Definirea persoanelor varstnice Sunt considerate a fi persoane vrstnice, cele care se afl n perioada n care se manifesta un declin pe plan

fiziologic, psihologic i social, ca urmare a evoluiei fireti din punct de vedere biologic. mbtrnirea este ansamblul proceselor pe care le sufer un organism, dup faza sa de dezvoltare. Persoana vrstnic - n conformitate cu art. 1 din Legea nr.17/2000, este persoana care a mplinit vrsta legal de pensionare. Organizaia Mondial a Sntii consider vrsta mijlocie, medie sau de tranziie, ca fiind vrsta pn la 59 de ani, iar perioada vrstnic fiind ntre 60 i 74 de ani. Evaluarea persoanelor varstnice pentru acordarea dreptului de protectie sociala Conform grilei nationale pentru evaluarea nevoilor persoanelor varstnice, acestea sunt clasificate in trei categorii. Pentru fiecare activitate evaluata se identifica trei posibilitati notate astfel: 0 - activitate facuta fara ajutor, n mod obisnuit si corect; - nu necesita supraveghere si ajutor. 1 - activitate facuta cu ajutor partial si/sau mai putin corect; - necesita supraveghere temporara si/sau ajutor partial. 2 - activitate facuta numai cu ajutor; - necesita supraveghere permanenta si/sau ajutor integral Pe baza acestor criterii urmeaza a se stabili gradele de dependenta prin evaluarea statusului functional, senzorial si psihoafectiv al persoanei vrstnice. 1. Evaluarea statusului functional cu privire la activitatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi se realizeaza prin observatia asupra activitatilor efectuate de persoana vrstnica, fara ajutorul altei persoane. Ajutoarele materiale si tehnice, respectiv ochelari, proteze auditive, baston, cadru etc. sunt considerate ca fiind utilizate de persoana evaluata. 2. Evaluarea statusului senzorial si psihoafectiv este necesara avndu-se n vedere conditia obligatorie de integritate psihica si mentala a persoanei vrstnice pentru a fi apta sa efectueze activitatile de baza si instrumentale ale vietii de zi cu zi. 3. Fiecare activitate evaluata n Grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor vrstnice se cuantifica cu cifrele 0, 1, 2. 4. Se recomanda ncadrarea persoanelor vrstnice evaluate n urmatoarele grade de dependenta: a) gradul IA - persoanele care si-au pierdut autonomia mentala, corporala, locomotorie, sociala si pentru care este necesara prezenta continua a personalului de ngrijire;
1

b) gradul IB - persoanele grabatare, lucide sau ale caror functii mentale nu sunt n totalitate alterate si care necesita supraveghere si ngrijire medicala pentru marea majoritate a activitatilor vietii curente, noapte si zi. Aceste persoane nu si pot efectua singure activitatile de baza de zi cu zi; c) gradul IC - persoanele cu tulburari mentale grave (demente), care si-au conservat n totalitate sau n mod semnificativ facultatile locomotorii, precum si unele gesturi cotidiene pe care le efectueaza numai stimulate.Necesita o supraveghere permanenta, ngrijiri destinate tulburarilor de comportament, precum si ngrijiri regulate pentru unele dintre activitatile de igiena corporala; d) gradul IIA - persoanele care si-au conservat autonomia mentala si partial autonomia locomotorie, dar care necesita ajutor zilnic pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi; e) gradul IIB - persoanele care nu se pot mobiliza singure din pozitia culcat n picioare, dar care, o data ridicate, se pot deplasa n interiorul camerei de locuit si necesita ajutor partial pentru unele dintre activitatile de baza ale vietii de zi cu zi; f) gradul IIC - persoanele care nu au probleme locomotorii, dar care trebuie sa fie ajutate pentru activitatile de igiena corporala si pentru activitatile instrumentale; g) gradul IIIA - persoanele care se deplaseaza singure n interiorul locuintei, se alimenteaza si se mbraca singure, dar care necesita un ajutor regulat pentru activitatile instrumentale ale vietii de zi cu zi; n situatia n care aceste persoane sunt gazduite ntr-un camin pentru persoane vrstnice ele sunt considerate independente; h) gradul IIIB - persoanele care nu si-au pierdut autonomia si pot efectua singure activitatile vietii cotidiene. ngrijirea persoanelor vrstnice n camin se poate realiza dupa cum urmeaza: - persoanele ncadrate n gradele de dependenta IA, IB si IC sunt ngrijite n sectii pentru persoane dependente; - persoanele ncadrate n gradele de dependenta IIA, IIB si IIC sunt ngrijite n sectii pentru persoane semidependente; - persoanele ncadrate n gradele de dependenta IIIA si IIIB sunt ngrijite n sectii pentru persoane independente. Asistenta sociala a persoanelor varstnice este reglementata de Legea nr 17/2000 modificata si republicata, in baza dispozitiilor Legii nr. 281/2006. prin care se stabilesc serviciile sociale asigurate persoanelor varstnice la domiciliu, in institutii rezidentiale, centre de zi, cluburi pentru varstnici, apartamente si locuinte sociale.

