Sunteți pe pagina 1din 55

POLITICA INDUSTRIALA

Bucuresti 2002

La elaborarea textelor acestor bosuri au contribuit:


Experti: ILEANA PASCAL STEFAN DEACONU CODRU VRABIE NICULAE FABIAN Supervizare: AUREL CIOBANU - DORDEA ELENA SIMINA TANASESCU

n cadrul proiectului Campanie de informare a functionarilor publici privind continutul acquis-ului comunitar au fost elaborate brosuri privind primele 15 capitole de negociere.

CRJ 2002 ISBN 973-8338-64-6

Lista capitolelor n care este mpartit acquis-ul comunitar, n vederea negocierilor cu statele care adera la Uniunea Europeana
Capitolul 1: Libera circulatie a marfurilor Capitolul 2: Libera circulatie a persoanelor Capitolul 3: Libera circulatie a serviciilor Capitolul 4: Libera circulatie a capitalului Capitolul 5: Dreptul societatilor comerciale Capitolul 6: Politica n domeniul concurentei Capitolul 7: Agricultura Capitolul 8: Pescuitul Capitolul 9: Politica n domeniul transporturilor Capitolul 10: Impozitare Capitolul 11: Uniune economica si monetara Capitolul 12: Statistica Capitolul 13: Politici sociale si ocuparea fortei de munca Capitolul 14: Energie Capitolul 15: Politica industriala Capitolul 16: ntreprinderi mici si mijlocii Capitolul 17: Stiinta si cercetare Capitolul 18: Educatie, formare profesionala si tineret Capitolul 19: Telecomunicatii si tehnologia informatiilor Capitolul 20: Cultura si politica n domeniul audiovizualului Capitolul 21: Politica regionala si coordonarea instrumentelor structurale Capitolul 22: Protectia mediului nconjurator Capitolul 23: Protectia consumatorilor si a sanatatii Capitolul 24: Justitie si afaceri interne Capitolul 25: Uniune vamala Capitolul 26: Relatii externe Capitolul 27: Politica externa si de securitate comuna Capitolul 28: Control financiar Capitolul 29: Dispozitii financiare si bugetare Capitolul 30: Institutii Capitolul 31: Diverse 3

ABREVIERI
APAPS BCR CE CECO COM GATT IMM ISO OCDE OPSPI PIB PSAL TCE UE UNCTAD Autoritatea pentru Administrarea Participatiilor Statului Banca Comerciala Romna Comunitatea Europeana Comunitatea Europeana a Carbunelui si Otelului Comunicare a Comisiei Europene Acordul General pentru Tarife si Comert ntreprinderi mici si mijlocii Organizatia Internationala pentru Standardizare si standardele adoptate de aceasta Organizatie pentru Cooperare si Dezvoltare Economica Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii n Industrie Produs intern brut Serie de mprumuturi acordate de Banca Mondiala Romniei pentru ajustarea structurala a sectorului privat Tratatul instituind Comunitatea Europeana Uniunea Europeana Conferinta Natiunilor Unite pentru Comert si Dezvoltare

Actele normative adoptate la nivel comunitar


Tratatele constitutive (versiunile republicate, n urma modificarilor si completarilor, ale Tratatului instituind Comunitatea Europeana si Tratatului asupra Uniunii Europene), legislatia n vigoare, legislatia n pregatire, precum si hotarrile recente pronuntate de Curtea Europeana de Justitie se regasesc n cadrul bazei de date cu acces gratuit EUR-Lex de pe serverul Europa (www.europa.eu.int/eur-lex). n temeiul si n conformitate cu dispozitiile tratatelor constitutive, institutiile UE cu competente n procesul legislativ adopta, n esenta, urmatoarele acte normative: Regulamentele sunt actele care au caracter obligatoriu de la data intrarii lor n vigoare att pentru statele membre, ct si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora. Regulamentele se aplica direct pe teritoriul statelor membre, carora le este interzis sa adopte masuri de transpunere sau orice alte masuri care ar putea ngradi aplicarea lor directa. Daca n text nu este precizata data intrarii n vigoare, aceasta va fi reprezentata de cea de a 20-a zi de la publicarea n Jurnalul Oficial al Comunitatilor Europene. Directivele sunt actele care stabilesc numai obiective obligatorii pentru statele membre, lasnd la latitudinea acestora modalitatile de atingere a lor. n text este precizata data pna la care statele membre trebuie sa adopte masurile de adaptare la directiva n cauza. Directivele se aplica si ele direct pe teritoriul statelor membre, dar numai dupa expirarea termenului de transpunere. Deciziile sunt actele cu caracter obligatoriu doar pentru statele membre sau persoanele juridice carora le sunt adresate. Unele au caracter individual (avnd un singur destinatar sau un numar limitat de destinatari), iar altele au caracter general (sunt obligatorii pentru toate statele membre si pentru persoanele fizice si juridice aflate pe teritoriul acestora).

Recomandarile, rezolutiile si avizele sunt acte fara caracter obligatoriu, jucnd rolul de instrumente indirecte pentru apropierea legislatiilor si practicilor nationale. Acordurile si conventiile sunt ntelegeri n forma scrisa supuse dreptului international dar ncheiate fie de catre Comunitati cu state terte, fie de catre acestea si statele membre cu state terte, fie numai ntre statele membre, n conformitate cu competentele stabilite prin tratatele constitutive. ntr-o serie de domenii, n afara actelor normative mai sus aratate, institutiile Uniunii adopta si alte acte cu caracter obligatoriu. Acestea vor fi aratate si explicate n cadrul prezentarii domeniilor respective. Baza de date EUR-Lex permite regasirea tuturor actelor legislative n vigoare sau n pregatire prin intermediul mai multor facilitati de cautare : 1. Indexul analitic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei n functie de domeniu); 2. Indexul alfabetic al directorului de legislatie (regasirea legislatiei dupa termeni cheie ordonati alfabetic); 3. Cautare dupa numarul Jurnalului Oficial n care s-a publicat actul legislativ; 4. Cautare dupa numarul actului legislativ (cu ajutorul unui cod format automat de catre facilitatea de cautare); 5. Cautare dupa cuvinte cheie n text. Toate aceste facilitati de cautare usureaza considerabil regasirea unui act legislativ sau a actelor legislative ncadrate la un anumit domeniu. Pentru identificarea acquis-ului comunitar pe capitole cea mai utila facilitate este indexul analitic al directorului de legislatie (cuprinde 20 de capitole, fiecare fiind mpartit cel putin pe subcapitole).

Cuprins I. Introducere ....................................................................................9 II. Politica industriala n cadrul Uniunii Europene ............................9 1. Cadrul juridic general ............................................................ 9 2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene ... 12 3. Principalele politici industriale sectoriale .............................. 16 Industria siderurgica .........................................................17 Industria constructoare de nave .........................................18 Textilele si mbracamintea ..................................................19 Industria aeronautica ........................................................20 Industria constructoare de autoturisme ..............................21 Industria farmaceutica ......................................................22 III. Romnia n procesul de aderare la exigentele politicilor industriale aplicate n cadrul Uniunii Europene ................................................23 1. Cadrul general ..................................................................... 24 2. Obiectivele politicii industriale a Romniei............................ 25 3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici industriale convergente cu cea a Uniunii Europene .................................... 26 4. Aplicarea politicii industriale n Romnia .............................. 28 mbunatatirea mediului de afaceri ......................................29 Accelerarea procesului de privatizare ................................29 Atragerea investitiilor straine ............................................30 Cresterea competitivitatii produselor industriale .................30 Sprijinirea activitatii IMM-urilor .......................................30 Protectia mediului .............................................................31 5. Actiuni pe termen scurt si mediu ........................................... 31 6. Capacitatea administrativa .................................................... 32 Anexa .............................................................................................36

I. Introducere
Desavrsirea pietei interne unice, la nceputul anilor 90, a dat un impuls puternic restructurarii industriei europene. nlaturarea barierelor fizice, tehnice si fiscale din calea schimburilor comerciale intra-comunitare a suscitat intensificarea acestor schimburi si, implicit, a concurentei n interiorul Uniunii. Acelasi produs poate fi azi livrat pe ntreaga piata interna, producatorii nemaifiind obligati sa-si adapteze productia la 15 piete diferite. Intensificarea extraordinara a concurentei a antrenat o aliniere a preturilor furnizorilor nationali la cele ale furnizorilor din alte state membre. Pe termen scurt, aceasta a comprimat profitul marginal al ntreprinderilor protejate sau n situatii de monopol, unele dintre ele fiind chiar obligate sa paraseasca piata. Cele care au ramas s-au putut extinde si si-au putut valorifica mai bine si rentabiliza capacitatile de productie prin economiile de scara, ntarindu-si eficienta interna prin restructurari si o mai buna alocare a resurselor umane, tehnice si financiare, mbunatatindu-si si procesul de inovare. Aceasta presiune a concurentei a produs deja un val impresionant de transformari ale structurii industriale a Uniunii Europene. Industria europeana a trebuit nsa, n acelasi timp, sa faca fata schimbarilor pietei internationale si evolutiilor tehnologice pe plan mondial. Ea nu poate raspunde acestor provocari dect prin intermediul unei armonizari la nivel comunitar a politicilor industriale generale si sectoriale ale statelor membre.

