Sunteți pe pagina 1din 21

ACADEMIA DE STUDII ECONOMICE BUCURESTI FACULTATEA DE MARKETING

STUDIU DE CAZ CAFEAUA

SERIA B, GRUPA 1781

CUPRINS

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI..3 1.1.Prezentarea cafelei si a grupei de produse ali entare din care face parte!! " 1.#. I portanta in ali entatie a cafelei!!!!!!!!!!!!!!!!!$ 1.". %irectii de prelucrare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! !!& 1.$. Procesul te'nologic de producere a cafelei!!!!!!!!!!!!!... 7 1.&. (aracteristici de calitate!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!.....8 1.). *aloarea #utriti+e a cafelei!!!!!!!!!!!!!!!!!!!...11 1.7. A ,alare, transport si depozitare!!!!!!!!!!!!!!!!!..1# 1.8. Etic'etare!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!...1# 1.-. Sorti ente de cafea e.istente pe piata ro aneasca!!!!!!!!!!...1" 1.1/. (onsu ul national si international de cafea!!!!!!!!!!!!... 1$ CAPITOLUL 2. PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI.. 16 #.1. I portanta ,randului!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!!! 1) #.#. Pro o+area cafelei. Puncte forte!!!!!!!!!!!!!!!!! 17 #.". Prezentarea principalelor arci de cafea!!!!!!!!!!!!!!. 1BIBLIOGRAFIE 21

"

CAPITOLUL 1. CARACTERIZAREA MERCEOLOGICA A CAFELEI

Prezenta lucrare isi propune sa faca o trecere in +edere a principalelor caracteristici erceologice ale cafelei si a produselor ali entare gustati+e din care face parte, precu si date cu pri+ire la principalele sorti ente co ercializate si date despre consu ul in Ro ania si in tarile Uniunii Europene. In a doua parte a lucrarii +oi prezenta principalele fir e de pe piata cafelei, felul in care acestea isi pro o+eaza produsele

1.1.

Prezen !re! "!#e$e% &% ! 'r()e% *e )r+*(&e '(& ! %,e

(afeaua face parte din grupa produselor ali entare nu ita S0I1U2E30E. In aceasta grupa sunt curinse produsele ali entare neurotonice si cardiotonice,deoarece contin su,stante far acologice acti+e, ce actioneaza asupra siste ului ner+os central, asupra siste ului circulator si dez+olta o actiune diuretica. (afeaua face parte din grupa sti ulentelor. Alte produse care fac parte din aceasta grupa sunt ceaiul si cacao. (afeaua a fost descoperita pentru pri a data in Estul Africii, intr4o zona a Etiopiei, cunoscuta su, nu ele de 5affa 6 legenda populara +or,este despre un pastor de capre pe nu e 5aldi, care a o,ser+at un co porta ent destul de agitat al caprelor, dupa ce acestea consu asera fructele unui ar,ust. (urios de acest feno en, 5aldi a incercat sa consu e el insusi acele fructe si a constatat ca ii confera o senzatie de re+igorare. Auzind despre aceasta planta e.traordinara, calugarii au uscat fructele, astfel incat sa le poata transporta la anastirile ai indepartate. Ulterior au reconstituit fructele cu apa, le4au consu at si au ,aut lic'idul, care ii sti ula si ii tinea tre7i pentru rugaciune. Cafeaua in Europa (o erciantii +enetieni au adus cafeaua in Europa in 1)1&. 2a inceput, cafeaua se +indea de catre co erciantii de li onada si se credea ca are calitati edicinale. Pri ul agazin de cafea din Europa a fost desc'is la *enetia in 1)8", iar cele,rul (affe 8lorian din Piazza San 1arco a fost desc'is in 17#/. 6data a7unsa in Europa, aceasta noua ,autura a fost puternic criticata de ,iserica catolica, iar ulti considerau ca papa ar tre,ui sa o interzica, deoarece o nu eau ,autura dia+olului. Spre surprinderea lor, papa a ,inecu+antat cafeaua declarand4o ,autura crestineasca. Cafeaua in America In anii 17//, cafeaua si4a croit dru ul pana in A erici datorita unui capitan francez de infanterie care a dus cu sine o ica planta in lunga sa calatorie peste Atlantic. Astazi, peste $// de iliarde de cani de cafea sunt consu ate in fiecare an, cafeaua fiind cea ai populara ,autura din lu e. Este interesant ca, desi cafeaua este originara din Africa, culti+area ar,orelui in aceasta parte a lu ii este relati+ recenta. %e fapt, plantatorii ,ritanici au fost cei care au reintrodus cresterea cafelei in Africa, c'iar dupa Pri ul Raz,oi 1ondial, infiintand plantatii in zone care ofereau un cli at si un sol propice infloririi ar,orelui.

$ Ase anarile fonetice dintre cu+antul 9cafea9 si ec'i+alentii sai europeni : in italiana 9caffe9, in franceza 9caff;9 si 9<affee9 in ger ana, de e.e plu=, i4au deter inat pe oa eni sa creada ca nu ele pro+ine din 95affa9, pro+incia etiopiana de unde cafeaua isi trage o,arsia. %ar o alta ipoteza a sugerat ca acest cu+ant po+ine din ara,escul 9>ua'?e<9, care insea na 9sti ulant9.

1.2.

I-)+r !n ! %n !$%-en ! %e ! "!#e$e%

(afeaua este o ,autura apreciata de ilioane de oa eni din toata lu ea de cel putin o ie de ani. In plus, in prezent cafeaua este unul dintre produsele cele ai studiate din lu e, facand o,iectul a ii de studii stiintifice pu,licate. Rezultatele acestor studii de onstreaza clar ca un consu oderat de cafea este sigur si tot ai ulte studii sugereaza ca acest consu poate a+ea c'iar anu ite efecte poziti+e pentru sanatate. Pro,a,il secretul cel ai ,ine pastrat cu pri+ire la cafea este faptul ca aceasta contine ai ulti antio.idanti@ c'iar si decat ceaiul +erde, considerat drept principala sursa de antio.idanti. Prin procesul de pra7ire se o,tin si alti co pusi sanatosi care, ca si antio.idantii, pot fi gasiti nu ai in cafea. (onsu ata in cantitati oderate :#4" cesti pe zi=, cafeaua poate a+ea efecte ,enefice asupra sanatatii. 8olosita pentru pri a data in anastirile Etiopiei de la inceputul crestinis ului, pentru di inuarea o,oselii in ti pul cere oniilor religioase de lunga durata, cafeaua este in o entul de fata unul din cele ai consu ate produse care contin cofeina, alaturi de ,auturi racoritoare si ceai. C(- !" %+ne!z! "!#e!(! !&()r! +r'!n%&-($(%. Studii recente au e+identiat actiunea psi'o4 sti ulatoare a cafelei. Se pare ca aceasta i ,unatateste ti pul de reactie si +igilenta si poate creea ,una dispozitie.(afeaua sti uleaza secretia de sali+a si de suc gastric precu si tranzitul intestinal, fa+orizand digestia, de aceea nu este reco andata celor cu afectiuni precu gastrita, ulcerul gastric sau duodenal. Unele studii indica faptul ca su,stantele continute de cafea pot reduce aparitia unor anu ite tipuri de cancer, cu ar fi cel 'epatic si cel de colon, acidul colorgenic prote7and i potri+a dia,etului de tip 1 si #. (onsu ul de cafea nu influenteaza riscul ,olilor coronariene si poate pre+eni calculii ,iliari la fe ei. C+-)(&%% "!#e$e% &% r+$($ $+r. (afeaua contine antio.idanti :fenol, aro e +olatile= care i piedica distrugerea celulelor si, i plicit, declansarea unor ,oli, iar acidul colorgenic reduce concentratia de glucoza. Un consu de pana la " cesti de cafea pe zi se pare ca reduce riscul afectiunilor cardio+asculare. (ofeina, principalul ele ent din co pozitia ,o,ului de cafea, sti uleaza siste ul ner+os, creste acti+itatea intelectuala, reduce te porar starea de o,oseala si fa+orizeaza digestia, sti uland acti+itatea aparatului e.cretor. Actioneaza asupra tu,ului respirator si este un ,un re ediu i potri+a durerilor de cap si a igrenelor pentru ca dilateaza +asele de sange.(ofeina nu se regaseste insa nu ai in cafea, ci este o co ponenta i portanta a ceaiului, a ciocolatei, dar si a ,auturilor racoritoare sau energizante, precu si a unor edica ente pentru co ,aterea durerilor de cap, racelilor ori alergiilor. (antitatea de cofeina din cafea +ariaza foarte ult, in functie de tipul acesteia :cafea pentru filtru sau solu,ila, tare sau sla,a=.Studiile de specialitate arata ca ni+elul ic de cofeina continut intr4o ceasca de cafea i ,unatateste puterea de decizie si +iteza de reactie, in ti p ce cantitati ai ari :#4" gA <g din greutatea corporala= deter ina o ai ,una rezistenta la efort fizic. Prin i ,unatatirea perfor antelor, +igilentei si pro ptitudinii, cofeina din cafea scade ni+elul de depresie si an.ietate, precu si riscul de suicid. Aceasta se a,soar,e rapid si se eli ina la fel de repede din organis B intr4 un inter+al de "4) ore se reduce la 7u atate cantitatea aflata in sange

