PSIHODIAGNOZA PERSONALITATII PSIHOLOGIE An III sem II

MULTIPLE CHOICE 1. Personalitatea este definita ca: a . b . c .

o configuratie multipla si instabila de insusiri psihice definitorii pentru o persoana; o configuratie unica si instabila de insusiri psihice definitorii pentru o persoana; o configuratie unica, relativ stabila de insusiri psihice care sunt definitorii pentru o persoana si ii confera individualitatea.

ANS: C 2. a . b . c .

eoriile tipologice ale personalitatii pun accentul pe: presupunerea ca personalitatea unui om este un comple! de trasaturi sau moduri caracteristice de comportament; clasificarea indivi"ilor in functie de tipuri de personalitate; o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o persoana.

ANS: # $. a . b . c . d .

estele de personalitate pot fi: directe indirecte proiective A%#%C

ANS: & '. a . b . c

estele directe de personalitate se adresea"a: comportamentului observabil; intregii personalitati; aspectelor inconstiente.

ANS: A (. a . b . c . d .

Chestionarul de personalitate este: orice instrument psihologic folosit in evaluarea personalitatii un set de intrebari)itemi care se refera la o tema *aspect al personalitatii+ sau un grup de aspecte invecinate acesteia; un instrument de evaluare standardi"at; #%C

ANS: & ,. a . b . c .

rasatura de personalitate poate fi definita astfel: orice aspect care are o influenta cau"ala asupra unui fenomen psihic;

o descriere a modurilor de comportament, percepere, gandire caracteristice pentru o persoana; o dispo"itie sau caracteristica subiacenta care poate fi folosita ca o e!plicatie pentru regularitatile sau aspectele consistente ale comportamentului unei persoane. d ANS: #%C
.

ANS: & -. .actorul de personalitate este: a orice aspect care are o influenta cau"ala asupra unui fenomen psihic; . b identic cu trasatura de personalitate; . c complementar unei trasaturi de personalitate. .

ANS: A /. Scopul unei anali"e de item este: a evaluarea gradului de dificultate a unui test; . b evaluarea fidelitatii fiecarui item din care este construit un test sau chestionar; .

c evaluarea validitatii fiecarui item din care este construit un test sau chestionar. . d #%C .

ANS: & 0. 1imita principala a chestionarelor de personalitate consta in faptul ca:

a . b . c .

incearca sa cuantifice ceea ce este de necuantificat *psihismul viu+; marea ambiguitate a raspunsurilor; formularea unor raspunsuri specificate.

ANS: A 12. Chestionarul 3aston #erger evaluea"a temperamentul pe ba"a dimensiunilor: a . b . c . d .

e!traversie 4 introversie activitate 4 non)activitate emotivitate 4 non)emotivitate #%C

ANS: & 11. Secundaritatea se refera la: a . b . c . d .

.unctiie primara si secundara 5 caracteristica a activititii 6odul de re"onanta al persoanei la impresiile, evenimentele traite A%C

ANS: & 12. 7n terminologia folosita de 3. #erger si 8.9. :;senc< pentru definirea temperamentelor: a =nii termeni sunt similari

. b Nu e!ista similaritati . c erminologia este identica, doar descrierile teperamentale varia"a .

ANS: A 1$. a . b . c . d .

emperamentul apatic descris de 3. #erger se caracteri"ea"a prin: non)emotivitate primaritate non)activitate A%C

ANS: & 1'. a . b . c . d .

emperamentul pasional descris de 3. #erger se caracteri"ea"a prin: :motivitate Activitate Primaritate A%#

ANS: & 1(. 8.9. :;senc< este un adept al teoriilor genetice care accentuea"a: a . b . c .

rolul innascutului in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni; rolul innascutului in determinarea asemanarilor psihologice dintre oameni; rolul educatiei in determinarea diferentelor psihologice dintre oameni;

ANS: A 1,. 6odelul de"voltat de :;senc< se numeste: a modelul factorial al personalitatii;

. b modelul factorial ortogonal tridimensional al personalitatii; . c ortogonal tridimensional al personalitatii. .

ANS: # 1-. Cei trei factori din modelul de"voltat de :;senc< sunt: a e!traversie, introversie, psihotism ; . b e!traversie, instabilitate emotionala, nevro"ism ; . c e!traversie, nevro"ism, psihoticism. .

ANS: C 1/. Anali"a factorilor de personalitate din modelul de"voltat de :;senc< releva : a tipul de personalitate ; . b constelatii observabile ; . c sindroame de trasaturi. . d A%#%C .

ANS: & 10. :;senc< a dat o noua intemeiere tipologiei hipocratice prin combinarea factorilor : a e!traversie si psihoticism; . b e!traversie si introversie; . c e!traversie si nevrotism. .

ANS: C 22. Conceptul de e!traversie 4 introversie este e!plicat de :;senc< prin : a teoria nivelului innascut al e!citarii nervoase ; . b teoria nivelului dobandit al e!citarii nervoase ; .

c teoria nivelului oscilant al e!citarii nervoase. .

ANS: A 21. &upa :;senc<, instabilitatea emotionala este legata de : a . b . c . d .

sistemul limbic ; ariile hipocampice ; sistemul reticulat activator ascendent. A%#

ANS: & 22. &upa :;senc<, psihoticismul este pus in legatura cu : a . b . c .

S>AA ; sistemul limbic ; sistemul hormonal androgin.

ANS: C 2$.

Comportamentul observabil este re"ultatul interactiunii cu mediul si se masoara prin:

a tehnici e!perimentale ; . b tehnici de laborator ; . c chestionare de personalitate. .

ANS: C 2'. 7n teoria nivelului innascut al e!citarii nervoase, conceptul de S>AA inseamna: a stare rapida de alterare antropomorfica ; . b sistemul reticulat activator ascendent ; . c sistemul reticular activat ascendent.

ANS: # 2(. Primul chestionar :;senc<, aparut in 10(2, se numea: a . b . c .

6.6.?. 6.P.7.; :.P.?.

ANS: A 2,. Chestionarul :.P.7. are adaugata o scara 1 care are scopul de a identifica: a limba@ul; . b minciuna; . c disimularea. . d #%C .

ANS: & 2-.

Primul chestionar :;senc< *6.6.?.+ cuprindea:

a doua scale *e!traversie si nevro"ism+ ; . b trei scale *e!traversie, nevro"ism si 1ie 4 disimulare, minciuna+ ; . c o singura scara 4 nevro"ism, alcatuita din '2 de itemi. .

ANS: C 2/. Chestionarul :;senc< care introduce variabila psihoticismului este : a 66? ; . b :P7 ; . c :P?. .

