NURSING IN CARDIOLOGIE

OBIECTIVE EDUCATIONALE
1. SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE
2. SA DESCRIE ELEMENTELE PROCESULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE
3. SA ENUMERE SI SA DESCRIE SEMNELE SI SIMPTOMELE CARACTERISTICE
PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA
4. SASI IMBUNATATEASCA CUNOSTINTELE , APTITUDINILE SI ABILITATILE
IN REALIZAREA EXAMENULUI FIZIC AL UNUI PACIENT CU AFECTIUNE
CARDIACA
5. SA ENUMERE SI SA DESCRIE ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL INGRIJIREA
PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA
6. SA DOBANDEASCA ABILITATI IN REALIZAREA UNUI PLANI DE INGRIJIRE
SPECIFIC PACIENTULUI CU AFECTIUNE CARDIACA
COMPETENTE :
1. CRESTEREA INCREDERII IN CAPACITATEA PROPRIE DE A EVALUA MORFOFUNCTIONAL UN PACIENT CU AFECTIUNE CARDIACA
REPERE SEMIOLOGICE
DUREREA
A. DUREREA PRECORDIALA - FIZIOPATOLOGIA : Efortul, debitul sanguine in
arterele coronariene neproportional cu cererea metabolica a miocardului datorita unei
vasculatizatii scazute sau rezistentei periferice crescute in patul vascular,
In cazul ingustarii lumenului arterei coronare epicardice ( mai mult de 70% din diametru normal)
se produce o dilatare a arteriolelor in aval de stenoza care permite mentinerea unei perfuzii
suficiente in repaus . Dar cand cererea de oxygen creste ( efort fizic sau accelerarea ritmului
cardiac , vasodilatatia devine insuficienta si durerea de tip anginos apare secundar unui debit
sanguine coronarian insufficient
I. DUREREA ISCHEMICA
Durerea din ischemia miocardica este determinata de o oxigenare insuficienta a muscghiului
cardiac . Ischemia miocardica apare de fiecare dat cand exista un dezechilibru intre aportul si
necesarul de oxigen.

Ateroscleroza coronariana este astazi principala cauza de obstruare organica a arterelor

coronare . de asemenea concomitant se poate declansa un spasm coronarian tranzitor si reversibil
care se poate produce deasupra sau sub placa de aterom
Expresia clinica a ischemiei miocardice este CRIZA DE ANGINA PECTORALA DE EFORT
De multe ori criza de angina nu este perceputa de pacient ca o durere tipica . Cateodata
pacientul resimte o usoara jena, la inceput usor perceptibila si care in timp se exacerbeaza si se
transforma intr-o adevarata opresiune retrosternala intensa si angoasanta
Localizarea este variabila dar in cele ami multe cazuri ramane la nivelul regiunii precordiala
Iradierea :

In umarul stg sau pe fata interna a bratului , pumnului si extremitatea degetelor

La nivelul mandibulei

Rar difuzeaza la nivelul bratului drept sau la nivelul abdomenului

Reactii vegetative de insotire :

Frecventa cardiaca accelerate

Tensiune arteriala cresuta

Paloare, vertij , tulburari digestive ( grata )

Anxietate

La debut angina pectorala clasica este declansata de efortul fizic ( semn patognomonic) Ea
cedeaza la repus de cateva minute sau administrare de nitrati
II. DUREREA NEISCHEMICA
1. DUREREA DIN PERICARDITA - Inflamatia acuta sau subacuta a seroasei pericardice
( cu sau fara tamponada) este responsabila de durerea din regiunea precordiala putand
simula o ansina pectorala
Durerea este accentuate de miscarea de rotatie a toracelui , clinostatism, tuse, inspiratie
Durerea este diminuata odata cu acumularea lichidului intre foitele pericardului
2. DUREREA TORACICA DIN ANEVRISMUL DISECANT AL AORTEI
Aceasta afectiune grava este determinate de dezvoltarea unui hemetom la nivelul peretelul
aortic si survine cu ocazia dilacerarii intimei ( tunica interna a aortei)
Localizarea precordiala cand dilacerarea aortei se produce in segmental ascendant toracic