La nivel local mecanismele legislative care permit autoritatilor sa aloce fonduri organizatiilor neguvernamentale pentru serviciile sociale pe care le acestea le furnizeaza comunitatii sunt: legea 34/1998, legea 350/2005, legea 17/2000, legea 215/2001, OG 68/2003, Legea 272/2004. Din cercetarea cantitativa a reiesit ca un numar de 24 de respondenti considera ca administratia publica locala nu are instrumente/mecanisme de externalizare a serviciilor sociale si numai 9 au apreciat ca acestea exista. In opinia respondentilor aceste mecanisme sunt: achizitie publica pentru asigurarea serviciilor sociale, intalniri lunare si semestriale cu reprezentantii ONGurilor, concurs de proiecte organizat de primarie, contracte de servicii. In Hotararea de Guvern nr.1826 din 22 dec.2005, pentru aprobarea Strategiei nationale de dezvoltare a serviciilor sociale, se precizeaza sustinerea conlucrarii cu furnizorii de servicii sociale din sectorul nonprofit, precum si cu miscarea asociativa din randul beneficiarilor de servicii etc. Pe langa aceasta legislatie exista o serie de Hotarari ale Consiliilor Locale prin care se acorda finantare directa sau indirecta (plata utilitatilor, oferirea de spatii etc.) organizatiilor neguvernamentale care furnizeaza servicii sociale. De asemenea sunt Hotarari ale Consiliilor Locale care reglementeaza activitatea Directiilor Generale de Asistenta Sociala sau Serviciilor Publice de Asistenta Sociala in care se prevede ca se pot realiza parteneriate cu reprezentantii societatii civile pentru derularea programelor de asistenta sociala. Conditii de acordare de asistenta sociala persoanelor varstnice Se acorda in baza anchetei sociale realizate de catre un colectiv format din 2 asistenti sociali din cadrul consiliului local sau de la directia generala judeteana sau a municipiului Bucuresti. In situatia persoanelor varstnice dependente colectivul se va completa in mod obligatoriu cu medicul specialist al persoanei respective. Dreptul de asistenta sociala pentru persoanele varstnice se stabileste si cu respectarea criteriilor prevazute in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice reglementata de HG nr. 886/2000.

