Sunteți pe pagina 1din 3

Chirita in provintie Vasile Alecsandri Vasile Alecsandri (1818-1890), personalitate marcanta a pasoptismului, se simte dator sa contribuie la construirea politica,

morala si intelectuala a Principatelor Romane si considera ca spectacolul teatral atrage publicul mult mai usor decat lectura, deoarece transmite mesajul in chip nemijlocit si poate fi astfel un mijloc eficient de indreptare a moravurilor societatii si de implinire a idealurilor nationale si democratice ale epocii. Comedia este o specie a genului dramatic, n proz sau n versuri cu aciune i

deznodmnt vesel i care satirizeaz realiti sociale, slbiciuni general umane sau prezint situaii hazlii. Ciclul de comedii cunoscut sub numele "Chiritele" este alcatuit din patru piese: "Chirita in Iasi sau Doua fete s-o neneaca" (1850), "Chirita in prontie" (1852), "Cucoana Chirita in voiaj" (1863), si "Chirita in balon". Semnificatia titlului. "Chirita in prontie" ilustreaza statutul real al eroinei principale, acela de pronciala, sugerand in acelasi timp parvenitismul si snobismul ei de a respinge cu toata forta aceasta situatie pe care o considera degradanta si straduindu-se sa impuna in proncie moda oraseneasca de laIasi ori Paris.

Tema operei "Chirita in prontie" este o comedie realista de moravuri sociale, ilustrand contrastul dintre esenta si aparenta prin care sunt construite personajele apartinand micii boierimi rurale, care, inculte, vulgare si corupte, vor sa para aristocrati cultivati si emancipati. Conflictul dramatic este reprezentat de incrancenarea cu care Chirita se impotriveste, din motive meschine si rautacioase, casatoriei dintre Luluta si Leonas, doi tineri care se iubesc si care triumfa in finalul comediei. Piesa, structurata in doua acte, are ca tema satirizarea parvenitismului si a snobismului epocii, a stalcirii limbii romane, precum si demascarea abuzurilor si coruptiei din Administratia statului. In textul piesei sunt presarate cuplete pe care le canta, in anumite momente, personajele comediei, cu scopul de a accentua o situatie, o trasatura caracteriala sau un aspect social si care confera comediei dinamism si veselie. Actul I se petrece la mosia Chiritei din Barzoieni. Inceputul piesei ilustreaza ridicolul inovatiilor mondene infaptuite la Barzoieni sub indrumarile Chiritei, care isi

maritase cele doua fete si acum se ocupa de educatia mezinului, Gulita, de 14 ani. Prost si rasfatat, el ia lectii de franceza cu "monsiu Sarla", nume sugestiv in limba romana pentru trasatura dominanta a personajului, aceea de "sarlatan". Chirita are scopuri precise: sa-si vada sotul ispravnic si pe Gulita casatorit cu Luluta, pupila ei, care era orfana dar mostenitoarea unei importante averi. Chirita, incearca sa se comporte dupa moda de la Iasi, fumeaza, calareste in costum de amazoana, desi "hurduca si gloaba asta, ca m-o apucat de vro sapte ori sughitu pan-acu". De altfel, intreaga vjata a Chiritei se deruleaza sub comanda modei, dezadupa care se conduce constituie un laitmotiv in piesa: "d-apoi da!daca-i moda", "daca-i moda si daca-mi place". Cu toate ca este nerabdatoare sa afle vesti de la sotul ei, plecat la Iasi sa obtina un post de ispravnic, ea refuza sa citeasca "ravasul" pentru ca nu este adus "dupa moda" si-i pretinde argatului Ion sa puna pe "talger" un "sarvet" si "ravasu pe sarvet". Bietul taran nu intelege "protocolul" si asaza ravasul si servetul sub tava, spre indignarea Chiritei. In biletul trimis, Grigore Barzoi ii spune ca "s-a ispravnicit" si o cheama degraba pe Chirita in targ "cu toata gospodaria si cu tot neamul", atragandu-i atentia sa nu uite "curcanul cel batran" pe care o sa-l puna "in slujba".Chirita este fericita ca a ajuns ispravniceasa "cu jandari la poarta si-n coada! " si seaza sa "dureze" un voiaj la Paris, in "tara nemteasca".

