Sunteți pe pagina 1din 24

UNIVERSITATEA DIN PETROSANI

Facultatea de Inginerie Mecanica si Electrica

Proiect Termotehnica
Nume , prenume anul II Specializarea: Ingineria Transporturilor si a Traficului

Tema proiectului:

S se elaboreze calculul termic al motorului cu ardere intern cu piston n 4 timpi cu aprindere prin comprimare(Diesel) si a se efectueze bilantul energetic real orar. Motorul prezinta urmatoarele date initiale a) presiunea de aspiratie b) temperatura de aspiratie p!"#$!%!&' n(mm (g) t! " *!!+ (,! " -./ 0)
1

n " )))

c) raportul de compresie

1 "-!%!&- m

m " )))

d) turatia n " *.!!

densitatea aerului atmosferic aer"*&-2/ 34g5m/6 msurat la #'! mm (g 7i , " -#/ 306 constanta specific a aerului 8aer " !&-.# 34954g6 numrul de cilindri ai motorului i " ': numrul de timpi ai motorului = 4 : tip aprindere: MAC

Aspecte generale
Istoricul motoarelor Diesel Despre motorul Diesel ;inceputuri))) * pagina Motoarele Diesel moderne <istonul e=ecuta in cilindru o miscare alternati>a intre cele doua puncte moarte(<.M.S.si <.M.I.). <.M.S. " punct mort superior <.M.I . " punct mort inferior In >ecinatatea <.M.S. se afla c?iulasa(capacul cilindrului in care se gasesc amplasate si supapele). Marimile de stare initiala pentru incarcatura proaspata sunt notate (p !&,!&@!). Marimi de stare ale gazelor e>acuate sunt notate (p g&,g&@g). Ac " >olumul spatiului mort: As " >olumul cilindreei:
!

8B+ " ung?iul de rotatie al arborelui cotit:

D " alezaCul (diametrul principal al cilindrului): S " cursa descrisa de piston intre cele doua puncte moarte.

Fig.*. +iclul motorului cu ardere interna in 4 timpi

Miscarea de translatie alternati>a se transforma in miscare de rotatie cu aCutorul unui mecanism biela mani>ela. Da deplasarea spre dreapta a pistonului se desc?ide supapa de aspiratie iar in cilindru patrunde datorita depresiuni create o cantitate de amestec carburant. <rocesul de admisie in cilindru se realizeaza la o presiune mai mica decat cea atmosferica datorita rezistentelor gazoE dinamice pe care le intampina aerul si amestecul carburant pana in cilindru(filtru de aer& supape& etc.). Diagrama prin care este reprezentata >ariatia presiunii in functie de pozitia pistonului se numeste diagrama indicata.
3

Da atingerea punctului mort inferior supapa de aspiratie se inc?ide& pistonul sc?imba sensul de miscare& incepand comprimarea amestecului carburant. +omprimarea se realizeaza pana in punctual -& punct in care se produce o e=plozie de inalta presiune. Bceasta detonatie are loc inainte de punctul mort superior cu un anumit timp (tradus prin ung?iul de rotatie al arborelui cotit& grade 8B+) si este necesara pentru a crea conditiile optime necesare arderii combustibilului& astfel ca marirea presiuni din cilindru sa se produca apro=imati> la atingerea punctului mort superior. In timpul procesului de ardere este furnizata caldura ciclului (punctele -&/):din punctul / incepe destinderea& pistinul modificanduEsi sensul de miscare. <rocesul de destindere se realizeaza pana la punctul mort inferior cand se realizeaza desc?idertea supapei de e>acuare& gazele de ardere din cilindru fiind refulate in mediul e=terior. Si in acest caz e=ista un a>ans la e>acuare pentru a utiliza energia gazelor e>acuate. <rocesul de e>acuare 4 se desfasoara deasupra presiuni barometrice datorita rezistentelor gazoEdinamice (toba esapament& supape).8aportul de compresie este cuprins intre *$E/!. +a urmare a acestei comprimari puternice temperature aerului din cilindru atinge >alori foarte ridicate. Introducerea combustibilului se face la presiuni inalte (mult mai ridicate decat cea din cilindru in timpul comprimarii) pentru a fi posibila pul>erizarea sa& proces numit inCectie& dispoziti>ul care realizeaza aceasta se numeste inCector. Blimentarea de inalta presiune se face cu aCutorul pompei de inCectie& actionata de motor. Deoarece combustibilul este format in mare parte din fractiuni grele (un numar mare de atomi de carbon in molecula) arderea are un caracter mai lent decat la motorul cu aprindere prin scanteie (M.B.S.) si ea poate fi presupusa izobar. Parametri constructi i

