmuierea acestora timp de %-0 zile in apa sau stratificarea lor! operatie care trebuie sa inceapa cu '!"-$ luni inainte. &n acest scop semintele se amesteca cu nisip de rau umed in proportie de ' 6 "-/ si se pastreaza afara pana la semanat! timp in care se amesteca pentru a nu mucegai. 4pre sfarsitul perioadei de stratificare semintele incoltesc si vor fi semanate imediat in sol cald. 5upa rasarire! atunci cand plantele au $-% perechi de frunze se aplica raritul! lasandu-se intre plante %-" cm. Pana la sfarsitul vegetatiei! in toamna! rasadul trebuie mentinut curat de buruieni! prin pliviri repetate! udat! ingrasat si prasit. 5e asemenea! cel putin de $ ori se vor taia toate tijele florale aparute pentru a obliga planta sa formeze ramificatii cat mai aproape de sol. &naltimea de taiere a tulpinilor florifere este de cca. (-'# cm de la nivelul solului. Rasadul este gata de transplantare! la loc definitiv! la sfarsitul lunii septembrie si inceputul lunii octombrie! cand se scoate! se sorteaza si se pastreaza stratificat in nisip sau in sol umed! pana la plantare. Rasadul din clasa ' obtinut din seminte are urmatoarele caracteristici6 - lungimea partii aeriene '$ cm - lungimea radacinii principale '" cm - diametrul colatului minim 0 mm si % ramificatii Producerea rasadului prin seminte este o metoda ieftina si rapida de inmultire a lavandei. &nmultirea prin butasi inradacinati6 Recoltarea butasilor se face toamna! in lunile septembrieoctombrie sau in primavara in martie-aprilie! in timpul perioadei de repaus vegetativ. :utasii se recolteaza de la plante sanatoase! bine dezvoltate! in varsta de %-" ani. )aierea butasilor se face cu un cutit foarte bine ascutit sau cu lama! sub mugur. &ndepartarea frunzelor se va face cu mare atentie pentru a nu se distruge mugurii vegetativi. La baza butasului se face o singura taietura in forma de pana! imediat dupa mugur. :utasii astfel pregatiti au o lungime de apro+imativ "-/ cm si sunt gata de plantare! ce urmeaza a se efectua in decurs de '-$ h. &n cazul pastrarii mai indelungate! dar nu mai mult de o zi! butasii se mentin in vase cu apa curata. )erenul ales pentru straturile in care vor fi plantati butasii va fi curat de buruieni! situat in apropierea unei surse de apa! dar fara pericol de baltire. 4e va ara la %# cm adancime! se va

nivela! marunti si apoi se va tasa usor! dupa care se vor aranja tocurile de rasadnita! avandu-se grija sa se lase intre acestea 0#-"# cm. &n tocuri se aseaza un strat de nisip bine cernut! gros de (-'# cm! care dupa nivelare se uda din abundenta. 5upa udare! pentru usurarea plantarii! se vor marca viitoarele randuri! utilizandu-se marcatoare special pregatite pentru aceasta lucrare. Plantarea se face manual! asezandu-i la distanta de '#;" cm. <peratia de presare a butasilor in nisip se va face cu multa grija! pentru a nu distruge frunzele din varful acestora. &mediat sau concomitent cu plantarea! butasii vor fi udati din abundenta! iar tocul de rasadnita se va acoperi cu rame ale caror geamuri au fost in prealabil varuite si acoperite cu rogojini pana la aparitia primelor radacini pe butasi. <data cu formarea primelor radacini se va incepe calirea butasilor prin deschiderea rasadnitelor la inceput cateva ore! numai in cursul diminetii sau serii. &n momentul aparitiei tijelor florale! acestea se vor reduce la jumatate pentru a provoca ramificarea butasilor. II . * . ucrarile )e intretinere -completarea golurilor! care trebuie facuta imediat in toamna anului urmator! orice intarziere nu este buna -taieri pentru formarea tufei! sunt recomandate numai in primul an de vegetatie! prin aceasta lucrare urmandu-se realizarea formei globuloase a tufelor Lucrarile propriu-zise de intretinere a plantatiilor de lavanda incep primavara timpuriu si constau in prasitul intervaleleor dintre randuri! care se e+ecuta cu prasitori cu tractiune animala pe terenurile in panta si in plantatiile in varsta sau cultivatorul purtat pe tractor. Lucrarile pe randul de plante se fac manual cu sapa! de $-% ori in cursul anului. Combaterea buruienilor pe cale chimica a constituit obiectul a numeroase e+periente efectuate in multe tari. &n Romania pentru lavanda este omologat erbicidul 2esagard "#! in doza de ('# =g>ha si se poate aplica toamna tarziu cand plantele sunt in repaus sau primavara timpuriu inainte de pornirea in vegetatie a plantelor. II . + . Regenerarea plantatiilor Cand tufele incep sa se usuce si productia incepe sa scada se e+ecuta regenerearea plantatiilor. 5in datele e+perimentale de la diferiti autori! se poate recomanda ca epoca optima a taierilor de regenerare perioada de repaus! luna februarie! inaintea inceperii vegetatiei! sau noiembrie! dupa incetarea vegetatiei! dar numai atunci cand solul are umiditate suficienta si permite maruntirea acestuia pentru acoperirea plantelor taiate. Cea mai potrivita inaltime de taiere este de "-'# cm de la suprafata solului. &mediat dupa taiere plantatiile vor fi ingrasate cu $#-$" t>ha gunoi de grajd foarte bine fermentat amestecat cu '##-'$# =g sulfat de amoniu>ha si $"#=g>ha superfosfat. 5upa administrare! ingrasamintele se vor incorpora pe intervalele dintre randuri printr-o prasila adanca la '"-'( cm.