Luluta, o tanara de 15 ani, ramasa orfana in urma cu trei ani, se afla in grija cucoanei Chirita, care intentioneaza sa o marite cu Gulita, deoarece fata "are zastre buna". Ea este insa indragostita de Leonas, un prieten din copilarie, tanar inteligent si cinstit, cu un acut simt al umorului, care stie sa imbine judecata sanatoasa cu gluma bufona. Leonas soseste la Barzoieni tocmai in iuresul provocat de Gulita, care incalecase fara voia "nineacai " si tot satul, in frunte cu ea, alerga sa-l prinda. Baiatul sufera o teribila "trantition " si,dupa ce-si rene din spaima, Chirita il alunga pe Leonas, care insa o prene: "de azi inainte te asteapta la toate sotiile din partea mea ". Finalul actului I infatiseaza plecarea triumfala spre ispravnicie a Chiritei, care tine in brate curcanul cel batran, fiind insotita de Gulita, Luluta si "monsiu Sarl ", cu totii urmati de jandarmii "cu sabiile scoase ". Actiunea actului al II-lea se desfasoara in salonul Chiritei dintr-un "targ din tinut", unde ea aplica si impune mai abitir moda. Barzoi se plange ca-l strang hainele pe care sotia il obliga sa le poarte, este necajit ca ea nu mai vrea sa faca dulceturi si cozonac, nu mai catadicseste sa se ocupe de gospodarie. Barzoi este nemultumit si de cheltuielile fara masura pe care le face nevasta pe numeroase rochii si straie cu fir. Indiferenta la eprosurile sotului, Chirita este preocupata de petrecerea pe care o organizeaza in cinstea logodnei dintre Luluta si Gulita, cu toate ca baiatul este prea tanar iar fata "are toane de

nebunie " si "ii cam lipsata ", insa nu-si permite sa piarda "zastrea Lulutai de la mana ". Totodata, este nerabdatoare sa plece la Paris, gandindu-se cu satisfactie anticipata la efectul "ce-oi sa fac la Paris ca ispravniceasa". Reapare Leonas care, ca sa se razbune pentru ca fusese alungat si ca sa fie aproape de Luluta, se deghizeaza in ofiter, purtand niste "musteti mincinoase ". El ii face curte Chintei si-i cere portretul ca dovada a iubirii ce i-o poarta, amenintand-o ca se impusca daca-l refuza, dar pistolul cu care o sperie este de ciocolata. Gulita il surprinde pe Leonas sarutand-o pe Luluta si-l provoaca la duel, spre disperarea Chiritei care-l recunoaste pe "curtezan " si-l alunga din nou. Pentru a scapa de logodna cu Gulita, Luluta se preface nebuna, tremura si da continuu din cap, vorbeste incoerent si dene agresiva cu Gulita. Musafirii sositi cu prilejul logodnei dintre Gulita si Luluta sarbatoresc totodata si pasaportul Chiritei, care-i fusese adus de "monsiu Sarla" de la Iasi si in care ea declarase titlul de "baroana", justificandu-si minciuna prin acelasi slogan: "De ce nu? daca-i moda? ". Deghizat pentru a treia oara, Leonas se da drept actrita si sora acestuia. Luluta se preface nebuna si, in criza fiind, doreste sa se marite cu actrita, "ca de nu nebunesc! ". Sarl ii sfatuieste sa n-o contrazica si s-o logodeasca pe Luluta Cu "madama", apoi fac schimb de inele. Leonas isi dezvaluie identitatea, il anunta pe Barzoi ca a fost numit ispravnic in locul sau si-i prezinta acestuia demiterea din functie. Chirita se intristeaza ca pierde "bunatate de zastre", dar santajata de Leonas ca arata portretul lui Barzoi, este de acord cu casatoria celor doi tineri, ba, mai mult accepta sa fie nuni mari la nunta.

Finalul piesei edentiaza o idee de natura filozofica, aceea a lumii ca teatru, in care oamenii sunt actori. Comicul este creat prin contrastul dintre estenta si aparenta, adica situatiile stau cu totul altfel decat vor sa para, iar personajele , Chirita in special, se straduiesc sa se comporte diferit fata de felul lor de a fi si a gandi. Sursele comicului in piesa "Chirita in prontie" sunt variate, Alecsandri apeland la comicul de situatie, comicul de caracter, comicul de nume si comicul de limbaj. Ca moduri de expunere, autorul foloseste dialogul si monologul, iar caracterizarea personajelor se face in mod indirect, prin vorbele, faptele si gandurile lor, ori direct de catre alte personaje. Opera Chirita in provintie se incadreaza in specia comediei, deoarce autorul satirizeaza cu sarcasm intamplari, aspecte sociale cu ajutorul personajelor ridicule, starnind rasul, cu scopul de a le indeparta.