+ilindreea unitara As reprezinta >olumul generat de piston in miscarea lui intre cele doua puncte moarte D " */-mm : S " *$-mm. As " +ilindreea totala a motorului este suma cilindreelor unitare ale tuturor cilindrilor si se e=prima in litri At " ' A t " i As : i " ' " ))) l

Aolumul minim al cilindrului poarta denumirea de >olum al camerei de ardere(A c). 8aportul intre >olumele ma=im si minim al cilindrului reprezinta raportul de comprimare(1)

Fig.-. +iclul de ardere la presiune constanta& in diagram pEA

Parametri functionali

<rin alegerea lui m " )))& raportul de compresie de>ine 1 " -!%!&-

" )))

Edeoarece procesele din cilindri sunt comple=e se prefera inlocuirea lor cu procese teoretice. <arametri de stare dedusi pe baza naturii proceselor care descriu ciclul se prezinta in tabelul *

,abelul *. Aalorile parametrilor de stare in punctele caracteristice @r. curent <resiunea * / 4 p* p* p* p*


0

<arametrii de stare ,emperatura ,* ,* ,* ,*


0E*

Aolumul A*

0E*

A*

4 este e=ponentul adiabatic 4 " *&4 Fpentru aer. <rin alegerea lui n " )))& presiunea de aspiratie de>ine p ! " #$!%!&' p! " p* " #$!mm(g % !&' bar " ))) bar : #$! mm(g " * bar " ))) mm(g

,* " ,! " -./ 0 A* " AS%A+ " )))%))) " ))) l


6

p- " p* ,- " ,*

" ))) bar " )))0

0E*

p/ " p- " p*

"))) bar

8aportul de inCectie G este

,/ " A/ " p4 " p* ,4 " ,*

,- " ))) 0 A- " ))) l


0

" ))) bar


0

"))) 0

A4 " A* " ))) l In urma calculelor intocmite& >alorile obtinute pentru parametrii de stare caracteristici sunt redate in tabelul -. ,abelul -. Aalorile calculate ale parametrilor de stare in punctele caracteristice @r. curent <resiunea * / 4 ))) ))) ))) ))) <arametrii de stare ,emperatura ))) ))) ))) ))) Aolumul ))) ))) ))) )))

Ducrul mecanic al ciclului se obtine insumand lucrul mecanic pentru fiecare din transformarile cuprinse in ciclu Diesel Dt " D*E-%D-E/%D/E4 <entru transformarea (4E*) dD " pdA " ! (la o transformare a>and >olumul constant) D4E* " ! <entru adiabata (*E-)(fig. -) 9 (sau @Hm) <entru arderea (-E/) D-E/ " p-(A/EA-) " ))) 9 Ecorespunzator procesului de ardere Destinderea (/E4) este tot o transformare adiabata 9 B>and lucrul mecanic total al ciclului si turatia motorului se poate determina puterea teoretica <t " Dt n (@ m rot5min " 95min)

Dt " D*E-%D-E/%D/E4")))%)))%)))"))) 9

<uterea efecti>a la arborele motorului este mai mica decat cea teoretica cu pierderile care au loc pe parcursul ciclului .
8

Bstfel deosebim urmatoarele categorii de pierderi in cele ce urmeaza. <entru aprecierea calitatii procesului de umplere se compara consumul de incarcatura proaspata cu consumul determinat de conditii teoretice intrEun proces de admisie & gazodinamic. Scaderea presiuni si cresterea temperaturii determina o reducere a densitatii fluidului proaspat in conditiile din cilindru p si , fata de conditiile de stare la admisie. In absenta pierderilor gazodinamice >olumul disponibil pentru incarcatura proaspata este reprezentata de cilindreea A s & iar marimile de stare sunt p&, !& respecti>& ps& ,s (pentrul motorul cu umplere fortata ); denumite conditii initiale (teoretice). Bstfel& definim coeficientul de umplere

unde ma&m! este masa de incarcatura proaspata retinuta in cilindru in conditii reale& respecti> masa in conditii teoretice.