Serviciile sociale pot fi:

servicii privind, in principal, ingrijirea persoanei, prevenirea marginalizarii sociale si sprijinire pentru reintegrare sociala, consiliere juridica si administrativa, sprijin pentru plata unor servicii si obligatii curente, ingrijirea locuintei si gospodariei, ajutor pentru menaj, prepararea hranei; servicii socio-medicale privind, in principal, ajutorul pentru realizarea igienei personale, readaptarea capacitatilor fizice si psihice, adaptarea locuintei la nevoile persoanei varstnice si antrenarea la activitati economice, sociale si culturale, precum si ingrijirea temporara in centre de zi, aziluri de noapte sau alte centre specializate; servicii medicale, sub forma consultatiilor si ingrijirilor medicale, sunt acordate in baza reglementarilor legale privind asigurarile sociale de sanatate. Serviciile sociale de consiliere, in vederea prevenirii marginalizarii sociale si pentru reintegrare sociala, se asigura fara plata unei contributii, ca un drept fundamental al persoanelor varstnice, de catre asistenti sociali.

Tipurile de servicii si costul acestora se stabilesc de consiliile locale. Modalitati de obtinere Dreptul la asistenta sociala in caminele pentru persoane varstnice se stabileste pe baza anchetei sociale cu respectarea criteriilor stabilite in grila nationala de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice (H.G nr.886/2000) si se aproba de catre : a. primar - pentru institutiile de asistenta sociala aflate in administrare b. directorul general al directiei generale de munca solidaritate sociala si a familiei - pentru asistenta sociala acordata de asociatiile si fundatiile romane care au primit transferuri din fonduri gestionate de Ministerul Muncii Solidaritatii Sociale si Familiei; Persoanele varstnice care beneficiaza de serviiciile oferite de caminele pentru persoane varstnice si care dispun de venituri proprii au obligatia sa plateasca lunar o contributie de intretinere, stabilita pe baza costului mediu lunar de intretinere. Conform art. 3.din Legea nr. 17/2000, privind asistenta sociala a persoanelor varstnice - Beneficiaza de prevederile prezentei legi persoana varstnica, definita la art. 1 alin. (4), care se gaseste in una dintre urmatoarele situatii:
4

a) nu are familie sau nu se afla in intretinerea unei sau unor persoane obligate la aceasta, potrivit dispozitiilor legale in vigoare; b) nu are locuinta si nici posibilitatea de a-si asigura conditiile de locuit pe baza resurselor proprii; c) nu realizeaza venituri proprii sau acestea nu sunt suficiente pentru asigurarea ingrijirii necesare; d) nu se poate gospodari singura sau necesita ingrijire specializata; e) se afla in imposibilitatea de a-si asigura nevoile sociomedicale, datorita bolii ori starii fizice sau psihice. Nevoile persoanelor varstnice se evalueaza prin ancheta sociala care se elaboreaza pe baza datelor cu privire la afectiunile ce necesita ingrijire speciala, capacitatea de a se gospodari si de a indeplini cerintele firesti ale vietii cotidiene, conditiile de locuit, precum si veniturile efective sau potentiale considerate minime pentru asigurarea satisfacerii nevoilor curente ale vietii. Nevoile persoanelor varstnice aflate in situatia de pierdere totala sau partiala a autonomiei, care pot fi de natura medicala, sociomedicala, psihoafectiva, se stabilesc pe baza grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice, care prevede criteriile de incadrare in grade de dependenta. Documente necesare Asistenta sociala pentru persoana varstnica se acorda la cererea persoanei varstnice interesate, a reprezentantului legal al acesteia, a instantei judecatoresti, a personalului de specialitate din cadrul consiliului local, a politiei, a organizatiei pensionarilor, a unitatilor de cult recunoscute in Romania sau a organizatiilor neguvernamentale care au obiect de activitate asistenta sociala a persoanelor varstnice. Caminele pentru persoane varstnice sunt organizate in baza Legii nr.17/2000 pe sectii pentru:
o o o

persoane dependente; persoane semidependente; persoane care nu sunt dependente;

Acte necesare pentru obinerea serviciilor pentru persoanele vrstnice defavorizate (actele menionate mai jos fac parte dintr-o list general care poate varia n funcie de serviciul solicitat):