& C+n r!%n*%"! %%. Pe langa ,eneficiile unui consu oderat, cafeaua are si contraindicatii. Astfel, cei cu afectiuni precu 'epatita cronica, ciroza, ulcer gastric sau duodenal, guta, ne+roza, dureri de cap, 'ipertensiune arteriala si enterocolita cronica ar fi ,ine sa e+ite consu ul de cafea. %e ase enea, cafeaua nu este reco andata copiilor, adolescentilor si ai ales fe eilor in perioada enopauzei si post enopauzei, pentru ca fa+orizeaza osteoporoza. C!#e!(! &% "!n"er($. Studiile stiintifice nu au confir at pana acu ca un consu de cafea pe o perioada indelungata ar putea pro+oca aparitia cancerului.%i potri+a, e.ista do+ezi potri+it carora cafeaua ar a+ea un efect poziti+ 4 Cn functie de doza 4 asupra cancerului colorectal, posi,il datorita reducerii acizilor ,ilei. C!#e!(! &% &!r"%n!.(onsu ata cu oderatie, cofeina nu are efecte asupra fertilitatii sau conceptiei si nici asupra ducerii saricinii la ter en cu ,ine. 0otusi, fe eile insarcinate care ,eau cafea tind sa de+ina agitate si ner+oase. In plus, cofeina nu are nici o +aloare nutriti+a si fa+orizeaza pierderea calciului, un nutrient deose,it de i portant pentru o sarcina sanatoasa. Unele studii au aratat ca "// g pe zi de cofeina pot creste riscul de pierdere a sarcinii. Prin ur are, pentru a fi sigure ca +eti purta sarcina fara incidente deose,ite, e ,ine sa reduceti consu ul de cofeina. C!#e!(! ,%n*e"! "e$($% !.5ilogra ele in plus si celulita sunt cele ai frec+ente pro,le e cu care se confrunta fe eia oderna. 6ri, cofeina 7oaca un rol foarte i portant in co ,aterea acestor neplacute feno ene. 1a7oritatea cre elor de corp anticelulitice o folosesc ca ingredient, iar unele studii arata ca pute sla,i consu and cafea, "//4$// de calorii putand fi arse in fiecare zi printr4un consu oderat. C!#e!(! &% +.%&n(%n ! E.ista o diferenta se nificati+a Cntre o,isnuinta si dependenta, desi adesea se face confuzie Cntre cele doua. Si pto ele dependentei fizice includ pofta si ne+oia de a creste cantitatile de su,stanta pentru a satisface aceasta pofta.In cantitati oderate, cofeina nu actioneaza asupra zonelor din creier legate de dependenta. C+n&(-($ e/!'er! %n&!0 )+! e !,e! e#e" e ne'! %,e1 tul,urari la ni+elul tu,ului digesti+ cu arsuri si c'iar dureri si spas e gastrointestinaleBpalpitatiiBinso niiBnelinisteBstari depresi+eBtre ur si sla,iciune usculara.

1.3.

D%re" %% *e )re$("r!re

(afeaua se o,tine prin prelucrarea se intelor ar,orelui (688EA din fa ilia Ru,iaceae. Genul (offea are un nu ar inse ant de specii ,circa "/, din care (offea ara,ica , (offea li,erica si coffea ro,usta, prezinta i portanta. Ar,orele :sau ar,ustul= de cafea este un e ,ru al fa iliei Ru,iacee :genus coffea= B in general, acesta nu creste decat in regiunile tropicale si su,tropicale, cu ploi a,undente, Ar,orele de cafea se culti+a totusi si in zonele ai inalte :#/// =, cafeaua recoltata aici fiind denu ita 9Dig' Gro?n9 :cafea de altitudine=, a carei calitate este foarte ,una, cu aro a puternica si e.tre de apreciata de culti+atori.

