Sunteți pe pagina 1din 10

I.

Semne si simptome in ORL

Urechile, nasul i gtul sunt organe nvecinate, iar eventualele afeciuni care pot aprea la nivelul uneia dintre aceste zone se pot transmite cu uurin i la celelalte. Acesta este i motivul pentru care exist o singur specialitate care se ocup cu diagnosticarea i tratarea bolilor de la acest nivel, numit Otorinolaringologie, cunoscut sub prescurtarea ORL 1. Durerea Otitele externe micotice sunt afeciunile care apar frecvent vara. amenii merg la mare, fac baie, le intr ap n urechi, iar aceasta favorizeaz dezvoltarea micozelor !mediul umed". #a s scoat apa din urechi folosesc beioare de urechi care nu sunt sterile i i fac leziuni n conduct care favorizeaz ptrunderea microbilor, cu suprainfectarea rnilor, ngustarea conductului, hipoacuzie i, mai ales, durere acut, deoarece urechea este foarte bogat inervat. Alt afeciune des ntlnit vara este amigdalita acut pultacee sau flegmonul periamigdalian, caracterizat prin durere la nghi!ire, trismus !contracie spastic involuntar a muchilor mandibulei, care mpiedic deschiderea gurii", uneori chiar stare febril. Durerile de cap, sen"a!ia de pulsiune la nivelul obra#ilor, secreiile purulente sunt semne pentru care pacientul se adreseaza medicului $%. $. Inflamatie $inofaringita acuta inseamna inflamatia mucoasei nasului si a mucoasei faringelui . &n ma'oritatea cazurilor rinofaringita acuta este data de virusuri si debuteaza cu febra care poate dura pana la cateva zile. Apetitul scade, vioiciunea dispare, respiratia devine mai frecventa, apare tusea iar somnul este mai agitat. (aca infectia cuprinde laringele tusea se accentueaza, vocea devinde ragusita. %. &ebra 'Amigdalite, rinofaringite, laringite, sinuzite, otite etc. (. )nosmie ) lipsa simtului mirosului *. +dem ) edem amigdalian in amigdalita acuta ,. Rinoree ) scurgere nazala abundenta -. Dispnee ) tulburari respiratorii ) poate fi intalnita in obstruarea cailor respiratorii datorita corpilor straini esofagieni, laringieni, nazali etc. .. /emoragie ) otica se numeste * $A+&, si nazala ,-&.*A/&.. toragia apare in fractura de baza de craniu. ,pistaxisul este hemoragia nazala provenind din vasele mucoasei nazale, cauzele sunt diferite traumatisme, intoxicatii, hipertensiune arteriala. 0. Disfonie ) tulburari ale emisiunii vocale interesand inaltimea, intensitatea si timbrul vocii. .e manifesta sub forma de raguseala, voce stinsa, voce aspra de exemplu in laringita datorita unor afectiuni ale corzilor vocale !in urma unui stranut puternic poate aparea o hemoragie a corzilor vocale urmata de disfonie" 11. Ragusala ) in laringita 11. Disfagie ) dificultate de a inghiti

1$. Obstructie ) obstructie nazala sau nas infundat 0asul este obstrucionat de formarea mucusului care nu poate fi evacuat, ceea ce conduce la respiraia pe gura a pacientului sau de inflamatia mucoasei nazale. 1%. 2areste"ie ) senzatie de furnicaturi, amorteala, intepaturi, care apar in unele boli ale sistemului nervos !parestezii faringiene si linguale". 1(. )fonie ) pierderea vocii ca urmare a leziunii laringelui sau nervilor acestuia. 1*. /ipoacu"ie ) scaderea acuitatii auditive, surditate partiala. 1,. Surditate ) pierderea auzului 1-. Otoree ) scurgerea de puroi sau serozitate din ureche. Un rol important n prevenirea afeciunilor urechilor l are igiena local. 1edicii atrag atenia asupra unui obicei des ntlnit2 igienizarea greit a urechii, folosirea beioarelor, care agreseaz i dezechilibreaz mediul din ureche. #erumenul !ceara din ureche" acioneaz ca un agent de curare, dar n unele cazuri poate provoca infecii i pierderea auzului. #ea mai eficient modalitate de eliminare a excesului de cear o reprezint intervenia specialistului $%, n niciun caz folosirea beioarelor de urechi. 3tiai c... ... la schimbarea de altitudine este normal s se nfunde trompa lui ,ustachio, care face legtura ntre ureche i fundul nasului3 -rin acest canal se egalizeaz presiunile de o parte i de alta a timpanului. ,xplicaia este c, la o decolare brusc, exist variaii de presiune mari, timpul este prea scurt pentru a se egaliza presiunile, iar timpanul nu mai vibreaz corespunztor, dnd senzaia de ureche nfundat.

