Sunteți pe pagina 1din 7

STRATEGII DIDACTICE MODERNE DE STIMULARE A CREATIVITII ELEVILOR N CADRUL ORELOR DE LIMBA I LITERATURA ROMN

Institutor Anton Simona Marin !a "oa!a "u "!as ! I#VIII nr$% Vorni" ni& 'u( tu! Botosani

Avnd n vedere importanta limbii si literaturii romne ca obiect de studiu, dar si importanta acesteia n activitatea uman, am considerat c este necesar s ne ocupm n mod special de cteva aspecte legate de dezvoltarea capacittilor creative ale elevilor n cadrul lectiilor de limba si literatura romn. Aceste aspecte se refer, n special, la cteva strategii didactice adecvate si eficiente care s contribuie cu maxim eficient la stimularea si dezvoltarea creativittii elevilor din ciclul pimar. Creativitatea poate fi stimulat la nivelul ntregii clase cu ajutorul unor strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de nvtare cu multiple beneficii pentru scolarii mici. Acestia sunt de-a dreptul ncntati s li se ofere sansa s-si exprime gndurile si sentimentele n moduri ct mai variate si originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim n acest scop. roblema care se ridic este aceea a efortului pe care l vor depune att elevii, ct si nvttorul n realizarea obiectivelor propuse. !ezvoltarea spiritului de observatie, a gndirii si imaginatiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial pn la setul directional al personalittii creatoare "corelatia integrativ a intereselor si aptitudinilor creatoare# asigur originalitatea n cazul exercitiilor de limba romn.!e asemenea, este nevoie de restructurri radicale n metodologia nvtrii, precum si de crearea n clas a unei atmosfere permisive, care s favorizeze comunicarea n activitatea de nvtare. $upletea si originalitatea gndirii, gsirea unor solutii noi si satisfactia fat de gsirea acestora pot fi

cultivate prin toate disciplinele de nvtmnt, dar n special, pot fi utilizate n acest sens resursele oferite de studiul limbii si literaturii romne. %lexibilitatea n ceea ce priveste adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare concret si la interesele copiilor, precum si punerea accentului pe nvtarea procedural, conducnd la structurarea unor strategii si proceduri proprii de rezolvare de exercitii, de explorare si de investigare, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea limbii romne n contexte variate.

Creativitatea este un atribut definitoriu al omului modern. !ezvoltarea stiintei si te&nicii implic un nalt nivel de cunoastere din partea tuturor celor care particip la procesul de productie, precum si valorificarea tuturor resurselor umane cu caracter creator al fiecrui individ, inssi esenta personalittii umane constnd n afirmarea ei creatoare. entru nvtmnt o important deosebit o constituie educabilitatea creativittii n general, care implic receptivitate si atitudine desc&is fat de experienta pozitiv, sensibilitatea fat de nou, dorinta de a experimenta si valorifica noi ipoteze, o activitate cluzitoare de norme si ac&izitii valorificate, dar bazate pe inventie, pe creatie si pe druirea dasclului fat de copil si valori. 'n contextul profundelor transformri ce au loc n societatea romneasc si a cerintei de integrare a ei n ansamblul structural al lumii contemporane n care nevoia de resurse naturale devine tot mai acut, una din multiplele solutii spre care se nclin este valorificarea ntr-o mare masur a potentialului creativ al individului. !ac resursele naturale conventionale se nscriu pe traiectoria epuizrii, resursele de materie cenusie sunt practic inepuizabile si ele mbrac forma inteligentei umane. !e aici se desprinde concluzia de a valorifica acest rezervor urias de materie cenusie n directia formrii personalittii umane inteligente, productive, creatoare. !e aceea se apreciaz c dezvoltarea unei natiuni va depinde tot mai mult de sectorul care produce inteligent, creatie, adic de nvtmnt.