II. Politica industriala n cadrul Uniunii Europene


1. Cadrul juridic general
Tratatele constitutive, n forma lor originara, nu cuprindeau dispozitii exprese privind o politica industriala comuna. Cu toate acestea, ele reglementau n primul rnd, dar nu si n mod exclusiv, sectoarele industriale ale economiilor statelor membre. n timp ce tratatele instituind Comunitatea 9

Europeana a Carbunelui si Otelului si Comunitatea Europeana a Energiei Atomice puneau bazele politicilor comune din domeniile industriale respective, tratatul instituind Comunitatea Economica Europeana (azi Comunitatea Europeana) reglementa n principal piata comuna (si apoi piata interna unica) a produselor industriale. Cel mai important dintre ele, Tratatul instituind Comunitatea Europeana, este construit pe logica functionarii automate a concurentei pe piata si a libertatii comertului, nu doar n vederea realizarii pietei interne unice a produselor industriale, ci si pentru restructurarea sectoarelor si a ntreprinderilor, restructurare ceruta de dinamismul si dimensiunea acestei piete. Astfel, fara sa faca referiri exprese la o politica industriala comuna, el cuprinde dispozitii privind mai multe elemente importante ale unei asemenea politici, precum regulile privind concurenta, dispozitiile fiscale, armonizarea legislatiilor nationale. El presupune totodata ca abolirea masurilor protectioniste din calea comertului ntre statele membre si deschiderea pietelor constituie imbolduri suficiente date ntreprinderilor si sectoarelor industriale pentru surmontarea problemelor structurale. n absenta unei baze juridice pentru o veritabila politica industriala, institutiile comunitare s-au marginit sa supravegheze dezvoltarile industriale la nivelul statelor membre si al ansamblului Comunitatilor, fara a le putea influenta. n acest scop, ele au pus la punct mecanisme statistice pentru masurarea investitiilor n industrie, miscarilor ciclice ale ntreprinderilor industriale si mestesugaresti si a activitatilor industriale generale. Aceste anchete si statistici industriale, care fac parte din acquis-ul comunitar din domeniul Statisticii, au fost completate n anii 90 de anchete anuale privind productia industriala si costurile manoperei n industrie si servicii. Abia odata cu modificarile si completarile aduse Tratatului instituind Comunitatea Europeana prin Tratatul de la Maastricht, intrat n vigoare n noiembrie 1993, competitivitatea industriala element-cheie al oricarei politici industriale moderne a devenit un obiectiv asumat al constructiei comunitare. Art. 3 alin. 1 (m) TCE arata ca unul dintre seturile de actiuni

10

pe care Comunitatea trebuie sa le ntreprinda pentru realizarea obiectivelor si scopurilor sale trebuie sa vizeze ntarirea competitivitatii industriei Comunitatii. La rndul sau, Art. 157 alin. 1 TCE ntareste obligatia Comunitatii si a statelor membre de a asigura conditiile necesare competitivitatii industriei Comunitatii, prin actiuni menite sa: - accelereze adaptarea industriei la schimbarile structurale; - ncurajeze conditiile favorabile initiativei si dezvoltarii ntreprinderilor, n special a celor mici si mijlocii, pe teritoriul ntregii Comunitati, - ncurajeze conditiile favorabile cooperarii ntre ntreprinderi, si sa intensifice exploatarea potentialului politicilor de inovare, cercetare si dezvoltare tehnologica. Alin. 2 al aceluiasi articol explica de ce domeniul politicii industriale comune a fost sortit sa ramna n continuare unul modest, n ciuda modificarilor (limitate) operate de Tratatul de la Maastricht: competentele statelor membre si ale Comunitatii n acest domeniu sunt complementare, n sensul ca politicile industriale ramn nationale, dar atunci cnd este necesar statele membre si Comisia Europeana se vor consulta si si vor coordona actiunile, Comisia fiind obligata sa promoveze o asemenea coordonare a politicilor nationale. Interventia comunitara este, astfel, redusa. Alin. 2 al Art. 157 TCE clarifica si mai mult statutul si menirea acestei politici comune, preciznd ca obiectivele definite n alin. 1 vor fi realizate prin politicile si activitatile desfasurate n conformitate cu alte dispozitii ale tratatului. Cu alte cuvinte, cresterea competitivitatii, obiectivul major al politicii industriale comunitare, este unul cu caracter orizontal, ce urmeaza a fi ndeplinit prin masurile luate n cadrul celorlalte politici comune sectoriale si nu printr-o politica industriala cu caracter autonom. Aceasta explica de ce acquis-ul comunitar din domeniul politicii industriale nu contine practic acte normative cu caracter obligatoriu pentru

11

statele membre si, n consecinta, nici pentru statele candidate, el nereclamnd masuri de transpunere n legislatiile nationale ale acestora. De aceea, nici evaluarile facute de institutiile comunitare n cursul procesului de aderare nu au un caracter constrngator, ele urmarind mai ales ca obiectivele generale ale statelor candidate sa se nscrie n cadrul acelorasi tendinte cu cele existente n Uniunea Europeana, pe fond, continutul politicilor industriale ale statelor candidate fiind lasat la latitudinea autoritatilor nationale ale acestora.

2. Continutul politicii industriale generale a Uniunii Europene


Dupa realizarea uniunii vamale, n iulie 1968, a rezultat limpede ca ea singura nu va putea rezolva problemele industriei comunitare. Astfel, raspunznd solicitarilor exprimate de reuniunea la nivel nalt a sefilor de state si de guverne de la Paris din octombrie 1972 1 , Comisia Europeana a transmis Consiliului o comunicare privind programul de politica industriala si tehnologica a Comunitatii. Acest program prezenta masurile necesare pentru eliminarea unui numar nsemnat de obstacole din calea liberei circulatii a produselor industriale, deschiderea progresiva si efectiva a pietelor pentru achizitiile publice, promovarea ntreprinderilor n conditiile respectarii regulilor concurentei la scara europeana si actiunile n favoarea sectoarelor confruntate cu probleme speciale (industriile traditionale, aflate n criza, si industriile de nalta tehnicitate, aflate n ntrziere). Trebuie mentionat ca partea cea mai dificila a acestui program, adoptat de catre Consiliu prin Rezolutia din 17 decembrie 1973, era cea privind realizarea efectiva a pietei interne. Realizarea acestui obiectiv necesita mult timp si eforturi politice, ceea ce a facut necesara o noua comunicare a Comisiei, doisprezece ani mai trziu, pentru adoptarea unor masuri hotarte n vederea desavrsirii pietei unice: Cartea Alba din 1985 (asa-numitul Raport Cechinni). Obiectivele programului din 1973 au fost atinse abia dupa doua decenii, odata cu desavrsirea pietei interne unice.
1

Denumirea de Consiliu European a fost utilizata pentru reuniunile sefilor de state si de guverne numai ncepnd din 1974.

12

Astfel, dintr-o activitate relativ marginala, constnd n adoptarea anevoioasa de standarde precise si complete pentru diferite categorii de produse n parte, la nceputul anilor 90, standardizarea comunitara s-a transformat ntro activitate prioritara pentru Uniunea Europeana. Potrivit asa-numitei noi abordari n materia armonizarii, certificarii calitatii si standardizarii, legislatia comunitara este limitata la definirea cerintelor esentiale carora trebuie sa le raspunda produsele n vederea asigurarii protectiei sanatatii publice, sigurantei consumatorilor si conditiilor de mediu. Standardele europene, odata asimilate de catre producatori, confera marfurilor o prezumtie de conformitate si le ngaduie sa circule, nestingherite de bariere tehnice, n cadrul ntregii piete interne. Din aceasta perspectiva, standardele europene sunt necesare nu doar pentru eliminarea barierelor tehnice din calea liberei circulatii a marfurilor, ci sunt, ntr-o masura tot mai mare, un element-cheie pentru promovarea competitivitatii industriale. Foarte importante pentru competitivitatea industriala europeana sunt si achizitiile publice, deschise concurentei ntre operatorii din toate statele membre ale Uniunii, gratie functionarii pietei interne unice. Importanta pietei achizitiilor publice pentru competitivitatea industriala este una tripla: - n primul rnd, volumul pietei achizitiilor publice este unul semnificativ, reprezentnd n prezent peste 16% din PIB al Uniunii, ceea ce nseamna ca accesul n conditii de egalitate este foarte important pentru toti operatorii economici; - n al doilea rnd, achizitiile publice pot spori capacitatea tehnologica, prin cresterea cererii de produse ncorpornd tehnologii dintre cele mai avansate; - n sfrsit, achizitiile publice fiind extrem de concentrate ntr-un grup relativ restrns de sectoare, aceste industrii depind de o piata concurentiala a comenzilor publice pentru a dezvolta produsele si pentru a asimila calificarile profesionale necesare, care sporesc competitivitatea producatorilor pe pietele interne si externe. Desavrsirea pietei interne a condus la intensificarea concurentei ntre operatorii economici europeni. Cu toate acestea, este necesara acordarea

13

unei atentii deosebite pentru a preveni ca ntelegerile si acordurile intervenite mai ales ntre marii producatori si procesul fuziunilor, extrem de marcant dupa 1995, sa nu creeze de fapt noi obstacole n calea liberului joc al fortelor pietei. Tendinta anumitor ntreprinderi de a dobndi o pozitie dominanta, sub aparenta dobndirii unei marimi critice corespunzatoare dimensiunilor pietei interne unice, trebuie supravegheata ndeaproape. n comunicarea sa privind Politica industriala ntr-un mediu deschis si concurential: linii directoare pentru o abordare comunitara [COM (90) 556], transmisa Consiliului si Parlamentului European, Comisia Europeana a definit abordarea pe care intentiona sa o urmeze n materie industriala n cadrul pietei unice. Evitnd sa intre n mai vechea dezbatere ntre liberalism si interventionism, ea a subliniat ca operatorilor economici, ntreprinderilor, le revine ntreaga raspundere pentru asigurarea competitivitatii industriale, nsa autoritatile publice au obligatia de a le garanta un mediu de afaceri si perspective clare si previzibile pentru activitatile lor. Comunicarea pune de fapt bazele unei strategii de adaptare permanenta a operatorilor economici si a sectoarelor industriale la cerintele pietei, cu respectarea cerintelor liberului schimb si a concurentei pe piata. Aceasta strategie se ntemeiaza pe trei principii majore: - utilizarea coerenta a ansamblului politicilor care influenteaza activitatea industriala, inclusiv a celor urmarind protejarea resurselor si a mediului (Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992 privind simplificarea administrativa n beneficiul ntreprinderilor si ndeosebi al IMM-urilor); - asigurarea accesului operatorilor economici comunitari pe terte piete, prin luarea de masuri mpotriva practicilor comerciale neloiale si prin dezvoltarea cooperarii industriale internationale (Rezolutia Consiliului din 17 iunie 1992 privind cooperarea industriala cu terte state), si - adaptarea pozitiva la mutatiile industriale si tehnologice pe baza unei strategii coerente [Comunicarea Comisiei intitulata De la Actul unic la Maastricht si mai departe: mijloacele pentru a ne mplini ambitiile, COM (92) 2000].