II.
Definitie 4 inflamatia mucoasei nazale.

Rinita

+tiopatogenie ) datorata infectiilor virale sau bacteriene la care se adauga si anumiti factori favorizanti cum ar fi2 frigul, incaperi uscate, oboseala si subalimentatia. Simptomatologie $inita acuta !coriza" apare in special primavera si toamna, se manifesta prin rinoree muco5 purulenta. -acientul are senzatia de nas infundat prezinta tuse si cefalee matinala. $inita cronica catarala ) nas infundat aproape permanent, 'ena continua in respiratie in special cand pacientul se afla in pozitie culcata, secretia nazala care se scurge in faringe si este inghitita. 4ratament %ocal 2 instilatii nazale cu substante antiseptic, vasoconstrictoare si antihistaminice. +eneral2 vitaminoterapia si imunostimulatoare

III.

Sinu"ita

Definitie 4 infectia membranei mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale si sinusurile frontale si maxilare. .inusurile reprezinta niste cavitati.

+tiopatogenie .inuzitele sunt rezultatul unei infectii virale care determina inflamatia membrane mucoasei care captuseste interiorul foselor nazale blocandu5se drena'ul fluidului din sinusuri spre nas sau gat. 1ucusul si fluidul secretat in sinusuri cauzeza presiune si durere insa bacteriile isi gasesc un mediu propice de dezvoltare in lichidul stationar din aceste sinusuri ducand la infectie bacteriana. -e langa infectii mai pot provoca sinuzite si2 rinite alergice, polipi nazali, corpi straini nazali, deviatia de sept sau infectiile fungice. Simptomatologie 5 -resiune si durere la nivelul sinusului afectat 5 #efalee 5 .ecretii galbui sau verzui care se scurg din nas 5 6alena ) respiratie urat mirositoare 5 7ebra 5 (iminuarea sensibilitatii gustative sau olfactive Investigatii (iagnosticul se bazeaza in general pe anamne"a si pe examenul obiectiv. 54'ul furnizeaza imagini detaliate despre structura sinusurilor. Radiografia de sinusuri se efectueaza pentru a confirma cazurile suspecte de sinuzita. +ndoscopia na"ala ) se efectueaza cu a'utorul endoscopului ) un instrument cu sursa de lumina cu care se vizualizeaza structurile interioare 2unctia sinusurilor 5 pentru prelevarea de secretii si cultura pentru identificare tipului germenilor si pentru drenarea sinusului. R6 ) pentru decelarea formatiunilor sau tumorilor din interiorul foselor nazale sau a sinusurilor. 4ratament 5 Aerosoli, inhalatii 5 Antibiotice 5 (econgestionante nazale 5 Analgetice 5 #orticosteroizi 5 1ucolitice .copul este2 5 &mbunatatirea drena'ului mucusului 5 #ombaterea durerii si presiunii 5 ,radicarea oricarei infectii 5 -revenirea formarii cicatricelor

I7.