B.I./ C.I./ C.N. al beneficiarului i pentru membrii (ale persoanelor mpreun cu care locuiete) n copie ;

familie

recomandarea medicului de familie / medicului specialist / serviciilor de urgen pentru ngrijiri medicale la domiciliu n original; certificat de cstorie al beneficiarului n copie ; certificat de deces al soiei/ soului beneficiarului n copie, daca este cazul ; hotrre de divor, n copie, daca este cazul; cuponul de pensie i decizia de pensionare/ decizia asupra capacitii de munc ale beneficiarului n copie ; acte doveditoare pentru veniturile realizate de membrii familiei beneficiarului (ale persoanelor mpreun cu care locuiete) n copie ; daca este cazul, cetificatul de ncadrare ntr-o categorie de persoane cu handicap/ invaliditate n copie ; dupa caz, decizia de instituire a tutelei / curatelei n copie; actul de identitate al tutorelui/ curatorului, n copie; acte relevante pentru situaia socio medical a beneficiarului / familiei sale; actul de proprietate a locuinei sau actul n baza cruia persoana vrstnic locuiete la adresa, n copie, pentru a dovedi c persoana vrstnica nu are ntreintor legal ca urmare a incheierii unui contract de ntreinere

Cuantum Costul mediu lunar de intretinere se stabileste anual de catre consiliile locale si/sau judetene, dupa caz, inainte de adoptarea bugetelor proprii. (Legea 17/2000 - Republicata). Costul mediu lunar de intretinere se stabileste in functie de gradul de dependenta al persoanei varstnice ingrijite si are in vedere cheltuielile de intretinere, pentru hrana si gospodarie, obiecte de inventar, echipament si cazarmament, materiale sanitare si altele asemenea, in conformitate cu clasificatia bugetara specifica bugetelor autoritatilor administratiei publice locale. Persoanele varstnice care au venituri si sunt ingrijite in camin datoreaza contributia lunara de intretinere in cuantum de pana la 60% din valoarea veniturilor personale lunare, fara a se depasi costul mediu lunar de intretinere aprobat pentru fiecare camin. Dreptul la asistenta sociala in institutiile de asistenta sociala pentru persoane vartnice se stabileste pe baza anchetei sociale si a certificatului de incadrare intr-o categorie de handicap. Costul mediu lunar de intretinere in centrele rezidentiale pentru persoanele cu handicap este de 1.724 lei (Ordin 619/2008).

mbtrnirea populaiei n Romnia mbtrnirea populaiei la nivelul judeului Bacau Populatia Romaniei este in declin inca din 1990, natalitatea a inceput sa scada (inprezent: 1,3 copii la o femeie, in loc de 2,1, care ar asigura inlocuirea populatiei) dincauza unor factori multipli precum migratia, schimbarea modelelor de viataprofesionala, liberalizarea avorturilor, problemele sociale si economice, etc. Populatia Romaniei se va reduce cu 2,3 milioane de persoane pana in anul 2025, iar pondereal ocuitorilor cu varste de peste 65 de ani va creste continuu, se arata intr-un studiu al Bancii Mondiale (BM) privind situatia demografica din Europa de Est si fosta Uniune Sovietica. Varstnicii propriu-zisi, adica cei care au implinit cel putin 65 ani ii vom considera ca fiindvarsta a treia. Aceasta populatie a crescut constant in ultimii 17 ani cu peste 30%, de la un efectiv de 2,4 milioane la unul de 3,2 milioane (la mijlocul anului 2007). Rata medie anuala carecorespunde acestei cresteri este de 8 persoane la fiecare 1000 persoane de varsta a treia in fiecare an. Rata cresterii a fost chiar mai mare la varstnicii batrani de peste 75 ani si mai ales acelor foarte batrani care au depasit 80 ani. Ultima din categorii o vom considera in cele ce urmeaza varsta a patra. Astfel intre 1990 si 2007 numarul bat ranilor peste 75 ani a crescut de la aproape un milion la 1,3 milioane (cu o rata medie anuala de 9 la mie) iar a celor peste 80 ani de la 410 mii la 587 de mii (cu o rata medie anuala de 10 la mie). Si in judetul Bacau populatia este imbatranita, sunt comune in care varstnicii depasesc 30% din totalul populatiei intregistrate la evidenta populatiei. De aceea suntem responsabili sa tragem un semnal de alarma in vederea dezvoltarii serviciilor in functie de nevoile socio medicale pe care le au persoanele varstnice. Conform Biroului Judetean de administrare a bazelor de date pentru evidenta persoanelor Bacau, populatia totala a judetului Bacau in anul 2010 este de 755.136 locuitori din care 130.053 persoane varstnice. O repartizare a numarului acestora in principalele localitati din Bacau este prezentata mai jos: n NUME r oras/ cr comuna t pes te 91 ani 81 90 ani 71 61 70 80 ani ani 6 TOTAL luni - PERSOA 60 NE ani din care persoa ne varstn ice % varstni ci din totalul popula tiei 13.35
7

