Mircea Eliade:Nunta in cer

Publicat in 1939, Nunta in cer" este un roman de dragoste, care se incadreaza in directia realista a prozei eliadesti din prima etapa a creatiei. Caracterizat drept cea mai integrala si ser ila intrupare a gidismului!l in literatura noastra" "Calinescu#, Mircea Eliade este un prozator modern care abordeaza o tematica de tip e$istentialist: eroii sai "in ma%oritate tineri# au o iata a&ecti a intensa, in care dragostea, nelinistea, moartea, dezorientarea, singuratatea constituie tot atatea marci ale e$istentei. Ca si alti mari scriitori ai epocii sale, Mircea Eliade creeaza persona%e problematice, spirite nelinistite, cautatoare, disponibile pentru toate e$perientele e$istentiale" "'. Micu#. 'in punct de edere compozitional, romanul Nunta in cer" este alcatuit din saisprezece capitole "numerotate cu ci&re romane, &ara titluri#( de)a lungul lor se inc*eaga cele doua con&esiuni pe care si le &ac, intr)o noapte, doi barbati ) +ndrei Ma rodin si ,arbu -asnas ) a&lati la o cabana de anatoare, din munti. .omanul are si un moto e$tras din Noul /estament...", Cartea intaia catre corinteni", capitolul 13, paragra&ul 10. 'in e ocarea intamplarilor "scoase la i eala de &lu$ul memoriei#, intelegem ca, cei doi barbati iubisera, in perioade di&erite, aceeasi &emeie: 1ena "pentru -asnas# si 2leana "pentru Ma rodin#. 3ubiectul propriu)zis se inc*eaga in cate a linii, accentul cazand pe analiza lucida a sentimentului iubirii. Cu toate ca istorisirea lui -asnas cuprinde partea a doua a cartii "capitolele 4)452#, in timp, intamplarile le preced pe acelea traite de Ma rodin. 1a cel mai simplu ni el de interpretare, aceasta istorisire6 con&esiune ar putea &i po estita ast&el: 2n 1917, in timpul primului razboi mondial, ,arbu -asnas "student roman in 8ranta, de enit o&iter in armata acestui stat# este trimis in Moldo a, in cadrul misiunii militare &ranceze. Prin aprilie, in timp ce calatorea cu trenul spre 2asi, -asnas o cunoaste pe 1ena, o tanara de cincisprezece ani, disperata din pricina unei intamplari oarecum banale: matusa care o insotea coborase intr)o gara si nu izbutise sa se intoarca la timp, lasandu)si nepoata singura.

'intr)un impuls ca aleresc, -asnas o a%uta sa coboare la destinatie, dand)o in gri%a unui prieten "&unctionar in gara#( pe urma, prins in arte%ul ietii de &iecare zi, tanarul uita acest episod. 'upa razboi, acaparat de &renezia imbogatirii "care cuprinsese societatea romaneasca# si mostenitor al unei mari a eri "ramasa de la unc*iul sau#, -asnas de ine un prosper om de a&aceri si intra in lumea mondena a Capitalei. 2ntr)o seara, prin 1909, in casa prietenei sale, Clod:, ,arbu -asnas o reintalneste pe 1ena, de enita acum o tanara &rumoasa si sobra, pe care gazda o prezinta drept ultima &ecioara din secolul 424;". <bisnuit cu noncon&ormismul &emeilor din lumea pe care o &rec enta, -asnas glumeste si cu 1ena, dar se lo este de rezistenta ing*etata si de duritatea conceptiilor ei conser atoare. Nu peste multa reme insa, in timp ce calatorea, cu trenul, spre Milano, tanarul ramane surprins azand)o pe 1ena "care ii a marturisi, mai tarziu, ca il urmase intentionat, deoarece se indragostise de el#. 2n termenii relatiei sacru)pro&an, -asnas il reprezinta pe cel de)al doilea( din aceasta pricina, iubirea dintre el si 1ena "nascuta ca urmare a unui ramasag, in spatiul unei 5enetii *ibernale si triste#, nu poate consona cu armonia cosmica, totul pe)trecandu)se la intamplare. C*iar si casatoria celor doi "o&iciata la Paris, in cadru restrans# este determinata tot de *azard, &ara ca mirele sa se gandeasca prea mult. 2ntorsi in tara si in lumea mondena a ,ucurestiului, cei doi incep sa se instraineze: orgoliosul sot se zbate intre iubire, ne&ericire si indoiala, in timp ce 1ena traieste caderea" din mit, in) banalul cotidian: pierduse incetul cu incetul ceea ce era mister, spontaneitate, &antezie in &aptura ei". +sa trec trei ani, timp in care cuplul socotit a &i per&ect nu poate a%unge la implinire: imi dadeam si eu seama uneori ca am &i putut trai cu ade arat &ericiti, ca totul ne pregatise pentru asta, dar se intampla ce a, dincolo de noi si de dragostea noastra, care ne &acea sa su&erim si sa cautam su&erinta". 2n aceste conditii, dorinta lui -asnas de a a ea un copil este pri ita de 1ena ca o *otarare accidentala, luata la intamplare si insu&icient gandita.

