Sunteți pe pagina 1din 5

Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi

de Camil Petrescu
-ESEU-

Camil Petrescu (n.22 aprilie 1894 - d. 14 mai 1957) a fost romancier, dramaturg, doctor n filozofie, nu elist !i poet. "l pune cap#t romanului tradi$ional !i r#m%ne n literatura rom%n# n special ca ini$iator al romanului modern. &n romanul Ultima noapte de dragoste, ntia noapte de rzboi pu'licat n 19() , *amil +etrescu surprinde drama intelectualului lucid, nsetat de a'solutul sentimentului de iu'ire, dominat de incertitudini, care se sal eaz# prin con!tientizarea unei drame mai puternice, aceea a tragismul unui r#z'oi a'surd, #zut ca iminen$# a mor$ii. ,omanul este o scriere epic# n proz#, cu actiune comple-#,de mare ntindere,desf#!urat# pe mai multe planuri, cu persona.e numeroase !i cu o intrig# complicat# . Perspectiva narativ ,,/ltima noapte de dragoste, nt%ia noapte de r#z'oi0 este un roman modern de tip su'iecti deoarece are drept caracteristici1 unicitatea perspecti ei narati e, timpul prezent !i su'iecti , flu-ul con!tiin$ei, memoria afecti #, nara$iunea la pers 2, luciditatea autoanalizei, anticalofismul, dar !i autenticitatea definit# ca identificarea actului de crea$ie cu realitatea ie$ii, ca e-perien$# neper ertit#, cu tr#ire fe'ril#. ,omanul are o structura narati a ampla, organizata pe mai multe planuri paralele sau intersectate, in care se prezinta un numar mare de persona.e, cu pondere diferita in structura epica (persona.e principale, secundare, episodice ). *amil +etrescu se a inspira din mediul citadin si a crea eroul intelectual lucid, analitic si introspecti .,omanul este scris su' forma unei confesiuni a persona.ului principal, 3tefan 45eorg5idiu. &nc# din primele propozi$ii se o'ser # c# scriitorul a optat pentru perspecti a su'iecti # a naratorului persona., frec ent# n romanul modern. 6aratorul este egal cu persona.ul, iar iziunea lui este 7mpreun# cu0, o iziune cu focalizare intern# presupun%nd implicarea naratorului n e enimente. 8iscursul se deruleaz# la persoana 2, punctul de edere este su'iecti !i unic, astfel c# cititorul cunoa!te celelalte persona.e numai n m#sura n care ele sunt reconstituite !i conturate de persona.ul narator. "ste interesant c# men$in%nd nara$iunea constant n ung5iul persoanei 2, persona.ul narator e un om 7f#r# fa$#0. 9e-tul narati este structurat n dou# p#r$i precizate n titlu, care indic# temele romanului !i cele dou# e-perien$e fundamentale de cunoa!tere tr#ite de protagonist1 dragostea !i r#z'oiul. . +rincipalul mod de e-punere este naratiunea, iar persona.ele se contureaza direct prin descriere si indirect din propriile fapte, ganduri, sentimente, realizate prin dialog, monolog interior, introspectie. ema romanului :/ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz'oi: o constituie dragostea si raz'oiul ca e-periente ale c#ut#torului de a'solut . Semni!icatia titlului *u antul :noapte: repetat in titlu red# sim'olic incertitudinea, indoiala, irationalul, nesiguranta si a'surdul, necunoscutul si tainele firii umane. *ele doua :nopti: din titlu sugereaza si dou# etape din e olutia persona.ului principal, dar nu si ultimele, intrucat n final ;tefan 45eorg5idiu este disponi'il sufleteste pentru o noua e-perient# e-isten$ial#.9itlul ar mai putea sugera deasemenea, r#t#cirea t%n#rului 45eorg5idiu prin noaptea incertitudinilor !i a ntre'#rilor f#r# r#spuns legate de iu'ire.