ANS: C 20.

7n 7nventarul de personalitate :;senc< , la scala : notele mari sunt caracteristice :.

a introversiunii ; . b e!traversiunii ; . c nevro"ismului. .

ANS: # $2. Nevrotismul este caracteri"at de interrelatia dintre : a an!ietate si depresie ; . b an!ietate, depresie si comportament social de"irabil ; . c an!ietate, depresie, timiditate si autoapreciere sca"uta. .

ANS: C $1.

Sunt caracteristice tipului introvert urmatoarele trasaturi de personalitate :

a linistit, retras, introspectiv ; . b orientat spre e!terior, foarte tensionat, tinde sa se subaprecie"e ; . c re"ervat si distant, neincre"ator, ordonat. . d A%C .

ANS: & $2. Notele ridicate la scala 1 din :P7 indica : a sinceritatea raspunsurilor ; . b raspunsuri de"irabile ; . c raspunsuri conformiste sau disimulative. . d #%C .

ANS: &

$$. Psihotismul, a patra scala din :P?, este definit de interrelatiile dintre trasaturile : a an!ietate si depresie ; . b agresivitate, egocentrism, comportament antisocial si lipsa de empatie ; . c sociabilitate, respectarea conventiilor, introspectie. .

ANS: # $'. 1a scala psihotismului, notele ridicate indica urmatoarele : a . b . c .

tendinta de a produce tulburari, cru"ime, ostilitate fata de ceilalti, preferinte pentru lucruri ciudate si neobisnuite ; tulburari de tip maniaco)depresiv, psihopatie ; sociabilitate, respectarea conventiilor sociale.

ANS: A $(. Cercetarile lui >.#. Cattell asupra personalitatii au un caracter: a idiografic . b nomotetic . c intuitiv .

ANS: # $,.

7n vi"iunea lui Cattell, trasaturile de personalitate:

a . b . c . d .

au o e!istenta reala in psihologia fiecarei persoane; sunt constructe ipotetice; sunt constructe imaginare inferate din observarea directa a comportamentului. #%C

ANS: & $-.

rasatura comuna de personalitate poate fi definita astfel:

a . b . c .

trasatura pe care o are fiecare om intr)un anumit grad de de"voltare *e!. inteligenta+; trasatura care este rar impartasita de altii *apare mai ales in sfera atitudinilor si intereselor+; trasatura care activea"a si conduce comportamentul *e!. motivatiile+.

ANS: A $/. a . b . c .

rasaturile temperamentale definesc: cat de eficienta este persoana in a actiona in vederea unui anumit scop; stilul sau tempoul de actiune *e!. rapiditatea in actiune+; acele modalitati sau forte care activea"a si conduc comportamentele.

ANS: # $0. 7n functie de forma de manifestere trasaturile de personalitate sunt grupate astfel: a capacitati sau abilitati; . b trasaturi temperamentale; . c trasaturi dinamice. . d A%#%C .

ANS: & '2.

rasaturile de suprafata:
a sunt stabile si permanente . b iti au originea in conditiile interne ale organismului; . c au o valoare in primul rand descriptiva iar natura lor este mai putin permanenta. .

ANS: C '1.

rasaturile sursa se clasifica astfel:

a trasaturi constitutionale si trasaturi care tin de mediu;

. b ergi si sentimente; . c trasaturi comune si trasaturi unice. .

ANS: A '2.

rasaturile constitutionale isi au originea in:

a influentele cadrului socio)fi"ic in care traieste individul; . b conditiile interne ale organismului; . c energia sursa a comportamentului. .

ANS: # '$. 7n vi"iunea lui Cattell, personalitatea umana traversea"a, de)a lungul vietii: a $ stadii; . b ( stadii; . c , stadii. .

ANS: C ''. 7n functie de stadiile de de"voltare a personalitatii, Cattell a construit urmatoarele instrumente

de masura:
a 1, P., 8SP?, CP?, :SP?; . b 1, P., :P7, :P?; . c 8SP?, :P?, :P7, 1, P.. .

ANS: A '(. Chestionarul 1, P. masoara: a ' trasaturi sursa si 12 factori secundari; . b / trasaturi sursa si / factori secundari; .

c 12 trasaturi sursa si ' factori de ordinul al doilea. .

ANS: C ',. Cotele

sca"ute obtinute prin *schi"otimieAciclotimie+ indica:

a . b . c . d .

aplicarea

chestionarului

1,

P.

la

factorul

orgoliu, opo"anta, spirit critic; indiferenta, raceala, suspiciune, rigiditate; amabilitate, blandete, caldura, incredere in oameni. A%#

ANS: & '-. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 1, P. la factorul # *abilitate re"olutiva

generala+ indica:
a lipsa de interes pentru subiecte intelectuale; . b inteligenta vie, constiincio"itate; . c perseverenta in re"olvarea problemelor. . d #%C .

ANS: & '/. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 1, P. la factorul : *supunereAdominanta+

indica:
a comportament agresiv, combativ, sigur de sine; . b comportament supus, bland, dependent; . c inteligenta vie, constiincio"itate. .

ANS: A '0. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 1, P. la factorul 6 *pra!eniaAautia+

indica:

a comportament practic si constiincios, lipsit de imaginatie; . b spirit logic, e!presiv; . c nonconventional e!centric, imaginativ, boem, original. .

ANS: C (2. Cotele ridicate obtinute prin aplicarea chestionarului 1, P. la factorul N *naivitateAsubtilitate+

indica:
a . b . c . d .

perspicacitate, luciditate in opinii; spirit analitic, o vi"iune nesentimentala asupra vietii; comportament direct, naiv, stangaci. A%#

ANS: & (1. Cotele sca"ute obtinute prin aplicarea chestionarului 1, P. la factorul 5 *incredereAtendinta

spre culpabilitate+ indica:

a comportament calm, cu incredere in sine, senin, eficient; . b lipsa sentimentului de securitate; . c comportament an!ios, depresiv, un mod agitat de a se raporta la e!istenta. .

ANS: A (2. .actorii ? din chestionarul 1, P.: a . b . c . d .

atunci cand sunt activi in comportament au o buna valoare prognostica; sunt derivati din anali"a factoriala asupra celorlalti factori; sunt mai putin clarificati decat factorii primari. A%#%C

ANS: &

($. .actorii secundari din chestionarul 1, P. sunt in numar de: a 12 factori; . b / factori; . c ' factori. .

ANS: C ('. Chestionarul 1, P. utili"ea"a in masurare un sistem standard de: a 12 clase; . b 12 clase; . c / clase .