) (ultura ar,orelui de cafea i pune un efort destul de indelungat, de la se anatul in pepiniere, la repicatul plantelor si apoi la sadirea acestora in plantatii, cand ating inalti ea ini a de "/ 4 &/ c . Ar,orele de cafea se dez+olta nor al, in soluri ,ine lucrate, aerisite si ,ine tratate cu di+erse ingrasa inte artificiale, in zonele tropicale plantele tinere tre,uie prote7ate de +anturi si ploi, si din acest oti+ se aplica culturi intercalate cu ,anani, poru , si ricin. Aceste plante le ofera, pe langa protectie la inte perii, si u ,ra de care au ne+oie in zilele cand soarele este prea torid. In regiunile su,tropicale, in care conditiile cli aterice sunt ai ,lande, plantatiile de cafea se fac su, cer desc'is. Ar,orele de cafea din specia Ara,ica poate atinge la +arsta de ) ani o inalti e de circa & 4 ) , iar cel din specia Ro,usta a7unge pana la 1/ 4 1& inalti e. 0otusi, culturile se entin prin taieri la o inalti e de #,& 4 " , pentru cresterea randa entului in fructe si usurarea culesului. Ar,orele de cafea pretinde o te peratura edie de circa 18 4 ##E(, cele inferioare te peraturii de 11E( putand a+ea un efect negati+ asupra recoltelor Specia Ro,usta infloreste incepand din anul al doilea, iar Ara,ica infloreste in od curent in al treilea an de la plantare. %e regula, pri ele recolte se o,tin incepand cu anul al patrulea sau c'iar cu al cincilea, cand plantatiile pot fi considerate 9pe rod9 si randa entul poate +aria astfelF pentru specia Ara,ica 4 de la $// la #/// g de fructe pe ar,ust, iar pentru specia Ro,usta 4 de la )// la #/// g. Un ar,ore de cafea tanar poate furniza la recoltare pana la #,& <g de 9cirese9, fructe din care se pot o,tine, dupa prelucrare, circa &// g ,oa,e de cafea curate sau $// g cafea pra7ita. Ar,orele de cafea, tot ti pul +erde, are de o,icei for a unui con, cu ra uri fle.i,ile si radacini superficiale. 8runzele sunt +erzi 4 lucioase si ating o lungi e de a.i u #/ c , ase anatoare cu cele de laur, dispuse opus doua cate doua, de4a lungul ra urilor, in functie de altitudine si cli at, ar,orele de cafea este in asura sa infloreasca :la fel ca si portocalul= tot ti pul anului, infloritul principal se desfasoara pe o perioada de ai ulte luni, desi florile sale se ofilesc de7a dupa cate+a ore.8lorile sunt al,e, cresc su, for a de ciorc'ine si e ana un iros puternic, ase anator celui de iaso ie sau de portocal, iar perioada de inflorire +ariaza de la o zona la alta . (eea ce este caracteristic la ar,orele de cafea este faptul ca in toate sezoanele se gasesc in acelasi ar,ore ra uri cu flori, cu fructe +erzi, in parg sau coapte, culoarea acestora trecand de la +erde, la gal,en, apoi la rosu desc'is si in sfarsit la rosu4purpuriu, cand fructele a7ung la aturitate co pleta. (a aspect e.terior, fructele de cafea se asea ana cu ciresele si contin circa )8G pulpa, )G tegu ent si circa #)G ,o, curat. %in punct de +edere ,otanic, fructul ar,orelui de cafea este o drupa falsa, acoperita de un tegu ent e ,ranos, care isi sc'i ,a culoarea de la +erde la rosu4purpuriu, in functie de stadiul de dez+oltare a fructului. Su, acest in+elis se gaseste o pulpa carnoasa, in interiorul careia se afla ,o,ul de cafea. Acesta este for at din doua parti aplatizate pe o parte si despartite de o adancitura longitudinala. Bo,ul de cafea este de culoare +erde in interior, acoperit de o pelicula su,tire argintie, peste care se afla un in+elis perga entos de culoare gal,ena spre ,runa. (iresele ar,orelui Ara,ica a7ung la aturitate dupa 8 sau - luni, iar cele ale speciei Ro,usta dupa 1/ 4 11 luni. 8ructele ai intai +erzi, trec la culoarea gal,ena, apoi la rosu si in sfarsit a7ung la rosu inc'is, atunci cand se atinge aturitatea. 1o entul recoltarii depinde de ur atorii factoriF pozitie geografica, cli a si altitudine, astfel in Brazilia culesul incepe in ai si se prelungeste pana in septe ,rie, in A erica (entrala culesul se practica din luna octo ,rie pana in artieAaprilie, iar in Africa principalele recolte se strang din artie pana in septe ,rie. In general se folosesc doua siste e de recoltareF culesul anual si culesul ecanic.

7 C($e&($ -!n(!$ asigura un recoltat unifor si de inalta calitate, intrucat culegatorii sunt instuiti sa selecteze nu ai fructele ature. (ulegatorii re+in la aceeasi planta din cand in cand, pentru a culege restul fructelor, pe asura ce acestea se coc. C($e&($ -e"!n%" se foloseste in tarile unde sunt plantatii +aste si costul uncii este ridicat, el constand in recoltarea fructelor cu asina, i ediat dupa ce ,oa,ele a7ung in edie la aturitate. %esi aceasta etoda este ult ai rapida, ea produce o recolta de o calitate ai sla,a, intrucat 9ciresele9 nea7unse la aturitate se culeg odata cu cele perfect aturate si cele supra4 aturate

1.2.

Pr+"e&($ e3n+$+'%" *e +. %nere ! "!#e$e%

Prelucrarea industriala a cafelei tre,uie sa inceapa i ediat dupa recoltarea fructelor pentru a i piedica fer entarea si deteriorarea pulpei. Boa,ele de cafea pot fi pregatite pentru pra7ire in doua oduri. Me +*! "e! -!% ,e"3e0 &%-)$! &% %e# %n! e& e -e +*! (&"! !. Prin aceasta etoda se o,tin cafelele asa4nu ite HnaturaleIB etoda este utilizata cel ai frec+ent in Brazilia si partea de +est a Africii. In pri ul rand, ,oa,ele culese sunt sortate si curatate in +ederea separarii ,oa,elor necoapte, coapte prea ult si deteriorate si a eli inarii i puritatilor, solului, resturilor de le n si frunzelor. Acest lucru poate fi realizat prin +anturare, operatiune care este de o,icei efectuata anual, cu a7utorul unei site ari. 0oate ,oa,ele nedorite sau aterialele ne+anturate pot fi luate cu ana de pe sita. Boa,ele coapte pot fi, de ase enea, separate prin flotare in canale de spalare aflate in apropierea zonelor de uscare. Boa,ele culese sunt apoi i prastiate la soare, pe platfor e ari de ,eton sau cara ida sau pe plase ridicate pe esafoade din le n. Boa,ele sunt gre,late in od regulat pentru a se e+ita fer entarea si pentru a le e.pune la razele soarelui in od unifor . In cazul in care ploua sau te peraturile scad considera,il, ,oa,ele tre,uie sa fie prote7ate prin acoperirea cu prelate. In od alternati+, dupa doua sau trei zile, cafeaua poate fi pusa la uscat in ca ere de uscare, unde sunt uscate ter ic cu a7utorul unui arzator la $&4)/ grade (. Este ne+oie de pana la patru sapta ani pentru ca ni+elul de u iditate din fiecare ,o, sa scada pana la ni+elul opti de 1#G din cantitatea initiala. (oa7a e.terioara capata o culoare aro inc'is si de+ine sfara icioasa. Boa,ele sunt apoi depozitate in silozuri ari unde procesul de des'idratare continua. 6peratiunea de uscare este etapa cea ai i portanta din tot procesul, deoarece are o influenta directa asupra calitatii finale a cafelei +erzi. Ce!$!$ ! -e +*! *e )re'! %re e& e -e +*! (-e*!. Principala diferenta dintre etoda uscata si cea u eda este ca prin etoda u eda se inlatura pulpa din ,o, in ter e de 1#4#$ de ore de la recoltare, in loc sa se per ita uscarea ,oa,elor in aer li,er. Boa,ele sunt separate de pielita si pulpa cu a7utorul unei asini speciale de inlaturare a pulpei care preseaza ,oa,ele intre suprafete fi.e si o,ile. Pulpa si pielita fructului ra an intr4o parte, iar ,oa,ele in+elite in coa7a ra an pe cealalta parte. %istanta dintre suprafete este a7ustata, in asa fel incat sa se e+ite deteriorarea ,oa,elor. (uratarea ,oa,elor este un proces optional. Procesul de curatare este utilizat pentru inlaturarea fila entului e.terior si a resturilor de co7i, care ra an pe ,oa,e dupa decorticare. Boa,ele sunt apoi i partite pe di ensiuni si pe diferite grade prin trecerea lor prin site cu gauri de di ensiuni specifice. Ele sunt sortate cu a7utorul unui 7et de aer, care separa ,oa,ele ai grele de cele ai usoare. In aceasta etapa se inlatura ,oa,ele supra4fer entate sau nedecorticate. Acest lucru se realizeaza, de o,icei, anual in ti pul in care ,oa,ele sunt transportate cu a7utorul unei ,enzi transportoare J operatiunea este efectuata cu o +iteza si inde anare ui itoare. 0otusi, se poate face si o sortare electronica J a+anta7ul