.e&uzul &emeii starneste mania atroce a barbatului si cei doi a%ung la di ort. Prima con&esiune ii apartine lui +ndrei Ma rodin si permite desci&rarea semni&icatiilor mitice ale romanului ca si e$plicarea titlului. 3criitor cunoscut si adulat in saloanele bucurestene pentru cartile sale "cu deosebire, pentru /ineretea Magdalenei" ) ultima aparitie#, Ma rodin o cunoaste pe 2leana in casa unui ar*itect, intr)o seara de = ianuarie, la opt)noua ani dupa despartirea ei de -asnas. Presimtita de 2leana inca din anii sederii in >ermania, intalnirea cu Ma rodin constituie modalitatea de recuperare a statutului ei mitic: el este un 2nitiat, nn Creator pe care ea il asteptase ca Euridice pe <r&eu, ca s)o sal eze "3tam seara la &ereastra si cantam asteptandu)te. 3tiam ca am sa te intalnesc"#. Mai tarziu, cand iubirea lor totala si acaparatoare il impiedica pe Ma rodin sa mai scrie, 2leana preia atributele or&ice, incercand, prin cantec, sa)1 intoarca la menirea lui( in acest punct, persona%ul se aseamana cu 1eana "cantareata din nu ela in curte la 'ionis", mesagera a poetului amnezic +drian#. 'e alt&el, in seara in care a cunoscut)o, Ma rodin a gasit)o pe 2leana langa pian. 2n planul pro&an, iata comuna a cuplului cuprinde intamplari lipsite de importanta: un drum al lui +ndrei 2a niste cunoscuti, in Moldo a, o e$cursie la Predeal, mici izite la prieteni. 2n tot acest timp, iubirea lor se ampli&ica, de parca barbatul si &emeia s)ar &i cunoscut si s)ar &i indragit intr)o alta iata, iar acum se intalneau dupa o lunga despartire "...trupurile noastre s)au recunoscut, ca dupa o lunga, blestemata despartire"#. 2n planul mitic, cei doi re&ac, prin iubire, &iinta per&ecta a +ndroginului pe care ?eus b despicase in doua, din in idie, alcatuind barbatul si &emeia: 'ar cel care a cunoscut, ca mine, desa arsita integrare, unirea aceea de neinteles pentru e$perienta si mintea omeneasca, stie ca de la un anumit ni el iata nu mai are s&arsit, ca omul moare pentru ca e singur, e despartit, despicat in doua, dar ca printr)o mare imbratisare se regaseste pe sine intr)o &iinta cosmica, autonoma si eterna..."

2n su&letul 2lenei, ce a ramasese totusi legat de pamant, de prima ei ipostaza "pro&ana#( asa se &ace ca, intr)o dimineata, ea isi e$prima dorinta de a a ea un copil. ,arbatului i se pare insa ca ast&el isi a pierde menirea sacra, de Creator si re&uza: Noi nu suntem o perec*e din aceasta lume "...#. 'estinul nostru nu se implineste aici pe pamant. Noi ne) am cunoscut numai in dragoste. 'ragostea e raiul nostru, dragostea &ara &ruct" . 'ornic sa ramana intr)c nes&arsita nunta in cer" "unde 2leana l)ar &i condus ca ,eatrice, pe 'ante, in Paradis#, Ma rodin se teme ca iubirea lor s)arputea adultera daca ar rodi aici, pe pamant". /otusi, incearca sa)i &agaduiasca o implinire a dorintei ei, cand a, cand om edea ca nu mai putem ramane prea mult in cer" . 2nainte de Paste, +ndrei si 2leana pleaca intr)un sat de munte, pentru a)si petrece acanta. +cum, in noaptea pro*odului si in 3ambata Mare, 2leana traieste la modul dramatic su&erinta mortii lui 2isus, identi)&icandu)si durerea pentru moartea iitoare a propriului copil cu aceea a 3&intei 8ecioare. 2ubirea de ine ast&el o *iero&anie. o re elare a sacrului. 2n acest timp insa, barbatul incepe sa cada" din cer", reeditand mitul lui 1uci&er: curand, cand indoielile pri ind trecutul misterios al 2lenei il incoltesc, Ma rodin simte ca nici o amintire cereasca nu mai ramanea pura, &erma" din iubirea lor, el insusi capatand atribute de inger cazut": in acele momente in&ernale imi %udecam iubita, asa cum isi %udeca orice barbat intunecat &emeia cu care s)a culcat o noapte" . Nici e$cursia in 2talia nu)l sal eaza de acest destin, din nunta lor in cer" ramanand doar betia aceasta intunecata a @caderiiA ". 2n iarna, dupa Craciun, cand 2leana se interneaza intr)o clinica "pentru a scapa de sarcina#, Ma rodin retraieste destinul lui 8aust ) omul care si)a andut su&letul 'ia olului si a carui iubita "Margareta# isi omorase copilul. Peste cat a timp, 2leana dispare &ara urma "probabil, in moarte#. Ma rodin incearca sa rein ie timpul iubirii, scriind un roman intitulat Nunta in cer", dar acesta nu mai seamana cu paradisul pierdut.