ANS: # ((. 7n chestionarul pentru adolescenti 8.S.P.?. apar modificarile: a lipsesc patru factori ; . b apar doi factori suplimentari; . c lipsesc / factori. . d A%# .

ANS: & (,.

7n 8.S.P.?. factorul # *inteligenta+ suporta o crestere stadiala de la:

a 11 la 1( ani; . b 11 la 1/ ani; . c 11 la $2 ani. .

ANS: A (-. 7n 8.S.P.?. factorul . *taciturnA e!pansiv+ are urmatoarele caracteristici:

a . b . c . d .

e!pansivitatea creste intre 11 4 1- ani; apare o tendinta spre aplati"are a e!pansivitatii intre 1- 4 10 ani; nu apare nici o tendinta semnificativa. A%#

ANS: & (/. 7n 8.S.P.?. factorul N *naivitateAsubtilitate+ are urmatoarele caracteristici: a apare o tendinta de crestere semnificativa intre 1( 4 2$ ani; . b apare o tendinta de crestere semnificativa intre / 4 11 ani; . c apare o tendinta de crestere semnificativa intre , 4 1- ani. .

ANS: A (0. 7n 8.S.P.?. factorul ?' *rela!areAtensiune+ are urmatoarele caracteristici: a apare o tendinta de scadere semnificativa la adolescenta timpurie; . b apare o tendinta de scadere semnificativa doar la baieti; . c apare o tendinta de crestere la ambele se!e in adolescenta timpurie. .

ANS: C ,2. Chestionarul Cattell privind nivelul an!ietatii are urmatoarele caracteristici: a masoara nivelul de an!ietate generala al persoanei; . b face distinctia intre an!ietatea manifesta, simptomatica si an!ietatea mascata; . c cuprinde un numar de '2 de itemi. . d A%#%C .

ANS: & ,1. Primii 22 de factori din Chestionarul Cattell privind nivelul an!ietatii se refera la:

a manifestari indirecte ale an!ietatii; . b e!presia directa a starii de an!ietate la nivelul comportamentului; . c an!ietatea manifesta. .

ANS: A ,2. Prin aplicarea Chestionarului Cattell privind nivelul an!ietatii se obtin urmatoarele: a . b . c . d .

nota generala de an!ietate; indicele pentru gradul de mascare in comportamentul observabil al an!ietatii; indicele pentru gradul de e!primare in comportamentul observabil al an!ietatii. A%#%C

ANS: & ,$. .actorul ?$ *de"voltarea constiintei de sine+ din Chestionarul de an!ietate Cattell are

urmatoarele caracteristici:
a . b . c . d .

este o componenta dependenta de mediu; indica masura in care s)a legat an!ietatea cu structurile caracteriale si obisnuintele social acceptate; indica gradul de integrare *respectiv neintegrare+ in functie de de"voltarea constiintei de sine. A%#%C

ANS: & ,'. Atunci cand prin aplicarea Chestionarului

Cattell privind nivelul an!ietatii se obtin cote ridicate la nivelul 12 standard, acest aspect indica:
a un nivel sca"ut de an!ietate; . b instalarea an!ietatii; . c necesitatea unei interventii terapeutice. .

ANS: C

,(. Chestionarelor de tip B#ig .iveC a . b . c . d .

Se fundamentea"a pe teoriile psiholingvistice in abordarea personalitatii; Cercetarile din diferite spatii culturale au evidentiat in urma anali"ei factoriale fie $,( sau - superfactori; 7dentifica un numar de ( trasaturi largi A factori si trasaturile specifice, sub forma fatetelor acestora . A%C

ANS: & ,,. Printre factorii masurati prin Chestionarul N:5 P7 > apar: a .actorii e!traversie, nevrotism si psihotism ; . b .actori de e!traversie, nevrotism, constiincio"itate ; . c .actorii schi"otimie, maturitatea :ului si tensiune ergica. .

ANS: # ,-. Adaptarea romaneasca a N:5 P7 >: a . b . c .

>epre"inta o traducere fidela a celor ( super)factori masurati de N:5 P7 >; 7dentifica in urma studiilor un numar de , super)factori specifici culturii noastre; 7nclude tot ( factori, cu anumite modificari la nivelul denumirii lor si a fatetelor, ca urmare a specificului cultural.

ANS: C ,/. Dariantele chestionarelor de personalitate N:5 P7 > pot fi utili"ate pentru subiecti incepand

de la varsta de:
a 1- ani; . b 11 ani; . c / ani. .

ANS: A

,0. .atetele factorului N *nevrotism+ din chestionarul de personalitate N:5 P7 > e!prima: a entu"iasm, caldura, spirit gregar; . b activism, afirmare, calitatea po"itiva a starilor emotionale; . c an!ietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate. .

ANS: C -2. .atetele factorului : *e!traversie+ din chestionarul de personalitate N:5 P7 > e!prima: a . b . c . d .

entu"iasm, caldura, spirit gregar; activism, afirmare, calitatea po"itiva a starilor emotionale; an!ietate, ostilitate, depresie, vulnerabilitate, impulsivitate. A%#

ANS: & -1. .atetele factorului & *deschidere+ din chestionarul de personalitate N:5 P7 > e!prima: a competenta, ordine, simtul datoriei; . b deschidere spre fante"ie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor; . c dorinta de reali"are, autodisciplina,deliberare. .

ANS: # -2.

.atetele factorului C *constiincio"itate+ din chestionarul de personalitate N:5 P7 > e!prima:

a . b . c . d .

competenta, ordine, simtul datoriei; deschidere spre fante"ie, in planul actiunilor, in plan ideatic si in planul valorilor; dorinta de reali"are, autodisciplina,deliberare. A%C

ANS: &

-$. .atetele factorului A *agreabilitate+ din chestionarul de personalitate N:5 P7 > e!prima: a competenta, ordine, simtul datoriei; . b incredere, sinceritate in e!primarea opiniilor si in conduita; . c altruism, modestie, bunavointa. . d #%C .

ANS: & -'. Cercetarile romanesti asupra N:5 P7 >au reali"at validarea si etalonarea testului pe: a copii cu varsta cuprinsa intre / 411 ani; . b adolescenti; . c populatia adulta. .

ANS: C -(.

eoria @ungiana, care fundamentea"a 6;ers)#riggs ;pe 7ndicator *7ndicatorul tipologie 6;ers)#riggs, 6# 7+, descrie urmatoarele tipuri de personalitate:
a . b . c . d .

introvert sen"orial, e!travert sen"orial, introvert intuitiv; e!travert intuitiv, introvert logic, e!travert logic; introvert afectiv, e!travert afectiv. A%#%C

ANS: & -,. 6;ers)#riggs ;pe 7ndicator *7ndicatorul tipologie 6;ers)#riggs, 6# 7+ este un chestionar

de evaluare a:
a aptitudinilor intelectuale; . b temperamentului; . c personalitatii. .

