Sunteți pe pagina 1din 26

UNIVERSITATEA BUCURESTI FACULTATEA DE BIOLOGIE CATEDRA DE FIZIOLOGIE ANIMALA SI BIOFIZICA

PROGRAMUL DE MASTER

NEUROBIOLOGIE

COORDONATOR PROGRAM PROF. DR. MARIA-LUIZA FLONTA

Cuprins pag 1. Obiectivele programului....................................................................................... 2 2. Importanta programului........................................................................................ 5 3. Contextul stiintific si universitar mondial relevant............................................... 7 4. Organizarea programului....................................................................................... 7 4.1. Activitati didactice 4.1.1. Programul de nvatamnt.. 7 4.1.2.Echipa de lucru................................................................................................... 8 4.1.3. Prezentarea programelor analitice ale diferitelor discipline.. 9 4.2. Activitati de cercetare asociate in prezent masterului de Neurobiologie. 24 5. Rezultatele asteptate ale programului..................................................................... 26

1. Obiectivele programului

1.1. Obiectivul programului de studii aprofundate in Neurobiologie este formarea de specialisti care sa investigheze relatia dintre activitatea nervoasa, cerebrala si procesele psihocomportamentale (relatia body-mind sau relatia corp-minte). Conexiunea dintre sfera existentei materiale si cea a existentei spirituale a fost tratata intai ca o problema a gandirii generale, filosofice, intr-o perioada in care lipseau cunostiintele stiintifice privind functiile sistemului nervos, in care procesele neurale erau numai intuite. Sau conturat inca de la inceput pozitii filosofice diverse, de la orientari moniste spiritualiste sau materialiste, la orientari dualiste care. la randul lor, priveau in moduri diferite raportul dintre cele doua entitati. Progresul cunoasterii stiintifice, pe de o parte in domeniul neurofiziologiei, iar pe de alta parte in cel al analizei proceselor psihice, comportamentale a intretinut continuu dezbaterea filozofica, furnizand date care atesta legaturi majore intre spirit si materie, care demonstreaza ca fenomenele neurale sint cel putin acompaniatoare obligatorii, daca nu determinante ale proceselor psihocomportamentale. De remarcat ca datele stiintifice actuale sustin mai ales conceptiile filosofice conform carora activitatea psihica este o proprietate emergenta a celor mai complexe forme de organizare a materiei vii, cum este sistemul nervos.

La randul ei, aceasta pozitie filosofica este si cea mai rodnica in stimularea cercetarii in domeniul neurostiintelor. Astazi un psiholog sau un etolog nu pot realiza o intelegere reala a campurilor lor specifice de studiu, fara considerarea fenomenelor nervoase subjacente, dupa cum nu poate fi considerat un adevarat specialist in neurostiinte decat cercetatorul care isi desfasoara investigatiile sub orizontul fenomenelor psihice in care se integreaza fenomenele neurale pe care le investigheaza. Astfel, in perioada moderna, este absolut necesara cunoasterea de catre umanistii dedicati traditional studiului psihologic - a proceselor functionale neurale, si de catre naturalisti a proceselor psihice. Aceasta impletire s-a realizat si se realizeaza prin stransa comunicare si colaborare dintre cele doua categorii de cercetatori si prin forme speciale de invatamant cum sint programele de studii aprofundate, studiile doctorale si postdoctorale in Neurobiologie, organizate in toate marile centre stiintifice si universitare din lume. Infiintarea master-ului de Neurobiologie in cadrul Facultatii de Biologie a Universitatii Bucuresti a insemnat un pas important in inscrierea noastra in circuitul stiintific international.

1.2. Dezvoltarea masteratului in neurobiologie, urmat de posibilitatea de a face cercetari in domeniul biofizicii membranelor din celulele excitabile si neexcitabile, este un exemplu concret de realizare a reformei invatamantului universitar atat din punct de vedere al continutului invatamantului, cat si din punct de vedere al formei de instruire. Faptul ca dezvoltarea masteratului in Neurobiologie in Universitatea din Bucuresti este una din prioritatile reformei invatamantului universitar romanesc, este sustinut printre altele, de lista prioritatilor formulate de Romania pentru a fi finantate de catre Comunitatea Europeana. Daca se examineaza continutul acestui domeniu, se poate afirma ca

neurobiologia reprezinta una din ultimile provocari ale stiintei: incercarea de a intelege baza biologica a constiintei si a proceselor mentale prin care omul percepe, actioneaza, invata, isi aminteste si se gandeste. Sunt aceste procese localizate in zone specifice ale creierului, sau reprezinta ele o proprietate colectiva emergenta a intregului creier? Daca procesele mentale pot fi localizate in diferite zone ale creierului, care sunt regulile care stabilesc legatura intre anatomia si fiziologia unei regiuni pe de o parte si functia ei specifica in perceptie, gandire sau miscare, pe de alta parte? Cum comunica neuronii intre ei? Cum este modificata comunicarea neurala de experienta? In prezent se poate incerca gasirea unui raspuns la aceste intrebari la diferite nivele de organizare:

la nivel molecular: o intreaga lume de entitati intramembranare (canale ionice, pompe ionice, receptori de membrana, mesageri secundari) confera prin distributia si functionarea lor, specificitatea diferitelor categorii de neuroni (excitatori, inhibitori, etc.) la nivelul retelelor neuronale: functionarea sistemului nervos se bazeaza pe interconectarea multipla neuronala. Creierul este un organ care prezinta o complexitate fundamentala (adica, desi pot fi identificate in functionarea creierului conditii initiale deterministe, solutiile spre care evolueaza comportamentul sunt nedeterministe sau chaotice) la nivelul functiilor mentale (de la perceptie la atentia selectiva) pentru care s-a reusit cartarea in zone specifice ale creierului. Acest progres se datoreaza colaborarii intre neurobiologie si psihologia cognitiva. d) Comportamentul uman sau animal este expresia activitatii mentale. Studiul

comportamentului, pentru a fi complet, trebuie facut intr-un mod care uneste dimensiunea lui biologica cu cea sociala. Prin continutul sau, masterul in Neurobiologie se adreseaza absolventilor din diferite facultati (biologie, fizica, psihologie, medicina, informatica, electronica,stiinte sociale, stiinte ale comunicarii, inteligenta artificiala) care se intereseaza de relatia body-mind (corpminte). Daca avem in vedere forma de instruire ideala a studentilor, cea a universitatii humboldtiene, in care profesorul invata pe studenti facand cercetare, ea poate fi utilizata in grupurile mici (10 15 studenti) cum sunt cele in care este organizat programul de studii aprofundate (master). Studentii sunt antrenati in proiectele de cercetare ale catedrei, si unii dintre ei continua dupa absolvire, lucrarile incepute in cadrul unui stagiu de pregatire a lucrarii de doctorat.

