Sunteți pe pagina 1din 15

Cuprins

1. Introducere..pag.3
2. Evolutia dopajului in sport..pag.3 3. Masuri impotriva dopajului in sport....pag.4 4. Clasele principale de substante si metode dopingpag.6 5. Conventii si tratate internationalepag.9 6. Cazuri de dopajpag.9 . !egislatia romaneasca in domeniu..pag.1" #. Concluzii.pag.1$

"

1. Introducere %orinta de a realiza mari per&ormante determina din ce in ce mai multi sportivi sa recurga la medicamente care le pun viata in pericol. 'Cancerul sportului mondial'( cum a &ost denumit dopingul( a cuprins toate sporturile( &iind cea mai &recventa cauza de suspendare a sportivilor. %opingul este o problema din ce in ce mai grava si la noi( avand in vedere ca steroizii sunt din ce in ce mai accesibili si multi incepatori recurg la ei( &ara sa &ie in&ormati in legatura cu e&ectele secundare. )unt si multi oameni care &olosesc steroizii *cu cap+( minimizand e&ectele secundare. Ce,i drept( 1," cicluri pe an( cu substante bune si dupa un plan intelligent -nutritie( suplimente( antrenament( odi.na/ nu au cum sa iti &aca mai mult rau decat 1 an de mancat jun0,&ood si alcool. 1sta din punct de vedere bioc.imic si medical. %in ce in ce mai des( se vad pe diverse coperti de revista tipi despre care in *under2orld+ se stie ca &olosesc aceste substante pentru a arata bine sau a obtine rezultate cu clientii lor la sala. %opingul reprezinta &olosirea unor substante daunatoare sanatatii in scopul obtinerii de per&ormante sportive. %oping nu inseamna numai steroizi ci e3ista o lunga lista de substante dopante( &olosite in cele mai diverse sporturi de la tir la ciclism si de la baseball la &otbal. In culturism &olosirea dopingului este doar mai evidenta-scopul &iind cresterea masei musculare/( nu neaparat mai &recventa sau mai intensa. %opingul a aparut odata cu aparitia substantelor dopante. 2. Evolutia dopajului in sport Etimologic se pare ca dopingul vine din &lamandul *to doop+ asa cum apare in dictionare in secolul al 45III , lea. %esigur ca incercarile de a stimula puterea( &orta( dorinta de a invinge pot &i gasite inca de la romani( care organizau luptele dintre gladiatori si unde invingatorul( care era adult( cauta prin toate mijloacele sa castige. )e pare ca s,au gasit inscrisuri din care reiese ca in intrecerile in trasurici conducatorii absorbeau o licoare -vin 6 miere/( care le dadea o anumita putere( o anumita agresivitate. %espre doping in acceptiunea de azi se poate vorbi cam din secolul 44. 1st&el prin anii 1977 , 1936 in 8aponia( sportivii &oloseau inainte de competitii cardiotonice si nitriti -vasodilatatori coronarieni/ cel de,al II , lea razboi mondial a cons&intit e&ectele an&etaminelor -psi.ostimulante/ asupra sistemului nervos( aviatorii germani( care e3ecutau bombardamente de noapte primind aceste substante inainte de plecare in misiune pentru intretinerea starii de vigilenta si agresivitate. %e aici si pana la trecerea in sport nu a &ost decat un pas. 9ostbelic( cand viata sportiva si,a reluat cursul a aparut si utilizarea substantelor dopante( am&etaminele( antidepresivele( simpaticomimeticele si analgezicele cardio , respiratorii &iind primele grupe de substante &olosite de sportivi din proprie initiativa sau la recomandarea unor cadre sportive -antrenori( medici( masori( etc./. ),au &olosit metode de crestere a &ortei si rezistentei la barbati( de la testicule de taur pana la miere( vin si diverse plante. :data cu revolutia industriala s,a dezvoltat c.imia organica si au inceput sa &ie
3

sintetizate diverse substante( de la steroizi anabolizanti pana la am&etamina. 9rima utilizare a &ost in scopuri militare. Evident(s,a e3perimentat cu aceste substante in tratamentul diverselor boli. Mai tarziu ele au &ost &olosite de ec.ipele de antrenori si de medici in secret( inca de la descoperirea lor( c.iar inainte de aparitia pe piata a produselor comerciale respective. Contrar unor pareri destul de comune( &olosirea acestor substante nu scuteste sportivul de munca. %in contra( el va munci c.iar mai mult( &acand antrenamente mai dure si mai dese. 3. Masuri impotriva dopajului in sport Implicarea &inanciara a unor di&erite organizatii in sport a dus la inasprirea luptei anti doping. %e asemenea( moartea sau problemele de sanatate grave pe care unii sportivi de per&ormanta, activi sau retrasi, le,au avut a tras un semnal de alarma in aceasta directie. In di&erite state -in special in );1/ utilizarea steroizilor &ara recomandarea unui medic reprezinta o in&ractiune pedepsita ca si consumul<tra&icul de droguri. =otusi( in );1 la peste 17 ani de la adoptarea acestei legi( care pune steroizii in rand cu .eroina( cocaina si celelalte( sunt cei mai multi utlizatori de steroizi( in special in randul tinerilor. %e ce se intampla asa> 9entru ca oamenii pun din ce in ce mai mult pret pe aparente si cel putin in culturism dopingul este &oarte util in acest sens. E3istenta unei ast&el de legi a restrans in acelasi timp accesul oamenilor la in&ormatie cat si posibilitatea studierii in mod organizat si stiinti&ic a riscurilor si bene&iciilor. )e pune intrebarea daca a avut adoptarea unor ast&el de legi e&ectul scontat> %in contra( a determinat proli&erearea unor practici periculoase precum utlizarea de steroizi contra&acuti sau de steroizi destinati uzului veterinar. 1sta pe langa pro&iturile uriase ale tra&icantilor si celor care contra&ac aceste substante. %eci se observa ca utlizand &orta nu se obtin rezulate pozitive( singura metoda viabila &iind educatia si constientizarea asupra pericolelor potentiale. Inca de la inceput s,au conceput si aplicat testari antidoping( atat in competitiile sportive cat si in di&erite alte situatii( cu o e&icienta de asemenea scazuta( an de an depistandu,se noi cazuri de dopaj cat si decese suspecte -amintiti,va de regretatii ?aldan sau 5rabioru( ale caror autopsii au &ost musamalizate( sau de pe alte meleaguri @lorance Ari&&it. 8oiner( celebra alergarotare americana sau 1ndreas Muntzer, celebrul culturist pro&esionist/. C.iar de curand presa romana a prezentat decesul unui tanar din )uceava care a decedat( se pare( din cauza &olosirii abuzive de steroizi anabolici. %eci in timp ce in sportul de per&ormanta se poate spune ca lupta este e&icienta intr,o oarecare masura, cei depistati pozitivi sunt pasibili de suspendari pe ani de zile sau c.iar pe viata, pentru cei care &olosesc dopingul in scopuri personale nu e3ista nici un &el de control din acest punct de vedere. 1u &ost puse la punct metode e&iciente impotriva testarilor antidoping( dar apar mereu noi substante( mai greu detectabile si alte metode de mascare. %eci se pare ca in sportul pro&esionist si c.iar amator( dopingul va ramane un lucru sigur. %eci in sportul de per&ormanta si pro&esionist lucrurile sunt clareB testari antidoping si sanctiuni de di&erite &eluri pentru cei depistati pozitivi si cei care ii ajuta. 9entru utilizatorii amatori si in special tineri( care nu sunt testati si nu sunt pasibili
4