ANS: C --. 6.#. .7 vi"ea"a tipologia de personalitate construita de)a lungul dinamicii dintre urmatoarele

functii de cunoastere:
a . b . c . d .

functia logica si functia afectiva; functia caracteriala si functia cognitiva; functia sen"oriala si functia intuitiva. A%C

ANS: & -/. Persoanele cu un tip de temperament sen"orial si rational *S9+ se caracteri"ea"a prin: a . b . c . d .

simtul datoriei foarte de"voltat; se simt bine atunci cand au obligatii, doresc sa poarte de gri@a intregii lumi; se simt mai bine atunci cand ofera decat atunci cand primesc. A%#%C

ANS: & -0. Persoanele cu un tip de temperament sen"orial si perceptiv*SP+ se caracteri"ea"a prin: a simtul datoriei foarte de"voltat; . b interes pentru putere si intelect; . c interes pentru bucuriile vietii si distractie. .

ANS: C /2. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic*N + se caracteri"ea"a prin: a simtul datoriei foarte de"voltat; . b interes pentru putere si intelect; . c doresc sa fie cunoscute pentru competenta lor. .

d #%C .

ANS: & /1. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si logic*N + se caracteri"ea"a prin: a . b . c . d .

dorinta de putere; interes pentru putere si intelect; se simt mai bine atunci cand ofera decat atunci cand primesc. A%#

ANS: & /2. Persoanele cu un tip de temperament intuitiv si afectiv*N.+ se caracteri"ea"a prin: a . b . c . d .

dorinta de a avea putere si de a controla mediul; dorinta de autenticitate si auto)actuali"are; mare capacitate empatica #%C

ANS: & /$. Scalele 6.#. .7 sunt urmatoarele: a :!traversie 4 7ntroversie; Sen"orialitate 4 7ntuitie; . b 3andire logica 4 Afectivitate; . c 9udecata 4 Perceptie. . d A%#%C .

ANS: & /'. 6.#. .7. este utili"at preponderent in domeniile: a consiliere vocationala, cercetare; .

b clinica, psihoterapie; . c selectie profesionala . d A%C .

ANS: & /(. Creatorul 7nventarului de Personalitate California este: a 8arrison 3.3ough; . b >a;mond #. Cattell ; . c 8ans 9urgen :;senc<. .

ANS: A /,. C.P.7. a fost construit pentru evaluarea normalitatii psihice, ca un instrument paralel altui test

larg utili"at, destinat psihopatologiei, care este:

a 1, P...?. . b 6.6.P.7. . c :.P.?. .

ANS: # /-.

7n construirea C.P.7. nu s)a pornit de la:

a . b . c .

variabilele clinice derivate empiric din e!perienta clinica; Econcepte populareF, termeni descriptivi pe care oamenii ii utili"ea"a intre ei pentru a)si descrie comportamentele cotidiene; realitatile fiintei umane normale.

ANS: A //.

7n construirea C.P.7. s)a pornit de la acei termeni descriptivi pe care oamenii ii utili"ea"a intre ei pentru a)si descrie modurile de a se comporta, termeni cunoscuti sub denumirea de :
a concepte populare ;

. b formule de politete ; . c formule de salut. .

ANS: A /0. Scopul lui 3ough in construirea C.P.7 este: a sa @ustifice o teorie asupra personalitatii; . b sa identifice subiectii care pre"inta tulburari de personalitate; . c sa reuseasca o predictie asupra comportamentului unei persoane. .

ANS: C 02. Critica adusa C.P.7 consta in: a lipsa de omogenitate a scalelor; . b utili"area sistematica, in constructia scalelor, a anali"ei conceptuale; . c posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite. .

ANS: A 01. Critica adusa C.P.7 consta in: a posibilitatea aplicarii testului in spatii socioculturale diferite; . b utili"area sistematica, in constructia scalelor, a anali"ei conceptuale; . c Econceptele populareF au dobandit conotatii diferite pentru persoane diferite. .

ANS: C 02. Scalele C.P.7.: a pot fi interpretate la fel ca scalele specifice inventarelor de personalitate . construite pe modelul trasaturilor; b sunt derivate prin anali"a factoriala; .

c sunt derivate pe ba"a utili"arii sistematice a anali"ei conceptuale, care include . validarea practica si de construct.

ANS: C 0$. .orma de ba"a *initiala+ a C.P.7 contine: a . b . c .

22 de scale; 1/ de scale; 1( scale.

ANS: C 0'. Cele 1/ scale ale C.P.7 forma initiala sunt grupate in: a . b . c .

/ grupe; , grupe; ' grupe.

ANS: C 0(. Scorurile peste medie la scala &ominanta indica: a . b . c . d .

persoane active, sigure pe sine, persistente si independente; capacitatea de a)si asuma responsabilitatea, propensiunea de a conduce; persoane retrase, inhibate, tacute, lente in gandire si actiune. A%#

ANS: & 0,. Scorurile peste medie la scala Capacitate de statut indica: a . b . c

un individ cu un comportament timid, apatic, conventional, cu o gandire stereotipa; o persoana limitata in conceptii si interese, irascibila si tensionata; un individ ambitios, activ, eficient, perspicace, ingenios, eficient in comunicare,

carierist.

ANS: C 0-. Scorurile peste medie la scala Sociabilitate indica: a . b . c . d .

un comportament conventional in societate, neanga@at, sugestibil si influentabil de opiniile celorlalti; comportament paticipativ, intreprin"ator, ingenios; comportament competitiv, fluent in gandire si original. #%C

ANS: & 0/. Scorurile peste medie la scala Pre"enta sociala indica: a comportament spontan, imaginativ, neformalist, cu o natura e!presiva si creativa; . b comportament precaut, moderat; . c o persoana rabdatoare, simpla, modesta, nesigura in deci"ii. .

ANS: A 00. Scorurile peste medie la scala Acceptare de sine indica: a comportament conservator, ordonat, conventional; . b pasivitate in actiune, comoditate si conventionalism; . c persoana inteligenta, sincera, spirituala, activa, centrata pe sine. .

ANS: C 122. Scala D777 din C.P.7 *>esponsabilitatea+ are urmatoarele caracteristici:

a . b . c

evaluea"a gradul de interiori"are a valorilor normative si culturale; identifica un comportament deschis, atasat social ; surprinde constienti"area regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din @ur.