II . , . -oli. )aunatori. co#batere -oli: 4eptorizza cu patarea frunzelor produsa de septoria lavandulae. 7taca frunzele! fiind evidenta pe partea superioara a lor sub forma unor pete rosii-cafenii la inceput! care cu timpul devin albicioase cu o dunga rosiatica pe margine. &n centrul petelor apar puncte negre care reprezinta picmidiile. .runzele atacate se usuca si cad. /e co#bat prin: - igiena culturala si incorporarea adanc in sol a tuturor resturilor vegetale - stropiri cu 5ithane ?-0" #!$9 Daunatori: &soph@a tenuicerca! ataca in luna mai cand depune ouale izolat sau in grupe in sol la cca ' cm adancime. Pentru combatere plantatiile de lavanda vor fi riguros mentinute curate de buruieni. n efect deosebit in combaterea daunatorului il au lucrarile de maruntire a solului dupa recoltare! pentru a distruge o parte din ouale depuse in sol. Combaterea chimica se realizeaza cu Lindato+ % PP! Aofato+ %# C3 #! '9. Daunatori: Lacusta verde de pasune ,)ettigonia viridissima-. 4e hraneste cu frunzele de lavanda. < femela depune cca $"# de oua! in iunie si iulie! asezandu-le izolat in portiunile de sol nelucrat. ?asurile de combatere sunt aceleasi ca la &soph@a tennicerca. Daunatori: Biermele radacinilor ,Ceterodera mariori 4chm-. 5ezvolta %-0 generatii pe an. 5in ouale depuse in sol apar larvele care intra in radacinile plantei! hranindu-se cu sucul acestora. Combaterea este e+trem de greoaie. 4e recomanda folosirea unui material saditor absolut sanatos. II . 0 . Recoltarea Pentru suprafetele mici! unde recoltatul se poate e+ecuta rapid! epoca cea mai potrivita pentru recoltare este in faza de inflorire *"9. 7colo insa unde din diferite motive perioada de recoltare se va prelungi ,suprafete mari! capacitati reduse de prelucrare-! se recomanda ca recoltatul sa inceapa in faza de inflorire "#9 si sa se tremine cel mai tarziu in faza de inflorire '##9. &nflorescentele de lavanda se recolteaza manual cu secera sau cu ajutorul masinilor speciale montate pe tractoare. &nflorescentele recoltate se pun in cosuri si se transporta imediat la unitatile de distilare.

Capitolul III : PRE UCR"RE" ("TERIEI PRI(E

&n cazul lavandei materia prima se prelucreaza imediat dupa recoltare III . 1 . Distilarea &nflorescentele plantei de lavanda se folosesc aproape in e+clusivitate pentru obtinerea uleiului volatil. <btinerea uleiului volatil de lavanda se poate realiza prin distilarea inflorescentelor dupa % metode diferite6 - distilarea in apa - prin aceasta metoda materia prima se introduce in cazan si se acopera cu apa. &ncalzirea apei poate fi facuta la foc direct! sau aburi produsi direct sau indirect.

- distilarea in apa si cu aburi - in cazan sub materia prima se pune apa. 7buri trec mai intai prin apa si apoi prin materia prima din care preiau uleiul volatil - distilarea cu aburi - materia prima se pune in cazan uscat! fara apa. 7burii sunt produsi in afara cazanului in instalatii speciale si se introduc direct sub materia prima.

