Sunteți pe pagina 1din 89

Ministerul Educaiei Nationale coala Postliceal Sanitar Alexandria

Proiect
Pentru Absolvirea colii Postliceale Sanitare ngrijirea Pacientului Cu Cancer Bronhopulmonar

Coordonator: Prof. Neaga Adriana Cecilia Candidat: Buca . !uliana

Sesiunea August " #$%& "


1

CANC'()* B(+N,+P)*-+NA(

C)P(!NS

I. Anatomia si fiziologia aparatului respirator...5 II. Definiie si istoric.17 III. Epidemiologie.....18 IV. Etiopatogenie..19 V. orfopatologie !! VI. "imptomatologie !5 VII. Aspecte clinico#radiologice. !9 VIII. E$plor%ri paraclinice........... &' I(. E)oluie si *omplicaii.......... && (. Diagnostic.... &+ (I. ,rognostic&(II. ,rofila$ie.... &7 (III. .ratamentul curati)..... &9 (IV. .e/nici de 0ngri1ire.......... ++ (V. E$punere de cazuri......55 2i3liografie

MOTTO

.Nursingul este o art/. eci necesit/ devotament e0clusiv1 preg/tire temeinic/ ca orice pictor sau sculptor. Ce e mai mult: s/ ai de"a face cu p2n3a de pictur/ sau cu marmura1 fat/ de a avea de"a face cu organismul viu 4 templul uhului lui umne3eu.

5*+('NC' N!C,6!N7A*'

CAP!6+*)* ! ANA6+-!A S! 5!8!+*+7!A APA(A6)*)! ('SP!(A6+(

.otalitatea organelor4 care au rolul de a asigura luarea o$igenului din aerul atmosferic si de a elimina dio$idul de car3on din organism4 alc%tuiesc aparatul respirator. Aparatul respirator este alc%tuit din dou% p%ri distincte5 - c%ile respiratorii e$trapulmonare6 - pl%m7nii. *onductele prin care aerul atmosferic este introdus 0n pl%m7ni si prin care este eliminat apoi din pl%m7ni alc%tuiesc c%ile respiratorii e$trapulmonare. Ele se pot grupa 0n5 - c%i respiratorii superioare4 reprezentate prin ca)itatea nazal% si laringe6 - c%i respiratorii inferioare4 reprezentate prin laringe4 tra/ee si 3ron/iile primare.

B(+N,!!*' 2ron/iile principale 8primare9 sunt ultimele segmente ale c%ii respiratorii inferioare. "unt reprezentate prin dou% ramuri care pro)in din 3ifurcaia tra/eei si se 0ntind de la pintenele tra/eal p7n% la /ilul pl%m7nilor. Ele fac parte din pediculul pulmonar. *ele dou% ramuri4 dreapt% si st7ng%4 sunt inegale ca lungime si cali3ru5 - 3ron/ia dreapt% se 0ndreapt% spre /ilul pl%m7nului drept si are o lungime de !#& cm4 fiind format% din +#7 inele cartilaginoase si un cali3ru mare6 - 3ron/ia st7ng% se 0ndreapt% spre /ilul pl%m7nului st7ng si este mai lung%4 a)7nd o lungime de +#5 cm4 cu un num%r de 7#1& inele4 iar cali3rul s%u este mai mic dec7t cel de la 3ron/ia dreapt%. 2ron/iile sunt formate dintr#un sc/elet fi3rocartilaginos 0n peretele lor g%sindu#se inele cartilaginoase complete. ,eretele 3ron/iilor este format din dou% tunici5 intern% si e$tern%.

Tunica extern sau tunica fi3ro#musculo#cartilaginoas% are o poriune fi3roelastic% 0n grosimea c%reia se afl% inelele cartilaginoase :i o por;iune muscular%.
6

.unica intern%. ,e fa% intern% 3ron/iile sunt c%ptu:ite cu o tunic% mucoas% :i cu o tunic% su3mucoas%. .unica mucoas% este format% dintr#un epiteliu )i3ratil4 iar cea su3mucoas% din esut elastic 0n grosimea c%ruia se g%sesc numeroase glande acinoase4 care produc secreia necesar% umect%rii mucoasei :i a aerului inspirat. *ilii )i3ratili4 care au mi:care ondulatorie permanent% dinspre pl%m7ni c%tre laringe4 0mping spre faringe surplusul de secreie :i odat% cu acesta4 particulele de praf care au a1uns e)entual p7n% aici. (aporturi <in7nd seama de faptul c% 3ron/iile fac parte din pediculul pulmonar4 )om deose3i dou% feluri de raporturi5 1. Raporturi comune cu pediculul a9 0n afara /ilului4 3ron/iile4 deci =i pediculul pulmonar4 sunt 0n raport cu artera pulmonar% 4 )enele pulmonare4 arterele 3ron=ice4 ganglionii pretra/eo3ron=ici =i ner)ii afecta;i pl%m7nilor care4 la acest ni)el formeaz% dou% ple$uri > unul anterior =i altul posterior. 39 0n /il4 trunc/iurile 3ron=ice din pl%m7nul drept sunt 0nso;ite de trei ramuri ale arterei pulmonare =i de )enele pulmonare 8superioare4 mi1locii4 inferioare9 form7nd4 0n felul acesta4 trei perec/i de pediculi secundari 8lo3ari9. .runc/iurile 3ron=ice din pl%m7nul st7ng4 artera =i )enele pulmonare formeaz% 0n acest pl%m7n dou% perec/i de pediculi secundari 8lo3ari9. !. Raporturi proprii fiec%rei 3ron/ii se refer% numai la organele din )ecin%tatea acestora4 f%c7nd a3strac;ie de elementele pediculului pulmonar. 2ron/ia dreapt% )ine 0n raport cu5 0n partea anterioar% cu )ena ca)% superioar%6 posterior cu marea )en% azigos6 superior cu c7r1a marii )ene azigos6 inferior cu pericardul =i atriul drept. 2ron/ia st7ng% )ine 0n raport5 0n partea anterioar% cu elementele pediculului pulmonar6 posterior cu aorta4 esofagul =i cu ner)ul )ag st7ng6 superior cu c7r1a aortei =i ner)ul recurent st7ng6 inferior cu pericardul =i atriul st7ng. 9asculari3a:ia 2ron/iile sunt )ascularizate de arterele 3ron=ice ale aortei toracice. Venele sunt reprezentate prin )enele 3ron=ice care se )ars% 0n marea =i mica )en% azigos. ?imfaticele merg la ganglionii tra/eo3ron=ici.
7

!nerva:ia Este realizat% de firi=oare ner)oase pro)enite din ple$ul pulmonar posterior. @i3rele e$citatoare 83ron/oconstrictoare9 ale mu=c/ilor de la acest ni)el pro)in de la ner)ul )ag 8(94 iar cele in/i3itoare 83ron/odilatatoare9 de la simpatic. P*;-<N!! Aeprezint% organele de sc/im3 ale aparatului respirator. "unt doi pl%m7ni4 unul drept =i unul st7ng. ,l%m7nul drept este mai mare =i are o greutate de 7'' gr.4 iar pl%m7nul st7ng este mai mic =i are o greutate de -'' gr. A=e3are 4 pl%m7nii sunt a=eza;i 0n ca)itatea toracic%4 a)7nd fiecare o ca)itate pleural% proprie. Ei ocup% aproape 0ntreaga ca)itate toracic% cu e$cep;ia p%r;ii mi1locii4 numit% mediastin. Bn 1os pl%m7nii se 0ntind p7n% la diafragm4 0n sus dep%=esc prima perec/e de coaste4 iar planul median se afl% de o parte =i de alta a mediastinului. *uloarea pl%m7nului este ro=iatic% la copii =i al3#cenu=ie cu zone negre la adul;i.

Configura:ia e0tern/. Cnui pl%m7n i se descriu5 un )7rf4 o 3az%4 trei fe;e =i trei margini.

- )7rful pl%m7nului se g%se=te la limita superioar% a cutiei toracice dep%=ind cu 5 cm coasta l =i cu !45 cm cla)icula6 - 3aza pl%m7nului este mai l%rgit% =i conca)%4 spri1inindu#se pe 3olta diafragmului. Vine 0n raport cu ficatul la dreapta4 stomacul =i splina la st7nga =i rinic/iul 0n partea posterioar%6 - fa;a costal% este 0n raport cu coastele6 - fa;a medial% pri)e=te spre cel%lalt pl%m7n6 - fa;a diafragmatic% corespunde 3azei =i se g%se=te 0n raport cu fa;a superioar% a diafragmului6 - marginea anterioar% este mai ascu;it% =i cuprinde la pl%m7nul st7ng incizura cardiac% su3 care se g%se=te lingula6 la pl%m7nul drept aceast% margine este con)e$%6 - marginea posterioar% )ine 0n raport cu lan;ul simptic toracal6 - marginea inferioar% reprezint% circumferin;a 3azei pl%m7nului. ,e fa;a mediastinal% a pl%m7nului st7ng4 0n por;iunea retro/ilar% de la )7rf p7n% la 3az%4 se o3ser)% =an;ul aortic4 iar 0n por;iunea pre/ilar% se afl% o depresiune > impresiunea cardiac%. ,l%m7nul drept are pe fa;a mediastinal% 0n por;iunea retro/ilar% =an;ul )enei azigos4 iar 0n por;iunea pre/ilar% impresiunea cardiac%. ,e fe;ele costale sunt =an;uri profunde4 scizuri4 care 0mpart pl%m7nii 0n lo3i. ,l%m7nul drept are dou% scizuri4 una o3lic% alta orizontal%4 care determin% trei lo3i5 superior4 mi1lociu4 inferior. ,l%m7nul st7ng are numai o singur% scizur% o3lic% care 0l 0mparte 0n doi lo3i4 superior =i inferior. Constitu:ia anatomic/ a pl/m2nilor Al%turi de no;iunea de lo34 s#a introdus no;iunea de segment sau zon% pulmonar%. "egmentul pulmonar reprezint% unitatea anatomic% =i func;ional% clinic% 8patologic =i c/irurgical9 a pl%m7nilor din cadrul unui lo3 pulmonar. ?imitele dintre segmente e$ist% 0n profunzime su3 forma unor septe intersegmentare. Segmentele pulmonare @iecare segment are un pedicul segmentar propriu4 alc%tuit din 3ron/ia segmentar% =i ner)ii segmentului respecti). ,l%m7nul drept prezint% urm%toarele segmente5 - lo3ul superior are & segmente5 apical#superior4 anterior4 posterior6 - lo3ul mi1lociu are ! segmente5 medial =i lateral 8a$ilar96

- lo3ul inferior are 5 segmente5 apical#inferior4 medio#3azal4 postero#3azal4 antero#3azal4 latero#3azal. ,l%m7nul st7ng prezint% urm%toarele segmente5 - lo3ul superior are 5 segmente5 apical4 superior4 anterior4 lingular#superior4 lingular#inferior6 - lo3ul inferior are 5 segmente5 medio#3azal4 apical#inferior4 postero#3azal4 latero#3azal4 antero#3azal. "tructural4 pl%m7nul este alc%tuit din5 c%i respiratorii intrapulmonare4 parec/im pulmonar4 re;ea sang)in% limfatic% =i re;ea ner)oas%. C/ile respiratorii intrapulmonare 2ron/iile principale4 odat% p%trunse 0n /il4 iau numele de 3ron/ii intrapulmonare care se ramific%4 de unde denumirea de ar3ore 3ron=ic. Ar3orele 3ron=ic drept. 2ron/ia principal% dreapt% 8gradul I9 se 0mparte 0n dou% ramuri 8gradul al II#lea95 19 3ron/ia lo3ar% superioar% ce p%trunde 0n lo3ul superior =i se distri3uie celor & segmente alc%tuind & 3ron/ii segmentare. !9 .runc/iul 3ron=ic intermediar > d% na=tere la dou% 3ron/ii lo3are5 a9 3ron/ia lo3ar% mi1locie > se 0mparte 0n ! 3ron/ii segmentare 8grad III9 39 3ron/ia lo3ar% inferioar% > se 0mparte 0n 5 3ron/ii segmentare. Ar3orele 3ron=ic st7ng. 2ron/ia principal% st7ng%4 dup% ce a intrat prin /il se 0mparte 0n ! ramuri lo3are5 19 2ron/ia lo3ar% superioar% care se 0mparte 0n ! trunc/iuri5 a9 trunc/iul superior ce se termin% prin & 3ron/ii 0n segmentele apical4 posterior =i anterior6 39 trunc/iul inferior ce se termin% prin ! 3ron/ii 0n segmentele lingulare. !9 2ron/ia lo3ar% inferior% > se 0mparte 0n 5 3ron/ii segmentare. 2ron/iile segmentare dau ramifica;ii din ce 0n ce mai su3;iri > 3ron/ii de gradul IV4 0n ultim% instan;% form7ndu#se 3ron/iile intralo3ulare4 terminale4 respiratorii 8acinoase9 care se termin% cu acini pulmonari. Aamifica;iile ar3orelui 3ron=ic se pot grupa4 din punct de )edere structural4 0n 3ron/ii cu ;esut cartilaginos 0n pere;ii lor =i 3ron/ii f%r% ;esut cartilaginos > 3ron/iole. *obul pulmonar

10

"egmentele pulmonare sunt constituite din forma;iuni anatomice numite lo3uli pulmonari. *obulul pulmonar este alc%tuit din mai mul;i acini =i reprezint% unitatea anatomic% =i fiziologic% a segmentului pulmonar. Are forma unei piramide poligonale orientate cu )7rful spre /il =i cu 3aza spre suprafa;a pl%m7nului. ?o3ulii sunt 0n num%r foarte mare =i sunt uni;i printr#un ;esut con1uncti) fi3ro#elestic care reprezint% parenc/imul pulmonar. 2ron/iile4 0nainte de a p%trunde 0n /ilul lo3ular poart% numele de 3ron/ii supralo3ulare iar odat% p%trunse 0n interiorul lui 0=i pierd sc/eletul cartilaginos =i iau denumirea de 3ron/ii intralo3ulare 83ron/iole9. Ele se ramific% 0n c7te & 3ron/iole terminale ce se termin% 0n acini pulmonari6 un lo3ul este format din &'#5' de acini. Cn acin 0ncepe cu o dilata;ie4 )esti3ul4 de la care pornesc &#5 canale al)eolare. Acestea se termin% cu mici )ezicule 0nc/ise 0n fund de sac > saci al)eolari 8infundi3ule9. ,ere;ii canalelor al)eolare =i ai infundi3ililor prezint% mici ca)it%;i care se numesc al)eole. Alveola pulmonar/ > are o form% apro$imati) sferic%. ,rin e$isten;a al)eolelor se m%re=te mult suprafa;a acinilor pulmonari. Dum%rul al)eolelor a1unge la circa +#- miliarde. ,eretele al)eolei pulmonare este format din strom% con1uncti)%4 celule epiteliale =i )ase capilare sang)ine. 9asculari3a:ia lobulului. @iecare lo3ul prime=te o arter% lo3ular%4 ramur% a arterei pulmonare care p%trunde 0n el prin )7rful lo3ulului unde se afl% /ilul acestuia. Ea urmeaz% traiectul 3ron/iei intralo3ulare =i a1ung7nd la acin se capilarizeaz% pe suprafa;a e$tern% a infundi3ulului form7nd o re;ea foarte 3ogat% care se lipe=te de mem3ran% 3azal% al)eolar%. Venele se formeaz% la ni)elul re;elei capilare al)eolare urm7nd un traiect in)ers arterei4 se unesc cu )ase din ce 0n ce mai mari sf7r=ind 0n )enele pulmonare4 c7te dou% pentru fiecare pl%m7n. Este de remarcat c% )asele 3ron=ice care au s7nge nutriti) pentru pl%m7n nu a1ung 0n lo3ulul pulmonar. ?imfaticele =i ner)ii lo3ulului pulmonar nu sunt 0nc% 3ine cunoscute. Parenchimul pulmonar Bntre segmentele pulmonare4 lo3ulii pulmonari =i acinii pulmonari se g%se=te parenc/inul pulmonar care este format din celule con1uncti)e4 fi3re con1uncti)e =i din numeroase fi3re neelastice. Acestea din urm% dau pl%m7nului elesticitatea caracteristic%. (e:eaua sangvin/ 4 limfatic/ a pl/m2nului Ae;eaua sang)in% > este reprezentat% printr#un5

11

"istem al circula;iei sang)ine func;ionale > reprezint% mica circula;ie =i este alc%tuit din ramuri ale arterei pulmonare ce aduc s7nge neo$igenat 0n atriul st7ng6 39 "istem al circula;iei sang)ine nutriti)e > apar;ine marii circula;ii =i este reprezentat prin ramuri ale arterelor 3ron=ice ce iau na=tere din artera toracic% =i duc s7nge 0nc%rcat cu o$igen =i nutrimente 0n pere;ii 3ron/iilor4 ganglionii limfatici4 artere4 )ene pulmonare =i 0n pleure. Ae;eaua capilar% se continu% cu cele dou% )ene 3ron=ice care se desc/id 0n )enele /emiazigos =i azigos iar acestea 0n )ena ca)% superioar%. Ae;eaua limfatic% 0=i are originea 0n 1urul lo3ulilor pulmonari. Vasele limfatice se adun% 0n trunc/iuri colectoare4 limfa a1ung7nd 0n canalul toracic =i 0n trunc/iul limfatic drept. !nerva:ia pl/m2nului ,l%m7nul este iner)at de o re;ea ner)oas% )egetati)% > simpatic% =i parasimpatic%4 pro)enit% de la dou% ple$uri mi$te4 ple$ul pulmonar anterior =i ple$ul pulmonar posterior. Aceste ple$uri sunt formate din fi3re pro)enite de la ner)ul )ag de la ganglionii limfatici toracali !#5 =i de la ner)ii cardiaci. Pleurele sunt dou% mem3rane seroase care 0n)elesc pl%m7nii. *ele dou% pleure4 dreapt% =i st7ng%4 nu comunic% 0ntre ele4 fiind separate prin mediastin. @iecare pleur% este format%4 la r7ndul ei4 din dou% lame sau foi;e5 foi;a )isceral% =i foi;a parietal%. Aceste dou% foi;e delimiteaz% 0ntre ele4 de fiecare parte4 c7te o ca)itate4 numit% ca)itate pleural% care este o ca)itate )irtual% care de)ine real% numai atunci c7nd 0n ea apare aerul sau unele re)%rsate patologice. @oi;a )isceral% este fi$at% la suprafa;a pl%m7nului prin intermediul stromei su3pleurale. @oi;a parietal% c%ptu=e=te pere;ii toracelui la care este fi$at% prin intermediul unei p%turi de ;esut con1uncti) numit% fascia endotoracic%. *ele dou% foi;e nu ader% morfologic una de cealalt%. @oi;a )isceral% a pleurei sau pleura )isceral% este lucioas% =i transparent%. ?a ni)elul fisurilor foi;a )isceral% p%trunde =i tapeteaz% fe;ele interlo3are ale pl%m7nilor. Ea acoper% toate fe;ele4 marginile =i )7rful pl%m7nului cu e$cep;ia unei mici por;iuni de la ni)elul /ilului unde se formeaz% linia de refle$ie spre foi;a perietal%. @oi;a parietal% sau pleura parietal% este o foi;% unic%. .rec7nd de pe un perete al toracelui pe altul pleura parietal% realizeaz% unele depresiuni numite recesuri pleurale sau funduri de sac pleurale. ,leura parietal% a fost di)izat% 0n raport cu pere;ii ca)it%;ii toracice pe care 0i c%ptu=e=te 0n5 - por;iunea mediastinal%6 - por;iunea costal%6
12

a9

- por;iunea diafragmatic%6 - cupola pleural%. ,leurele sunt mem3rane seroase formate dintr#un strat reticulinoelastic acoperit de o p%tur% de celule mezoteliate.

-ecanica respira:iei ,rin respira;ie se 0n;elege func;ia prin care organismul ia din mediul lui de )ia;% o$igenul =i elimin% dio$idul de car3on. "c/im3urile gazoase pulmonare se realizeaz% datorit% succesiunii ritmice a dou% procese5 inspira;ia =i e$pira;ia. Bn inspira;ie4 aerul atmosferic p%trunde prin c%ile respiratorii p7n% la ni)elul al)eolelor pulmonare iar 0n e$pira;ie o parte din aerul al)eolar este e$pulzat la e$terior. Aceste procese prin care se face circula;ia alternati)% a aerului 0ntre mediul e$tern =i al)eolele pulmonare constituie )entila;ia pulmonar%. Inspiraia > este un proces acti) care const% 0n contrac;ia mu=c/ilor inspiratori =i are drept rezultat m%rirea )olumului cutiei toracice prin cre=terea celor trei diametre. Diametrul longitudinal se m%re=te prin contrac;ia diafragmului care 0=i mic=oreaz% cur3ura 83olta9 ap%s7nd asupra organelor a3dominale iar diametrele antero#posterior =i trans)ersal se m%resc prin orizontalitatea4 ridicarea =i rota;ia coastelor ca urmare a contrac;iei mu=c/ilor intercostali e$terni. odific%rile de )olum ale cutiei toracice determin% modific%ri corespunz%toare ale )olumului pl%m7nilor deoarece prin pleura )isceral% pl%m7nii sunt solidari cu cutia toracic%. ,elicula de lic/id pleural dintre cele dou% foi;e pleurale fa)orizeaz% alunecarea acestora dar =i cre=terea coeziunii dintre ele. Astfel4 0n inspira;ie pl%m7nii urmeaz% e$pansiune toracic% =i se destind pasi).

13

,resiunea intrapulmonar% scade cu !#& mm Eg fa;% de cea atmosferic% =i aerul atmosferic p%trunde 0n pl%m7ni. Bn inspira;ia for;at% ac;ioneaz% =i mu=c/ii inspiratori accesori contri3uind la ridicarea suplimentar% a coastelor. Expiraia > este un proces pasi) 0n condi;ii o3i=nuite4 toracele re)enit la dimensiunile sale de repaus ca urmare a rela$%rii musculaturii inspiratorii. Bn consecin;%4 pl%m7nii nu mai sunt ;inu;i 0n stare de tensiune =i se retract%. "e creaz%4 astfel4 0n interiorul pl%m7nilor o presiune superior% cu !#+ mm Eg celei atmosferice ceea ce face ca o parte din aerul introdus anterior s% fie e$pulzat. E$pira;ia se realizeaz% pe seama elasticit%;ii pulmonare4 a elasticit%;ii cartila1elor costale torisonate =i a ligamentelor 0ntinse 0n timpul inspira;iei. Bn timpul efortului =i 0n anumite condi;ii patologice4 e$pira;ia de)ine acti)% intr7nd 0n ac;iune anumite grupe musculare toracice care prin contrac;ia lor determin% trac;iunea coastelor 0n 1os =i mu=c/ii a3dominali4 a c%ror contrac;ie co3oar% re3ordul costal =i mic=oreaz% )olumul cutiei toracice amplific7nd 3olta diafragmatic%. Varia;iile presiunii 0n timpul mic=or%rilor respiratorii se pot e)iden;ia cu a1utorul aparatului Donders4 mi=c%rile inspiratorii =i e$piratorii se succed ritmic f%r% pauz% 0n tot cursul )ie;ii. Bnscrierea mi=c%rilor respiratorii se poate face cu a1utorul pneumografului4 graficul mi=c%rilor respiratorii purt7nd numele de pneumogram%. @rec)en;a mi=c%rilor respiratorii 0n stare de repaus este de 1-Fminut la 3%r3at =i 18Fminut la femei. @rec)en;a =i amplitudinea mi=c%rilor respiratorii )ariaz% 0n func;ie de necesit%;ile organismului de o$igen =i mai ales cantitatea de dio$id de car3on produs%. i=c%rile respiratorii permit p%trunderea =i ie=irea succesi)% a aerului din pl%m7ni4 contri3uind astfel la realizarea )entila;iei pulmonare. Bn inspira;ia normal% se introduce 0n pl%m7n un )olum de 5'' ml aer care este eliminat prin e$pira;ie > )olum curent 8V*9. ,este )olumul curent4 o inspira;ie for;at% poate introduce 0n pl%m7n 0nc% apro$imati) 15'' ml aer > )olum inspirator de rezer)% 8VIA94 iar prin e$pira;ia for;at% care urmeaz% dup% o inspira;ie o3i=nuit% se mai pot elimina4 din pl%m7ni4 apro$imati) 1'''#15'' ml aer#)olum e$pirator de rezer)% 8VEA9. V* G VIA G VEA H capacitatea )ital% 8*V9 Valoarea *V )ariaz% 0n func;ie de )7rst%4 se$4 0n%l;ime =i gradul de antrenament. %surarea )olumelor pulmonare se face cu a1utorul spirometrului. ,l%m7nii nu se golesc complet de aer nici dup% o e$pira;ie for;at% deoarece se g%sesc 0ntr#o u=oar% dispensie4 )olumul pulmonar fiind ce)a mai mic dec7t cel toracic. Volumul de apro$imati) 15'' ml aer4 r%mas 0n al)eole care poate fi e$pulzat din pl%m7ni doar prin desc/iderea toracelui4 poart% numele de )olum rezidual 8VA9. *V G VA H *apacitatea pulmonar% total% 8*,.9