1.3. Formarea de cercetatori capabili sa lucreze intr-o echipa interdisciplinara ce abordeaza rezolvarea urmatoarelor probleme: functionarea creierului, transmiterea informatiilor in interiorul sistemului biologic, comunicarea interindividuala, caracteristicile vietii mentale. Pe plan mondial exista o miscare stiintifica foarte puternica in acest sens, care raspunde cerintelor imperioase a lumii moderne de interconectare a abordarilor naturaliste si umaniste. Drept rezultat asistam in comunitatile stiintifice avansate la situatii spectaculoase in care au fost recompensate cu premii Nobel, cercetari neurofizioogice efectuate de psihologi sau, invers, cercetari psiho-comportamentale realizate de savanti cu formatie primara de naturalist. Investigatiile in relatia minte-corp, au progresat si progreseaza astazi cu pasi uriasi datorita

faptului ca specialistii din cele doua domenii au numeroase cunostinte stiintifice comune. Se ajunge astfel la formarea de echipe ale caror membri, chiar apartinand unor laboratoare din tari diferite se pot intelege foarte bine intre ei, datele particulare integrandu-se in explicatii cat mai cuprinzatoare ale proceselor psihice. Aceasta situatie este in mare masura rezultatul studiilor de master in Neurobiologie, organizate in numeroase universitati din lume.

1.4. Constituirea unui laborator de cercetare in neurobiologie, care sa ofere absolventilor universitari posibilitatea de a efectua cercetari competitive pe plan european in domeniul biofizicii membranelor in celule excitabile si neexcitabile si in acest fel de a sustine lucrari de doctorat, cu care sa poata intra pe piata europeana a cercetarii, in pozitii de post-doc. Fundatia Humboldt, spre exemplu, o institutie care sustine cercetarea europeana, ofera finantare numai pentru persoane care au deja titlul de doctor.

2. Importanta programului pentru:

a. dezvoltarea invatamantului superior romanesc. In momentul de fata programul de studii aprofundate in Neurobiologie, organizat la Universitatea din Bucuresti este unic in invatamantul superior din Romania. El se desfasoara pe parcursul a doi ani universitari. Domeniul neurobiologiei este fascinant din punct de vedere al cunoasterii omului, pe sine insusi, dar in acelasi timp extrem de dificil de abordat. Fenomene cum sunt perceptia,constiinta, memoria, invatarea, limbajul, nu sunt nici pe departe pe deplin explicate stiintific. Programul de master este o veriga foarte importanta in pregatirea unui cercetator stiintific sau a unui cadru universitar, este "anticamera" pregatirii prin doctorat. Desi intreg sistemul de educatie universitara trebuie sa aiba o coerenta, masteratul si doctoratul au o coeziune suplimentara. Una dintre cele mai importante componente a pregatirii prin masterat si doctorat este lucrul efectiv in cercetare. Cea mai mare parte a timpului, studentii la masterat si doctorat ar trebui sa si-o petreaca lucrind la teme de cercetare in echipe cu studenti din anii mai mici si cu cadre didactice. b. dezvoltarea cercetarii stiintifice Catedra noastra are deja o experienta de peste 16 ani de cercetare in doua domenii: transportul ionic transmembranar si studiul comportamentului animal. Aceste domenii reprezinta 2 poli de abordare a problemelor de neurobiologie: cel molecular si cel holist. Se poate incerca

rezolvarea problemei biologice a functionarii hipocampului atat in mod analitic, molecularist, prin caracterizarea proteinelor de transport transmembranar (prin metoda patch-clamp), cat si in mod sistemic, urmarind modificari de comportament afectiv-emotional ce apar prin administrarea agentilor chimici, ce s-au dovedit a fi activi in influentarea cineticii canalelor si pompelor ionice. Se formeaza o echipa interdisciplinara cu biologi, fiziologi, fizicieni, etologi, informaticieni, biochimisti, psihologi care vor dezvolta un limbaj comun si vor fi capabili sa fertilizeze cu idei din domenii diferite, cercetarea neurobiologica. Transmiterea informatiei in sistemul nervos central si periferic este o alta tema de cercetare de interes pentru catedra. Pentru aceasta tema exista premizele unei abordari experimentale: i) cadre didactice din catedra noastra au afectuat stagii de lucru cu diverse durate in laboratoare de specialitate din strainatate; ii) exista echipament; iii) beneficiem de colaborarile internationale. Clarificarea mecanismelor transmisiei sinaptice centrale ar putea contribui la rezolvarea unor anomalii de comunicare interumana si de adaptare a unor subiecti umani afectati de dezechilibru psihic. Pe de alta parte, investigarea efectelor unor agenti terapeutici utilizati astazi in mod empiric (saruri de litiu, acid valproic) si intelegerea mecanismului lor de actiune ar putea ameliora mult utilizarea lor eficienta in administrarea minimala, care ar feri pacientii de efectele secundare nocive si ar muta centrul de greutate al tratamentului pe tehnici de psihoterapie. c. dezvoltarea social-economica si culturala a tarii Neurostiintele furnizeaza cunostiinte despre capacitatile cognitive ale omului, despre modul in care performatelel uluitoare ale creierului se pot realiza intr-un spatiu foarte mic si cu un consum relativ mic de energie. Intelegerea structurii si functionarii sistemului nervos ofera principii de constructie si organizare foarte eficiente care pot fi utilizate pentru a intelege fenomene din domeniul vietii sociale sau economice si pe de alta parte pot fi folosite pentru a influenta, organiza si optimiza in mod rational diferite aspecte ale vietii economice si sociale. Neurostiintele ofera explicatii pentru intelegerea unor comportamente aberante care apar in societatea umana (dependenta de droguri, de alcool, inclinatii spre agresivitate, violenta, psihoze colective) cat si solutii pentru corectarea si minimalizarea efectelor negative ale acestor comportamente asupra individului si societatii.

3. Contextul stiintific si universitar mondial relevant. Domeniul neurostiintelor este pentru comunitatea stiintifica contemporana, unul din cele care au polarizat eforturile unora dintre cei mai talentati, chiar geniali cercetatori ai timpului.