de sanctiuni( prevenirea trebuie sa ia alte &orme( abordarea de genul *steroizii au numai e&ecte negative si acelea sunt &oarte grave si pe viata+( contrara realitatii( nu &ace decat sa submineze e&orturile reale in lupta cu abuzul de substante dopante. Cine a &olosit asa ceva stie ca e&ectele secundare nu sunt atat de grave pe cat se spune si nici nu apar la toti utilizatorii cu aceeasi intensitate. Insa potentialul lor de a produce di&erite probleme de sanatate este real. %in pacate cand se e3pun e&ectele secundare se prezinta cele vizibile -acnee( ginecomastie/ si mai rar e&ectele negative grave care apar pe termen lungB a&ectarea inimii si a sistemului circulator( leziuni la nivel .epatic si renal( a&ectarea prostatei cu cresterea semni&icativa a riscului de adenom de prostata si deci de cancer. %opingul contravine insasi ideii de sport( care ar trebui sa &ie o activitate care sa imbunatateasca sanatatea celui care il practica. 9robabil ca indi&erent de pedepsele potentiale sau de e&ecte secundare unii vor decide sa &oloseasca aceste substante. Este un &apt( c.iar daca ne convine sau nu. 1cesti oameni au insa nevoie de in&ormatii cat mai reale despre cum sa se &ereasca de e&ectele nedorite( in&ormatii care in general nu sunt disponibile. 1bordarea cea mai e&icienta pare a &i prezentarea realista( a e&ectelor pozitive si a celor negative( lasand sportivul sa decida in cunostinta de cauza( in &ond &iecare este stapan pe viata lui si raspunde de &aptele sale. 1ici intervine responsabilitatea instructorilor( antrenorilor si a celor care publica articole in revistele de sport. ;n element important ar &i acela ca &olosirea dopingului nu te scuteste nici de munca nici de c.eltuielile cu alimentatia si suplimentele. Ca din contra( avand in vedere ca oricum e&ectele negative vor aparea( trebuie sa ai puse per&ect la punct antrenamentul( alimentatia si odi.na( pentru a obtine si ma3imul de castiguri odata cu aceste e&ecte negative. %eci inainte de a &olosi substante dopante trebuie judecat daca merita( daca intr, adevar se vrea sa se riste sanatatea pentru cateva 0ilograme in plus. 9entru cei care se antreneaza natural satis&actiile vor veni( ce,i drept mai incet( insa vor &i cu mult mai mari si &ara partile negative aduse de doping. In vremea aceea regulamentele antidoping erau ine3istente iar lipsa unor laboratoare de specialitate &acilita aceasta actiune -dopaj/( in mod nestinti&ic si plina de riscuri. Cine nu,si aminteste de ciclistul danez :lsem( care la 8ocurile :limpice de la Doma din 1967 concurand in proba 177 0m sosea ec.ipe( pe o caldura inabusitoare de 33E C isi pierde viata iar la necropsie se evidentiaza urme de an&etamine in corpul sau. : prima actiune concentrate la nivel european o reprezinta colocviul de la :uriage les Cains din @ranta cu care ocazie se da o prima de&initie dopajului -&olosirea unor substante straine organismului( care pot adduce prejudiciu starii de sanatate si eticii sportive/ si se stabileste o prima lista de substante dopante( care in principal cuprindB amp.etamine si derivate antidepresive( analeptice cardio , respiratorii( alcaloizi e3citanti ai sistemului nervos -e3empluB stricina( etc./. %ar dorinta celor interesati sa,si creasca per&ormantele sportive pe cai arti&iciale apeleaza la alte droguri. 9rin anii 1967 apare o noua clasa( steroizii anabolizanti -derivati de testosteron/ a carei prima utilizare s,ar parea sa &i avut loc in );1 cu punct de plecare culturistii. !a inceput te.nologiile de depistare erau ine&iciente -gazcromatogra&ia( cromatogra&ia in &aza lic.ida( etc./. 1bia dupa aparitia primelor laboratoare dotate cu sistemul gazocromatogra&e , spectrometru de
$