Compozi"ia #i structura romanului ,omanul este structurat in doua parti si treisprezece capitole cu titluri sugesti e , surprinzand dou# ipostaze e-istentiale1 :/ltima noapte de dragoste:, care e-prima aspiratia catre sentimentul de iu'ire a'soluta si :intaia noapte de raz'oi:, care ilustreaza imaginea raz'oiului tragic si a'surd, ca iminenta a mortii. 8aca prima parte este o fictiune, deoarece prozatorul nu era casatorit si nici nu traise o drama de iu'ire pana la scrierea romanului, partea a doua este insa o e-perienta traita, scriitorul fiind ofiter al armatei romane, in timpul primului raz'oi mondial. *ele doua nopti sim'olice din titlu reprezint# dou# e-periente umane esentiale care determin# e-istenta a do#a p#r$i n structura romanului. +rima parte relateaz# iu'irea dintre ;tefan 45eorg5idiu !i sotia sa, "la, iar a doua parte este .urnalul eroului prins in %ltoarea r#z'oiului mondial. <!adar in structura romanului distingem doua ner uri fundamentale1 una social# si una psi5ologic# si ele apartin celor doua planuri1 unul su'iecti care izeaza descrierea monografica a unei iu'iri, in toate fazele ei, de geneza, de sta'ilizare si de acord al afectului cu spiritul la cote superioare si de declin, si un plan o'iecti care izeaza fundamentul pe care se desfasoara o lume, un intreg uni ers in care se consuma e-periente. *ele doua planuri se dez olt# paralel si uneori se si interfereaza. /nitatea romanului este asigurat# de prezen$a unei singure con!tiinte care nareaz# la persoana 2 si se autodefineste odata cu e olutia epica a fictiunii. 8e la popota ofiterilor din regimentul in care 45eorg5idiu este concentrat ca tanar su'locotenent, scena ulterioara e enimentelor narate in prima parte, se sugereaza o anume directie de lectura, cat si o te5nica moderna, proustiana. =emoria in oluntara reface intr-o ampla paranteza retrospecti a po estea de dragoste, iar luciditatea eroului cauta moti atii, e-plicatii, sensuri, intr-un efort dramatic de intelegere si clarificare. >a *amil +etrescu, literatura aduce re elatia realitatii. ;enzatia de autenticitate este data de faptele 'anale, alteori grotesti sau a'surde inter enite pe parcurs, fapte care determina e olutii impre izi'ile, dar credi'ile . +aralel sau in interferenta cu eroul, se desfasoara planul o'iecti , care desc5ide un intreg uni ers social cu relatii tipice, structuri sociale, iata mondena sau cosmarul raz'oiului. <parent separate, cele dou# nopti sugerate de titlul romanului traseaza o du'la e-perienta e-istentiala - iu'irea si moartea. =arturisirea autorului - in fata mortii si in dragoste omul apare in autenticitatea lui: - .ustifica cele doua ipostaze ale eroului. Construc"ia #i momentele subiectului ,omanul este alcatuit pe 'aza unui .urnal de campanie, in care timpul o'iecti e olueaza paralel cu timpul su'iecti , acestea fiind cele doua planuri compozitionale ce-1 moti eaza pe *amil +etrescu drept no ator al esteticii romanului romanesc ?urnalul de campanie, pe care su'locotenentul ;tefan 45eorg5idiu il incepe o data cu e-perienta frontului, consemneaza drama iu'irii adusa in memoria eroului de o discutie pe aceasta tema, purtata de ofiteri la popota regimentului. <stfel, 45eorg5idiu isi aminteste inceputul iu'irii sale cu "la, sentiment ce parea a'solut, deoarece eroul considera ca :cei ce se iu'esc au dreptul de iata si de moarte unul asupra celuilalt:. &n .urnalul ce consemneaza e enimentele traite de erou in timp o'iecti (imaginea frontului), sunt rememorate (prin memorie in olutara) episoadele casniciei lui cu "la, aduse in timp su'iecti , deoarece ele se petrecusera cu doi ani inainte de a fi relatate. E$pozi"iunea