8 acestei etode consta in faptul ca asinile electronice pot inlatura ,oa,ele considerate defectuoase, care nu pot fi +azute cu oc'iul li,er. 6rice ,oa,e cu defect sau decolorate sunt eli inate inainte de a ,alarea in saci pe care se arc'eaza categoria, plantatia si tara de origine a ,oa,elor respecti+e. Boa,ele sunt acu pregatite pentru e.port. De'(& !re! "!#e$e% %egustarea cafelei este un proces riguros, care necesita foarte ulta atentie. (afeaua este analizata de un e.pert care e+alueaza calitatea cafelei si ii deter ina caracteristicile. In pri ul rand degustatorul e+alueaza ,oa,ele +erzi si le e.a ineaza aspectul. Apoi, o cantitate ica de ,oa,e este pra7ita in pra7itorul la,oratorului, dupa care se testeaza aro a si sa+oarea. Se prepara o infuzie de cafea in apa, care este H irositaI. %upa apro.i ati+ trei inute, cafeaua pregatita cu apa este a estecata usor si irosita din nou. Spu a care rezulta este data la o parte si incepe procesul de degustare. %egustatorul ia o lingurita de cafea si este H estecataI usor inainte de a fi scuipata. Procedura se repeta cu toate ostrele si se sta,ilesc anu ite note din fiecare esantion. %egustatorul analizeaza criterii, cu ar fi aciditatea, corpolenta, aro a si sa+oarea. A-e& e"!re! &% )r!4%re! %upa o,tinerea ,oa,elor de cafea de calitate, incepe cea ai i portanta etapa din productia cafelei rafinate, pra7irea si a estecarea.Un specialist co petent in pra7irea cafelei tre,uie sa fie artist si o de stiinta in acelasi ti p, pentru a entine in od consec+ent calitatea produsului. In ti pul procesului de pra7ire, se produce cara elizarea za'arurilor si a altor car,o'idrati din ,oa,ele de cafea, creand o su,stanta cunoscuta su, nu ele de ulei de cafea. %in punct de +edere te'nic, aceasta su,stanta c'i ica delicata nu este propriu4zis un ulei :deoarece este 'idrosolu,ila=, dar reprezinta ceea ce confera gustul si aro a cafelei.(ele doua etode de pra7ire utilizate ai frec+ent suntF pra7irea in asini cu ta ,ur rotati+ si pra7irea cu aer cald.Pra7irea in asini cu ta ,ur rotati+ este efectuata prin rostogolirea ,oa,elor de cafea intr4un ta ,ur incalzit cu gaz sau cu le n. (and este atins gradul de pra7ire dorit, ,oa,ele sunt turnate intr4un recipient de racire pentru a e+ita pra7irea e.cesi+a a acestora.Pra7irea cu aer cald, cunoscuta si su, nu ele de pra7ire in suspensie fluida, este efectuata prin rostogolirea ,oa,elor de cafea intr4un curent de aer cald. 1a7oritatea tipurilor de cafea +erde sunt pra7ite la te peratura de $// de grade. Procesul de pra7ire deter ina u flarea ,oa,elor de cafea, acestea crescand in +olu cu peste &/G, si, si ultan, reducerea considera,ila a asei acestora.(uloarea unui ,o, de cafea supus pra7irii delicate poate +aria de la nuanta scortisoarei la ciocolatiu desc'is. M!"%n!re! &% )re)!r!re! "!#e$e% 1acinarea este ulti a operatiune prin care cafeaua tre,uie sa treaca inainte de a fi efecti+ pregatita. In trecut, cafeaua era acinata in pi+e de le n sau ar ura cu a7utorul unui instru ent de pisat. 1ai tarziu au aparut diferitele rasnite de cafea cu ani+ela sau sertare, iar in cele din ur a s4au in+entat rasnitele electrice din zilele noastre. Gradul de acinare necesar tre,uie deter inat de tipul de preparare a cafelei. :fier,ere, infuzare, percolare sau filtrare.=

1.5.

C!r!" er%& %"% *e "!$% ! e

C!$% ! e! "!#e$e% se diferentiaza dupa specia si soiurile ar,orilor de la care pro+ine, dupa zonele geografice in care se culti+a, prcu si dupa conditiile cli atice. Boa,ele de cafea se diferentiaza din punct de +edere calitati+prin caracteristicile organoleptice si fizico4c'i ice. (ele ai i portante caracteristici organoleptice sunt F gustul, irosul si aro a. E+aluarea acestor caracteristici are loc prin e.pri area cafelei pra7ite si acinarea ca atare, percu si prin infuzia pregatita prin introducerea sa in apa fier,inte. (ele ai apreciate sunt loturile o ogene in ceea ce

pri+este for a si ari ea ,oa,elor de cafea, rotunde ,care este superioara, fata de cele o+ale si plate, ,oa,ele ici , care sunt ai ,une fata de ,oa,ele ari. Acestea au un grad de puritate ridicat , nu contin ,oa,e defecte, nu sunt atacate de insecte si nu ai i puritati inerale. C($+!re! ,oa,elor de cafea +ariaza de la gal,en catre +erde sau al,astru. Sunt apreciate loturile de culoare desc'isa, co parati+ cu cele de culoare ,run4cenusie, care pot fi a+ariate pe parcursul prelucrarii pri are, transportului sau pastrarii. 2oturile de cafea sunt apreciate daca au o +ec'i e ai are, fara sa fi fost a+ariate, pastrata in conditii opti e, fiind superioara celei noi. C!r!" er%& %"%$e #%z%"+6"3%-%"e sunt selectionate drept criterii de apreciere a calitatiiF continutul in apa care este de a.i u 1#G, continutul de e.tract solu,il si continutul de cofeina. C+-)+z% %! "3%-%"! edie a cafelei este prezentata in ur atorul ta,elF (afea (ruda 1#,/& -,&G #/,/G 1#,/G 1",/G &,/G 1,#G 1,$G 4 4 1-,/G

(o ponentii Apa Glucide :toate= (eluloza Su,stantele azotate 2ipide (enusa (ofeina 0rigoneliona *ita ina PP (afeol E.tract neoazotat

Pra7ita #,&& #,&G 17,&G 1",&G 11,&G ",&G #,&G 1,/G &/ g /,1G "/,/G

(afeaua de calitate se o,tine de la ar,orii de cafea din specia (offea ara,ica, care are ,o,ul de ari e i7locie si culoare ce +ariaza de la +erzui la al,astru. %intre sorti entele co erciale se re arca ca fiind de calitate superioara cafeaua de colu ,ia, Guate ala, Porto4Rico, Santos, Ka aica si altele. Superioare tuturor sorturilor este cafeaua 1occa care se caracterizeaza prin continut are de e.tract solu,il, aciditate pronuntata si aro a de +in. Sorti entul de cafea cuprinde F cafea cruda, cafea pra7ita si cafeaua par7ita si acinata. (afeaua cruda se diferentiaza dupa +arietate, ni+el calitati+ si zona geografica. (afeaua pra7ita si cea acinata se o,tine prin a estecarea cafelei crude de diferite pro+eniente sau +arietati , ,eneficiind de denu iri strans legate de cele ale fir elor producatoare sau ale zonelor geografice recunoscute, for and astfel sorti entul co ercial din diferite piete, care se desface consu atorilor respecti+i. (ea ai are cantitate de cafea pra7ita, pra7ita si acinata se co ercializeaza dupa prea ,alare in ateriale co ple.e, in prezenta aerului, prin +idare sau prin inlocuirea cu gaz inert. (antitati ari de cafea se pra7esc in centre de prelucrare, se ,aleaza in saci si se acina la cerere, in unitatile de desfacere.