3. DUREREA DIN ARITMIILE CU RITM RAPID

Este o durere organica determinate de dezechilibru dintre nevoile metabolice ale miocardului
crescute datorita ritmului rapid si posibilitatea circulatiei coronariene de a satisface aceste
nevoi .
Are aspect de durere precordiala tipica
Primul gest este de confirmare sau infirmare a cauzei
B. DUREREA EXTRACARDICA
4. DURERILE RADICULARE
Sunt provocate de compresiunea nervilor rahidieni
Au character de arsura
Sunt bine delimitate de bolnav ; apar brusc in spate si iradiaza in fata ( in centura )
5. DUREREA DIN ASTENIA NEURO-CIRCULATORIE
Nu au un substrat organic
Apar la persoane nevrotice , cu psihic labil in special la femei
Au un character de intepatura sau arsura , sunt localizate prcis de bolanv , cu degetul, in
regiunea mamelonara stanga
Nu iradiaza
Nu au legatura cu eforturile
Pot dura ore intregi sau zile
DISPNEEA
DEFINITIE: dificultatea de a respira , caracterizata prin sete de aer si senzatie de sufocare .
FIZIOPATOLOGIE : apare cand scade rezerva cardiaca , mai ales in incapacitatea inimii
stangi de a evacua intreaga cantitate de sange primita de la inima dreapta ( insuficienta
cardiaca stanga ) in consecinta apare staza in circulatia pulmonara , cresterea rigiditatii
pulmonare si sacderea elasticitatii sale , fenomene care maresc efortul respirator si duc la
aparitia dispneei . Dispneea de origine respiratorie poate provoca insuficienta cardiaca
dreapta

CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA STG. :

a. hipertensiune arteriala
b. valvulopatii aortice si mitrale
c. ateroscleroza coronatiana
d. stenoza mitrala
CAUZE INSUFICIENTA CARDIACA DREAPTA :
a. bronsita cronica
b. emfizem pulmonar
DESCRIERE: respiratii frecvente ( polipnee) si superficiale
FORME:

dispneea de efort

dispneea vesperala dispnee care se accentueaza seara

dispnee de decubit/ dispnee de decubit

dispneea paroxistica / astmul cardiac dispnee care apare in accese si survine noaptea
la cateva ore de la culcare , brusc cu senzatie de sufocare , tuse neliniste

edem pulmonar acut : criza de sufocare este insotita de expectoratie spumoasa,

rozata , foarte abundenta ; daca nu se intervine poate surveni moartea

EDEMUL PULMONAR ACUT survine datorita cresterii presiunii in capilarul

pulmonar ( astmul cardiac) sau hipertensiunii pulmonare ( stenoza mitrala stransa,
insuficienta ventriculara stanga )
Apare in urma factorilor care maresc presiunea capilara sau permeabilitateacapilara :
obosela , effort, descarcare catecolamine
Simptome :
-

sufocare intense care impiedica pacientul sa stea culcat in pat,

pozitie sexanda ortopnee- la marginea patului

paluare

polipnee

anxietate

tuse

respiratie paroxistica Cheyne- Stokes alternanta de apnee si polipnee .

PALPITATI
DEFINITIE : batai ale inimii resimtite de bolnav ca senzatii neplacute , suparatoare sub forma
unor lovituri repetate in reginea precordiala
CAUZE EXTRACARDIACE :
-

stari de excitatie psihica

effort mare

febra

abuz de excitante: cafea , tutun, ceai, alcool

medicamente : atropine, efedrina, extracte tiroidiene,

tulburari digestive

aerofagie, constipatie

anemia

hipertiroidismul

menopauza

BOLI CARDIO-VASCULARE
-

tulburarile de ritm: aritmia extrasistolica, tahicardia paroxistica, fibrilatia atriala )

- stenoza mitrala
-

hipertensiunea arteriala

hipotensiunea arteriala

CIANOZA

DEFINITIE: coloratie violacee a tegumentelor si mucoaselor , datorita cresterii hemoglobinei

reduse in sangele capilar.
LOCALIZARE: este mai evidenta la nivelul obrajilor, nas, buze, degete
INTENSITATEA: proportionala cu valoarea hemoglobinei ( poate lipsii in anemie si este
mult mai evidenta in poliglobulie)
CAUZE:
-

Boli congenitale ale inimii

Insuficienta cardiaca globala

Cord pulmonar cronic

SIMPTOME RESPIRATORII
-

tuse

hemoptizie

SIMPTOME DIGESTIVE
-

dureri in epigastru

dureri in hipocondru drept

greturi

varsaturi

meteorism epigastric
SIMPTOME NERVOASE

Cefalea

Ameteli

Tulburari vizuale si auditive ( HTA)

Sincopa : anamneza de ischemie cardiaca, paloare constanta, durata mai lunga,

ECHO, aritmii, bloc total, semen cerebrale sau cardiace
ALTE SIMPTOME

Febra( endocarsite, pericardite

Pulsabilitatea exaerata a arterelor ( insuficienta aortica sau hipertiroidismul )

Hepatomegalia dureroasa

Edemul cyanotic al membrelor inferioare

Tulburari neurocirculatorii

Accidente motorii : afazii, paralizii, hemiplegii pareze trecatoare sau definitive

SEMNELE FIZICE
1.