ORASE 1 BACAU

197 265 986 136

1715

197939

26416

2 3 4 5 6 7

BUHUSI

32

COMANES 19 TI DARMAN 13 ESTI MOINESTI 23 ONESTI SLANIC MOLDOV A TG.OCNA 38 8

4 6 381 141 5 339 126 3 329 101 9 383 156 2 566 289 3 75 312

99 182 6 189 2 120 2 203 2 454 6 454

23 1815 0 2160 1 1218 7 2167 1 4817 6 4479

21804 25114 14750 25671 56219 5328

3654 3513 2563 4000 8043 849

16.76 13.99 17.38 15.58 14.31 15.93

22

320 101 124 3 4

1094 8

13547

2599

19.19

a) Dupa mediul de proveninta a persoanelor varstnice - 47.73 % locuiesc in mediul urban - 52.28 % locuiesc in mediul rural b) Dupa varsta: - 15.81% din totalul populatiei din mediul urban, o reprezinta persoanele varstnice (peste 60 ani) - 20.78% din totalul populatiei din mediul rural, o reprezinta persoanele varstnice (peste 60 ani) Principalele aglomerari urbane se intalnesc in cele 3 municipii (Bacau, Moinesti si Onesti) si 5 orase (Buhusi, Comanesti, Darmanesti, Slanic Moldova, Targu Ocna) , unde sunt si principalele centre pentru forta de munca. Daca analizam rural urban observam ca populatia varstnica este mult mai mare in mediul rural decat in urban. Acest lucru sugereaza ca in judet se inregistreaza o puternica migratie, in cea mai mare parte din zonele rurale, acolo unde ramane in urma populatia imbatranita si cu un grad crescut de dependenta. Cea mai imbatranita zona se afla in sud-estul judetului, unde persoanele varstnice reprezinta intre 20 si 30 % din totalul populatiei.

Comunitatile cele mai imbatranite cu peste 30% persoane varstnice sunt: Dealu Morii Motoseni Strugari Filipesti Glavanesti Filipeni Huruiesti Damienesti Vultureni Scorteni Serviciile existente sunt minime si inadecvate, daca nu chiar inexistente, mai cu seama in mediul rural. Se propune evaluarea nevoilor varstnicilor pentru a putea fi acoperite, in conditiile resurselor disponibile si a constringerilor locale. Persoana varstnica privita in ansamblul ei este multiplu dezavantajata si adesea gresit inteleasa: scaderea capacitatilor fizice nu inseamna handicap si uneori nici boala, scaderea resurselor financiare are un efect frustrant si care ii afecteaza stima de sine, retragerea din viata activa ii creeaza sentimente de inutilitate iar destramarea familiei prin desprinderea copiilor din nucleul familial si uneori prin decesul partenerului ii creeaza sentimente de abandon si izolare. La toate aceste probleme trebuie sa se gaseasca o rezolvare profesionista astfel incat batranilor sa li se asigure o viata decenta si demna.