1/ C!#e!(! "r(*! :perga ino= se o,tine din des'idratarea fructelor dupa recoltare se separarea resturilor cornoase (alitatea cafelei se diferentiaza si aici dupa specia si soiurile ar,orilor de la care pro+ine, dupa zonele geografice in care se culti+a, precu si dupa conditiile cli atice. 8or a, ari ea, culoarea, irosul si aspectul general al cafelei sunt criterii organoleptice de apreciere a calitatii cafelei crude. Gustul, irosul si aro a sunt cele ai i portante caracteristici si se e+alueaza pein e.pri area cafelei pra7ite si acinate ca atare, precu si a infuziei pregatita prin introducerea sa in apa fier,inte. In +edereaconsu ului, cafeaua este supusa pra7irii si acinarii. C!#e!(! )r!4% ! &% -!"%n! !. In afara de cafeaua cruda se co ercializea7a cafeaau pra7ita, cafeaua acinata si cafeaua decofenizata. (aracteristicile de aro a, gust si iros ale cafelei naturale se for eaza si se desa+arsesc prin pa7ire:torefiere=, trata ent o,ligatoriu inaintea consu ului. Pra7irea este un trata ent .eroter ic ce se desfasoarea la te peratura de 18/!#//o(. Prin procesul de pra7ire cafeaua sufera odificari fizico4c'i ice inse nate, odificari cu ari i plicati asupra caracteristicilor organoleptice. (uloarea cafelei de+ine ,runa, +olu ul creste intre "/4$/G, ca ur are a e.pansiunii si eli inarii gazelor :(6#, (6= si +aporilor de apa ce rezulta din desco punerea pirogenetica. Prin par7ire cafeaua pierde pana la 18G din asa sa, pierdere e.plicata prin eli inarea apei, indepartarea si desco punerea unor su,stante. Se for eaza co pusi de cara elizare, de condensare, iar din clorogenat de cofeina rezulta cofeina, acid cofeic si alte su,stanteB giceridele se desco pun partial in acizi grasi si gicerina:care trece in acrolina=, acid for ic si alti co pusi, iar fosfatidele sunt aproape co plet distruse. Se for eaza co ple.ul aro atic LcofeolI, care grupeaza un nu ar inse nat se su,stante +olatile si ne+olatile i plicate in for area caracteristicilor de aro a. 2a for area aro ei cafelei, contri,uie cel putin $/ su,stante for ate prin pra7ire sau e.istente in cafeaua cruda , printre care se aflaF alcooli:furfurilic, eticli=B diacetilB dietilcetonaB cresoli, pinol, piridina, guaiacol, +anilina, furan si altele. Aro a cafelei for ata prin pra7ire se pierde cu ti pul, fapt se li iteaza pastrarea cafelei pra7ite. Pierderea aro ei se datoreaza olatilizarii, o.idarii, 'idrolizei sau interactiunii co pusilor prezenti. Pentru a pastra aro a si pentru a i pri a ,oa,elor luciu caracteristic, ,oa,ele de cfea se acopera uneori cu o glazura. In acest scop se utilizeaza za'ar sau rasini naturale:selac=, in cantitatii ici:7G za'ar sau /,&G selac, fata de greutatea ,oa,elor=. %upa pra7ire, ,oa,ele de cafea sunt supuse i ediat unui curent puternic de are rece, te peratura lor scazand la )/!$/o(. Racirea rapida este foarte i portanta pentru pastrarea aro ei ,oa,elor de cafea. 6 etoda prin care se poate li ita pierderea aro ei cafelei este prin a ,alarea in a ,ala7e i per ea,ile la gaze, in a,senta aerului, folosirea antio.idantilor si utilizarea a ,alarii in +id sau gaz inert. Pierderea aro ei este si ai inse nata la cafeaua acinata. Principalele caracteristici de calitate ale cafelei pra7ite sunt prezentate in ur atorul ta,elF

11 (afea din aceeasi +arietate (aracteristica (alitatea I a. $,& solu,il #& 1," $,& /,1 4 Boa,e intregi, unifor e, lucioase (alitatea II $,& #" 1,/ &,/ /,# (afea a estec diferite +arietati $,& #& 1," $,& /,1 4 Boa,e intregi, lucioase, nearse din

Apa, G E.tract raportat la S.U, G in (ofeina raportat la S.U, G in (enusa totala G in (enusa insolu,ila in D(l 1/G, G in Sparturi, G in Aspect

(uloare

Aro a si gust

&,/ Boa,e intregi, unifor e, lucioase, se ad it 1/G,oa,e ate Bruna, unifor a, Bruna, unifor a, specifica se ad it 1/G,oa,e de culoare ai desc'isa Specifica, Specifca, fara aro ata, gust iros si gust placut starin, aro a i sla,a

Bruna, specifica +arietatiilor din a estec

Specifica fara iros gust strain

si

(afeaua acinata se poate co ercializa si in a estec cu surogate :naut, soia, orz, secara, grau, cicoare etc.= su, anu ite denu iri, precizandu4se proportia cafelei naturale. A estecurile care se practica ai ult suntF - 8/G cafea naturala si #/G surogate - )/G cafea naturala si $/G surogate - $/G cafea naturala si )/G surogate.

1.6.V!$+!re! n( r% %,!
(afeaua nu are +aloare nutriti+a, fiind ideala in curele de sla,ire

1#

1.7. A-.!$!re0 r!n&)+r 0 *e)+z% !re


(afeaua +erde se a ,aleaza in saci din fi,re te.tile :iuta= cu tesatura nor ala. (afeaua ,oa,e pra7ita se a ,aleaza in 'artie etalizata, 'artie ino,ilata su polietilena, folie de polietilena ter osuda,ila, i pri ata, de 1//g, #//g, #&/g si &//g. una lt tip de a ,alare este cel in +id sau gaze inerte pentru care se folosesc ateriale i per era,ile la +apori de apa gaze sau lu ina si late radiatii, asigura nu ai o incetinire a proceselor co ple.e de pierdere a aro ei, fara a le eli ina in totalitate. Pentru anipulare si transport a ,ala7ele de prezentare si desfacere se introduc in cutii de carton, folie de polietilena sau lazi :din le n, atreial plastic=. A ,ala7ele de desfacere se inscriptioneaza cu ur atoarele dateF - denu irea, +arietatea, tipul, calitateaB - denu irea producatorului :nu ele, arca=, a ,alatorului sau co erciantuluiB - sediul locului de productie sau prelucrare asa neta si a,aterea - data fa,ricatiei :ziua, luna, anul= - ter en de +ala,ilitateB - continut de cofeinaB - conditii de pastrare. Pastrarae cafelei ,oa,e pra7ite, pra7ite si acinate se face in spatii special a ena7ate, racoroase uscate, aerisite, curate, dezinfectate, dezinsectate, deratizate, izolata de alte produse ce au iros patrunzator. 0e peratura de pastrare este de a.u u #/o(, iar u iditatea relati+a a aerului a.i u 7&o(. In functie de calitate, a ,ala7 si conditii de pastrare , ter enul de +ala,iliatete este cuprins intre )/4")/ de zile. Pentru cafeaua in a ,ala7e +idate ter enul de +ala,ilitate este de # ani. 0er enele de +ala,ilitate ari nu se 7ustifica nici din oti+e co erciale, fiind e.cluse ne+oile unitatilor de a for a stocuri, care sa acopere +olu ul +anzarilor pe perioade d 14# ani, deoarece acesta presupune c'eltuieli supli entare si o insuficienta rotire a capitalului. P!& r!re! "!#e$e% )r!4% e !"!&!(afeaua este un produs sensi,il. 6.igenul din aer si u ezeala pot odifica foarte repede aro a in od negati+. Acest proces incepe, de indata ce a ,ala7ul care prote7eaza aro a cafelei se desc'ide in gospodarie.Astfel la te peratura incon7uratoare cafeaua acinata e odificata negati+ de7a dupa sapte zile. Pierderea aro ei poate fi incetinita insa prin pastrare la frigider. %e aceea se reco anda depozitarea cafelei dupa desc'iderea pac'etului intr4un recipient inc'is de etal sau de sticla si pastrarea acesteia la frigider pana la folosire. 2a un consu ic si un ti p indelungat de consu atie se reco anda pastrarea in congelator. Atunci cafeaua isi pastreaza un ti p ai indelungat prospeti ea. (afeaua ,oa,e poate fi tinuta proaspata ai ult ti p. %e aceea cafeaua ,oa,e se +a acina c'iar inainte de preparare, pentru a ,eneficia cat se poate de ult de acest a+anta7. Si aici pastrarea pro+iziilor in frigider prezinta a+anta7e.