Capitolul IV : RETETE PE -"1" DE "V"ND"

2 Tinctura )e la3an)a 4e obtine prin macinarea partilor aeriene uscate! ,poate fi folosita rasnita electrica de cafea pentru cantitati mici-! dupa care pulberea obtinuta se pune in borcane care vor fi umplute pana la o treime! restul fiind completat cu alcool de *# de grade. 5upa adaugarea alcoolului peste pulberea de planta! borcanele se inchid ermetic si se lasa la macerat vreme de '0 zile! agitand din cand in cand continutu pentru o mai buna solubilizare a principiilor active. 5upa trecerea intervalului de timp necesar macerarii! preparatul se filtreaza prin tifon! iar tinctura obtinuta se pastreaza in sticlute mici si inchise la culoare. 4e administreaza pe stomacul gol! de trei-patru ori pe zi! cate o lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa. 2 Otetul aro#atic )e la3an)a &ntr-o sticla cu gatul larg se pun '# linguri de lavanda maruntita! peste care se adauga jumatate de litru de otet de mere. 4e lasa sa se macereze vreme de '# zile la temperatura camerei! dupa care se filtreaza. 4e foloseste pentru frictionari si comprese. 2 Uleiul gras )e la3an)a La jumatate de litru de ulei de floarea-soarelui rafinat se adauga " linguri de lavanda uscata si maruntita. 4e pune intr-un borcan inchis ermetic si se lasa sa se macereze la soare sau in apropierea unei surse de caldura vreme de " zile! dupa care se filtreaza. leiul usor aromatizat obtinut se mai pune la macerat cu alte " linguri de lavanda vreme de inca " zile! dupa care se filtreaza s.a.m.d.! pana cand capata un miros foarte puternic de lavanda. 4e foloseste pentru masaje si frictionari. 2 -ai cu la3an)a 5oua maini de lavanda se lasa la macerat in $ litri de apa! vreme de (-'# ore ,de dimineata pana seara-! dupa care se filtreaza. Planta ramasa dupa filtrare se opareste cu inca $ litri de apa clocotita! dupa care se acopera! se lasa sa se raceasca si se filtreaza. &n final! se combina cele doua e+tracte! preparatul obtinut fiind adaugat in apa din cada de baie.

Capitolul V : UTI I1"RE" "V"NDEI

Reco#a)ari #a4ore: in tratarea hipere+citabilitate! migrene! insomnii. "lte reco#an)ari pentru trata#ente: Intern: - 5ischinezie biliara! balonarea la bolnavii de bila! crizele biliare insotite de dureri de cap. 4e ia lavanda sub forma de pulbere! administrata pe stomacul gol! cate o lingurita de patru ori pe