14

Adoptnd cartea alba a Comisiei Europene privind Cresterea, competitivitatea si ocuparea fortei de munca drept repere pentru actiunea Uniunii Europene, Consiliul European din decembrie 1993 a sustinut o abordare a dezvoltarii industriale care porneste de la obiectivul competitivitatii globale, ca factor de crestere economica si de sporire a gradului de ocupare a fortei de munca. Pentru a mbunatati concurenta europeana pe pietele deschise concurentei internationale este necesara o rata nalta de crestere a productivitatii muncii, permitand o mai buna exploatare a avantajelor competitive ale diferitelor regiuni si industrii europene. Dupa cum se constata, comunitarizarea politicii industriale se limiteaza la sprijinirea coerenta a ansamblului economiilor statelor membre pentru cresterea competitivitatii acestora pe plan international. Pentru a crea cadrul favorabil care sa permita reorientarea politicii industriale catre sectoare cu valoare adaugata mare, precum tehnologia informatiei, economia bazata pe cunoastere, sanatatea, biotehnologiile, protectia mediului si alte industrii de mare performanta, n comunicarea sa O politica industriala pentru Uniunea Europeana [COM (94) 319] Comisia a propus cteva linii de actiune: - promovarea investitiilor intangibile, ndeosebi prin exploatarea avantajelor competitive legate de mbunatatirea protectiei mediului; - dezvoltarea cooperarii industriale; - asigurarea unei concurente reale; - modernizarea rolului jucat de autoritatile publice ale statelor membre, care trebuie sa reduca sarcina birocratica ce apasa pe umerii operatorilor economici. Aceste linii de actiune au fost ulterior aprobate de catre Consiliu prin Rezolutia din 21 noiembrie 1994 privind ntarirea competitivitatii industriale n cadrul Comunitatii. n continuare, Comisia Europeana a propus, printr-o noua comunicare, aplicarea unui program comunitar de actiuni si a unui calendar n favoarea cresterii competitivitatii industriei comunitare [COM (95) 87], aprobat prin Decizia nr. 96/413/CE a Consiliului.

15

3. Principalele politici industriale sectoriale


n mod clasic, ntre masurile pe care un guvern le ia pentru modernizarea si orientarea industriei se numara acordarea de stimulente, precum ajutoarele directe acordate unui ntreg sector sau doar anumitor ntreprinderi; ajutoarele sub forma fiscala; subventiile pentru entitatile din cercetare, centrele de documentare si de raspndire a informatiilor si cunostintelor, centrele care studiaza organizarea proceselor tehnologice si de productie, sau centrele de formare profesionala. Alte masuri importante sunt legate de politica comerciala, ntruct asemenea masuri au potential consecinte si mai vaste asupra sectoarelor respective: manipularea tarifelor vamale, stabilirea de contingente tarifare, masuri anti-dumping, ncheierea de acorduri comerciale si acordarea de stimulente pentru export. n Uniunea Europeana toate aceste instrumente se afla deja n minile institutiilor comunitare, prin stabilirea si dezvoltarea politicii n domeniul concurentei sau a politicii comerciale comune, putine prghii fiind retinute nca de catre statele membre. Acest lucru nu este suficient pentru a asigura succesul politicii industriale comunitare, respectiv cresterea competitivitatii industriei europene. Actiunile izolate ale guvernelor sau aplicarea regulilor comunitare generale nu rezolva problema vulnerabilitatii anumitor sectoare pe plan international, cauzata de faptul ca piata produselor respective este saturata (de exemplu, n cazul industriei siderurgice) sau pentru ca industriile respective nu sunt suficient de dezvoltate la nivel comunitar, comparativ cu nivelul pietei mondiale (de exemplu, industria aeronautica). Pentru a raspunde acestor nevoi, sunt necesare politici comunitare sectoriale. Industria siderurgica Punctele de cotitura pentru acest sector au fost criza energetica din 1973 si recesiunea economica din 1975, generata de prima. Pe masura dezvoltarii crizei, care a dus la contractia sectorului pe plan mondial, Comunitatea si-a asumat raspunderi tot mai mari, intervenind tot mai puternic. 16

Responsabilitatile sporite i permiteau, pe de o parte, sa reglementeze piata pentru a remedia deteriorarea constanta a situatiei financiare a ntreprinderilor si, pe de alta, sa favorizeze adaptarea structurilor industriale la noile conditii ale pietei. Punctul culminant al acestei politici a fost atins n octombrie 1980 cnd Comisia, cu acordul Consiliului, a declarat starea de criza manifesta n sectorul siderurgic, conditii n care n conformitate cu dispozitiile Tratatului CECO, atunci n vigoare2 au putut fi impuse restrictii obligatorii pentru productia si desfacerea de otel pe piata interna, prin stabilirea trimestriala de cote de productie din care numai o parte puteau fi vndute pe piata interna, precum si prin definirea de preturi minime pentru anumite produse. n paralel cu aceste masuri, reguli noi si restrictive au fost stabilite n privinta ajutoarelor de stat acordate acestei industrii de catre guvernele statelor membre. Ca urmare a politicii de rigoare economica dusa timp de mai bine de un deceniu, Comisia a nceput sa dezvolte, n cursul anilor 90, prognoze semestriale cu privire la evolutia pietei, iar perspectivele acesteia s-au ameliorat ncepnd din 1994. Beneficiind de conditii economice favorabile, industria siderurgica a putut nregistra cresteri substantiale, att n privinta preturilor, ct si a consumului, n special datorita relansarii diferitelor sectoare ale consumului legate de ea: industria constructoare de autoturisme, mecanica si electronica, precum si unui control strict al pie tei de catre producatorii europeni, decisi sa-si autolimiteze volumul productiilor. Stadiul actual al industriei europene a otelului si orientarile de perspectiva se regasesc n prezent n comunicarea Comisiei privind Situatia competitivitatii industriei siderurgice n UE [COM (99) 453, aprobata prin concluziile reuniunii Consiliului Industrie din 18 mai 2000]. Industria constructoare de nave Aceasta constituie un alt sector aflat n pierdere de viteza n Europa nca de la nceptul anilor 60. n 1960, santierele navale ale celor sase state
2

Tratatul CECO si-a ncetat aplicabilitatea la 23 iulie 2002, fiind singurul dintre tratatele constitutive care a fost ncheiat pentru un termen determinat, de 50 de ani.

17

atunci membre ale Comunitatilor Europene 3 si ale celor trei care urmau sa adere la Comunitati la nceputul anilor 70 4 asigurau jumatate din productia mondiala de nave. n 1975, contributia lor se prabusise la 22%. n 1997, jumatate din productia mondiala de nave se realiza n santierele japoneze, iar santierele Coreii de Sud sunt un alt competitor serios pe plan mondial. Tot ntre 1960 si 1975, piata constructiilor navale a cunoscut modificari importante de structura, din cauza expansiunii spectaculoase a nevoilor de transport de produse petroliere. Criza petroliera din 1973 i-a gasit pe armatori cu capacitati de transport excedentare, iar pe constructori cu capacitati de productie excedentare, n special de tancuri petroliere, acestia din urma fiind grav afectati de anulari masive ale comenzilor. n Rezolutia sa din 19 septembrie 1978, Consiliul a insistat asupra necesitatii de a mentine n cadrul Comunitatii o industrie a constructiilor navale sanatoasa si competitiva, dezvoltata n functie de nevoile de transport maritim ale Comunitatii, precum si n functie de propria importanta economica, sociala si strategica a sectorului constructiilor de nave. O serie de masuri restrictive au fost adoptate n cadrul politicii concurentei n privinta ajutoarelor de stat, dar o reglementare globala a sectorului la scara mondiala a ramas nca un deziderat pna la finele anilor 80, cnd au fost angajate negocieri multilaterale n cadrul Organizatiei pentru Cooperare si Dezvoltare Economica ntre principalii producatori: UE, Japonia, Coreea de Sud, Norvegia si SUA (acoperind mpreuna peste 70% din productia mondiala de nave). Negocierile au condus, n iulie 1994, la un acord permitnd eliminarea ansamblului obstacolelor din calea unei concurente mondiale normale n acest sector si ndeosebi n privinta ajutoarelor de stat. Ulterior, n comunicarea sa privind Viitorul Europei maritime [COM (96) 84], Comisia Europeana a preconizat o politica industriala a Uniunii pentru ansamblul industriilor relevante (nu numai constructii de nave, dar
3 4

Belgia, Franta, R.F. Germania, Italia, Luxemburg si Olanda. Danemarca, Irlanda si Marea Britanie.

18

si productia de echipament maritim, serviciile portuare si industriile bazate pe resursele maritime) ntemeiata pe: - promovarea investitiilor intangibile, n special n domeniile cercetarii-dezvoltarii, tehnologiei informatiilor si telecomunciatiilor, - dezvoltarea cooperarii industriale n interiorul UE si cu industriile statelor terte, - extinderea aplicarii acordului OCDE la industriile statelor terte, si - mbunatatirea infrastructurilor portuare prin intermediul unei retele transeuropene. Liniile directoare ale dezvoltarii industriei constructoare de nave se regasesc n prezent n Comunicarea Comisiei Catre o noua industrie constructoare de nave [COM (97) 470]. Textilele si mbracamintea Industria usoara a fost si ea ncercata de dificultati deosebite ncepnd cu deceniul 7 al secolului trecut, cauzate mai ales de slaba crestere a cererii interne si de dezvoltarea rapida a exporturilor statelor n curs de dezvoltare. De fapt, ntruct nu necesita nici o nalta tehnologie, nici o mare concentrare a capitalurilor, aceasta industrie si pierde avantajele comparative si competitive n favoare industriilor din statele care dispun de mna de lucru suficient de calificata la preturi mai mici. Noile tendinte ale politicii n sectorul textilelor si mbracamintei se regasesc n comunicarea Comisiei din octombrie 1991 privind caile de mbunatatire a competitivitatii acestui sector [COM (91) 399], aprobata printr-o rezolutie a Consiliului din iulie 1992. Pe plan extern, politica comerciala comuna urmareste deschiderea pietelor statelor terte si promovarea exporturilor comunitare, combaterea dumping -ului, a subventiilor si a ncalcarilor drepturilor de proprietate industriala si intelectuala. Pe plan intern, accentul este pus pe diversificarea economica a regiunilor puternic dependente de acest sector. Comunicarea Comisiei privind impactul evolutiilor internationale asupra sectorului comunitar al textilelor si mbracamintei [COM (95) 447] preconizeaza o integrare echilibrata a sectorului european n sistemul Organizatiei Mondiale a Comertului, care

19

tocmai fusese creata prin transformarea GATT. Acest lucru a implicat renegocierea acordului multifibre ncheiat n anii 70. Noua comunicare a confirmat si dezvoltat orientarile de politica n domeniu cuprinse n comunicarea precedenta, adaptnd masurile de sustinere pentru regiunile afectate de liberalizarea comertului mondial cu textile si mbracaminte, convenita n cadrul negocierilor din Runda Uruguay a GATT. n prezent, Comisia Europeana si-a stabilit un plan de actiune pentru sporirea competitivitatii acestui sector industrial [COM (97) 454], aprobat n reuniunea Consiliului Industrie din 7 mai 1998, si pe baza caruia acesta a identificat nevoia de a se actiona cu prioritate n urmatoarele domenii: - ocuparea fortei de munca, pregatirea profesionala si recalificarea fortei de munca; - dezvoltarea si raspndirea noilor produse, metode si echipamente tehnologice; - asigurarea unei functionari corespunzatoare si uniforme a pietei interne; - accesul pe pietele altor state; - dezvoltarea regionala armonioasa. Industria aeronautica Prin volumul cifrei sale de afaceri, industria aeronautica europeana se claseaza n urma SUA si cu mult naintea Japoniei. Ea ofera locuri de munca pentru peste 500.000 de lucratori n Uniune, fiind o industrie de vrf cu impact asupra mai multor alte ramuri industriale, unul dintre domeniile catre care Uniunea urmareste sa se orienteze n urma deplasarii altor productii catre statele n curs de dezvoltare. Dar, n timp ce piata europeana aeronautica reprezinta aproximativ 20% din cea mondiala, segmentul industriei europene nu a atins aceasta cota, primul exportator mondial fiind SUA att n materie civila, ct si militara. Cresterea cererii mondiale, estimata a fi de circa 5% pe an pna n 2010, partial si temporar numai afectata de evenimentele de la 11 septembrie 2001 din Statele Unite, constituie o oportunitate pentru industria aeronau-