14

*antitatea de aer mo3ilizat% pe minut4 0n repaus4 este denumit% de3it )entilator =i reprezint% produsul dintre V* =i frec)en;a respiratorie 85'' ml $ 1respira;iiFminut9. De3itul )entilator cre=te foarte mult 0n efortul fizic. (eglarea mi=c/rilor respiratorii (eglarea nervoas/ > are dou% componente5 19 Reglarea automat a ventilaiei. Bn condi;ii o3i=nuite de )ia;% reglarea )entila;iei este realizat% de c%tre o serie de structuri ner)oase situate 0n forma;iunea reticulat% 3ul3o#ponti)%4 dotate cu capacitatea de a desc%rca ritmic impulsuri care a1ung pe calea tracturilor 3ul3o# spinale la motoneuronii medulari =i de aici4 prin fi3rele motorii4 la musculatura respiratorie. Aespira;iile se opresc dac% se practic% o sec;iune 0ntre 3ul3 =i m%du)%4 deoarece au fost 0ntrerupte c%ile 3ul3o#spinale. Dac% se sec;ioneaz% m%du)a su3 *5 respira;iile nu se modific% pentru c% se men;in cone$iunile dintre forma;iunile ner)oase 3ul3are =i segmentele cer)icale de origine a ner)ului frenic care iner)eaz% diafragma. Efectuarea unei sec;iuni ner)oase la ni)elul pun;ii4 mai ales dac% sunt sanc;iona;i =i ner)ii )agi4 este urmat% de instalarea unor respira;ii rare =i mai pu;in ample din cauza prelungirii inspira;iei4 respira;iei apneustice4 datorit% separ%rii celor doi centrii respiratori pontini4 apneustic =i pneumoto$ic. Bn su3stan;a reticulat% a trunc/iului cere3ral4 0ntre 3ul3 =i partea superioar% a pun;ii4 e$ist% dou% popula;ii celulare de unit%;i respiratorii4 una inspiratorie =i una e$piratorie a)7nd forma a dou% coloane ne0ntrerupte alipite puternic =i interconectate prin largi suprafe;e de contact. ?a ni)elul neuronilor inspiratori se produc desc%rc%ri ritmice spontane de impulsuri. "uccesiunea regulat% a inspira;iilor =i e$pira;iilor se datoreaz% at7t acti)it%;ii ritmice a neuronilor 3ul3ari c7t =i impulsurilor )agale =i )aria;iilor acti)it%;ii centrilor pneumoto$ici pontini care in/i3% ritmic acti)itatea neuronilor inspiratori 3ul3ari. Bn reglarea ner)oas% a inspira;iei la om un rol fiziologic de;in impulsurile de la ni)elul proprioceptorilor din mu=c/ii intercostali4 diafrag4 articula;iile sternocostale =i costo)erte3rale cu efect stimulator asupra respira;iei inter)enind 0n timpul efectului muscular pentru adaptarea )entila;iei la necesit%;ile crescute ale organismului. Impulsurile aferente pro)ocate de cre=terea presiunii arteriale determin% in/i3area respira;iei iar /ipotensiunea e$ercit% efect in)ers. "timulii tegumentari4 declan=a;i de un du= rece4 determin% oprirea respira;iei temporale4 iar temperatura crescut% a mediului 0ncon1ur%tor ca =i a mediului intern intensific% )entila;ia. !9 Reglarea comportamental i voluntar a ventilaiei
15

*entrii 3ul3o#pontini4 de=i dota;i cu acti)itate automat% 0=i modific% acti)itatea 0n func;ie de informa;iile primite de la )aria;i receptori periferici 8e$teroceptori4 proprioceptori =i interoceptori9 c7t =i su3 influen;a impulsurilor de la ni)elul unor forma;iuni ner)oase superioare 8/ipotalamus4 sistemul lim3ic4 scoar;a emisferelor cere3rale9. Aceste forma;iuni ac;ioneaz% direct sau prin intermediul centrilor controlului IautomatI asupra motoneuronilor medulari care iner)eaz% musculatura respiratorie =i integreaz% func;ia respiratorie 0n acti)it%;i comportamentale. Impulsurile pro)enite de la ni)elul emisferelor cere3rale au o importan;% deose3it% 0n reglarea respira;iei4 respira;ia fiind una din func;iile cele mai corticalizate4 0n mod )oluntar4 ea poate fi oprit% pentru un anumit timp 8apnee9 poate fi amplificat% sau superficializat%4 accelerat% 8polipnee9 sau 0ncetinit% 83radipnee9. Influen;area )oluntar% a ritmului respirator de;ine o importan;% fundamental% 0n realizarea anumitor acti)it%;i specific umane4 cum sunt5 )or3itul4 c7ntatul )ocal =i cu instrumente muzicale de suflet6 0n aceste condi;ii respira;ia nu mai este controlat% de centrii 3ul3o#pontili ci de scoar;a cere3ral%. Reglarea umoral *J! reprezint% unul din factorii cei mai importan;i care regleaz% acti)itatea centrilor respiratori. Jrice )aria;ie4 0n plus sau 0n minus4 a concentra;iei *J! din s7nge4 determin% modific%ri ale centrilor respiratori. J cre=tere de numai '4!K a concentra;iei *J! din aerul al)eolar4 deci =i din s7ngele arterial cu care acesta se afl% 0n ec/ili3ru determin% du3larea frec)en;ei =i cre=terea amplitudinii respiratorii. Schimburile ga3oase respiratorii "c/im3urile principalelor gaze respiratorii 8J! =i *J!9 la ni)elul pulmonar =i tisular se fac pe 3aza unor legi fizice4 a unor mecanisme fiziologice =i a propriet%;ilor mem3ranelor al)eolo#capilare =i celulare. Etapa pulmonar "c/im3urile gazoase pulmonare se realizeaz% datorit% diferen;ei presiunilor par;iale ale J! 8,J!9 =i ale *J! 8,J!9 0n cele dou% medii separate de mem3ran% al)eolo#capilar%5 aerul al)eolar =i s7ngele din capilarele pulmonare. Bn aerul al)eolar ,J! este mult mai mare 81'' mm Eg9 dec7t 0n s7ngele )enos capilar 8+' mm Eg94 deci J! )a trece din aerul al)eolar 0n s7nge p7n% ce se ec/ili3reaz% cu ,J! din aerul al)eolar. "7ngele arterial care p%r%se=te teritoriul pulmonar are o satura;ie 0n J! de numai 9745K din cauza amestec%rii cu mici cantit%;i de s7nge )enos din capilarele al)eolare. *J! )a urma un drum in)ers trec7nd din s7ngele )enos 0n aerul al)eolar. J$igenarea s7ngelui din capilarele pulmonare poart% numele de /ematoz% pulmonar%. De=i4 s7ngele str%3ate foarte repede capilarele pulmonare sc/im3urile
16

gazoase sunt posi3ile deoarece suprafa;a de contact este e$trem de mare4 stratul de s7nge este foarte su3;ire =i grosimea mem3ranei al)eolo#capilare minim%. Etapa sangvin 8transportul gazelor respiratorii9 .ransportul sang)in al J! se face 0n propor;ie de 1K su3 form% dizol)at% 0n plasm% =i restul su3 forma unei com3ina;ii la3ile cu /emoglo3ina denumit% o$i/emoglo3oin% 8E3J!9. Datorit% fierului 3i)alent pe care 0l con;ine /emoglo3ina se com3in% foarte rapid cu J!4 fiecare din cei + atomi de fier ai grup%rilor /em put7nd fi$a o molecul% de J!. Bn repaus4 s7ngele arterial transport% su3 form% de E3J!4 9745K din cantitatea total% de J!. @orma dizol)at%4 de=i minim%4 comparati) cu cea com3inat% cu /emoglo3ina4 din punct de )edere func;ional4 este cea mai important% deoarece se afl% 0n sc/im3uri directe cu lic/idele intersti;iale =i prin acestea cu celulele. .ransportul sang)in al *J! se face in mic% m%sur% 8K su3 form% dizol)at% 0n plasm% =i 0n cea mai mare parte su3 foarma unor com3ina;ii c/imice la3ile 83icar3ona;i4 car3o/emoglo3in%9. *J! rezultat din o$ida;iile celulare a1unge prin difuziune 0n lic/idul intersti;ial =i 0n s7nge4 se dizol)% 0n lic/idele plasmatice =i p%trunde cu u=urin;% 0n eritrocite. "u3 form% de 3icar3ona;i se transport% 0n s7nge apro$imati) 8'K din *J! din care 1'K 0n eritrocite =i 7'K 0n plasm%. Etapa tisular ?a ni)elul capilarelor tisulare s7ngele arterial cedeaz% J! necesar acti)it%;ilor celulare =i se 0ncarc% cu *J! rezultat din meta3olismul celular. Disocierea E3J! depinde de mai mul;i factori4 dintre care cei mai importan;i sunt5 presiunea par;ial% a J! =i *J!4 temperatura =i pE#ul. Bn lic/idul intersti;ial ,J! este +' mm Eg iar 0n s7ngele capilar este 97 mm Eg6 acest gradient presional fa)oriz7nd disocierea E3J!. *apacitatea *J! de a intensifica disocierea E3J! 0n ;esuturile cu acti)itate intens% se datoreaz% gener%rii =i acumul%rii locale de acid car3onic care scade pE#ul tisular =i4 consecuti)4 afinitatea pentru J!. cre=terea temperaturii scade capacitatea E3 de a fi$a J! fa)oriz7nd4 deci4 disocierea E3J!. Bn condi;ii de acti)itate tisular% intens%4 ca urmare a ac;iunii con)ergente a acestor factori4 E3J! se disociaz% mai intens eli3er7nd ;esuturilor cantit%;ile de J! necesare acti)it%;ii lor. "c/im3ul de gaze la ni)el tisular are loc prin dufiziune ele trec7nd din ;esuturi 0n s7nge 8=i in)ers9 prin intermediul lic/idului intersti;ial4 de la o presiune mai mare la una mai mic%.

17

Ctilizarea J! de c%tre celule are loc 0n mitocondriile acestora 0n care se desf%=oar% procese de o$idoreducere comple$e su3 ac;iunea enzimelor specifice4 su3stan;ele organize fiind o$idate p7n% la *J! =i E3J! eli3er7nd energia c/imic%.

CAP!6+*)* !! '5!N!>!' ?! !S6+(!C *ancerul 3ron/opulmonar > proces mor3id de neoforma;ie celular%. *a orice tumor% malign% el se caracterizeaz% printr#o cre=tere progresi)% =i anar/ic% 8autonom%9 a ;esutului cu compresiunea =i infiltrarea in)azi)%4 distructi)% a organelor din 1ur4 cu metastaze la distan;%4 cu into$icarea 0ntregului organism. Aar 0nt7lnit 0n antic/itate =i confundat cu ftizia =i cu alte 3oli pulmonare consumpti)e4 cancerul 3ron/opulmonar a fost semnalat pentru prima oar%4 f%r% a fi 3ine indi)idualizat4 0n secolul al (VI# lea de ,aracelsus =i de Agricola ca Imale mettallorumI la minerii din "c/nee3erg "a$onia 815&19 =i din "t. Loac/imstal 8155-9. Diagnosticul a fost pus mult mai t7rziu de Eesse =i Earting 818799. Bntre timp4 2aMle 8181'9 l#a descris su3 numele de Iftizie canceroas%I consider7ndu#l ca a
18

=asea form% de ftizie. eritul de a#l fi indi)idualizat4 ca entitate nosologic% su3 denumirea de Iencefaloidul pl%m7nuluiI 0i re)ine4 c7;i)a ani mai t7rziu4 lui ?aennic. "toNes 818&79 sta3ile=te procedura diagnostic%. Oalsc/e 818+&9 0i d% primul numele de Icancer al pl%m7nuluiI. Oolf 818999 atrage aten;ia asupra asocia;iei cu tu3erculoza. OaldaMer preziceaz%4 primul4 originea epitelial% a tumorii canceroase. ,7n% la sf7r=itul secolului al (I(#lea sunt studiate 0n detaliu aspectele sale clinice =i morfologice. Bn primul deceniu al secolului al ((#lea se precizeaz% aspectele radiologice ale 3olii 0n stadiul ei manifest4 corelate cu cele morfologice. Clterior prin introducerea noilor metode de in)estiga;ie 3ron/oscopic%4 citodiagnostic%4 3iopsic%4 func;ional respiratorie4 de)ine posi3il% diagnosticarea 3olii 0ntr#o faz% relati) mai precoce4 opera3il% 8Alder4 ?emoine9. */irurgia de e$erez% larg dezol)at% =i perfec;ionat% dup% 19+- ofer% pentru prima dat% posi3ilitatea unor rezultate terapeutice a cazurilor4 cu condi;ia realiz%rii unui diagnostic sistematic4 c7t mai timpuriu. ?a aceasta se adaug%4 cu mai pu;in succes4 radioterapia 82eclere94 citostaticele 8Pelman9 =i mai recent imunoterapia. Bn ultima perioad% se dez)olt%4 de asemenea4 preocup%rile de epidemiologie =i profila$ie4 legate4 0n special4 de com3aterea fumatului =i a polu%rii atmosferice. "arcoamele pulmonare =i tumorile semimaligne au fost identificate mult mai rar =i mai t7rziu. Interesul cresc7nd care se acord%4 0n prezent4 stidiului etiologiei4 diagnosticului precoce =i terapiei comple$e a cancerului 3ron/opulmonar4 aflat =i el 0n cre=tere continu% se oglinde=te 0n literatura imens% a pro3lemei c7t =i 0n crearea a zeci de institute =i colecti)e de cercetare =i 0n organizarea reuniunilor =tiin;ifice multiple4 na;ionale =i interna;ionale din acest domeniu. CAP!6+*)* !!! 'P! '-!+*+7!' *ancerul 3ron/opulmonar este o 3oal% 0n plin% e$pansiune4 0ndeose3i 0n ;%rile industriale =i 0n care practica fumatului dateaz% de mai mult% )reme. El a 0nceput s% creasc% dup% al doilea r%z3oi mondial4 0n unele ;%ri mai de)reme 8Anglia4 19''9 0n altele mai t7rziu 8Danemarca4 19&'9. 2oala afecteaz% de 8#1' ori mai mul;i 3%r3a;i4 0n special fum%torii trecu;i de +' de ani4 a1ung7nd la cifre de peste !''# !5'pF'''' 80n unele ;%ri c/iar 5''pF''''9 0n raport cu femeile la care cifra ma$im% atinge +'#-'pF''''. Aizzo d% un raport pentru Italia de 1!51 8198&9. Este de men;ionat 0ns% c% de c7nd femeile sunt mai larg antrenate 0n procesul de industrializare =i 0n acela=i timp au 0m3r%;i=at mai frec)ent o3iceiul

19

fumatului4 riscul lor de cancer 3ron/opulmonar a crescut aprecia3il =i tinde s% creasc%4 0n prezent4 0ntr#un ritm mai accelerat dec7t la 3%r3a;i. V7rsta cea mai frec)ent% interesat% este cea de dup% +'#+5 ani4 7'K din cazuri sur)in 0ntre 5' =i 7' de ani4 194!K 0ntre +'#+9 de ani4 +4!K 0ntre &'#&9 de ani =i 14-K su3 &' de ani6 peste 7' de ani au sur)enit 9K din cazuri. ?a copii sur)in doar cazuri rare dar nu de e$cep;ie. Inciden;% cancerului 3ron/opulmonar se e)alueaz% mai greu direct4 din lipsa unei e)iden;e corecte dar se poate calcula indirect din mortalitatea 0nmul;it% cu un coeficient de 14!. Q%rile cu inciden;a cea mai mare sunt5 area 2ritanie cu "co;ia4 "CA4 2elgia4 Jlanda4 *e/ia4 "lo)acia4 Danemarca4 Cngaria4 Permania. Inciden;% sc%zut% a cancerului 3ron/opulmonar 0n5 Laponia4 Israel. E$tinderea actual% a 3olii coreleaz% cu e$tinderea fumatului 0n perioada 0nceput% cu &'#+' de ani 0n urm%. ,entru mai mult de 1um%tate din ;%rile =i popla;ia lumii cancerul 3ron/opulmonar a de)enit4 0n ultimii ani4 o pro3lem% primordial% de s%n%tate pu3lic%. Bn ;%rile industrializate =i 0n care fumatul nu s#a r%sp7ndit dec7t dup% al doilea r%z3oi mondial. *ancerul 3ron/opulmonar prezint% o mortalitate sc%zut% su3 5# 1'pF'''' dar cu tendin;% de cre=tere 0n )iitor. Qara noastr% se situeaz% 0ntre ;%rile cu mortalitate modern% prin cancerul 3ron/opulmonar dar 0n cre=tere continu% 0n ultimele decenii4 tendin;a de e$tindere a 3olii se manifest% la am3ele se$e. "unt afectate mai ales grupele de )7rst% 55#75 de ani. J inciden;% mai redus% se g%se=te la )7rstele tinere4 su3 +' de ani4 0n cre=tere =i ea 0n ultimii ani de la - la 9pF''''. *ancerul 3ron/opulmonar constituie una dintre cele mai frec)ente localiz%ri fiind dep%=it4 ca frec)en;%4 doar de cancerul gastric 8!'K din totalul tumorilor maligne9.Aceast% predominan;% poate fi 0n leg%tur% cu )ulnera3ilitatea mai mare a aparatului respirator fa;% de factorii de mediu carcinogeni. CAP!6+*)* !9 '6!+PA6+7'N!' Etiologia cancerului 3ron/opulmonar este comple$%4 0n sensul c% ea nu ;ine de un singur factor ci de un comple$ de factori de mediu e$ogen ca =i de anumite condi;ii endogene cu caracter genetic. 19 (olul fumatului. ,rincipalul factor etiologic unanim recunoscut 0n prezent este fumatul. El se 0nregistreaz%4 0n prezent4 0n etiologia a 8'#9'K din cazurile de cancer 3ron/opulmonar 8J "#198+9. Datele arat% un risc carcinogen pulmonar de &'#-' ori mai mare la fum%tori dec7t la
20

nefum%tori. Ri 0ntre fum%tori e$ist% grade diferite de risc4 cu at7t mai mare cu c7t se fumeaz% un tutun mai 3ogat 0n gudroane4 un num%r de ;igarete mai mare pe zi 8peste !'#&' ;igarete9 =i ansam3lu 8peste 15'.''' ;igarete9 de la o )7rst% mai fraged% 81!#1+ ani94 pe o durat% mai lung% de timp 815# !' ani9 cu in/alarea mai profund% a fumului 0n piept4 cu consumul mai integral al ;igaretelor4 cu men;inerea acestora mai mult timp 0n gur%. A3andonarea fumatului a dus4 dup% 15 ani4 la sc%derea riscului de cancer la 1um%tate sau c/iar la )alori egale cu ale nefum%torilor dac% a3andonarea s#a f%cut precoce dup% ma$im 7 ani de fumat. *ei care fumeaz% intens mai mult de !' de ani =i a3andoneaz% fumatul r%m7n cu acela=i risc cancerigen ridicat ca =i fum%torii 0n continuare. "e admite c% =i Ifumatul pasi)I sau IsilitI implic% un risc crescut de cancer 3ron/opulmonar. ?a fum%torii de ;igarete de foi riscul relati) de cancer 3ron/opulmonar este mai mic4 idem la fum%tori de pip% 0n raport cu fum%torii mi$ti =i mai ale$ cu fum%torii de ;igarete. Aiscul mai sc%zut al fum%torilor de pip% s#ar datora4 0n special4 faptului c% nu in/aleaz% fumul 0n piept. Ipoteza c% fumatul de ;igarete 1oac% un rol esen;ial 0n carcinogeneza pulmonar%4 a fost 0nt%rit% prin punerea 0n e)iden;%4 0n compozi;ia c/imic% a tutunului4 a unui num%r impresionant de su3stan;e carcinogene =i cocarcinogene4 0ntre care cele mai importante sunt /idrocar3urile policiclice4 polifenolii4 nitrosaminele. *u a1utorul unora dintre aceste su3stan;e s#a reu=it s% se produc%4 e$perimental4 la animale4 cancere ale pielii =i c/iar cancer respirator pe cale in/alatorie. ?a om4 fumul de ;igarete ar ac;iona4 0n primul r7nd4 prin su3stan;ele carcinogene pe care le con;in4 dar 0n acela=i timp =i prin alterarea clearance#ului muco#ciliar4 e)aluat% cu a1utorul te/nicilor radioizotopice =i prin iritarea 0ndelungat% a epitetului 3ron=ic. "#ar produce sec)en;ial o /iperplazie a celulelor 3azale4 o metaplazie malpig/ian%4 apari;ia de atipii celulare =i de carcinoame 0n situ 8f%r% in)azia mem3ranie celulare9 urmate de carcinoame )erita3ile in)azi)e. Bn sc/im34 la fo=tii fum%tori 8dup% 5 ani9 s#a constatat diminuarea p7n% la dispari;ie a situsurilor cu modific%ri atipice sau cu carcinoame 0n situ. *ancerul fum%torilor ar a)ea o patogenie 0n dou% trepte5 19 0ntr#o prim% treapt% s#ar produce irita;ia nespecific% a epiteliului ciliat 8su3 ac;iunea cianurei de /idrogen4 formalde/idei4 o$izilor de azot din fumul de ;igarete96 alterarea cililor ar duce la un epiteliu neciliart pe care se dez)olt%4 ca o reac;ie de ap%rare4 o metaplazie scuamoas%. !9 Bn a doua treapt%4 ar inter)eni4 asupra acestui epiteliu modificat4 ac;iunea su3stan;elor carcinogene propriu#zise 0n fumul de tutun 80n special 3enzpMrena9 poten;ate =i de enzima AEE 8ereditar%96
21

aceasta ar induce o atipie celular% cu formare de carcinom 0n situatia care s#ar dez)olta ulterior ca un carcinom in)azi). !9 Poluarea atmosferic/. Al%turi de fumat4 0n Icarcinogeneza in/alatorieI este incriminat% =i poluarea specific% marilor aglomer%ri ur3ane dat%4 0n special4 de fumul rezultat din com3ustii incomplete4 de gaze de e=apament 0n cantit%;i cresc7nde ca urmare a dez)olt%rii automo3ilismului4 ca =i de alte surse poluante con;in7nd /idrocar3uri aromatice policiclice =i alte su3stan;e carcinogene. Dup% Preen4 su3stan;ele din fumul de ;igar% 0ntrec de 1''.''' de ori pe cele din cea mai poluat% atmosfer% cunoscut%. &9 Poluarea profesional/. ,oluan;ii cu risc crescut carcinogen4 mai frec)en;i 0n industrie dar prezen;i =i 0n atmosfera citadin% =i care poten;eaz% ac;iunea fumatului4 sunt praful de az3est =i 0n m%sur% mai redus% cromul4 niNelul4 arsenicul. Aiscul cancerigen al celor e$pu=i la az3est este de &#+ ori mai mare dec7t al celor f%r% o astfel de e$punere. E$punerea concomitent% la az3est =i fum de tutun cre=te 0n mod marcat riscul cancerigen. Bn timp ce indi)izii e$pu=i numai la fumat au un risc de cancer 3ron/opulmonar de 1'#!' de ori mai mare4 cei e$pu=i la fumatGaz3est au un risc de 8'#9' de ori mai mare dec7t popula;ia nee$pus%. Iradierea intern% profesional% cu rodon sau deri)a;ii lui 8radia;ii (9 din numele de uraniu4 implic% un risc carcinogenetic aprecia3il. +9 Agen:ii chimici cu risc cancirogen sunt 5 gudroanele din c%r3une4 gazul de mu=tar 8iperi;ia94 unele anenezice 8clormetil eterul94 arsenicul 8din insecticide4 pesticide94 spraMul pentru )i;a de )ie4 fi3rele de stlic%4 unele medicamente 8ciclofasfomida94 petrolul4 /uila4 Al4 *u4 @e4 ,3. Bn leg%tur% cu unii factori nutri;ionali4 persoanele cu caren;e de )itamina A ar a)ea un risc carcinogen pulmonar de &#+ ori mai mare dec7t cele cu ni)el ridicat de )itamina A. Cnii g%sesc un risc carcinogen mai mare la supraponderali. 59 Agen:ii virali 4 prezint% un risc posi3il 0ns% insuficient demonstrat. -9 5actorul genetic 4 do)ada inter)en;iei certe a unui factor genetic 0n etiologia cancerului 3ron/opulmonar o constituie4 0n primul r7nd frec)en;a ridicat% a antecedentelor familiale canceroase6 de asemenea4 o frec)en;% net mai ridicat% a cancerului la fum%torii cu antecedente canceroase 0n familie4 fa;% de cei f%r% astfel de antecedente. 79 5actorul imun 4 condi;ionat =i el genetic4 1oac% un rol indiscuta3il 0n patogenia =i e)olu;ia cancerului. 2olna)ii de cancer prezint% alter%ri de tip
22

imunodepresi) oglindite 0n depresiunea testelor cutanate 8inclusi) ,,D9. A%spunsul imun fa;% de celulele canceroase depinde de starea imun% a organismului. acrofagele al)eolare care posed% capacitatea de distrugere a acestor celule prezint%4 la 3olna)ii de cancer4 alter%ri ale propriet%;ilor lor c/emoto$ice =i fagocitare. 89 5actorul hormonal > la 3%r3at4 0n special4 0n caz de cancer4 se constat% instalarea precoce a unei insuficien;e gonadice4 elimin%ri crescute al estrogenilor urin%ri. 99 Condi:ii sociale 4 mortalitatea prin cancer 3ron/opulmonar este de & ori mai ridicat% 0n categoria a V#a a muncitorilor necalifica;i fa;% de categoria I#a profesioni=tilor de )7rf.

CAP!6+*)* 9 -+(5+PA6+*+7!' Aspectele morfopatologice ale cancerului 3ron/opulmonar sunt e$trem de )ariate 0n raport cu m%rimea tumorii4 localizare4 gradul de e$tensie intra =i e$tratoracic% =i mai ales cu tipul /istologic. Din punct de )edere morfopatologic dou% elemente sunt esen;iale5 19*ocul de debut al tumorii 3ron=ice se poate preciza numai 0n stadiile ini;iale ale neoplazei. Deoplasmul cu de3ut central este cel mai frec)ent6 el grupeaz% leziunile maligne care apar 0n 3ron/iile principale lo3are sau segmentare. Bn neoplasmul cu de3ut periferic4 leziunile neoplazice iau na=tere 0n 3ron/iile terminale =i 3ron/iile se e$tind rapid 0n parec/imul pulmonar.