1.8.E %"3e !re! "!#e$e%


(onfor cu D.G. 1/)A#//#, Etic'etarea, etic'etarea cafelei tre,uie sa cuprindaF

a= denu irea su, care este +Mndut ali entulB

1" ,= lista cuprinzMnd ingredienteleB c= cantitatea din anu ite ingrediente sau categorii de ingredienteB d= cantitatea netN pentru ali entele prea ,alateB e= data dura,ilitNOii ini ale sau, Cn cazul ali entelor care din punct de +edere icro,iologic au un grad Cnalt de perisa,ilitate, data li itN de consu B f= condiOiile de depozitare sau de folosire, atunci cMnd acestea necesitN indicaOii specialeB g= denu irea sau denu irea co ercialN Pi sediul producNtorului, al a ,alatorului sau al distri,uitoruluiB Cn cazul produselor din i port se Cnscriu nu ele Pi sediul i portatorului sau ale distri,uitorului Cnregistrat Cn Ro MniaB '= locul de origine sau de pro+enienON a ali entului, dacN o iterea acestuia ar fi de naturN sN creeze confuzii Cn gMndirea consu atorilor cu pri+ire la originea sau pro+enienOa realN a ali entuluiB i= instrucOiuni de utilizare, atunci cMnd lipsa acestora poate deter ina o utilizare necorespunzNtoare a ali entelorB 7= o enOiune care sN per itN identificarea lotuluiB <= enOiuni supli entare de etic'etare pe grupe de produse, si anu eF enOionarea denu irii +arietNOilor de cafea, Cn cazul co ercializNrii acesteia su, for N +erde sau prN7itN, Cn +racB Cn cazul Cn care conOinutul de cafeinN este su, /,1G, raportat la su,stanOa uscatN, se Cnscrie enOiunea 9cafea decafeinizatN; se interzice co ercializarea su, denu irea de 9cafea a a estecurilor de cafea cu su,stituenOi ai acesteiaB Cn cazul a estecurilor de cafea cu su,stituenOi de cafea se indicN su,stituenOii utilizaOi Pi procentul de cafea din a estec. Qnscrierea cantitNOii nete a ali entelor prea ,alate se face Cn unitNOi de +olu pentru produsele lic'ide Pi Cn unitNOi de asN pentru celelalte produse, utilizMndu4se, dupN caz, litrul, centilitrul, ililitrul, <ilogra ul sau gra ul. Pe etic'eta sau pe a ,ala7ul ali entelor se Cnscrie de cNtre producNtor data dura,ilitNOii ini ale, respecti+ data pMnN la care acestea CPi pNstreazN caracteristicile specifice Cn condiOii de depozitare corespunzNtoare. %ata +a fi precedatN de enOiuneaF 4 9A se consu a, de preferinON, Cnainte de... , dacN Cn datN este inclusN ziuaB sau 4 9A se consu a, de preferinON, pMnN la sfMrPitul..., dacN se indicN luna Pi anul sau nu ai anul. Ali entele nu pot fi co ercializate dacN nu sunt CnsoOite de o indicaOie care sN per itN identificarea lotului din care fac parte.RNspunderea Cn ceea ce pri+ePte sta,ilirea Pi Cnscrierea lotului re+ine, dupN caz, producNtorului sau a ,alatorului ori agentului econo ic Cnregistrat Cn Ro Mnia, care co ercializeazN pentru pri a oarN produsul. Indicarea lotului este precedatN de litera 2, cu e.cepOia cazurilor Cn care aceasta se distinge cu claritate faON de alte indicaOii de pe etic'etN. Qn cazul ali entelor prea ,alate indicarea lotului confor alin. :$= se face pe a ,ala7 sau pe etic'eta ataPatN de acestaB. Qnscrierea lotului se face Cn aPa fel CncMt sN poatN fi +NzutN cu uPurinON, sN poatN fi cititN cu claritate Pi sN nu per itN Ptergerea.

1.9. S+r %-en e e/%& en e )e )%! !


Se cunosc aproape 8/ de soiuri de cafea, din care se culti+a in scopuri indrustiale ur atoarel trei tipuri de cafeaF cafeaua Ara,ica, cafeaua Ro,usta, cafeaua 2i,erica

1$ C!#e!(! Ar!.%"! (afeaua ara,ica, originara din Africa, ai precis din A,isinia, este cea ai apreciata si ai raspandita specie de cafea. Se culti+a ai ales in A erica 2atina, dar si in Africa, de fapt ea este cea ai culti+ata specie si este deose,it de pretuita pentru ciresele sale de calitate superioara, de for a alungita si culoare +erzuie 4 al,astruie.(afeaua ara,ica are ne+oie de soluri ,ogate in inerale si o te peratura constanta de apro.. #/E( si creste la o altitudine de peste )// etri. Aceasta are aro a si gustul ult ai rafinate decat alte specii. (afeaua cu tarie edie este o,tinuta in e.clusi+itate din +arietati ale soiului ara,ica, pro+enite din A erica (entrala si de Sud, 5enRa, 0anzania, Etiopia. E.ceptie face Brazilia, intrucat +arietatile de ara,ica ,raziliene au o aro a ai putin rafinata. C!#e!(! R+.(& !.(afeaua ro,usta, originara din ,azinul (ongo, creste ai rapid si este ult rezistenta acolo unde cli atul nu este fa+ora,il cafelei ara,ice. Se culti+a intens in Africa, India si Indonezia.(afeaua ro,usta, spre deose,ire de cafeaua ara,ica, care este pretentioasa la conditiile cli atice, se adapteaza usor cli atului se+er, este rezistenta la ,oli si daunatori. Boa,ele acestei specii de cafea sunt ici, au o for a neregulata si culoare aroniu 4 gal,uie. (afeaua ro,usta are un gust ai neutru, este ai putin aro ata decat ara,ica si este foarte apreciata in ga a de cafea solu,ila. C!#e!(! L%.er%"! (afeaua li,erica, originara din Africa, 2i,eria, are de ase enea o crestere rapida si o rezistenta ,una la ,oli. Se culti+a e.clusi+ in ca piile su,tropicale ale Africii si A ericii de Sud, unde u iditatea este foarte are si te peratura este cuprinsa intre #/ si #&E(. Boa,ele sunt adesea defor ate, de di ensiune edie si culoare de la ,runa la gal,ena. (alitatea acestei specii de cafea este ediocra. Productia ondiala de cafea se situeaza in 7ur de ),) il. 0one , din care ))G specia Ara,ica. (ea ai are producatoare si e.portatoare este Brazilia : 1,- il.tone= B de altfel, cea ai are productie este concentrata in A erica 2atina : (olu ,ia, Guate ala, e.ic, etc=, in Africa :(oasta de fildes, Etiopia, 5enRa= si in Asia : indonezia si *ietna =. Principalii i portatori sunt tarile Uniunii Europene, SUA, Kaponia. In a7oritatea tarilor i portatoare, (offea Ara,ica este specia preferata, iar (offea ro,usta este folosita, in general, la a estecuri si la o,tinerea cafelei solu,ile. In Ro ania se i porta a ,ele tipuri de cafea, ro,usta si Ara,ica.