masa -Foln , 9ro&. M. %onic0e si !ondra , 9ro&. 1. Cec0ett/ si reactia @ederatiilor Internationale )portive( se introduce controlul antidoping obligatoriu la marile competitii si adauga listei de mai sus si steroizi anabolizanti. 9e plan olimpic primele controale o&iciale au loc la 8ocurile :limpice de la Munc.en din 19 " pentru asa,zisele substante conventionaleG pentru steroizii anabolizanti primele controale o&iciale au loc la 8ocurile :limpice de la Montreal din 19 6 cand mai multi sportivi isi pierd medaliile de aur -.altero&ili in principal/ la circa o luna dupa inc.eierea 8ocurilor :limpice( ceea ce va crea numeroase discutii( care in &inal vor duce la o .otarare CI: ce prevede ca rezultatele controalelor doping sa &ie &acute publice in interiorul competitiei( cu e3ceptia probelor din ultimele doua zile. Este inceputul unei campanii desc.ise( care incepe din anii 19 6 , 19#7 pe de o parte cei ce cauta si gasesc binenteles -avand mari resurse materiale/ noi substante( care nu sunt inca pe lista antidoping si cei de partea cealalta a baricadei( organismele o&iciale( care dupa ce a&la de aceste noi substante le creceteaza si apoi le introduce pe lista anti, doping. Este clar ca intre aceste operatii este o di&erenta de timp de 4 , 6 de ani - cazul testosteronului( diureticelor( gonadotro&inei c.orionice placentare( etc./ care este in &avoarea celor interesati sa triseze. Introducerea controalelor doping ina&ara competitiei va reprezenta un nou moment in campania antidoping -19#9/. In cele ce urmeaza vom &ace cateva aprecieri asupra principalelor clase de substante si metode doping. 4. Clasele principale de substante si metode doping )=IM;!1H=E , Cresc starea de alerta( vigilenta( agresivitatea organismului( reduce senzatia de perceptie a oboselii( induc scaderea autocontrolului si judecatii putand conduce la accidente. %intre acestea am&etaminele au reputatia cea mai rea( putand duce c.iar la decese( mai ales in conditii de .ipertermie( e&orturi epuizante -cazul ciclistului danez la 8ocurile :limpice de la Doma( al ciclistului englez )Impson in *=our de @rance+ 19# etc./. 1minele simpatomimetice de tip e&edrina si derivati -in doze mari/ produc o stimulare mentala( cresc &lu3ul sanguin si =1( produc ce&alee( ta.icardie( an3ietate( tremor. 1tentie la &olosirea unor produse locale -instalatii nazale/ sau generale in stari gripale( care contin e&edrina( cat.ina( &enilpropanolamina etc. J," adrenergice )albutamol( )almeterol( =erbutalina( bron.odilatatoare &olosite current in astmul bronsic sunt admise cu noti&icare scrisa si certi&icate medical -pentru )albutamol e3ista o limita cantitativa de 177 ng<ml urina/. 1tentie la consumul unor produse naturiste -e3. Ainseng/ care pot contine e&edrina( ca&eina etc. H1DC:=ICE , -.eroina( mor&ina/ si opioidele -metadona( pentazocina( petidina si compusi inruditi/ scad pragul perceptiei algice( produc eu&orie si dependenta psi.ica( deprima &unctia respiratorI( produc narcomania. 1AEH=II 1H1C:!IK1H=I , derivati de testosteron de tipul di.idro,clor,met.il testosterone( metandienona( nandrolon( stanozol( %?E1 etc. sunt &olositi inca pentru cresterea masei musculare( a &ortei musculare( a puterii( a psi.oagresivitatii. 9rincipalele reactii adverse constau inB oprirea cresterii la copii si amenoree primara la &ete daca sunt administrate inaintea pubertatii( modi&icari psi.ologice( cardiace( .epatice -icter colestatic( tumori .epatice/( prostatice la barbati -cancer/( reducerea &unctiei testiculare( modi&icari la &ete -.ipotro&ia sanilor( amenoree secundara( .ipotro&ia organelor genitale( pilozitate crescuta pe &ata si pe corp( modi&icari ale vocii( suprimarea &unctiei ovariene
6

etc./. 1tentie la nutrientii care contin agenti anabolizanti care nu sunt inscriptionati pe cutie sau la consumul de carne de vita .ranita cu anabolizante. %I;DE=ICE , provoaca o pierdere rapida de lic.ide si unele minerale -F( Ha/ din corp( &iind utilizate mai ales in sporturile cu categorii de greutate. 9rin dilutia urinei poate ingreuna detectia agentilor anabolizanti in urina dar te.nicile moderne de detectie a dopingului surmonteaza aceasta di&icultate. ?:DM:HI 9E9=I%ICI( MIME=ICI )I 1H1!:AI , ?ormonul de crestere .ipo&izar -somatotropina/ este cel mai puternic .ormon anabolizant din corpul omenesc. 1dministrat inainte de pubertate poate induce gigantismul iar dupa pubertate acromegalie( reactii alergice( ?=1 craniana( diabet( tulburari endocrine si de comportamentG inainte cand produsul se prepara din .ipo&ize de cadavre a putut induce sindromul Frentz&ield , 8acob( insa azi se prepara pe cale genetica. , Aonadotrop&ina corionica -e3empluB 9regnIl/ , .ormon secretat de placenta( care stimuleaza productia de androgeni in organism -celule !eIdig din testicule la barbati si corticosuprarenale la &ete/. )e controleaza numai la barbati. , Corticotro&inele -e3empluB 1C=?/ , sunt .ormoni secretati de .ipo&iza( care stimuleaza secretia de cortizon de catre corticosuprarenale. In ceea ce priveste cortizonulB administrarea prin injectii( tablete sau supozitoare este interzisaG administrarea prin solutii oculare( auriculare( sau creme unguente dermatologice etc. este permisaG administrarea prin spraI,uri antiastmatice sau local in in&iltratii este supusa noti&icarii insotita de certi&icate medical. , ?ormoni .ipo&izari si sintetici -e3empluB !?/ , cresc productia de androgeni in corpul uman. : ultima subclasa este cea a in.ibitorilor de aromataza -e3empluB @emara( Hovartis/ care cresc indirect androgenii secretati de corticosuprarenale( in special la &emei blocand trans&ormarea acestora in estrogeni. )e considera pozitiv numai la barbati. , Insuline li0e &actori -e3empluB IA@ 1/ , sunt &actori .ormonali secretati la nivel .ipotalamo , dience&alic si care induc o crestere a insulinei. )unt &olosite pentru e&ectele anabolizante. , Eritropoetina , .ormon peptidic secretat la nivelul rinic.iului stimuleaza vaduva osoasa pentru a produce mai multe .ematii( care vor asigura prin :"?b un transit crescut de :" la musc.i. 9ana in momentul de &ata CI: nu a validat metoda &ranceza pe urina iar unele &ederatii internationale accepta controlul dubluB sange si urina si declara un caz pozitiv numai atunci cand ambele probe sunt positive ;CI si @I) -@ederatia Internationala de )c.i/ determina .ematocritul si daca acesta este peste $7L -normal M 4",44L / considera cazul pozitiv interzicand participarea la competitie. Deactii adverse severeB tromboza( reactii alergice( etc. , Insulina , .ormonal pancreatic antidiabetic este &olosit pentru e&ectele anabolizanteB este admis numai in cazul in care sportivul prezinta un certi&icat ca este diabetic insulinodependent. , %opingul cu sange si derivate de sange -auto sau .etero/ asigura un surplus de .ematii( asadar de ?b( &avorizand un aport crescut de :" la musc.iG reactii adverseB soc de incompatibilitate( transmiterea unor boli grave cum ar &i )I%1( .epatita virala C si C( etc. , =ransportori de o3igen -e3empluB D)D , 13( .emoglobina reticulate( etc/ si inlocuitori de plasma -plasma e3panders/ induc aceleasi e&ecte ca mai sus. , Manipulari &izice -manipularea urineiB sondaj vezical( adaos de apa sau alte