Francis Crick, premiat Nobel pentru descoperirea structurii ADN-ului, deci unul din fondatorii biologiei moleculare, s-a orientat n ultimii ani, la Institutul Salk, La Jolla, din California spre studiul stiintific al constiintei. Matematicieni, cum ar fi Roger Penrose, imagineaz explicatii ale vietii mentale, pornind de la teorema lui Gdel si conceptele mecanicii cuantice. Filozofi cum sunt Karl Popper sau John Searle ncearca explicatii dualiste si respectiv pozitiviste ale aceluiasi fenomen. Pe plan experimental efervescenta nu este mai mica: se studiaza neuroni la nivel molecular (investigarea entitatilor moleculare responsabile de transmiterea informatiei n neuron si ntre neuroni prin sinapse), la nivelul retelelor (circuitriei) neuronale, la nivelul comportamentelor complexe care pot fi localizate n zone specifice ale creierului. Laboratorul nostru are legaturi cu laboratorul Prof. J. Schwarz din Hamburg, Dr. D.G. Margineanu de la Union Chimique Belge si Prof. Fernando da Silva de la Universitatea din Amsterdam, care prin cercetarile lor sunt ntre numele citate din literatura domeniului neurobiologic. In acelasi timp avem relatii cu laboratoare de Biofizica si Modelare moleculara foarte active in viata stiintifica internationala, si scopul nostru este de a prelua unele metode din aceste laboratoare si a le adapta in cercetarea neurobiologica.

4. Organizarea programului

4.1. Activitati didactice 4.1.1. Programul de nvatamnt Semestrul I Disciplina Neurofiziologia comportamentelor motivate homeostatic (Neuropsihologie I) Biofizica membranelor Electronica Zoopsihologie TOTAL Semestrul II Disciplina Neurobiofizica Ore de curs 2 Ore lucrari practice 3 2 1 2 15 3 1 2 Ore de curs/sapt 2 Ore lucr practice/sapt 2

Psihofarmacologie si neurochimie Canale ionice Prelucrarea datelor Etologie umana TOTAL

2 2 1 2 18

2 2 1 1

Semestrul III Disciplina Neurofiziologia proceselor cognitive (Neuropsihologie II) Comunicare si tehnici de manipulare Biologia moleculara a neuronului Retele neuronale si modelare moleculara TOTAL 2 1 2 13 1 1 2 Ore de curs 2 Ore lucrari practice 2

Semestrul IV. Cercetare stiintifica si pregatirea lucrarii finale

4.1.2. Echipa de persoane care asigura desfasurarea masterat-ului de Neurobiologie: Prof.dr. G.Strungaru, Conf.dr. Dan Mihailescu, Conf.dr. Violeta Ristoiu, Conf.dr. Alexandru Babes, Conf.dr. Bogdan Amuzescu, Conf.dr. Florentina Pluteanu, Lect.dr. Carmen Strungaru, Lect.dr. Speranta Avram, Dr. Dan Otelea, Asist.dr. Beatrice Macri, Asist. Dan Zorzon, CS I Dumitru Popescu.

4.1.3. Prezentarea programelor analitice ale diferitelor discipline

Scopul acestui masterat este cel de formare adncit de specialiti n domeniul neurotiinelor. Orizontul ultim al studiilor respective este descifrarea mecanismelor nervoase ale proceselor psihocomportamentale. Data fiind complexitatea domeniului, dezbaterile se desfoar pe trei nivele. Primul, cu caracter pregnant analitic, este cel al neurotiinelor care abordeaz fenomenele la nivel celular, membranal, molecular, prin cercetri in vitro. Urmatorul nivel, cu caracter sintetic, integrativ mai pronunat, dezbate procesele desfurate la nivelul sistemelor complexe senzoriale i motorii i urmrete bazele nervoase ale comportamentelor motivate, cu caracter instinctual i ale proceselor cognitive. Acest al doilea nivel face legtura direct ntre procesele desfurate n organismul intact i fenomenele nervoase. Coninutul celui de al treilea nivel este reprezentat de date eto-psihologice.

4.1.3.1. Programele analitice ale disciplinelor din primul nivel

BIOFIZICA MEMBRANELOR

1. Membrane biologice. Modelul mozaicului fluid. Tipuri de membrane biologice. Asimetria 2. Termodinamica asamblarii lipidelor. Proprietatile apei. Structuri ale moleculelor amfifile. Efectul hidrofob. Termodinamica formarii micelelelor. Caracteristicile bistraturilor lipidice. Modele de membrane lipidice. Compozitia chimica a lipidelor. Structura proteinelor membranare. Reconstituirea proteinelor membranare. 3. Electrostatica membranei. Potentialul de membrana. Potentialul de suprafata. Potentialul de dipol. 4. Legarea specifica si nespecifica. Efectul sarcinii superficiale. Constanta de legare. 5. Permeabilitate si conductanta. Analiza formala a permeabilitatii si conductantei. Echilibrul. Permeabilitatea neelectrolitilor. Permeabilitatea electrolitilor. Ecuatia Glodman-HodgkinKatz. 6. Canale ionice. Canale formate de antibiotice. Canale comandate de tensiune. Canale liganddependente. Conductanta canalelor. Selectivitatea. 7. Transportul activ. ATP-aze. Lantul transportor de electroni. 8. Transportul cuplat. Transportori. Difuzia facilitata. Difuzia facilitata mediata de ionofori. Membrane plasmatice, membrane mitocondriale. Eficienta temodinamica.

9. Proteine membranare cu structura 3D cunoscuta 9.1. Rodopsine bacteriene. Bacteriorodopsina. Halorodopsina..

9.2. Canale cu structura transmembranara de tip?, multimerice. Porine. 9.3 Proteine membranare de tip ?, monomerice/dimerice. Toxine 9.4 Canale ionice. Canalul de potasiu dependent de H+ (KcsA). Canalul de sodiu si potasiu (NaK). Canalul de K dependent de Ca++. Canale mecano-sensibile (MscL, MscS), receptorul de acetilcolina 9.5 Aquaporine 9.6 Transportori. Transportorul H+/Cl-. Simporteri de neurotransmitatori. Transportori de aminoacizi 9.7 Transportori dependenti de ATP.