& +onsumul de aer +a se masoara e=perimental& iar cel in conditii teoretice + ! se determina cu relatia +!"*!E/ AS '! i " 4(timpi) +!"))) :

Din tabelul / se alege

+a"))) +!")))

,abelul / . +oeficientul de umplere in functie de tipul motorului ,ipul motorului Diesel Semirapid 8apid I> !&. E !&2!&#$ E !&2-

In functie de regimul termic al motorului& a temperaturii initiale , ! coeficientul de umplere I> poate fi luat din graficul urmator

Fig. /. +oeficientul de umplere in functie de tipul motorului Diesel

Fig.4. Ducrul mecanic indicat si lucrul mecanic real

<e de alta parte diagrama ciclului de referinta se rotunCeste a>and in >edere ca arderea se desfasoara in timp si se abate de la e>olutiile izocoraEizobara& iar supapa se desc?ide in a>ans si se inc?ide cu intarziere fata de punctele moarte. Ducrul mecanic indicat D i al ciclului real este mai mic decat cel teoretic. Se obtine astfel coeficientul de perfectiune al diagramei

10

))) 8andamentul indicat este produsul intre randamentul termic I t si cel relati> Id Ii " It % Id " )))

Determinarea puterii este apreciata cu aCutorul randamentului mecanic : unde ce este consumul efecti> al motorului: ci E consumul indicat al motorului Da incercarea motoarelor pe bancul de proba se masoara initial < e cu care apoi se deduce <i rezultand randamentul mecanic I m: la proiectare <i se calculeaza& Im se alege iar cu aceste >alori rezulta <e si apoi pe. 8andamentul efecti> este

" Im Ii " Im It Id

+ele trei randamente recomandate Im&It&Id se iau din tabelele 4& $ ,abelul 4. 8andamentul mecanic in functie de tipul motorului ,ipul motorului Diesel Bdmisie normala Supraalimentat !&#$ !&.$ Im !&.$ !&22

,abelul $. 8andamentul indicat si efecti> in functie de tipul motorului ,ipul motorului Diesel Semirapid !&4* Ii !&$' !&/$ Ie !&4.

11

8apid

!&/#

!&4.

!&/-

!&4*

Supraalimentarea motoarelor
Ducru mecanic dez>oltat pe ciclu este proportional cu cantitatea de caldura primita de fluidul motor. +aldura fiind obtinuta prin arderea combustibilului rezulta ca pentru cresterea lucrului mecanic obtinut pe unitatea de cilindree trebuie sa asigure arderea unei cantitati mai mari de combustibil pe ciclu. In acest scop este necesar sa creasca corespunzator si cantitatea de aer introdusa in cilindru. Bceasta se poate realiza prin cresterea densitatii& marind presiunea de admisie ( "p58aerH,)& incarcatura proaspata fiind comprimata la o presiune p s superioara presiunii mediului ambient cu aCutorul unui agregat special. Bcest procedeu prin care se urmareste cresterea densitatii de putere a motorului & prin cresterea presiunii de admisie se numeste supraalimentare & ps " presiunea de supraalimentare. 8andamentul termic al ciclului arata cota parte din caldura furnizata ciclului& care se transforma in lucru mecanic.