23

Neoplasmul cu debut central, pe o 3ran/ie mare4 0ncepe ca o mic% leziune de 0ngro=are a mucoasei care tinde s% se e$tind% mucos pro$imal. ,rograsi)4 mucoasa cap%t% aspect neregulat4 este fia3il% =i s7ngereaz% constituindu#se 0ntr#o mas% neoplazic% endo3ron=ic%4 care poate de)eni o3structi)%4 duc7nd la atelectazie4 pneumonit% sau a3ces pulmonar 0n segmentul afectat al parenc/imului pulmonar. *u timpul neoplasmul penetreaz% peretele 3ron=ic =i se e$tinde la ;esutul pulmonar adiacent realiz7nd o mas% al3#g%l3uie4 sl%ninoas% sau ferm%4 cu margini neregulate. Apro$imati) 1'K din aceste tumori dez)olt% arii de necroz% =i /emoragie cu formarea de ca)it%;i cu pere;i anfractuo=i. E$tensia neoplasmului cu de3ut central se face relati) rapid 0n raport cu tipul /istologic spre ganglionii /ilari =i mediastinali5 metastazarea la distan;% se face mai tardi). Neoplasmul cu debut periferic, mai rar4 se prezint% ca o tumor% mic% cu diametre )aria3ile4 greu circumscris%4 dispus% 0n parenc/imul pulmonar periferic. Bn 1urul s%u se pot g%si4 diseminate4 leziuni mici. 2ron/ia din interiorul tumorii nu poate fi 3ine identificat% dar 3ron/iile mari sunt totdeauna li3ere4 ceea ce e$plic% a3sen;a leziunilor de pneumonit% o3structi)% sau a a3ced%rii. *re=terea tumorii poate duce la afectarea pleural% mai precoce dec7t 0n neoplasmul cu de3ut central. E$tensia tumorii spre ganglionii /ilari =i mediastinali se face mult mai tardic =i4 0n raport de tipul /istologic4 poate predomina metastazarea pe cale /ematogen%. !9 Clasificarea histologic/ a neoplasmului pulmonar este comple$% =i e$trem de important% din puctul de )edere al e)olu;iei neoplaziei4 a alegerii modalit%;ilor terapeutice =i a prognosticului. a9 arcinomul cu celule scuamoase !epidermoid" # este cel mai frec)ent tip /istologic. Deri)% din celulele ciliate ale epiteliului 3ron=ic foarte pro3a3il ca urmare a irita;iei locale =i efectelor carcinogenetice ale fumului de tutun. Este un cancer Idependent de tutunI. Este format din celule su3 form% de cui3uri4 cu pun;i intercelulare =i celulare cu diferite grade de Neratinizare care amintesc celulele scuamoase din epiderm. .umora are localizare preferen;ial% central% pe 3ron/iile mari 0n aproape 8'K din cazuri4 descuameaz% u=or 8citologie IGI9 =i tinde s% produc% irita;ie 3ron=ic% =i o3struc;ie 3ron=ic%. Aitmul de cre=tere al tumorii este relati) lent =i e$tensia sa se face prin in)azie direct% sau pe cale limfatic% 0n ganglionii 3ron=ici apropia;i4 regiunea /ilar% =i mediastin. Bn aproape S din cazuri nu se e$tinde e$tratoracic. ,roduce manifest%ri paraneoplazice mai pu;in frec)ent4 de tipul osteoartropatiei /ipertrofice sau /ipercalcemiei.
24

.umora este relati) radio =i c/imiorezistent% =i prin cre=terea sa lent% poate a)ea un tratament c/irurgical radical. 39 arcinomul cu celule mici # realizeaz% !'#!5K din tumorile primare ale pl%m7nului. ?ocul de origine al tumorii ar fi celulele Tulc/itzNM4 cu acti)itate neuroendocrin%4 care se g%sesc printre celulele e$ocrine ale glandelor su3mucoase 3ron=ice. E$ist% mai multe su3tipuri /istologice4 cel mai frec)ent este cu celula 0n I3oa3e de o)%zI4 su3tipurile limfoide =i intermediar pot ridica complicate pro3leme de diagnostic diferen;ial. *arcinomul ia na=tere 0n 3ron/iile mari4 central =i este Idependent de tutunI. "e caracterizeaz% printr#o mare agresi)itate a tumorii4 e$primat% printr#un ritm de cre=tere foarte rapid =i diseminare rapid% pe cale limfatic% dar mai )ales /ematogen%. etastazarea se produce rapid4 0n special e$tratoracic 8cere3ral4 /epatic4 osos9 =i relati) frec)ent 0n m%du)a /ematogen%4 astfel 0nc7t4 la descoperire4 3oala este a)ansat%. Din cauza ritmului rapid de cre=tere tumoral% =i disemin%rii /ematogene4 tumora este practic nerezeca3il%4 0n orice etap% anatomic% s#ar g%si 3oala. .umora este sensi3il% la c/imioterapie =i radioterapie. c9$denocarcinomul este relati) frec)ent4 apro$imati) !5#&'K din totalitatea neoplasmelor 3ron/opulmonare =i inciden;a sa este 0n cre=tere4 0n special la femei. Are punct de origine din glandele mucoasei 3ron=ice4 de unde =i structura acinoas% sau papilar% cu producere de mucus. Apare 0n 7'K din cazuri la periferia parenc/imului pulmonar4 adesea pe cicatrice sau 0ntr#o regiune cu fi3roz% intersti;ial%. *aracterul periferic al tumorii =i structura sa /istologic% e$plic%4 pe de o parte diagnosticul s%u4 aproape totdeauna pe 3aza e$amenului radiologic iar4 pe de alta4 confuzia posi3il% cu o metastaz% pulmonar% unic% de adenocarcinom. De=i ritmul de cre=tere al adenocarcinomului este relati) lent4 el in)adeaz% precoce limfaticele =i )asele sang)ine4 produc7nd metastaze precoce. Du este Idependent de tutunI =i4 de o3icei4 are o sla3% sensi3ilitate la c/imio =i radioterapie. Carcinomul bronhioloalveolar 8adenomatoz% pulmonar% malign%9 > este o form% de adenocarcinom care poate de3uta unicentric sau multicentric. Bn acest ultim caz realizeaz%4 relati) rapid4 o leziune infiltrati)% pulmonar%4 rapid e$tensi)%. Bn !'K din cazuri tumora produce cantit%;i mari de mucus4 element care faciliteaz% diseminarea pe cale 3ron/ogen% 0n cel%lalt pl%m7n. Du este 3ine precizate dac% tumora 0=i are originea 0n epiteliu 3ron=ic din 3ron/iolele periferice sau 0n pneumocitele tip II.

25

d9 acinomul cu celule mari # este pu;in frec)ent 81'K9. B=i are originea 0n glandele mucoase 3ron=ice4 mai ales din 3ron/iile periferice. *el mai frec)ent se prezint% ca o tumor% periferic% cu agresi)itate medie =i condi;ii de rezeca3ilitate c/irurgical%. etastazarea. *arcinomul 3ron/opulmonar este4 0n general o tumor% agresi)% cu tendin;% de in)adare rapid% a c%ilor limfatice pulmonare =i a )aselor pulmonare. E$tensia pe cale limfatic%4 prezent% la toate tipurile /istologice4 produce metastaze ganglionare4 peri3ron=ice4 /ilare4 mediastinale sau 0n alte regiuni ale toracelui4 a c%ror identificare este esen;ial% pentru stadializarea =i planificarea terapeutic%. etastazarea pe cale /ematogen% este frec)ent% 0n carcinomul cu celule mici4 localiz%rile cele mai frec)ente fiind5 /epatice 8&'#+'K94 osoase 8+'K94 cere3rale 8&'K94 suprarenale 8!'K9. ulte metastaze sunt ocupate dar altele pot fi manifest clinic aparent 0naintea tumorii fina

CAP!6+*)* 9! S!-P6+-A6+*+7!' "imptomele care alc%tuiesc ta3loul clinic al cancerului 3ron/opulmonar nu sunt constante nici specifice. Bn stadiul incipient 3oala este4 de regul%4 asimptomic% sau oligosimptomatic%4 pu;inele semne prezente 8tuse4 e$pectora;ie9 confrund7ndu# se cu cele de 3ron=it% ta3acic%. Aceast% faz% poate s% dureze de la mai multe luni p7n% la mai mul;i ani. Clterior apar simptomele ma1ore ale 3olii determinate de tumor% ca atare4 de metastazele ei sau de anumite complica;ii. Ele au ca su3strat ac;iunea to$ic% =i iritati)% a tumorei4 alterarea for;elor imune fenomenelor de compresiune =i in)azie a organelor =i teritoriilor 0n)ecinate. Bn faza final% ta3loul de)ine4 complicat =i de prezen;a =i agra)area foarte frec)ent% a unor 3oli asociate.

26

De3utul clinic al 3olii se poate prezenta su3 ta3louri )ariate5 acute 8pneumonie94 su3acute 8pleuretic4 pseudogripal9 sau discrete 8spute /emoptoice4 astenie9. Di)ersele simptome prezente pot furniza4 0n conte$tul general al 3olii4 indica;ii diagnostice orientati)e. Tusea # apare 0n perioada manifest%6 de o3icei tusea care apare la un fum%tor este semn 3anal =i negli1ent4 este unul din simptomele cele mai constante 8peste 9'K din cazuri9 =i mai precoce4 mai ales tusea seac% =i persistent%4 adeseori c/inuitoare. ?a fum%torii )ec/i4 tusea 8ta3acic%9 poate s% dureze de mult% )reme e$acer37ndu#se dup% instalarea cancerului pulmonar. .usea este rezistent% la antitusi)e. Expectoraia # poate fi seroas%4 muco#purulent% =i purulent%. ,oate prezenta striuri sanguinolente. Apare 0n 7'#8'K4 0n cazurile 0n care coe$ist% o 3ron=it% cronic% sau sur)in procese supurati)e secundare4 e)entual necroza supurati)% a 0ns%=i masei tumorale. 2olna)ii4 de regul% fum%tori in)etera;i4 care tu=esc =i e$pectoreaz% se comport% cu indiferen;% fa;% de ele. Anti3ioticele pot ameliora tusea =i e$pectora;ia date de un puseu de 3ron=it% cronic% dar nu =i pe cele date de procese neoplazice. ,rezen;a e$pectora;iei faciliteaz% citodiagnosticul. %emopti&iile # sur)in destul de frec)ent 8&'#5'K din cazuri9 su3 form% de spute /emoptoice IrozateI dar persistente4 descrise clasic ca a)7nd aspectul Ipeltelei de coac%zeI. Ele alarmeaz%4 de o3icei4 3olna)ul aduc7ndu#l la medic =i permi;7nd un diagnostic al tumorii 0n faza opera3il%. Bn sputele /emoptoice de acest gen f%r% e$presie radiologic% se impune 3ron/oscopia. Eemoptiziile mai mari4 cum sunt cele din tu3erculoz%4 nu se 0nt7lnesc 0n cancer dec7t foarte rar. 'urerile toracice # se 0nt7lnesc rar 0n faza ini;ial%4 mai frec)ent 85'#-'K din cazuri9 dar nu o3ligatoriu 0n fazele ulterioare4 c7nd tumora prinde filete ner)oase locale4 intercostale sau c7nd in)adeaz% pleura parietal%4 tra/ea sau alte organe )ecine 8mediastinale9. Bn formele dureroase mai a)ansate cuprinderea periostului sau a unor filete ner)oase4 durerile sunt intense4 profunde cu caracter transfi$iant. Ele au o semnifica;ie prognostic% defa)ora3il%. Dureri de tip pleurlic sur)in 0n formele cu de3ut sau componenta pleural%. Bn multe cazuri 3olna)ii acuz% doar o 1en% toracic% sau o Igreutate 0n pl%m7niI de partea afectat%. Durerile sunt tardi)e4 de cele mai multe ori c7nd apar cancerul este inopera3il. 'ispneea # sur)ine 0ntr#o faz% relati) tardi)% 80n peste 5#K din cazuri94 mai rar 0n cancerele peroferice4 mai frec)ent 0n cele centro/ilare sau cu compresiuni pe 3ron/iile mari =i tra/ee. Este semn tardi)4 apare ini;ial la effort apoi de)ine dispnee de repaus. @ec)ent se adaug% =i o respira;ie =uier%toare unilateral% 8O/eezing9 denot7nd fenomene de o3struc;ie incipient%. Cneori Irespira;ia scurt%I este un semn precoce. Instalarea sau accentuarea 3rusc% a dispneei traduce o3struc;ia unei 3ron/ii primiti)e4 cu atelectazia pl%m7nului respecti).
27

Semne generale "tarea general% a 3olna)ilor se men;iune mult% )reme 3un%4 c/iar mai mul;i ani4 0nainte de apari;ia simptomelor manifeste. *7nd 0ncepe s% se altereze declinul este 0ns% progresi) =i destul de rapid4 mai ales dac% apar complica;ii secundare sau metastaze. $stenia # la 0nceput discret%4 de)ine4 0n fazele mai a)ansate4 constant% =i profund%. Ea se e$plic% prin alterarea meta3olismului calciu. (reutatea corporal # se men;ine sta;ionar%4 0n faza ini;ial%4 apoi scade continuu. $petitul # corespunde aceleia=i e)olu;ii4 uneori anore$ia apare precoce 0nso;it% sau nu de )anusmente4 ca urmare a secre;iei de /ormon antidiuretic cu alterarea meta3olismului sodic. Adeseori 3olna)ii prezint% repulsie fa;% de alimente4 0n special fa;% de carne. @e3ra > lipse=te 0n cele mai multe cazuri dar se 0nt7lne=te relati) frec)ent 815# !'K din cazuri9 0n caz de complica;ii inflamatorii4 supurati)e sau 0n cadrul unor sindroame paraneoplazice. Ea nu are un profil caracteristic fiind 0nspre sear% 0n 1ur de &745 > &845 * =i cedeaz% par;ial la anti3iotice. J fe3r% persistent%4 0n conte$tul unui ta3lou de cancer 3ron/opulmonar este de prost augur. Tulburri psi)ice* de memorie4 e comportament4 apatie4 pronun;are la care se adaug% tul3ur%ri motrice. +indroame neurologice* - poline)rite mi$te4 senziti)e =i motorii mai ales la mem3rele inferioare asociate sau nu cu astenopatie /ipertrofiant% pneumic%6 - pneuromiopatii6 - determin%ri cere3eloase sau cu sau f%r% atrofii preced4 de o3icei4 apari;ia cancerului6 - determin%ri medulare de tipul pneuropatiilor motrice6 - determin%ri ganglionare4 retiniene4 posterioare de tipul Ipneuropatiei senziti)e a lui DennM#2roUnI "indroamele reumatismale osteo#articulare de tip osteoartropatie pneumic% /ipertrofic% a lui ,ierre# arie#2am3erger4 relati) mai prezent cu /ipocratism digital4 /ipertrofii pseudoacromegalice4 pseudoatropatii4 prolifer%ri periostale4 diafiz%ri al oaselor lungi4 cianoz% =i /ipertermie tegumentar%. Eipocratismul digital se 0nt7lne=te4 mai frec)ent4 la 3%r3a;ii cu cancer epidermoid =i dispare imediat dup% rezec;ia pulmonar%. +indroame endocrine # relati) frec)ente prin secre;ie tumoral% de corticotropine 8A*.E9 sau de su3stan;e A*.E#lice 0n concentra;ie plasmatic% crescut%. "indromul de /ipercalcemie4 /ipertiroidii4 /iperparatiroidii4 ginecomastii. +indroame vasculare # trom3ofle3ite migrante4 sindrom de isc/emie periferic%.
28

+indrom de secreie # inadec)at% de /ormon antidiuretic4 )asopresin%4 const7nd 0n sc%derea sodului seric =i a osmolarit%;ii plasmatice 0n prezen;a unei osmolarit%;i ridic)ate urinare4 cu reten;ie /idric% =i fenomene de edem cere3ral. +indroame )ematologice # anemii /ipocrome4 megalo3lastice4 leucemii linfoide4 trom3ocitopenii4 tul3ur%ri de coagulare. Semne fi3ice Bn fazele a)ansate 3olna)ii prezint% un facies o3osit4 tegumente palide de nuan;a paiului4 atrofii musculare4 stare an$ioas%. ?a palpare se pot g%si adenopatii izolate sau multiple4 dure4 aderente4 su3cla)icular sau a$ilar. "e constat% limitarea mi=c%rilor respiratorii de partea afectat%. Asupra toracelui4 0n tumorile mai a)ansate4 su3parietale4 se pun 0n e)iden;% sindroame de condensa;ie cu Imatitate lemnoas%I caracteristic%. Aespira;ia este diminuat%4 suflant%4 cu U/eezing unilateral 80n stenozele 3ron=ice prin compresiunea tumorii9 =i raluri de 3ron=it% cronic%. -anifest/ri metastatice ?a peste !F& din 3olna)ii cu cancer 3ron/opulmonar simptoamele clinice sunt datorate e$tensiei locale4 intratoracice sau metastazelor e$tratoracice. Aproape S din cancerul 3ron/opulmonar cu celule scuamoase r%m7n numai cu e$tensie intratoracic%4 dar carcinomul nediferen;iat 8cu celule mici9 =i adenocarcinomul produc metastaze e$tratoracice foarte frec)ente. a9,anifestrile de extensie intratoracic # sunt foarte di)erse4 fiind rezultatul cre=terii =i e$tensiei directe sau rezultatul metastaz%rii limfatice. E)aluarea4 0n )ederea unei e)entuale inter)en;ii c/irurgicale4 tre3uie s% precizeze4 c7t mai e$act4 prezen;a sau a3sen;a semnelor de e$tensie intratoracic%4 prezen;a lor4 cu rare e$cep;ii4 indic7nd inopera3ilitatea. In)azia ner)oas%5 paralizia recurentului4 paralizia frenicului6 J3struc;ie )ascular%5 sindrom de )en% ca)% superioar%6 stenoz% e$trinsec% de arter% pulmonar%5 sufleuri cardiace6 E$tensie pericardic% sau cardiac%5 aritmii =i tamponad% cardiac% E$tensie mediastinal%5 compresie sau in)azie esofagian% 8disfagie94 compresie tra/eal% sau a marilor 3ron/ii 8tira14 corna14 U/eezing localizat96 E$tensie pleural%5 pleurezie cu citologie poziti)%6 39,anifestri de extensie !metasta&are" extratoracic # sunt precoce =i foarte frec)ente 0n carcinomul cu celule mici 80n special tipul I3oa3e de o)%zI9 =i mai tardi)e =i inconstante 0n carcinomul epidermoid. Ele pot fi t%cute 8silent9 sau pot produce tul3ur%ri 0n raport cu localizarea =i m%rimea lor. *ele mai frec)ente organe afectate sunt5 ficatul4 osul4 creierul4 suprarenalele =i pielea.
29

# -etasta3ele hepatice > se 0nt7lnesc la e$amenul anatomic la &'#+'K din cazuri. Ele pot fi asimptomatice4 dar mai frec)ent produc /epatomegalie nodular%4 e)entual dureroas%4 icter o3structi)4 sl%3ire. Diagnosticul metastazelor /epatice poate fi e)ocat4 0n afara datelor clinice4 de aspecte caracteristice ecografice sau scintigrafice sau prin tomografia computerizat%. # -etasta3ele osoase 4 pot a)ea cele mai di)erse localiz%ri dar cele mai frec)ente sunt la ni)elul coastelor4 )erte3relor4 3azinului. Ele produc dureri persistente =i progresi)e4 uneori fracturi sau semne de compresiune ner)oas% sau medular%. ?eziunile osoase sunt de tip osteolitic4 foarte rar de tip osteo3lastic. Diagnosticul se asigur% prin date radiografice de apari;ie relati) tardi)% sau prin scintigrafie osoas%. .otu=i o scintigrafie osoas% )erte3ral% poziti)%4 cu date radiografice negati)e4 indic% mai frec)ent o leziune )erte3ral% degenerati)%4 mai mult dec7t una metastatic%. Eipercalcemia poate fi un semn al metastaz%rii osoase. # -etasta3ele cerebrale > sunt e$trem de frec)ente4 put7ndu#se 0nt7lni p7n% la +'K din totalul cancerelor 3ron/opulmonare necropsiate. Bn ma1oritatea cazurilor sunt asimptomatice la 0nceput dar se pot manifesta prin modific%ri de peroinalitate4 accese con)ulsi)e4 cefalee4 confuzie4 /emiplegie. "cintigrama cere3ral% poate fi poziti)%4 .* cere3ral% reprezint% metoda cea mai 3un% pentru identificarea lor.

CAP!6+*)* 9!! ASP'C6' C*!N!C+"(A !+*+7!C' ,e 3aza caracteristicilor anatomo#clinico#radiologice se disting mai multe forme de cancer4 cu ta3louri particulare de interes clinic deose3it. 19 ancerul ocult > f%r% e$presie radiologic%4 cu citologia poziti)%4 poate fi )izualizat doar 3ron/oscopic. !9 ancerul central 8centro#/ilar9 > localizat pe 3ron/iile primiti)e =i lo3are p7n% la 3ifurca;ia segmentar%4 poate include =i tra/ea. Bnainte de a o3strua lumenul 3ron=ic el nu d% modific%ri radiologice doar discrete 0ngro=%ri al um3rei /ilare4 greu de interpretat. Cn cli=eu cu raze dure poate pune 0n e)iden;% noduli opaci parietali4 endo3ron=ici. 2ron/ografia arat% modific%ri de cali3ru. Jdat% cu o3struarea 3ron/iei afectate se instaleaz% o atelectazie progresi)% a parenc/inului. 2ron/ografia
30

sta3ile=te locul o3struc;iei. Bn o3struc;ia 3ron/iei principale atelectazia este total% cu deplasare inspiratorie a mediastinului spre partea afectat%. &9 ancerul periferic # 0=i are originea 0n 3ron/iile su3segmentare proiect7ndu#se 0n zonele periferice ale pl%m7nului 0n di)ersele segmente ale lo3ilor superiori sau inferiori. Aadiologic apare ca un nodul mai intens4 rotund4 o)al sau poligonal6 ulterior ia forma rotund% cu un diametru de !#- cm4 cu structur% omogen%4 contur4 relati)4 3ine delimitat dar cu fine prelungiri IpseudopodeI 0n parenc/in. +9 ancerul cavitar # aspect I0n ram%I cu contur interior neregulat4 3ordur% lat%4 opac%. 59 ancerul lobar # corespunde unei localiz%ri pe 3ron/ia lo3ar% superioar%4 cu aspect de opacitate intens% a teritoriului lo3ar respecti)4 cu apicalizarea scizurii superioare =i retrac;ia tra/eei. -9 ancerul paramediastinal > localizat strict 0n )ecin%tatea mediastinului realizeaz% aspectul de opacitate pseudomedastinal%. 79 ancerul apical # localizat 0n e$tremul )7rf al pl%m7nului4 mai frec)ent drept4 cu edeme =i dureri persistente 0n um%r =i 3ra;e. radiologic apare ca opacifieri intense ale zonei afectate 8zona apical%9. 89 ancerul bron)io-alveolar # punctul de plecare 0n epiteliul al)eolar cu opacit%;i multinodulare atipice sau multicentrice4 difuze4 nesistematizate 0n Imantaua pulmonar%I uni sau 3ilateral%. 99 ancerul pulmonar primitiv # du3lu sau multiplu4 uni sau 3ilateral4 simultan sau succesi)4 este rar =i prezint% particularit%;i clinico#radiologice =i terapeutice de nuan;% mai gra)%4 dat% de prezen;a de focare multiple. 1'9 +arcoamele pulmonare primitive # se 0nt7lnesc mai frec)ent forme periferice4 o)oide 3ine delimitate sau difuze4 forme su3parietale4 adeseori greu de distins de mezotelioamele pleurale =i forme paramediastinale. Du d% o3struc;ie 3ron=ic% dec7t prin compresiune e$trinsec%4 cresc mai lent =i metastazeaz% mai tardi). CAP!6+*)* 9!!! '@P*+(;(! PA(AC*!N!C' .rei e$amene paraclinice sunt esen;iale pentru diagnostic5 - radiologia - 3ron/oscopia - citologia sputei '0amenul radiologic Este metoda cea mai larg folosit% pentru diagnosticul cancerului 3ron/opulmonar 8*2,96 0n studii prospecti)e ea s#a ar%tat superioar% citologiei 0n detectarea precoce a tumorilor 3ron/opulmonare. Aspectele radiologice g%site 0n
31

*2, sunt dependente de stadiul de e)olu;ie4 de localizare4 central% sau periferic% a tumorii4 de prezen;a sau a3sen;a o3struc;iei 3ron=ice4 atelectaziei4 infec;iei4 afect%rii ner)oase sau pleurale. 1. Examenul radiologic poate fi normal # foarte rar4 0ntr#un *2, care afecteaz% pintenele tra/eal sau o 3ron/ie principal%. !. ,rirea unilateral a )ilului pulmonar # este o imagine radiologic% relati) frec)ent%4 ap%r7nd4 0n special 0n neoplasmele centrale. Eilul pulmonar este mai mare4 are imagini imprecise =i nu are aspect ganglionar sau )ascular. Asimetria /ilar% este mai 3ine identificat% 0n partea dreapt% dar este mai sugesti)% c7nd m%rirea /ilului se g%se=te de partea st7ng%. &. . le&iune infiltrativ /n plin parenc)im pulmonar # poate fi e$presia unui *2, cu de3ut 0n 3ron/iile mici. Imaginea radiologic% este persistent%4 fre$)ent pneumogen%4 are contur neregulat4 estompat4 cu numeroase prelungiri 0n parenc/imul din 1ur =i este adesea localizat anterior. *oe$isten;a leziunii infiltrati)e cu un /il m%rit de aceea=i parte4 face imaginea pulmonar% e$trem de suspect% de neoplazie. +. o imagine cavitar # cu pere;i gro=i neregula;i situat% 0n c7mpurile pulmonare inferioare4 poate fi prezent% 0n carcinomul epidermoid. ,ere;ii ca)it%;ii sunt gro=i4 impreci=i 0n e$terior iar 3ron/ia de drena1 este par;ial sau total o3struat% pe 3ron/ograma gazoas%. 5. Nodul solitar # leziunea este rotund% sau o)alar% cu diametrul de &#+ cm4 cu margini imprecise sau moderat precizate4 0ncon1urat de pl%m7n normal =i f%r% calcific%ri semnificati)e4 poate fi e$presia unui *2, periferi asimptomatic. -. $telecta&ia # localizat% pe un lo3 sau pl%m7n4 este adesea e$presia unei o3struc;ii 3ron=ice4 neoplazice. Adesea 0n interiorul opacit%;ii de atelectazie se descoper% opacitate mai dens%4 imprecis% 8tumora propriu#zis%9. Bn raport cu gradul atelectaziei sunt prezente5 0ngustarea spa;iilor intercostale4 trac;iunea tra/eei4 ascensiunea unei /emidiafragm sau trac;iunea mediastinului de partea atelectaziei. 0. $lte aspecte radiologice i&olate sau asociate* - imaginea de pleurezie4 )oluminoas% sau medie4 cu sau f%r% e)iden;ierea unei opacit%;i parenc/imatoase sau mediastinale6 - opacifierea omogen% a unui )7rf pulmonar4 0nso;it% sau nu de eroziunea costal% a unui corp )erte3ral6 - opacitate mediastinal% )oluminoas% cu margini imprecise6 - m%rirea um3rei cardiace prin re)%rsat pericardic 0nso;it% de un /il asimetric sau de m%rirea mediastinului6 - modific%ri radiologice ale esofagului 8compresie4 infiltra;ie4 fistul% eso3ron=ic%94 diafragmului 8ascensiune unilateral% cu mi=care parado$al%