BIOLOGIA MOLECULARA A NEURONULUI

Partea generala. Istoricul conceptului de neuroviroze. Leucoencefalite, polioencefalite, panencefalite. Evolutia tehnologiilor de studiu al infectiilor sistemului nervos. Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: actiunea directa a virusului. Infectii latente, infectii productive. Rolul portii de intrare. Corelatii intre clinica si aspect microscopic. Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: mecanisme imune. Rolul imunitatii celulare, umorale. Semnalizare imuna. Infectii cu componenta imuna marcata vs. infectii cu componenta redusa. Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: apoptoza. Necroza vs. apoptoza. Cai de semnalizare. Cascada de activare a caspazelor. Semnificatia in contextul infectiilor virale. Mecanisme antiapoptotice. Diferente intre virusurile ARN si virusurile ADN. Mecanisme ale distrugerii neuronale in neuroviroze: reactii alergice. Modele animale: virusul encefalomielitei murine Theiler. Modele umane: scleroza multipla. Proteine alergizante din sistemul nervos. Partea speciala. Poliovirusurile: aspecte clinice, anatomopatologice. Evolutia infectiei naturale. Modele experimentale. Sidromul post-polio.

10

Virusul imunodeficientei dobindite. Organizare genetica. Variante fenotipice. Rolul principalelor proteine virale. Afectare SNC. Anatomopatologie, mecanisme lezionale. Afectare neuroni, celule gliale. Molecule virale cu efect neurotoxic. Panencefalita subacuta sclerozanta. Virusul rujeolos: organizare genetica, proteine virale. Clinica, anatomopatologie. Caracteristicile virusurilor rujeoloase asociate PESS Rabdovirusuri. Structura, organizare genetica. Clinica, anatomopatologie. Ciclul de replicare virala. Neuroinvazie, neurospecificitate. Boli provocate de prioni. Boala Creutzfeld-Jacob, boala Creutzfeld-Jacob varianta. Structura PRPC, PRPSC. Modele de patogenie. Fiziopatologie, neurospecificitate. Bornavirusurile posibili agenti etiologici pentru afectiuni psihiatrice. Organizare genetica, proteine virale. Neurotropism, mecanisme ale persistentei. Modelul murin. Herpesvirusuri. Organizare genetica, structura. Mecanisme ale latentei, reactivarii. Modele experimentale in vitro, in vivo.

CANALE IONICE

Scopul cursului de Canale Ionice este prezentarea fiziologiei si fiziopatologiei mecanismelor de transport prin membrana celulara, in particular a neuronilor. Cursul este structurat in trei parti distincte: introducerea consta in descrierea metodelor biofizice, electrofiziologice si de biologie moleculara folosite in studiul canalelor ionice, urmeaza prezentarea diferitelor familii de canale ionice (operate electric, chimic, termic, etc) cu accentuarea rolului acestora in cadrul fiziologiei celulare, iar in final se urmareste corelarea canalelor ionice cu o serie de manifestari patologice ale sistemului nervos. Ordinea cursurilor este urmatoarea: Cursul 1. Introducere. Sunt descrise mecanismele generale de transport transmembranar cu exemplificari. Se prezinta structura membranei celulare, sunt descrise fosfolipidele si proteinele membranare. Sunt introduse canalele ionice ca proteine membranare integrale si sunt descrise conceptele de operare, selectivitate, flux ionic. Cursul 2. Tehnici de biochimie si biologie moleculara aplicate canalelor ionice. Se discuta tehnici de purificare biochimica a canalelor exemplificandu-se prin receptorul nicotinic pentru acetilcolina. Urmeaza descrierea tehnicii de clonare a canalelor si de exprimare a canalelor ionice in sisteme heterologe (celule embrionare umane renale, ovocited e Xenopus, etc).

11

Cursul 3. Tehnici electrofiziologice. Este descrisa tehnica inregistrarilor extracelulare, apoi se introduce tehnica de voltage-clamp pe axonul gigant de calamar. Tehnica de patch-clamp este prezentata in detaliu. Cursul 4. Canele de sodiu si potasiu ale axonilor. Sunt prezentate canalele de sodiu si potasiu ce intervin in generarea si propagarea potentialului de actiune, precum si modelul HodgkinHuxley al potentialului de actiune. Cursul 5. Canale de calciu. Este prezentata familia canalelor de calciu operate electric si rolul acestora in contractia musculara, secretie si reglarea activitatii altor canale ionice. Cursul 6. Canale de potasiu. Familia canalelor de potasiu operate electric este extrem de diversa. Ssunt descrise diferitele subfamilii, proprietatile lor farmacologice si rolul canalelor de potasiu in codificarea intensitatii stimulilor in frecventa si in adaptarea neuronala. Cursul 7. Canale operate electric ale sinapselor rapide. Exemplul clasic de astfel de canal este receptorul nicotinic pentru acetilcolina. Este prezentata jonctiunea neuro-musculara si etapele transmiterii chimice. Sunt descrise apoi sinapsele din sistemul nervos central si mediatorii excitatori (glutamatul) si inhibitori (GABA, glicina). Cursul 8. Modularea canalelor ionice. Acest capitol este consacrat cailor de semnalizare intracelulara implicate in modularea activitatii canalelor ionice. Sunt prezentati mesagerii secunzi (AMP-ul ciclic, diacil glicerolul, etc) si protein kinazele importante, precum si rolul lor in fiziologia unor procese celulare. Cursul 9. Canale ionice si traducerea senzoriala. O diversitate de canale ionice, in special cele din familia TRP (transient receptor potential) participa la procesul de traducere senzoriala, prin care stimulii sunt detectati de terminatii nervoase specializate. Sunt discutate procesele moleculare din traducerea vizuala, auditiva, termica, etc Cursul 10. Canale ionice implicate in nociceptie. Perceptia stimulilor ce induc senzatii dureroare prezinta un interes clinic enorm. Sunt descrise canale ionice exprimate in terminatiile nociceptive cutanate si viscerale si modularea acestora in stari inflamatorii si neuropatice. Cursul 11. Canalopatii (1). Este introdus conceptul de canalopatie maladie asociata cu disfunctia unor canale ionice. Sunt prezentate maladii ale sistemului muscular striat si cardiac. Cursul 12. Canalopatii (2). Sunt discutate maladii ale sistemului nervos datorate mutatiilor unor canale de sodiu si potasiu neuronale (migrene, forme de epilepsie, etc). Cursul 13. Canalopatii (3). Sunt prezentate mecanismele moleculare ale unor maladii nonneuronale: diabet, fibroza chistica.