INSPECTIA

2.

PALPAREA

3.

PERCUTIA

4.

AUSCULTATIA

INSPECTIA

1.a INSPECTIA GENERALA :

-

Pozitia pacientului : ortopneea insuficienta cardiaca stg; pozitia genu-pectoralapericardita lichidiana

Culoarea tegumentelor si mucoaselor: paloarea: endocardita lenta, cardita

reumatica, insuficienta cardiaca,
Cianoza : insuficienta cardiaca globala , boli cardiace cianogene

Dansul arterial ( artere hiperpulsatile ) :

insuficienta aortica si hipertiroidism

Turgescenta venelor jugulare : insuficienta cardiaca dreapta

Bombarea abdomenului : prin ascitasau hepatomegalie de staza insuficienta

cardiaca dreapta

Edeme declive : membre inferioare , regiunea sacrata

Degete hipocratice endocardita lenta

1.

2.

b INSPECTIA REGIUNII PRECORDIALE

Boltirea regiunii precordiale ( marirea accentuate a inimii la copii si adolescenti)

Retractia simfiza pericardica

Sediul socului apexain

PALPAREA

2.a SOCUL APEXIAN

Normal localizat in sp. V intercostal stg.

Prin marirea inimii se deplaseaza in jos sis pre stanga ( HVS) si numai spre stanga
( HVD)

2.b FREAMATELE : vibratii provocate de suflurile valvulare intense si aspre ; dau o senzatie
tactila asemanatoare cu torsul de pisica
2. c FRECATURA PERICARDICA
2.d PALPAREA ARTERELOR PERIFERICE( temporala, radiala , humerala, carotida, pedioasa,
tibiala posterioara, femurala ) permite decelarea elasticitatii si permeabilitatii arteriale
3.

PERCUTIA ( marimea si forma inimii)

4.

AUSCULTATIA : decubit dorsal , decubit lateral stang si in picioare

INIMA NORMALA :

zgomotul I sistolic = inchiderea valvelor atrio-ventriculare +contractia miocardului

( VARF)

zgomotul II diastolic =inchiderea valvelor aortice si pulmonare ( BAZA )

zgomotul I este separate de zgomotul II prin SISTOLA = pauza mica

zgomotul II este separate de zgomotul I prin DIASTOLA =pauza mare

MODIFICARI PATOLOGICE :

intarirea zgomotului al II- lea la aorta _ HTA

intarirea zgomotului al II- lea la pulmonara stenoza mitrala

intarirea zgomot I la varf- stenoza mitrala

zgomot de galop = zgomot in trei timpi insuficienta cardiaca

SUFLURI : zgomote supraadaugate

organice : leziune a aparatului valvular

functionale : dilatare a cavitatilor inimii , a aortei sau a. pulmonare

sistolice ( insuficienta mitrala, stenoza aortica)

diastolice ( stenoza mitrala, insuficienta aortica

FRECATURI PERICARDICE pericardite

EXPLORARI FUNCTIONALE
1.

PROBE CLINICE

a.

PULSUL

Se cerceteaza pulsul radial care se palpeaza correct la ambele mani, cu 3 degete, pacientul
fiind in repaus; se numara pulsatiile timp de 1 minut.
FRECVENTA SI RITMUL
Normal: 70 pulsatii/min, ritm regulat
Tahicardie: puls accelerat
Bradicardie: puls rar
Neregulat: ritmul si intensitatea sunt inegale.
PULS BIGEMINAT: are 2 pulsatii, una puternica si alta slaba, urmata de o pauza lungaextrasistole
AMPLITUDINE/INTENSITATE
Masoara gradul expansiunii arteriale:

Puls mic si rapid: colapsul vascular

Puls saltaret si depresibil( pulsul CORRIGAN)-insuficienta aortica

Puls alternant-bataile sunt egale

DURITATEA/PRESIUNEA IN ARTERE

Dur-hipertensiune arteriala

b.TENSIUNE ARTERIALA/PRESIUNE ARTERIALA

Reflecta presiunea sangelui in sangele din artere sin u tensiunea peretelui arterial.
Tensiunea arteriala sistolica/maxima=sistola ventriculara
Tensiunea arteriala diastolica /minima= sfarsirul diastolei
Tensiunea diferentiala=diferenta dintre cele 2 valori
VALORI NORMALE( COMITETUL EXOERTI O.M.S.140-160 mmHg pentru maxima, si 9095 mmHg pentru minima)
MASURAREA CORECTA