%ncipitul romanului il reprezinta pe ;tefan 45iorg5idiu, potri it .urnalului de front al acestuia, ca proaspat su'locotenent rezer ist in prima ara anului 191@, contri'uind la amena.area fortificatiilor de pe Aalea +ra5o ei si din apropierea 8am'o icioarei. " enimentele e-terioare sunt relati pu$ine deoarece predomin# analiza !i interpretarea lor. *apitolul 2, 7>a +iatra *raiului, n munte0, are aloare de e-pozi$iune pentru c# traseaz# cadrul spa$io-temporal al e enimentelor !i prezint# protagonistul cu modul s#u de a n$elege iu'irea ca pe un sentiment a'solut. 3tefan 45eorg5idiu se afl# concentrat pe front !i asist# la o discu$ie despre dragoste care-i declan!eaz# rememorarea iu'irii lui e!uate. ;e e iden$iaz# ung5iul a'solutizant din care pri e!te iu'irea, consider%nd-o 7un proces de autosugestie0, 7o rela$ie n care ndr#gosti$ii au drept de ia$# !i de moarte, unul asupra celuilalt.0 %ntriga este marcat# n prima fraz# a capitolului al doilea, 78iagonalele unui testament0, 7"ram nsurat de doi ani !i .um#tate...0. <ici se desc5ide retrospecti a iu'irii, 45eorg5idiu, student la Bilozofie, s-a c#s#torit cu "la, o frumoas# student# la >itere, orfan#, aflat# n gri.a unei m#tu!i. 2u'irea lui se na!te ca un amestec de anitate !i duio!ie ,ecunoa!te, mai apoi, c# e or'a !i de orgoliu . *#s#toria le aduce un trai modest, dar armonios p%n# c%nd o mo!tenire l#sat# de unc5iul a ar, 9ac5e 45eorg5idiu, tul'ur# apele familiei. ;ocietatea monden# cap#t# pentru "la o importan$# primordial#. Con!lictul ;pre deose'ire de romanele tradi$ionale in care conflictul se desf#!oar# la ni el e-terior intre di erse persona.e, in romanul lui *amil +etrescu, conflictul este interior si se produce n con!tiin$a persona.ului narator, 3tefan 45eorg5idiu, care tr#ie!te st#ri si sentimente contradictorii in ceea ce o pri e!te pe so$ia sa, "la. <cest conflict interior este generat de raporturile pe care protagonistul le are cu realitatea ncon.ur#toare. 45eorg5idiu tr#ie!te cu iluzia ca s-a izolat de realitatea ncon.ur#toare, insa tocmai aceasta realitate in care nu rea sa se implice a produce destr#marea cuplului. 2mplicarea "lei in lumea mondena pe care eroul o dispre$uie!te si fata de care tine sa se deta!eze reprezint# principalul moti al rupturii dintre 3tefan si so$ia sa. <!adar, conflictul interior tr#it de protagonist se produce din cauza discrepantei dintre aspira$iile lui 45eorg5idiu si realitatea lumii ncon.ur#toare. *onflictul e-terior pune in e identa rela$ia persona.ului cu societatea, accentu%nd acela!i orgoliu al respingerii si plas%ndu-l in categoria inadaptatului social. &es!#urarea ac"iunii ;u' influenta unei eri!oare a lui 3tefan, "la este atras# intr-o lume monden#, lipsita de gri.i, dar si de ade #rate orizonturi, preocupat# numai de mod#, distrac$ii nocturne sau escapade, lume in care ea se sim$ea uimitor de 'ine. 2n casa acestei erisoare cei doi cunosc un ag a ocat, dansator, foarte cautat de femei, domnul 4. ;tefan o'ser # ca "la pare foarte fericit# in prea.ma lui, 'a mai mult, se straduia sa se afla mereu alaturi de el. ;tefan incepe sa fie din ce in ce mai suspicios ca ea l-ar putea insela. "la se prinde tot mai mult n mondenit#$i, ceea ce atrage criza cuplului Punctul culminant 9otul culmineaz# cu o e-cursie la Cdo'e!ti de ;fin$ii *onstantin !i "lenaD c%nd ea acord# aten$ie special# domnului 4. pe care 45eorg5idiu l '#nuie!te c# i-a de enit amant. &nrolat pe front, cere dou# zile de permisie ca s#-!i erifice '#nuielile, fapt nerealizat din cauza iz'ucnirii raz'oiului.