Bcest randament poate fi calculat si in functie de raportul de comprimare 1 si de raportul de destindere prealabila astfel

Daca analizam procesul de ardere acesta se desfasoara diferit de cel teoretic . In momentul aprinderii se acumuleaza in cilindru o anumita cantitate de combustibil care la inceput se inflameaza si arde in conditii practice izocore & pro>ocand o crestere brusc a presiunii si a temperaturii in spatiu de ardere. Bcest surplus de energie de acti>are face ca restul combustibilului care continua sa fie inCectat dupa acest moment arde aproape imediat & adica fara intarziere la autoaprindere. In aceasta aEIIEa faza presiunea creste foarte putin sEau poate sa si scada. Intrucat cantitatea de combustibil arsa in cea deEaE IIEa faza reprezinta cea mai mare parte din cantitatea totala inCectata in cursul unui ciclu este Custificata de numirea de ardere cu presiune constanta (data motoarelor cu autoaprindere).

12

!alculul a"misiei
Incarcatura proaspata are marimile de stare standard p! " ))) M<a ,! " -2.0 (la aspiratie) pg " (*&!/ ; *&*) p! ,g " '!!0 Ducrul mecanic sc?imbat de fluidul motor cu pistonul in cursa de admisie este (se alege p a)

Dad " pa AsH*!E/ "))) 49 : pa"( !&2 unde Dad este lucru mecanic al adiabatei.

!&2.) p!

+aldura primita de incarcatura proaspata de la peretii cu care aceasta >ine in contact se determina cu relatia

unde 8M " .&/*4 +Mp este caldura specifica molara izobara la parametrii de admisie care pentru gazele biatomice este

+Mp"-4&2

4"

,emperatura ,!a este mai mare decat ,! intrucat orificiul de admisie se incalzeste de la colectorul de admisie. Se apreciaza ca ,!a",!%J,: unde J,"*! K -! grd se alege J, L *!!. <rin urmare Mp de>ine

!alculul comprimarii
13

Din ecuatiile adiabatei (sau politropei)cu e=ponent adiabatic constant(4) sEau calculat parametrii de stare corespunzatori& adica p-&A-&,-(tabelul -).

!alculul ar"erii
In timpul arderii elementele acti>e ale combustibilului se combina cu o=igenul din aer dand nastere unui amestec format din +N -& (-N& @-& N-& si e>entuale produse ale arderii incomplete. <rodusele arderii depind cantitati> si calitati> de coeficientul de e=ces de aer O. Bcest coeficient pentrul motorul Diesel depinde de tipul motorului si de >alori cuprinse intre limitele

O" *&/ K -&$ Duand in considerare numai starea initiala si finala a procesului de ardere complete se obtin ecuatiile c?imice ale arderii. Bceste ecuatii se scriu pentru * 4mol de substanta considerand ca masele moleculae au >alorile M+ L *: M(- L : MN- L /-

8eamintim ecuatiile c?imice de ardere principale Epentru +N+ % N- " +N- %

este caldura dez>oltata la formarea +N-. * 4mol + % * 4mol N- " * 4mol +N- % *- 4g + % /-4g N- " 444g +N- %
E

sau

pentru +N

+ % N- " +N % M+N

*4mol + % 4molN- " *4mol+N- % M+N sau *-4g+ % *'4g N- " -.4g +N- % M+N Epentru ((- % N- " (-N % sau

*4mol (- % 4molN- " *4mol (-N %

14

*m@/(- % m@/N- " *m@/(-N %

Aom considera arderea completa a>and ca scop determinarea cantitatii minime de o=igen si de aer necesare arderii. Bceste cantitati se determina dupa caz pentru >aloarea * 4g combustibil: *m@/ combustibil sau pentru *4mol combustibil. Aalorile minime in cazul teoretic (arderea stoic?iometrica) de o=igen si aer se dau in tabelul ' ,abelul '. Aalorile minime ale o=igenului si aerului m@/ N- 4gN-5 4mol m@/ aer 4g aer5 54g 4g aer54g 4g 5 comb. 4g comb. comb. comb. comb. *&.'# c -&'# c Dmin !&/'2. c .&.2 c **&42 c

4mol N-5 4g comb. Nmin !&!.// c

+a sa putem calcula Dmin si Nmin a>em ne>oie de participatia masica a compozitiei combustibilului folosit la motorul diesel corespunzator.