Bolnav in repaus fizic si psihic ( culcat timp de 10,20 min)

Inregistrari multiple inregistrandu-se cea mai mica valoare

Masurarea se face intotdeauna la acceasi ora si utilizand acelasi tip de aparat

T.A. trebuie masurata la humerala, bilateral, in crinostatism, in ortostatism si la membrele

pelvine (T.A. este mai mare decat la cele toracice cu 20-40 mmHg pentru cea sistolica si
cu 10-20 mmHg pentru cea diastolica)

METODE UTILIZATE:

Metoda palpatorie
Metoda oscilatorie sau ascultatorie

VALORI PATOLOGICE:

Hipertensiune arteriala
Insuficienta aortica

Blocul total

Hipertiroidism

Cuarctatia de aorta

In colaps scad ambele tensiuni

2.

PROBE HEMODINAMICE

a. DEBITUL CARDIAC
Reprezinta o consecinta a activitatii cardiace, inima propulsand cu fiecare sistola in artera
aorta si pulmonara cate 60-70 ml. sange= debit sistolic
Debit cardiac=cantitatea de sange expulsata de fiecare ventricul intr-un minut ( D.S. x
frecventa cardiaca ) aproximativ 5-6 l. sange

Debit cardiac marit: effort, emotii, sarcina, stari febrile, anemii, hipertiroidism, corp
pulmonary cronic

Debit cardiac scazut: insuficienta cardiaca, soc, tahicardi,stenoze valvulare,

pericardite, fibrlatia atriala

b. PRESIUNEA VENOASA
Reprezinta presiunea exercitata de sangele venos asupra peretilor venelor
Pentru determinare se poate folosi manometru Claude sau un simplu tub gradat= metoda
directa
Metoda indirecta: raportarea nivelului turgescentei jugulare la linia sternala anterioara sau
reperat o vena turgestenta de pe fata dorsala a pacientului culcat si observand nivelul la care
dispare turgestenta radicand mana. Inaltimea in centimetri de la planul atriului drept la acest
nivel exprima aproximativ presiunea venoasa.
Crescuta: ICD, pericardita constrictiva, emfizem pulmonar,compresiunea cavei drepte
superioare
c.TIMPUL DE CIRCULATIE
Reprezinta timpul necesar sangelui care sa pargurga un segment al sistemului circulator .
Se determina prin introducerea unei substante in sistemul venos periferic si cronometrarea
timpului necesar aparitiei reactiei.

Timpul brat limba ( vena bratului- capilar periferic) = 13 - se utilizeaza de colin

( gust amar) sau gluconat de calciu ( senzatie de caldura)

Timpul brat- plaman ( vena bratului capilar pulmonar ) 6 se injecteaza eter

Timpul brat-brat = 20-25

PATOLOGIE

Alungirea timpului brat limba: ICS, pericardita constrictiva,

Alungirea timpului brat- plaman: ICD, pericardita constrictiva

Scurtarea timpului brat- limba: anemii, febra, hipertiroidism

Scurtarea timpului brat plaman: trahicarti hipertiroidism, anemii, febra

3.

ELECTROCARDIOGRAFIA

4.

FONOCARDIOGRAFIA

Metoda care inrecistreaza graphic zgomotele si suflurile produse de inima cu ajutorul unui
microfon asezat la nivelui diferitelor focare de ascultatie
5.SFIGMOGRAFIA- INSCRIEREA GRAFICA A PULSULUI ARTERIAL
5.

FLEBOGRAFIA- INREGISTREAZA PULSATIA VENEI JUGULARE

6.

CATETERISMUL INIMII- PERMITE:

7.

Precizarea diagnosticului bolilor congenitale

Masurarea presiunilor intracavitale

Efectuarea angiocardiografiei

EXAMENUL RADIOLOGIC AL INIMII

a. Radioscopia:examen direct, permite examinarea in miscare a cordului, fiind extreme
de subiectiv
b. Radiografia ofera o imagine obiectiva permitand comparatia in timp
c. Angiocardiografia-examen care pune in evidenta cavitatile inimii si arboreal
vascular cu ajutorul unei substante de contrast

Radiografia apreciaza:

Pozitia: o treime din umbra inimii se afla la dreapta liniei mediene si 2/3 la stanga

Marimea: inima este marita cand marginea dreapta depaseste marginea coloanei cu
aproximativ 3 cm iar cea stanga depaseste linia medio-claviculara