1.1: C+n&(-($ n! %+n!$ &% %n ern! %+n!$ *e "!#e!


In prezent, pe piata ondiala cafeaua se situeaza, alaturi de ulei, otel si cereale, printre ateriile pri e de e.port de inalta +aloare, situatia econo ica a ultor tari pri 4producatoare de cafea depinzand aproape in intregi e de e.portul cafelei, pentru ,unastarea lor nationala. (ele ai i portante piete ale cafelei se afla la 3e? Sor< si 2ondra, unde se negociaza +arietati de cafea din speciile Ara,ica si respecti+ Ro,usta. 2a ni+el national, piata cafelei a a+ut o +aloare de apro.i ati+ &$" ilioane lei :1)- ilioane euro= in #//&, a crescut la 7$- ilioane lei in #//) :#"& ilioane euro= si +a atinge -") ilioane lei in #//7 :#-# ilioane euro= daca tendinta de crestere se +a entine in aceleasi cote raportate in #//& si #//), respecti+ #&G. 8ara sa fi a7uns la aturitate, piata cafelei este intr4o continua iscare, gusturile si preferintele consu atorilor ro ani e+oluand odata cu piata. Aceasta sc'i ,are este su,liniata de cresterile unor seg ente in detri entul altora, e.e plu fiind cresterile inregistrate la +anzarile

1& arcilor de cafea din seg entul pre iu , care incep sa erodeze pozitiile ocupate de arcile lo?strea . %aca pri+i piata cafelei din perspecti+a tuturor +arietatilor de cafea prezente la +anzare, atunci o,ser+a ca peste trei sferturi din piata este acoperita de cafeaua naturala a ,alata, cu o detinere de 77,#G, restul pietei fiind i partita de cafeaua solu,ila, preferata de 1&G din consu atori, cappuccino co pletand cu restul de 8,7G din piata. Ulti ele statistici realizate de 6rganizatia Internationala a (afelei, cu date co para,ile la ni+elul anului #//&, arata ca in Ro ania consu ul de cafea este de #,"$ <g pe cap de locuitor, de+ansand doar Ungaria, unde consu ul este de #,"" <g de cafea pe cap de locuitor. 8ata de edia europeana, unde consu ul de cafea este de apro.i ati+ & <g pe cap de locuitor, in Ro ania consu ul este la 7u atate. Spre co paratie, in Bulgaria se consu a ",-" <g de cafea, in (e'ia ",1$ <g, in Irlanda ",#) <g, iar in Polonia ","- <g. 2a polul opus se afla 8inlanda, cu 1#,7 <g de cafea consu ata pe an, %ane arca, cu un consu de 8,8 <g, Belgia si 2u.e ,urg cu 7,# <g si Ger ania cu un consu anual de apro.i ati+ ) <g de cafea anual. In fine, in analiza pietei cafelei, un rol i portant il are si profilul consu atorului. 2a fel ca si pe piata ciocolatei, in Ro ania profilul consu atorului se suprapune peste cel al consu atorului de cafea si arata ca el se identifica in )/G din cazuri cu se.ul fru os. (onsu atorul tipic pentru Ro ania este, asadar, fe eie, in a7oritate intelectuala, realizeaza +enituri de la ediu in sus, ,ea o ceasca de cafea di ineata si, e+entual, una dupa4a iaza si o prefera a ara. (ele a.i u doua cesti de cafea pe care le ,ea consu atorul tipic ro an plaseaza Ro ania pe unul dintre ulti ele locuri din Europa daca a+e in +edere consu ul de cafea pe cap de locuitor.

1)

CAPITOLUL 2. PROMOVAREA PE PIATA A CAFELEI

2.1. I-)+r !n ! .r!n*($(%


Pe piata din Ro ania acti+eaza apro.i ati+ 1/ producatori si i portatori i portanti. %intre acestia, Elite Ro ania, 5raft 8oods Ro ania, Supre e I e., 3estl;, Alca (o si Panfoods detin i preuna apro.i ati+ -/G din piata locala oficiala a cafelei de arca. Elite Ro ania este lider pe piata detasat, cu o cota totala de apro.i ati+ &/G din piata. 2a are distanta se plaseaza 5raft 8oods, cu aproape #&G din piata, podiu ul fiind co pletat de 0c'i,o Ro ania, filiala a grupului ger an 0c'i,o, cu o cota de piata de 1/G. Ro anii au inceput sa isi doreasca gustul unei cafele superioare calitati+, acest lucru e.plicandu4se prin cresterea puterii de cu parare a populatiei si oferta di+ersificata a co petitorilor, cei ai i portanti find 5raft 8oods, 3estle, 0c'i,o, 2a+azza, Kulius 1einl Ger ania si Elite Ro ania. Elite Ro ania su,crie trendului de orientare a consu atorilor ro ani catre cafeaua pre iu , e.plicata si de trecerea de la cafeaua +rac la cea a ,alata, feno en accentuat inca din pri a 7u atate a anului trecut. A+and ca repere calitatea de e.ceptie a cafelei :gustul si aro a=si i aginea unei arci cu traditie, Elite Ro ania a lansat ga a pre iu Selected Gold, un i. perfect de cafea Ara,ica din Brazilia, Guate ala si 5enRa. Produsele Elite Ro ania inglo,eaza o traditie de peste 7/ de ani a grupului Strauss4Elite, o co panie internationala cu o +aloare de piata de apro.i ati+ un iliard de euro, potri+it declaratiilor lui Sc'?artz. %e 1# ani pe piata ro aneasca, Elite face parte din grupul international Strauss4Elite, care acti+eaza la ni+el glo,al in Europa, A erica si Asia. In Ro ania, Elite este lider pe piata cafelei a ,alate din Ro ania, cu o cota de piata de apro.i ati+ &/G. 5raft 8oods Ro ania este producator si distri,uitor al arcilor de cafea Kaco,s si 3o+a Brasilia si una din co paniile de top de pe piata produselor za'aroase. (o pania +inde in lu e apro.i ati+ -$ de iliarde de cesti cu cafea anual, ec'i+alentul a #&7 ilioane cesti cu cafea in fiecare zi. Portofoliul 5raft 8oods cuprinde alaturi de Kaco,s, arci de cafea precu (arte 3oire, Ge+alia, Kac>ues *a,re, 1a.?ell Douse. 5raft 8oods a generat 1.1 ld US% +enit net din +anzarile de noi produse in #//#, iar in #//1 i s4a acordat titlul de 9(o pania Anului pentru Produse 3oi9 de catre re+ista 3e? Products. In ur a unor teste senzoriale pe 1- tipuri de cafea acinata si pra7ita, sigilata de producatori, e.pertii (entrului de (ercetari si E.pertize 1arfuri Ali entare, din cadrul (atedrei de 1erceologie si 1anage entul (alitatii :Acade ia de Studii Econo ice Bucuresti=, au putut sta,ili un top al celor ai aro ate tipuri de cafea e.istente pe piata ro aneasca. %upa testarea si analizarea pro,elor, 3o+a Brasilia Select, 0c'i,o 1occa, Elita Selected si 0c'i,o E.clusi+e au fost dese nate ca a+and cele ai