ANS: C 121. Scala G7D din C.P.7 * oleranta+ are urmatoarele caracteristici: a surprinde constienti"area regulilor si abilitatilor de a convietui cu cei din @ur ; . b pune in evidenta atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a pre@udecatilor; . c indica raspunsurile caracteri"ate prin de"irabilitate sociala. .

ANS: # 122. Scala GD7 din C.P.7 *>eali"are prin independenta+ are urmatoarele caracteristici: a . b . c .

evidentia"a potentialitatile de reali"are care functionea"a bine intr)un cadru deschis, minim definit ; evidentia"a potentialitatile de reali"are care functionea"a bine intr)un cadru bine definit si clar structurat; reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utili"ate eficient.

ANS: A 12$.

Scala GD77 din C.P.7 *:ficienta intelectuala+ are urmatoarele caracteristici:

a masoara capacitatea de a discerne ceea ce altii simt si gandesc ; . b reflecta gradul in care resursele intelectuale sunt utili"ate eficient; . c evidentia"a atitudini de toleranta, rabdare si lipsa a pre@udecatilor. .

ANS: # 12'.

Scopul 7nventarului multifa"ic de personalitate 6innesota consta in:

a . b . c . d .

a face distinctia intre subiectii normali si cei anormali; evaluarea si diagno"a marilor tulburari psihiatrice si psihologice; evaluarea normalitatii psihice. A%#

ANS: & 12(.

6.6.P.7. este construit prin:

a . b . c .

metode intuitive; validare empirica; metoda factoriala

ANS: # 12,.

6.6.P.7 este un test:

a reali"at pe constructe bipolare; . b construit prin validare empirica; . c multifa"ic. . d #%C .

ANS: & 12-. 7nventarul multifa"ic de personalitate 6innesota contine: a ((2 de itemi; . b (22 de itemi; . c ',( de itemi. .

ANS: A 12/.

Scalele de validare ale profilelor 6.6.P.7 sunt:

a scala EHF; scala E1F; scala E.F; scala EIF; . b scala E1F; scala E.F; scala EIF; . c scala EHF; scala E1F; scala E.F. .

ANS: A 120.

Scala EHF de validare a profilelor 6.6.P.7 repre"inta:

a simptome patologice; . b numarul total de itemi la care subiectul a raspuns ENu stiuF; . c raspunsurile nesincere ale subiectului la 1( itemi. .

ANS: # 112. Printre scalele clinice ale 6.6.P.7 se numara: a . b . c .

scala 8s *7pohondrie+, scala Sc *Schi"ofrenie+; scala 1 *minciuna+; scala 6a *8ipomanie+, scala S *7ntroversie sociala+, Scala I *Corectie+; scala 8; *7sterie+, scala Pa *Paranoia+, scala Pt *Psihastenie+, scala & *&epresie+.

ANS: C 111. Nota ridicata la scala 8s *7pohondrie+ indica faptul ca subiectul : a pre"inta simptome fobice si obsesionale . b are tendinta de a se plange e!cesiv de boli fi"ice fara nici o ba"a organica; . c manifesta e!pansivitate si iritabilitate. .

ANS: # 112.

Scala 8; *7steriei+ cuprinde urmatoarele subscale :

a . b . c . d .

o scala de temperament isteroid ; o scala de e!pansivitate ; o scala de simptome de conversie. A%C

ANS: &

11$.

Scala suplimentara Ai *7ndicele de an!ietate+ masoara :

a tendinta spre interiori"area dificultatilor; . b simptomele fobice si obsesionale; . c nivelul an!ietatii. .

ANS: C 11'. 7n teoria lui

1eonhard privind normalitatea si conditia de anormalitate sunt descrise urmatoarele tipuri de personalitati;
a . b . c . d .

accentuate; destructurate; patologice. A%#%C

ANS: & 11(. Chestionarul de tendinte accentuate are fundamentare teoretica in teoria lui: a JoodKorth . b Cattell . c I. 1eonhard .

ANS: C 11,. Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele: a . b . c . d .

autocompatimire, teatralitate *tipul demonstrativ+; susceptibilitate si ambitie *tipul hiperperseverent+; constiincio"itate si serio"itate e!agerate *tipul hipere!act+. A%#%C

ANS: & 11-.

7n clasificarea tipurilor de firi accentuate, I. 1eonhard descrie:

a . b . c . d .

tipul hiperperseverent; tipul hipere!act; tipul hipotimic. A%#

ANS: & 11/. 7n clasificarea tipurilor de firi accentuate, I. 1eonhard descrie: a . b . c . d .

tipul demonstrativ; tipul stapanit; tipul an!ios. A%C

ANS: & 110. 7n clasificarea tipurilor de firi accentuate, I. 1eonhard descrie: a tipul introvertit; . b tipuldistimic; . c tipul emotiv. . d A%#%C .

ANS: & 122. Chestionarul de tendinte accentuate *8. Smieschec<+ cuprinde: a . b . c .

((2 itemi; ',( itemi; // itemi.

ANS: C 121. Caracteristici ale unor tipuri de firi accentuate sunt aspectele: a . b . c . d .

capacitatea anormala de refulare *firea demonstrativa+; perseverenta anormala a afectului *firea hiperperseverenta+; labilitatea afectiva *firea ciclotima+. A%#%C

ANS: & 122. Scala D77 *Ciclotimie+ din chestionarul Smieschec< descrie personalitati cu urmatoarele

caracteristici:
a . b . c .

absenta controlului asupra comportamentului emotional; combinatie intre veselie, dorinta de actiune, nevoia de a vorbi si tendinta spre divagari; labilitate afectiva marcata.

ANS: C 12$.

Scala 7G *An!ietate+ din chestionarul Smieschec< descrie personalitati cu urmatoarele caracteristici:

a lipsa capacitatii de refulare; . b teama permanenta de critica sau de"aprobare; . c perseverenta anormala a afectului. .

ANS: # 12'. a . b . c

ermenul de proiectie ii apartine lui: C.3. 9ung 8.9. :;senc< S. .reud

ANS: C 12(. Printre factorii care influentea"a intensitatea proiectiei fac parte: a . b . c . d .

intensitate a emotiilor sau a trebuintelor gradul de ambiguitate a situatiei forta Supra):ului A%#

ANS: & 12,. a . b . c . d .

estele proiective pre"inta in general urmatoarele caracteristici: Sunt sarcini structurate cu variante de raspuns multiple Sunt sarcini mai ambigue ca cerinte sau mai slab structurate ca natura Subiectul nu cunoaste semnificatia raspunsurilor sale si modul de interpretare; #%C

ANS: & 12-.