Forma: culcata-configuratia aortica, ridicata-configuratie mitrala, sferica sau globulara

Marginea dreapta, arcul superior= cava superioara, arcul inferior= artriul drept

Marginea stanga: arcul superior=butonul aortic, arc mijlociu ( concav) a. pulminara si

urechiusa stanga, arc inferior- ventricul stang

Opacitatile calcificari pericardice sau vulvolare

ROLUL ASISTENTULUI MEDICAL IN INGRIJIREA

PACIENTILOR CU AFECTIUNI CARDIO-VASCULARE
PROCESUL DE INGRIJIRE
PREZENTARE GENERALA- DEFINITIE , CARACTERISTICI, AVANTEJE,
ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN, CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PN,
ACTIVITATI DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PROCESULUI DE
NURSING IN CARDIOLOGIE
ETAPELE PROCESULUI DE NURSING
PROCESUL DE NUSING IN CARDIOLOGIE
OBIECTIVE EDUCATIONALE :
1. SA DEFINEASCA PROCESUL DE NURSING
2. SA ENUMERE CARACTERISTICILE , AVANTAJELE SI ACTIVITATILE
NECESARE UTILIZARII PN
3. SA DEFINEASCA SI SA DESCRIE FIECARE ETAPA A PROCESULUI DE
NURSING
4. SA DOBANDEASCA ABILITATI DE FORMULARE/ APLICARE AL UNUI
PLAN DE INGRIJIRE IN CARDIOLOGIE
I.

PREZENTARE GENERALA

DEFINITIE-caracteristici
PN este un proces organizat si planificat care permite acordare de ingrijiri individualizate
adaptate fiecarui pacient ; un mod de a gandi logic , care permite interventia constienta ,
planificata a ingrijirilor , in scopul protejarii si promovarii sanatatii individului
PN este un proces dinamic , asistenta in fiecare etapa putand obtine noi date despre pacient
PN este un sistem ciclic asistenta are responsabilitatea fiecarei etape
PN este transformat in actiune prin utilizarea PLANULUI DE NURSING

PLANUL DE NURSING : este un document scris ce sumarizaza etapele procesului de

nursing si cu ajutorul caruia se transmit fiecarei asistente date referitoare la pacient si
interventiile efectuate
-

este un mijloc de comunicare a informatiilor pentru toate persoanele implicate in

ingrijirea pacientului ; documentatie referitoare la interventiile planificate pentru pacient

AVANTAJELE PN
Pentru asistenta medicala
-

permite luarea deciziilor pentru rezolvarea problemelor pacientului

evidentiaza legalitatea actiunilor

creste profesionalismul

creste responsabilitatea

da satisfactia muncii

Pentru pacient
-

beneficiaza de ingrijiri de calitate in functie de nevoi

are asigurata continuitatea ingrijirilor-planul fiind accesibil echipei de sanatate

determina pacientul sa participe ( planificare participativa) la ingrijiri si sa se

preocupe de obtinerea si mentinerea unei stari bune de sanatate

ABILITATI NECESARE UTILIZARII PN in cardiologie

-

cunoasterea etapelor procesului de nursing

abilitati de realizare a unui interviu pentru culegerea datelor

observarea sistematica a pacientului

utilizarea comunicarii verbale si nonverbale

capacitatea de a stabili o relatie terapeutica

capacitate de organizare si sistematizare a datelor obtinute

capacitate de decizie

competenta si profesionalism in efectuarea interventiilor

cunoasterea principiilor si tehnicii de baza pentru fiecare interventie planificata

CUNOSTINTE NECESARE PENTRU PROCESUL DE NURSING

-

nevoile de baza ale individului ( bio-fiziologice, psihologice, socio-culturale, spirituale )

etiologia , cauzalitatea fiecarei probleme

semnele caracteristice problemelor de sanatate

factorii de risc pentru problemele potentiale

valorile normale ale parametrilor de sanatate

resursele disponibile pentru implementarea activitatilor planificate

tehnicile de nursing- aparatura, instrumentar , mod de efectuare, accidente , etc