20

tica europeana, care nsa poate fi valorificata numai prin rationalizarea ciclurilor de fabricatie, cooperare ntre statele membre si valorificarea rezultatelor cercetarii-dezvoltarii. Comisia Europeana, n acord cu Consiliul, urmareste o strategie constnd ntr-o serie de actiuni puse n aplicare deopotriva de catre operatorii economici, de autoritatile statelor membre si de catre institutiile Uniunii, urmarind mbunatatirea pe termen mediu si lung a competitivitatii acestei ramuri. Aceasta strategie este reflectata de comunicarea Comisiei Industria aeronautica europeana: o prima evaluare si posibile actiuni la nivel comunitar [COM (92) 164] si de Concluziile Consiliului Industrie din 17 iunie 1992 privind industria aeronautica civila europeana. n acest sens, Comisia Europeana a creat n 1995 un grup de lucru ( task-force) aeronautic, a carui misiune este de a asigura convergenta, prin intermediul proiectelor industriale comune, a diferitelor eforturi de cercetare, desfasurate la nivel comunitar sau national sau n contextul aplicatiilor concrete legate de societatea informationala. Industria constructoare de autoturisme n acest sector, sistemul european al aprobarilor-tip pentru diferitele categorii de vehicule cu motor are drept scop sprijinirea constructorilor n reducerea costurilor, asigurnd n acelasi timp prescriptii tehnice identice si un nivel de protectie ridicat pe ansamblul Uniunii Europene. n domeniul concurentei, regulamentul de exceptare a categoriilor de acorduri de distributie si de asistenta tehnica pentru vnzare si post-vnzare are ca obiect sa intensifice concurenta n domeniul distributiei de autoturisme. n domeniul cercetarii, un grup de lucru privind autoturismul viitorului coordoneaza eforturile la nivel european pentru a accelera dezvoltarea unor tehnologii auto cu emisii scazute de gaze. n domeniul social, o retea transnationala garanteaza difuzarea programelor de formare profesionala si favorizeaza mai buna adaptare a lucratorilor la transformarile structurale ale acestei industrii. n sfrsit, n privinta politicii comerciale comune, dupa un ndelungat razboi comercial, Comisia Europeana a realizat cu Japonia o ntelegere privind accesul ordonat al autoturismelor 21

de fabricatie japoneza pe piata interna unica (declaratia comuna a reuniunii UE-Japonia, Haga, 18 iunie 1991) si a negociat cu alte state accesul pe terte piete al autovehiculelor cu motor produse n UE pe baza de acorduri bilaterale si multilaterale. Politica actuala a Uniunii n acest domeniu este reflectata de comunicarea Comisiei privind industria europeana a autoturismelor [COM (96) 327]. Industria farmaceutica Libera circulatie a produselor acesteia n interiorul pietei unice a fost asigurata pentru mult timp prin armonizarea legislatiilor nationale. n prezent, functioneaza un sistem comunitar de autorizare a medicamentelor de uz uman si veterinar. Autorizarea este acordata fie printr-o procedura centralizata, fie printr-una descentralizata. Prin Rezolutia sa din 23 aprilie 1996 (C 136, 96) privind punerea n aplicare a orientarilor de politica industriala n sectorul farmaceutic, Consiliul a solicitat Comisiei Europene sa realizeze un bilant al functionarii pietei unice n acest domeniu, sa promoveze o transparenta sporita si o mai mare concurenta pe aceasta piata, asigurnd astfel punerea n aplicare a liniilor directoare privind evolutia sectorului farmaceutic propuse de aceasta prin comunicarea sa COM (93) 718. Ulterior, Comisia a revenit cu un document de politica actualizat, urmarind desavrsirea pietei unice n domeniul produselor farmaceutice [COM (98) 588].

III.

Romnia n procesul de adaptare la exigentele politicilor industriale aplicate n cadrul Uniunii Europene

n rapoartele anuale publicate n perioada 19982002 privind stadiul pregatirii Romniei pentru aderarea la Uniunea Europeana, Comisia Europeana a retinut ca, de la Avizul sau din 1997 autoritatile romne si-au nsusit progresiv principiile politicii industriale a CE. Desi n anumite 22

domenii s-au ntregistrat progrese, autoritatile au abordat si pus n aplicare n general cu ncetinire reformele structurale. Privatizarea limitata a constituit, n acest context, o dificultate deosebita. Slabiciunile structurale economice, administrative si legislative ale tarii au un caracter cronic, restrngnd eficienta politicii industriale si a instrumentelor acesteia. Rapoartele Comisiei Europene apreciaza ca provocarea majora ramne pentru autoritati punerea eficienta n aplicare a strategiei de politica industriala. Progresul n acest domeniu a fost ncetinit de absenta unei bune coordonari ntre diferitele ministere implicate si alte entitati interesate. Un numar de institutii de coordonare create n cursul anului 2001 pentru a remedia aceasta situatie nu sunt nca pe deplin functionale. Dificultati au rezultat si din conflictele de competente ntre Ministerul Industriei si Resurselor si Ministerul Dezvoltarii si Prognozei, precum si ntre acestea si Ministerul IMM-urilor si Cooperatiei. Rapoartele recente apreciaza cresterea sustinuta, desi lenta, a credibilitatii internationale a Romniei n domeniul investitiilor straine directe. mbunatatirea climatului investitional a constituit o prioritate, iar dorinta autoritatilor de a se consulta si de a asculta preocuparile investitorilor a fost tot mai pronuntata. Cu toate acestea, volumul investitiilor a ramas scazut din cauza problemelor structurale ale coruptiei, birocratiei excesive si instabilitatii legislative. Eficienta masurilor legislative luate n cursul anului 2002 n vederea accelerarii privatizarii ramne nca sa fie verificata n practica, autoritatile trebuind sa acorde o mare atentie pentru ca procedurile de privatizare introduse (de pilda, conversia datoriilor n actiuni, regimul de administrare speciala, sau negocierile directe cu ofertantii) sa nu slabeasca si mai mult disciplina financiara a ntreprinderilor. Beneficiile mpartirii responsabilitatilor pentru privatizare ntre APAPS si OPSPI nu sunt limpezi, ntruct acesta din urma nu are, nca, experienta si nici pozitia publica a APAPS. O mai mare transparenta a procesului de privatizare trebuie sa constituie, n continuare, o prioritate pentru ambele institutii.

23

Un progres incontestabil a fost nregistrat n domeniul restructurarii industriei siderurgice, dar ea continua sa ramna o problema de a carei rezolvare depinde ndeplinirea obligatiile Romniei n domeniul ajutoarele de stat, decurgnd din Acordul de asociere.

1. Cadrul general
Romnia urmareste ndeaproape politicile Uniunii Europene n domeniul industrial, cu scopul de a dezvolta o piata nationala competitiva, integrata n piata interna europeana. Cel mai recent document reflectnd politica industriala a Romniei, adoptat prin Hotarrea Guvernului nr. 657/2002, reflecta prevederile Deciziei Consiliului nr. 96/413/CE privind punerea n aplicare a programului de actiune n vederea ntaririi competitivitatii industriei europene. Documentul romnesc de politica industriala a fost elaborat pentru a facilita adaptarea industriei la schimbarile structurale si a sprijini crearea unui mediu favorabil pentru initierea de afaceri si dezvoltarea lor permanenta, inclusiv pentru intreprinderi mici si mijlocii, care sa sprijine cooperarea ntre intreprinderi, sa stimuleze investitiile straine si sa asigure utilizarea mai eficienta a potentialului industrial. La elaborarea documentului de politica industriala s-au avut n vedere prevederile urmatoarelor documente: Strategia Nationala de Dezvoltare Durabila 20002020; Strategia Nationala de Dezvoltare pe Termen Mediu a Romniei 20012004; Programul de Guvernare si Planul de actiune al Guvernului 20012004; prognoza evolutiei economiei romnesti n perioada 20012004; Planul National de Dezvoltare a Romniei; Programul National de Aderare a Romniei la Uniunea Europeana. Documentul de politica industriala a avut n vedere necesitatea pastrarii coerentei dintre aceasta si alte politici economice, astfel nct sa nu apara contradictii care pot mpiedica realizarea prevederilor acestuia.

24

2. Obiectivele politicii industriale a Romniei


Obiectivul general al politicii industriale romnesti vizeaza ntarirea competitivitatii industriei, care se va realiza n principal prin: cultivarea si consolidarea unui mediu de afaceri viabil si deschis, bazat pe un cadru legal stabil si coerent, accelerarea si adncirea ajustarilor structurale, promovarea investitiilor intangibile (investitii n capitalul uman, cercetare-dezvoltare si inovare, calitate, standardizare etc.) sustinerea dezvoltarii cooperarii industriale si a IMM-urilor, precum si prin dezvoltarea serviciilor industriale si de afaceri. n acelasi timp, se acorda o atentie deosebita cresterii productivitatii muncii, promovarii produselor si tehnologiilor curate, economisirii de energie, cresterii utilizarii resurselor locale, ntaririi mecanismelor de piata de alocare a resurselor, precum si dezvoltarii unei infrastructuri regionale eficiente. Politica industriala a Romniei aplica, prin prevederile sale, conceptul de dezvoltare durabila. Acest lucru se realizeaza, pe de o parte, prin utilizarea n procesul de dezvoltare industriala a acelor cai prin care activitatile economice, pot proteja mediul nconjurator n mod durabil, iar pe de alta parte, prin utilizarea rationala a resurselor naturale, n special a acelor cu valoare economica si potential limitat n timp.