lic.ide( sc.imbari de &lacoane( etc./( c.imice -manipulari de p?B acidi&icari , alcalinizari/ si &armacologice -*agenti mascatori+B 9robenecid( Cromantan( Epitestosteron mai mare de "77 ng<ml urina( etc./. , 1lcool , numai la cererea unei organizatii sportive competente -e3empluB CI:( @ederatii internationale sportive/( e3empluB tir( pentat.lon modern si biatlon pentru tir etc. , Canabinoide -e3empluB marijuana( .asis/ , au e&ecte .alucinogene. )e controleaza numai la cererea unei organizatii sportive competente -CI:( @ederatia Internationala de )c.i etc./. , 1nestezice locale , cu e3ceptia cocainei sunt admise c.iar impreuna cu 1L adrenalina. Controlul doping se e&ectueaza numai la cererea unei organizatii sportive competente -e3empluB @ederatia Internationala de Co3( @ederatia Internationala de 9entatlon modern/. ;n certi&icat medical si noti&icarea scrisa inainte de control pentru in&iltratiile locale sunt necesare numai pentru aceste doua &ederatii internationale -numele( proba( diagnosticul( substanta si cantitatea in&iltrata( locul anatomic si data( ziua( ora/. , Corticosteroizi in in&iltratii -e3empluB %ipro&os( )olumedrol/ , sunt admisi cu obligatia noti&icarii scrise inainte de control. , Ceta,blocante -e3empluB propanol/ , sunt substante care scad tonusul simpatic -starea de teama si tensiunea psi.ica/ &iind &olosite de unii sportivi pentru aceste e&ecte ina&ara utilizarii in patologieB .ipertensiunea arteriala( migrene( tulburari de ritm cardiac( angina pectorala( etc. Controlul doping are loc numai la cererea unor organizatii sportive competenteB auto,moto( tir( tir cu arcul( pentatlon( biatlon( inot sincron( sarituri in apa( sarituri cu sc.iurile(etc. Ca reactii adverse mentionamB bradicardia sinusala cu tulburari secundare de irigare cardiaca( cerebrala( .ipertensiune arteriala( alergii in special cutanate(etc. ;n moment de re&erinta il reprezinta *Con&erinta mondiala asupra dopajului+( !ausanne( ",4 &ebruarie 1999 cand pentru prima data in istoria sportului se intalnesc la aceasi masaB CI:( &ederatiile sportive internationale( Comitetele :limpice Hationale( organe guvernamentale si neguvernamentale( mass,media care prin .otararea &inala -%eclaratia de la !ausanne/ dau o noua turnura campaniei antidoping. 9rintre principalele .otarari semnalamB in&intarea agentiei internationale antidoping -N1%1( 1M1/ ca singur organism neguvernamental( independent de conducere a politice in lumeG armonizarea sanctiunilor in caz de dopingB doi ani pentru agenti anabolizanti desi la permisiunea @I@1 -@ederatia Internationala a @otbalului 1mator/ si ;CI -;niunea Ciclista Internationala/ se admite ca in urma unor anc.ete amanuntite se acorda si sanctiuni mai mici de " aniG accentul trebuie pus pe activitatea de educatie , in&ormare. 1st&el la 8ocurile :limpice de la )IdneI -"777/ pentru prima oara in istoria olimpica se iau probe de sange inaintea competitiei -374 teste pentru eritropoetina/ si se e3ecuta circa 77 de teste *out o& competition+ c.iar la )IdneI inainte( in timpul si dupa 8ocurile :limpice. Incepand cu anul "771 N1%1 isi intra in drepturi iar din august "771 are un nou sediu la Montreal. Campania antidoping a luat proportii in special pe plan economicB sute de milioane de dolari se c.eltuiesc anual pe glob pentru aceasta actiune. Merita( nu merita( este greu de raspuns in conditiile societatii contemporane -milioane de oameni( inclusive copii mor
#