12

NEUROBIOFIZICA

Principiile fizice ale potentialului transmembranar difuzia si conductivitatea electric a solutiilor apoase echilibrul electrochimic masurarea potentialului de repaus n celule vii ecuatia Nernst-Planck si ecuatiile Goldman-Hodgkin-Katz

Potentialul de actiune al nervului nregistrarea potentialului de actiune al nervului cu electrozi extracelulari originea potentialului de actiune: fenomene electrice sau reactii chimice? experientele lui Hodgkin cu blocaj la rece al conducerii nervoase

Modelul Hodgkin-Huxley teoria sodiului n explicarea potentialului de actiune circuitul electric echivalent al membranei axonale experimente de voltage-clamp pe axonul gigant de Loligo interpretarea dependentei de timp si potential a conductantelor ionice predictiile modelului

Tehnici electrofiziologice moderne si teoria canalelor ionice metoda patch-clamp, analiza de fluctuatii, curenti de gating permeatia: conductant si selectivitate, modele de permeatie (de electrodifuzie, bazate pe ecuatia Nernst-Planck, si de salt peste bariere teoria Eyring), energia Born, serii de selectivitate Eisenmann gating: modele cinetice de canale ionice (Markov si fractale) modificatori ai gating-ului si blocanti: pH, Ca2+, anestezice locale, dependenta de voltaj a blocului

Structura moleculara a canalelor ionice arhitectura canalelor voltage-gated: domenii functionale experimente de mutageneza: corelatii structura-functie metode structurale, simulari de dinamica moleculara

13

Transmitere si integrare sinaptic transmisia sinaptic: sinapse rapide si modulatorii, fenomene pre- si postsinaptice, potentarea si inhibitia de scurt si lung durat, mecanismele memoriei integrarea n sistemul nervos central, constantele spatiale si temporale ale dendritelor si corpilor neuronali, retele neuronale

Canale ionice implicate n diferite tipuri de sensibilitate considerente energetice n transductia senzorial: sensibilitti limitate clasic si cuantic fenomene la nivelul receptorilor: transductie, amplificare, semnalizare fotoreceptia si procesarea informatiei vizuale, alte tipuri de sensibilitate

NOTIUNI INTRODUCTIVE DE ELECTRONICA. APLICATII IN BIOLOGIE (FIZIOLOGIE)

Cursul Notiuni Introductive de Electronica. Aplicatii in Biologie (Fiziologie) isi propune sa familiarizeze studentii Facultatii de Biologie (si nu numai) cu notiunile de baza ale electronicii, cu normele de tehnica securitatii muncii si acordarea primului ajutor, cat si incurajarea acestora in depanarea unor defectiuni de dificultate medie, aparute in cadrul laboratoarelor in care acestia isi vor desfasura activitatea.

Norme de tehnica securitatii muncii si acordarea primului ajutor in caz de electrocutare; Notiuni generale despre: curent, tensiune, rezistenta si relatii dintre acestea; Surse de alimentare domeniul tensiunii alternative:sigurante fuzibile, filtre de retea, transformatoare, etc; Aparate de masura si control folosite in electronica: multimetrul digital, osciloscopul, scule; Surse de alimentare domeniul tensiunii continue: redresare, filtrare, stabilizare: Rezistorul, circuit serie, circuit paralel, Divizorul de tensiune, Dioda, Capacitorul, Tranzistorul, Amplificatorul operational; Traductori: termocuplul, elementul Peltier, diverse sonde de masurare;

14

Tehnici de realizare a unor circuite electronice: programul Eagle, realizarea cablajelor imprimate. Fiecare curs este sustinut de un laborator cu aplicatii practice

4.1.3.2. Programele analitice ale disciplinelor din cel de al doilea nivel

Cunostintele de neurobiologie a sistemelor si a proceselor psihocomportamentale li se predau studentilor de la masteratul de neurobiologie n dou sectiuni care se succed, fiecare de cte un semestru. n prima sectiune, intitulat Neurofiziologia comportamentelor motivate se prezint problematica sistemelor senzoriale si motorii si neurobiologia comportamentelor de tip instinctual. Cea de a doua sectiune este intitulat Neurofiziologia proceselor cognitive. Evident, nu exist o linie de demarcatie foarte net ntre cele dou sectiuni si acest lucru se relev n predarea general a cunostintelor respective. Avnd n vedere ca masteratul de neurobiologie se adreseaza n mod deosebit biologilor, n cadrul fiecrui capitol din aceste cursuri se face o prezentare general etologic i psihologic a domeniului i se pune accentul pe utilizarea modelelor animale n investigaiile psihocomportamentale.

NEUROBIOLOGIA COMPORTAMENTULUI MOTIVAT HOMEOSTATIC

Obiective: Cunoasterea modului specific de functionare al sistemului nervos si analizatorilor in timpul unor comportamente (alimentar, de orientare in mediu, de luare a unei decizii). Intelegerea mecanismelor integrative de control nervos al comportamentului. Investigarea bazelor fiziologice ale unor modele simple de comportament.

Programa analitica: Studiul fiziologiei sistemului nervos i a analizatorilor. Se va urmri prezentarea modului n care sistemul nervos si analizatorii intervin in reliazarea unor modele concrete de comportament, astfel incat sa se realizeze o corelatie intre datele generale de fiziologie si semnificatia lor in comportament. Se va pune accent pe urmatoarele teme: Bazele fiziologice ale functionarii celulei nervoase.

15

Transmiterea sinaptica. Implicatii comportamentale. Rolul informatiilor vizuale in influentarea comportamentului. Rolul analizatorului auditiv in determinarea comportamentului. Mecanismele moleculare ale sensibilitatii nociceptive. Circuitele nervoase ale luarii unei decizii. Mecanismele celulare ale controlului motor.

Lucrari practice: Realizarea unei culturi primare de neuroni din ganglionii spinali. Tehnica patch-clamp Programul SimPatch. Neurobiologia inflamatiei. Comportamentul de orientare in mediu. Influente farmacologice.

Bibliografie selectiva:

Walter Boron, MEDICAL PHYSIOLOGY, W.B. Saunders Company,2005 Arthur C. Guyton, John E. Hall, Textbook of Medical Physiology,W.B. Saunders Company, 2005 Nicholls JG, Martin A.R, Wallace B.G, Fuchs P.A, From Neuron to Brain, Sinaues Associates, Inc., 2001 Eric R. Kandel, James H. Schwartz, Thomas M. Jessell, Principles of Neural Science, McGraw-Hill Medical, 2000

NEUROFIZIOLOGIA PROCESELOR COGNITIVE

Bazele biologice ale conceptului de reprezentare i ale comportametelor orientate

spre un scop, obiect esenial al neurotiinelor cognitive.