32

prin in)azia ner)ului frenic94 eroziuni costale asociate unei alte modific%ri radiologice pleuropulmonare. E$amenul radiologic standard tre3uie adesea completat de tomografia computerizat% 8.*9. .* este e$trem de folositoare 0n e)iden;ierea e$tensiei tumorii la pleur% sau la struncturile mediastinale precum =i 0n precizarea caracterelor leziunilor nodulare4 unice sau multiple. Astfel adenopatiile /ilare neoplasmice sunt e)iden;iate 0n 95K din cazuri prin .*. Bronhoscopia Este metoda de diagnostic de elec;ie pentru *2,4 0n special cu localizare central%. Ea permite )izualizarea direct% a pintenului tra/eal 3ron/iilor principale lo3are =i segmentare =i o3;inerea de informa;ii pri)ind5 sediul leziunii4 caracterul s%u infiltrati)4 o3structi) =iFsau s7nger7nd4 e$tensia sa pro$imal%4 e$isten;a unor compresii 3ron=ice asociate. 2ron/oscopia permite frec)ent5 3iopsierea tumorii 3ron=ice4 realizarea unei 3iopsii trans3ron=ice4 e$amenul /istologic al fragmentelor de 3iopsie sau aspiratului 3ron=ic at7t de necesar pentru diagnosticul *2,. 2ron/oscopia aduce informa;ii /ot%r7toare la apro$imati) 75K din cazuri dar ea r%m7ne negati)% 0n cazul localiz%rilor periferice. '0amenul citologic al sputei ,entru descoperirea celulelor maligne4 a de)enit o metod% e$celent% 0n diagnosticul *2,. Ea se 3azeaz% pe capacitatea de e$foliere celular% de la ni)elul tumorii =i pe identificarea celulelor maligne 0n sput% dup% fi$area =i colorarea preparatului. .estul este diagnostic 0n 7'#8'K din cazuri =i sensi3ilitatea sa poate fi crescut% c/iar la 9'K 0n condi;ii te/nice =i de e$perien;% profesional% deose3it%4 dar la apro$imati) 1'K din cazuri metoda poate da rezultate fals negati)e. @a;% de 3ron/oscopie are numeroase a)anta1e5 nu este agresi)%4 se poate efectua la 3olna)ii la care 3ron/oscopia este contraindicat%4 poate de rezultate poziti)e c7nd 3ron/oscopia este negati)% 80n special tumori periferice96 e$plorarea poate fi repetat% =i frotiurile e$aminate de mai mul;i speciali=ti competen;i. .e/nica e$amenului citologic tre3uie s% fie foarte corect%5 s% se recolteze sputa =i nu sali)a6 recoltarea de sput% se poate realiza mai u=or dup% aerosoli salini sau 0n urm%toarele !+#&- de ore dup% 3ron/oscopie6 num%rul specimenelor de sput% e$aminate tre3uie s% fie de minim 56 interpretarea rezultatelor drept poziti)e s% se fac% cu rigoare4 3azat% pe modific%rile morfologice nucleare5 cre=terea raportului nucleoFcitoplasmatic4 /ipercromatism nuclear4 nucloli mari4 multipli. Alte metode

33

Bn raport cu datele clinice radiologice sau 3ron/oscopice pentru diagnosticul =i stadializarea *2, se pot 0ntre3uin;a =i alte metode de e$plorare. 1iopsia prin aspiraie percutat transtoracic # se folose=te pentru diagnosticul citologic al tumorilor periferice. etoda este util%4 0n special4 pentru diagnosticul etiiologic al nodulului pulmonar solitar4 ea realiz7nd o rat% mai mare de diagnostic poziti) 88'#9'K din cazuri9. 1iopsiile din ganglionii periferici suspeci sau din noduli cutana;i > pot aduce pro3e decisi)e asupra e$tensiei *2, =i tipul s%u /istologic. ,ediastinoscopia # este o metod% mai rar folosit% 0n prezent4 informa;iile sale fiind 0nlocuite de cele furnizate de .*. 2uncia sau biopsia medular # poate fi util% pentru diagnosticul *2, cu celule mici4 mai ales dac% se 0nso;e=te de un sindrom /ematologic 8anemie semnificati)% sau frotiu leucoeritro3lastic9. Radiografii osoase # 0n ariile dureroase sau mai 3ine scintigrafia osoas% 0n caz de dureri osoase fosfataz% alcalin% crescut% sau /ipercalcemie. +cintigrama )epatic # sau .* /epatic%4 dac% e$ist% /epatomegalie4 icter fosfatz% alcalina crescut% sau teste func;ionale /epatice modificate. T cerebral # la to;i 3olna)ii cu *2, cu celule mici. Evaluare cardiac, respiratorie i general # pentru aprecierea opera3ilit%;ii. Toractomie exploratorie # r%m7ne 0n pu;ine cazuri singura modalitate diagnostic% 0n special 0n cazul nodulului pulmonar solidar. 'ate de laborator. V"E#ul este aproape 0ntotdeauna accelerat4 indiferent de gradul fe3rei. "e mai recolteaz% /emoleucograma4 glicemie4 tMmol4 uree sang)in%4 creatinin%.

CAP!6+*)* !@ '9+*)>!' ?! C+-P*!CA>!! Bn a3sen;a m%surilor terapeutice4 *2, urmeaz% etapele clasice ale oric%rui cancer. a9 tumoar% local%6 39 in)azie ganglionar% regional%6 c9 generalizare metastatic% a1ung7nd la deces 0ntr#un inter)al mediu de 8#1+ luni "au semnalat cazuri rare de cancer 3ron/opulmonar cu e)olu;ie lent% de &#8 ani4 cazuri ce)a mai frec)ente cu e)olu;ie acut%4 letale 0n &#+ luni de la primul simptom precum =i cazuri cu e)olu;ie discontinu% prin puseuri e)oluti)e alternate cu

34

inter)ale de remisiune. Viteza cre=terii leziunilor tumorale se apreciaz% prin timpul de dedu3lare 8.D9 sta3ilit pe documente radiologice seriale. .impul mediu de dedu3lare este de 55#-! zile cu importante )aria;ii 0n func;ie de tipul /istologic4 1'#+' zile pentru cancerul microcelular4 +'#8' zile pentru cel epidermoid =i peste 8' zile pentru adenocarcinoame. Inter)alul de malegnitate se situeaz% 0ntre timpul de dedu3lare de 7 =i +-5 zile. Bn timpul e)olu;iei cancerul 3ron/opulmonar =i a celorlalte tumori maligne pot ap%rea o serie de complica;ii duc7nd la agra)area4 uneori temporar4 alteori de durat% a ta3loului clinic. 19 omplicaii mecanice prin o3struarea unei 3ron/ii lo3are sau c/iar a 3ron/iei primiti)e sau prin compresiunea lor e$tins% e$trinsec% urmat% de atelectazia teritoriului respecti). !9 omplicaii inflamatorii !infecioase" de tip pneumonie paracanceroas% =i accese retrostenotice4 ca o consecin;% a stenoz%rii 3ron/iilor =i a suprim%rii drena1ului 3ron=ic. Ele pot precede manifestarea 3olii masc7nd diagnosticul real al acesteia. &9 u afectarea pleurei se 0nt7lne=te relati) frec)ent 0n cursul cancerului 3ron/opulmonar su3 form% de pleurezii paracanceroase sau prin in)azia canceroas% a pleurei. "#au descris =i pneumotorace sponatane re)elatorii pentru e$isten;a tumorii. +9 omplicaii nervoase 0n afar% de parezele de frenic =i de recurent =i de afectarea ple$ului 3ra/ial4 se pot produce di)erse neuropatii4 poline)rite. 59 $lterri vasculare* prezente4 0ntotdeauna4 pe o arie mai larg% dec7t a tumorii propriu#zise =i pot fi e)iden;iate prin centigrafie. Ele agra)eaz% prognosticul c/iar dac% sunt situate /onilateral %n pl%m7nul supus rezec;iei. *omplica;ie /ematologic% frec)ent% > sunt anemiile secundare c/iar la 3olna)ii ne/emaptoici 8=i cu at7t mai mult la cei /emaptoici9 conferindu#le acestora o paloare caracteristic%. Bn faza final% se altereaz% toate func;iile de 3az%. CAP!6+*)* @ !A7N+S6!C "e 3azeaz% pe apari;ia insidioas% la un indi)id4 de o3icei dup% +' de ani4 mai ales la fum%tori4 a unor simptome func;ionale nesemnificati)e prin ele 0nsele 8tuse4 e$pectora;ie4 dispnee4 /emoptizie9 dar re3ele la tratament =i persistente. Aceea=i semnifica;ie tre3uie acordat% unor pneumonii =i pleurezii rezistente la tratament sau recidi)ante. Diagnosticul se precizeaz% prin e$amen radiologic4 3ron/oscopia cu 3iopsie =i e$amen miscroscopic al sputei. E$ist% + metode de depistare 0n stadii precoce5

35

- c/imic%4 cu aten;ie la pneumoniile care se repet% la acela=i 3olna)4 la st%ri fe3rile nee$plicate =i V"E crescut6 - radiologic%6 - endoscopic%6 - citodiagnostic%. iagnostic diferen:ial Diagnosticul tumorilor pulmonare maligne4 0n etapa radiologic%4 0nainte de confirmarea 3ron/oscopic% =i /istopatologic%4 implic% o atent% diferen;iere de o serie de neopatii care pot realiza aspecte similare. Bn practic% se produc 0nc% confuzii frec)ente at7t cu tu3erculoza 8Iforme pseudotu3erculoase Pologan 19-5I9 c7t =i cu alte afec;iuni 5 pleurezii4 su3ura;ii4 di)erse pneumonii. 19 ancerul rotund periferic tre3uie diferen;iat4 0n primul r7nd de tu3erculom care are o intensitate mai sla3%4 un contur mai 3ine delimitat4 f%r% prelungiri 0n parenc/im4 cu calcifieri 0n interior4 cu un Iconte$t tu3erculosI urm%rit. Cnii folosesc 0n diagnostic =i terapia de pro3% antitu3erculoas% care4 0n cancer4 r%m7ne inoperant%. Ea nu prezint% 0ns% o 3az% cert% diagnostic% =i poate 0nt7rzia rezol)area c/irurgical% a tumorii. .re3uie a)ute 0n )edere =i alte posi3ilit%;i5 - tumorile 3enigne 8condroame9 apar mai net delimitate =i prezint% o cre=tere e$trem de lent%6 - c/istul /idatic > prezint% o opacitate de intensitate mai sla3%4 perfect omogen%4 contur Itras cu pasulI. Aeac;ia *asonii poziti)%4 eozinofilie4 un ritm de cre=tere mai rapid6 - pneumonie cronic% rotund% > nu cre=te =i nu prezint% semne de malignitate6 ancerul centro-)ilar tre3uie diferen;iat de afec;iunile care dau adenopatii /ilare sau cre=terea um3relor /ilare )asculare. J adenopatie de tu3erculoz% primar% a adultului se deose3e=te de adenopatia canceroas% prin faptul c% sur)ine la indi)izi mai tineri4 su3 &' de ani. Jpacitatea /ilar% este mai pu;in compact%4 sunt prezente fenomene de into$ica;ie 3acilar%4 aspectul 3ron/oscopic este altul 8frec)ente fistule ganglionare9 lipsesc semne de cancer. Bn limfogranulomatoz% malign% 8EodgNin94 spre deose3ire de carcinomul 3ro=ic adenopatiile /ilare sunt mai )oluminoase =i mai 3ine conturate4 se 0nso;esc de fe3r% ondulat%4 prurit4 sunt radiosensi3ile. 2ipsia ganglionar% periferic% este concludent%. !9

36

Diferen;ierea de sarcoidoz% se face prin prezen;a caracteristicilor acesteia 8adenopatie 3ilateral%4 e)olu;ie 3enign%9 ca =i prin e$amenul 3ron/oscopic4 e)entual /istologic 8celule epiteliale =i gigante f%r% necroz% central% cazeifiant%9. &9 ancerul apical necesit% o diferen;iere special% de o lo3it% .2* scleroas%4 retractil% a lo3ului superior sau de pa/ipleurite apicale tu3erculoase. "pre deose3ire de cancer sunt prezente antecedentele tu3erculoase iar durerile sunt mai pu;in intense =i f%r% o agra)are progresi)%. ?ipse=te liza costal%. +9 3ormele paramediastinale de cancer tre3uie diferen;iare de tumorile mediastinale propriu#zise 8limfoame maligne4 sarcoame9. Acestea au localizare mai net mediastinal% cu contur con)e$ al tumorii4 semio)al spre parenc/im4 cu cre=tere spre mediastin =i sindrom de compresiune mediastinal% e)ident. 59 ancerul lobar se diferen;iaz% de pneumoniile acute inflamatorii prin faptul c%4 acestea din urm%4 au o localizare mai strict sistematizat% lo3ar4 0n timp ce Ilo3ita canceroas%I dep%=e=te4 cel mai adesea4 scizura. Du duc la o3stru%ri 3ron=ice ca 0n cancerul 3ron/opulmonar. E)olu;ia fa)ora3il% su3 anti3iotice pledeaz% net pentru pneumonia franc#glo3ar%. ,neumonia cronic% creeaz% dificult%;i mai mari de diagnostic diferen;ial4 spre deose3ire de cancer care duce la stricturi =i stopuri 3ron=ice4 ea determin%4 de regul%4 dilata;ii e)idente la 3ron/ografie. -9 ancerul cavitar tre3uie distins de o tu3erculoz% cza)itar%4 de un a3ces pulmonar 8sindrom supurati)4 la3ilitatea imaginii radiologice9 de un c/ist /idatic infectat =i perforat ca =i de imagini ca)itare de alt% etiologie. 79 2leure&ia canceroas metastatic se diferen;iaz% de pleureziile de alt% etiologie prin colora;ia rozat% 8/emoragic%94 refacerea rapid%4 prezen;a celulelor maligne 0n lic/id sau prin punc;ie4 3iopsie pleural% =i e$amen /istologic poziti).

CAP!6+*)* @! P(+7N+S6!C ,rognosticul tumorilor maligne depinde de mai mul;i factori4 0ntre care4 0n mod special4 de magnitudinea timpului de dedu3lare. 6impul de dedublare 8.D9 calculat dup% di)erse metode apreciaz% cre=terea continu% a leziunilor tumorale4 )iteza cu care cre=te celula canceroas% 8de
37

la microni9 p7n% la constituirea unei tumori )izi3ile radiologic. *u c7t timpul de dedu3lare este mai scurt4 demonstr7nd o cre=tere mai rapid% cu un risc mai mare de metastaze4 cu at7t =i prognosticul IVue ad )itamI este mai sum3ru. .impul de dedu3lare al tumorii este foarte scurt 8apro$imati) &' de zile9 iar malignitatea este ma$imal%4 astfel 0nc7t ma1oritatea pacien;ilor nu supra)ie;uiesc mai mult de 1#- luni. Dup% cei mai mul;i autori4 tumorile cu .D rapid nici nu ar mai prezenta o indica;ie ra;ional% de rezec;ie4 metastazele fiind4 de o3icei4 prezente 0n momentul inter)en;iei c/iar dac% nu sunt )izi3ile. E)alu%ri prognostice se pot face =i f%r% calcularea timpului de dedu3lare din aprecierea ritmului de cre=tere a tumorii 0n perioada de o3ser)a;ie =i din analiza simptomelor. "#a sta3ilit4 de e$emplu4 c% e$ist% o str7ns% corela;ie 0ntre .D =i simptomele e$istente categorisite dup% @. Enstein 0n trei grupe principale5 - anodine4 simptome pulmonare dat7nd de - sau mai multe luni6 - sup%r%toare4 simptome pulmonare dat7nd de mai pu;in de & luni sau sistenine 8tul3ur%ri endocrine96 - pernicioase4 metastaze intra sau e$tratoracice4 acestea din urm% indic7nd timpul de dedu3lare cel mai rapid. V7rsta 3olna)ilor are =i ea o semnifica;ie prognostic%4 la tineri e)olu;ia fiind mai rapid% 885K9 dar 0n sc/im3 rezultatele sunt mai 3une 87!K9.

CAP!6+*)* @!! P(+5!*A@!A *ancerul4 a c%rui inciden;% a crescut mult 0n ultimii ani4 este o afec;iune c%reia educa;ia pentru s%n%tate tre3uie s%#I acorde o aten;ie deose3it% pentru c%4 o depistare precoce4 urmat% de un tratament adec)at4 poate prelungi )ia;a pacientului. J mare parte din popula;ie nu cunoa=te sau cunoa=te par;ial factorii de risc cu poten;ial cancerigen 8radia;ii4 gudroane4 pul3eri9 din mediul de )ia;% =i de munc%. Bn

38

general4 nu se cunosc sau sunt ignorate4 a=a numitele st%ri poten;iale de cancer 8inflama;ii persistente4 microtraumatisme repetate9. ,e 3un% dreptate J " atrage aten;ia c% 5 Icei trei factori alia;i ai cancerului sunt5 ignoran;a4 frica =i 0nt7rzierea prezent%rii la medicI. ,articularit%;ile educa;iei oncologice rezid% 0n con=tientizarea popula;iei asupra cerin;elor profila$iei cancerului4 a importan;ei depist%rii =i a tratamentului precoce preciz7nd c% o3iecti)ele educa;iei oncologice sunt5 a9 informarea corect% a popula;iei prin mass#media cu pri)ire la simptomatologia de a)ertizare4 la metodele moderne de diagnostic =i tratament4 pentru com3aterea pre1udec%;ilor4 supersti;iilor =i tratamentelor empirice. @oarte util%4 0n profila$ia cancerului este educa;ia sanitar% a popula;iei 0n )ederea efectu%rii unor e$amin%ri anuale 0ncep7nd cu )7rsta de +' de ani sau ori de c7te ori apar semne de alarm%5 tuse persistent% sau disfonie4 e$pectora;ie seroas%4 purulent%4 /emoptizie. 39 ac;iuni de con)ingere a popula;iei 0n )ederea trat%rii st%rilor precanceroase5 tratament corect a unor 3oli cronice cu leziuni4 aparent4 ne0nsemnate. ,rofila$ia cancerului 3ron/opulmonar =i#ar g%si o solu;ie4 de=i par;ial%4 0n eradicarea ta3acismului precum =i m%suri de protec;ie 0mpotri)a polu%rii atmosferice =i industriale. Bntruc7t nu e$ist%4 p7n% 0n prezent4 o metod% terapeutic% eficace pentru reducerea sau a3olirea o3iceiului de a fuma4 efortul tre3uie 0ndreptat spre m%suri educati)e. Aeducerea fumatului implic%4 cel pu;in. informarea corect% a pu3licului4 educa;ia 0n =coli =i 0n familie4 m%suri educati)e specifice 0n mass#media. Bn afara m%surilor educati)e4 ample =i continue4 at7t pentru copii c7t =i pentru adul;i apar necesare un ansam3lu de reglement%ri4 care s% reduc% fumatul 0n5 =coli4 spitale4 institu;ii4 prote1area nefum%torilor de efectele fumatului pasi). Este util% educarea =i informarea anumitor grupe de popula;ie0n pro3leme de igien% indi)idual%4 de igien% la locul de munc%. Bn cadrul e$amin%rilor periodice a muncitorilor din 0ntreprinderi se pot furniza informa;ii asupra factorilor noci)i de la locul de munc% =i atitudinea pe care tre3uie s% o ia fa;% de ace=ti factori4 pentru a#=i prote1a s%n%tatea. Depistarea 3olii 0naintea e$terioriz%rii clinice este o pro3lem% foarte grea4 =tiut fiind lunga perioad% de laten;% radioclinic% 8circa 8 ani se scurg 0ntre de3utul prolifer%rii tumorale =i posi3ilit%;ile sale de )izualizare pe ecran9. De aceea radiografia nu este un element de spri1in4 0n timp ce fi3roscopia 3ron=ic% este neacceptat% de indi)izii s%n%to=i ca un instrument de depistare 0n mas%.

39

CAP!6+*)* @!!! 6(A6A-'N6)* C)(A6!9 .ratamentul *2, este descura1ant4 cu toate progresele ultimelor decenii4 0n depistarea4 diagnosticarea =i stadializarea tumorii. E$ist% multiple metode folosite 0n terapeutic% 0ns% rezec;ia radical% c/irurgical% este singura care poate realiza )indec%ri pe termen lung4 celelalte constituind alternati)e Ide necesitateI sau m%suri complementare dup% c/irurgia radical%. ul;i autori diferen;iaz% tratamentul *2, 0n5

40

a9 tratamentul *2, cu celule mici 8"**9 nec/irurgical =i cu rezultate mediocre prin c/imioterapie G iradiere6 39 tratamentul *2, non "** care este4 0n primul r7nd4 c/irurgical dar 0n care se pot g%si resurse terapeutice =i prin alte metode. A. 6ratamentul curativ %. 6ratamentul chirurgical E$ist% mai multe tipuri de inter)en;ii c/irurgicale practicate4 cea mai folosit% este lo3ectomia care realizeaz% rezec;ia tumorii =i a unui lo3 pulmonar 0mpreun% cu ganglionii /ilari4 /omolaterali =i e)entual mediastizat. Cnii c/irurgi e$tind inter)en;ia la pneumectomie dar f%r% cre=terea speran;ei de )iat;%. "e mai pot efectua5 segmentectomia4 rezec;ie costal% de perete =i rezec;ie paleati)%. Decizia de inter)en;ie c/irurgical% se ia dup% precizarea5 - tipului /istologic al tumorii6 - e$tensiei anatomice a 3olii 8stadializare96 - condi;ii clinice 80n special pulmonar% =i cardiac%9 ale 3olna)ului. *ontraindica;iile inter)en;iei c/irurgicale =i semnele de nerezeca3ilitate ale tumorii sunt multiple =i pot fi identificate printr#o e)aluare comple$% preoperatorie. Ele sunt5 a9 +emne de cancer nere&ecabil* - metastaze la distan;%6 - re)%rsat pleural cu celule maligne6 - afectare mediastinal% insuficient%5 o3struc;ia )enei ca)e superioare4 paralizia corzilor )ocale prin afectarea ner)ului recurent4 compresie sau in)azie esofagian%4 paralizia /emidiafragmului6 - neoplasm ce celule mici. 39 +tare cardiac* - insuficien;% cardiac% necontrolat%6 - aritmii necontrolate6 - infarct miocardic recent. c9 Re&erv pulmonar mic d9 45rsta # este un factor limitati) pentru rezec;ia pulmonar% =i4 de o3icei4 3olna)ii peste 7' de ani nu sunt opera;i din cauza riscului c/irurgical general. Infec;ia respiratorie4 trom3oem3olismul pulmonar sunt cauze frec)ente de deces postoperator la )7rstnici. Aezultatele4 0n ansam3lu4 ale tratamentului c/irurgical sunt mediocre dar ele ofer% cea mai 3un% =ans% de supra)ie;uire dintre toate tipurile de tratament. E$ist% mari )aria;ii ale acestor rezultate apreciate prin supra)ie;uirea peste 5 ani4 ele fiind dependente de /istologia tumorii. E$tensia tumorii 0n momentul
41

opera;iei =i4 e)entual4 de eficien;a tratamentului complementar 8c/imioterapie4 radioterapie9. ,ostoperator4 prognosticul cel mai 3un 0l are cancerul *2, cu celule scuamoase fa;% de adenocarcinom sau *2, cu celule mari. ,e ansam3lu4 supra)ie;uirea la 5 ani este de 1'#1+K pentru non#"**4 su3 +K pentru "** dar de &'#+'K pentru nodul pulmonar solitar. #. 6ratamentul de radia:ii Indica;ia de terapie cu radia;ii tre3uie f%cut% dup% confirmarea cistologic% a diagnosticului de *2, =i dup% precizarea tipului celular al tumorii. *ancerul 3ron/opulmonar cu celule mici4 0n special I0n 3oa3e de o)%zI r%spunde4 ini;ial4 3ine la terapie4 pe c7nd carcinomul cu celule scuamoase =i adenocarcinomul r%spund pu;in sau deloc. Radioterapia curativ se folose=te4 de e$cep;ie4 0n *2, cu celule mici cu mas% tumoral% su3 + cm la 3olna)ii care refuz% c/irurgia sau cu limit%ri impartante pentru c/irurgie. Iradierea curati)% necesit% doze mari 85.'''#-.''' radia;ii9 0ntr#o perioad% relati) lung% 85#- s%pt%m7ni9 =i pe arii e$tinse 8regiunea tumorii4 ganglioni regionali4 /il =i mediastin9. Aezultatele sunt su3mediocre cu o pro3a3ilitate optim% de )indecare la 5 ani su3 5K fa;% de &'K pentru tratamentul c/irurgical pentru acela=i tip de tumori. Radioterapia paleativ se folose=te4 adesea4 pentru ameliorarea simptomelor produse de in)azia /ilar% =iFsau mediastinal%. Ea este indicat% 0n5 tuse frec)ent%4 /emoptizii 0n sindromul de compresie tra/eal% sau de compresie a unei 3ron/ii mari4 0n paralizia ner)ului recurent =i 0n sindromul de )en% ca)% superioar%. Aadioterapia paleati)% se face cu doze mici 0ntr#o perioad% scurt% de timp =i pe o arie limitat%. Cneori radioterapia paleati)% este folosit% =i 0n alte forme a)ansate de *2, 0n asocia;ie sau nu cu c/imioterapie. Radioterapie preoperatorie se face cu +#- s%pt%m7ni 0nainte de c/irurgie. Este o metod% terapeutic%4 0n prezent4 contro)ersat% =i foarte pu;in aplicat%. A)anta1ele teoretice ar fi constituite de o rezeca3ilitate mai 3un% a tumorii postiradiere4 de sterilizarea metastazelor ganglionare =i4 implicit4 de un risc mai mic al disemin%rii locale =i sistemice 0n timpul inter)en;iei c/irurgicale. Deza)anta1ele acestei metode sunt4 0n principal4 legate de 0nt7rzierea c/irurgiei cu minim +#s%pt%m7ni =i de propor;ia mai mare de complica;ii postoperatorii. Radioterapia postoperatorie are indica;ii e$trem de limitate. Este o metod% 0nlocuit% frec)ent prin c/imioterapie. Ea se poate efectua la ni)elul recidi)elor postoperatorii precoce descoperite de 3olna)ii la care se pot efectua reinter)en;ii sau pe regiunea mediastinal% dac% rezultatele e$amenelor /istologice ganglionare sunt neconcludente.