Obstructie cu corpi straini

1. 5orpii straini na"ali #orpii straini nazali sunt observati ca patologie mai ales la copii, dar pot afecta deasemeni si adultii, mai ales cei cu retard mental sau boli psihice. &nteresul copiilor de a5si explora corpul ii face predispusi la a introduce corpi straini in cavitatile nazale. (easemeni isi pot insera astfel de obiecte pentru a5si ameliora iritatia mucoasei nazale sau epistaxisul. -e cat de neamenintator poate parea un astfel de obiect prezinta totusi o mortalitate si morbiditate semnificative daca traiectul sau progreseaza spre caile respiratorii. #orpii straini sunt clasificati ca fiind anorganici sau organici. #ei anorganici sunt tipic din plastic sau metal. ,xemplele frecvente cuprind micile parti ale 'ucariilor. #orpii straini organici incluzind mincare, cauciuc, lemn si burete tind sa fie mai iritante pentru mucoasa nazala si produc astfel simptome mai timpuriu.#opii straini unilaterali afecteaza de doua ori mai frecvent partea dreapta fata de cea stinga a nasului, datorita preferintei indivizilor dreptaci de a5si introduce obiecte in narina dreapta. #orpul strain in sine poate cauza iritatie pacientului totusi, morbiditatea este cauzata de inflamatia rezultata, distructia mucoasei si extinderea la structurile adiacente. 5omplicatiile raportate cuprind2 sinu"ita, otita medie acuta, perforatia de sept nazal, celulita periorbitala, meningita, epiglotita acuta, difteria si tetanus. Simptomatologie -acientul poate prezenta2 iritatie nazala, epistaxis, stranut, sinuzita, stridor, 8heezing sau febra. Stridor 4 9gomot uiertor al respiraiei, specific n cazuri de spasm sau de obstrucie a laringelui Diagnostic ,xtinderea testelor de diagnostic depinde de tabloul clinic. -entru ma'oritatea corpilor straini izolati nu sunt indicate alte teste. ,xceptia fiind corpii metalici sau calcificati, restul sunt radiotransparenti. #and diagnosticul suspicioneaza o tumora sau sinuzita se ia inconsiderare imagistica #*. (aca exista suspiciuni asupra aspirarii sau ingerarii corpului strain, radiografia toracelui si abdomenului trebuie efectuate. Un corp radiotransparent aspirat poate determina pneumonii. 4ratament &ncercarile repetate de a extrage corpul strain pot fi de fapt mai dificile, iar obiectul se poate deplasa posterior. (e aceea este important ca medicul sa cunoasca citeva tehnici si sa aiba langa el instrumentar adecvat. 1asca de oxigen trebuie sa fie disponibila pentru ca manipularea corpului strain poate determina aspirare.

2. 5orpii straini endotraheali

%a nivelul traheei corpii straini sunt mobili, flotanti. (in acest motiv simptomatologia este intermitenta2 5 dispneea si tusea initiala evolueaza ulterior sub forma unor crize paroxistice !cel mai inalt grad de intestate a unui simptom", care se produc n momentul deplasarii corpului strain n sus, catre spatiul subglotic sau n 'os, catre pintenul traheal, la cea mai mica schimbare de pozitie a corpului: 5 tira' toracic, care apare la schimbarea pozitiei pacientului si alterneaza cu perioade de calm absolut: 5 cianoza: 5 accese de sufocare: 5 raguseala2 5 8heezing 5 dispneea capata uneori caracter mixt !inspiratorie si expiratorie": 5 n intervalele dintre crizele paroxistice, corpul strain poate fi bine tolerat, pacientul prezentnd doar o usoara durere retrosternala: 5 fixarea corpului strain la bifurcarea traheei !cu efect reflex inhibitor vagal" poate antrena decesul brusc.

%. 5orpi straini endobronsici (upa ce trec de pintenul traheal, ma'oritatea corpilor straini patrund n bronsia dreapta !care este mai larga si a carei directie continua cu un unghi foarte mic directia traheei" si n cazuri mai rare n bronsia stnga. data patrunsi n bronhie corpii straini pot urma doua cai2 5 corpii straini mici si cu suprafata neteda pot ramne mobili, permitnd curentului respirator sa5i poarte continuu de 'os n sus, putndu5li5se schimba pozitia cu fiecare respiratie: astfel pusi n evidenta ntr5o anumita pozitie la examenul radiologic, ei pot fi gasiti n cu totul alta pozitie n momentul endoscopiei: 5 cel mai frecvent nsa se inclaveaza n una din bronsii !de obicei cea dreapta". Inclavarea unui corp strain n bronsie provoaca adesea aparitia secundara a unor fenomene inflamatorii, a caror aspect si importanta depind de natura corpului strain, dupa cum urmeaza2 o boabele de fasole sau alt corp strain care poate putrezi, datorita hidratarii, se descompun, eliminnd uleiuri volatile toxice care irita mucoasa si se suprainfecteaza, determinnd complicatii bronhopulmonare !abces pulmonar, bronsiectazii etc." o corpii straini metalici, cu evolutie mai putin zgomotoasa, pot totusi determina, prin iritatie continua, aparitia unui proces de granulatie soldat ulterior cu o stenoza bronsica. (in punct de vedere clinic un corp strain cu localizare bronsica determina urmatoarele manifestari2 debut brutal cu sindrom de penetratie2 acces brusc de tuse, urmat de sufocare si cianoza, mbracnd un aspect dramatic, de o durata variabila, care n cazurile de gravitate medie nu depaseste ;< 5 =< de minute. (e multe ori acest acces poate trece neobservat sau nu i se