II

Mecanismele de control al tonusului cortical. Sistemele modulatorii difuze. Strile de

veghe i de somn. Tonusul cortical i contiena.

III

Mecanismele cerebrale ale starilor afectiv- emotionale

Rolul biologic al afectivitatii

16

Afectivitatea i cogniia Conceptul de sistem limbic. Circuitul lui Papez Frica i anxietatea implicarea complexului amigdalian Furia i agresivitatea implicarea hipotalamusului, amigdalei, a structurilor mezencefalice. Serotonina, testosteronul i agresivitatea Strile de plcere recompensatorii. Autostimularea i sistemul dopaminergic Cortexul cingular i orbitofrontal i afectivitatea. Psihochirurgia afectivitii

IV

Mecanismele cognitive de prelucrare primara a informatiilor.

Neurobiologia senzaiilor, percepiilor, reprezentrilor. Ariile corticale senzoriale i motorii primare i de ordin superior; ariile corticale de asociaie. Agnoziile

Mecanismele cognitive de prelucrare secundara a informatiilor V. 1 nvarea i memoria

Aspecte psihocomportamentale. Tipuri de nvatare memorie Localizarea cerebrala a proceselor de nvatare memorie. Teoria echipotentialitatii. Teoria lui Hebb. Retelele de procesare distribuita n paralel(PDP). Localizarea engramelor n sistemele senzoriale specifice. Lobul temporal i memoria declarativ. Funciile mnezice ale hipocampului memoria de lucru spaial i relaional. Localizri diencefalice ale memoriei de lucru. Neocortexul i memoria de lucru cortexul prefrontal i cortexul lateral intraparietal. Memoria nedeclarativa procedurala: rolul amigdalei, cerebelului, corpilor striati. Mecanismele celulare moleculare ale nvatarii memoriei. Plasticitatea sistemului nervos. Dezvoltarea ontogenetica a sisemului nervos. Geneza neuronilor i a conexiunilor interneuronale. Eliminarea de celule i sinapse. Rearanjarea sinaptic n funcie de activitate. Mecanismele elementare ale plasticitii sinaptice n cortexul cerebral. Procesele de recuperare morfofuncional n sistemul nervos dup leziuni. nvatarea neasociativa habituarea i sensibilizarea la Aplysia. nvatarea asociativa conditionarea clasica la Aplysia. Plasticitatea sinaptic i nvarea memoria la vertebrate. DTL n cerebel. PTL i DTL n hipocamp Bazele moleculare ale memoriei de termen lung Tulburari ale nvatarii - memoriei

17

V.2 Limbajul Limbajul i cogniia Mijloacele de comunicare la animale i problemele originii animale a limbajului uman Neurobiologia limbajului Afaziile i alexiile i anatomia limbajului. Predominanta emisferica pentru limbaj. Conditia split brain Alte aspecte psihocomportamentale corelate cu asimetria morfofunctionala a emisferelor cerebrale

V.3 Atenia. Gndirea i imaginaia. Luarea de decizii. Mecanismele neurofiziologice ale atentiei Implicarea ariilor de asociaie temporale n memorie i comportamenul instinctual Implicarea ariilor de asociaie parietale n procesarea senzorial superioar i n limbaj Implicarea ariilor de asociae forntale n elaborarea strategiilor i a planurilor de micare

VI

Bolile mintale i creierul

Substratul nervos al anxietatii, depresiei, schizofreniei.

VII

Abuzul de droguri psihotrope i circuitele recompensatorii cerebrale

Principiile de baza ale actiunii drogurilor. Toleranta la droguri. Mecanismele dependentei de droguri.

RETELE

NEURONALE

SI

METODE

DE

SIMULARE

MOLECULARA

BIOSISTEMELOR

Calculul neuronal, paradigma inteligentei artificiale. Elemente de algebra liniara necesare in calculul neuronal. Structura si functionarea neuronului formal. Perceptronul standard: functionare, limite, instruire. Retele neuronale cu mai multe straturi. Instruirea retelelor neuronale nerecurente. Metoda retropropagarii Retele neuronale recurente de tip Hopfield. Energia retelei. Instruire Competitie si autoorganizare. Retele de tip Kohonen.

18

Neuronul statistic. Masina Boltzmann. Teoria rezonantei adaptative. Retele neuronale optice. Cognitronul. Neocognitronul Modelarea biosistemelor. Principii. Forte fizice. Forte speciale. Simularea moleculara dinamica si stochastica Structura unui program standard de simulare (CHARMM, GROMOS) Aplicatii

NEUROCHIMIE SI PSIHOFARMACOLOGIE

Obiective: Cunoasterea modului specific de activare/inactivare a receptorilor membranari. Mecanismul de actiune a neurotransmitatorilor (dopamina, serotonina, acetilcolina, adrenalina) Farmacologia (farmacocinetica si farmacodinamica) agentilor aplicati in tratamentul bolilor psihice:schizofrenie, depresie, dementa senila. 4. Tehnica de drug design aplicata agentilor psihofarmacologici

In cadrul acestui curs se va pune accent pe urmatoarele teme: Rolul fiziologic si implicatii in patologia sistemului nervos central al neurotransmitatorilor. Tipul si rolul receptorilor membranari in fiziologia si patologia sistemului nervos central. Mecanismele de producere a depresieie si tratamentul depresiei Mecanismele de producere a schizofreniei si tratamentul acesteia Boala Alzheimer- producere si tratament Tehnici de chimie computationala aplicate in vederea obtinerii de noi agenti farmacologici utilizate in aceste patologii.

Lucrari practice: Modelarea si minimizarea agentilor psihofarmacologici. Metoda QSAR-determinarea relatiei structura-chimica activitate biologica pentru agentilor psihofarmacologici. Determnarea energieie de legare a neurolepticelor la situsul activ al receptorilor dopaminergici si serotoninergici

19

Utilizarea bazelor de date ce contin receptori membranari.

