DESPRE COMUNISM

I. Prima deformare a marxismului: Lenin cauza principala: opera lui Marx (imensa) este citita fragmentar

A. Marxism-leninismul deriva din : a) marxismul ortodox al mensevicilor (care asteapta revolutia burgheza promisa de materialismul istoric dezvoltarea industriei duce la cresterea tensiunii dintre clasele sociale iar aceasta din urma, va duce la obtinerea/cresterea constiintei de clasa a proletariatului) b) marxismul bolsevicilor (vor trecerea la fapte v. inexistenta unui proletariat)

B. Reinterpretarea marxismului de catre Lenin : Marx plaseaza in centrul reflectiilor sale notiunea de PRAXIS ( unitatea dialectica a activitatii teoretice si a celei practice ) -argument : nici o teorie a cunoasterii realului nu poate evita verificarea ei in practica (actiune) Lenin reinterpreateaza: existenta unei vocatii politice revolutionare si a unei metode (care este inerenta actiunii sale) a actiunii revolutionare Vocabular: a) actiunea revolutionara este intotdeauna necesara (necesitatea interventiei umane pentru implinirea revolutiilor) b) teoria revolutionara (inseparabila de actiune) este intotdeauna necesara c) actiunea si teoria revolutionara nu au valoare decat prin eficacitatea lor - aceasta miscare continua intre teorie actiune revolutionara si realitate obiectiva constituie praxisul leninist.

C. Partidul leninist - proletariatul : i) nu este capabil sa inteleaga complexitatea sociala (in totalitatea ei) ii) nu are instinctiv o autentica constiinta de clasa

-doar un singur partid este capabil sa ofere proletariatului posibilitatea de a ajunge la constiinta de clasa ( forta partidului unic nu este data de numar, ci de fermitatea membrilor sai ) - partidul centralizeaza si disciplineaza masa (care, pe de o parte, detine experienta si puterea unei actiuni colective, iar pe de alta parte, constiinta embrionara de clasa poate deveni o constiinta politica numai prin metoda marxista) care este dispersata.

D. Imperialismul -sciziunea Partidului social-democrat rus in 1903 intre bolsevici (care adopta pozitia leninista) si mensevici (care resping ideile lui Lenin) Marx si Engels : existenta unor contradictii constitutive care, atunci cand vor atinge un punct de ruptura, vor determina revolutia proletariatului si inlocuirea capitalismului cu modul de productie socialist. Lenin : -existenta contradictiilor suplimentare ( functionale ) pe care le identifica in legea inegalitatii dezvoltarii - proletariatul occidental este incapabil sa produca revolutii - imperialismul este o suprastructura a capitalismului (care difera de la o tara la alta) -solutia : transformarea razboiului imperialist in razboi civil

E. Prima societate sovietica : suprastructura si infrastructura a) dictatura proletariatului este tranzitia necesara intre capitalism si comunsim - Partidul bolsevic in calitate de ghid, de putere organizata - centralismul puterii de stat este echilibrat de o puternica forta venita de la baza - democratia proletariatului are acces la formele institutionale organizandu-se in SOVIETE (grupuri locale de muncitori, tarani, soldati) - sovietele asigura legatura dintre partid si mase ; au rol educativ -mobilitatea interioara a sovietelor asigura prevenirea riscului de birocratizare b) impunerea unor masuri menite sa ocroteasca Republica Sovietica (chiard aca acestea nu apar inscrise in linia marxista) i) distrugerea raporturilor de productie pre-capitaliste si capitaliste

-metode : nationalizarea brutala a industriei (prin intermediul comisarilor poporului ;i ai delegatilor sovietelor sub conducerea lui Trotki) ; monopolizarea agriculturii prin neutralizarea oponentilor ; castigarea razboiului civil in 1920 pe fondul unei dezordini economice dramatice ii) reorientarea politicii economice spre un nou curs de catre Lenin sub deviza fara brutalitate -proletariatul rus este departe de a-si impune dictatura -in asteptarea revolutiei, Lenin proclama necesitatea de a oferi maselor protectie impotriva propriei lor birocratii iii) Dar, partidul se substituie claselor (dirijeaza si decide) ; sovietele locale si structurile militare sunt vide in substanta lor ; birocratia se instaleaza