Avnd n vedere importanta limbii si literaturii romne ca obiect de studiu, dar si importanta acesteia n activitatea uman, am considerat c este necesar s ne ocupm n mod special de cteva aspecte legate de dezvoltarea capacittilor creative ale elevilor n cadrul lectiilor de limba si literatura romn. Aceste aspecte se refer, n special, la cteva strategii didactice adecvate si eficiente care s contribuie cu maxim eficient la stimularea si dezvoltarea creativittii elevilor din ciclul pimar. Creativitatea poate fi stimulat la nivelul ntregii clase cu ajutorul unor strategii adecvate. Ea poate deveni o modalitate de nvtare cu multiple beneficii pentru scolarii mici. Acestia sunt de-a dreptul ncntati s li se ofere sansa s-si exprime gndurile si sentimentele n moduri ct mai variate si originale, jocurile de creativitate fiind un cadru optim n acest scop. roblema care se ridic este aceea a efortului pe care l vor depune att elevii, ct si nvttorul n realizarea obiectivelor propuse. ( cercetare experimental, prin care s se identifice strategiile didactice menite s rezolve problema dezvoltrii creativittii, merit efortul de a fi realizat. )dentificarea unor metode si procedee care s faciliteze stimularea creativittii, gsirea unor ci de activizare a nvtrii, face viata scolar mai dinamic, motivant si interesant, nvttorului oferindu-i-se satisfactii deosebite. entru realizarea unei cercetri este nevoie, n plus, de o documentare practic, privind colectivul de elevi, dificulttile ntmpinate de copii n nsusirea unor notiuni specifice, n formarea unor deprinderi si abilitti. Aplicarea nvtrii prin stimularea creativittii este benefic, pentru faptul c asigur formarea unei gndiri flexibile, divergente si fluente. $olutiile originale, interpretarea si aplicarea cunostintelor posedate sunt doar cteva dintre criteriile ce stimuleaz creativitatea micului scolar. $unt numeroase metode si procedee care pot fi utilizate. $electia lor are nevoie de repere. *n procedeu sau un demers didactic este bun dac+ - respect mecanismul biopsi&ic al formrii limbajului, - antreneaz functiile limbii, - declanseaz motivatia, sporeste dorinta, struinta de perfectionare a limbajului,

- sporeste capacitatea de imitatie prin care se nsusesc modele de ntrebuintare a limbii, - realizeaz progrese n ntrebuintarea automat, creatoare a mbinrii cuvintelor n enunturi, adic realizeaz progresul creativittii verbale. !ezvoltarea spiritului de observatie, a gndirii si imaginatiei, dezvoltarea aptitudinilor de ordin caracterial pn la setul directional al personalittii creatoare "corelatia integrativ a intereselor si aptitudinilor creatoare# asigur originalitatea n cazul exercitiilor de limba romn. !e asemenea, este nevoie de restructurri radicale n metodologia nvtrii, precum si de crearea n clas a unei atmosfere permisive, care s favorizeze comunicarea n activitatea de nvtare. $upletea si originalitatea gndirii, gsirea unor solutii noi si satisfactia fat de gsirea acestora pot fi cultivate prin toate disciplinele de nvtmnt, dar n special, pot fi utilizate n acest sens resursele oferite de studiul limbii si literaturii romne. %lexibilitatea n ceea ce priveste adaptarea continuturilor la nivelul de dezvoltare concret si la interesele copiilor, precum si punerea accentului pe nvtarea procedural, conducnd la structurarea unor strategii si proceduri proprii de rezolvare de exercitii, de explorare si de investigare, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea limbii romne n contexte variate. -ectiile de limba romn ofer reale posibilitti de organizare si desfsurare a unor multiple activitti menite a dezvolta capacitatea de creatie a elevilor. !intre acestea pot fi amintite+ povestirea cu sc&imbarea formei, povestirea prin analogie, continuarea povestirii, intercalarea unor noi episoade n povestiri, ilustrarea textelor literare, modelajul, dramatizarea povestirilor, realizarea compunerilor, crearea de poezii, g&icitori, alctuirea propozitiilor dup sc&eme date, transformarea vorbirii directe n vorbire indirect si invers. )poteza de lucru presupune identificarea unei solutii care ar putea mbunttii calitatea unui proces sau produs. 'n cazul prezentei lucrri, am tinut s realizez o cercetare experimental spre a mbunttii procesul metodologic de stimulare a creativittii, referindu-m la copiii clasei la care predau eu, comparativ cu copiii altor dou clase paralele. )poteza de lucru ar fi + dac nvttorul organizeaz o nvtare creativ, deprinderile de rezolvri si compuneri de exercitii vor fi nsusite ntr-un mod atractiv si plcut, si vor conduce la obtinerea unor produse cu un grad ridicat de creativitate, la dezvoltarea interesului si a motivatiei pentru studiul si aplicarea limbii