42

radierea cere!ral pro"ilactic #terapia $sanctuarelor$% cu apro$imati) &.''' radia;ii4 a fost recomandat% la 3olna)ii cu *2, radiosensi3il4 cu celule mici care au r%spuns complet sau foarte 3ine la un alt tip de terapie. *omplica;iile radioterapiei sunt numeroase5 - grea;%4 inapeten;%4 )%rs%turi4 e)entual disfagie6 - tuse uscat%4 persistent% prin afectarea glandular% 3ron=ic%6 - pneumonia de iradiere =i fi3roza pulmonar% consecuti)% sunt complica;ii semitardi)e la c7te)a luni dup% radioterapie4 ele manifest7ndu#se prin tuse4 su3fe3rilitate4 dispnee4 tul3ur%ri )entilatorii =i modific%ri radiologice predominant intersti;iale. &. Chimioterapia Este indicat% 0n *2, limitat 0n condi;iile contraindica;iiloe generale c/irurgicale4 cancerul 3ron/opulmonar e$tins e$tratoracic pentru reducerea temporar% a e$tensiei tumorii =i simptomelor4 0n com3ina;ie cu radioterapie pentru ameliorarea rezultatelor =i postoperator. Bntruc7t se folose=te o com3ina;ie de citostatice pentru fiecare caz 0n parte tre3uie apreciate rezultatele =i a)anta1ele acestei terapii4 deza)anta1ele fiind efectele secundare ale drogurilor =i calitatea )ie;ii 3olna)ului tratat. De regul%4 dac% dup% &#+ ture de tratament nu se o3;in rezultate semnificati)e =i4 de o3icei4 a3andonat%. Aezultatele cele mai 3une se o3;in prin polic/imioterapie 0n "** =i anume regresia tumorii4 ameliorarea manifest%rilor compresi)e4 prelungirea duratei de )ia;%4 rareori remisiunea aproape complet%4 dar cu recuren;%. Bn prezent se folosesc )ariate com3ina;ii de agen;i citostatici administra;i 0n cure de 5#7 zile separate de pauze terapeutice de +#- s%pt%m7ni 0n raport cu toleran;a /ematologic% =i general%. ,olic/imioterapiile sunt aproape 0ntotdeauna superioare monoc/imioterapiilor. *om3ina;iile de agen;i citostatici cele mai folosite 0n cancerul 3ron/opulmonar sunt5 - Vincristin% G *iclofosfamid% G etotre$at6 - Vincristin% G *iclofosfamid% G Adriamicin%6 - *iclofosfamid% G Adriamicin% G *isplatium G Etoposid6 - 5 > @luorouracil G Adriamicin% G itocin *. Doze de administrare5 -etotre0at 4 comprimate de !45 mg4 fiole de 1 ml solu;ie a 5 mg4 5' mg sau !5 mg. Administrare5

43

- 15#&' mg pe zi 0n cure de 5 zile separate prin pauze de 1 sau mai multe s%pt%m7ni 8doze mai mici dac% se folosesc asocieri96 - 15#!' gr i.). rapid de dou% oriFs%pt%m7n%6 - -' mg i.). pe s%pt%m7n% Ciclofosfamid/ 4 oral 5'#!''mgFzi Administrare 5 i.). 0n doze intermitente +'#-' mgFNg corp la & s%pt%m7ni sau &45#5 mgFNg corp4 1' zile. Adriamicin/ 4 -'#7' mg doz% medie Administrare 5 c7te o serie la &#+ s%pt%m7ni. a$im 5' mg 0ntr#o singur% in1ec;ie la !#& zile. -itomicin C 4 i.). 0n in1ec;ii directe sau perfuzii4 '4'- mgFNg corpFde dou% ori pe s%pt%m7n%4 ma$im 145#! mgFNg corp. 9incristina 4 strict i.).4doze de '45#! mg la fiecare 1#! s%p%m7ni. 9inblastin/ 4 strict i.).4 doze de 5#15 mg la fiecare 1#! s%pt%m7ni. Cis"Platinium 4 i.). %n perfuzii c7te -#8 /. Bn *2, epidermoid =i adenocarcinom se folosesc5 - *iclofosfamid% - Adriamicin% etotre$at - ,rocar3ozine A. !munoterapia Imunoterapia cancerului 3ron/opulmonar este 0ntr#o etap% teoretic% cu rezultate immediate 0ndoielnice. Este o metod% ad1u)ant% la c/imioterapie sau c/irurgie care tre3uie folosit% selecti) de un personal medical instruit =i a)izat. Imunoterapia specific # utilizeaz% antigene presupuse a fi legate de cancer 0n )ederea producerii anticorpilor =i a acti)it%;ii limfaticelor .. Imunoterapia nespecific > urm%re=te stimularea celulelor imunocompetente considerate c% distrug celulele canceroase sau limiteaz% proliferarea lor 0n momentul c7nd 0ncep s% se dez)olte. Imunoterapia adoptativ # se realizeaz% prin transferul imunit%;ii de la un donator special imunizat prin in1ectarea celulelor limfocitare ale acestuia sau a e$trac;iilor din aceste celule la un purt%tor de tumor% sla3 sau deloc reacti). Imunoterapia local # const% 0n inducerea de agen;i imunoterapeutici direct 0n tumori sau 0n ca)it%;i de unde s#au scos tumorile. B. 6ratamentul general simptomatic Bntruc7t aproape W din 3olna)ii de cancer 3ron/opulmonar nu 3eneficiaz% de un tratament cu inten;ii curati)e fiind descoperi;i 0ntr#un stadiu a)ansat4 tratamentul
44

general 1oac% un rol important. El se adreseaz% 0n primul r7nd complica;iilor at7t de frec)ente 0n e)olu;ia *2, dar =i st%rii generale =i comdi;iei psi/ice a 3olna)ului. a9 Infec;ia pulmonar% distal de o3struc;ia 3ron=ic% tre3uie tratat% cu anti3iotice 8e$5 cefalosporine4 ampicilin% G gentamicin%9 3ron/odilatatoare =i e)entual o$igenoterapia. 39 Bn compresia tra/eei sau o3struc;ia unei 3ron/ii principale4 administrarea de *iclofosfamid% 8i.).9 G ,rednison. ,oate reduce corna1ul =i dispnea o3structi)%. c9 "tarea general% =i de nutri;ie poate fi uneori ameliorat% prin administrarea de ,rednison 815#!' mgFzi per os9 pentru o durat% de c7te)a s%pt%m7ni. d9 *ondi;ia psi/ic% a 3olna)ului tre3uie men;inut% prin 0n;elegerea =i aten;ia acordat% de medic =i printr#o conlucrare permanent% medic#A #3olna).

CAP!6+*)* @!9 6',N!C! ' BN7(!C!(' AC+( A6' B+*NA9)*)! C) CANC'( B(+N,+P)*-+NA( Dursingul > metod% sistematic% organizat%4 prin care se acord% 0ngri1iri indi)idualizate ce au 0n )edere identificarea =i rezol)area pro3lemelor.

45

Aolul asistentei medicale este de a pre)eni 3oala prin educa;ia sanitar% a 3olna)ului4 a familiei4 de a respecta alimenta;ia adec)at% c7t =i a regulilor de igien%. Procesul nursingului cuprinde5 1. Culegerea datelor1 care se face prin5 a9 'ialogul cu 3olna)ul sau cu mem3rii familiei care pot indica date de identitate4 )7rst%4 se$4 domiciliu4 spitaliz%ri anterioare6 39 .bservaia # ne a1ut% s% o3ser)%m e)entualele tul3ur%ri care altereaz% starea general%6 c9 Informaiile de laborator # care ne arat% anemia4 infec;ia4 e$amen de urin%4 al3umin%4 sediment4 frec)ent leucocite izolate4 frec)en;i cilindri /ialini6 d9 'ocumentaie # 3ilete de ie=ire. #. &. !dentificarea problemelor Lung/i toracic6 .use cu e$pectora;ie muco# purulent%6 Dispnee6 Artralgii6 @e3r%6 Insomnii6 An$ietate6 Apetit diminuat6 "c%dere ponderal%6 Astenie fizic% marcat%. Planificarea ac:iunilor Aecoltarea pro3elor patologice =i 3iologice6 ,reg%tirea 3olna)ului pentru e$amenul radiologic6 Asigurarea repausului la pat6 *almarea durerilor6 Asigurarea regimului alimentar6 *olectarea e$pectora;iei6 Efectuarea tratamentului recomandat de medic.

+. !mplementarea > punerea 0n practic% a ac;iunilor planificate. 5. 'valuarea > sta3ilirea r%spunsului la ac;iunile 0ntreprinse de asistent% )is#X#)is de pro3lemele pacientului 0n inter)alul sta3ilit anterior. A. Punc:ia biopsic/

46

'efiniie. ,unc;ia 3iopsic% reprezint% introducerea unui ac de punc;ie 0ntr#un organ parenc/imatos pentru recoltarea unui fragment de ;esut. ,unc;ia se practic% pe ficat4 splin%4 rinic/i4 ganglioni limfatici4 pl%m7ni4 tumori solide. +cop. E$plorator > e$amenul /istopatologic al ;esutului e$tras pentru sta3ilirea diagnosticului. Indicaii. Bm3oln%)iri ale organelor mai sus men;ionate pentru confirmarea diagnosticului clinic sau pentru precizarea stadiului 0m3oln%)irilor. ontraindicaii # diateze /emoragice6 - rinic/i unic 8anatomic4 func;ional9 5 pentru punc;ia renal%. 6ocul punciei* Punc:ia hepatic/: - fa;a anterioar% sau lateral% a ficatului pe linia median%4 imediat su3 re3ordul costal sau 0n plin% matitate 8dac% ficatul este m%rit96 - de#a lungul liniei a$ilare posterioare 0n spa;iul I( sau ( intercostal drept 8dac% ficatul se men;ine 0n limite normale sau su3 aceste limite9. Punc:ia ganglionar/ =i a tumorii solide. ?ocul se alege 0n func;ie de masa tumoral% sau tumorala selec;ionat% pentru e$amenul patologic. 2regtirea punciei -ateriale: - de protec;ie a mesei de opera;ie6 - pentru dezinfec;ia pielii tip III - instrumente =i materiale sterile 5 !#& ace Vim#"il)erman4 eng/ini 8pentru punc;ia /epatic%94 ace cu diametrul de 1#! mm =i lungimi diferite pentru punc;ia ganglionar%4 seringi de 5#!' ml4 ace pentru anestezie4 c7mpuri c/irurgicale4 m%nu=i4 comprese4 tampoane4 trus% perfuzie4 pense /emostatice6 - alte materiale5 lame de microscop4 /7rtie de filtru4 )as cu 5' ml ser fiziologic4 t%)i;e renale6 - medicamente5 tonice#cardiace4 /emostatice4 s7nge izogrup4 izoA/. Pacient - preg%tirea psi/ic%5 se informeaz% asupra necesit%;ii punc;iei4 a pozi;iei 0n care )a sta4 se asigur% c% durerea este 0nl%turat% prin anestezie4 se instruie=te cum s% se comporte 0n timpul punc;iei6

47

- preg%tirea fizic%5 se controleaz% cu c7te)a zile mai 0nainte timpul de s7ngerare4 timpul de coagulare4 timpul de protrom3in%4 num%rul trom3ocitelor6 - se administreaz% cu dou% zile 0nainte punc;iei medica;ie coagulant%4tonico#capilr% 8)itamina *4 T4 prepararea de calciu94 care se continu% =i dup% punc;ie 1#! zile 8aceast% preg%tire se face 0ndeose3i pentru punc;ia /epatic%96 - se asigur% pozi;ia6 - pentru punc;ia /epatic%# decu3it dorsal cu trunc/iul u=or ridicat sau decu3it cu m7na dreapt% su3 cap6 - pentru punc;ia tumorilor =i ganglionilor > pozi;ia 0n func;ia de localizarea =i m%rimea lor. Execuia punciei - este f%cut% de c%tre medic a1utat de dou% asistente6 - se desf%=oar% 0n sala de tratament6 Asistenta I Asistenta II B=i spal% m7inile4 le dezinfecteaz% Alege locul punc;iei ,reg%te=te locul punc;iei4 dezinfec;ie tip III @ace anestezia local% "er)e=te medicului en;ine pozi;ia pacientului seringa cu acul pentru anestezie ,rote1eaz% locul punc;iei "er)e=te c7mpul cu c7mpul steril c/irurgical "er)e=te m%nu=ile c/irurgicale sterile E$ecut% punc;ia "er)e=te acul de punc;ie en;ine pacientul Aspir% ;esutul "er)e=te seringa pentru "upra)eg/eaz% pacientul aspira;ie pentru a sta 0n inspira;ie profund% "upra)eg/eaz% pulsul4 respira;ia4 culoarea fe;ei Bndep%rteaz% acul prin 2anda1eaz% locul punc;iei cu tinctur% de iod aspira;ie Aplic% pansament uscat compesi) fi$at cu 3enzi de romplast 7ngri8irea ulterioar a pacientului* - ,acientul r%m7ne la pat !+#+8 ore 0n decu3it lateral drept4 pentru punc;ia /epatic% =i 0n decu3it dorsal4 dup% punc;ia splenic% sau renal%6
48

edicul

- "e supra)eg/eaz% pulsul4 tensiunea arterial%4 pansamentul timp de !+ de ore6 - ?a locul punc;iei se aplic% pung% cu g/ea;%5 - "e administreaz% calmante ale tusei4 dac% este cazul6 - "e controleaz% urina &#+ zile dup% punc;ia renal% pentru a sesiza apari;ia /ematuriei. 2regtirea materialelor extrase pentru trimiterea la laborator* - @ragmentele de ;esuturi se 0ndep%rteaz% din ace prin insuflarea de aer cu seringa =i sunt preg%tite de medic su3 form% de amprente pe lama de sticl% sau su3 form% de frotiuri6 - "e 0ntocme=te 3uletinul de trimitere la la3oratorul de anatomie patologic%. Reorgani&area Dotarea punc;iei 0n foaia de o3ser)a;ie. $ccidente* - .use instantanee sau /emotora$ moderar determinat de atingerea pleural%6 - Eemoragie care se com3ate prin administrarea medica;iei /emostatice6 - Roc pleural. ' ?6!)6: - acele de punc;ie se sterilizeaz% numai prin c%ldur% uscat% 8umezeala altereaz% ;esuturile9. ' '9!6A6: - mi=carea pacientului 0n timpul punc;iei poate duce la ruperea acelor =i lezarea organelor punc;ionale. B. Sondajul traheo"bron=ic 'efiniie. ,rin sonda1 tra/eo#3ron=ic se 0n;elege introducerea unei sonde de cauciuc prin ca)itatea 3ucal% =i laringe 0n tra/ee =i 3ron/ii 8sonda1 etras9. +cop. '0plorator: - 0n caz de 3ron/ografii ;intite pentru o3;inerea imaginii ar3oriza;iilor 3ron=ice dintr#un lo3 sau dintr#un segment pulmonar4 0n acest caz4
49

su3stan;a radioopac% se introduce direct prin sond% 0n ramura 3ron=ic% respecti)%. 6erapeutic: - pentru e$tragerea e$sudatelor din c%ile respiratorii4 con;inutului a3ceselor =i al ectaziilor 3ron=ice6 - pentru mo3ilizarea dopurilor de secre;ie intra3ron=ice care 0nc/id unele ramuri 3ron=ice6 - pentru tratamentul local al proceselor pulmonare supurati)e 83ron=iectazia4 a3ces pulmonar4 c/ist aerian supurat9. 2regtiri* -ateriale a9 De protec;ie5 prosoape4 m%=ti de tifon. 39 "terile5 - seria sondelor etras6 - instrumente pentru laringoscopia indirect%5 spatul% lingual%4 oglind% laringian%6 - comprese de tifon6 - instrumente pentru anestezia laringelui4 tra/eei =i 3ron/iilor4 sering% laringian%6 - seringi de diferite dimensiuni pentru e$tragerea e$sudatelor =i in1ectarea medicamentelor. c9 Desterile5 t%)i;% renal%4 surs% de lumin%. d9 edicamente5 - Adrenalin%4 cafein%4 plegomazin4 feno3ar3ital6 - E$citante ale centrului respirator6 - "olu;ie medicamentoas% 0n cantitatea =i dilu;ia prescris% 8solu;ie de anti3iotice96 - "olu;ie de cocain% !K pentru anestezia faringelui. Pacient a9 ,si/ic5 - se )a lini=ti 3olna)ul6 - se )a instrui 0n leg%tur% cu te/nica 8de felul cum de aceasta depinde reu=ita sonda1ului9. 39 @izic5 - pacientul )a fi nem7ncat 0n diminea;a e$amenului6 - cu o or% 0nainte i se administreaz% 1 fiol% de feno3ar3ital6

50

- i se ofer% un pa/ar de solu;ie cocain% !K cu care face gargar% timp de 5# 1' minute 8f%r% s% o 0ng/it%96 - )a fi a=ezat pe un scaun4 prote1at cu un prosop 0n 1urul g7tului6 - i se ofer% t%)i;a renal%4 imo3iliz7ndu#i 3ra;ele4 pentru a nu 0ncurca operatorul. edicul Asistenta I Asistenta II "e spal% pe m7ini4 se dezinfecteaz%4 0m3rac% m%nu=i sterile =i masca de tifon Qine capul 3olna)ului4 "er)e=te medicul cu asigur7nd pozi;ia seringa cu anestezic E$ecut% anestezia. Alege sonda corespunz%toare lo3ului 0n care )rea s% p%trund%. "u3 controlul laringoscopului introduce sonda p7n% 0n regiunea "us;ine lim3a pacientului ,une 0n func;iune sistemul su3glotic%. Dup% ce sonda 0n afar% de iluminat a p%truns su3 glot%4 retrage mandrinul =i o 0mpinge mai departe su3 control radioscopic spre locul leziunii. In1ecteaz% su3stan;a de A=eaz% 3olna)ul 0n Bn func;ie de scop4 ofer% contrast cu presiune decu3it dorsal4 pu;in su3stan;a de contrast4 moderat%. Insufl% sonda 0nclinat spre partea care solu;ia medicamentoas%4 cu aer4 pentru a elimina4 tre3uie in1ectat%. "c/im3% aspir% secre;iile c%tre 3ron/ii4 su3stan;a pozi;ia pacientului 8decu3it e$sudatele4 etc. r%mas% pe sond%. E$trage lateral st7ng#drept4 decu3it sonda. @ace e$amenul )entral4 pozi;ie radiologic. .rendelen3urg9.

7ngri8irea ulterioar a pacientului

51

- dup% introducerea medicamentelor =i e$tragerea sondei4 pacientul p%streaz% pozi;ia 0nc% o 1um%tate de or% pentru a men;ine su3sta;a medicamentoas% pe loc6 - se a1ut% s% se 0m3race =i este condus la pat6 - nu inger% nimic timp de ! ore p7n% c7nd 0nceteaz% efectul anestezicului6 - )a fi 0n)%;at s% colecteze 0n scuip%toare su3stan;a de contrast care se elimin% prin tuse4 s% nu o 0ng/it% 8produce into$ica;ii9. Reorgani&area Dotarea4 0n foaia de o3ser)a;ie5 - numele persoanei care l#a efectuat6 - aspectul produsului recoltat. omplicaii Imediate5 - .use5 se 0ntrerupe sonda1ul =i se completeaz% anestezia6 - Into$ica;ia cu cocain% manifestat% prin dispnee4 palpita;ii4 transpira;ii reci4 fenomene de colaps4 dup% utilizarea unei cantit%;i mari de cocain%. .ardi)e5 - "uprainfec;ii prin introducerea germenilor patogeni prin mane)re =i materiale nesterile. ' ?6!)6: - degluti;ia =i regurgitarea4 f%r% controlul local al sistemului ner)os4 d% na=tere la accidente gra)e4 de aspira;ie 0n c%ile respiratorii. ' '9!6A6: - refularea su3stan;ei de contrast =i p%trunderea ei 0n stomac4 deoarece re3sor;ia produce into$ica;ii. C. Preg/tirea pacientului pentru e0plorarea radiologic/ a organelor toracice Jrganele toracice 8inim%4 pl%m7ni9 sunt e$plorate radiologic prin radioscopie4 radiografie4 3ron/ografie4 tomografie4 Nimografie etc. "cop5 studierea morfologiei =i func;ionalit%;ii pl%m7nilor4 a modific%rilor de )olum =i de form% ale inimii pentru sta3ilirea diagnosticului 8tumori pulmonare4 atelectazii4 modific%ri topografice =i de cali3ru ale 3ron/iiloe etc.9. %. Preg/tirea pacientului pentru radioscopie1 radiografie
52

2regtirea psi)ic a pacientului* - se anun;% pacientul4 e$plic7ndu#i#se condi;iile 0n care se )a face e$aminarea 8camer% 0n semio3scuritate96 - pacientul )a fi condus la ser)iciul de radiologie6 - se e$plic% pacientului cum tre3uie sp se comporte 0n timpul e$amin%rii 8)a efectua c7te)a mi=c%ri de respira;ie4 iar radiografia se face 0n apnee4 dup% o inspira;ie profund%9. 2regtirea fi&ic a pacientului* - se dez3rac% complet regiunea toracic% 8p%rul lung al femeilor se leag% pe cre=tetul capului96 se 0ndep%rtez% o3iectele radioopace6 - se a=eaz% pacientul 0n pozi;ie ortostatic% cu m7inile pe =olduri =i coatele aduse 0nainte 8f%r% s% ridice umerii9 0n spatele ecranului4 cu pieptul apropiat de ecran sau caseta care poart% filmul6 - c7nd pozi;ia )erical% este contraindicat% se a=eaz% pacientul 0n pozi;ie =ez7nd sau 0n decu3it6 - 0n timpul e$amenului radiologic se a1ut% pacientul s% ia pozi;iile cerute de medic6 sugarii =i copii mici se fi$eaz% prin 0nf%=are pe un suport de sc7nduri sau se suspend% 0n /amuri 8pentru a nu se iradia persoana care i#ar sus;ine9. 7ngri8irea pacientului dup examen* - pacientul )a fi a1utat s% se 0m3race6 dup% terminarea e$amenului radiologic4 )a fi condus la pat6 - se noteaz%4 0n foaia de o3ser)a;ie e$amenul radiologic efectuat4 data. #. Preg/tirea pacientului pentru bronhografie 2regtirea materialelor necesare5 medicamentele sedati)e 8feno3ar3ital4 atropin%94 anestezice4 sond% etras4 su3stan;e de contrast 8lipiodol sau iodipin > liposolu3ile =i ioduron 2 sau diiodonul > /idrosolu3ile9. E$pectorante =i calmate ale tusei4 scuip%toare. 2regtirea psi)ic a pacientului * - se anun;% pacientul =i i se e$plic% necesitatea ta/nicii6 - se anun;% pacientul s% nu m%n7nce 0n diminea;a e$amenului. 2regtirea fi&ic a pacientului* - cu 1#& zile 0nainte4 se administreaz% pacientului medicamente e$pectorante6

53

- 0n a1unul e$amin%rii se administreaz% o ta3let% de feno3ar3ital sau alte medicamente similare6 - cu o 1um%tate de or% 0naintea e$amenului4 se administreaz% atropin% 8pentru a reduce secre;ia sali)ei =i a mucusului din c%ile respiratorii9 =i medicamente calmante pentru tuse6 - pacientul )a fi a1utat s% se dez3race =i )a fi a=ezat 0n decu3it dorsal4 pu;in 0nclinat spre partea care tre3uie in1ectat%6 - medicul efectueaz% anestezia c%ilor respiratorii 8reu=ita e$amin%rii depinde de calitatea anesteziei94 introduce sonda etras 0n ar3orele 3ron=ic =i apoi su3stan;a de contrast u=or 0nc%lzit%4 0ncet4 cu o presiune moderat%6 - 0n timpul in1ect%rii su3stan;ei de contrast4 pacientul )a fi a1utat s%#=i sc/im3e pozi;ia 8decu3it )entral4 dorsal4 lateral drept =i st7ng96 - 0n timpul e$amin%rii radiologice4 se a=eaz% pacientul 0n pozi;ia .rendelen3urg 8pentru a se e)iden;ia =i ar3orele 3ron=ic din p%r;ile superioare ale pl%m7nilor9 apoi se a=eaz% pacientul cu toracele moderat ridicat4 pentru a se e)iden;ia 3ron/iile mi1locii =i inferioare. Bngri1irea pacientului dup% te/nic%5 - dup% e$amen4 se a1ut% pacientul s% se 0m3race =i )a fi condus la pat6 - )a fi a)ertizat s% nu m%n7nce =i s% nu 3ea timp de ! ore4 p7n% c7nd 0nceteaz% efectul anestezicului6 - )a fi aten;ionat s% colecteze 0n scuip%toare su3stan;a de contrast care se elimin% prin tuse6 nu se ing/ite4 deoarece produce into$ica;ie cu iod. A6'N>!': - refularea su3stan;ei de contrast =i p%trunderea ei 0n stomac tre3uie e)itate4 deoarece poate fi resor3it%4 produc7nd into$ica;ii. . Preg/tirea pacientului pentru bronhoscopie 2ron/oscopia > e$plorarea ar3orelui tra/eo#3ron=ic se face cu a1utorul 3ron/oscopului rigid sau fle$i3il 8fi3ro3ron/oscopul9. 2regtirea instrumentelor i materialelor necesare* a9 "e face in)entarul tuturor instrumentelor necesare5 - m%=ti de unic% folosin;% sau casolete cu m%=ti sterile4 m%nu=i sterile4 casolete cu tampoane =i comprese de tifon sterile6 pense6 porttampon6 oglind% frontal%6 t%)i;a renal%6 aparatele 83ron/oscop sau fi3roscop9 cu toate ane$ele sterilizate6

54

39 c9 d9 e9

- important > sterilizarea componentelor aparatelor principale =i a ane$elor se face ;in7nd cont de instruc;iuni de e$. Cltra)ioletele4 Plutaralde/ide9. "e )erific% sursa de lumin% =i corecta cuplare a ca3lurilor6 "e )erific% aspiratorul =i etan=eitatea leg%turilor6 Vor fi la 0ndem7n%5 flaconul cu anestezie 8(ilin% !K94 flaconul cu ser fiziologic4 flaconul cu solu;ie de adrenalin% 1K4 seringi de 1' ml de unic% folosin;%4 tampoane4 comprese de tifon6 "uprafa;a mesei pe care se afl% instrumentarul e 0nc%lzit% la +'#+5 grade4 pentru a pre)eni a3urirea instrumentarului optic.