zi. 5atorita principiilor sale active amare! lavanda mareste secretia de bila si ajuta la evacuarea ei! calmand durerile abdominale si activand digestia. - 5epresia! an+ietatea - in cazurile usoare se ia lavanda sub forma de tinctura - ' lingurita dizolvata in jumatate de pahar de apa! de %-0 ori pe zi! in cure de lunga durata ,% luni minimum-. leiul volatil de lavanda se administreaza in depresiile si crizele de an+ietate severe6 doua picaturi de ulei volatil amestecate cu putina miere se iau de trei ori pe zi! pe stomacul gol. 4tudiile facute pana in prezent au aratat ca e+ista o anumita selectivitate a pacientilor tratati cu aceasta planta! unii neavand o reactie speciala la uleiul volatil! in timp ce la altii s-a observat o ameliorare clara a starii launtrice! ameliorare tradusa prin reducerea sensibilitatii psihice! estomparea fricilor si angoaselor! reaparitia dorintei de viata. - 7ritmie cardiaca! adjuvant in ischemia cardiaca aparuta pe fond de stres. Lavanda este prin e+celenta o planta antistres! motiv pentru care! administrata in cure de lunga durata! amelioreaza si! gradat! conduce la vindecarea bolilor produse de acesta. &n problemele cardiace s-a observat o actiune deosebit de favorabila a tincturii de lavanda! care actioneaza direct la nivelul sistemului nervos central. 4e administreaza de trei-patru ori pe zi cate o lingurita de tinctura diluata in jumatate de pahar de apa. - Biermi intestinali! infectii cu protozoarul 2iardia lamblia. 4e combina in proportii egale tinctura de lavanda! de pelin si de cimbru ,toate tincturile se prepara la fel ca cea de lavanda-. 4e ia din aceasta combinatie de tincturi cate o lingurita diluata in putina apa! de patru ori pe zi! inainte de masa. < cura dureaza minimum doua saptamani. 7cest tratament este eficient atat singur! cat si in combinatie cu remediile alopate! a caror eficienta o mareste. - <boseala! iritabilitatea psihica! insomnia. Cele mai bune rezultate se obtin facand bai cu lavanda! cu jumatate de ora inainte de culcare. 4uplimentar! este bine sa puneti sub perna un mic saculet ,ceva mai plat- cu lavanda. 4omnul va fi mai odihnitor si mai lin! iar peste zi veti remarca o mult mai buna rezistenta psihica si stapanire de sine. &ntern! se ia tinctura de lavanda6 o lingurita de trei ori pe zi. - 5ureri de cap! migrena! ameteala. Ca remediu de urgenta se iau '-$ picaturi de ulei volatil de lavanda cu putina miere. Ca tratament pe termen lung se recomanda pulberea de lavanda6 o lingurita de patru ori pe zi! administrata pe stomacul gol. - Reumatism. 4e face un ceai din o parte flori de soc si doua parti lavanda! o lingurita din acest amestec fiind oparita cu o cana de apa! dupa care se lasa sa se raceasca putin si se filtreaza. 4e beau pe zi $-% cani din acest ceai! cat mai cald ,pentru ca efectul sudorific si depurativ sa fie mai intens-. 7re un gust destul de greu de suportat! dar o cura de '# zile cu acest ceai are efecte antireumatice e+ceptionale. )use convulsiva! gripa! bronsita - $ picaturi de ulei volatil se amesteca cu o lingura de miere si se administreaza cate putin din acest amestec! care nu va fi inghitit direct! ci va fi lasat sa alunece pe gat pentru a-si e+ercita din plin efectele antiinfectioase si calmante. 4e iau ma+imum / picaturi de ulei de lavanda pe zi la adulti si doua picaturi pe zi la copii. E5tern: - 7djuvant in pneumonie si bronsita cronica. La 0 linguri de lavanda proaspat macinata se adauga apa! amestecand progresiv! pana cand se formeaza o pasta! care se inveleste in tifon si

se aplica pe piele. 5easupra cataplasmei se pune o sticla cu apa fierbinte si se acopera cu o patura! ca sa pastreze caldura. Cataplasma se tine minimum o jumatate de ora. - Contra paduchilor si a altor insecte parazite. %-0 picaturi de ulei volatil de lavanda se amesteca cu o lingurita de otet si se aplica pe par ,sau pe zona afectata-! dupa care capul se acopera vreme de cateva ore! pentru a se forma un mediu de vapori de ulei volatil care vor elimina insectele. 4e aplica tratamentul *-'# zile la rand. - Pentru cresterea parului. 4e face un masaj la radacina parului cu otet de lavanda obtinut prin macerare dupa metoda de mai sus. - &ntretinerea pielii uscate. &mediat dupa baie se aplica uleiul gras de lavanda ,obtinut prin macerarea plantei in ulei de floarea-soarelui! dupa metoda de mai sus- pe toata pielea! facandu-se in acelasi timp un masaj usor. 3czeme uscate! tumefactii produse de loviri - 4e aplica uleiul gras de lavanda pe zona afectata de %-0 ori pe zi. UTI I1"RI C"/NICE " E "V"NDEI: - Con)i#ent )e la3an)a - amestecati in cimbrul cu care condimentati mancarurile putina lavanda ,intr-o proportie apro+imativa de '6"-. ?ancarurile vor capata o aroma deopotriva delicioasa si rafinata! fiind! in plus! si mai usor digerabile. &n zona sudica a 7lpilor! cimbrul amestecat cu lavanda se da mancaciosilor pentru a le regla apetitul si a-i ajuta astfel sa scada spontan in greutate. - Pentru a scapa )e #olii - se pun in dulap saculeti cu inflorescente de lavanda uscata. Dilnic! continutul saculetilor se freaca in palme pentru ca astfel sa se degaje cat mai mult ulei volatil! care alunga insectele. - $urnicile. puricii si gan)acii fug de mirosul de lavanda. Pentru a scapa de musafirii nepoftiti! stropiti de doua ori pe zi locurile in care acestia se ascund sau traseele pe care vin! cu o solutie formata din / linguri de apa si '# picaturi de ulei volatil de lavanda. - Pentru a scapa )e #irosurile neplacute )in casa - puneti intr-o cana de apa '# picaturi de ulei volatil de lavanda si '# picaturi de ulei volatil de menta. 4tergeti cu aceasta solutie peretii! podelele toate zonele care degaja mirosuri neplacute. 3vitati suprafetele lacuite! pentru ca uleiurile volatile sunt un dizolvant redutabil si strica lacul.