Servicii integrate pentru varstnici

Fundatia Vodafone Romania si Fundatia de Sprijin Comunitar din Bacau a lansat un nou program pentru sprijinirea persoanelor in varsta, Servicii integrate pentru varstnici. Prin acest program, persoanele in varsta din municipiul Bacau, cu probleme de sanatate sau aflate in dificultate, beneficiaza de servicii de asistenta medicala si ingrijire la domiciliu, servicii speciale de recuperare si servicii de asistenta sociala. Ne bucuram sa sustinem activitatea desfasurata de Fundatia de Sprijin Comunitar in beneficiul varstnicilor din Bacau, continuand astfel angajamentul Fundatiei Vodafone Romania de a fi cat mai aproape de nevoile comunitatii. In cadrul programului Servicii integrate pentru varstnici ne prop unem ca pe parcursul anului 2008 sa ajutam aproximativ 350 de varstnici lunar, asigurandule acestora medicamente si servicii sociale, medicale si de recuperare. Fundatia Vodafone Romania va investi 35.000 EUR in acest program, care are ca scop imbunatatirea calitatii vietii pentru persoanele in varsta, a spus Elena Serban, Director Fundatia Vodafone Romania. Principiile care stau la baza acestui proiect sunt -respectarea drepturilor si a demnitatii omului; -asigurarea autodeterminarii si a intimitatii persoanelor beneficiare; - abordarea individualizata in functie de nevoile persoanei varstnice; -participarea persoanelor beneficiare; -recunoasterea valorii fiecarei persoane; -orientarea pe rezultate; -imbunatatirea continua a calitatii serviciilor acordate; In Bacau si in 8 comune din zona de est a judetului, Fundatia Sprijin Comunitar a implementat un proiect de servicii socio-medicale adresate varstnicilor. In Bacau a fost creat un serviciu in spitalul judetean pentru externarea dirijata a cazurilor ce necesita ingrijire la domiciliu. Asistentul medical FSC din spital face si programari si insoteste batranii din zona rurala care vin la spital pentru consultatii sau internare. Cazurile externate sunt supuse analizei unei echipe mixte de asistent social, medical si medic geriatru, care stabilesc necesarul si programul de ingrijire la domiciliu. Interventia la domiciliu variaza de la simpla asigurare a igienei personale si a locuintei pana la interventie specializata de schimbare a pansamentelor, curatare a plagilor, perfuzii etc. realizate de asistente medicale. Cazurile recuperate beneficiaza ulterior de program de recuperare fizica in cadrul Centrului de zi pentru Varstnici din Bacau iar dupa restabilirea starii de sanatate
10

de program de socializare in cadrul aceluiasi centru respectiv in cadrul Clubului Seniorilor din comuna Motoseni. Pentru zona rurala a fost infiintat un serviciu de transport cu patru microbuze care ofera gratuit deplasari la medicul de familie, spital, institutii judetene. Tot in cadrul proiectului a fost deschis un Centru de Excelenta in ingrijiri la domiciliu la Bacau, in cadru caruia au fost calificate 40 de persoane din comunele mentionate care au fost angajate de FSC formand echipele de ingrijire la domiciliu din comunele mentionate si din Bacau ce ofera servicii specializate unui numar mediu de 200 de batrani zilnic. Fundatia de Sprijin Comunitar desfasoara programe de ingrijire a varstnicilor inca din anul 1997 in urma identificarii acestei nevoi in cadrul comunitatii. Toate aceste servicii sunt oferite gratuit de catre profesionisti, Fundatia de Sprijin Comunitar fiind prima organizatie din Moldova acreditata sa ofere acest gen de servicii de ingrijire la domiciliu. Parteneriatul cu Fundatia Vodafone Romania a dat posibilitatea continuarii activitatii in beneficiul acestei categorii sociale dezavantajate, raspunzand astfel nevoilor comunitatii din care facem parte. Programul Servicii integrate pentru varstnici ofera servicii complete si specializate, care asigura preluarea pacientului, de la externalizarea acestuia din spital, acordarea de servicii medicale si sociale la domiciliu urmand indicatiile medicului curant, apoi recuperarea si reintegrarea persoanei in cadrul Centrului de Zi. Printre nevoile regasite la toate esantioanele , enumaram, in ordinea importantei acordate de beneficiari, urmatoarele: insuficienta veniturilor raportate la preturi foarte mari la produsele de baza si preturi mari la utilitati (gaze/lemne, energie electrica etc) si impozite si taxe mari; probleme de natura sociala: conflictul dintre generatii, nepasarea autoritatilor, coruptia, nerespectarea legii, neacordarea drepturilor cuvenite; probleme de natura medicala: cardiace, neurologice, digestive, respiratorii, vedere, auz, mintale, cancer etc. care ii fac sa devina dependenti de cei din jur; lipsa/ insuficienta serviciilor sociale in comunitati : servicii de ingrijire la domiciliu sau asistent personal; Probleme ale sistemului medical care ii afecteaza: medicamente scumpe, retetele compensate ce nu pot fi onorate, accesul limitat la medicamente mai bune, acestea fiind foarte scumpe si de cele mai multe ori nu se compenseaza; insuficienta serviciilor de recuperare probleme cu locuinta: igienizare, sunt deteriorate etc alimentatia precara; relatiile din familie si cu vecinii singuratatea; nevoia de implicare in activitati sociale: o recreative, de petrecere a timpului liber, de socializare
11

o civice, utile societatii, de implicare in problemele cotidiene; o aducatoare de profit. o locuri de munca pentru pensionari lipsa sau insuficienta informatiilor ajutor in procurarea si schimbarea unor piese de schimb casnice siguranta pe strazi; serviciile stomatologice nu sun t decontate de stat obtinerea protezelor (necesare la deplasare, aparate auditive, ochelari etc.); obtinerea biletelor de recuperare in statiuni; lipsa locuintei. Se constata o diferenta intre nevoile persoanelor din mediul rural si cele din mediul urban. Populatia vastnica din mediul rural , resimte urmatoarele nevoi/ probleme specifice: distantele mari de parcurs (in special in mediul rural) au mult pamant si nu-l mai pot munci plecarea copiilor la oras si in strainatate acces greoi la mijloacele de informare acces greoi la serviciile publice Populatia vastnica din mediul urban , resimte urmatoarele nevoi specifice: - nevoia de socializare intr-un cadru organizat (centre de zi) - nevoia de a participa la activiati culturale si artistice Specialistii in domeniu au enumerat urmatoarele nevoi prioritare ale populatiei varstnice: venituri insuficiente pentru un trai decent nevoia dezvoltarii serviciilor socio-medicale la domiciliu nevoia dezvoltarii serviciilor de recuperare nevoia dezvoltarii serviciilor de socializare in centre de zi ajutor financiar alimentatie deficitara asistenta in caz de urgenta recuperare la domiciliu si in centre specializate pentru persoanele deplasabile nevoia de reprezentare din partea autoritatii (in special in cazul incheierii de contracte) accesul limitat la informatiile specifice accesul in centrele rezidentiale probleme privind onorarea retetelor compensate si gratuite ingrijire rezidentiala lipsa personalului calificat
12

legislatia deficitara neimplicarea in activitati de socializare (voluntariat, centre de zi etc) costul transportului prea ridicat consumul de alcool violenta in famili