criteriile de evaluare

drepturile pacientului

ACTIVITATILE DESFASURATE DE ASISTENTA IN CADRUL PN

-

colectarea informatiilor

verificarea datelor

stabilirea profilului pacientului

interpretarea datelor

elaborarea diagnosticului de ingrijire

stabilirea prioritatilor

stabilirea obiectivelor

selectarea strategiilor/ activitatilor de nursing

intocmirea planului de nursing

acordarea suportului psihic pacientului empatie

efectuarea interventiilor autonome si delegate

aprecierea raspunsului pacientului la interventiile efectuate

compararea raspunsului cu criteriile de evaluare

reanalizarea si modificarea planului de nursing

II. ETAPELE PROCECULUI DE NURSIG

5 etape:
a. culegerea , validarea si organizarea datelor = APRECIEREA
b. analiza si interpretarea lor( probleme , diagnostic de ingrijire)
c. planificarea ingrijirilor( obiective)
d. realizarea interventiilor ( aplicarea/ implementarea interventiilor)
e. evaluarea
APRECIEREA
Este prima etapa a PN si consta in colectarea, validarea si organizarea datelor ;
Colectarea datelor incepe odata cu primul contact al pacientului cu un serviciu de sanatate si
se continua pe toata perioada furnizarii ingrijirilor de sanatate; asistentul nu inceteaza de a
observa, de a intreba si de a nota date privind pacientul
Scopul : stabilirea unui profil de sanatate al pacientului , profil care va sta la baza planului de
nursing individualizat
DATE INEXACTE SI INCOMPLETE cauze ;
-

nu se culeg date relevante intr-o situatie bine definita

asistent dezorganizat

asistent incapabil sa utilizeze tehnici si mijloace de culegere a datelor

asistentul neglijeaza obtinerea unor date aditionale pentru clarificare

emite ipoteze fara a verifica informatiile

culege informatii care nu sunt relevante pentru situatia prezenta

A. TIPURI DE DATE CULESE :

DATE OBIECTIVE- observate de asistent

DATE SUBIECTIVE- expuse de pacient

DATE: informatii trecute si actuale

DATE; viata pacientului, obiceiuri, mediul de viata

B. CATEGORII DE DATE :
1. Date relativ stabile :
-

Informatii gerale: nume, varsta, sex, stare civila

Caracteristici individuale ; rasa, religie, cultura, ocupatie

Obiceiuri: alimentatie, ritm de viata

Evenimente legate de sanatate: sarcini, boli anterioare, interventii chirurgicale ,

accidente

Elemente fixice: grup sanguin, deficite senzoriale, proteze alergii

Sustinerea pacientului : familie, prieteni

2. Date variabile
- starea fizica: temperatura, tensiunea arteriala, functia respiratorie, apetitu, eliminarea,
somnul, miscarea, reactiile alergice, infectii, oboseala, durere, reactii la tratament etc
- conditii psihosociale: anxietate, stres, confort/inconfort, stare depresiva, stare de
constienta, capacitate de comunicare, grad de autonomie, acceptarea sau neacceptarea
bolii/ rolului
Datele sunt puse la dispozitia intregii echipe de ingrijire si constituie un instrument de
lucru in procesul de ingrijire
C. SURSE DE INFORMATIE
1. Sursa directa / primara : pacientul
2. Surse indirecte/ secundare : familia, anturajul, membrii echipei de sanatate( medici,
asistente, asistente sociale , kinetoterapeuti etc.) , dosarul medical ( foaie de observatie,
carnet de sanatate) , consultarea unor date in cazuri specifice ( ex. Hemodializa) ,
literatura de specialitate

C. METODE DE CULEGERE A DATELOR

a) INTERVIUL
Reprezinta dialogul, discutia, intre asistent si pacient ; permite depistarea nevoilor
nesatisfacute ale pacientului si diverse manifestari de dependenta pe care le determina
; este un instrument de cunoastere a pacientului si personalizare a ingrijirilor
OBIECTIVELE INTERVIULUI :
-

OBTINEREA DE INFORMATII referitoare la starea bio-fiziologica,

psihologica, socio-culturala si spirituala a pacientului , reactiile pacientului ,
resursele acestuia

Inceperea RELATIEI TERAPEUTICEintre asistent si pacient

Observarea INTERACTIUNII PACIENT/ FAMILIE- PACIENT/ ECHIPA

DE SANATATE

Observarea EVOLUTIEI pacientului in spital

Oferirea de INFORMATII pacientului referitoare la interventii, tratament,

examinari, pentru al determina sa participe la stabilirea obiectivelor ,
planificarea si efecuarea interventiilor

TIPURI DE INTERVIU :
-

Structurat : pentru obtinerea datelor de baza ale fiecarui pacient Ex: cum va
numiti ?; Ce ocupatie aveti?