zilnic prin inanitie( boli( etc./. 1s reda ca semni&icativ raspunsul printului 1le3andre de Merode( presedintele Comisiei Medicale CI: cu ocazia unui interviu privind dopajul. )unt intrutotul de acord cu aceasta campanie mondiala impotriva dopajului in sport dar nu cred in eradicarea dopajului ci numai in atenuarea acestui &lage si am trei argumenteB , sportul olimpic -de inalta per&ormanta in general/ a ajuns o a&acere( un spectacol pentru care spectatorii sunt dispusi sa plateasca iar sportivii sunt dispusi sa,si assume orice riscuri privind propria sanatate pentru a satis&ace e3igentele publicului si a castiga din punct de vedere materialG , stiinta -anumite laboratoare private bine ec.ipate si sustinute &inanciar/ este implicate in aceasta actiune si este greu de presupus ca organismele sportive ii pot &ace &ataG , nu in ultimul rand e3prim o parere personala si anume ca trisajul &ace parte din &iinta umana. In tara noastra &iinteaza Comisia Hationala 1nti,doping( in&iintata in 1966 si reorganizata in "771 de Ministerul =ineretului si )portului( care isi des&asoara activitatea in cooperare cu !aboratorul national de control doping( ce apartine Ministerului =ineretului si )portului. 1ctivitatea se des&asoara in con&ormitate cu prevederile Consiliului Europei -Arupul de monitorizare a Conventiei anti,doping/. %irectiile de activitate sunt urmatoareleB , activitate in&ormativ ,G educativa privind dopajulG controale doping preventive la marile competitii si in a&ara competitiilorG cercetari in privinta agentilor dopanti. %:9IHA;! C; AEHE. Aene arti&iciale produse in laboratoarele de biologie moleculara( care *&orteaza+ organismul de a produce o anumita substanta sau .ormon( care vor induce e&ectele dorite. 9ractic acest doping se poate realize pe trei caiB , 9rin injectie , &ibrele musculare pot absorbi direct 1%H. Injectand in musc.i gene arti&iciale( care contin 1%H arti&icial muscular( &ibrele musculare vor accepta acest 1%H si *noul 1%H+ va modula caracteristicile &ibrelor musculare -albe( rosii( intermediare(etc./ , =ransplante prin virusi , virusul poate &i manipulat cu( de e3emplu( gene E9:G injectand virusul in musc.i noile gene vor &orta musc.iul sa produca E9:. 1cest lucru a &ost deja realizat pe animale si pare a &i e&icient 1," ani. , Introducerea in organism de celule cu gene modi&icate , practic se pot e3trage celule din corp( care in laborator se moduleaza cu gene arti&iciale si apoi se reintroduce in organism. Este metoda cea mai laborioasa dar realizabila si controlata in laboratoarele de biologie moleculara. : alta metoda este aceea de a creste *&actorii de transcriere+. In acest mod tipul de &ibre musculare poate &i modi&icat -alterat/ insa crescand volumul muscular. 5. Conventii si tratate internationale *E&orturile anti,doping nu au &ost niciodata mai puternice si mai unite in obiectivul de a o&eri un mediu de joc ec.itabil si onest pentru atleti+( a spus directorul general al ;HE)C:( Foic.iro Matsuura( cu ocazia unei ceremonii organizate la 9aris. Conventia Internationala Impotriva %opajului in )port( care promoveaza testarea atletilor in si in a&ara competitiei &ara ca acestia sa &ie anuntati in prealabil( a &ost
9

adoptata in unanimitate de Con&erinta Aenerala a ;HE)C: in octombrie "77$ si a intrat in vigoare pe 1 @ebruarie "77 ( dupa ce a &ost inregistrata cea de,a 444,a rati&icare. =ratatul( care este cea mai de succes conventie ;HE)C: in ceea ce priveste viteza negocierii si a aplicarii sale( este menit sa asigure o abordare consistenta a e&orturilor anti,doping( sa oblige guvernele sa ia masuri pentru a restrictiona livrarea de substante si sa gaseasca metode de imbunatatire a per&ormantei sportive( sa reduca tra&icul si sa reglementeze piata suplimentelor nutritionale si a dietelor. In numai 3 ani( mai mult de jumatate din statele membre ;HE)C:( din toate regiunile lumii( s,au angajat sa combata dopajul in sport 6. Cazuri de dopaj *Cazurile de dopaj si investigatiile e3trem de mediatizate din ultimul timp au aratat cat de decisive pot &i actiunile guvernamentale+( a spus directorul general al 1gentiei Mondiale 1nti,%oping -N1%1/( %avid ?o2man. In timpul :limpiadei de la Ceijing de anul acesta( prima organizata dupa intrarea in vigoare a Conventiei( a &ost derulat cel mai amplu program de testare O peste 4 7 de controale anti,doping. *Comitetul :limpic International -I:C/ se angajeaza sa &aca tot posibilul pentru a elimina dopajul din sport+( a a&irmat presedintele &orului( 8acPues Dogge. *N1%1 asteapta cu nerabdare rati&icarea Conventiei si de catre celelalte 93 de state membre ;HE)C:+( a spus la randul sau presedintele N1%1( 8o.n @a.eI. Cazurile de dopaj din sport au ajuns un &el de subiect de umplut coloanele de stiri ale ziarelor. 1proape ca nu e3ista zi lasata de la %umnezeu in care sa nu citesti ca un ciclist( atlet( inotator sau c.iar &otbalist s,a servit cu vreo substanta pacatoasa. ;rmeaza scenariul,tipB respectivul se jura ca nu a consumat( contrae3pertiza con&irma rezultatul probei 1( pentru a se inc.eia( ca de obicei( cu suspendarea 'trisorului'( pe doi ani sau pe viata( dupa caz. !upta cu dopingul devine din ce in ce mai mult un subiect banal( dar atunci cind numai intr,o saptamina sint 'demascati' cistigatorul =urului @rantei si recordmanul mondial pe 177 de metri( lucrurile se sc.imba. Humitorul comun in cazurile !andis si Aatlin il constituie testosteronul( ar.icunoscutul .ormon se3ual masculin( revenit la moda intr,o .aina noua. 1sta( dupa ce a cazut in dizgratie cea mai so&isticata metoda de dopaj( cea prin trans&uzia propriului singe( metoda care a &acut ravagii in ciclism. Conteaza( insa( mai putin metoda( ci &aptul ca s,a ajuns la o lupta surda intre inaltele &oruri sportive si laboratoarele care produc asemenea substante,minune( o lupta care seamana cu scrisnirea a doua sabii de ino3. Aranita dintre decentele 'stimulatoare de e&ort' si 'subsantele interzise' se sc.imba mereu intr,un singur sens si( de &iecare data cind un nou produs este depistat si incondeiat pe lista neagra( specialistii laboratoarelor ce produc asemenea combinatii descopera ceva nou si mai greu de gabjit... pina la proba contrarie. In consecinta( munca specialistilor in domeniu devine din ce in ce mai greu platita( iar a te dopa &ara a &i prins devine un lu3 greu de suportat( mai ales ca , odata si odata , ulciorul se impotmoleste in drum spre &intina. In lumea marilor per&ormeri se spune ca numai &raierii se mai cinstesc cu nandrolon sau stanazolol -c.iar si juna eritropoietina s,a demonetizat/ si( incet,incet( lumea ciclismului si atletismului , ca sa vorbim doar de cele mai &recvente e3emple in domeniu , a devenit un &el de club al &avorizatilor sortii.
17