17 pronuntate aro e si gusturi, acestea reprezentand cea ai ,una alegere pentru un consu ator. 0otusi, din toate pro,ele analizate, nici una nu s4a ridicat la calificarea a.i a de cinci stele. Studiul de piata a fost co andat de Asociatia pentru Protectia (onsu atorilor :AP(= Ro ania. Bauturile de cafea o,tinute au fost degustate de zece degustatori e.perti care au analizat gustul, aro a si irosul. Ei au +erificat intensitatea acestor para etri si au efectuat o ierar'izare calitati+a a pro,elor, e.pri ata si prin raportul calitateApret. In functie de acest raport per 1// gra e de produs, pro,ele au fost ordonate si in functie de pretul de la data respecti+a. 8iind cea ai ieftina dintre cele patru clasate pe locul intai, 3o+a Brasilia Select a ocupat pozitia cea ai inalta a calitatii de ansa ,lu la pretul cel ai ic, fiind catalogata drept 9cea ai ,una cu paratura9. Ar!.%"!0 "e! -!% .(n!. (afeaua se o,tine prin prelucarea se intelor ar,orelui (offea, care creste in tarile tropicale. E.ista ulte specii de ar,ori de cafea, dar dintre ele (offea ara,ica, (offea ro,usta si (offea i,erica au +aloare econo ica si sunt culti+ate in plantatii. (afeaua ara,ica este considerata de calitate superioara fata de alte tipuri. *arietatile cele ai +aloroase de cafea ara,ica sunt 1occa, cu ,oa,ele sale ici, dure si rotunde si cu o aro a foarte pronuntata si +arietatea Bour,on, cu ,oa,ele ascutite, care pro+ine din Insulele Reunion. Prin denu irea (afea de Brasilia se intelege cafeaua ara,ica culti+ata in Brazilia, iar prin denu irea (afea 1ilds 4 cafeaua ara,ica pro+enita din alte tari.

2.2. Pr+-+,!re! "!#e$e%. P(n" e #+r e

5raft 8oods Ro ania , producatorul si distri,uitorul cafelei Kaco,s se foloseste in pro o+area cafelei de proprietatile antio.idante ale acesteia .Potri+it reprezentantilor 5raft, cercetarile recente atesta prezenta antio.idantilor in cafea, la un ni+el c'iar ai ridicat decat in ceaiul +erde. Potri+it unui co unicat al co paniei 5raft, cafeaua este o sursa naturala de antio.idanti care pot a7uta siste ul de autoaparare al celulelor organis ului sa reduca radicalii li,eri a caror dez+oltare in ti p poate dauna corpului.

Jacobs Kronung puterea alintaromei

18 %irectorul Institutului de (ercetari Ali entare sustine aceasta infor atieF 9Statistic, pentru o ul sanatos, o cafea naturala, nu a estecurile de cafele si cappucino in care gasi grasi i 'idrogenate, poate sa fie sanatoasa, daca este ,auta cu oderatie si de persoanele care o suporta9. Reprezentantii 5raft Ro ania considera ca toate tipurile de cafea contin antio.idanti in proportii diferite.

Beneficiile diferitelor sorti ente de cafea sunt co unicate consu atorilor prin ca panii ulti edia si pe a ,ala7. (a pania initiata de curand de 5raft, 9Alintaro a pentru suflet, antio.idanti pentru sanatate9, pentru produsul Kaco,s 5ronung (afea Pra7ita si 1acinata, e.plica ,eneficiile cafelei ca sursa naturala de antio.idanti, care poate a7uta la intarirea siste ului natural de autoaparare a organis ului. 9(o unicarea catre consu ator se +a face prin inserturi in presa :ad+ertoriale si ac'ete de presa=B de ase enea, ei +or gasi la raft pac'etele Kaco,s 5ronung cu inse nul distincti+, alaturi de ateria le de pro o+are la punctul de +anzare9, a ai precizat %oina (a+ac'e. Reprezentantul 5raft Ro ania precizeaza ca pu,licul, tinta al categoriei cafea solu,ila este for at in a7oritate de tinerii care au un stil de +iata dina ic si care apreciaza usurinta de preparare a acestor produse, for atul accesi,il si gustul ec'ili,rat de lapte si za'ar. (afeaua pra7ita si acinata este o +arianta consu ata in peste 8&G din gospodariile din Ro ania.

1-

2.3. Prezen !re! )r%n"%)!$e$+r -!r"% *e "!#e! &% ! &$+'!ne$+r $+r

Tchibo daruieste ce-I mai bun

TchiboExclusive
T"3%.+ E/"$(&%,e este o cafea aro ata, preparata din cele ai proaspete ,oa,e. Gustul rafinat al acestei cafele pre iu , aro a ei deose,ita, puternica si catifelata, deri+a din co pozitia unica a ,oa,elor Ara,ica.

Tchibo Family
T"3%.+ F!-%$; este o cafea tare, re+igoranta si accesi,ila intregii fa ilii. Efectul puternic sti ulator se datoreaza ,oa,elor Ro,usta atent selectionate

Eduscho Dupla

#/ E*(&"3+ D()$! este o cafea cu un gust co plet gust datorat deose,it de pra7ire a a estecurilor speciale de cafea. odului

Elite bucura-te de viata

ELITA cafea la ibric , ce te face sa si ti placerea gustului unei cafele inconfunda,ile ELITA filtru, cafea tare, cu aro a unica, acinata special pt. filtru, este tot ce ti4ai dori pt
ca in fiecare zi sa si ti ,ucuria de a trai B

SELECTED, este o cafea pura, acinata, cu un gust deose,it si o aro a delicata. 6,tinuta
din cele ai alese ,oa,e de cafea, +a fi g'idul tau prin o entele cele interesante si pline de sa+oare ale +ietii. Gusta din plin ,ucuria de a trai. 2a final as dori sa +a supun atentia cate+a curiozitati despre cafeaF Este ne+oie de $# de ,oa,e de cafea pentru a prepara un espresso Un espresso are ai putina cafeina decat o ceasca de cafea. (afeaua se afla printre pri ele zece irosuri cel ai usor de recunoscut. ai

Aro a ,oa,elor de cafea si ulte dintre caracteristicile sale de gust sunt afectate deF tara, regiune, te peratura, altitudine, precipitatii, sol (afeina este prezenta in ulte edica ente eli,erate pe ,aza de prescriptie edicala si nu nu ai : edica ente generice=, inclusi+ edica ente ad inistrate pentru dureri de cap, usurarea durerilor, controlul apetitului, entinerea starii de trezie, raceala, ast si retentia fluidelor.

#1 Peste 1,& iliarde de cesti de cafea sunt consu ate in fiecare zi in intreaga lu e. Aparent, ,ritanicii consu a peste 1)& de ilioane de cesti pe zi (ea ai fina cafea este cea din specia ara,ica. In Brazilia si (olu ,ia se produce peste 7/G din necesarul ondial de ara,ica. 6 ceasca de cafea fiarta are apro.i ati+ 11& iligra e de cofeina, un e.presso :filtru= aproape 8/ g, in ti p ce o cafea instant )& g de cofeina. (afeaua decofeinizata nu este in totalitate fara cofeina, continand de fapt " g de cofeina. o cutie de (oca4(ola are aproape #" g de cofeina, Pepsi (ola #& g, 1ountain %e? "7 g, and 0AB "1 g. (eaiul are apro.i ati+ $/ g de cofeina, in ti p ce o uncie de ciocolata contine #/ g.

BIBLIOGRAFIE

1. %i a, % , 1arfuri ali entare si securitatea consu atorului, Editura Econo ica, Bucuresti, #//) #. @@@ D.G. 1/)A#//#, pri+ind Etic'etarea, pu,licata in 1.6. 1$7A#//# ". @@@
$. &.

???.,ursaagricola.ro <<<.*e&)re"!#e!.r+ <<<.e$% e"!#e.r+ ???.foodand,ar.ro <<<. "3%.+.r+ <<<.& !n*!r*.r+ <<<.z#.r+

@@@ @@@

). @@@
7. 8. -.

@@@ @@@ @@@

S-ar putea să vă placă și