II. A doua deformare a marxismului: Stalin

A. Tranzitia de la Lenin la Stalin -in martie 1922 devine secretar general al partidului -dupa 1922, mai multe tendinte/factiuni isi disputa dreptul de a determina orientarea Rusiei sovietice. Cele mai importante : a) de dreapta (partidului) cei care sunt din ce in ce mai persuadati ca regimul nu poate perpetua increderea clasei taranesti (Buharin, Ricov, Tomsky) b) centrul partidului care oscileaza intre diversele atitudini (Kamenev, Zinoviev) c) stanga partidului dominata de Trotki se opune majoritatii in trei puncte : proletariatul trebuie sa duca revolutia dincolo de granitele sale nationale ; proletariatul trebuie sa oblige taranimea sa construiasca socialismul ; proletariatul trebuie sa convinga partidul revolutionar sa fie un partid democratic ( Partidul este expresia masei proletare )

B. Strategia lui Stalin - apropierea de Zinoviev (centru) si Buharin (dreapta) pentru a face posibila condamnarea lui Trotki de catre partid (Trotki este exilat in 1929, incearca sa reorganizeze opozantii intr-o noua Internationala, moare asasinat in Mexic in 1940)

- apoi, sustine dreapta (Buharin) pentru a-i elimina pe Zinoviev si Kamenev - dupa 1928 reia ideile stangii si se debaraseaza de dreapta -incepand cu 1935 se deruleaza procesele (moartea sau disparitia tuturor opozantilor : Zinoviev, Kamenev, Buharin, Tomsky, Radek, etc.) de la Moscova (sub conducerea lui Ejov in calitate de comisar al NKVD politia politica)

C. Infailibilitatea si perenitatea partidului stalinist -Stalin devine teoreticianul oficial al marxismului -se simplifica dogmatic notiunea de praxis -substituirea materialismului dialectic cu o simpla relatie mecanica intre contrarii -marxismul devine un invariabil catehism in baza textelor lui Marx, Lenin, dar trunchiate si private de substanta lor dialectica -dictatura proletariatului va ramane mult timp necesara in Rusia -partidul trebuie sa fie disciplinat si monolitic Consecinte : a) partidul nu poate accepta critica (argument : critica distruge unanimitatea partidului) ; cei care suscita discutii in interiorul partidului se transforma obiectiv in dusmani ai clasei muncitoare b) partidul este singurul in masura sa determine adevarul istoric (suprimarea istoriei lui Pocrovski, aparitia protocronismului), stiintific (partajarea intre stiinte burgheze genetica lui Vavilov si stiinte socialiste Miciurin, Trofim, Lisenko) si artistic (eliminarea unor artisti, scriitori ca Ahmatova, Sostakovici, Zoscenko etc.) c) unicitatea Partidului comnist al Uniunii Sovietice ii asigura dreptul de a ghida partidele comuniste din celelalte tari si, chiar de a le impune directiile conforme propriilor interese

D. Socialismul - partidul dictatorial are menirea de a conduce economia Metoda :

-planificarea : planul de dezvoltare economica este elaborat de organismul central Gosplan care fixeaza obiectivele ce trebuiesc atinse intr-un interval dat (primul plan cincinal este intre 1928-1932) pentru intreaga tara -dezvoltarea productiei industriale (mai ales a industriei grele), multimplicarea si modernizarea uzinelor si eliminarea ultimelor urme ale sectorului privat -consecinte dezastruoase asupra agriculturii - constituirea kolhozurilor (cooperativelor agricole in varianta romaneasca) si a sovhozurilor (S.M.T urile) conduc la o rezistenta disperata a taranilor

Bibliografia cursului: Pierre et Monique Favre. Les marxismes apres Marx, Ed. PUF, 1975 Stphane Courtois et all. Cartea neagr a comunismului. Crime, teroare, represiune, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1998.