Cen 8o.nson si =im MontgomerI( Mi.aela Melinte si %2ain C.ambers( e3emple care( oricit au durut la vremea lor( au devenit banale. !umea s,a cutremurat acum citeva luni( cind &lagelul dopingului a atins pina si nimbul celui mai mare ciclist al tuturor timpurilorB !ance 1rmstrong( de sapte ori cistigator al Marii Cucle. )i acum( !andis si Aatlin. %upa tai&unul insingerat al doctorului @uentes( caruia i,a cazut victima toata &loarea sportului pe bicicleta( in &runte cu ;llric.( amatorii evadarilor alpine au sperat ca , in s&irsit , vom avea un tur curat( desi lipsit de cele mai mari vedete. %e,abia s,au stins ecourile victoriei lui @loId !andis , vazut de toata lumea ca un nou 1rmstrong , si iaca bombaB !andis dopatQ 1 urmat socul major pentru amatorii de atletism( care asteptau marele duel al veriiB cursa de 177 m dintre 8ustin Aatlin si 1sa&a 9o2ell nu va mai avea loc( &iindca primul a &ost gasit cu prea mult testosteron. Cursa dementiala intre organisme si laboratoare pare sa nu mai aiba alt s&irsit decit acceptarea , cu inima strinsa , a dopingului in sport. 9are revoltator> Hu( este revoltatorQ 9are imposibil> Cu vreo zece ani in urma( Cen 8o.nson( campionul olimpic la 177 m de la )eul 19##( s,a asezat in &runtea unui Comitet International pentru !egalizarea %opingului. 1tunci( a&irmatiile lui 'Cig Cen' au oripilat lumea sportului. %opingul este imoral( pentru ca &avorizeaza victoria prin mijloace e3trasportive si creeaza di&erentieri in &unctie de posibilitati &inanciare. %ar ce sport de inalta per&ormanta se mai poate &ace azi &ara sume e3orbitante> %opingul este nesanatos( este si acum adevarat( desi vremurile dopajului in masa grosier( gen D%A( au trecut -testosteronul era pe atunci in &loare( mai ales la sportive( si acesta este principala e3plicatie a .egemoniei Aermaniei de Est in sportul &eminin/. )i nu numai in D%A( daca amintim s&irsitul tragic al sportivei @lorence Ari&&it.s,8oIner. 1cum nu mai e3ista per&ormeri de &runte cu spectrul unor maladii ciudate la s&irsitul carierei( dar dopingul este in continuare un pericol pentru sanatate. C.iar daca la celebrele laboratoare C1!C: activeaza( pe linga c.imisti sau biologi( si o armata de medici. %ar , spun adeptii liberalizarii dopingului , &iecare isi alege propria soarta. %esi sint enorm de multe cazuri cind altii decid soarta sportivilor. Hu se doreste legalizarea acestor practici( dar e3ista temerea ca acesta va &i s&irsitul bataliei. : batalie care consuma de la un an la altul tot mai multi per&ormeri( tot mai multe puncte de atractie in competitie si , in ultima instanta , tot mai multe investitii &inanciare. Cei care traiesc de pe urma sportului au nevoie de vedete si este greu de crezut ca vor renunta la ele de dragul unor principiiQ 9rincipalele motive pentru care tinerii apeleazR la utilizarea acestor compuSi( &RrR a Sti TnsR care sunt urmRrile( sunt creSterea masei musculare( TmbunRtRUirea aspectului &izic sau a per&ormanUelor sportive la un nivel care nu ar &i putut &i atins cu uSurinUR prin alte mijloace. 1ceStia &ac parte din grupul substanUelor de dopaj( de aceea sunt interzise celor care participR la competiUiile sportive. )everitatea e&ectelor adverse depinde de o varietate de &actori( cum ar &i tipul de substanUR administratR( doza administratR( calea de administrare( durata administrRrii( se3ul persoanei( dar Si vVrsta la care se realizeazR administrarea. !a scurt timp dupR Tnceperea consumului de steroizi anabolizanUi androgeni( se constatR creSterea masei musculare. Masa muscularR creSte &oarte repede( dar tendonul nu se poate dezvolta concomitent cu muSc.ii( ceea ce e3plicR apariUia rupturilor musculare( deci riscul de accidentare( cu re&aceri di&icile dupR accident. )teroizii determinR o creStere disproporUionatR a volumului masei musculare( Tn special Tn
11

jumRtatea superioarR a corpului -dezvoltarea muSc.ilor de la nivelul gVtului( umerilor( pieptului Si braUelor/. Consumul Tndelungat de ast&el de steroizi produce( Tn primul rVnd( sc.imbRri ale dispoziUiei( caracterizate prin creSterea agresivitRUii Si obosealR( dar are Si e&ecte adverse mult mai grave. !a tinerii a&laUi Tn perioada de creStere( consumul acestor substanUe &urnizeazR organismului o cantitate e3cesivR de testosteron( ceea ce determinR atro&ierea prematurR a cartilajelor de creStere( deci reducerea creSterii Tn TnRlUime. 1ceste substanUe( Tn urma consumului Tndelungat( pot produce scRderea imunitRUii organismului( .ipertro&ie cardiacR( edeme( creSteri ale tensiunii arteriale( in&arct miocardic -c.iar la persoane sub 37 de ani/( insu&icienUR .epaticR( cancer de &icat sau de prostatR. Consumul de steroizi anabolizanUi androgeni conduce la dependenUR( de aceea Tntreruperea administrRrii acestora dupR consum Tndelungat determinR apariUia depresiei( reducerea masei musculare( cu scRderea &orUei musculare Si senzaUie de obosealR. ;tilizarea steroizilor anabolizanUi androgeni &RrR indicaUie din partea medicului specialist poate avea consecinUe negative serioase asupra stRrii de sRnRtate. . !egislatia romaneasca in domeniu "i in !egea nr. 2#5$2##4 privind protectia animalelor la %rt. 6. , &1' In sensul prezentei legi(prin rau tratament se intelege comportamentul brutal( abuzul in utilizarea animalelor ( supunerea animalelor la e&orturi inutile( precum si neasigurarea conditiilor prevazute la art. $( alin &2' In sensul prezentei legi prin cruzime &ata de animale se intelegeB a/ omorarea animalelor( cu intentieG b/ practicarea tirului pe animale domestice sau captiveG c/ organizare de lupte intre animale sau cu animaleG d/ &olosirea de animale vii pentru dresajul animalelor sau pentru a le controla agresivitateaG e/ &olosirea de animale pentru e3pozitii( spectacole( publicitate( realizare de &ilme si in scopuri asemanatoare( daca aceste activitati le provoaca su&erinte &izice si psi.ice( a&ectiuni sau raniriG &/ abandonarea sau<si alungarea unui animal a carui e3istenta depinde de ingrijirea omuluiG g' administrarea de substante destinate stimularii capacitatii (izice ale animalelor in timpul competitiilor sportive) sub (orma dopajului* ./ maltratarea si sc.ingiuirea animalelorG i/ interventiile c.irurgicale destinate modi&icarii aspectului unui animal sau altor scopuri necurative( cum ar &i codomia( cuparea urec.ilor( sectionarea corzilor vocale( ablatia g.earelor( coltilotul g.earelor si dintilorG j/ provocarea de su&erinte &izice si n psi.ice prin orice mijloaceG 0/ despartirea puilor de mama pana la varsta de minimum opt saptamani de viataG l/ capturarea animalelor prin alte metode decat cele prevazute de legeG m/ &olosirea armelor cu tranc.ilizant in alte situatii decat pentru imobilizarea animalelorG !egea nr. 122$2##+ privind aprobarea ,-. nr. 15#$2##/ pentru modi(icarea si completarea !egii nr. 22 $2##6 privind prevenirea si combaterea dopajului in sport.
1"