&eznodmntul *artea a doua cuprinde e-perien$a cunoa!terii mor$iiD imaginea r#z'oiului este demitizat#, frontul apare 5aotic, a'surd, pretutindeni se ntinde moartea, ia$a e la c5eremul 5azardului, iar eroismul e nlocuit de instinctul supra ie$uirii. 8eprinderea eroului din drama incertitudinii se face prin trairea unei e-periente cruciale, mult mai dramatice, aceea a raz'oiului la care 45eorg5idiu participa efecti , luptand pentru li'ertatea <rdealului de su' ocupatia trupelor austro-ungare. +e front ;tefan 45eorg5idiu este r#nit. ;e intoarace in Eucuresti, in con alescenta. <cum "la ii pare o straina. 2si da seama, cu luciditate, ca oricand ar fi putut gasi alta la fel. 2i daruieste casele de la *onstanta, 'ani, a'solut tot ce era in casa, de la o'iecte de arta la carti . 'inalul desc5is las# loc interpret#rilor multiple, a!a cum se nt%mpl# in general in proza de analiza psi5ologica. <stfel, 45eorg5idiu, o'osit sa mai caute certitudini si sa se mai ndoiasc#, se simte deta!at de tot ceea de l legase de "la, 5ot#r#!te sa o p#r#seasc# si sa ii lase 7tot trecutul0. Persona(ele )te!an *+eorg+idiu ,eroul principal al romanului este un intelectual fin, care si-a facut din speculatiile filozofice mediul fundamental in care se misca cu de-teritate. Baptul acesta ii da o putere spirituala superioara, pe care o doreste unica si netul'urata. "ste, propriu-zis, o izolare de iata trepidanta a complicatiilor sociale, o e adare intr-o lume in care domina numai spiritul filozofic, cu puterea lui de a gandi o alta oranduiala. &n aceasta lume rea s-o ridice si pe sotia sa pentru a trai o dragoste eli'erata de contigentele comune ale ietii sociale, o dragoste care sa fie numai a lor, numai a lui. +asiunea lui ;t. 45eorg5idiu iz oraste dintr-o metafizica a iu'irii pure si a'solute care spiritualizeaza actul erotic si acesta este si iz orul geloziei sale, care il fac sa se z'ata intre certitudini si indoieli. ;tefan 45eorg5idiu este, cu toate acestea, un lucid. ;u' luciditatea constiintei sale, ca su' o lupa, sunt e-aminate si faptele "lei, si framantarile din constiinta sa. ;ingurul ade ar pe care il stie, este ca o iu'este pe "laD aceasta iu'ire ii da cosmarul geloziei, desi neaga ca ar fi gelos. *and certitudinile sale il apropie de ade ar si 5otaraste despartirea, o face totusi su' rezer a unui indoieliD este moti ul ce a determina impacarea ulterioara, dar si moti ul care, spul'erandu-se, a pecetlui definiti a despartire. +e ;t. 45eorg5idiu mostenirea insa nu l-a integrat in societatea 'urg5eza a timpului sau, ca pe sotia saD a ramas un neadaptat, un inadaptat superior pentru ca re olta lui iz oraste din setea de cunoastere si din credinta ca nu e-ista sal are fara cura.ul ade arului ;t.45eorg5idiu este un in ins in cadrul societatii 'urg5eze pe care o detesta si deasupra careia se ridica. 8ar el se desparte de sotia sa- si implicit de antura.ul acesteia - lasandu-i tot trecutul. Bace acesta cu con ingerea ca nu poate apartine unei asemenea lumi. =oraliceste, eroul nu este un in ins. "l a in ins sentimentul geloziei, care il dezumanizeazaD i-a nimicit dimensiunile, pe care le socotea enormeD a pus intr-un raport .ust framantarile din constiinta cu framantarile o'iecti e ale ietii sociale, cele din urma cantarind mai greu in 'alanta constiintei. intr-un cu ant si-a in ins trecutul si si-a sal at astfel personalitatea morala. Ela, sotia lui 45eorg5idiu, nu intelege aloarea morala a acestuia. "ste o instincti a pentru care dragostea este un .oc de societate, in conditiile prielnice ale 'ogatiei materiale. 6u sensul dragostei sotului ei o intereseaza, in fond, ci a erea acestuia, ca platforma pentru coc5etaria ei erotica. >u-ul in care traieste tre'uie sa ai'a pentru ea un

atri'ut sineFua non1 infidelitatea. ;t. 45eorg5idiu ii dez aluie lacomia si ulgaritatea si i le alimenteaza lasandu-i cu marinimie si dispret su eran, o 'una parte din a ere. &n gestul lui e o raz'unare, dar si o eli'erare morala. ,umnararu, milionarul analfa'et !i -ae *+eorg+idiu, unc5iul lui ;tefan 45eorg5idiuD politician a'il, afacerist ersat., sunt persona.e prin crearea carora *amil +etrescu paraseste pro'lemele de constiinta, ramanand in planul social. C'ser atia su'tila si e-acta rele a ta'louri demne de o larga fresca sociala. >umanararu il concureaza pe 6ae 45eorg5idiu la cumpararea unei fa'rici de metalurgie, iar 6ae 45eorg5idiu. printr-o stratagema 'ancara, il ani5ileaza pe >umanararu si-l scoate din concurenta, umilindu-l. <sociatia lor, este o asociatie 'anditeasca, pusa su' egida desteptaciunii politice a lui 45eorg5idiu n curand de in rec5ini ai raz'oiului, fac%nd afaceri necurate cu du!manul, n defa oarea tarii. ac+e *+eorg+idiu - unc5iul 'atran si a ar al lui ;tefan, persona. de factura 'alzaciana. =oartea 'atranului si mostenirea pe care i-o las# lui ;tefan or sc5im'a complet iata tanarului student saracD .ondenul *rigoriade ,domnul 4. este presupusul amant al "lei. Coordonate spa"io-temporale 9impul este discontinuu, 'azat pe alternanta temporala a e enimentelor su' forma de flas5'acG +erspecti a spatial# reflect# un spatiu real, frontul si un spatiu imaginar inc5is, al framantarilor, c5inurilor si z'uciumului din constiinta persona.ului. /egistrul stilistic este cel literar, or'irea persona.elor fiind corect#, ele at#, iar le-icul este pres#rat cu neologisme sau cu termeni din alte lim'i. ;e caracterizeaza prin claritate, so'rietate, fraza scurta si ner oasa, este analitic si intelectualizat .Bigurile de stil se rezum# la compara$ii i epitete . 0precieri critice /ltima noapte de dragoste, intaia noapte de raz'oi:, un roman1 social, psi5ologic, documentar,: este unul dintre cele mai inteligente, mai spirituale, mai pline de umanitate si de marturii ale epocii dintre romanele aparute in literatura noastra: (9.Aianu). <utorul dramatizeaza e enimentele: e-terioare, le egalizeaza ca interes epic, concentrandu-se asupra e enimentelor sufletesti. Brazele au deseori caracter filosofic, speculati , o aloare generala, receptata de cititorul a izat. (6icolae =anolescu).