-aceste teorii si strategii se vor impune si vor fi aplicate in tarile est-europene (cu diverse nuantari in functie de specificul local)

Bibliografie selectiva (PENTRU CEI INTERESATI): Perspectiva istorica: L. Boia. Mitologia tiinific a comunismului, Ed. Humanitas, Bucuresti, 1997. J.R.Barber. Istoria Europei moderne, Ed. Lider, f.a. J.Carpentier si F. Lebrun. Istoria Europei, Ed. Humanitas, 1997 Pavel Cmpeanu. Ceauescu, anii numrtorii inverse, Ed. Polirom, 2002 Florin Constantiniu. P.C.R., Ptrcanu i Transilvania (1945-1946), Ed. Enciclopedic, 2001. R.J.Crampton. Europa rsritean n secolul al XX-leai dup, Ed. Curtea Veche, 2002 Denis Deletant. Romnia sub regimul comunist, Ed. fundaiei Academiei Civive, 1998 Ceuescu i securitatea. Constrngere i diziden n Romnia anilor 1965-1989, Ed. Humanitas, 1998 Teroarea comunist n Romnia. Gheorghiu-Dej i statul poliienesc,

1948-1965, ed. Polirom, 2001 Katherine Durandin. Discurs politic i modernizarea in Romania (secolele XIX XX), Ed. Presa Universitara Clujeana, 2001 Victor Frunz. Istoria stalinismului n Romnia, Ed. Humanitas, 1991 Andr Fontaine. Istoria Rzboiului Rece, Ed. Militar, Vol.1-4, 1994-1995 Ghi Ionescu. Comunismul n Romnia, Ed. Litera, 1995 Nicoleta Ionescu-Gur. Stalinizarea Romniei. Republica Popular Romn 1948-1950 : transformri instituionale, Ed. All, 2005 Robert Levy. Gloria i decderea Anei Pauker, Ed. Polirom, 2002 Ph. Longworth. Creearea Europei de Est, Ed. Curtea Veche, 2002 St. Tnase. Elite i societate. Guvernarea Gh. Dej, 1948-1965, Ed. Humanitas, 1998 Clienii lu tanti Varvara, Ed. Humanitas, 2005 Vladimir Tismneanu. Fantomele lui Gh. Dej, Ed. Univers, 1995 Arheologia terorii, Ed. Eminescu, 1992 Noaptea totalitar, Ed. Athena, 1995 Condamnai la fericire, F.E., 1991 Stalinism pentru eternitate, Ed. Polirom 2005 Glenn Torrey. Armata revoluionara rus i Romnia. 1917, Ed. Militar, 2005 Arkadi Vaksberg. Hotel de lux. Partidele freti n slujba Internaionalei comuniste, Ed. Humanitas, 1998 Perspectiv general si speciala: Michel Aucoutier. Realismul socialist, Ed. Dacia, 2001 Sorin Alexandrescu. Paradoxul romn, Ed.Univers, 1998 t. Afloroaiei. Cum e posibil filosofia n Estul Europei, Ed. Polirom, 1997 H. Arendt. Originile totalitarismului, Ed. Humanitas, 1994 Al. Besanon. Originile intelectuale ale leninismului, Ed. Humanitas, 1993 E.Cioran. Schimbarea la fa a Romniei,Ed. Humanitas, 1990 N.Crainic. Ortodoxie i etnocraie, Ed. Albatros, 1998 C. Dumitrescu. Cetatea total, Ed. Eminescu, 1992 Doctrina liberal n Romnia, antologie de texte, Ed. Institutului de Teorie social, 1999