,abelul #. <articipatiile masice pentru diferiti combustibili c Penzina <etrol Motorina <acura !&.$!&.'! #,$%& N&.#! ? !&*4# !&*/# !&*-. !&**s !&!!!$ !&!!!&!!/ !&!!' !&!!!$ !&!!* !&!!/. !&!!# ! ! !&!!!!!!* !&!!/

+alculul arderii la M.B.I se prezinta sub urmatoarele ipoteze simplificatoare E caldura specifica a gazului din cilindru >ariaza numai cu temperatura: E arderea se realizeaza dupa e>olutii simple& adica depinde in primul rand de tipul motorului si de modul cum decurge procesul de ardere (la A " ct sau la p " ct): Daca O Q * la arderea completa rezulta gaze ca +N -& (-N& N-& si @-. Daca O R * se foloseste urmatoarea ipoteza arderea carbonului este incompleta si rezulta atat +N - cat si +N& deci in gazele de ardere e=ista +N. +ombustibilii lic?izi petrolieri sunt amestecuri de ?idrocarburi& respecti>e fractii obtinute din distilarea titeiului benzina& petrol& motorina& pacura& combustibil de calorifere& gaze lic?efiate.

15

'I(ANTU( ENER)ETI! A( *OTORU(UI E=prima repartizarea caldurii disponibile prin arderea combustibilului in sc?imburile energetice ale fluidului motor cu e=teriorul intrEun inter>al de timp precizat. El ser>este pentru e>aluarea diferitelor pierderi si totodata pentru dimensionarea instalatiei de racire. Ecuatia de bilant energetic este

in care

este cantitatea de caldura disponibila (egala cu caldura de reactie): : : : cantitatea de caldura continuta in gazele de e>acuare& sub forma de energie

c?imica& datorita arderii incomplete. cantitatea de caldura reziduala& care inglobeaza pierderi care nu pot fi determinate. Ecuatia de bilant scrisa procentual este

*!! "

Pilantul energetic al unui motor este in general >ariabil si depinde de foarte multi factori& el neputand fi determinat pe cale e=perimental. Dintre acesti factori enuntam - 8egimul de functionare: - +alitatea e=ploatarii: - Sradul de uzura al motorului: - ,ipul si calitatea combustibilului. Nrientati> acest bilant poate fi obtinut in mod analitic si pe baza unor date culese statistic. Sc?ema orientati>a a flu=ului de caldura este redata in figura $
16

Fig.$. Aalorile cantitatilor de caldura care intra in bilantul energetic

<uterea efecti>a a motorului este <" <resiunea medie efecti>a sau lucru mecanic efecti> (produs in unitatea de cilindree a motorului) e=prtimata in unitatea de masura caracterizata presiuni este

Momentul motor efecti>

este momentul de torsiune cu care arborele cotit al

motorului actioneaza asupra mecanismului sau masini automate.

<uterea litrica (reprezinta raportul dintre puterea nominal a motorului si cilindreea totala a acestuia).

17

!antitatea "e cal"ura "isponi+ila Ecuatia termica de bilant a motorului Diesel se mai scrie in forma "

in care si

randamentul arderii combustibilului (

). ardere&

sunt caldura sensibila a combustibilului introdus in camera de

respecti> a aerului de ardere. De obicei se alege temperatura reprezentati>a de pentru aerul necesar arderii. <rin urmare Ecuatia cantitatii de caldura disponibile de>ine atat pentru combustibil cat si

<uterea calorifica inferioara a combustibililor lic?izi este data in tabelul .. ,abelul .. <uterea calorifica inferioara a combustibililor lic?izi +ombustibil Penzina Motorina <etrol 4/$-4 4*.$! 4/*!$

+onsumul orar de combustibil P se determina cu relatia P" consumul specific de combustibil cu >alorile recomandate in tabelul 2.

,abelul 2.+onsumul specific de combustibil ,ipul motorului Diesel Semirapid c *#!

18

8apid

-!!