2regtirea psi)ic i fi&ic a pacientului* a9 pacientul tre3uie con)ins de necesitatea e$amenului4 asupra riscului pe care =i# l asum% refuz7ndu#l4 lipsind medicul de o informare esen;ial%6 39 pacientul tre3uie con)ins c%4 de=i nepl%cut4 e$amenul nu e dureros 0n sine4 iar incidentele sau accidentele sur)in foarte rar6 c9 se creaz% pacientului un climat de siguran;%4 pentru a asigura cooperarea lui 0n toate momentele e$amin%rii4 pun7ndu#l 0n leg%tur% cu al;i pacien;i c%rora li s#a efectuat o 3ron/oscopie sau fi3roscopie6 d9 0n ziua premerg%toare e$amin%rii4 se e$ecut% o testare la (ilin% !K pentru a depista o alergie la acest anestezic6 la indica;ia medicului4 pacientul )a fi sedat at7t 0n seara premerg%toare e$plor%rii4 c7t =i 0n diminea;a zilei respecti)e6 e9 pacientul tre3uie anun;at c% nu tre3uie s% m%n7nce diminea;a6 f9 pentru anestezie4 e a=ezat pe un scaun4 0n m7na dreapt% )a ;ine o t%)i;% renal% sau o scuip%toare iar cu m7na st7ng%4 dup% ce 0=i desc/ide larg gura4 0=i scoate lim3a4 =i#o imo3ilizeaz% cu dou% degete deasupra =i policele dedesu3t6 g9 0ntr#un prim timp4 medicul4 cu a1utorul unui spraM cu (ilin% !K4 0i anesteziaz% lim3a4 orofaringele =i /ipofaringele4 urm7nd s% anestezieze ar3orele tra/eo3ron=ic4 0nstil7nd4 pic%tur% cu pic%tur%4 anestezicul u=or 0nc%lzit4 cu a1utorul unei seringi laringiene6 /9 pacientul este condus 0n camera de 3ron/oscopie. 2articiparea la efectuarea te)nicii !sunt necesare dou% asistente medicale95 Bronhoscopia: a9 Asistenta I > a=eaz% pacientul pe masa de e$aminare 0n decu3it dorsal4 cu e$tremitatea cefalic% 0n e$tensie6 - su3 umerii lui4 se plaseaz% o pern% tare4 care4 ridic7nd capul la 1!#15 cm4a1ut% la e$tensia acestuia6 - orienteaz% capul 0n direc;ia indicat% de medic4 pentru a permite acestuia o orientare c7t mai complet%6

55

39 Asistenta II > ser)e=te medicul cu instrumentele =i materialele solicitate 8dac% masa de e$aminare este pre)%zut% cu o tetier%4 este ne)oie doar de o singur% asistent%9. A6'N>!': am3ele asistente4 0nainte de e$aminare4 se )or sp%la pe m7ini =i )or purta masc% sau cagul%. +upraveg)erea pacientului dup bron)oscopie Dup% e$aminarea 3ron/oscopic% pacientul nu )a m7nca or%. Asistenta )a supra)eg/ea4 0n acest timp4 parametri )itali 8puls4 .A etc.9 anun;7nd imediat pe medic dac% sur)in modific%ri ale acestora. Asistenta )a a)ea la 0ndem7n% /emostatice4 pe care le )a administra 0n cazul unei /emostizii4 c/iar 0nainte de a anun;a medicul 8Adrenostazin4 Dicinone4 E.A.*.4 Venostat etc.9. 2articiparea la efectuarea te)nicii 8sunt necesare dou% asistente medicale95 5ibroscopia a9 ,acientul este a=ezat pe un scaun6 asistenta I conecteaz% pacientul la sursa de o$igen4 asigur7ndu#se c% acesta prime=te de3itul recomandat de medic6 39 Asistenta I se plaseaz% 0n spatele pacientului4 0i fi$eaz% piesa 3ucal% aflat% 0n trusa fi3roscopului4 pe care o )a a)ea su3 control tot timpul e$amin%rii4 imo3iliz7nd#o din lateral cu inde$ul =i degetul mi1lociu de la am3ele m7ini6 c9 Asistentei II 0i re)ine atri3u;ia de a ser)i medicul cu instrumentarul necesar. +upraveg)erea pacientului dup fibroscopie* regulile sunt acelea=i ca =i pentru 3ron/oscopie. Incidente i accidente 8de 3ron/oscopie =iFsau ale fi3roscopului9 > /emoragii4 disemin%ri tu3erculoase sau suprainfec;ii cu diferi;i germeni4 dureri 0n gur%4 disfagie sau orofagie4 dureri retrostenale4 cefalee4 insomnie4 tuse4 e$pectora;ie4 stare su3fe3ril%.

56

CAP!6+*)* @9 '@P)N'(' ' CA8)(! CA8)* N(. % 7ril/ pentru culegerea datelor Surse& - @.J. - ,acientul =i familia acestuia 'ate "ixe& - Dumele =i prenumele5 ". @. - V7rsta 5 7' ani - Da;ionalitatea5 rom7n% - Aeligie5 ortodo$ - ?im3a )or3it%5 rom7n% 'ate varia!ile& - Domiciliul5 localitatea A%doie=ti4 1ude;ul .eleorman - *ondi;ii de locuit corespunz%toare - Jcupa;ia5 pensionar storicul !olii& 3olna)ul se reinterneaz% cu stare general% alterat%4 cu urm%toarele simptome5 - dispnee respiratorie - dureri osoase - insomnie - inapeten;% Anamne(a asistentei medicale& starea de s%n%tate impune inter)en;ii la ni)elul celor 1+ ne)oi fundamentale. Anamne(e medical& Antecedente )eredo*coleterale& - neag% alte antecedente 0n familie - neag% luesul4 .2*#ul 0n familie
57

Antecedente personale& - neag% alte afec;iuni contagioase4 fum%tor Aceast% persoan% tre3uie instruit% 0n leg%tur% cu5 - e)itarea efortului fizic6 - e)itarea stresului4 a o3oselii6 - regim 3ogat 0n )itamine =i calorii6 - respectarea medica;iei prescrise.

58

DA.A 1!.'5.!'1&

DEVJIA @CDDA ED.A?Y 1. DEVJIA DE A AE",IAA RI A AVEA J 2CDY *IA*C?AQIE

ADI@E".YAI DE IDDE,EDDEDQY

ADI@E".YAI DE DE,EDDEDQY 1. cianoz% 8u=oar%9 la ni)elul tegumentelor =i mucoaselor !. secre;ii muco# purulente &. tuse cu e$pectora;ie +. g7f7ial% 5. modificarea amplitudinii respira;iei

"E DE DE DI@I*C?.A.E 1. sc%derea capacit%;ii de e$pansiune pulmonar% =i toracic% !. durere &. modificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii +. secre;ii muco# purulente 5. alterarea circula;iei -. fost fum%tor 7. fric% de diagnostic

DIAPDJ".I*C ? DE DCA"IDP

J2IE*.IVE 1. internarea pacientului !. plasarea pacientului &. com3aterea dispneei +. monitorizare5 ,4.A4A4. 5. preg%tirea pentru e$amen clinic -. administrare o$igen 7. preg%tirea pentru inter)en;ii de clinice =i paraclinice 8. instituirea tratamentului 9. sus;inerea psi/ic% a pacientului 1'. educa;ie pentru s%n%tate

ID.EAVEDQII 1. se interneaz% 0ntr#un salon cu pacien;i cu acela=i diagnostic cu e)olu;ie 3un% !. pacientul este a1utat s% adopte pozi;ii adec)ate &. se m%soar%5 # .AH11'F-'4 mm Eg # AH1+ resp.Fmin. # ,H7! 3%t.Fmin. +. se recolteaz% #V"E #glicemie #uree #.Mmol #/emoglo3in% #leucocite #3iliru3in% #acid uric 5. se preg%te=te pentru in)estiga;ii de specialitate -. se instituie tratamentul recomandat5 #o$igenoterapie # iofilin & .3Fzi #2rofimen ! .3Fzi #"irogal I @l #Vincristin 145 mgFmm #*almante II .3 #*iclo3ar3ital I .3 #Ampicilin% 5'' mgF-/ 7. se coopereaz% foarte 3ine cu pacientul5 I se e$plic%4 c% respectarea indica;iilor este fa)oriza3il% pentur men;inerea st%rii de supra)ie;iure 1. pacientul prime=te medica;ie citostatic% =i timp de o zi refuz% alimenta;ia deoarece are gre;uri =i )%rs%turi

EVA?CAAE ?a internare starea pacientului este alterat% iar dup% instituirea 0ngri1irilor =i a tratamentului ne)oia de a respira =i a a)ea o circula;ie adec)at% se amelioreaz%. Aezultate5 V"E5 -- mmF/ Plicemie5 7' mgK Cree5 -' mgK .Mmol5 845 C ? Eemoglo3in%6 114++ gK ?eucocite5 9''' elemFmm 2iliru3in% direct%5 '4!8 mgK Acid uric5 +48 mgK

#dispnee

1!.'5.!'1&

!. DEVJIA DE A 2EA
RI A ZD*A

1. mas% neec/ili3rat% !. mucozit%;i &. apetit sc%zut +. gre;uri4 )%rs%turi

1. stare depresi)% !. neacceptarea 3olii &. durere

# dificultate 0n a urma dieta

1. instituirea unui regim alimentar adec)at !. com3aterea gre;urilor =i )%rs%turilor

?a internare starea pacientului este alterat% iar dup% aplicarea tratamentului cu citostatice =i simptomatice ne)oia de a m7nca =i a 3ea re)ine la normal.

59

+. efect secundar al tratamentului cu citostatice 5. an$ietate

&. com3eterea durerilor +. /idratare 5.sus;inerea psi/ic% a pacientului

1!.'5.!'1&

&. DEVJIA DE A E?I IDA

1. gre=uri4 )%rs%turi

1. /idratare 0n cantitate insuficient% !. )%rs%turi

# u=oar% des/idratare

1. instituirea tratamentului !. com3aterea gre;urilor =i )%rs%turilor &. com3aterea durerilor +. /idratare

!. se com3ate grea;a =i )%rs%tura cu un f .orecan &. se /idrateaz% cu lic/ide acidulate cu l%m7ie +. a doua zi grea;a =i )%rs%tura dispare =i pacientul se alimenteaz% corespunz%tor 5. apetitul 0i re)ine la normal 1. se instituie tratamentul cu citostatice !. se com3ate grea;a =i )%rs%tura cu .orecan &. se /idrateaz% cu cantit%;i mici =i dese de lic/ide acidulate cu l%m7ie

?a e$ternare se recomand% un regim alimentar 3ogat 0n proteine4 glucide mai pu;in lipide

Bnainte =i dup% administrarea tratamentului cu citostatice4 pacientul prezint% )%rs%turi. "tarea general% este alterat% dar pacientul este cooperant4 accept% 0ngri1irile acordate.

1&#1+.'5.!'1!

1!.'5.!'1& 1!.'5.!'1&

+. DEVJIA DE A "E IR*A RI A AVEA J 2CDY ,J".CAY 5. DEVJIA DE A DJA I RI A "E JDIEDI

De)oia este normal satisf%cut% 0n limitele unui pacient cu neoplasm 3ron/opulmonar De)oia este normal satisf%cut% 1. cantitate necorespunz%toare de odi/n% !. astenie &. descura1are +. o3oseal% De)oia este satisf%cut% .emperatura este 0n limite normale &-4& > &-49 * De)oia este normal satisf%cut% 1. dureri !. fric% de tratament cu citostatice &. neadaptarea la rolul de 3olna) # dificultate de a se odi/ni # epuizare 1. instituirea tratamentului !. com3aterea st%rii de o3oseal% &. sedare u=oar% +. educa;ie pentru s%n%tate 1. se comunic% la ni)el de intelect cu pacientul4 iar dup% administrarea .3 de *iclo3ar3ital4 seara4 pacientul se odi/ne=te Bn prima zi ne)oia nu este normal satisf%cut%4 iar dup% instituirea tratamentului cu citostatice =i administrarea unei ta3lete de *iclo3ar3ital ne)oia se normalizeaz%

1!.'5.!'1& 1!.'5.!'1&

1!.'5.!'1&

-. DEVJIA DE A "E B 2AA*A RI DE[2AY*A 7. DEVJIA DE A EDQIDE .E ,EAA.CAA *JA,C?CI BD ?I I.E DJA A?E 8. DEVJIA DE A @I *CAA.4 BDPAILI.

60

1!.'5.!'1&

9. DEVJIA DE A EVI.A ,EAI*J?E?E

1. alterarea ritmului respirator !. nelini=te &. insomnie +. team% de spitalizare =i diagnostic

1. tratament cu citostatice !. proces neoplazic &. durere osoas% +. frica de tratament cu citostatice

# durere # an$ietate 8stare de nelini=te9

1. com3aterea durerii =i a tuturor simptomelor !. crearea unui mediu de siguran;% pe timpul spitaliz%rii &. a1utarea pacientului s%# =i satisfac% ne)oile 0n func;ie de dependen;% +. sus;inerea psi/ic% a pacientului

1. se )a institui tratamentul conform foii de o3ser)a;ie !. se )a asigura mediul adec)at c7nd pacientul )a fi plasat 0n salon &. se )a alege corect procedura de in)estiga;ie =i tratament =i cu un risc minim de infec;ie +. se )or furniza informa;ii cu pri)ire la tratament =i consecin=tele tratamentului 5. se )a facilita leg%tura pacientului cu familia 1. se lini=te=te pacientul cu pri)ire la starea sa e$plic7ndu#i scopul =i natura inter)en;iilor !. se )or furniza mi1loace de comunicare4 0n)%t7ndu#l cum s% le utilizeze &. pacientul este supra)eg/eat 0n permanen;%

Dup% atenuarea durerilor 0n urma tratamentului se comunic% u=or cu pacientul. ,acientul este 0n stare s%#=i e$prime p%rerile pri)itoare la tratamentul cu citostatice.

1!.'5.!'1&

1'. DEVJIA DE A *J CDI*A

1. dificultate de a se concentra 80n perioada durerilor9 !. aparen;% trist% datorit% st%rii de dinaintea tratamentului &. an$ietate +. efect secundar al 3olii4 al medica;iei 5. fr%m7nt%ri cu pri)ire la diagnostic 1. autoacuzare !. insomnie &. am%r%ciune +. percepe 3oala ca o pedeaps%

1. dispnee !. frica de diagnostic =i consecin;ele ap%rute dupa tratament &. preocupare pri)ind e)olu;ia 3olii dup% tratament

# pertur3area comunic%rii

1. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic !. s% foloseasc% mi1loace de comunicare adec)ate &. s% fie ferit de pericole interne sau e$terne

[ilnic se )or nota sc/im3%rile sur)enite 0n5 comportamentul 3olna)ului fa;% de ec/ipa de 0ngri1ire4 fa;% de semenii s%i 8colegii de salon9. ,acientul comunic% normal dar numai dup% aplicarea tratamentului cu citostatice

1!.'5.!'1&

11. DEVJIA DE A A*QIJDA *JD@JA ,AJ,AII?JA *JDVIDPEAI RI VA?JAI

1. a3andonare a practicilor religioase 0nainte de 0m3oln%)ire !. an$ietate &. neacceptarea 3olii +. durere

# culpa3ilitate

1. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic4 s%#=i recapete 0ncrederea 0n Dumnezeu =i 0ncrederea 0n sine

1!.'5.!'1&

1!. DEVJIA DE A @I ,AEJ*C,A. BD VEDEAEA AEA?I[YAII

De)oia este normal satisf%cut% 8pensionare9

61

1!.'5.!'1& 1!.'5.!'1&

1&. DEVJIA DE A "E AE*AEA 1+. DEVJIA DE A BDVYQA *C "Y#RI ,Y".AE[E "YDY.A.EA

De)oia este normal satisf%cut%

1. cuno=tin;e insuficiente !. ignoran;a de a 0n)%;a cum s%#;i men;ii s%n%tatea &. lipsa de informa;ie +. frica de necunoscut

1. an$ietate !. dispnee &. fost fum%tor +. durere 5. situa;ie de criz% -. lipsa interesului de a 0n)%;a cum s%#;i men;ii s%n%tatea 80nainte de diagnosticare9

# ignoran;% fa;% de p%strarea s%n%t%;ii

1. pacientul s% acumuleze cuno=tin;e pri)ind rec%p%tarea =i men;inerea s%n%t%;ii !. pacientul s% do37ndeasc% atitudini

1. se e$ploreaz% ni)elul de cuno=tin;e ale 3olna)ului pri)ind 3oala !. moti)eaz% importan;a acumul%rii de noi cuno=tin;e &. con=tientizeaz% 3olna)ul asupra propriei responsa3ilit%;i pri)ind s%n%tatea +. identific% o3iceiurile =i deprinderile gre=ite ale 3olna)ului 5. corecteaz% deprinderile d%un%toare s%n%t%;ii -. ;ine lec;ii5 de formare a deprinderilor igienice4 de alimentare ra;ional%4 mod de )ia;% ec/ili3rat 7. 0ntocme=te perioade de recuperare 8. )a 0ncura1a la do37ndirea noilor deprinderi

,acientul este cooperant =i accept% tratamentul4 0ngri1irile ec/ipei. ?a e$ternare se recomand% p%strarea contractului cu ec/ipa de 0ngri1ire la !#& luni

62

DA.A 1&.'5.!'1&

DEVJIA @CDDA ED.A?Y 1. DEVJIA DE A AE",IAA RI A AVEA J 2CDY *IA*C?AQIE

ADI@E".YAI DE IDDE,EDDEDQY

ADI@E".YAI DE DE,EDDEDQY 1. cianoz% 8u=oar%9 la ni)elul tegumentelor =i mucoaselor !. secre;ii muco# purulente &. tuse cu e$pectora;ie +. g7f7ial% 5. modificarea amplitudinii respira;iei

"E DE DE DI@I*C?.A.E 1. sc%derea capacit%;ii de e$pansiune pulmonar% =i toracic% !. durere &. modificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii +. secre;ii muco# purulente 5. alterarea circula;iei -. fost fum%tor 7. fric% de diagnostic

DIAPDJ".I*C ? DE DCA"IDP

J2IE*.IVE 1. com3aterea dispneei !. monitorizare5 ,4.A4A4. &. preg%tirea pentru e$amen clinic +. administrare o$igen 5. preg%tirea pentru inter)en;ii clinice =i paraclinice -. instituirea tratamentului 7. sus;inerea psi/ic% a pacientului 8. educa;ie pentru s%n%tate

ID.EAVEDQII 1. pacientul este a1utat s% adopte pozi;ii adec)ate !. se m%soar%5 # .AH1!'F-'4 mm Eg # AH1+ resp.Fmin. # ,H7' 3%t.Fmin. &. se preg%te=te pentru in)estiga;ii de specialitate +. se instituie tratamentul recomandat5 #o$igenoterapie # iofilin & .3Fzi #2rofimen ! .3Fzi #"irogal I @l #Vincristin 145 mgFmm #*almante II .3 #*iclo3ar3ital I .3 #Ampicilin% 5'' mgF-/ 5. se coopereaz% foarte 3ine cu pacientul5 I se e$plic%4 c% respectarea indica;iilor este fa)oriza3il% pentur men;inerea st%rii de supra)ie;iure

EVA?CAAE "tarea pacientului se amelioreaz%.

#dispnee

1&.'5.!'1&

!. DEVJIA DE A 2EA
RI A ZD*A

1. mas% neec/ili3rat% !. mucozit%;i &. apetit sc%zut +. gre;uri4 )%rs%turi +. efect secundar al tratamentului cu citostatice 5. an$ietate

1. stare depresi)% !. neacceptarea 3olii &. durere

# dificultate 0n a urma dieta

1. instituirea unui regim alimentar adec)at !. com3aterea gre;urilor =i )%rs%turilor &. com3eterea durerilor +. /idratare 5.sus;inerea psi/ic% a pacientului

1. pacientul prime=te medica;ie citostatic% =i timp de o zi refuz% alimenta;ia deoarece are gre;uri =i )%rs%turi !. se com3ate grea;a =i )%rs%tura cu un f .orecan &. se /idrateaz% cu lic/ide acidulate cu l%m7ie +.grea;a =i )%rs%tura dispare =i pacientul se alimenteaz% corespunz%tor 5. apetitul 0i re)ine la normal

63

1&.'5.!'1&

&. DEVJIA DE A E?I IDA

1. gre=uri4 )%rs%turi

1. /idratare 0n cantitate insuficient% !. )%rs%turi

# u=oar% des/idratare

1. instituirea tratamentului !. com3aterea gre;urilor =i )%rs%turilor &. com3aterea durerilor +. /idratare

1. se instituie tratamentul cu citostatice !. se com3ate grea;a =i )%rs%tura cu .orecan &. se /idrateaz% cu cantit%;i mici =i dese de lic/ide acidulate cu l%m7ie

Bnainte =i dup% administrarea tratamentului cu citostatice4 pacientul prezint% )%rs%turi. "tarea general% este alterat% dar pacientul este cooperant4 accept% 0ngri1irile acordate.

1&.'5.!'1!

1&.'5.!'1& 1&.'5.!'1&

+. DEVJIA DE A "E IR*A RI A AVEA J 2CDY ,J".CAY 5. DEVJIA DE A DJA I RI A "E JDIEDI

De)oia este normal satisf%cut% 0n limitele unui pacient cu neoplasm 3ron/opulmonar De)oia este normal satisf%cut% 1. cantitate necorespunz%toare de odi/n% !. astenie &. descura1are +. o3oseal% De)oia este satisf%cut% .emperatura este 0n limite normale &-4& > &-49 * De)oia este normal satisf%cut% 1. dureri !. fric% de tratament cu citostatice &. neadaptarea la rolul de 3olna) # dificultate de a se odi/ni # epuizare 1. instituirea tratamentului !. com3aterea st%rii de o3oseal% &. sedare u=oar% +. educa;ie pentru s%n%tate 1. se comunic% la ni)el de intelect cu pacientul4 iar dup% administrarea .3 de *iclo3ar3ital4 seara4 pacientul se odi/ne=te Bn prima zi ne)oia nu este normal satisf%cut%4 iar dup% instituirea tratamentului cu citostatice =i administrarea unei ta3lete de *iclo3ar3ital ne)oia se normalizeaz%

1&.'5.!'1& 1&.'5.!'1&

1&.'5.!'1&

-. DEVJIA DE A "E B 2AA*A RI DE[2AY*A 7. DEVJIA DE A EDQIDE .E ,EAA.CAA *JA,C?CI BD ?I I.E DJA A?E 8. DEVJIA DE A @I *CAA.4 BDPAILI.

64

1&.'5.!'1&

9. DEVJIA DE A EVI.A ,EAI*J?E?E

1. alterarea ritmului respirator !. nelini=te &. insomnie +. team% de spitalizare =i diagnostic

1. tratament cu citostatice !. proces neoplazic &. durere osoas% +. frica de tratament cu citostatice

# durere # an$ietate 8stare de nelini=te9

1. com3aterea durerii =i a tuturor simptomelor !. crearea unui mediu de siguran;% pe timpul spitaliz%rii &. a1utarea pacientului s%# =i satisfac% ne)oile 0n func;ie de dependen;% +. sus;inerea psi/ic% a pacientului

1. se )a institui tratamentul conform foii de o3ser)a;ie !. se )a asigura mediul adec)at c7nd pacientul )a fi plasat 0n salon &. se )a alege corect procedura de in)estiga;ie =i tratament =i cu un risc minim de infec;ie +. se )or furniza informa;ii cu pri)ire la tratament =i consecin=tele tratamentului 5. se )a facilita leg%tura pacientului cu familia 1. se lini=te=te pacientul cu pri)ire la starea sa e$plic7ndu#i scopul =i natura inter)en;iilor !. se )or furniza mi1loace de comunicare4 0n)%t7ndu#l cum s% le utilizeze &. pacientul este supra)eg/eat 0n permanen;%

Dup% atenuarea durerilor 0n urma tratamentului se comunic% u=or cu pacientul. ,acientul este 0n stare s%#=i e$prime p%rerile pri)itoare la tratamentul cu citostatice.

1&.'5.!'1&

1'. DEVJIA DE A *J CDI*A

1. dificultate de a se concentra 80n perioada durerilor9 !. aparen;% trist% datorit% st%rii de dinaintea tratamentului &. an$ietate +. efect secundar al 3olii4 al medica;iei 5. fr%m7nt%ri cu pri)ire la diagnostic 1. autoacuzare !. insomnie &. am%r%ciune +. percepe 3oala ca o pedeaps%

1. dispnee !. frica de diagnostic =i consecin;ele ap%rute dupa tratament &. preocupare pri)ind e)olu;ia 3olii dup% tratament

# pertur3area comunic%rii

1. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic !. s% foloseasc% mi1loace de comunicare adec)ate &. s% fie ferit de pericole interne sau e$terne

[ilnic se )or nota sc/im3%rile sur)enite 0n5 comportamentul 3olna)ului fa;% de ec/ipa de 0ngri1ire4 fa;% de semenii s%i 8colegii de salon9. ,acientul comunic% normal dar numai dup% aplicarea tratamentului cu citostatice

1&.'5.!'1&

11. DEVJIA DE A A*QIJDA *JD@JA ,AJ,AII?JA *JDVIDPEAI RI VA?JAI

1. a3andonare a practicilor religioase 0nainte de 0m3oln%)ire !. an$ietate &. neacceptarea 3olii +. durere

# culpa3ilitate

1. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic4 s%#=i recapete 0ncrederea 0n Dumnezeu =i 0ncrederea 0n sine

1&.'5.!'1&

1!. DEVJIA DE A @I ,AEJ*C,A. BD VEDEAEA AEA?I[YAII

De)oia este normal satisf%cut% 8pensionare9

65

1&.'5.!'1& 1&.'5.!'1&

1&. DEVJIA DE A "E AE*AEA 1+. DEVJIA DE A BDVYQA *C "Y#RI ,Y".AE[E "YDY.A.EA

De)oia este normal satisf%cut%

1. cuno=tin;e insuficiente !. ignoran;a de a 0n)%;a cum s%#;i men;ii s%n%tatea &. lipsa de informa;ie +. frica de necunoscut

1. an$ietate !. dispnee &. fost fum%tor +. durere 5. situa;ie de criz% -. lipsa interesului de a 0n)%;a cum s%#;i men;ii s%n%tatea 80nainte de diagnosticare9

# ignoran;% fa;% de p%strarea s%n%t%;ii

1. pacientul s% acumuleze cuno=tin;e pri)ind rec%p%tarea =i men;inerea s%n%t%;ii !. pacientul s% do37ndeasc% atitudini

1. se e$ploreaz% ni)elul de cuno=tin;e ale 3olna)ului pri)ind 3oala !. moti)eaz% importan;a acumul%rii de noi cuno=tin;e &. con=tientizeaz% 3olna)ul asupra propriei responsa3ilit%;i pri)ind s%n%tatea +. identific% o3iceiurile =i deprinderile gre=ite ale 3olna)ului 5. corecteaz% deprinderile d%un%toare s%n%t%;ii -. ;ine lec;ii5 de formare a deprinderilor igienice4 de alimentare ra;ional%4 mod de )ia;% ec/ili3rat 7. 0ntocme=te perioade de recuperare 8. )a 0ncura1a la do37ndirea noilor deprinderi

,acientul este cooperant =i accept% tratamentul4 0ngri1irile ec/ipei.

66

DA.A 1+.'5.!'1&

DEVJIA @CDDA ED.A?Y 1. DEVJIA DE A AE",IAA RI A AVEA J 2CDY *IA*C?AQIE

ADI@E".YAI DE IDDE,EDDEDQY

ADI@E".YAI DE DE,EDDEDQY 1. secre;ii muco# purulente !. tuse cu e$pectora;ie &. g7f7ial% +. modificarea amplitudinii respira;iei

"E DE DE DI@I*C?.A.E 1. sc%derea capacit%;ii de e$pansiune pulmonar% =i toracic% !. durere &. modificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii +. secre;ii muco# purulente 5. alterarea circula;iei -. fost fum%tor 7. fric% de diagnostic

DIAPDJ".I*C ? DE DCA"IDP

J2IE*.IVE 1. com3aterea dispneei !. monitorizare5 ,4.A4A4. &. preg%tirea pentru e$amen clinic +. administrare o$igen 5. preg%tirea pentru inter)en;ii de clinice =i paraclinice -. instituirea tratamentului 7. sus;inerea psi/ic% a pacientului 8. educa;ie pentru s%n%tate

ID.EAVEDQII 1. pacientul este a1utat s% adopte pozi;ii adec)ate !. se m%soar%5 # .AH11'F-'4 mm Eg # AH1+ resp.Fmin. # ,H7! 3%t.Fmin. &. se preg%te=te pentru in)estiga;ii de specialitate +. se instituie tratamentul recomandat5 #o$igenoterapie # iofilin & .3Fzi #2rofimen ! .3Fzi #"irogal I @l #Vincristin 145 mgFmm #*almante II .3 #*iclo3ar3ital I .3 #Ampicilin% 5'' mgF-/ 5. se coopereaz% foarte 3ine cu pacientul5 I se e$plic%4 c% respectarea indica;iilor este fa)oriza3il% pentur men;inerea st%rii de supra)ie;iure 1. pacientul prime=te medica;ie citostatic% !. se /idrateaz% cu lic/ide acidulate cu l%m7ie &. apetitul 0i re)ine la normal

EVA?CAAE Dup% instituirea 0ngri1irilor =i a tratamentului ne)oia de a respira =i a a)ea o circula;ie adec)at% se amelioreaz%.

#dispnee

1+.'5.!'1&

!. DEVJIA DE A 2EA
RI A ZD*A

1. mas% neec/ili3rat% !. mucozit%;i &. apetit sc%zut +. gre;uri4 )%rs%turi efect secundar al tratamentului cu citostatice 5. an$ietate

1. stare depresi)% !. neacceptarea 3olii &. durere

# dificultate 0n a urma dieta

1. instituirea unui regim alimentar adec)at !. com3eterea durerilor &. /idratare +.sus;inerea psi/ic% a pacientului

Dupa aplicarea tratamentului cu citostatice si simptomatice ne)oia de a manca si de a 3ea re)ine la normal. ?a e$ternare se recomand% un regim alimentar 3ogat 0n proteine4 glucide mai pu;in lipide

1+.'5.!'1&

&. DEVJIA DE A E?I IDA

1. gre=uri4 )%rs%turi

1. /idratare 0n cantitate insuficient% !. )%rs%turi

# u=oar% des/idratare

1. instituirea tratamentului !. com3aterea gre;urilor =i )%rs%turilor &. com3aterea durerilor +. /idratare

1. se instituie tratamentul cu citostatice !. se com3ate grea;a =i )%rs%tura cu .orecan &. se /idrateaz% cu cantit%;i mici =i dese de lic/ide acidulate cu l%m7ie

Bnainte =i dup% administrarea tratamentului cu citostatice4 pacientul prezint% )%rs%turi. "tarea general% este alterat% dar pacientul este cooperant4 accept% 0ngri1irile acordate.

67

1+.'5.!'1!

1+.'5.!'1& 1+.'5.!'1&

+. DEVJIA DE A "E IR*A RI A AVEA J 2CDY ,J".CAY 5. DEVJIA DE A DJA I RI A "E JDIEDI

De)oia este normal satisf%cut% 0n limitele unui pacient cu neoplasm 3ron/opulmonar De)oia este normal satisf%cut% 1. cantitate necorespunz%toare de odi/n% !. astenie &. descura1are +. o3oseal% 1. dureri !. fric% de tratament cu citostatice &. neadaptarea la rolul de 3olna) # dificultate de a se odi/ni # epuizare 1. instituirea tratamentului !. com3aterea st%rii de o3oseal% &. sedare u=oar% +. educa;ie pentru s%n%tate 1. se comunic% la ni)el de intelect cu pacientul4 iar dup% administrarea .3 de *iclo3ar3ital4 seara4 pacientul se odi/ne=te Dup% instituirea tratamentului cu citostatice =i administrarea unei ta3lete de *iclo3ar3ital ne)oia se normalizeaz%

1+.'5.!'1& 1+.'5.!'1&

1+.'5.!'1& 1+.'5.!'1&

-. DEVJIA DE A "E De)oia este B 2AA*A RI satisf%cut% DE[2AY*A 7. DEVJIA DE A .emperatura este 0n EDQIDE limite normale &-45 > .E ,EAA.CAA &-47 * *JA,C?CI BD ?I I.E DJA A?E 8. DEVJIA DE A @I De)oia este normal *CAA.4 BDPAILI. satisf%cut% 9. DEVJIA DE A EVI.A ,EAI*J?E?E

1. alterarea ritmului respirator !. nelini=te &. insomnie +. team% de spitalizare =i diagnostic

1. tratament cu citostatice !. proces neoplazic &. durere osoas% +. frica de tratament cu citostatice

# durere # an$ietate 8stare de nelini=te9

1. com3aterea durerii =i a tuturor simptomelor !. crearea unui mediu de siguran;% pe timpul spitaliz%rii &. a1utarea pacientului s%# =i satisfac% ne)oile 0n func;ie de dependen;% +. sus;inerea psi/ic% a pacientului

1. se )a institui tratamentul conform foii de o3ser)a;ie !. se )a asigura mediul adec)at c7nd pacientul )a fi plasat 0n salon &. se )a alege corect procedura de in)estiga;ie =i tratament =i cu un risc minim de infec;ie +. se )or furniza informa;ii cu pri)ire la tratament =i consecin=tele tratamentului 5. se )a facilita leg%tura pacientului cu familia

Dup% atenuarea durerilor 0n urma tratamentului se comunic% u=or cu pacientul. ,acientul este 0n stare s%#=i e$prime p%rerile pri)itoare la tratamentul cu citostatice.

68

1+.'5.!'1&

1'. DEVJIA DE A *J CDI*A

1. dificultate de a se concentra 80n perioada durerilor9 !. aparen;% trist% datorit% st%rii de dinaintea tratamentului &. an$ietate +. efect secundar al 3olii4 al medica;iei 5. fr%m7nt%ri cu pri)ire la diagnostic 1. autoacuzare !. insomnie &. am%r%ciune +. percepe 3oala ca o pedeaps%

1. dispnee !. frica de diagnostic =i consecin;ele ap%rute dupa tratament &. preocupare pri)ind e)olu;ia 3olii dup% tratament

# pertur3area comunic%rii

1. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic !. s% foloseasc% mi1loace de comunicare adec)ate &. s% fie ferit de pericole interne sau e$terne

1. se lini=te=te pacientul cu pri)ire la starea sa e$plic7ndu#i scopul =i natura inter)en;iilor !. se )or furniza mi1loace de comunicare4 0n)%t7ndu#l cum s% le utilizeze &. pacientul este supra)eg/eat 0n permanen;%

[ilnic se )or nota sc/im3%rile sur)enite 0n5 comportamentul 3olna)ului fa;% de ec/ipa de 0ngri1ire4 fa;% de semenii s%i 8colegii de salon9. ,acientul comunic% normal dar numai dup% aplicarea tratamentului cu citostatice

1+.'5.!'1&

11. DEVJIA DE A A*QIJDA *JD@JA ,AJ,AII?JA *JDVIDPEAI RI VA?JAI

1. a3andonare a practicilor religioase 0nainte de 0m3oln%)ire !. an$ietate &. neacceptarea 3olii +. durere

# culpa3ilitate

1. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic4 s%#=i recapete 0ncrederea 0n Dumnezeu =i 0ncrederea 0n sine

1+.'5.!'1&

1!. DEVJIA DE A @I ,AEJ*C,A. BD VEDEAEA AEA?I[YAII

De)oia este normal satisf%cut% 8pensionare9

69

1+.'5.!'1& 1+.'5.!'1&

1&. DEVJIA DE A "E AE*AEA 1+. DEVJIA DE A BDVYQA *C "Y#RI ,Y".AE[E "YDY.A.EA

De)oia este normal satisf%cut%

1. cuno=tin;e insuficiente !. ignoran;a de a 0n)%;a cum s%#;i men;ii s%n%tatea &. lipsa de informa;ie +. frica de necunoscut

1. an$ietate !. dispnee &. fost fum%tor +. durere 5. situa;ie de criz% -. lipsa interesului de a 0n)%;a cum s%#;i men;ii s%n%tatea 80nainte de diagnosticare9

# ignoran;% fa;% de p%strarea s%n%t%;ii

1. pacientul s% acumuleze cuno=tin;e pri)ind rec%p%tarea =i men;inerea s%n%t%;ii !. pacientul s% do37ndeasc% atitudini

1. se e$ploreaz% ni)elul de cuno=tin;e ale 3olna)ului pri)ind 3oala !. moti)eaz% importan;a acumul%rii de noi cuno=tin;e &. con=tientizeaz% 3olna)ul asupra propriei responsa3ilit%;i pri)ind s%n%tatea +. identific% o3iceiurile =i deprinderile gre=ite ale 3olna)ului 5. corecteaz% deprinderile d%un%toare s%n%t%;ii -. ;ine lec;ii5 de formare a deprinderilor igienice4 de alimentare ra;ional%4 mod de )ia;% ec/ili3rat 7. 0ntocme=te perioade de recuperare 8. )a 0ncura1a la do37ndirea noilor deprinderi

,acientul este cooperant =i accept% tratamentul4 0ngri1irile ec/ipei. ?a e$ternare se recomand% p%strarea contactului cu ec/ipa de 0ngri1ire la !#& luni

70

CA8)* N(. # 7ril/ pentru culegerea datelor

Surse& - @.J. - ,acientul =i familia acestuia 'ate "ixe& - Dumele =i prenumele5 2. A. - V7rsta5 -5 ani - Da;ionalitate5 rom7n% - Aeligie5 ortodo$ - ?im3% )or3it%5 rom7n% 'ate varia!ile& - Domiciliu5 localitatea *o=oteni4 1ude;ul .eleorman - *ondi;ii de locuit corespunz%toare - Jcupa;ia5 pensionar storicul !olii& 3olna)ul se interneaz% cu stare general% alterat%4 cu urm%toarele simptome5 - dispnee respiratorie - tuse - 1ung/i toracic - ame;eal% - astenie fizic% - insomnie - inapeten;% Anamne(a asistentei medicale& starea de s%n%tate impune inter)en;ii la ni)elul celor 1+ ne)oi fundamentale. Anamne(a medical& Antecedente )eredo*colaterale& - neag% alte antecedente 0n familie6 - neag% luesul4 .2*#ul 0n familie.
71

Antecedente personale& - neag% alte afec;iuni contagioase4 fum%tor Aceast% persoan% tre3uie instruit% 0n leg%tur% cu5 - e)itarea efortului fizic6 - respectarea medica;ie prescrise6 - s% re)in% la control peste + s%pt%m7ni.

72

DA.A '1.'&.!'1&

DEVJIA @CDDA ED.A?Y 1. DEVJIA DE A AE",IAA RI A AVEA J 2CDY *IA*C?AQIE

ADI@E".YAI DE IDDE,EDDEDQY

ADI@E".YAI DE DE,EDDEDQY 1. dificultatea de a respira > dispnee !. tuse cu e$pectora;ie seroas% &. tegumente calde +. ta/icardie 5. ta/ipnee -. senza;ia de sufocare

"CA"E DE DI@I*C?.A.E 1. nelini=te !. dureri4 1ung/i toracic &. ta3agism +. /ipertermie 5. medificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii -. mediu neadec)at

DIAPDJ".I*C? DE DCA"IDP 1. ta/ipnee !. alterarea ritmului cardiac =i respirator

J2IE*.IVE 1. internare !. preg%tirea salonului &. plasarea 0n salon +. a=ezarea 0n pozi;ie adec)at% pentru fa)orizarea respira;iei5 seni=ez7nd% 5. monitorizarea5 ,4 .4 A4 . -. efectuarea e$amenului clinic 7. dialog cu pacientul 8. instituirea tratamentului

ID.EAVEDQII 1. internarea pacientului 0n sec;ia Jncologie !. salonul )a fi curat4 aerisit4 cu umiditate corespunz%toare &. pacientul este plasat 0n salonul nr. 8 +. pacientul )a fi a=ezat 0n pozi;ie =ez7nd% sau semi =ez7nd% pentru a fa)oriza mi=c%rile respiratorii 5. se m%soar%5 AH!1 respFmin .H1+'F8' mm Eg AH9- 3%tFmin -. A1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic 7. facem educa;ie pentru s%n%tate5 pacientul s% fac% gimnastic% respiratorie4 s% nu 0mpra=tie sputa4 s% renun;e la o3iceiurile d%un%toare 8fumat9 8. Administr%m tratamentul5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3Fzi # EE* +fFzi # .recid 1 flFzi # Diazepam 1 .3Fzi # calmant III & .3Fzi 1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare pentru a fa)oriza respira;ia !. m%sur%m5 .AH1&5F1'4 AH!' respFmin4 p.9' 3%tFmin &. recolt%m s7nge pentru5 V"E4 /emoglo3in%4 leucocite. ,reg%tim pacientul pentru efectuarea e$amenului radiologic5 pacientul este condus la sec;ia de radiologie

EVA?CAAE ,acientul se interneaz% prezent7nd5 tuse cu e$pectora;ie seroas%4 1ung/i toracic. ,acientul caut% o pozi;ie pentru a u=ura respira;ia. Dup% internare =i instituirea tratamentului starea pacientului se amelioreaz% 0n mic% m%sur%. ,acientul este cooperant =i accept% tratamentul instituit4 cooper7nd cu medicul4 asistent medical =i cel%lalt personal sanitar. Bn restul zilei starea pacientului se men;ine la aceea=i parametrii cu mici modific%ri 0n 3ine. "e )a continua tratamentul.

'!.'&.!'1&

1. dispnee4 ta/ipnee !. ta/icardie &. tuse cu e$pectora;ie seroas% +. tegumente calde

1. nelini=te !. dureri4 1ung/i &. ta3agism +. /ipertermie

1. ta/ipnee !. alterarea ritmului cardiac =i respirator

1. asigurarea condi;iilor de mediu !. asigurarea pozi;iei corespunz%toare =ez7nd sau semi=ez7nd% &. monitorizare +. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic 5. efectuarea in)estiga;iilor paraclinice

,acientul prezint% 0n continuare dispnee4 tuse cu e$pectora;ie4 1ung/i toracic. ,acientul este cooperant4 0n;eleg7nd pozi;ionarea 0n pat =i rolul tratamentului. ,acientul folose=te un recipient pentru colectarea sputei. *oopereaz% cu medicul =i celelalte cadre medicale.

73

-. administr%m tratamentul 7. educa;ie pentru s%n%tate 0n )ederea realiz%rii unei 3une circula;ii =i repira;ii

'&.'&.!'1&

1. tuse cu e$pectora;ie !. dispnee4 ta/ipnee &. tegumente calde

1. nelini=te !. dureri4 1un/i toracic &. /ipertermie

1. alterarea ritmului cardiac =i respirator !. ta/ipnee

1. asigur%m condi;iile de mediu !. asigur%m pozi;ia corespunz%toare &. monitorizare +. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic 5. administr%m tratamentul -. educa;ie pentru s%n%tate

'+.'&.!'1&

1. tuse cu e$pectora;ie !. dispnee

1. nelini=te

1. alterarea ritmului cardiac =i respirator

1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare !. monitorizare &. e$amenului clinic +. administr%m tratamentul 5. educa;ie pentru s%n%tate

"e dez3rac% complet regiunea toracic%. "e 0ndep%rteaz% o3iectele radiopace. "e a=eaz% pacientul 0n pozi;ie ortostatic% cu m7inile pe =olduri =i coatele aduse 0nainte 0n spatele ecranului. Dup% radiografie pacientul )a fi a1utat s% se 0m3race +. administr%m tratamentul prescris5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3Fzi # EE* +fFzi # .recid 1 flFzi # Diazepam 1 .3Fzi # calmant III & .3Fzi 5. @acem educa;ie sanitar% 1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare pentru a fa)oriza respira;ia !. m%sur%m5 .H1+'F7'4 AH!' respFmin4 A)H8' 3%tFmin &. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic zilnic +. administr%m tratamentul prescris5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3Fzi # EE* +fFzi # .recid 1flFzi # Diazepam 1.3Fzi # *almant III & .3Fzi # V2? 1f # 2leomicin 1f # etotre$at -fl 1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare =ez7nd sau semi=ez7nd !. m%sur%m5 .H1&5F7'4 AH18 respFmin4 ,H79 3%tFmin &. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic zilnic

Aezultatele analizelor5 V"EH+mmF/ E3H1+4+1 gK ?H-''' elemFmm

"tarea general% se amelioreaz% u=or dar 3olna)ul prezint% 0n continuare dispnee4 tegumente calde4 tuse. ,acientul este cooperant4 el respect% tratamentul =i indica;iile medicului =i ale asistent medical.

"tarea general% a pacientului se amelioreaz% considera3il4 tusea =i dispneea se diminueaz%.

+. administr%m tratamentul prescris5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3Fzi # EE* +fFzi # .recid 1 flFzi # Diazepam 1 .3Fzi

74

'5.'&.!'1&

1. dipsnee !. tuse

1. nelini=te

1. monitorizare !. e$amen clinic &. administrarea tratamentului

'-.'&.!'1&

1. tuse

1. nelini=te

1. monitorizare !. e$ternarea pacientului

# *almant III & .3Fzi # ,iafen !fFzi # Algocalmin &fFzi # V2? 1 f # 2leomicin 1f # etotre$at - fl 5. @acem educa;ie sanitar% 1. m%sur%m5 tH1&5F7'4 AH17 respFmin4 ,H8' 3%tFmin !. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic zilnic &. administr%m tratamentul prescris5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3Fzi # EE* +fFzi # .recid 1 flFzi # Diazepam 1 .3Fzi # *almant III & .3Fzi # ,iafen ! fFzi # Algocalmin &fFzi # V2? 1f # 2leomicin 1f # etotre$at -fl %sur%m5 .H1+'F7'4 AH17 respFmin4 A)H81 3%tFmin ,reg%tirea pacientul pentru e$ternare "e recomand% Ap5 Ampicilin% ! cpF-/ *almant III !flFzi Diazepam 1 .3Fzi
1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare 0n timpul mesei !. 0ncura1%m pacientul con=tientiz7ndul asupra importan;ei regimului alimentar 0n men;inerea s%n%t%;ii. Administr%m alimenta;ie lic/id% sau semilic/id%4 sucuri de fructe4 siropuri4 ceaiuri4 lapte4 compoturi4

"tarea general% ameliorat% cu tuse =i dispnee diminuat%

"tarea general% este satisf%c%toare. "e recomand% e)itarea condi;iilor de mediu nefa)ora3ile4 alcool4 tutun4 respectarea regulilor de igien%. Ae)ine la control peste + s%pt%m7ni.
,acientul prezint% stare general% alterat% a)7nd apetitul diminuat din cauza 3olii. ,acientul coopereaz% cu medicul =i asistent medical urm7nd indica;iile acestora.

'1.'&.!'1&

!. DEVJIA DE A 2EA RI A ZD*A

1. inapeten;% !. greutate inferioar% normalului

1. anzietate4 stres !. durere &. sl%3iciune +. pierderea apetitului

1. dificultatea de a se alimenta 0n calitate =i cantitate corespunz%toare

1. com3aterea inapeten;ei !. administrarea unei alimenta;ii corespunz%toare &. asigurarea pozi;iei corespunz%toare 0n timpul mesei

75

'!.'&.!'1&

1. inapeten;% !. greutate inferioar% normalului

1. anzietate4 stres !. durere &. sl%3iciune +. pierderea apetitului

1. dificultatea de a se alimenta 0n calitate =i cantitate corespunz%toare

'&.'&.!'1&

1. inapeten;% !. greutate inferioar% normalului De)oie normal satisf%cut%4 pacientul se poate alimenta normal4 apetitul este prezent. ?a e$ternarea pacientului tre3uie informat s% se alimenteze corespunz%tor4 s% e)ite tutunul4 alcoolul. &. DEVJIA DE A E?I IDA 1. tegumente umede !. transpira;ii a3undente &. sput% seroas% +. sete

1. stres !. durere &. sl%3iciune

1. dificultatea de a se alimenta 0n calitate =i cantitate corespunz%toare

1. com3aterea inapeten;ei !. administrarea unei alimenta;ii corespunz%toare &. asigurarea pozi;iei corespunz%toare 0n timpul mesei +. recolt%m analize 1. com3aterea inapeten;ei !. asigurarea necesarului caloric zilnic

supe. 1. con=tientiz%m pacientul asupra importan;ei regimului alimentar !. facem 3ilan;ul lic/idelor ingerate =i eliminate &. recolt%m s7nge pentru glicemie =i .Mmol 1. 0ncura1%m pacientul !. alimentele administrate s% fie prezentate atr%g%tor

1. pacientul prezint% apetitul diminuat din cauza 3olii6 coopereaz% cu medicul =i asistent medical urm7nd indica;iile acestora. !. rezultatele analizelor PlicemieH-8 grK .Mmol H 545 C ? "tarea pacientului se amelioreaz%4 acesta aliment7ndu#se mult mai 3ine

'+#'5# '-.'&.!'1&

'1.'&.!'1&

1. durere !. /ipertermie &. proces inflamator neoplazic

1. diaforez% !. des/idratare

1. pacientul s% ai3% o stare de 3ine4 de confort zilnic !. pacientul s% prezinte ec/ili3ru psi/ic &. administrarea de lic/ide suficiente pentru a corecta pierderile

Educ%m pacientul s% tu=easc% cu gura inc/is% =i s% colecteze sputa 0n scuip%toare. Polim =i cur%;%m scuip%toarele dup% ce au fost dezinfectate. Asigur%m o igien% corespunz%toare a corpului =i len1eriei. Administr%m perfuzii cu ser fiziologic sau glucoz% 1'K4 !'K

2olna)ul prezint% tegumente umede4 transpira;ie4 e$pectoreaz% o sput% seroas%4 este des/idratat. Dup% administrarea serului fiziologic =i glucoz% starea general% se amelioreaz% u=or.

'!.'&.!'1&

1. tegumente umende !. transpira;ii a3undente &. sput% seroas% +. sete

1. durere !. /ipertermie &. proces inflamator

1. diaforez% !. des/idratare

1. monitorizarea pacientului !. recoltarea analizelor &. pacientul s% ai3% stare de 3ine de confort

'&.'&.!'1&

1. transpira;ie !. sput%

1. durere !. /ipertermie

1. des/idratare

1. monitorizare !. educa;ie sanitar%

%suram =i not%m zilnic ingestia =i eliminarea. *;ntarim zilnic pacientul. Aecolt%m s7nge pentru uree4 creatinin%. Aecolt%m sputa pentru e$amenul citologic. Aecolt%m sumar de urin%. J3ser)%m aspectul =i culoarea sputei4 a urinei. Administr%m perfuzii cu ser f. =i glucoz%. %sur%m ingestia =i elimin%rile4 c7nt%rim pacientul. J3ser)%m

,acientul prezint% tegumente =i mucoase umede4 sete4 transpira;ii4 e$pectora;ie. 2olna)ul are PH-! Ng4 CreeaH !1 mgK *reatininaH'47- mgK E$amenul sputei e)iden;iaz% prezen;a celulelor neoplazice. "tare general% 3un%4 transpira;iile au diminuat4

76

aspectul urinei.
'+#'5# '-.'&.!'1& De)oie normal satisf%cut%4 pacientul elimin% 0n cantitate corespunz%toare +. DEVJIA DE A "E IR*A RI A AVEA J 2CDY ,J".CAY 1. nu particip% la acti)it%;i4 nu )rea s% fac% niciun e$erci;iu !. reticen;% 0n a 0ncerca s% efectueze mi=c%rile 1. durere !. sl%3iciune &. lipsa interesului 1. refuz de a face acti)it%;i 1. s%#=i e$prime acceptul de a 0ndeplini anumite acti)it%;i4 s% mearg% singur !. pacientul s% ai3% tonusul muscular =i for;a muscular% p%strat% &. s%#=i men;in% func;ia respiratorie +. s% fie ec/ili3rat psi/ic 1. pacientul s% ai3% tonusul muscular =i for;a muscular% p%strat% !. s%#=i men;in% func;ia respiratorie &. s% ai3% o pozi;ie care s% fa)orizeze respira;ia

urinile au aspect normal.

'1.'&.!'1&

1. planific%m un plan de e$erci;ii !. 0n)%;%m pacientul s% fac% e$erci;ii de respira;ie profunde4 s% 0ndep%rteze secre;iile &. red% 0ncrederea pacientului4 0l 0ncura1eaz% s% se deplaseze 1. programe de e$erci;ii !. pozi;ia semi=ez7nd% pentru fa)orizarea respira;iei

,acientul refuz% s% fac% acti)itate datorit% 3olii. Dup% discu;iile cu asistent medical 0n;elege importan;a acti)it%;ilor fizice.

'!.'&.!'1&

1. reticen;% 0n a 0ncerca s% efectueze mi=c%rile

1. durere !. sl%3iciune

1. refuz de a face acti)it%;i

De=i este an$ios =i prezint% durere4 pacientul co3oar% din pat =i se deplaseaz% f%r% a1utor.