3. Instrumentele utilizate pentru aplicarea unei politici industriale convergente cu cea a Uniunii Europene
Principalele instrumente avute n vedere pe termen scurt si mediu pentru realizarea cresterii competitivitatii industriale sunt urmatoarele: Dezvoltarea unui mediu de afaceri viabil si deschis prin consolidarea unui sistem legislativ stabil, simplu, transparent si coerent, sustinut de un cadru institutional adecvat, ambele armonizate cu cele din UE. Accelerarea restructurarii ntreprinderilor pe principiul rentabilizarii activitatii economice a acestora, inclusiv prin nchiderea capacitatilor de productie neviabile. Viabilitatea economica si financiara constituie tinta principala a procesului care vizeaza mbunatatirea competitivitatii 25

ntreprinderilor. De asemenea, n cazul restrngerii activitatii sau lichidarii unor ntreprinderi se are n vedere influenta n amonte si aval din circuitul economic, pentru a fi prentmpinate posibilele efecte negative asupra procesului de productie al altor operatori economici . Stimularea procesului de privatizare, prin diversificarea metodelor de privatizare care sa permita accelerarea acestui proces, realizarea unor privatizari eficiente si asigurarea transparentei corespunzatoare, n conformitate cu practica internationala n materie. Dezvoltarea pietei concurentiale si stimularea activitatii operatorilor economici pe piata prin continuarea procesului de armonizare legislativa si de aplicare efectiva a politicii n domeniul concurentei. n acest context, o prioritate deosebita se acorda aplicarii masurilor si actiunilor care vizeaza diminuarea ajutorului de stat direct si indirect, concomitent cu monitorizarea ncadrarii n prevederile Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, ale Legii nr. 21/1996 privind concurenta, precum si ale reglementarilor adoptate pentru aplicarea acestora. Dezvoltarea utilizarii tehnologiilor informatice n sectoarele industriale prin aplicarea Strategiei de dezvoltare a domeniului tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Promovarea investitiilor directe prin dezvoltarea si perfectionarea cadrului legislativ si institutional specific, n vederea asigurarii transferului de tehnologie, cresterii performantelor manageriale si mbunatatirea competitivitatii si accesului produselor romnesti pe pietele internationale. Promovarea investitiilor intangibile , respectiv n domeniul resurselor umane, n domeniul cercetarii-dezvoltarii si inovarii, privind asigurarea calitatii si evaluarea conformitatii produselor, precum si n domeniul standardizarii. Aceasta presupune: dezvoltarea investitiei n capitalul uman, flexibilizarea fortei de munca, mbunatatirea pregatirii profesionale/specializare si reconversie profesionala/nsusirea de noi abilitati de munca; ntarirea legaturii ntre industrie si sistemul de stiinta si tehnologie, orientarea activitatilor de cercetare-dezvoltare catre necesitatile mediului socio-economic, promovarea politicilor active de calitate (managementul calitatii/ISO 9000), precum si armonizarea standardelor romnesti cu cele din UE.

26

Dezvoltarea cooperarii industriale , prin identificarea si aplicarea unor masuri specifice de sustinere a initiativelor industriale n acest scop, conducnd totodata la asigurarea unei mai mari stabilitati a relatiilor economice. Sustinerea dezvoltarii IMM-urilor prin facilitarea accesului la surse de finantare si servicii de asistenta, consultanta, si informare. n acest scop a fost dezvoltat un concept si un cadru legal coerent, n conformitate cu practica internationala, pentru sustinerea activitatii IMM-urilor. Dezvoltarea unei piete nationale functionale a produselor industriale prin stimularea competitivitatii acesteia si a cresterii cererii interne de produse industriale. Aceasta va facilita economiile de scara, oferind oportunitati pentru adncirea specializarii productiei si aparitia de noi producatori, mentinnd astfel caracterul concurential al pietei. Asigurarea compatibilitatii tehnologiilor si produselor industriale cu exigentele de protectie a mediului nconjurator . n aceasta privinta, Guvernul este preocupat de respectarea reglementarilor n domeniul protectiei mediului nconjurator si promovarea pe scara larga a tehnologiilor si produselor curate, n conditiile mentinerii unui raport eficient ntre costuri si beneficii si ale crearii de noi modele de productie si consum. Se urmareste concomitent punerea n aplicare a sistemului de management de mediu (ISO 14000). Acesta preocupare s-a materializat prin adoptarea acquis-ului comunitar privind controlul poluarii industriale, prin initierea si aplicarea de programe pentru reducerea impactului activitatilor industriale asupra mediului, concomitent cu refacerea ecologica a zonelor afectate de poluare. Promovarea coeziunii sociale prin permanetizarea procedurilor de consultare cu toti actorii din domeniul industrial, pentru extinderea participarii largi la luarea deciziilor majore si prin obtinerea sprijinului partenerilor sociali n realizarea ajustarilor structurale.

Prioritatile majore pe termen scurt sunt: accelerarea ajustarilor structurale (restructurare si privatizare) pentru asigurarea viabilitatii economice, eliminarea barierelor birocratice n cadrul procesului de mbunatatire a mediului de afaceri si atragerea investitiilor straine directe . 27

4. Aplicarea politicii industriale n Romnia


Cele mai recente actiuni ntreprinse pentru atingerea obiectivelor politicii industriale au fost n principal urmatoarele: Elaborarea noii politici industriale si aplicarea acesteia Constituirea Grupului interministerial de lucru pentru coordonarea elaborarii si implementarii Politicii industriale si a Planului de Actiune aferent, prin Hotarrea Guvernului nr. 660/2001.

mbunatatirea mediului de afaceri Constituirea Grupului de lucru pentru elaborarea si monitorizarea Planului de actiuni referitor la mbunatatirea mediului de afaceri, prin Hotarrea Guvernului nr. 803/2001. Elaborarea si aprobarea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1189/2001, modificata si completata prin Hotarrea Guvernului nr. 209/2002, a Planului de Actiuni viznd nlaturarea barierelor administrative din mediul de afaceri. nfiintarea biroului unic, pe lnga Camera de Comert si Industrie, n scopul eliminarii obstacolelor birocratice, n procesul de initiere a unei noi afaceri (nfiintare si autorizare de noi societati comerciale) diminund semnificativ timpul si efortul ntreprinzatorilor, prin Ordonanta de Urgenta a Guvernului nr. 76/2001 privind simplificarea unor formalitati administrative pentru nregistrarea si autorizarea functionarii comerciantilor . Realizarea contractelor de achizitie publica prin licitatii electronice (potrivit dispozitiilor Ordonantei Guvernului nr. 20/2002) n vederea ntririi liberei concurente, cresterii eficientei utilizarii fondurilor publice, transparentei, tratamentului egal al tuturor participantilor si garantarea protejarii secretului comercial si a proprietatii intelectuale, precum si ca o contributie la diminuarea coruptiei.

28

Adoptarea Ordonantei Guvernului nr. 38/2002 pentru modificarea si completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizarii judiciare si a falimentului.

Accelerarea procesului de privatizare Legea nr. 137/2002 privind unele masuri de accelerare a procesului de privatizare completeaza cadrul legal existent n domeniul privatizarii, elementele cu caracter de noutate ale actului normativ fiind n principal: Instituirea administrarii speciale n perioada de privatizare la societatile comerciale cu capital majoritar de stat; Diversificarea metodelor de diminuare a implicarii statului n economie prin: - introducerea n mod explicit, alaturi de vnzarea de actiuni, a majorarii capitalului social prin aport de capital privat si a transferului cu plata sau cu titlu gratuit al activelor cu caracter social; - introducerea vnzarii pe un pret simbolic a actiunilor detinute de stat la societati comerciale neatractive. Restructurarea datoriilor societatilor supuse administrarii speciale; Judecarea cu celeritate a unor cauze ce au ca obiect privatizarea societatilor comerciale; Reconsiderarea competentelor instantelor de judecata, n ceea ce priveste pronuntarea acestora, numai asupra legalitatii si nu asupra oportunitatii; Scurtarea unor termene procedurale.

Atragerea investitiilor straine nfiintarea Agentiei Romne pentru Investitii Straine ca unica institutie de informare si promovare a investitiilor straine directe n Romnia, n subordinea Guvernului. Adoptarea Legii nr. 332/2001 privind investitiile straine directe cu un impact semnificativ n economie (investitiile de peste 1 mil. USD). 29

Cresterea competitivitatii produselor industriale Adoptarea Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor industriale.

Sprijinirea activitatii IMM-urilor Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1211/2001, a Fondului National de Garantare a creditelor pentru IMM-uri, finantat din bugetul Ministerului pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatiei. Constituirea, prin Hotarrea Guvernului nr. 1240/2001, a Centrului de selectare si pregatire a potentialilor antreprenori de succes (EMPRETEC/UNCTAD Romnia).

Protectia mediului Constituirea si functionarea Comitetului Interministerial pentru coordonarea includerii domeniului protectiei mediului n politicile si strategiile sectoriale la nivel national, prin Hotarrea Guvernului nr. 1097/2001. Aprobarea introducerii etichetei ecologice prin Hotarrea Guvernului nr. 189/2002.

n acest context, a fost ncheiat acordul stand-by cu Fondul Monetar International si au fost finalizate negocierile cu Banca Mondiala (PSAL II), actiuni care constituie un important sprijin pentru cresterea ncrederii n mediul de afaceri si n oportunitatile de investitii din Romnia. ndeplinirea obiectivelor politicii industriale este sustinuta de progresele nregistrate n 2001 n ceea ce priveste asigurarea stabilitatii macroeconomice si revigorarea la nivel microeconomic (s-a nregistrat fata de anul 2000 o crestere a PIB cu 5,3%, a productiei industriale cu 8,2% si a exportului cu 9,8%) asigurndu-se astfel conditii favorabile pentru privatizarea companiilor si crescnd atractivitatea economiei romne pentru investitii straine directe. 30

5.Actiuni pe termen scurt si mediu


Autoritatile romne declara ca urmaresc n continuare, n domeniul politicilor industriale, realizarea urmatoarelor obiective: Pregatirea unui nou cod fiscal, care urmareste asigurarea unei mai bune coerente, transparente si flexibilitati n domeniul fiscalitatii. Consolidarea sistemului bancar privat din Romnia prin pregatirea declansarii n cursul anului 2003 a procesului de privatizare a BCR, ultima si cea mai importanta banca de stat, conform programului PSAL II. Elaborarea unui cod al investitorului, instrument ce va cuprinde, n principal, elementele necesare de orientare privind cadrul legislativ si institutional, mecanismul de initiere de noi afaceri, respectiv de nfiintare de noi ntreprinderi etc . Adaptarea cadrului institutional n vederea aplicarii n practica a prevederilor Legii nr. 608/2001 privind evaluarea conformitatii produselor, att n ceea ce priveste supravegherea pietei ct si certificarea produselor. Crearea conditiilor pentru initierea n trimestrul IV 2002 a negocierilor cu Uniunea Europeana n vederea ncheierii protocolului privind evaluarea conformitatii produselor, sens n care s-a accelerat procesul de adoptare a directivelor comunitare din noua abordare si a standardelor europene armonizate. 6. Capacitatea administrativa Ministerul Industriei si Resurselor coordoneaza elaborarea Politicii industriale a Romniei si a Planului de Actiune aferent, actiune la care a atras participarea celorlalti principali factori interesati n domeniul industrial: sectorul privat, sindicate, patronate, asociatii profesionale, ministere, institute economice, alte autoritati sau institutii publice. Dezvoltarea acestor documente ntr-un asemenea cadru a permis obtinerea unui larg consens, naintea promovarii lor spre aprobare, de catre Guvernul Romniei.