romne. Acest lucru va fi benefic si pentru celelalte discipline de studiu, pentru dezvoltarea unor trsturi pozitive de caracter si formarea personalittii copilului. 'ntregul program experimental depinde de obiectivele cercetrii. Ele au fost stabilite astfel+ $timularea creativittii elevilor printr-o strategie didactic permisiv, )dentificarea unor ci diverse pentru rezolvarea unor exercitii ca rezultat al strategiilor didactice aplicate. Asemenea mijloace, strategii didactice creeaz climatul afectiv si intelectual propice dezvoltrii independente, originale si, n acelasi timp, a aptitudinilor verbale. %olosindu-le cu tact si miestrie pedagogic, modelm capacittile intelectuale ale elevilor referitoare la receptarea unor mesaje si la comunicarea oral si scris, precis si clar, conditii ale adaptrii cu succes la exigentele vietii sociale. *n loc important n dezvoltarea limbajului si a vocabularului activ l are utilizarea jocurilor didactice orale, asemenea activitti de nvtare oferind elevilor nu numai bucuria si satisfactia de a se juca, dar sunt si un real prilej de dezvoltare a capacittilor de exprimare oral si n acelasi timp de dezvoltare a capacittilor creative. entru ca activitatea didactic s aibe o mai mare atractivitate pentru elevi, am utilizat o serie de jocuri didactice+ .$ gsim familia cuvntului/, .Cine rspunde repede si bine0/, .1ocul nsusirilor/, .(rdonati si transformati/, .Cele mai frumoase expresii/, .*nde sunt greselile0/, .Eu spun una, tu spui multe/, .Eu, tu, el, noi, voi, ei/, .Cum nu este0/, .Cel mai bun povestitor/, 2$pune cum e corect3/, 2*nde e greseala0/, .-itera se plimb/, .$cara cuvintelor/. Am stimulat activitatea creativ a elevilor prin alctuiri de poezii si g&icitori pe diverse teme. Aceste teme au fost incluse n portofolii realizate n clas+ Primvara, Mama, Domnitori romni. !intre metodele complementare de evaluare, al cror potential formativ sustine individualizarea actului educational prin sprijinul acordat elevului, am utilizat cu succes 2Proiectul. 2 roiectul/ este o activitate ampl, care ncepe n clas prin definirea si ntelegerea sarcinii "eventual si prin nceperea rezolvrii acesteia#, se continu acas si se nc&eie tot n clas, prin prezentarea n fata colegilor aunui raport asupra rezultatelor obtinute, si, dac este cazul, a produsului realizat. roiectul poate fi individual sau de grup.

!in categoria te&nicilor de simulare am utilizat dramatizrile, jocurile de rol, cu prilejul crora elevii au fost pusi in situatii imprevizibile, fiind nevoiti s apeleze la spontaneitatea, fantezia si imaginatia lor+ - un dialog ntre frunz si toamn, - un dialog ntre o rndunic pregtindu-se de plecare si codrul trist, - un dialog ntre un brad si un om venit s-l taie. ( alt modalitate de stimulare a creativittii este realizarea unei sarcini de munc pe ec&ipe. Elevii sunt mprtiti n grupuri. %iecare grup va strnge informatii, le va sintetiza si le va prezenta pe subteme, va realiza desene si ansambluri care vor reprezenta caracteristicile anotimpului toamna. Asadar, noile metode se bazeaz pe toate formele de organizare a activittilor "individual, perec&i, grup si frontal#, clasa de elevi devenind o comunitate de nvtare, n care fiecare contribuie att la propria nvtare, ct si la procesul de nvtare colectiv. Elevii sunt solicitati s apeleze la acele surse care i ajut s rezolve problemele si sunt implicati n experiente de nvtare complexe, proiecte din viata real prin care si dezvolt cunostintele si deprinderile. Cercetarea experimental efectuat de ctre mine a artat c aceast abordare are o eficient crescut n cresterea motivatiei elevilor si n stimularea operatiilor superioare ale gndirii. 'nvtarea bazat pe proiect este o actiune de cercetare si actiune practic n acelasi timp. 'n cadrul acestei actiuni de cercetare, elevii +investig&eaz, descoper, prelucreaz informatii de real interes pentru ei,sunt actori cu roluri multiple n organizarea, planificarea, realizarea si evaluarea activittilor, sunt pusi n situatii practice n care sunt determinati intrinsec s experimenteze deprinderi si capacitti noi si s le consolideze pe cele dobndite, utilizeaz cooperarea ca modalitate de baz n atingerea scopurilor individuale si de grup.

Bi)!io*ra+i - 1eannie $teele, 4urtist $.5eredit&, Lectura si scrierea pentru dezvoltarea gandirii critice ,vol. I si II, 6778 # 5arin $toica, Pedagogie si psihologie, Editura 9&eorg&e Alexandru, :;;:

- Cojocaru <enera 5i&aela, Teoria si metodologia instruirii, E.!. , :;;: