ixznsrnaRnA

1.

TEHNTcA

iu TRANSpoRTUL FERovTAR

Materialul rulant.

Baza materialS cu care se desfbqoard activitatea de transport este alcdtuitd din: - vehicule cu care se efectueazd,transportul; - mijloace de tracliune; - calea pe care se circulS, inclusiv construcJiile qi instalaJiile. Materialul rulant reprezintd, totalitatea vehiculelor ale cdror aparate de rulare sunt proiectate qi realizate astfel ca sd circule numai pe qine. Dupd modul de rulare, vehiculele sunt: - vehicule remorcate (cu roli purtate); - vehicule care remorcheazd" sau autopropulsate (cu roli motoare). Vehicule autopropulsate: automotoare, locomotive, pluguri de zdpad6, macarale, magini de cale. Vehicule remorcate (vagoane): de cdldtori, de marft,, speciale, speciale tehnice sau de serviciu. Vagoane de cilitori: clas6, de dormit, restaurant, poqtd, bagqe. Vagoane de marfi: platforme, descoperite, acoperite, cisternd, pentru mdrfuri in vrac, izoterme, frigorifice. Vagoane speciale: negabaritice (pentru tonaje sau elemente cu dimensiuni mai mari decdt cele normale), pentru transport animale, pdsdri sau peqte viu. Vagoane tehnice sau de serviciu: de incdlzire, pentru plugul de zdpad6, pentru trenul macara,laborator, gcoald, uzinale, sanitare, pentru trenurile de lucru.

1.1.Vagoanele
Vagoane I e pr ezintd. urmdtoare le pdrti princ ipale : a) qasiul sau cadrul vagonului format din lonjeroane, traverse, contravdntuiri, bara de tracliune cu aparatele de trac{iune gi legare (cupla de legare qi cupla de siguran!6), tampoane pentru amortizarea qocurilor la opriri sau la manevre.

l. 2. 3. 4.

lonjeroane traversd frontalb haverse centrale

5.

6. 1.

tampon bara de tracliune

cdrlig de tractiune

contrav6ntuiri

b) dispozitivul de rulare format din doud sau trei osii montate (o osie simpld gi doud roli legate rigid) pe care se aqeazS.gasiul vagonului. Osiile montate pot fi simple sau grupate cAte doud sau trei pe un cadru formdnd un boghiu. c) suspensia gasiului asigurd legdtura elasticd intre qasiu qi aparatele de rulare. d) cutia vagonului, cu forme, alcdtuiri qi dimensiuni diferite func{ie de e) instalafia de frini cu mecanismul care produce fo4a de frdnare care se aplicd pe roli. La vagoanele de cdlStori gi la cele cu destinalie specialS se mai adaugd instalafiile de incilzire - ventilare, iluminat, sanitare, audio - video, tehnologice,
etc.

destina{ia vagonului.

Principalele caracteristici geometrice ale vagoanelor: - distanla intre cercurile de rulare corespunzdtoare ecartamentului; - ampatamentul rigid definit ca distan{a intre axele osiilor la un vagon pe doud osii sau ca distanla intre osiile extreme ale boghiurilor; - lungime a totalL 4l)) a vagonului intre felele tampoanelor; - suprafala platformei vagonului la vagoanele de marft; - indllimea de la nivelul superior al ginei la nivelul superior al platformei (ho); - indllimea de la nivelul superior al ginei Ia axatampoanelor (h);
- dimensiunile transversale sau gabaritice.

azL+

*-Y+
zZgo

t,

)(

anpatanent
lungimetotalal. 1. 2. 3. 4. 5. 6.

looo*++,tooo

zzgWzO

ecartamentul I lirrgknea clii distanta dintre cercurile mijlocii de

rulare
distanta dintre axele tampoanelor indllimea (cota) platformei (hp) inal{imea (cota) axelor tampoanelor (ht) distanta dintre axele fusurilor osiilor

Y6),
Caracteristicile de capacitate qi de inclrcare ale vagoanelor: - greutatea proprie in tone;
capacitatea de incdrcare in tone; - greutateatotal| sau brutd in tone; - sarcina staticd pe osie in tone; - incdrcarea pe metru liniar oblinuti prin impdr\irea greutdlii totale la lungimea vagonului in tone / metru.
I1

1.1.1. Aparatul de rulare. Aparatul sau organul de rulare este alcd.tuit din: - osia montati alcdtuitd din rofi cu bandaje sau ro{i monobloc asamblate rigid sau prin rulmenli cu osia; - cutia de unsoare sau de osie pe care rcazemd, sistemul de suspensie al vagonului sau boghiului. Osia montatd reprezirrtd, partea nesuspendat[ a vagonului qi care urmdreqte direct
neregularitd{ile cdii. Are greutatea de 1188

- 1250 Kg.

l. 2. 3. 4. 5. 6. 7.

osia montatd fusul osiei butonul osiei

bandajul ro{ii membrana (timpanul) ro{ii butucul rolii cercul mijlociu de rulare

1.1.2. Sistemul de suspensie. intre masa nesuspendatd (osia montatd) qi masa suspendatd (restul vagonului) se monteazb sistemele de suspensie care asigurd o transmitere elasticd gi amortizatd, a oscilaJiilor provocate de neregularitAlile cdii sau ale organului de rulare. Sistemele de suspensie trebuiesc astfel alcituite ca sA asigure gradul de confort, siguran{a qi integritatea transportului, precum qi diminuarea solicitArilor dinamice in vehicul qi cale. Pentru suspensie se folosesc: - arcuri cu foi simple; - arcuri cu foi duble; - arcuri elicoidale; - arcuri gi tampoane de cauciuc; - bare de torsiune; - amortrzoare hidraulice ; - amortizoare cu fricJiune. Arcurile qi amortizoarele se dispun in serie, in paralel sau in serie qi in paralel pentru a reduce oscila{iile transmise cutiei vagonului. 1.1.3. Boghiul.

Tendinla de sporire a capacitSlii vagoanelor a condus la sporirea lungimii acestuia precum qi a sporirii numdrului de osii montate. Acest fapt a condus la sporirea ampatamentului rigid, inrdutdlind astfel condiliile de inscriere in curbd,

pericol sporit de deraiere qi uzuri pronunlate

in curbe atdt ale cdii cdt gi ale materialului rulant. Boghiul reprezintd, gruparea a doud sau trei osii montate pe un gasiu rigid, care permite rotirea relativd fala de gasiul vagonului. Rezemarea qi rotirea relativd a gasiului vagonului pe boghiu se face prin intermediul unei crapodine (pivot).
1.1.4. $asiul vagonului. Este elementul porlant ce susline cutia vagonului. La vagoanele moderne, cutia metalicd are o structurd spaJialS care conlucreazd, cu gasiul. Tipul gasiului depinde de tipul vagonului (destinalie, numdr de osii, etc.). $asiul este alcituit din lonjeroane, traverse frontale qi intermediare, contravdntuiri qi piese de montare a instala{iilor, aparatelor de ciocnire - legare, etc.
1.1.5. Cutia vagonului. Reprezintd recipientul in care se depoziteazd mdrfurile gi mijlocul de protejare a cdldtorilor. Pentru transportul mdrfurilor "din poartd in poart6" se separd cutia de qasiu, rolul cutiei fiind luat de container. 1.1.6. Aparatele de ciocnire, tracfiune qi legare.

Aparatele de ciocnire, trac\iune qi legare sunt montate separut pe gasiu la cuplele neautomate qi intr-un singur agregat in cazul cuplelor automate.

1. 2. 3. 4.

bara de tracliule

faversa fiontali
cdrlig de tracliune
cupla fixd

5. 6. 7. 8.

piuli{a
qurub cu filet stAnga I dreapta m6ner de strAngere / desfacere cupla mobild

Rolul aparatelor de ciocnire, trac{iune gi legare este de a asigura bune condilii de transmitere a fo4elor de tracliune gi de frdnare care ac{ioneazd, in lungul trenului. in acest sens, aparatele de ciocnire, tracJiune qi legare trebuiesc legate elastic pe q as iul vagonului pentru amortizarea qocurilor longitudinale. 2 3'l. calota tamponului 1. 2. arc volut 3. traversa frontald

1.t.7. Instala{iile de frf,nare. Instalaliile de frdnare au rolul de a regla viteza trenurilor qi de a asigura oprirea acestora in punctele de sec{ionare. Lungimea spaliului de frdnare depinde de vitezd.

fi aclionate manual, cu aer comprimat, electric sau electropneumatic. Cele mai uzuale sisteme de frAnare aclioneazb direct cu sabo{ii asupra roJii. La vehiculele moderne, pentru trenurile de mare vitezd,, se folosesc fr6ne cu ferodouri pe disc metalic.
Instala{iile de frAnare pot
1.1.8. Tendinfe actuale de dezvoltare a vagoanelor. Varietatea mare de mdrfuri impune aparilia unei mari diversitdli de vagoane, fapt care conduce la dificult5li de dirijare qi sporirea duratelor gi parcursurilor in go1. Pentru eliminarea acestor efecte negative, s-au impus: - restrAngerea specializdrli exagerate a tipurilor de vagoane; - separarea cutiei vagonului de qasiu prin introducerea containerelor; - introducerea qi extinderea transporturilor combinate; - construcJia vagoanelor care sd permitd accesul pe platformd, a mijloacelor mecanice de incdrcare-descdrcare ; - sporirea vitezei de circulalie sd se facd in concordanld cu sarcina pe osie: o la 80 Km / h sarcina pe osie este de 20 tone o la 100 Km / h sarcina pe osie este de 18 tone o Ia 120 Km / h sarcina pe osie este de 16 tone 1.2. Vehiculele autopropulsate.

Sunt vehiculele care au montate pe ele motoare care

propulsie.

le genereazd, fo4a de

Locomotivele au rolul numai de a remorca sau de a impinge un convoi de

vagoane.

Automotoarele folosesc cutia atdt pentru addpostirea motorului, c6t gi pentru transportul cdlStorilor. Clasifi carea locomotivelor:
Sisteme de tracJiune

Turbin[ cu gaz

Legenda abrevierilor: Mp - motor cu piston Te - transmisie electricd Tm - transmisie mecanicd Cc - curent continuu Mf - curent monofazat

Ta Th Td Ca -

Tf-

turbind cu abur transmisie hidraulicd transmisie directd curent alternativ

curenttrifazat
"(

1.2.1. Tracfiunea cu abur. Energia termo - chimicd a combustibilului se transformd in cazan in energie termicS, in motor se transformi in lucru mecanic interior, prin aderen{d roatd - qini se transformd in lucru mecanic exterior, care de fapt este forfa de tracliune. Motor Cazan Aderenld lucru mecanic interior lucru mecanic exterior Combustibil energie termicd = = = + fo(a de tracliune la roatd Pierderile de randament se produc in cazan, motor qi la aderenld. 1.2.2. Trac{iunea cu motor Diesel.

Energia termo - chimicd a combustibilului este transformatd direct in lucru mecanic interior, care prin transmisie qi aderen{6 se transformd in for!6 de tracliune. Motor Aderen!a Combustibil + lucru mecanic interior + lucru mecanic exterior + for{a de trac{iune Ia rcald in exploatarea curentd, rezistenlele la miqcare variazdin limite foarte largi, deci gi forlele de tracliune necesare variazd. in aceleaqi limite. Deoarece este necesar ca motorul sd poatd merge qi in timpul staJiondrii locomotivei, se impune ca intre motorul propriu zis qi roata motoare sd se interpund un sistem de transmisie cu posibilitdli de cuplare - decuplare, dupd cum urmeaz6: Transmisie mecanici - aplicatd la automotoare:

Transmisie electricl

- aplicatd la locomotivele

Diesel

- electrice:

Transmisie hidraulici

- aplicatd la locomotivele

Diesel

- hidraulice:

Transmisie hidraulicb

Pierderi de randament se produc in motor, in agregatele intermediare qi la aderenla roatd,- gin6. Tipuri de locomotive Diesel - electrice folosite in Rom6nia: LDE 1500 CP; LDE, 2100 CP; LDE 3000 CP; LDE 4000 CP. Tipuri de locomotive Diesel - hidraulice folosite in Romdnia: LDH 400 CP; LDH 700 CP; LDH 1250 CP.
1.2.3. Tracfiunea electricl. Sursa de energie este exterioarl, fiind preluatd printr-o linie de contact.

L)

relea publicd de energie electricd de inaltd tensiune

fir

de contact

cale de rulare

Substaliile de tracJiune au transformatoare qi redresoare (in aazul trac{iunii cu curent continuu). Linia de contact poate fi la sol in zonele necirculabile sau suspendatd pe st61pi. - (a) $i (b) in linie curentb - (c) si (d) in sta{ii - (u) pentru distanle reduse intre st6lpi, prinderi mai simple - (b) pentru distan{e sporite intre stdlpi, prinderi mai complexe - (c) catenare susJinute de cablu - (d) catenare suslinute de grinzi cu zdbrele

T T

fir

de suslinere

(purtitor)

']

In RomAnia, releaua are 25 KV qi 50 Hz. Locomotivele electrice au 3400

5100 KW.

sau

1.2.3. Trac{iunea cu turbine cu gaz. Sursa de energie este o turbind cu gaze montatd pe locomotivd. Turbinele au randamentul maxim la 5000 8000 rotalii pe minut, deci se impune introducerea reductoarelor intre turbind gi osia motoare. Acest sistem de trac{iune nu este utilizat pe re{eaua feroviard din Romdnia.

2. Instalafii de acfionare, control qi asigurare folosite conducere a circulafiei trenurilor.

in activitatea de

2.1. Introducere in sistemul de transport ghidat, vehiculele ce se deplaseazd pe un traseu nu au posibilitatea evitdrii unui obstacol. Datoritd maselor mari in miqcare (care uneori depdqesc 2000 tone), cu viteze de peste 100 Km / h gi a coeficientului redus de frecare, distanla de frAnare in fala obstacolelor este de 800 - 1000 m. Av6nd in vedere faptul cd circulalia se desfrqoard, ziua gi noaptea in orice condilii meteorologice, se impune necesitatea asigurdrii gabaritului de liberd trecere pe o lungime suficient de mare pentru a se evita ciocnirea cu alte vehicule sau
obstacole.

Deoarece pe traseele chiar in aliniament noaptea qi in condilii de vizibilitate reduse nu se poate asigura vizibilitatea Ia distanJe mari, s-a inlocuit circula\ia "la vedere" cu circula{ia pe bazd de semnale. Din punct de vedere al construcliei, amplasdrii qi funcliondrii, semnalele au evoluat odatd cuviteza, tonajul, intensitatea traficului qi gradul de siguranld necesar. Latrafic qi viteze reduse, semnalizarea trebuia sb asigure: - vizibilitatea ziua qi noaptea, in orice condilii meteorologice; - funclionarea semnalelor prin interven{ia oamenilor; - amplasarea semnalelor la distanle care sd asigure parcursuri libere c6t mai lungi; - posibilitateablocdrii parcursurilor libere prin intervenlia oamenilor. Rezultd cd fiecare semnal trebuia sd fie supravegheat gi manevrat manual. Deoarece parcursul liber era distanla dintre stalii, capacitatea de circulalie era redusS. S-a impus reducerea parcursului liber prin introducerea a noi puncte de seclionare: posturi de rcavizare gi halte de miqcare. Acest fapt a condus la sporirea personalului care asigura manevrarea semnalelor, concomitent cu reducerea vitezei comerciale datoritd opririlor frecvente. Aclionarea, controlul qi blocarea semnalelor de la distan!6 - metodd aplicabild pe incinta unei stalii, a constituit prima etapd de conducere centralizatd a circulaliei. Pentru reducerea distan{elor dintre punctele de secJionare - cu asigurarea totuqi a distan{ei de fr6nare, s-a introdus sistemul de semnalizare semiautomatd, care a eliminat parlial interven{ia omului. Noile sisteme de centralizare qi semnalizare trebuie sd asigure: - acfionarea, blocarea qi controlul semnalelor gi aparatelor de cale de la distan{d in ritmul vitezelor qi frecvenJei traficului actual;

in

amplasarea semnalelor astfel ca sd asigure distan{e de circulalie cdt mai reduse, dar cel puJin egale cu spa{iul de frdnare; inlocuirea muncii manuale cu automate de cale care corespund intrutotul noilor viteze qi frecvenle ale traficului; transmiterea pe locomotivd a indicaliilor semnalelor din lungul ciii; asigurarea frdndrii qi opririi automate a trenurilor la orice depdqire a semnalelor ce ordond oprirea; asigurarea controlului automat gi permanent al poziliei semnalelor, macazurilor qi trenurilor. acest scop, $ina a mai cdpdtat o funcliune: conductor electric pentru

circuitele de cale. 2.2. Clasific a rea q i sem nifi ca[ia s em n a lelor. Semnalele primite de materialul rulant in circulalie trebuie sd fie receplionate de cdtre mecanic in orice condilii meteorologice sau de vizibilitate. Semnalele pot fi optice qi / sau acustice. Semnalele optice ac\ioneazd prin: culoare, formd, pozilie qi numdr de indicafii. Ziua, semnalele optice sunt: luminile semnalelor, bra{ele semafoarelor, paletele semnalelor de manevrd gi prevestitoare, discurile, stegule{ele, paletele gi discurile de
acoperire a liniei qi indicatoarele. Noaptea, semnalele optice sunt luminile de diferite culori ale semnalelor gi felinarelor. Culori debazd,- cu semnificalii specifice: ro$u - ordond oprirea materialului rulant frr6, a depdgi semnalul; galben - atenfie, reduce viteza in vederea opririi. Semnalul urmitor ordond oprirea; verde - permite circulalia cu viteza stabilitd; albastru - ordond oprirea manevrei; alb albdstrui - permite circulalia de manevrd in incinta staliei; alb simplu - lumind de control in spatele semnalelor; alb mat - felinarele schimbdtoarelor de cale qi ale opritorilor. Semnalele acustice aclioneazd, prin sunete de diferite durate qi intensitdli: fluiere, clacsoane, sirene (la locomotive, automotoare, drezine), sonerii gi clopote la cantoane qi capsele pocnitoare. Toate semnalele se amplaseazd,pe partea dreaptd a cdii.

2.3. Instalafii de semnalizare, centralizare, bloc semiautomate. Materialul rulant circulS pe porfiunea dintre doud semnale in condi{iile ordonate de acestea. Postul de bloc semiautomat este format din: - un semafor cu bra! pentru fiecare sens de circulafie;

- o -

cabini cu instalalii de manewd

a semnalelor qi cu instalalii

de

telecomunica{ii; instala{ii, cabluri, circuite de cale.

"6,

..t

2.4. Instalafii de centralizare electrodinamici. Sunt instalaliile care utilizeazd enersia electricd pentru aclionarea qi controlul de la distan{6 apoziliei macazurTlor qi a indicaliilor semnalelor. Se compun din: - electromecanisme de macaz; - circuite de cale; - semnale luminoase colorate;

relee.

Drumul pe care trebuie sd-l efectueze un vehicul se numeqte parcurs de circula{ie. Semnalele pot permite efectuarea parcursului numai dupd pozilionarea
corectd gi inzdvor drea macazelor. Macazele pot fi manevrate de la distanld fie individual, fie prin comandarea corespunzdtoare numai a celor de la inceputul qi sfdrqitul parcursului, celelalte macaze conjugate, manevrdndu-se automat pe pozilia corespunzdtoare parcursului stabilit.

itr

cabina

de

centralizare se afl6

luminoschemd

ce cuprinde poziliile

macazelor qi semnalelor. Circuitele de cale folosesc ginele drept conductoare de curent gi asigurd: controlul secliunilor izolante; controlul integritdlii qinelor; legdtura continud, automatd intre trenuri qi semnalele luminoase; transmiterea pe locomotivd a indicaJiilor semnalelor montate in lungul cdii. Circuitele de cale cuprind: circuitul de alimentare; circuitul de recepJie; ginele de cale feratd care asigurd legdtura intre circuitele de alimentare qi de recep{ie. Pentru conducerea centralizatd a circulaliei, linia curentd a fost impdr{itd in sectoare de bloc de linie sau de sta{ie, cu ajutorul joantelor izolante.

3. No{iuni privind calea de circulafie. Principalele funcliuni ale cdii sunt: asigurarea ruldrii, ghiddrii gi tracliunii. Elementele componente ale cdii trebuie sd asigure: - men{inerea distanlei dintre qine; - repartizarea redusd a incdrcdrilor de la vehicul (10 - 25 tone / osie) la terasament (1 -2 daN / cm'); - men{inerea geometriei cdii in plan orizontal, vertical qi in profil transversal. Calea este alcdtuitd din:

qine;

traverse; prism de piatrd spartd; materiale mdrunte de prindere.

(.v'
{,..