Determinam consumul specific de combustibil cu urmatoarea relatie tabelele $si .)

se aleg din

In functie de >aloare obtinuta a consumului efecti> se >a preciza in care categorie se incadreaza motorul Diesel(rapid sau semirapid). Se incadreaza la motorul ))). +onsumul orar de combustibil este

"

+oeficientul

se mai numeste si coeficient de folosire a caldurii in procesul de ardere si

se incadreaza in inter>alul

" (!&.$

Bcest coeficient depinde de dimensiunile cilindrului& raportul de comprimare& de calitatea pul>erizarii& de sarcina motorului si de forma camerei de ardere si de racire. Se alege , iar (i se ia din tabelul . corespunzator motorinei. <rin urmare& cantitatea de caldura disponibila de>ine

19

!al"ura pier"uta cu flui"ul "e racire Da motoarele racite cu lic?id se determina prin masurarea debitului de agent de racire si a temperaturii acestuia si iesiri din motor cu relatia

Bceasta relatie se poate utiliza si pentru dimensionarea instalatiei de racire. In acest scop se determina pe baza datelor e=perimentale sau cu relatii apro=imati>e care pentru

motorul Diesel rapid este de forma

D si S sunt alezaCul si cursa pistonului care se introduc in cm.

!al"ura pier"uta cu ga,ele e acuate +alculul acestei calduri pierdute cu gazele e>acuate in atmosfera rezultata din diferenta entalpiilor gazelor e>acuate si din cea a incarcaturii proaspete care intra in motor.

unde

este debitul de gaze: " caldura specifica molara la presiune constanta. " temperaturile de iesire si intrare ale aerului.

20

,emperatura medie a gazelor de e>acuare (

) se calculeaza considerand continuarea

destinderii adiabatice (politropice) a gazelor& din punctul 4 al ciclului (fig.-) pana la presiunea mediului ambiant.

Se >a aplica relatia gazelor egala cu cea a aerului introdus in motor. P este consumul de combustibil in ,emperatura de e>acuare a gazelor este

in care sEa produs o simplificare& masa

Din tabelele corespunzatoare pentru temperatura molara la p " ct. !al"ura echi alenta lucrului mecanic al motorului este

se >a determina caldura specifica

!al"ura pier"uta prin ar"ere incompleta

Bcest termen apare in ecuatia bilantului datorita +N in gazele de ardere. Brderea incompleta se produce nu numai pentru un coeficient al e=cesului de aer ci si pentru un coeficient de e=ces de aer O arderii R*

din cauza imperfectiunii realizarii amestecului si

21

unde

este >olumul +N care se gaseste in gazele de ardere.: In motoare de acest tip (motoare Diesel) carbonul din motorina arde in reactie cu N

degaCand

restul de

fiind +N. c se alege din tabelul # in mod corespunzator.

!al"ura pier"uta re,i"ual se determina ca diferenta din ecuatia bilantului energetic

In procente bilantul motorului Diesel de>ine

In tabelul *! se prezinta comparati> datele din literatura de specialitate si cazul concret studiat. ,abelul *!. +omparatie intre >alorile din literatura de specialitate si >alorile bilantului energetic +omparatie Diteratura de specialitate

-- 4$

*$ /$

-$ $!

!&$ $

- $

22

Aalori effecti>e obtinute

)))

)))

)))

)))

)))

Da motoarele rapide intens supraalimentate

scade

iar

N reprezentare mai sugesti> a >alorilor energetice ob inute din studiul bilan ului energetic real orar se poate obser>a n tabelul **. In figura ' se prezinta pe baza tabelului **& diagrama San4eT a bilantului energetic.

,abelul **. ,abel recapitulati> pentru bilanUul energetic real orar ENER)IE INTRAT- .N ENER)IE IE/IT- DIN !ONTUR !ONTUR Denumire 495? V Denumire ENER)IE UTI())) +ldura disponibil n urma arderii combustibil ului 495? V

)))

*!!

ENER)IE PIERDUT)))

<ierderi cu cldura rezidual

))) )))

23

+ldura pierdut incomplet ,otal pierderi TOTA( ))) 0## TOTA(

prin

ardere ))) 111

))) ))) 0##

Fig. 6. Diagrama Sankey a bilanului energetic(cifrele sunt doar orientative)

24