Semistructurat : condus cu obiective si tinte precise Ex.: explicati-mi despre

suferinta D-voastra legata de oboseala

ETAPELE INTERVIULUI :
1. Inceperea interviului
-

asistentul se prezinta ( nume, functia , explica scopul interviului )

pacientu va fi asigurat de confidentialitatea interviului

2. Desfasurarea interviului

- asistentul pune intrebari deschise sau inchise ale caror raspunsuri vor profila
pacientul

- pe parcursul interviului asistentul si pacientul devin pe rand emitator si receptor

este bine sase semnaleze sfarsitul interviului ( vom termina in 3 minute , va voi
adresa inca 3 intrebari )
3. Concluzia interviului
- la sfarsitul interviului asistentul va trage concluziile : va multumesc pentru
raspunsurile D-voastra, Am inteles care sunt problemele D-voastra, Raspunsurile
D-voastra ma vor ajuta sa planific ingrijirile , etc )
CONDITII PENTRU DESFASURAREA INTERVIULUI
-

Momentul : alegerea momentului propice pentru pacient

respectarea orei de masa, momentelor de repaus, perioadelor in care pacientul se

simte foarte suferind, are vizitatori

Durata : asistentul trebuie sa-si planifice un timp suficient pentru a permite

pacientului sa se exprime in ritmul sau; planificarea numarului de intrebari sau
numar de minute

Locul : asistenta trebuie sa creeze conditiile optime tinand cont de : intimitatea

si confortul la care pacientul are dreptul ( salon, cabinet de consultatii, sala de
tratament )

Strategii de comunicarea eficace :

LINISTEA

AUSCULTAREA ATENTA

Adoptarea unei atitudini de ACCEPTARE , fara manifestari de aprobare sau

dezaprobare , respectand credintele si valorile pacientului

UTILIZAREA PARAFRAZARII in scopul validarii informatiilor date de

pacient

CLARIFICAREA informatiilor prin utilizarea de intrebari secundare

REZUMAREA informatiilor pentru a primi din partea pacientului confirmarea

exactitatii lor

Mentinerea CONTACTULUI VIZUAL expresie senina a fetei, surazatoare

Pozitia corpului comoda deschisa , limbaj adecvat dovedesc pacientului dorinta

de al asculta si a-i usura suferinta

ABILITATILE ASISTENTULUI DE A FACILITA INTERVIUL

-

abilitatea de a pune intrebari adecvate (inchise sau deschise: narativ, descriptiv,

de tp clarificare )

abilitatea de aconfirma/ valida perceptiile sale in legatura cu pacientul , in asa

fel incat sa elimine subiectivismul observatiei sale

abilitatea de a readuce pacientul la raspunsurile necesare cand face divagatii

( Vad ca va preocupa mult greutatea dar ati putea sa- mi relatati mai amanuntit
despre somnul D-voastra)

abilitatea de a face o sinteza

abilitatea de a asculta activ :

repetarea ultimei parti din fraza pacientului

extragerea si reformularea continutului emotiv din enuntul pacientului si

raspunzandu-i astfel incat sa demonstreze ca intelege/ traieste ce simte pacientul
( empatie)

b. OBSERVATIA
Observatia este o metoda de culegere a datelor utilizata pe parcursul intregii
activitati ; presupune abilitati intelectuale , integritate senzoriala , spirit de
observatie, continuitate
Este un proces selectiv care determina A VEDEA ceea ce AM INVATAT sa
VEDEM si ceea ce ESTE DE VAZUT .
Este directionata spre pacient dar si spre mediu sau de viata ; trebuie sa fie continua
si obiectiva
Observatia cuprinde : starea fizica, mentala, emotionala , microclimatul, decelarea
pericilelor actuale sipotentiala din mediu , factori care influenteaza starea de
sanatate a pacientului
IMPLICAREA SIMTURILOR :
-

VEDEREA: fizionomia persoanei, privire, comportament ; semne si

smptome care traduc o nevoie sau o problema de sanatate

AUZUL : intonatia vocii, gemete, plangeri, zgomote emise de pacient , gaze

ATINGEREA : rol important in examenul fizic , palpare, permitand

determinarea unor detalii: induratie, caldura etc.