31

Avnd n vedere ca implementarea prevederilor Politicii industriale prin masurile cuprinse n Planul de Actiune necesita implicarea tuturor celor care actioneaza n acest domeniu, a fost promovata si aprobata Hotarrea de Guvern nr. 660/2001, prin care sunt nominalizate ministerele si institutiile, respectiv reprezentantii acestora, ntr-un Grup interministerial de lucru, constituit pentru coordonarea elaborarii si implementarii acestor documente. n plus, pentru cresterea operativitatii si eficientei actiunilor de implementare, precum si pentru monitorizarea acestora, s-a constituit o echipa operativa, subordonata Grupului de lucru, care executa, urmareste si informeaza asupra ndeplinirii tuturor hotarrilor. Ministerul Industriei si Resurselor este organul de specialitate al administratiei publice centrale, responsabil cu elaborarea si implementarea politicii industriale. Activitatea sa este sustinuta de: - Institutul de Management si Informatica , care realizeaza si gestioneaza baza de date si sistemul informational n domeniile industriei si resurselor, n strnsa legatura cu sistemul informational national si international. - Oficiul Participatiilor Statului si Privatizarii n Industrie , care exercita n numele Ministerului Industriei si Resurselor atributiile acestuia ca institutie publica implicata n domeniul privatizarii si deruleaza activitatile legate de exercitarea calitatii de actionar al statului la societatile si companiile nationale si la celelalte societati comerciale din portofoliul acestuia. Ministerul Dezvoltarii si Prognozei este organul de specialitate al administratiei publice centrale n subordinea Guvernului care aplica strategia si Programul Guvernului n vederea promovarii politicilor de dezvoltare economica si sociala, pentru stimularea atragerii investitiilor straine n Romnia si elaborarea analizelor si prognozelor privind dezvoltarea economiei romnesti. Consiliul Concurentei, ca autoritate administrativa autonoma n domeniul concurentei, si Oficiul Concurentei, ca organ de specialitate n subordinea

32

Ministerului Finantelor Publice, sunt abilitate pentru aplicarea prevederilor Legii nr. 21/1996 a concurentei si a Legii nr. 143/1999 privind ajutorul de stat, urmarind protectia, mentinerea si stimularea concurentei si a unui mediu concurential normal. Autoritatea pentru Privatizare si Administrarea Participatiilor Statului, nfiintata n decembrie 2000 prin reorganizarea Fondului Proprietatii de Stat, n subordinea Guvernului, este responsabila pentru implementarea strategiei de privatizare si restructurare precum si pentru administrarea participatiilor statului n societatile comerciale din portofoliul sau. Ministerul pentru ntreprinderile Mici si Mijlocii si Cooperatie este institutia guvernamentala responsabila pentru elaborarea, promovarea, implementarea si integrarea politicilor si programelor pentru ntreprinderile mici si mijlocii si cooperatie. Ministerul Apelor si Protectiei Mediului este institutia guvernamentala responsabila cu promovarea la nivel national al politicilor de protectie a mediului nconjurator. Ministerul Educatiei si Cercetarii este institutia guvernamentala cu atributii si responsabilitati n domeniul cercetarii, dezvoltarii si inovarii, precum si n implementarea rezultatelor acestora. Ministerul Comunicatiilor si Tehnologiei Informatiei este institutia guvernamentala cu atributii si responsabilitati n domeniul dezvoltarii societatii informationale. Ministerul Agriculturii, Alimentatiei si Padurilor este institutia guvernamentala cu atributii n domeniul industriei alimentare. Ministerul Muncii si Solidaritatii Sociale este institutia guvernamentala care asigura si coordoneaza aplicarea strategiei si politicilor Guvernului n domeniul muncii, protectiei si solidaritatii sociale. Are atributii importante n ceea ce priveste ocuparea, formarea si reconversia profesionala a

33

fortei de munca, cu deosebire a celei disponibilizate n urma restructurarii, privatizarii si lichidarii ntreprinderilor. n acest scop, au fost create Agentia Nationala pentru Ocuparea Fortei de Munca si Consiliul National de Formare Profesionala a Adultilor. Camerele de Comert, Industrie si Agricultura , la nivel national si regional, ofera societatilor comerciale accesul la informatii privind comunitatea de afaceri, privatizarea, restructurarea-retehnologizarea, piata financiara, piata bursiera/de marfuri si valori, piata extrabursiera, asigurarea calitatii si certificarea produselor, distributia moderna a produselor si servicii de consultanta. Centrele EURO INFO functioneaza n sprijinul dezvoltarii IMM, sub forma unei retele de centre interconectate care ofera servicii de informare, consultare si asistenta pe probleme comunitare pentru intreprinderi, actionnd n acest fel ca o interfata ntre institutiile europene si mediul local de afaceri n care si desfasoara activitatea. Reteaua constituita la nivel national este compusa din opt centre EURO INFO n orasele: Bucuresti, Constanta, Cluj, Iasi, Brasov, Timisoara, Baia Mare si Galati. Institutul National de Statistica este autoritatea publica ce asigura colectarea, prelucrarea si publicarea informatiilor si datelor statistice, referitoare la evolutia activitatilor economico-sociale.

34

ANEXA Acquis-ul comunitar n domeniul politicilor industriale Nota: Spre deosebire de celelalte capitole de negociere, politicile industriale se disting prin faptul ca acquis-ul nu cuprinde dect doua acte cu caracter obligatoriu, cea mai mare parte fiind reprezentata de comunicari transmise de Comisia Europeana celorlalte institutii ale Uniunii privind continutul politicilor, si care nu au caracter obligatoriu. Cu foarte putine exceptii, continutul acestor comunicari nu este disponibil n bazele de date Celex si Eur-Lex si, prin urmare, nu au fost rezumate mai jos. De asemenea, numerotarea sectiunilor din lista actelor acquis-ului nu se regaseste n catalogul decimal Eur-Lex, ntruct acesta nu cuprinde o sectiune dedicata exclusiv politicilor industriale. Legenda: 32002R1221 Codul alocat actului normativ, sub care acesta poate fi cautat n original n limbile oficiale ale UE n bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Denumirea actului normativ n limba engleza Denumirea actului normativ n limba romna Publicatia oficiala a UE n care actul normativ a fost publicat initial Prezentarea pe scurt a continutului actului normativ (rezumatul are valoare strict orientativa) Cuvinte-cheie n limba engleza cu care pot fi operate cercetari

Regulation/Directive/Decision Regulamentul/Directiva/Decizia Publicatia: Continut: Xxxxxxxxxx

Key words :

35

Cuvinte cheie:

tematice n bazele de date legislative Celex si Eur-Lex Cuvinte-cheie n limba romna cu care pot fi operate cercetari tematice n baza de date legislative a Centrului de Informare al Comisiei Europene la Bucuresti, www.infoeuropa.ro, si a Centrului de Resurse Juridice, www.crj.ro

1 Acte cu caracter obligatoriu 31996D0413 96/413/EC: Council Decision on the 25 th of June 1996 on the implementation of a Community action programme to strengthen the competitiveness of European industry. Decizia nr. 96/413/CE a Consiliului din 25 iunie 1996 privind aplicarea programului de actiune comunitar de crestere a competitivitatii industriei europene. Publicatia: OJ L 167 06.07.1996 p.55 Modificat si completat prin: Continut: Prin decizie sunt stabilite obiectivele programului de actiune n materia consolidarii competitivitatii industriei europene, Comisia Europeana urmnd sa elaboreze anual un raport de evaluare a rezultate lor obtinute. Anexa cuprinde liniile directoare ale programului de actiune. Key words: action programme; competitiveness; industrial cooperation; industrial development; Community industrial policy; European industrial area. Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, cooperare industriala, dezvoltare industriala, politica industriala comunitara, spatiul industrial european. 36

31997D0837 97/837/EC: Commission Decision on the 9 th of December 1997 amending Decision 83/247/EEC setting up a committee on Community policy regarding forestry and forestry-based industries. Decizia nr. 97/837/CE a Comisiei din 9 decembrie 1997 pentru modificarea si completarea Deciziei nr. 83/247/CEE privind nfiintarea Comitetului privind politica comunitara referitoare la industriile de prelucrare a lemnului. Publicatia: OJ L 346 17.12.1997 p.95 Modificat si completat prin: Continut: Decizia redefineste componenta Comitetului privind politica comunitara referitoare la industriile de prelucrare a lemnului, ce va fi alcatuit din repre zentantii organizatiilor industriei forestiere, preciznd rolul sau n politica comunitara cu privire la industriile de prelucrare a lemnului. Decizia stabileste, de asemenea, durata mandatului comitetului. Anexa prezinta componenta comitetului. Key words: printing; publication; pulp and paper industry; sylviculture; wood industry; EC advisory committee. Cuvinte cheie: tiparire, publicatie, industrie de celuloza si hrtie, silvicultura, industria lemnului, comitet consultativ al CE.