1rt. ". , -1/ %opajul Tn sport reprezintR una sau mai multe TncRlcRri ale reglementRrilor anti,doping prevRzute la alin. -"/. -"/ Constituie TncRlcRri ale reglementRrilor anti,doping urmRtoarele &apteB a/ prezenUa unei substanUe interzise sau a metaboliUilor acesteia ori a mar0erilor ei Tn proba biologicR provenitR de la un sportivG b/ utilizarea sau tentativa de a utiliza o substanUR interzisR sau o metodR interzisRG c/ re&uzul sau neprezentarea nejusti&icatR pentru prelevarea de probe dupR primirea invitaUiei la controlul doping( Tn con&ormitate cu reglementRrile anti,doping( sau evitarea Tn orice mod a prelevRrii probelorG d/ TncRlcarea reglementRrilor Tn vigoare re&eritoare la disponibilitatea sportivului pentru controalele doping Tn a&ara competiUiei( prin nedeclararea de cRtre sportiv a in&ormaUiilor necesare despre locurile unde poate &i gRsit Si neparticiparea la e&ectuarea controalelor doping Tn a&ara competiUiei plani&icate pe baza dispoziUiilor legale Tn vigoareG e/ &alsi&icarea sau tentativa de a &alsi&ica orice parte a controlului dopingG &/ deUinerea de substanUe Si<sau de metode interziseG g/ tra&icarea oricRrei substanUe Si<sau metode interziseG ./ administrarea sau tentativa de a administra o substanUR interzisR oricRrui sportiv sau utilizarea unei metode interzise asupra oricRrui sportiv ori asistarea( instigarea sau orice &ormR de complicitate re&eritoare la orice TncRlcare a &aptelor prevRzute la lit. a/,g/. %rt. 6. , Wn vederea realizRrii obiectivelor prevRzute la art. $( 1genUia TndeplineSte urmRtoarele atribuUiiB a/ elaboreazR strategia naUionalR anti,doping( Tn con&ormitate cu obiectivele Si prevederile Codului Si ale standardelor internaUionaleG b/ iniUiazR proiecte de acte normative pentru armonizarea legislaUiei naUionale anti, doping cu reglementRrile internaUionale Tn domeniuG c/ iniUiazR( susUine &inanciar Si<sau promoveazR( dupR caz( programe educative Si de prevenire a dopajului Tn sportG d/ asigurR aplicarea de mRsuri concrete pentru sancUionarea dopajului Tn sportG e/ iniUiazR( susUine &inanciar Si<sau TncurajeazR programe de promovare a &airplaI, ului Tn sportG &/ TncurajeazR structurile sportive( 1genUia HaUionalR pentru )port Si Comitetul :limpic Si )portiv DomVn Tn adoptarea unor programe de testare coerente Si uni&ormeG g/ colaboreazR cu autoritRUile Si instituUiile publice( cu organizaUiile guvernamentale Si neguvernamentale naUionale Si internaUionale cu atribuUii Tn domeniuG ./ propune autoritRUilor Si instituUiilor publice mRsuri speci&ice( Tn sensul intensi&icRrii luptei Tmpotriva tra&icului ilicit de substanUe Si<sau metode interziseG i/ aprobR( publicR anual Si revizuieSte lista substanUelor Si a metodelor interzise( Tn con&ormitate cu lista 1genUiei Mondiale 1nti,%opingG j/ publicR Si reactualizeazR anual( Tn colaborare cu Ministerul )RnRtRUii 9ublice Si cu 1genUia HaUionalR a Medicamentului( lista cu specialitRUile &armaceutice autorizate Si comercializate Tn DomVnia care au Tn componenUR substanUe Si<sau metode interziseG 0/ stabileSte programul naUional anual anti,doping( Tn competiUie Si Tn a&ara competiUiei( care cuprinde toUi sportivii de nivel naUional Si internaUionalG l/ TntocmeSte lista cu sportivii de nivel naUional Si internaUional( adresele acestora Si locurile de pregRtireG
13