MIROSUL : gradul de curatenie al pacientului, procese patologice

( infectiide palga), halena ( acidoza la un diabetic)

2 forme de observatie :
1. OBSERVATIE INTENTIONATA : planificata si controlata
- presupune stabilirea unor parametrii de observat : evaluarea efectelor terapeutice
ale medicamentelor sau regimului alimentar , problemele pacientului determina
numarul parametrilor alesi pentru a fi observati si frecventa cu care se face aceasta
2. OBSERVATIA NEINTENTIONATA : utilizata in orice situatie
ELEMENTE DE EVITAT:
-

subiectivism

judecati preconcepute

superficialitate si rutina

lipsa de concentrare si continuitate

c. EXAMENUL FIZIC
Examinarea sistematica a pacientului in vederea aprecierii starii sale fizice si mentale ; este un
proces de investigatie in vederea formularii interventiilor in nursing
Tehnici:
-

INSPECTIA

PALPAREA

PERCUTIA

AUSCULTATIA

VALIDAREA DATELOR : procesul de confirmare si verificare a veridicitatii informatiilor

obtinute . Datele pot fi validate cu ajutorul pacientului in timpul sau dupa culegerea datelor.

Daca pacientul este incapabil sa coopereze pentru validare se poate apela la familie, membrii
echipei de sanatate
ORGANIZAREA DATELOR : reprezinta gruparea lor in asa fel incat sa faciliteze identificarea
problemelor actuale si potentiale .

DIAGNOSTICUL DE NURSING IN CARDIOLOGIE

1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING
1. ANALIZA SI INTERPRETAREA DATELOR
( CONCEPTUL VIRGINIEI HENDERSON)
ANALIZA

examinarea datelor

clasificarea datelor : date de independenta ( permit satisfacerea

autonoma a nevoilor)
date de dependenta

INTERPRETAREA

stabilirea problemelor de ingrijire

recunoasterea problemelor si a prioritatilor

regruparea datelor la fiecare din cele 14 nevoi

regruparea permite identificarea resurselor individuale

a explica originea sau cauza problemei de dependenta

a defini sursele de dificultate

Organizarea datelor se poate face si dupa alte metode ( Maslow, Gordon pe sisteme
si aparate : respirator, cardiovascular etc. )
2. IDENTIFICAREA PROBLEMELOR
Asistentul impreuna cu pacientul pot identifica punctele slabe, punctele tari,
oportunitatile si amenintarile ; toate acestea il pot ajuta pe pacient in procesul de
refacere.
Problemele de sanatate ale pacientului sunt identificate pe baza manifestarilor clinice
semne, simptome- reactiile si comportamentul acestuia

3. ENUNTUL DIAGNOSTICULUI DE NURSING IN CARDIOLOGIE

- DEFINITII : o forma simpla precisa care descrie raspunsul persoanei la o
problema de sanatate; o judecata practica bazata pe colectarea si analiza datelor si
serveste la planificarea ingrijirilor
Sevesc ca baza pentru a alege interventiile de ingrijire vizand atingerea
rezultatelor pentru care asistentul este responsabil
COMPONENTELE DIAGNOSTICULUI DE NURSING
3 PARTI:
a. Problema de dependenta a persoanei
b. Cauza / etiologia problemei de dependenta
c. Semne si simptome
P- problema : un comportament , o reactie, o atitudine , o dificultate a pacientului
fata de satisfacerea nevoilor de sanatate din punct de vedere fiziologic, psihologic,
socio-cultural si spiritual
Termeni utilizati pentru enuntul problemei: alterare, diminuare, dificultate, deficit,
refuz, incapacitate
E- etiologia / cauza : cuprinde factorii cauzali
Factorii pot fi:
1. fizici: intrinseci( infectii, obstruarea cailor respiratorii ) si extrinseci ( imobilizare
in aparat gipsat, pansament compresiv, sonde )
2. psihologici: sentimente, emotii , anxietate, stres,
3. sociali: interactiunea cu familia , colegii de munca, prietenii, somaj, pensionare
4. cultural-spirituali: insatisfacii in respectarea credintelor si valorilor
5. necunoasterea modului de promovare a starii de sanatate
S semne de dependenta semne si simptome semne
observabile ale incapacitatii de mentinere a sanatatii
( nu respecta regimul igieno-dietetic, nu comunica cu membrii

echipei de sanatate etc. )

4. TIPURI DE DIAGNOSTIC DE NURSING
-

diagnosticul actual : cuprinde problema actuala sau reactiile pacientului la o

probleme si factorii etiologici ; legatura se realizeaza prin expresia legat de
sau datorita Ex. : anxietate legata de iminenta unei investigatii sau
disconfort legat de durere

diagnosticul potential: poate fi enuntat pe baza istoricului starii de sanatate a

pacientului, cunoasterea complicatiilor bolii Ex. Potential de alterare a
respiratiei legat de fumatul excesiv

diagnosticul posibil : pentru a evidentia un raspuns incert al pacientului sau

legati de factori necunoscuti Ex: perturbarea posibila a stimei de sine din
cauza unei dificultati in asumarea rolului de tata sau disfunctii sexuale