M.Eliade. Profetism romnesc, vol.1,2, Ed. Roza Vnturilor, 1990 Francois Furet. Trecutul unei iluzii. Eseu despre ideea comunist n secolul XX, Ed. Humanitas, 1996 Christian Godin. Sfiritul umanitaii, Ed. tiina, 2005 N.Ionescu. Roza Vnturilor, Ed. Roza Vnturilor, 1990(texte adunate de M.Eliade) Gail Kligman. Politica duplicitii. Controlul reproducerii n romnia lui Ceauescu, Ed. Humanitas, 2000 Al.Laignel-Lavastine. Filosofie i naionalism. Paradoxul Noica, Ed. Humanitas,1998 V. Madgearu. Agrarianism, capitalism, imperialism. Contribuii la studiul evoluiei sociale romneti, Ed. Dacia,1999 Czeslaw Milosz. Gndirea captiv. Eseu despre logocraiile populare, Ed. Humanitas, 1999 C.R.Motru. Cultura romn i politicianismul,n vol. Personalismul energetic i alte scrieri, Ed. Eminescu, 1984 C.Noica. Pagini despre sufletul romnesc, Ed.Humanitas, 1991 Rugai-v pentru fratele Alexandru, Ed. Humanitas, 1990 I. Necula. Ion Petrovici in vizorul securitaii, ed. Saeculum, 2005 Alina Pavelescu, Laura Dumitru (ediie de documente). P.C.R. i intelectualii n primii ani ai regimului Ceauescu (1965-1972), Arhivele Naionale ale Romniei, Bucureti, 2007 A. Pleu. Minima moralia, Ed. Cartea Romneasc, 1988 Anneli Ute Gabanyi. Literatur i politic n Romnia dup 1945, Ed. Fundaiei Culturale Romne, 2001 Franoise Thome. Limba de lemn, Ed. Humanitas, 1993 Cristina Vasile. Biserica Ortodoxa Romana in primul deceniu comunist, Ed. Curtea Veche, 2005 Leon Volovici. Ideologia naionalist, Ed. Humanitas, 1995 Gh. Vlduescu. Filosofie i politic. 1958-1962, Ed. Paideia, 2003 Katherine Verdery. Compromis i rezisten. Cultura romn sub Ceauescu, Ed. Humanitas, 1994

Jurnale, Memorii: Aravir Acterian. Jurnalul unui pseudo-filosof, Ed. Cartea Romaneasca, 1992 Nicolae Bagdasar. Amintiri I, Portrete II, Ed. Academiei Romane, 2006 I. Blu. Viaa lui Lucian Blaga, vol. 1-5, Ed. Libra, 1996-1999 Dorin-Liviu Btfoi. Petru Groza, ultimul burghez. O biografie, Ed. Compania, 2004 E. Cioran. Caiete, vol.1-3, Ed. Humanitas,1999-2001 Camil Demetrescu. Note-Relatari, ed. Enciclopedica, 2001 Neagu Djuvara. Amintiri din pribegie (1948-1990), Ed. Humanitas, 2005 M. Eliade. Memorii, ed. Humanitas, 1991 Jurnal, vol. 1,2, Ed.Humanitas, 1993 tefan J. Fay. Caietele unui fiu risipitor, Ed. Humanitas, 1994 Thomas Kunze. Nicolae Ceauescu. O biografie, Ed. Vremea, 2002 G. Liiceanu. Jurnalul de la Pltini, Ed. Cartea Romneasc, 1983 M. Lovinescu. Unde scurte, Ed. Humanitas, vol.1-6, 1990-1998 C. Noica. Jurnal de idei, Ed. Humanitas, 1990 Petre Pandrea. Calugarul alb, Ed. Vremea Memoriile mandarinului valah, Ed. Albatros, 2000 N. Stheinhardt. Jurnalul fericirii, Ed. Dacia, 1991 Primejdia mrturisirii, Ed. Dacia,1993 Mariana ora. Jurnal, Ed. Albatros, 2002 Henri Wald. Confesiuni, Ed. Hasefer, 1998 Mirccea Zaciu. Jurnal, vol.I-IV, Ed. Dacia, 1993-1998