Bibliografie selectiva:

1. S. Avram, A.Milac, ML Flonta Computer-aided drug design for typical and atypical antipsychotic drugs. A review of application of QSAR and combinatorial chemistry methodstools for new antipsychotics design, Current Computer-Aided Drug Design, 2005, 1: 347-364. 12. S Avram, A-L.Milac, A.Dabu and M.L. Flonta, Computer-aided drug design applied to beta and gamma secretase inhibitors perspectives for new Alzheimer disease therapyreview, Current Enzyme Inhibition, 2005,. 3. H.P Rang, M.M. Dale, Fourty Edition Pharmacology, Churchill Livingstone Ed., 1999.

PRELUCRAREA DATELOR

Subiecte principale: Date experimentale principiile fizice ale msurtorilor, mrimi si unitti de msur, constante fizice proiectarea experimentelor, erori sistematice si aleatoare, acuratete si precizie achizitia si procesarea datelor; procesare analogic, convertoare AD/DA

Statistica descriptiva numrare, ordonare si sortare, variabile si variate, distributii de frecvent, diviziuni (quartile, etc.), asimetrie si kurtoz, esantione si populatii Indicatori de tendint central (medii, median, mod, interval de variatie) si variabilitate (variant, deviatia standard)

Distributii de probabilitate procese stochastice vs. deterministe, evenimente, probabilitate, esantionare probabilitati compuse, conjunctia si disjunctia distributii de probabilitate de esantionare: binomial, normal, Poisson

Estimarea si testarea ipotezelor statistice

20

valoarea

medie

asteptat

aleator,

ipoteza

nul

si

ipoteza

de

lucru,

ipoteze

directionale/nedirectionale, teste de semnificatie statistica, intervale de confidenta distributia t: esantioane independente, testul neparametric Mann-Whitney, esantioane corelate, testul Wilcoxon al rangurilor cu semn distributia chi-patrat, testul exact Fisher

Introducere n analiza de varianta distributia F one-way ANOVA pentru esantiane independente, testul Kruskal-Wallis one-way ANOVA pentru esantioane corelate, testul Friedman two-way ANOVA

Introducere n corelatie si regresie corelatie liniara, coeficientul de corelatie produs-moment Pearson, corelatie-covariatie, cauz si efect regresia liniara

Introducere n procesarea numerica a semnalelor transformata Fourier: teorie, algoritmi DFT si FFT, domeniile timp si frecvent, spectre de putere semnale periodice, cross-corelatie si autocorelatie, convolutie liniar si circular, deconvolutie transformatele Laplace si Hilbert filtre numerice recursive si nerecursive, filtre cu rspuns finit la impuls (transversale si DFT)

Algoritmi recursivi n procesarea datelor si aplicatii algoritmi de minimizare n fitarea datelor distributii de probabilitate ale evenimentelor aleatoare, lant de evenimente aleatoare, modele Markov si fractale, aplicatii n gating-ul canalelor ionice metode de probabilitate maxima

21

4.1.3.3. Programele analitice ale disciplinelor din cel de al treilea nivel

ZOOPSIHOLOGIE Diferente intre abordarea etologica si cea psihologica a comportamentului animal. Avantaje si dezavantajele abordarii unilaterale. Aplicabilitatea studiilor de zoopsihologie in psihofarmacologia experimentala, neuro-psihofiziologie si alte domenii inrudite Probleme metodologice generale: formularea unei ipoteze, identificarea si/sau imaginarea unor modalitati de verificare a ipotezei de lucru, pre-testarea ipotezei, ajustarea metodologiei, testarea propriu-zisa, interpretarea datelor si corectarea ipotezei initiale. alegerea speciei optime si a conditiilor optime de intretinere si investigare in raport cu interesul stiintific pentru un anumit aspect comportamental selectarea bateriilor de teste de laborator tipuri de testare, avantaje si limite controlul variabilelor si implicatiile profunde pe care acestea le au asupra rezultatelor cercetarii zoopsihologice

Comportamentul spontan sursa esentiala de informatie pentru construirea unui model realistic de investigare in zoopsihologie

Relatia dintre reactivitatea emotionala si performanta necesitatea pretestarii subiectilor pentru stabilirea profilului emotional

Motivatia asigurarea unui nivel optim normo-motivational.

Capacitati cognitive si mnezice importanta selectarii unor teste care sa nu contravina caracteristicilor perceptiv/cognitiv/adaptative ale speciei investigate

Legatura inevitabila efectele interactiunii complexe (captivitate, contentie, manipulare) dintre subiectul animal si cercetator asupra rezultatelor cercetarii. Studii dublu orb

22

ETOLOGIE UMANA

1. Baze teoretice ale etologiei umane Adaptari filogenetice si culturale 2. Metodologie in cercetarea etologica umana culegerea de date, tratarea comparativa transculturala si trans-specifica, quantificarea datelor Universale ale comportamentului uman Homo sapiens sapiens Clasa Mammalia, Ordinul Primata Comportament parental/filial; consecintele modernizarii asupra dezvoltarii fizice, psihice si comportamentale aspecte patologice Homo ludens neotenia comportamentala Dezvoltarea ontogenetica a comportamentului uman curiozitate si joc Omul fiinta sociala si teritoriala Criteriile si limitele grupului social uman: familia extinsa, familia nucleara, grupul etnic, religios, profesional, etc. Modalitati de semnalizare a apartenentei la grup (ritualuri, traditii, limbaj, etc). Cooperare, altruism/egoism determinisme biologice si/sau culturale? Originea si functiile proprietatii private in extenso Omul intre identitate si anonimat Rang social, dominanta. Supunerea la norma, consecinte. Omul intre iubire si ura Monogamie versus poligamie. Sexualitate si agresivitate. Particularitati ale agresivitatii umane Homo locvens Comunicarea verbala si non-verbala intre continuitate filogenetica si inovatie Homo esteticus Origini si evolutia simtului estetic. Arta ca mijloc de comunicare. Etologia muzicii, dansului si creatiei lirice

COMUNICARE SI TEHNICI DE MANIPULARE PRIN MASS-MEDIA

Tipuri

si

caracteristici ale comunicarii inter-umane. Ierarhizarea dupa principiul

adevarat/discutabil a diferitelor tipuri de informatii. Diferente intre comunicarea interindividuala si cea prin media.