m/ organizeazR Si e&ectueazR controalele doping atVt Tn cadrul competiUiilor( cVt Si Tn a&ara acestora( cu e3cepUia controalelor e&ectuate de &ederaUiile internaUionale Tn timpul competiUiilor internaUionale organizate pe teritoriul DomVnieiG n/ TncurajeazR procesul de testare reciprocR Tntre organizaUiile naUionale anti, dopingG o/ plani&icR Si asigurR des&RSurarea audierilor sportivilor Si ale altor persoane susceptibile de dopaj( Tntr,un cadru corect Si ec.itabil( Tn con&ormitate cu legislaUia Tn vigoare Si cu standardele internaUionaleG p/ aprobR scutirile de uz terapeutic pentru sportivii de nivel naUional( la solicitarea scrisR a comisiilor anti,doping din &ederaUiile sportive naUionale Si<sau ligi. 9entru sportivii de nivel internaUional avizeazR Si trimite dosarele depuse( spre aprobare( &ederaUiei internaUionale responsabile Si 1genUiei Mondiale 1nti,%opingG P/ comunicR 1genUiei Mondiale 1nti,%oping cazurile de dopaj depistate Tn rVndul sportivilor romVni( pe plan naUional Si<sau internaUionalG r/ elaboreazR normele metodologice privind organizarea Si des&RSurarea controlului dopingG s/ asigurR instruirea Si per&ecUionarea o&iUerilor de control doping( precum Si eliberarea unui atestat Tn acest sensG t/ prezintR anual un raport de activitate Auvernului Si 9arlamentuluiG u/ organizeazR periodic acUiuni privind in&ormarea( prevenirea Si combaterea &enomenului de dopaj Tn sportG v/ iniUiazR( promoveazR Si des&RSoarR activitRUi de cercetare pentru eradicarea dopajului Tn sport. %rt. . , 9osturile publice de radio Si de televiziune pun la dispoziUie 1genUiei un spaUiu de emisie de minimum 37 de minute sRptRmVnal( din care $7L la ore de ma3imR audienUR( pentru di&uzarea de materiale promoUionale de prevenire Si combatere a dopajului Tn sport. %rt. /. , -1/ 9e lVngR 1genUie &uncUioneazR Consiliul director( ca organ consultativ. -"/ Conducerea 1genUiei este asiguratR de un preSedinte( numit pe o perioadR de $ ani( prin decizie a primului,ministru( din rVndul specialiStilor Tn domeniu( pe baza Tndeplinirii cerinUelor de competenUe pro&esionale Si manageriale( precum Si a criteriului de independenUR politicR Si de independenUR &aUR de structurile sportive. %rt. +. , -1/ Consiliul director al 1genUiei are Tn componenUR 9 membri( dupR cum urmeazRB a/ preSedinteG b/ " reprezentanUi ai Cancelariei 9rimului,Ministru( desemnaUi de Se&ul CancelarieiG c/ un reprezentant al 1genUiei HaUionale pentru )port( desemnat de preSedintele acesteia din rVndul angajaUilor sRiG d/ un reprezentant al Comitetului :limpic Si )portiv DomVnG e/ un reprezentant din domeniul &armacologiei sau to3icologiei( desemnat de Ministerul )RnRtRUiiG &/ un reprezentant din domeniul medicinei sportive( desemnat de Ministerul )RnRtRUiiG g/ un reprezentant al sportivilor de per&ormanUR( desemnat de Comitetul :limpic Si )portiv DomVnG
14

./ un reprezentant al &ederaUiilor sportive naUionale( desemnat de Comitetul :limpic Si )portiv DomVn. -"/ CompetenUele Consiliului director se stabilesc prin .otRrVre a Auvernului. -3/ 1ctivitatea Consiliului director este condusR de un preSedinte care este Si preSedintele 1genUiei. -4/ Mandatul membrilor Consiliului director este de $ ani. -$/ Membrii Consiliului director sunt obligaUi sR respecte secretul pro&esional Si vor semna declaraUii de con&idenUialitate Si con&lict de interese. -6/ Consiliul director se TntruneSte Tn SedinUe ordinare lunare Si Tn SedinUe e3traordinare ori de cVte ori este nevoie( la solicitarea preSedintelui sau a cel puUin douR treimi din numRrul membrilor sRi. - / Convocarea SedinUelor de Consiliu director se &ace cu cel puUin $ zile lucrRtoare Tnainte Si va cuprinde Tn mod obligatoriu ordinea de zi ce urmeazR a &i dezbRtutR Si documentaUia necesarR. -#/ %eciziile Consiliului director sunt adoptate cu votul a cel puUin douR treimi din numRrul membrilor sRi. -9/ Membrii Consiliului director( care participR la SedinUe( cu e3cepUia preSedintelui( bene&iciazR de indemnizaUie de SedinUR de "7L din indemnizaUia lunarR a preSedintelui. =otalul sumelor cuvenite unui membru al Consiliului director( ca urmare a participRrii la SedinUe( nu poate depRSi Tntr,o lunR "7L din indemnizaUia lunarR a preSedintelui. /. Concluzii Wn obiectivul unei lupte antidopaj e&icace apare o lipsR de coerenR( obiectivele &iecRreia ne&iind aceleai. )copul lumii sportive este Tnainte de toate ameliorarea per&ormanei( iar &armacopeea -legalR i ilegalR/ intrR Tn aceastR logicR. Industria &armaceuticR i cea a suplimentelor alimentare au drept obiectiv optimizarea bene&iciilor proprii. !umea sportului reprezintR doar o parte din comerul acestora( iar gestionarea proastR a vVnzRrilor de produse avVnd calitRi dopante rezultR Tn numeroase cazuri mai mult dintr,o in&ormare slabR a cererilor autoritRilor antidopaj decVt din intenii de a &ace rRu. 1st&el( pentru cele trei grupuri de actori( c.iar dacR sunt sensibile la lupta antidopaj( aceasta nu constituie o prioritate. 9e de altR parte( misiunea &orelor de poliie i vamale este de a Tmpiedica orice atingere adusR ordinii publice. :r( dopajul nu intrR Tn aceastR categorie( iar combaterea sa are un cost relativ ridicat pentru sanciuni relative uoare. !uRrile de produse dopante sunt deci mai mult &ructul .azardului decVt al unei politici deterministe. !a aceastR constatare trebuie sR adRugRm absena unui organism care sR coordoneze aciunea di&eriilor actori care pot opera Tn lupta antidopaj.

1$

Cibliogra&ie 1. 5oicu( 1.5.( Rspunderea civil delictual cu privire special la activitatea sportiv Editura !umina !e3( CucureSti( 1999G ". Ioan %ragan > Medicina )portiva Editura Medicala( Cucuresti( "77"

3. 5ojtec. Kamarovs0I - Renaterea Olympiei O Editura )port, =urism( CucureSti


19## 4. 9aul Cercel , :rganizaUii )portive InternaUionale O @acultatea de EducaUie @izicR Si )port , IaSi "77" X X X , !EAE nr."" din Tn sport X X X , !egea nr. "7$<"774 privind protectia animalelor iunie "776 privind prevenirea Si combaterea dopajului

16