'&#'+#'5# '-.'&.!'1&

De)oie normal satisf%cut%4 pacientul se deplaseaz% normal =i are o postur% adec)at%. 5. DEVJIA DE A DJA I RI A "E JDIEDI 1. dificultate 0n a dormi !. insuficien;a orelor de somn &. trezire frec)ent% +. somn agitat De)oie normal satisf%cut%. Doarme -#8 ore pe zi -. DEVJIA DE A "E B 2AY*A RI DE[2AY*A 1. dezinteres 0n ceea ce pri)e=te ;inuta sa )estimentar% !. port de /aine neadec)at 1. confuzie !. stare depresi)% &. sl%3iciune +. durere Ina3ilitate 0n a#=i alege /ainele potri)ite 1. pacientul s% se poat% 0m3r%ca =i dez3r%ca singur !. s%#=i poat% alege )e=mintele adec)ate zilnic &. educa;ie sanitar% 1. educ% pacientul pri)ind importan;a )estimenta;iei 0n identificarea personalit%;ii !. 0ncura1eaz% pacientul &. face e$erci;ii de motricitate fin0 cu pacientul descriindu#i gestica ,acientul an$ios este dezinteresat de ;inuta sa )estimentar%. "e 0m3rac% =i se dez3rac% su3 directa supra)eg/ere a asistent medical =i cu a1utorul acesteia. 1. an$ietate4 stres !. durere &. dispnee +. ta3agism 5. mediu necorespunz%tor 1. insomnie 1. pacientul s% 3eneficieze de somn corespunz%tor cantitati) =i calitati) 1. 0n)a;% pacientul s% practice te/nici de rela$are4 e$erci;ii respiratorii 0nainte de culcare !. ofer% pacientului o can% cu lapte 0nainte de culcare &. com3ate durerea cu algocalmin & .3Fzi ,acientul nu se poate odi/ni din cauza durerilor =i dispneei.

'1#'!# '&.'&.!'1&

'+#'5# '-.'&.!'1& '1#'!.'&.!'1&

77

'&.'&.!'1&

1. dezinteres 0n ceea ce pri)e=te ;inuta sa )estimentar% De)oie normal satisf%cut%. ,acientul reu=e=te s% se 0m3race =i s% se dez3race singur4 fiind interesat de ;inuta sa )estimentar%. 7. DEVJIA DE A EDQIDE .E ,EAA.CAA *JA,C?CI BD ?I I.E DJA A?E # diaforez% # ridicare temperaturii peste limite normale # piele cald%

1. durere !. confuzie

1. ina3ilitate 0n a#=i alege /ainele potri)ite

1. s%#=i poat% alege )e=mintele adec)ate

necesar% 0m3r%c%rii +. a1ut% pacientul s%#=i sc/im3e zilnic sau ori de c7te ori este ne)oie len1eria de corp 1. educ% pacientul e$plic7ndu#i leg%turile dintre ;inuta )estimentar%4 imagine =i stima de sine

,acientul reuse=te s% se 0m3race =i s% se dez3race singur. *ap%t% interes fa;% de ;inuta sa )estimentar% 0n urma discu;iilor cu asistent medical

'+#'5# '-.'&.!'1&

'1.'&.!'1&

1. an$ietate4 stres !. proces inflamator

1. /ipertermie

1. pacientul s% ai3% temperatura corpului 0n limite fiziologice !. pacientul s% fie ec/ili3rat /idroelectrolitic &. pacientul s% ai3% o stare de 3ine4 fizic =i psi/ic

1. aerise=te 0nc%perea !. asigur% 0m3r%c%minte le1er% &. aplic% comprese reci4 pung% cu g/ea;% +. ser)e=te pacientul cu cantit%;i mari de lic/ide 5. calculeaz% 3ilan;ul intr%riFie=iriF!+/ -. sc/im3% des len1eria de corp4 men;ine igiena tegumentelor 1. aerise=te 0nc%perea !. asigur% 0m3r%c%minte le1er% &. aplic% comprese reci4 pung% cu g/ea;% +. ser)e=te pacientul cu cantit%;i mari de lic/ide 5. calculeaz% 3ilan;ul intr%riFie=iriF!+/ -. sc/im3% des len1eria de corp4 men;ine igiena tegumentelor 1. aerise=te 0nc%perea !. asigur% 0m3r%c%minte le1er% &. aplic% comprese reci4 pung% cu g/ea;% +. ser)e=te pacientul cu cantit%;i mari de lic/ide 5. calculeaz% 3ilan;ul intr%riFie=iriF!+/

,acientul prezint% transpira;ii a3undente datort% cre=terii . peste limitele normale .H&8 *

'!.'&.!'1&

# diaforez% # ridicare temperaturii peste limite normale # piele cald%

1. anzietate4 stres !. proces inflamator

1. /ipertermie

1. pacientul s% ai3% temperatura coroului %n limite fiziologice !. pacientul s% fie ec/ili3rat /idroelectrolitic &. pacientul s% ai3% o stare de 3ine4 fizic =i psi/ic

.H&748 * diminea;a .H&84! * seara

'&.'&.!'1&

Aidicare temepraturii peste limite normale

1. anzietate4 stres !. proces inflamator

1. /ipertermie

1. pacientul s% ai3% temperatura corpului 0n limite fiziologice !. pacientul s% fie ec/ili3rat /idroelectrolitic &. pacientul s% ai3% o stare de 3ine4 fizic =i psi/ic

.H&74! * diminea;a .H&74+ * seara

78

-. sc/im3% des len1eria de corp4 men;ine igiena tegumentelor '+#'5# '-.'&.!'1& De)oie normal satisf%cut%4 temperatura este 0n limite normale .H&-48\ * diminea;a .H&-4-\ * seara '1#'!.'&.!'1& 8. DEVJIA DE A @I *CAA. BDPAILI.4 DE A ,AJ.ELA .EPC ED.E?E RI C*JA"E?E # negli1area 0ndeplinirii 0ngri1irilor de igien% # nu se spal%4 nu se piapt%n% # negli1area 0nf%;i=%rii # ;inut% ne0ngri1it% # negli1area 0ndeplinirii 0ngri1irilor de igien% # an$ietate4 stres # durere # dispnee # sl%3iciune # neacceptarea 3olii 1. dezinteres 0n ceea ce pri)e=te m%surile de igien% !. dezinteres fa;% de 0nf%;i=area sa 1. pacientul s% prezinte tegumente =i mucoase curate !. pacientul s%#=i redo37ndeasc% stima de sine 1. pacientul s% prezinte tegumente =i mucoase curate !. pacientul s%#=i redo37ndeasc% stima de sine 1. a1ut% pacientul s% fac% 3aie !. 0l a1ut% s% se 0mrace4 s% se pieptene4 s%#=i fac% toaleta ca)it%;ii 3ucale4 s%#=i taie ung/iile. *on=tientizeaz% pacientul 0n leg%tur% cu importan;a men;inerii curate a tegumentelor4 pentru pre)enirea %m3oln%)irilor 1. a1ut% pacientul s% fac% 3aie !. 0l a1ut% s% se 0m3race4 s% se pieptene4 s%#=i fac% toaleta ca)it%;ii 3ucale4 s%#=i taie ung/iile. *on=tientizeaz% pacientul 0n leg%tur% cu importan;a men;inerii curate a tegumentelor4 pentru pre)enirea 0m3oln%)irilor

,acientul este apatic4 nu este interesat de 0nf%;i=area sa4 nu se spal%4 nu se piapt%n%.

'&.'&.!'1&

# durere # dispnee

1. dezinteres 0n ceea ce pri)e=te m%surile de igien% !. dezinteres fa;% de 0nf%;i=area sa

,acientul4 su3 directa 0ndrumare a asistent medical4 accept% s% fac% 3aie4 s% se pieptene4 s%#=i fac% toaleta ca)it%;ii 3ucale.

'+#'5# '-.'&.!'1&

De)oie normal satisf%cut%4 pacientul este preocupat de 0nf%;i=area sa4 0=i acord% 0ngri1irile de igien%
9. DEVJIA DE A EVI.A ,EAI*J?E?E

'1#'!.'&.!'1&

# facies crispat # insomnie # nelini=te # transpira;ii # ta/ipnee # astenie

# 1ung/i toracic # proces neoplazic pulmonar # nelini=te fa;% de diagnosticul medical

1. an$ietate !. durere &. stare depresi)%

1. pacientul s% 3eneficieze de un mediu de siguran;% f%r% accidente =i infec;ii !. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic

1. asigur% condi;iile de mediu adec)ate pentru a e)ita pericolele prin accidentare !. ia m%suri sporite de e)itarea transmiterii infec;iilor prin izolarea pacien;ilor4 respectarea circuitelor4 m%suri de igien% spitaliceasc% &. a1ut% pacientul s%#=i recunoasc% an$ietatea +. asigur% leg%tura pacientului

,acientul prezint% stare general% alterat%4 este an$ios4 nelini=tit4 suspicios 0n fa;a oric%rei inter)en;ii.

79

'+#'5# '-.'&.!'1&

# facies crispat # nelini=te

# proces neoplazic pulmonar

1. stare depresi)%

1. pacientul s% 3eneficieze de un mediu de siguran;% f%r% accidente =i infec;ii !. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic

cu familia prin )izite frec)ente 1. asigur% condi;iile de mediu adec)ate pentru a e)ita pericolele prin accidentare !. ia m%suri sporite de e)itarea transmiterii infec;iilor prin izolarea pacien;ilor4 respectarea circuitelor4 m%suri de igien% spitaliceasc% &. asigur% leg%tura pacientului cu familia prin )izite frec)ente

"tarea pacientului sa ameliorat. El r%m7ne nelini=tit din cauza intern%rii.

'1#'-.'&.!'1&

1'. DEVJIA DE A *J CDI*A

De)oie normal satisf%cut%4 pacientul este comunicati) cooper7nd cu asistent medical =i medicul
1. incapacitatea de a participa la acti)it%;ile grupului de apartenen;% religioas% !. incapacitatea de a desf%=ura practici religioase 1. incapacitatea de a se ocupa de dependen;i !. incapacitatea de a 0ndeplini func;iile legate de un rol sicoal &. sentimentul de e=ec 1. a3sen;a locurilor sau mi1loacelor de a# =i practica religia !. durere &. stare depresi)% 1. dificultatea de a participa la acti)it%;i religioase 1. s% I se asigure pacientului un mediu unde s% poat% discuta pe teme religioase cu al;i pacien;i !. s%#=i e$prime propriile con)ingeri =i )alori 1. determin% pacientul s%#=i e$prime propriile con)ingeri =i )alori !. planific%4 0mpreun% cu pacientul4 acti)it%;i religioase &. mi1loce=te desf%=urarea unor acti)it%;i conforme cu dorin;ele =i credin;ele 3olna)ului +. pune la dispozi;ia 3olna)ului documente religioase

'1#'-.'&.!'1&

11. DEVJIA DE A A*QIJDA *JD@JA ,AJ,AII?JA *JDVIDPEAI RI VA?JAI DE A ,AA*.I*A AE?IPIA

"tarea general% a pacientului este satisf%c%toare. ,acientul discut% pe teme religioase cu al;i pacien;i de aceea=i religie4 cite=te materiale religioase. "tarea pacientului este satisf%c%toare. El e$ecut% acti)it%;i corespunz%toare capacit%;ii sale fizice =i intelectuale.

'1#'-.'&.!'1&

1!. DEVJIA DE A @I ,AEJ*C,A. BD VEDEAEA AEA?I[YAII

1. stare depresi)% !. neacceptarea 3olii

1. dificultate de a#=i asuma rolul

1. pacientul s%#=i recapete 0ncrederea =i stima 0n sine !. s%#=i e$prime satisfac;ia fa;% de performan;ele sale 0n 0ndeplinirea sarcinilor. "% 0ndeplineasc% sarcini legate de rolul s%u.

'1#'-.'&.!'1&

1&. DEVJIA DE A "E AE*AEA

# diminuarea mi1loacelor de interes # refuz de a participa la acti)it%;i recreati)e

1. an$ietate4 stres !. stare depresi)% &. o3oseal%

1. dezinteres 0n a 0ndeplini acti)it%;i recreati)e

1. pacientul s% prezinte stare de 3un% despozi;ie !. s%#=i recapete 0ncrederea 0n for;ele proprii

1. se informeaz% asupra dorin;elor =i posi3ilit%;ilor intelectuale fizice ale pacientului !. orienteaz% persoana spre acele acti)it%;i corespunz%toare capacit%;ii sale =i care#I permit s% se realizeze &. 0ncura1eaz% orice acti)itate care intereseaz% +. 0l stimuleaz% =i sus;ine pentru a o3;ine performan;a dorit% 1. Asistentul medical planific% acti)it%;ile recreatoare !. c7=tig% 0ncrederea pacientului =i#l a1ut% s%

"tare general% satisf%c%toare4 pacientul paricip7nd la acti)it%;i recreati)e

80

&. s% 3eneficieze de somn odi/nitor '1#'-.'&.!'1& 1+. DEVJIA DE A BDVYQA *C "Y#RI ,Y".AE[E "YDY.A.EA

# insuficient% cunoa=tere a 3olii

1. lips% de informa;ie !. team% de necunoscut

1. insuficienta cunoa=tere

1. pacientul s% acumuleze cuno=tin;e despre 3oal%

dep%=easc% momentele dificile &. 0n)a;% pacientul te/nici de rela$are 1. Asistentul medical con=tientizeaz% pacientul asupra propriei responsa3ilit%;i pri)ind s%n%tatea !. organizeaz% acti)it%;i educati)e &. corecteaz% deprinderile d%un%toare s%n%t%;ii

,acientul acumuleaz% cuno=tin;e noi pri)ind 3oala sa =i a deprinderilor igienice =i alimentare.

81

CA8)* N(. & 7ril/ pentru culegerea datelor Surse& - @.J. - ,acientul =i familia acestuia 'ate "ixe& - Dumele =i prenumele5 2. @. - V7rsta5 85 ani - Da;ionalitate5 rom7n% - Aeligie5 ortodo$ - ?im3% )or3it%5 rom7n% 'ate varia!ile& - Domiciliul5 localitatea A%doie=ti4 1ude;ul .eleorman - *ondi;ii de locuit corespunz%toare - Jcupa;ia5 pensionar storicul !olii& 3olna)ul se interneaz% cu stare general% alterat%4 cu urm%toarele simptome5 - e$pectora;ie seroas%6 - diminuarea ritmului respirator - apetit p%strat Anamne(a asistentei medicale& starea de s%n%tate impune inter)en;ii la ni)elul celor 1+ ne)oi fundamentale. Anamne(a medical& Antecedente )eredo*colaterale& - neag% alte antecedente 0n familie6 - neag% luesul4 .2*#ul 0n familie. Antecedente personale& - f%r% importan;% Aceast% persoan% tre3uie instruit% 0n leg%tur% cu5 - e)itarea efortului fizic6 - respectarea medica;ie prescrise6 - e)itarea stresului.
82

DA.A '-.'+.!'1&

DEVJIA @CDDA ED.A?Y 1. DEVJIA DE A AE",IAA RI A AVEA J 2CDY *IA*C?AQIE

ADI@E".YAI DE IDDE,EDDEDQY

ADI@E".YAI DE DE,EDDEDQY 1. dificultate de a respira > dispnee !. tuse cu e$pectora;ie seroas% &. senza;ie de sufocare

"CA"E DE DI@I*C?.A.E 1. nelini=te !. modificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii &. mediu neadec)at +. proces inflamator

DIAPDJ".I*C? DE DCA"IDP 1. dispnee

J2IE*.IVE 1. internare !. preg%tirea salonului &. plasarea 0n salon +. a=ezarea 0n pozi;ie adec)at% pentru fa)orizarea respira;iei5 seni=ez7nd% 5. monitorizarea5 ,uls4 .ensiun4 Aespiratie4 .emperatura -. efectuarea e$amenului clinic 7. dialog cu pacientul 8. instituirea tratamentului

ID.EAVEDQII 1. internarea pacientului 0n sec;ia Jncologie4 salon nr. 9 !. salonul )a fi curat4 aerisit4 cu umiditate corespunz%toare &. pacientul )a fi a=ezat 0n pozi;ie =ez7nd% sau semi =ez7nd% pentru a fa)oriza mi=c%rile respiratorii se m%soar%5 AH17 respFmin .H1&'F7' mmEg AH78 3%tFmin .H&-48 * 5. A1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic -. @acem educa;ie pentru s%n%tate5 pacientul s% fac% gimnastic% respiratorie4 s% nu 0mpr%=tie sputa4 s% enun;e la o3iceiurile d%un%toare 8fumat9 7. Administr%m tratamentul5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3Fzi # predison 8 .3Fzi # ulcerotrat - .3Fzi # Vitamina 214 2- 1fFzi # Diazepam 1 .3 # calmant III # @ortral 1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare pentru a fa)oriza respira;ia !. m%sur%m 5 .AH1&5F75mm Eg4 AH18 respFmin4 AH7- 3%tFmin4 .H&-4- * &. recolt%m s7nge pentru5 E34 ?4 .A +. preg%tim pacientul pentru efectuarea e$amenului rediologic 5. admnistr%m tratamentul prescris4 acela=i cu prima zi

EVA?CAAE ,acientul se interneaz% pentru ,*. prezent7nd5 tuse cu e$pectora;ie muno#purulent%4 dificultate de a respira dar starea general% este satisf%c%toare. ,acientul este cooperant =i accept% tratamentul instituit4 cooper7nd cu medicul4 asistent medical =i cel%lalt personal sanitar.

'7.'+.!'1&

1. dificultate de a respira !. tuse cu e$pectora;ie

1. nelini=te !. modificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii &. mediu neadec)at +. proces inflamator

1. dispnee

1. asigurarea condi;iilor de mediu !. asigurarea pozi;iei corespunz%toare &. monitorizare +. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic 5. efectuarea in)estiga;iilor paraclinice -. administr%m tratamentul 7. educa;ie pentru s%n%tate

"tare general% satisf%c%toare cu diminuarea tusei =i dispneei. Aezultatele analizelor5 E3H94&! gK ?H-1.'''Fmm .AH!!'.'''Fmm

83

'8#'9# 1'.'+.!'1&

1. dificultate de a respira !. tuse cu e$pectora;ie

1. nelini=te !. modificarea integrit%;ii c%ilor respiratorii &. mediu neadec)at +. proces inflamator

1. dispnee

1. pozi;ie corespunz%toare !. monitorizare &. e$amen clinic +. administr%m tratamentul 5. educa;ie pentru s%n%tate

11#1!# 1&.'+.!'1&

1. tuse

1. nelini=te

1. monitorizare !. e$amen clinic &. administr%m tratamentul

1+.'+.!'1&

1. tuse

1. nelini=te

1. monitorizare !. e$ternarea pacientului

1. asigur%m pozi;ia corespunz%toare pentru a fa)oriza respira;ia !. m%sur%m5 .H1&'F-' Eg4 AH18 respFmin4 A)H79 3%tFmin4 .H&-4* &. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic +. facem educa;ie pentru s%n%tate 5. administr%m tratamentul5 # )incristin% 1f # ciclofosfamid% &f # 5 @C !f 1. m%sur%m5 .H1&5F75 Eg4 AH17 respFmin4 ,H8' 3%tFmin4 .H&-48* !. a1ut%m medicul la efectuarea e$amenului clinic &. administr%m tratamentul prescris5 # ampicilin% 1gF-/ # miofilin & .3 # Diazepam 1 .3 # *almant III & .3 1. m%sur%m5 .H1&'F7' mmEg4 AH18 respFmin4 AH79 3%tFmin4 .H&-4- * !. preg%tim pacientul pentru e$ternare. "e recomand%5 Ap5 Ampicilin% ! cpF-/4 *almant III ! flFzi

"tarea general% satisf%c%toare

"tarea general% satisf%c%toare

"tarea general% satisf%c%toare. "e recomand% e)itarea condi;iilor de mediu nefa)ora3ile4 alcoolul4 tutunul4 respectarea regulilor de igien%.

'-#1+.'+.!'1&

!. DEVJIA DE A 2EA RI A ZD*A

De)oie normal satisf%cut%4 pacientul se poate alimenta normal4 apetitul este prezent

84

'-#1'.'+.!'1&

&. DEVJIA DE A E?I IDA De)oie normal satisf%cut%4 e$pectora;ia diminueaz% p7n% la dispari;ie De)oie normal satisf%cut%4 pacientul particip% la acti)it%;i4 face e$erci;iile su3 0ndrumarea asistent medical De)oie normal satisf%cut%. ,acientul doarme cca -#8 oreFzi De)oie normal satisf%cut%. ,acientul reu=e=te s% se 0m3race =i s% se dez3race singur4 fiind interesat de ;inuta sa )estimentar%. De)oie normal satisf%cut%4 temperatura este 0n limite normale &-4* > &-48 * De)oie normal satisf%cut%4 pacientul 0=i acord% 0ngri1irile de igien%

1. sput% muco# purulent%

1. proces inflamator neoplazic

1. e$pectora;ie

1. pacientul s% ai3% o stare de 3ine de confort fizic !. s% prezinte ec/ili3ru psi/ic

"% colecteze sputa 0n scuip%toare. Asigur%m o igien% corespunz%toare a corpului =i len1eriei

"tarea pacientului este satisf%c%toare

11#1+.'+.!'1&

'-#1+.'+.!'1&

+. DEVJIA DE A "E IR*A RI A AVEA J 2CDY ,J".CAY

'-#1+.'+.!'1&

5. DEVJIA DE A DJA I RI A "E JDIEDI -. DEVJIA DE A "E B 2AA*A R DE[2AY*A

'-#1+.'+.!'1&

'-#1+.'+.!'1&

'-#1+.'+.!'1&

7. DEVJIA DE A EDQIDE .E ,EAA.CAA *JA,C?CI BD ?I I.E DJA A?E DEVJIA DE A @I *CAA.4 BDPAILI.

85

'-#1+.'+.!'1&

9. DEVJIA DE A EVI.A ,EAI*J?E?E

# facies crispat # nelini=te

# proces neoplazic pulmonar

1. stare depresi)%

1. pacientul s% 3eneficieze de un mediu de siguran;% f%r% accidente =i infec;ii !. pacientul s% fie ec/ili3rat psi/ic

1. asigur% condi;iile de mediu adec)ate pentru a e)ita pericolele prin accidentare !. Asistentul medical ia m%suri sporile de e)itarea transmiterii infec;iilor prin izolarea pacien;ilor4 respectarea circuitelor &. asigur% leg%tura pacientului cu familia prin )izite frec)ente

,acientul este nelini=tit din cauza intern%rii.

'-#1+.'+.!'1&

1'. DEVJIA DE A *J CDI*A

De)oie normal satisf%cut%4 pacientul este comunicati) cooper7nd cu asistent medical =i medicul 1. incapacitatea de a participa la acti)it%;ile grupului de apartenen;% religioas% !. incapacitatea de a desf%=ura practici religioase 1. a3sen;a locurilor sau mi1loacelor de a#=i practica religia !. stare depresi)% 1. dificultate de a participa la acti)it%;i religioase 1. s% I se asigure pacientului un mediu unde s% poat% discuta pe teme religioase cu al;i pacien;i !. s%#=i e$prime propriile con)ingeri =i )alori 1. determin% pacientul s%#=i e$prime propriile con)ingeri =i )alori !. planific%4 0mrepun% cu pacientul4 acti)it%;i religioase &. mi1loce=te desf%=urarea unor acti)it%;i conforme cu dorin;ele =i credin;ele 3olna)ului +. pune la dispozi;ia 3olna)ului documente religioase 1. se informeaz% asupra dorin;elor =i posi3ilit%;ilor intelectuale fizice ale pacientului !. orienteaz% persoana spre acele acti)it%;i corespunz%toare capacit%;ii sale =i care#I permit s% se realizeze &. 0ncura1eaz% orice acti)itate care intereseaz% +. 0l stimuleaz% =i sus;ine pentru a o3;ine performan;a dorit% "tare general% satisf%c%toare. ,acientul discut% pe teme religioase cu al;i pacien;i de aceea=i religie4 cite=te materiale religioase.

'-#1+.'+.!'1&

11. DEVJIA DE A A*QIJDA *JD@JA ,AJ,AII?JA *JDVIDPEAI RI VA?JAI DE A ,AA*.I*A AE?IPIA

'-#1+.'+.!'1&

1!. DEVJIA DE A @I ,AEJ*C,A. BD VEDEAEA AEA?I[YAII

1. incapacitatea de a 0ndeplini func;iile legate de un rol social

1. stare depresi)% !. neacceptarea 3olii

1. dificultate de a#=i asuma rolul

1. pacientul s%#=i recapete 0ncrederea =i stima 0n sine !. s%#=i e$prime satisfac;ia fa;% de performan;ele sale 0n 0ndeplinirea sarcinilor &. s% 0ndeplineasc% sarcini legate de rolul s%u

"tarea pacientului este satisf%c%toare. El e$ecut% acti)it%;i corespunz%toare capacit%;ii sale fizice =i intelectuale.

86

'-#1+.'+.!'1&

1&. DEVJIA DE A "E AE*AEA

# diminuarea mi1loacelor de interes

1. an$ietate4 stres !. stare depresi)%

1. dezinteres 0n a 0ndeplini acti)it%;i recreati)e

'-#1+.'+.!'1&

1+. DEVJIA DE A BDVYQA *C "Y#RI ,Y".AE[E "YDY.A.EA

# insuficienta cunoa=tere a 3olii

1. lips% de informa;ie

1. insuficienta cunoa=tere

1. pacientul s% prezinte stare de 3un% dispozi;ie4 s%#si recapete 0ncrederea 0n for;ele proprii !. s% 3eneficieze de somn odi/nitor 1. pacientul s% acumuleze cunp=tin;e despre 3oal%

1. Asistentul medical planific% acti)it%;ile recreatoare !. c7=tig% 0ncrederea pacientului =i#l a1ut% s% dep%=easc% momentele dificile 1. Asistentul medical con=tientizeaz% pacientul asupra propriei responsa3ilit%;i pri)ind s%n%tatea !. organizeaz% acti)it%;i educati)e &. corecteaz% deprinderile d%un%toare s%n%t%;ii

"tare general% satisf%c%toare4 pacientul particip7nd la acti)it%;i recreati)e

,acientul acumuleaz% cuno=tin;e noi pri)ind 3oala sa.

87

88

+ +, O-RA. E

%. Anastasatu C. #. Anastasatu C.

# *ancerul 3ron/opulmonar #@umatul =i rolul s%u 0n patologia pulmonar%4 ,neumoftiziologia clinic%4 Ed. Didactic% =i ,edagogic% 2ucure=ti 1978 # edicina intern%4 Editura edical%4 2ucure=ti 1995

&. 7herasim *.

A. Nasta -.1 Nicolescu P.1 " .umorile 3ron/opulmonare4 Ed. Academiei 2ucure=ti 1 Stoica '. 19-1 D. Stoicescu P1 Bercea +1 # Aspecte particulare pri)ind diagnosticul =i e)olu;ia -aritioiu C. *ancerului 3ron/opulmonar4 Jncologia > 2ucure=ti 198'

89