acorda atentia cuvenita. *reptat, totul reintra aparent n normal, pentru ca n momentul n care copilul se agita sau plnge, tusea si dispneea sa reapara. n perioada de stare, simptomatologia corpilor straini inclavati variaza cu dimensiunile lor si locul de inclavare. #aracterul unilateral al simptomatologiei este un element evocator pentru diagnostic. Diagnosticul paraclinic cuprinde8 5 investigatii imagistice2 radiografia toracica, computer tomografia, fluoroscopia: 5 proceduri diagnostice2 bronhoscopia: 5 testul Astrup 5 stabileste gradul hipoxiei si starea ventilatiei. 5 4R)4)6+94 biective tratamentului2 extractia corpului strain combaterea tulburarilor provocate de prezenta corpilor straini ,xtractia corpilor straini traheobronsici se poate face pe ; cai2 calea perorala folosita n mod obisnuit calea traheala !dupa traheostomie interventie chirurgicala constand in imbinarea traheei cu pielea" indicata numai n caz de2 5 asfixie iminenta prin corpi straini vomluminosi 5 hipersecretie bronsica abundenta care ar obliga la prelungirea bronhoscopiei cu traumatizarea corzilor vocale si a regiunii subglotice 5 esecul bronhoscopiei >n aceste situatii, dupa extractie se aspira secretiile prin canula si se ngri'este plaga operatorie. >n cazurile diagnosticate tardiv, adesea infectate, care nu au un caracter de urgenta, este necesara o pregatire prealabila a endoscopiei2 antibioterapie cu spectru larg !ex2 #lamox?l, Augmentin" sau adaptata prelevarilor bacteriologice: corticoterapie pentru diminuarea edemului supraadaugat: bronhodilatatoarele nu sunt utile dect dupa extragerea completa a corpilor straini aspirati, altfel existnd riscul mobilizarii unui fragment si asfixie acute. 6asurile de urgenta la copil de peste un an. 6anevra /eimlich la copilul constient8 @. copilul fiind n picioare sau n sezut, reanimatorul se plaseaza n spatele lui si cu bratele i ncon'oara bratele ;. pumnul strns se plaseaza la nivelul abdomenului, pe linia mediana deasupra ombilicului si sub apendicele xifoid =. se acopera pumnul cu cealalta mna si se efectueaza o serie de compresiuni toracice rapide. 0u trebuie atins apendicele xifoid si marginea inferioara a cutiei toracice deoarece miscarile puternice pot afecta organele interne.

A. fiecare compresiune trebuie sa fie separata una de cealalta. .e continua compresiunile abdominale pna ce corpul strain este ndepartat sau pna cnd copilul si pierde starea de constienta B. daca copilul si pierde starea de constienta, i se deschide gura cu un ndepartator si daca se vede corpul strain, se ndeparteaza C. se efectueaza o ventilatie. (aca nu se ridica toracele se repozitioneaza capul si se reefectueaza din nou o ventilatie. (aca caile respiratorii ramn obstruate si copilul este inconstiet se face manevra 6eimlich dupa tehnica descrisa n continuare 6anevra /eimlich la copilul inconstient8 @. se plaseaza copilul cu fata n sus ;. daca se suspecteaza aspiratie de corp strain se deschide gura cu un departator si daca se vede corpul strain se ndeparteaza =. se ventileaza o data. (aca ventilatia este fara succes se repozitioneaza capul si se repeta o ventilatie. (aca este tot fara rezultat se continua cu timpul A5D. A. se cuprinde victima ntre genunchi si coapse. B. se aplica podul unei palme pe abdomen, pe linia mediana, deasupra ombilicului dar sub apendicele xifoid. #ealalta mna o va acoperi pe prima C. se efectueaza compresiuni rapide de 'os n sus. 7iecare compresiune va fi directionata pe linia mediana si n sus. .e efectueaza B serii de astfel de miscari. 1iscarile trebuie sa fie separate una de cealalta. E. se deschide gura cu un departator si daca se vede corpul strain acesta se ndeparteaza D. daca nu se vede corpul strain se repeta timpii =5C pna cnd manevrele sunt urmate de succes. Sugarul care s5a necat cu mncare sau cu un obiect trebuie aezat pe antebra cu faa n 'os, susinndu5i capul cu mna, astfel nct acesta s fie mai 'os dect toracele. Aplic cinci lovituri scurte i ferme pe spatele bebeluului, ntre omoplai. (ac nu se elibereaz cile aeriene, se susine capul i se ntoarce copilul pe coaps cu faa n sus i cu capul n 'os. .e pun dou5trei degete pe partea inferioar a sternului i se apas de cinci ori de 'os n sus. #orpul strin se ndeprteaz cu degetele numai dac poate fi vzut n gura micuului.