2 Acte fara caracter obligatoriu 2.1 Aspecte generale 51990DC0556 Industrial Policy in an open and competitive environment: Guidelines for a Community Approach. Politica industriala ntr-un mediu deschis si concurential: linii directoare pentru o abordare comunitara Data adoptarii: 16.11.1990

37

51994DC0319 Communication from the Commission to the Council, to the European Parliament, Economic and Social Committee and the Committee of the Regions An Industrial Competitiveness Policy for the European Union. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: O politica a competitivitatii industriale pentru Uniunea Europeana. Data adoptarii: 14.09.1994 31994Y1206(01) Council Resolution on the 21 st of November 1994 on the strengthening of the competitiveness of Community industry. Rezolutia Consiliului din 21 noiembrie 1994 privind cresterea competitivitatii industriei comunitare. Publicatia: OJ C 343 06.12.1994 p.1 Modificat si completat prin: Continut: Prin rezolutie, Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei Cresterea competitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice si de intentia acesteia de a prezenta un plan de actiune pentru popularizarea si aplicarea comunicarii, cernd statelor membre sa creeze un climat favorabil dezvoltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea ca pol de atractie pentru amplasarea ntreprinderilor de masini si echipamente, sa ncurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea personalului calificat si sa sprijine initiativele de cooperare bazate pe avantajul reciproc, acordnd o atentie deosebita dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii. Prin rezolutie, Consiliul cere si Comisiei sa tina cont de necesitatile de cercetare si dezvoltare din domeniu si sa promoveze adaptarea la schimbarile intervenite n industrie, cadrul legislativ necesar functionarii pietei interne si sa aplice programe integrate de dezvoltare a ntreprinderilor mici si mijlocii. 38

Key words:

Community industrial policy; competitiveness; economic and social cohesion; job creation; competition; industrial cooperation. Cuvinte cheie: politica industriala comunitara, competitivitate, coeziune economica si sociala, creare de locuri de munca, concurenta, cooperare industriala. 51996DC0463 Communication from the Commission Benchmarking The Competitiveness of European Industry Comunicare a Comisiei: Analiza comparata a competitivitatii industriei europene Data adoptarii: 19.10.1996 Key words: competitiveness; economic analysis; productivity; European industrial area. Cuvinte cheie: competitivitate, analiza economica, productivitate, spatiul industrial european. 51997DC0153 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - Benchmarking Implementation of an Instrument available to Economic Actors and Public Authorities. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Analiza comparata utilizarea unui instrument la ndemna operatorilor economici si autoritatilor locale. Data adoptarii: 16.04.1997 Key words: competitiveness; economic analysis; productivity; statistics; European industrial area. Cuvinte cheie: competitivitate, analiza economica, productivitate, statistici, spatiul industrial european. 51998DC0534 Communication from the Commission to the Council The contribution of business services to industrial performance A common policy 39

framework . Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Contributia serviciilor din domeniul afacerilor la performanta industriala. Un cadru al politicii comune. Data adoptarii: 21.09.1998 Key words: competitiveness; productivity; provision of services; type of business; Community industrial policy. Cuvinte cheie: competitivitate, productivitate, furnizare de servicii, tip de afacere, politica industriala comunitara. 51998DC0718 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The competitiveness of European enterprises in the face of globalisation: how it can be encouraged. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor Competitivitatea ntreprinderilor europene n fata globalizarii: cum poate fi stimulata. Data adoptarii: 20.01.1999 Key words: competitiveness; industrial policy; international market; world economy; European undertaking. Cuvinte cheie: competitivitate, politica industriala, piata internationala, economie mondiala, ntreprindere europeana. 51999DC0465 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - Structural change and adjustment in European manufacturing. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Schimbarile structurale si ajustarea industriei europene. Data adoptarii: 05.10.1999 Key words: competitiveness; investment; processing industry; EC countries.

40

Cuvinte cheie: competitivitate, investitie, industrie prelucratoare, state membre ale CE. 52001DC0454 Communication from the Commission towards a strategic vision of life sciences and biotechnology: consultation document. Comunicare a Comisiei: Spre o viziune strategica asupra stiintelor vietii si biotehnologiei document pentru dezbatere. Data adoptarii: 04.09.2001 Continut: Conform Comunicarii, stiintele vietii si biotehnologia prezinta o importanta strategica pentru Europa, motiv pentru care Comisia asteapta comentarii din partea societatii civile, a cercetatorilor, a autoritatilor publice si a operatorilor economici, comentarii care sa contribuie la finalizarea documentului privind politica n domeniu. Key words: life sciences; biotechnology; innovation; competitiveness; genetically altered organism; ethics; public awareness campaign. Cuvinte cheie: stiintele vietii, biotehnologie, inovatie, competitivitate, organism modificat genetic, etica, campanie de constientizare a publicului. 2.2 Cooperarea industriala 51995DC0071 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament - Industrial cooperation with the countries of Central/Eastern Europe. Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Cooperarea industriala cu tarile din Centrul si Estul Europei. Data adoptarii: 14.03.1995

41

31996Y0713(02) Council Resolution on the 25 th of June 1996 on industrial cooperation with other regions and third countries, inter alia in the Mediterranean. Rezolutia Consiliului din 25 iunie 1996 privind cooperarea industriala cu alte regiuni si terte tari, ntre altele n zona Mediteranei. Publicatia: OJ C 203 13.07.1996 p.4 Continut: Consiliul apreciaza progresul facut n cooperarea industriala cu terte state, n special cele din Centrul si Estul Europei aflate n procesul de aderare la Uniunea Europeana, invitnd Comisia sa examineze dificultatile cu care se confrunta aceste tari ca si n alte spatii, cum ar fi Asia, America Latina, Statele Unite si Japonia. n ceea ce priveste zona Marii Mediterane, este subliniat faptul ca dezvoltarea industriala a zonei este baza dezvoltarii unei economii competitive si una din principalele cerinte de atragere a investitiilor, dezvoltare ce trebuie facuta pe baza parteneriatului economic si financiar, ntr-o abordare coerenta si integrata, bazata pe un program de lucru specific. Prin rezolutie, Consiliul cere Comisiei sa faca propuneri de cooperare industriala cu terte state si sa supuna rapoarte asupra actiunilor ntreprinse, pe baza carora se va organiza o discutie avnd drept scop evaluarea contributiei facute de cooperarea industriala la dezvoltarea socio-economica a statelor terte. Key words: industrial cooperation; third country; European industrial area; competitiveness; Community policy; industrial policy. Cuvinte cheie: cooperare industriala, stat tert, spatiul industrial european, competitivitate, politica comunitara, politica industriala.

42

2.3 Mediul nconjurator si industria 31992Y1216(02) Council resolution on the 3 rd of December 1992 concerning the relationship between industrial competitiveness and environmental protection. Rezolutia Consiliului din 3 decembrie 1992 privind relatia dintre competitivitatea industriala si protectia mediului nconjurator. Publicatia: OJ C 331 16.12.1992 p.5 Continut: Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei privind competitivitatea industriala si protectia mediului, considernd esentiala cooperarea dintre cele doua domenii, cernd dezvoltarea unor sisteme de management care sa tina cont de conditiile de mediu. Consiliul apreciaza intentia Comisiei de dezvoltare durabila a industriei, considernd ca masurile comunitare trebuie sa fie coerente, previzibile si practicabile, n special cele privind ntreprinderile mici si mijlocii ca si nevoia de a informa industria asupra dezvoltarii si folosirii tehnologiilor curate si a folosirii si publicarii studiilor de impact. Comisia este invitata de a propune noi acte legislative, sa dezvolte metode care sa vina n sprijinul politicilor de mediu si de mbunatatire a tehnologiilor industriale. Statele membre sunt invitate sa coopereze n vederea dezvoltarii tehnologiilor de mediu si sa promoveze protectia mediului. Key words: competitiveness; European industrial area; environmental protection; environmental policy; industrial policy. Cuvinte cheie: competitivitate, spatiul industrial european, protectia mediului, politica n domeniul mediului, politica industriala. 52000DC0265 Communication from the Commission Promoting sustainable development in the EU non-energy extractive industry. 43

Comunicare a Comisiei: Promovarea dezvoltarii durabile n industria extractiva ne-energetica a UE. Data adoptarii: 03.05.2000 Continut: Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile gene rale de promovare a dezvoltarii durabile n industria extractiva ne-energetica. Comunicarea prezinta contextul dezvoltarii durabile, problemele prioritare pentru dezvoltarea durabila a industriei extractive neenergetice si actiunile ce vor fi ntreprinse de Comisie. Key words: competitiveness; environmental impact; mining industry; sustainable development; Community policy. Cuvinte cheie: competitivitate, impact asupra mediului, industria miniera, dezvoltare durabila, politica comunitara.

2.4 Industria chimica 51996DC0187 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament and the Economic and Social Committee An Industrial Competitiveness Policy for the European Chemical Industry: An Example. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si Comitetul Economic si Social O politica a competitivitatii industriale a industriei chimice europene: studiu de caz. Data adoptarii: 30.04.1996 Key words: chemical industry; competition policy; competitiveness industrial policy. Cuvinte cheie: industria chimica, politica n domeniul concurentei, competitivitate, politica industriala.

44

2.5 Industria constructoare de masini 51994DC0380 Communication from the Commission Strengthening the competitiveness of the European machinery construction industry. Comunicare a Comisiei: Cresterea competitivitatii industriei europene constructoare de masini. Data publicarii: 25.10.1994 31995Y1219(01) Council Resolution on the 27 th of November 1995 on the strengthening of the competitiveness of the European mechanical engineering industry. Rezolutia Consiliului din 27 noiembrie 1995 privind cresterea competitivitatii industriei europene a constructiilor mecanice. Publicatia: OJ C 341 19.12.1995 p.1 Continut: Consiliul ia nota de Comunicarea Comisiei Consolidarea competitivitatii industriei mecanice europene si de intentia acesteia de a prezenta un plan de actiune de diseminare si implementare a comunicarii si cere statelor membre sa creeze un climat favorabil dezvoltarii industriei mecanice si sa mentina Uniunea ca pol de atractie pentru amplasarea ntreprinderilor de masini si echipamente, sa ncurajeze cercetarea, dezvoltarea si formarea personalului calificat si sa sprijine initiativele de cooperare bazate pe avantajul reciproc, acordnd o atentie deosebita dezvoltarii ntreprinderilor mici si mijlocii. Prin rezolutie, Consiliul cere Comisiei sa tina cont de necesitatile de cercetare si dezvoltare din domeniu si sa promoveze dezvoltarea capacitatii de adaptare la schimbarilor intervenite n industrie, sa promoveze cadrul legislativ necesar functionarii pietei interne si sa implementeze programe integrate de dezvoltare a ntreprinderilor mici si mijlocii, declarndu-si intentia de a disemina si 45

implementa masurile incluse n rezolutie. mechanical engineering; European Union; competitiveness; Community programme; industrial cooperation. Cuvinte cheie: industrie mecanica, Uniunea Europeana, competitivitate, program comunitar, cooperare industriala. Key words: 2.6 Industria aerospatiala 51997DC0466 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The European aerospace industry Meeting the global challenge. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria aerospatiala europeana. ntmpinarea provocarii globale. Data publicarii: 24.09.1997 Key words: aerospace industry; competitiveness; research and development; satellite communications; space policy. Cuvinte cheie: industria aerospatiala, competitivitate, cercetare si dezvoltare, comunicatii prin satelit, politica spatiala. 2.7 Industria aeronautica 51992DC0164 Communication from the Commission to the Council - The European Aircraft Industry: First assessment and possible Community actions Comunicare a Comisiei catre Consiliu: Industria aeronautica europeana. Prima evaluare si posibile actiuni comunitare. Data publicarii: 29.04.1992