23

Nevoia de cunoastere si de integrare sociala, conformarea la norma, competitia pentru statut social - fundamente al tehnicilor de manipulare. Evolutia ontogenetica a tehnicilor naturale de manipulare. Utilizarea declansatorilor naturali in manipulare: stimularea afectiv-emotionala cognitiva si polisenzoriala invocarea familiei, a grupului social, semnalizarea nevoii de protectie / a capacitatii de a proteja accentuarea avantajelor / dezavantajelor afilierii, sugerarea succesului reproductiv, social, politic, economic garantat. Carisma si psihologia multimilor discursul politic si elementele non-verbale prin care este realizabila manipularea. Reflectarea politicului in presa si televiziune Manipularea economica reclamele comerciale audio, video si audio-video: publicul tinta teme predilecte pe categorii de produse tiparul feminin si cel masculin in reclamele comerciale elemente suplimentare: sunet, culoare, Intre rigoare stiintifica si exploatare estetica postere, prezentari powerpoint, reclama de carte - un domeniu in plina dezvoltare al manipularii interesului. Valori pozitive si negative ale manipularii

4.2. Activitati de cercetare asociate in prezent masterului de Neurobiologie.


1. Model structural al TRPM7 (canal cationic neselectiv); Dan Mihailescu si Bogdan Amuzescu 2. Efectele calciului intracelular asupra ASIC1A (canal de Na sensibil la pH); Bogdan Amuzescu si Dan Mihailescu 3. Rolul aminoacizilor hidrofobi in stabilitatea si structura lizozimului; Dan Mihailescu 4. Structura si dinamica trasportorului de serotonina; Dan Mihailescu 5. Structura si dinamica gp120 (glicoproteina implicata in transmiterea SIDA); Dan Mihailescu 6. Efectele neuroprotectoare ale baicaleinei intr-un model de citotoxicitate indusa de NGF; Bogdan Amuzescu

24

7. Raspunsul neuronilor senzitivi primari in cultura la stimuli acizi; Bogdan Amuzescu 8. Modelarea matematica a membranelor excitabile; Bogdan Amuzescu 9. Identificarea canalelor ionice tinta pentru actiunea unor agenti antiinflamatori, in sectiuni de ganglioni dorsali spinali mentinute in cultura; Maria-Luisa Flonta si Nicoleta Neacsu 10. Interactiune hiperforinei si hipericinei cu membrana celulara. Semnificatie pentru efectul terapeutic antidepresiv; Maria-Luisa Flonta si Beatrice Macri 11. Rolul curentului activat de hiperpolarizare (Ih) in nociceptie; Florentina Pena 12. Analiza curentului indus de substanta P in neuronii din ganglioni dorsali spinali cultivati in diferite conditii inflamatorii; Maria-Luisa Flonta si Gabriela Stanila 13. Efectul neurotrofinelor asupra sensibilitatii la frig a neuronilor din ganglionii spinali in cultura; Alexandru Babes, Ramona Linte 14. Testarea proprietatilor antiinflamatorii ale unor extracte vegetale asupra neuronilor din ganglionii spinali. Violeta Ristoiu 15. Evaluarea cineticii canalelor de K+ dependente de voltaj din neuronii spinali de sobolan mentinuti in conditii de hipoxie/hiperglicemie si NGF/GDNF. Violeta Ristoiu 16. Evaluarea cineticii canalelor de de Na+ dependente de voltaj din neuronii spinali de sobolan mentinuti in conditii de hipoxie/hiperglicemie si NGF/GDNF. Violeta Ristoiu 17. Evaluarea cineticii a receptorului din neuronii spinali de sobolan mentinuti in conditii de hipoxie/hiperglicemie si NGF/GDNF. Violeta Ristoiu 18.Predictia activitatii biologice a neurolepticelor tipice prin metoda QSAR (relatie structura chimica-activitate biologica). Speranta Avram 19.Predictia activitatii biologice a neurolepticelor atipice prin metoda QSAR (relatie structura chimica-activitate biologica). Speranta Avram 20.Generarea de noi agenti farmacologici cu efect antidepresiv prin utilizarea chimiei combinatoriale. Speranta Avram 21. Calculul energiei de formare pentru complexele receptor membranar-agent

psihofarmacologic prin docare energetica. Speranta Avram 22. Simularea unui bistrat lipidic plan; Dumitru Popescu 23. Structura melodica a limbajului uman studii transculturale; Carmen Strungaru 24. Valente emotionale ale sunetelor muzicale; Carmen Strungaru 25. Structuri melodice primordiale studii trans-specifice; Carmen Strungaru 26. Motherese - comunicarea vocala mama / copil (pui) elemente nonverbale si analiza melodica trans-specific si trans-cultural; Carmen Strungaru
25

27. Studiu transcultural vocalizari preverbale (ganguritul) si semnificatie bio-lingvistica; Carmen Strungaru

5. REZULTATELE ASTEPTATE ALE PROGRAMULUI.

Consideram ca realizarea programului va avea urmatoarele efecte:

5.1. Instructia studentilor ce frecventeaza programul de master in Neurobiologie este mai eficienta si utila, cand se asociaza unui program de cercetare coerent. Se poate realiza educarea lor in spiritul unei cercetari riguros conduse, pentru a-i familiariza cu interpretarea rezultatelor experimentale, cu inlaturarea surselor de artefacte, cu caracteristicile muncii experimentale intr-o echipa multidisciplinara. Printre obiectivele pe care mai incercam sa le atingem sunt: formarea unui cercetator cu aptitudini de a lucra independent si in echipa multidisciplinara; dezvoltarea spiritului imaginativ si critic fata de rezultatele stiintifice publicate in reviste de specialitate; dezvoltarea capacitatilor de comunicare stiintifica in scris si oral pentru a scrie lucrari stiintifice si prezenta comunicari; dezvoltarea capacitatilor de a obtine finantari pentru proiecte si deprinderea modului de redactare a acestor proiecte.

5.2. Studenti din diferite domenii (biologie, biochimie, fizica, psihologie, ingineri de calculatoare, filosofie) invata sa comunice intre ei, facilitand un dialog care in momentul de fata este inca deficitar in domeniul neurostiintelor. Abordarea pozitivista sau dualista a problemei constiintei este in mare masura, inca reprezentata de naturalisti, repectiv umanisti, intre care cel mai adesea nu exista nici un fel de comunicare, desi subiectul de interes este acelasi: functionarea creierului si viata mentala a omului.

5.3. Majoritatea masteranzilor care au absolvit programul de Neurobiologie lucreaza in laboratoare de specialitate in tara si multi dintre ei in laboratoare competitive din Europa si SUA. Avand in vedere integrarea Romaniei in UE, consideram ca producem specialisti care se pot integra imediat in laboratoare de cercetare stiintifica in intreaga lume, deci producem o marfa care se cauta.

26