Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
diesteri (i poliesteri (*onin dou sau mai multe grupe *!!# n molecul.)
omenclatura
Esterii acizilor carboxilici se denumesc prin analogie cu srurile acizilor minerali dup una din variantele de mai +os. a! ,enumirea esterilor de forma #)*!!#- se formeaza dupa regula% nume deri"at din numele acidului corespun#ator prin nlocuirea sufi$ului %ic cu sufi$ul %at & de & numele radicalului R'
b! ,enumirea diesterilor acizilor dicarboxilici& de forma #-!!*)#)*!!#.& se formeaza dupa regula% nume deri"at din numele acidului corespun#ator prin nlocuirea sufi$ului %ic cu sufi$ul %at & de & numele radicalilor R' si R() n ordine alfabetica Exemple%
*#omerie
Esterii pot prezenta mai multe tipuri de izomerie& n functie de complexitatea moleculelor lor. $cizii carboxilici si esterii cu aceeasi formula moleculara sunt izomeri de functiune. ,e exemplu& acetatul de metil si formiatul de etil au aceeasi formula moleculara (*/"012) cu acidul propanoic si sunt izomeri de functiune cu acesta. *"/)*"2)*!!" acid propanoic *"/)*!!)*"/ acetat de metil ")*!!)*"2)*"/ formiat de etil
+roprieti fi#ice
fi#ice.
3ntre moleculele slab polare ale esterilor se manifesta fore van der 4aals de dispersie (i dipol ) dipol. +uncte de topire si de fierbere
5unctele de fierbere ale esterilor variaz mult si depind de natura radicalilor # si #-. Esterii provenii din acizii si alcoolii inferiori sunt substane lichide la temperatur obi(nuit& cu puncte de fierbere relativ sczute.
+roprieti chimice
Reacia de hidroliz
6a aceast reacie hidroxidul de sodiu particip efectiv la reacie& ca reactant. Reacia cu NH3 $ceast reacie se mai nume(te (i amonoli#a esterilor.
Solubilitate Esterii sunt solubili n solveni organici (i sunt insolubili n apa. +roprieti organoleptice Esterii inferiori sunt substane frumos mirositoare% formiatul de metil are miros de rom& butanoatul de etil de ananas& butanoatul de izoamil de pere etc. ,e aceea& unii esteri se utilizeaz n parfumerie sau ca esene de fructe. Obinere Esterii se obin din reacia direct dintre acizi (i alcooli& care este o reacie reversibila& sau din reaciile derivailor funcionali ai acizilor carboxilici cu alcoolii sau fenolii. 2n reacia dintre un alcool 'i un acid) re#ult ester 'i ap. & la 711 8* (i n prezen de ./0O19 $ceast reacie are echilibrul deplasat spre st:nga& deoarece acidul reacioneaz greu cu alcoolul. #andamentul acestei reacii este nesatisfctor& deoarece rm:n netransformate la echilibru o treime din acid (i o treime din alcool. 5entru a deplasa echilibrul reaciei de esterificare la dreapta& se poate aciona n dou moduri%
cre(terea concentraiei unuia din reactani9 eliminarea unui produs pe msur ce se formeaz.
! alt modalitate de a obine esteri este reacia dintre un alcool sau fenol cu anhidride acide sau cloruri acide.
Utilizarea Esterii aci#ilor monocarbo$ilici inferiori) cum sunt% acetatul de etil (*"/)*!!)*2"0)& acetatul de n)butil (*"/)*!!)*;"<)& acetatul de amil (*"/) *!!)*0"77)& se utilizeaz& n cantiti mari& ca dizolvani n special pentru lacuri de nitroceluloz.
$li esteri sunt utilizai ca esene de fructe% formiatul de etil ("*!!) *2"0) esena de rom& butiratul de etil (*/"=)*!!)*2"0) esena de ananas& butiratul de izoamil (*/"=)*!!)*0"n) esena de pere etc. $cetatul (i propionatul de benzii sunt utilizai n parfumerie pentru ca au aroma de iasomie. Esterii acidului malonic (#!!*)*"2)*!!#) sunt folosii ca materie prim n sintezele organice. Esterii aci#ilor dicarbo$ilici superiori cu alcoolii superiori sunt utilizai ca plastifiani pentru policlorura de vinii (i alte mase plastice. $cela(i rol l au ftalatul de butil (i de octil. +oliesterii rezultai prin esterificarea unui acid dicarboxilic cu un alcool dihidroxilic sunt utilizai la obinerea firelor (i fibrelor sintetice. ,in acidul tereftalic (i etilenglicol se obine fibra >erom (>erilen sau ,acron). ,in acid ftalic (i glicerina se obin gliptalii din care se fabrica lacuri (i vopsele foarte rezistente.