46

2.8 Industria de aparare 51997DC0583 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - Implementing European Union strategy on defencerelated industries. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Punerea n aplicare a strategiei Uniunii Europene privind industriile legate de aparare. Data publicarii: 04.12.1997

2.9 Industria constructiilor 51997DC0539 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committe of the Regions - 'The competitiveness of the construction industry'. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industriei constructiilor. Data publicarii: 04.11.1997 Key words: building industry; c ompetition policy; competitiveness; labour market; public works Cuvinte cheie: industria constructiilor, politica n domeniul concurentei, competitivitate, piata muncii, lucrari publice 2.10 Industria textila 51995DC0447 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The Impact of International Developments on the Community' s Textile and Clothing Sector. 47

Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Impactul evolutiilor pe plan mondial asupra sectorului comunitar al textilelor si mbracamintei. Data publicarii: 11.10.1995 51996DC0210 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The competitiveness of subcontracting in the textile and clothing industry in the European Union. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea subcontractarii n industria textila si a mbracamintei n Uniunea Europeana. Data publicarii: 15.05.1996 Key words: competitiveness; small and medium-sized businesses; sub-contracting; textile industry; Community programme. Cuvinte cheie: competitivitate, ntreprinderi mici si mijlocii, subcontractare, industria textila, program comunitar. 51997DC0454 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - Plan of action to increase the competitiveness of the European textile and clothing industry. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Planul de actiune pentru cresterea competitivitatii industriei textile si a mbracamintei. Data publicarii: 29.10.1997 Key words: clothing industry; competitiveness; textile industry; Community industrial policy; European industrial area. Cuvinte cheie: industria de mbracaminte, competitivitate, industria textila, politica industriala comunitara, spatiul industrial european.

48

2.11 Industria siderurgica 51998DC0220 Communication from the European Commission to the Council, the European Parliament and the ECSC Consultative Committee on a global approach to promote regional and social conversion and to facilitate industrial restructuring in the Central and Eastern European Countries: the case of steel. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si Comitetul Consultativ CECO privind solutiile cuprinzatoare pentru stimularea transformarilor regionale si sociale si favorizarea restructurarii industriale n statele din Europa Centrala si Rasariteana: cazul otelului. Data publicarii: 07.04.1998 Key words: industrial conversion; industrial restructuring; iron and steel industry; socio-economic conditions; CEEC. Cuvinte cheie: conversie industriala, restructurare industriala, industria siderurgica, conditii socio-economice, statele din Europa Centrala si Rasariteana. 51999DC0453 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament and the ECSC Consultative Committee - The state of the competitiveness of the steel industry in the EU Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si Comitetul Consultativ CECO: Situatia competitivitatii industriei siderurgice n UE Data publicarii: 05.10.1999 Key words: competitiveness; industrial cooperation; iron and steel industry; third country; ECSC. Cuvinte cheie: competitivitate, cooperare industriala, industrie siderurgica, stat tert, CECO.

49

2.12 Industria constructiilor navale 51997DC0470 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - Towards a new shipbuilding policy. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Catre o noua politica a constructiilor navale. Data publicarii: 01.10.1997 Key words: aid system; competitiveness; research and development; shipbuilding; shipping policy. Cuvinte cheie: sistem de ajutoare, competitivitate, cercetare si dezvoltare, industrie navala, politica transporturilor maritime 2.13 Industria constructoare de autovehicule 51995DC0689 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament - A community strategy to reduce CO 2 emissions from passenger cars and improve fuel economy. Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Strategia comunitara de reducere a emisiilor de CO2 ale autovehiculelor de pasageri si de mbunatatire a economisirii de combustibili. Data publicarii: 20.12.1995 51996DC0327 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - European Automobile Industry. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Industria europeana constructoare de autoturisme.

50

Data publicarii: 10.07.1996 Key words: competitiveness; industrial research; motor industry; production; Community industrial policy. Cuvinte cheie: competitivitate, cercetare industriala, industria motoarelor, productie, politica industriala comunitara. 51996DC0248 Communication from the Commission to the European Parliament and the Council on a future strategy for the control of atmospheric emissions from road transport taking into account the results from the Auto/Oil Programme Comunicare a Comisiei catre Parlamentul European si Consiliu asupra viitoarei strategii privind controlul emisiilor atmosferice provenite din transportul rutier, n lumina rezultatelor Programului Auto/Petrol Data publicarii: 18.06.1996 Key words: atmospheric pollution; die sel fuel; motor fuel; oil pollution; Community programme. Cuvinte cheie: poluare atmosferica, combustibil diesel, combustibil pentru motor, poluare petroliera, program comunitar. 2.14 Industria farmaceutica 51993DC0718 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament on the outlines of an industrial policy for the pharmaceutical sector in the European Community. Comunicarea Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European privind liniile generale ale politicii industriale privind sectorul farmaceutic n Comunitatea Europeana. Data publicarii: 02.03.1994 31996Y0508(01) Council Resolution on the 23 rd of April 1996 designed to implement the outlines of an industrial policy in the pharmaceutical sector in the European Union. 51

Rezolutia Consiliului din 23 aprilie 1996 proiectata pentru implementarea liniilor generale ale politicii industriale n sectorul farmaceutic n Uniunea Europeana. Publicatia: OJ C 136 08.05.1996 p.5 Continut: Consiliul subliniaza importanta cooperarii n industria farmaceutica, a cercetarii si dezvoltarii n domeniu si a garantarii proprietatii intelectuale ca si rolul ntreprinderilor mici si mijlocii si a Agentiei Europene de Evaluare a Produselor Medicinale, a cooperarii cu terte state si invita statele membre sa continue punerea n practica a obiectivelor politicii industriale n sectorul farmaceutic. Key words: pharmaceutical industry; competition; industrial restructuring; research and development; drug surveillance; intellectual property. Cuvinte cheie: industria farmaceutica, concurenta, restructurare industriala, cercetare si dezvoltare, supravegherea medicamentelor, proprietate intelectuala. 51998DC0588 Communication from the Commission on the single market in pharmaceuticals. Comunicarea Comisiei privind piata unica a produselor farmaceutice Data publicarii: 25.11.1998 Key words: biotechnology; free movement of goods; pharmaceutical industry; pharmaceutical product; EC internal market. Cuvinte cheie: biotehnologie, libera circulatie a marfurilor, industria farmaceutica, produs farmaceutic, piata interna a CE. 2.15 Tehnologia informatiei si comunicatiilor 51997DC0152 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee 52

of the Regions - 'The competitiveness of the European Information and Communication Technologies (ICT) Industries'. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Competitivitatea industriilor europene din domeniul tehnologiei informatiei si comunicatiilor. Data publicarii: 16.04.1997 Key words: action programme; competitiveness; information technology; international competition; market. Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, tehnologia informatiei, concurenta internationala, piata. 31998H0560 98/560/EC: Council Recommendation on the 24 th of September 1998 on the development of the competitiveness of the European audiovisual and information services industry by promoting national frameworks aimed at achieving a comparable and effective level of protection of minors and human dignity. Recomandarea nr. 98/560/CE a Consiliului din 24 septembrie 1998 privind dezvoltarea competitivitatii industriei europene a serviciilor audiovizuale si de informare prin promovarea masurilor nationale care sa conduca la obtinerea unui nivel comparabil si eficient al protectiei minorilor si demnitatii umane Publicatia: OJ L 270 07.10.1998 p.48 Continut: Consiliul recomanda statelor membre sa suplimenteze cadrul legislativ de protejare a minorilor si a demnitatii umane n domeniul audiovizualului si a serviciilor de informare, invitnd industria de audiovizual sa coopereze si sa dezvolte coduri de conduita care sa protejeze minorii si demnitatea umana. Comisia este invitata sa furnizeze instrumentele financiare necesare de implementare a cadrului legal national necesar de protejare a minorilor si demnitatii umane, sa ncurajeze cooperarea internationala si schimbul de experienta si 53

sa dezvolte o metodologie de evaluare a masurilor ntreprinse n domeniu. Anexa prezinta liniile indicative de implementare, la nivel national, a cadrului legislativ de protejare a minorilor si a demnitatii umane. Key words: administrative cooperation; approximation of laws; competitiveness; infancy; information policy; European audio-visual area. Cuvinte cheie: cooperare administrativa, armonizarea legislatiilor nationale, competitivitate, minor, politica de informare, zona audio-vizuala europeana. 2.16 Industria reciclarii deseurilor 51998DC0463 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament and the Economic and Social Committee - The competitiveness of the recycling industries. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European si Comitetul Economic si Social: Competitivitatea industriilor de reciclare a deseurilor. Data publicarii: 22.07.1998 Key words: action programme; competitiveness; recycling of waste; recycling technology; waste management. Cuvinte cheie: program de actiune, competitivitate, reciclarea deseurilor, tehnologie de reciclare, gestionarea deseurilor. 2.18 Industria de prelucrare a lemnului 51999DC0457 Communication from the Commission to the Council, the European Parliament, the Economic and Social Committee and the Committee of the Regions - The state of the competitiveness of the EU forest54

based and related industries. Comunicare a Comisiei catre Consiliu, Parlamentul European, Comitetul Economic si Social si Comitetul Regiunilor: Situatia competitivitatii industriilor forestiere europene si a industriilor conexe. Data publicarii: 05.10.1999 Key words: competitiveness; wood industry; EC internal market Cuvinte cheie: competitivitate, industria lemnului, piata interna a CE 2.19 Inovarea 52000DC0567 Communication from the Commission to the Council and the European Parliament - Innovation in a knowledge-driven economy Comunicare a Comisiei catre Consiliu si Parlamentul European: Inovare ntr-o economie bazata pe cunoastere. Data publicarii: 20.09.2000 Continut: Obiectivul Comunicarii este de a stabili liniile generale ale politicii de valorificare a inovatiei, necesare industriei europene de a deveni mai competitiva, fiind o componenta de baza a politicii ntreprinderilor si un obiectiv major al politicii n domeniul cercetarii. Comunicarea stabileste obiectivele politicii de valorificare a inovatiei (coerenta politicilor de inovatie, cadru legal permisibil, ncurajarea crearii ntreprinderilor, mbunatatirea interfetelor n sistemele de inovatii, deschiderea societatii spre inovatii), ca si prioritatile si actiunile ce pot fi ntreprinse. Anexa stabileste un set de indicatori de evaluare a performantei europene n domeniul inovatiei. Key words: business policy; economic policy; innovation; investment; research policy. Cuvinte cheie: politica afacerilor, politica economica, inovatie, investitie, politica n domeniul cercetarii.

55