Criticile principale aduse tehnicilor proiective se refera la:

a . b . c .

7ndici de validitate si fidelitate de nivel sca"ut sau cel mult mediu Subiectivismului psihologului in scorare 1ipsa consimtamantului persoanei de a fi e!plorate "one profunde ale personalitatii sale

ANS: # 12/.

estele obiective se disting de testele proiective prin:

a Nivelul de structurare a sarcinii . b Standardi"are .

c 3radul de receptivitate a sarcinii . d A%# .

ANS: & 120.

estele proiective se clasifica dupa:

a 3radul de profun"ime in e!plorarea tendintelor inconstiente . b Daloarea indicilor de validitate si fidelitate . c 1imba@ul proiectiv .

ANS: C 1$2.

Printre avanta@ele tehnicilor proiective se enumera:

a . b . c . d .

&ificultatea subiectului de a se pre"enta altfel decat este Daloarea aplicativa a aceleiasi probe pe toate nivelele de varsta Posibilitatea de aplicare in e!aminarea persoanelor cu abilitati cognitive reduse A%C

ANS: & 1$1.

Printre de"avanta@ele tehnicilor proiective se enumera:

a &ificultatea de aplicare la persoane de"avanta@ate educational si cultural . b impul necesar scorarii si interpretarii probei . c Nevoia de speciali"are intensiva si de durata . d #%C .

ANS: & 1$2.

Daloarea testelor proiective este apreciata cu precadere in domeniul:

a 7n domeniul scolar si clinic .

b 7n domeniul muncii si organi"atiilor . c 7n psihologia transporturilor .

ANS: A 1$$.

7nterpretarea re"ultatelor testelor proiective se face:

a . b . c .

Numai in urma validarii printr)un test de evaluare a Epersonalitatii totaleF Numai in conte!tul altor informatii obtinute prin interviu, anamne"a etc. 7ndependent de alte informatii care ar putea influenta anali"a si interpretarea testului

ANS: # 1$'.

este proiective de desen sunt:

a estul arborelui si persoanei umane . b estul petelor de cerneala . c estul familiei . d A%C .

ANS: & 1$(.

7nstructa@ul testului arborelui prevede interdictia de a se desena un brad din urmatorul motiv:
a . b . c .

#radul este asociat sarbatorilor de iarna #radul este impunator si are da posibilitatea subiectilor re"istenti sa se ascunda usor prin acest desen #radul este foarte scheletic si ar da posibilitatea subiectilor re"istenti sa se ascunda usor prin acest desen

ANS: C 1$,. 7n interpretarea arborelui impresia de ansamblu repre"inta: a 5 ipote"a de lucru pentru anali"a ulterioara a desenului . b 7maginea cu cea mai mare valoare diagnostica

. c 7mpresia subiectiva a e!aminatorului, care daunea"a interpretarii .

ANS: A 1$-.

7n interpretarea testului arborelui formele grafice primare pot fi un indicator al:

a . b . c . d .

>egresiei volitive >egresiei afective >egresiei intelectuale #%C

ANS: & 1$/. 7n interpretarea testului arborelui are semnificatie interpretativa: a . b . c . d .

Anali"a spatiului grafic Plasarea in pagina in dreapta, stanga, sus sau @os Anali"a caracteristicilor spatiului aerian A%#

ANS: & 1$0.

7n interpretarea testului arborelui radacina repre"inta:

a . b . c . d .

&imensiunea ba"ala, pulsionala &imensiunea adaptarii sociale &imensiunea stabilitatii si nevoii de atasament A%C

ANS: & 1'2.

7n interpretarea testului arborelui coroana repre"inta:

a :ul subiectului

. b >aporturile cu mediul si dorinta de devenire . c 7ndicatorul vietii afective a subiectului .

ANS: C 1'1. a . b . c . d .

ehnica desenului unei persoane poate fi folosita pentru: :valuarea de"voltarii intelectuale la copii :valuarea personalitatii :valuarea abilitatilor speciale A%#

ANS: & 1'2. . &esenul persoanei umane repre"inta: a 5 proiectie a imaginii de sine . b 5 defulare a problemelor personale . c 5 proiectie a conflictelor personale . d A%C .

ANS: & 1'$.

Criteriile generale de anali"a a testului persoanei umane se refera la:

a Anali"a de continut . b :!pectantele de rol se!ual legate de desenul persoanei de acelasi se! cu subiectul . c Accesoriile *imbracamintea, palaria, bi@uteriile etc.+ .

ANS: # 1''. 7n desenul persoanei umane accentuarea, ingrosarea sau hasurarea e!cesiva sugerea"a: a

Pre"enta unor simptome de natura patologica in "ona respectiva

. b . c .

Pre"enta unui deficit 7mportanta pe care subiectul o acorda elementului respectiv in viata sa

ANS: C 1'(.

7n interpretarea testului persoanei umane, anali"a de continut se refera la:

a 6odul in care sunt reali"ate diferitele elemente si detalii corporale . b Anali"a trasaturilor grafice . c Anali"a formala .

ANS: A 1',.

7n instructa@ul desenului persoanei umane se solicita:

a &esenarea unei persoane . b Preci"area varstei persoanei desenate . c Preci"area relatiei dintre persoana desenata si propria persoana .

ANS: A 1'-.

7n instructa@ul desenului familiei se solicita:

a . b . c . d .

&esenarea propriei familii &esenarea familiei visurilor Preci"area persona@ului cu care se identifica subiectul A%C

ANS: & 1'/.

7n interpretarea testului familiei trebuie luate in considerare:

a 5bservatiile membrilor familiei . b 7storia subiectului . c >e"ultate de la alte instrumente diagnostice . d #%C .

ANS: & 1'0.

Criterii de anali"a si interpretare a testului familiei sunt:

a . b . c . d .

5bservatii pe timpul administrarii probei si aspectul global al desenului Compo"itia familiei desenate in raport cu familia reala Aspectul clinic si etiologic A%#

ANS: & 1(2.

7n desenul familiei semnificatie interpretativa au:

a . b . c . d .

5misiunea unui persona@ in comparatie cu numarul membrilor din familia reala &ispunerea fiecarui persona@ Dalori"are sau devalori"are A%#%C

ANS: & 1(1.

7n desenul familiei distanta dintre persona@e este semnificativa pentru:

a . b . c . d .

>elatiile de rudenie >elatia pe care o intretine cu acestia in lumea sa interna &orintele inconsiente fata de membrii familiei #%C

ANS: & 1(2. =tilitatea testelor proiective de desen depinde de: a . b . c . d .

3radul in care subiectul s)a proiectat in sarcina Abilitatile de desen ale subiectului Nivelul de e!perti"a al psihologului care interpretea"a A%C

ANS: & 1($. &intre testele proiective care solicita reali"area unei povestiri fac parte: a . b . c .

estul familiei estul de Aperceptie ematica estul S"ondi

ANS: # 1('. a . b . c .

este proiective de desen sunt considerate: estul arborelui si persoanei umane estul .A. si testul >orschach estul S"ondi

ANS: A 1((. a . b . c .

estul de Aperceptie ematica * .A. .+ are la ba"a o teorie despre: Sine 4 :u 4 Supra):u 6otivatie Perceptie

ANS: C 1(,. Principiul estului de Aperceptie ematica * .A. .+ este ca: a rebuintele latente nu pot fi proiectate in afara . b =n subiect aflat sub influenta unei trebuinte are tendinta de a LproiectaM in . obiectele incon@uratoare aspecte ale trebuintei respective c rebuintele manifeste trebuie ancorate in realitate .

ANS: # 1(-. Aperceptia implica: a . b . c .

&oar continutul perceptiv &oar continutul proiectiv Continutul perceptiv si proiectiv

ANS: C 1(/. a . b . c . d .

estului de Aperceptie ematica * .A. .+ cuprinde: $1 de planse 22 de planse $2 planse cu imagini si o plansa alba A%C

ANS: & 1(0.

Plansele estului de Aperceptie ematica * .A. .+ se aplica:

a . b . c . d .

&iferentiat in functie de varsta &iferentiat in functie de se! &iferentiat in functie de nivelul educational A%#

ANS: & 1,2.

Aplicarea estului de Aperceptie ematica * .A. .+ implica:

a . b . c .

5 singura fa"a a povestirii pe marginea planselor &oua fa"e: una de povestire si una de raspunsuri la intrebari puse pe marginea povestilor rei fa"e: prima de selectie a plaselor impreuna cu subiectul, una a povestirilor si o fa"a de ancheta.

ANS: A 1,1.

Anali"a datelor estului de Aperceptie ematica * .A. .+ implica:

a Anali"a formala . b Anali"a de continut . c Anali"a clinica . d A%# .

ANS: & 1,2.

Anali"a formala in interpretarea estului de Aperceptie ematica * .A. .+ vi"ea"a:

a . b . c . d .

Stilul grafic al imagibilor Nivelul de conceptuali"are Coerenta discursului si tonul afectiv al povestirii #%C

ANS: & 1,$.

7n interpretarea estului de Aperceptie ematica * .A. .+ naratiunea poate implica:

a .

Perceptia de sine a subiectului

b Aspecte inconstiente, negate ale personalitatii . c Conflictele interne ale subiectului . d A%#%C .

ANS: & 1,'.

7n anali"a de continut a povestirilor pe marginea planselor estului de Aperceptie ematica * .A. .+ se urmaresc:
a . b . c . d .

Actiunile eroului principal al povestirilor &orintele, trebuintele, aspiratiile eroului principal al povestirilor Proiectiile eroului principal al povestirilor A%#

ANS: & 1,(.

Printre avanta@ele estului de Aperceptie ematica * .A. .+ sunt:

a Aplicabilitatea larga . b impul redus necesar aplicarii . c Comple!itatea informatiilor oferite *stil cognitiv, sfera afectiva, relationala etc.+ . d A%C .

ANS: & 1,,.

estul de Aperceptie ematica * .A. .+ are ca variante:

a . b . c .

5 singura varianta cu aplicabilitate la toate varstele &oua versiuni: una pentru adulti si una pentru copii rei versiuni: pentru adulti, pentru copii si pentru varsta a treia

ANS: C 1,-.

estul >orschach consta in:

a Planse alb)negru cu pete de cerneala simetrice . b Planse color cu pete de cerneala asimetrice . c 5 plansa alba .

ANS: A 1,/.

7n pre"ent scorarea si interpretarea testului petelor de cerneala se face:

a &upa NSistemul ComprehensivF elaborat de >orschach . b &upa manualul standard elaborat de Ioch . c &upa NSistemul ComprehensivF elaborat de 9. :!ner .

ANS: C 1,0. Aplicarea testului >orschach se face in urmatoarele fa"e: a .a"a de selectie a planselor, fa"a de raspuns si ancheta . b .a"a de raspuns, de elaborare a povestirilor . c .a"a de raspuns si fa"a de ancheta .

ANS: C 1-2. 7n scorarea testului >orschach scopul anchetei este: a . b . c . d .

&e a clarifica cu subiectul care este eroul povestirii &e a vedea si intelege plansa asa cum o vede subiectul &e a clarifica locatia, continutul elementelor si ce le face sa semene cu ce sunt percepute #%C

ANS: &

1-1. 7n interpretarea testului >orschach OlambdaC si Otipul de re"onanta intimaCsunt: a . b . c . d .

Dariabilele care arata gradul de validare a protocolului de interpretare Dariabilele care arata felul in care subiectul percepe lumea si stilul lui de adaptare Dariabilele in lumina carora trebuie anali"ate clusterele de interpretare #%C

ANS: & 1-2. 7nterpretarea testului >orschach ne da informatii despre: a rei categorii de clustere: cognitiv, afectiv si volitiv . b Patru categorii de clustere: cognitiv, afectiv, volitiv si imaginea de sine . c Patru categorii de clustere: cognitiv, afectiv, imaginea de sine si relationare . interpersonala

ANS: C 1-$. a . b . c . d .

estul >orschach se diferentia"a de testele proiective de desen prin: Standardi"are Daliditate Accesul la elemente mai putin sau neconstienti"ate de subiect A%#

ANS: & 1-'.

estele care au ca material planse cu imagini sunt:

a estul .A. . b estul >orschach . c estul S"ondi . d A%# .

ANS: & 1-(.

eoria care fundamentea"a testul S"ondi are ca ba"a conceptuala:

a eoria pulsiunilor elaborata de .reud . b eoria lui Poung asupra inconsstientului colectiv . c Anali"a destinului .

ANS: C 1-,. Sistemul pulsional descris de S"ondi este compus din: a . b . c . d .

Patru factorii, care fiecare este compus din doi factori pulsionali complementari .actorii pulsionali: se!ual, paro!ismal, de contact, ai Supra):ului .actorii pulsionali: se!ual, paro!ismal, de contact, ai :ului A%#

ANS: & 1--. 6aterialul testului S"ondi este compus din: a . b . c .

'/ de fotografii de persoane diagnosticate cu psiho"e diferite fotografii de persoane cu tulburari mentale fotografii de persoane, dintre care o parte sanatoase, altele bolnave mental

ANS: # 1-/. Aplicare testului S"ondi se face dupa cum urmea"a: a . b . c . d .

5pt serii diferite a cate sase po"e Se solicita alegerea a doua persoane care plac cel mai mult subiectului si patru care displac Se solicita alegerea a doua persoane care plac cel mai mult subiectului si doua care displac, iar din cele ramase inca doua care displac A%C

ANS: & 1-0. 7n interpretarea testului S"ondi se anali"ea"a: a Profilul pulsional de fatada si de cel somati"at . b Profilul de fatada si cel de culise . c Profilul e!perimental si de culise .

ANS: # 1/2. Codificarile folosite pentru scorarea si interpretarea testului S"ondi sunt: a >eactia po"itiva *%+ si negativa *)+ . b >eactia po"itiva *%+, negativa *)+ sau ambivalenta *Q+ . c >eactia nula *2+, po"itiva *%+, negativa *)+ sau ambivalenta *Q+ .

ANS: C 1/1.

7n interpretarea unui profil S"ondi semnificatie speciala au:

a . b . c . d .

.actorii incarcati ) reactiile tensionate Combinatiile factoriale pentru fiecare vector in parte Dectorii de culise A%#

ANS: & 1/2.

7n scorare si interpretarea testului S"ondi, reactii tensionate sunt:

a Cind subiectul alege doua fotografii in directii opuse, ambivalente . b Cand subiectul alege cel putin patru fotografii in aceeasi directie . c rebuintele cele mai puternice care nu isi pot descarca energia . d #%C .

ANS: & 1/$. 7n testul S"ondi pulsiunea :ului repre"inta: a . b . c . d .

:nergia depusa de subiect pentru a regla si controla celelalte trei pulsiuni :nergia depusa de subiect pentru a regla si controla pulsiunile Sinelui si Supra) :ului Nevoile de organi"are a :ului ca fiind distinct de mediu si nevoia de fu"iune a :ului cu lumea A%C

ANS: & 1/'.

7n testul S"ondi pulsiunea se!uala repre"inta:

a . b . c . d .

:nergia investita in activitatile se!uale si agresive 1atura feminina si masculina a se!ualitatii Pulsiunile Nhomose!ualitateF si NsadismF A%#%C

ANS: & 1/(.

Printre de"avanta@ele testului S"ondi se numara:

a . b . c .

impul necesar aplicarii probei ransparenta sarcinii pentru subiect Necesita o speciali"are si o practica bogata

ANS: C 1/,. Printre avanta@ele testului S"ondi se numara: a Accesibilitatea probei pentru copii sau persoane deficiente . b Posibilitatea de orientare rapida in problematica subiectului . c Corespondenta clara intre reactiilor pulsionale si trasaturi de personalitate sau

. comportamente d A%# .

ANS: & 1/-.

>aportul psihologic este:

a . b . c .

identic sub aspectul continut cu fisa psihologica echivalentul anamne"ei diferit de fisa psihologica

ANS: C 1//.

>aportul psihologic este un document :

a complementar anamne"ei . b oficial . c fara valoare oficiala .

ANS: # 1/0.

7ntr)un raport psihologic, informatia trebuie sa fie :

a . b . c .

e!plicita si utili"abila si in alt conte!t de stricta specialitate, accesibila doar specialistilor codificata sub forma unor simboluri specifice

ANS: A 102. Daloarea unui raport psihologic este data de : a lungimea raportului . b gradul de acoperire a scopului si e!pectatiilor clientului . c forma de redactare a raportului .

ANS: # 101.

. Daloarea raportului psihologic este data de:

a . b . c . d .

lungimea raportului bateria de teste aleasa relevante pentru ceilalti specialisti care vor lua deci"ii in interventiile lor de specialitate #%C

ANS: & 102.

Daloarea unei baterii de e!aminare este data de:

a . b . c . d .

7ncluderea in evaluare probelor de"voltate pe ba"a de cercetari multiple si actuali"ate Con@ugarea mai multor metode si tehnici Dalidarea probelor de catre subiect A%#

ANS: & 10$.

7n constituirea unei baterii de e!aminare se tine cont de :

a . b . c . d .

preferinta subiectului pentru un tip de metoda sau alta scopul evaluarii psihologice asigurarea unei validitati ridicate #%C

ANS: & 10'. &atorita limitelor specifice pe care le are fiecare metoda, o evaluarea psihologica cat mai

corecta impune:
a .

utili"area unui instrumentar psihodiagnostic cat mai simplu, ba"at pe cateva teste

b . c .

surprinderea unui singur aspect al personalitatii utili"area unui demers multimodal

ANS: C 10(.

>aportul de evaluare se redactea"a in termeni:

a cat mai putin accesibili clientului . b profesionisti dar si accesibili celui care a solicitat evaluarea . c accesibili numai profesionistilor care au solicitat evaluarea .

ANS: # 10,. Structura unui raport psihologic trebuie sa cuprinda: a . b . c . d .

date de identificare a subiectului si scopul evaluarii testele administrate si re"ultatele obtinute descierea narativa detaliata a comportamentului observat in timpul e!aminarii A%#

ANS: & 10-. >aportul de evaluare trebuie sa cuprinda: a &atele de identificare a persoanei testate, fara e!ceptie . b &atele de identificare a persoanei testate, cu e!ceptia pre"entarii re"ultatelor in . cadrul unui studiu de ca" sau lucrare pre"entate in conte!t educational, de

cercetare sau confeinta

c Numai aspecte legate de varsta si se! al persoanei testate si un cod de identificare . a fiecarui raport pentru a preveni ca acesta sa de"valuie fata de alte peroane date

cu caracter confidential
ANS: # 10/. 7n raportul de evaluare se trec: a >e"ultatele interpretate si sinteti"ate ale testelor, fara preci"area probelor

. b . c .

administrate Se specifica testele administrate si re"ultatele obtinute in termeni de note brute si note standard Scorurile la teste, intrucat semnificatia lor este la indemana oricarui sepcialist care primeste raportul

ANS: # 100.

7ntre raportul psihologic al functiilor intelectuale si cel al profilului de personalitate:

a nu sunt deosebiri . b sunt diferente, raportul descriptiv difera de raporturile de scoruri . c este mai valoros cel care este mai lung .

ANS: # 222.

>aportul psihologic devine un document oficial pentru care psihologul isi asuma responsabilitatea in conditiile in care:
a este autentificat de un organism speciali"at . b este scris pe o hartie cu antet . c este datat, semnat si parafat de catre psiholog .

ANS: C