Serviciile de ingrijire la domiciliu sunt oferite in stransa colaborare cu medicii de familie sau curanti ai beneficiarilor si prin consultarea apartinatorilor acestora. Planul de interventie se aduce atat la cunostinta beneficiarului cat si al apartinatorilor si se implementeaza numai cu acordul acestora. In ce priveste activitatile din centrlele de zi acestea implica foarte mult beneficiarii in planificarea si stabilirea lor nu doar in desfasurare, astfel incat beneficiarii sa simta importanta implicarii si participarii lor. Multe dintre activitatile centrelor de zi au fost initiate chiar de beneficiari ceea ce le redat sentimentul importantei sociale si increderea in sine, pentru multi dintre ei acest centru devenind o a doua casa, sau chiar o noua familie pentru cei ramasi singuri. Pentru acordarea unor servicii de calitate si asigurarea unui management eficient, furnizorii publici si privati de servicii de ngrijire la domiciliu organizeaza Unitatea de ngrijiri la domiciliu. n functie de aria teritoriala si numarul de beneficiari, se pot organiza una sau mai multe Unitati de ngrijiri. Activitatea derulata n Unitatea de ngrijiri este coordonata de un manager de program. Responsabilitatea elaborarii si ndeplinirii prevederilor planului individual de asistenta si ngrijire, precum si a respectarii prevederilor contractului de servicii revine unui manager de caz. n scopul mentinerii persoanei vrstnice dependente la domiciliu, n mediul familiar de viata, o perioada ct mai lunga posibil, furnizorul de servicii de ngrijire, prin Unitatea de ngrijiri, acorda un set de servicii destinate asistarii persoanei vrstnice la ndeplinirea actelor curente de viata, prevenirii sau limitarii degradarii autonomiei functionale, prezervarii starii de sanatate, asigurarii unei vieti decente si demne. Standardele de calitate prezente se aplica Unitatii de ngrijiri la domiciliu, numita n continuare Unitate, responsabilitatea respectarii lor revenind furnizorului public sau privat care a organizat serviciile de ngrijire la domiciliu, numit n continuare Furnizor. Serviciile de asistenta medicala desfasurate de Fundatia de Sprijin Comunitar (FSC) sunt acreditate de catre Casa de Asigurari de Sanatate, astfel incat toate activitatile sunt desfasurate in conformitate cu cele mai riguroase standarde in domeniu. Aceste servicii sunt asigurate de asistente medicale specializate si cu experienta in domeniu, avand ca scop urmarea si finalizarea cu succes a tratamentelor medicale recomandate de catre medicii curanti. Ingrijirea specializata la domiciliu este un alt serviciu oferit persoanelor in varsta de acest program, prin care asistenti medicali si ingrijitoare calificate
13

efectueaza vizite regulate la domiciliul bolnavilor, pentru a urmari evolutia lor si pentru a le oferi sprijinul necesar. De asemenea, prin acest program, batranii pot beneficia si de servicii speciale in cadrul Centrului de zi Dr. Stefan Ciobanu, deschis in anul 2002. In centrul de zi, varstnicii pot participa la activitati recreative, de socializare dar si de recuperare - gimnastica medicala, electroterapie, kinetoterapie,reflexoterapie. Programul are si o componenta educationala, care isi propune promovarea unei imagini a varstnicilor ca persoane active, dornice si capabile de o viata sociala normala, in ciuda dificultatilor materiale pe care le intampina. Acest lucru va fi realizat prin editarea unui buletin informativ trimestrial care va fi distribuit catre toate mediile interesate. O alta componenta importanta a acestui program este promovarea voluntariatului in randul comunitatii si mai ales al adolescentilor si tinerilor din Bacau, pentru serviciile de asistentsociala. Pe parcursul anului trecut, Vodafone Romania a sustinut, ca sponsor, Gala Voluntarului si Targul ONG, doua dintre cele mai importante evenimente organizate de catre Fundatia de Sprijin Comunitar in Bacau. Conform Cartei Sociale Europene, protecia social pentru ansamblul populaiei, care privete, implicit, i persoanele vrstnice, vizeaz dreptul la protecia sntii, la securitatea social i medical, dreptul de a beneficia de servicii sociale. Protecia special a unor categorii de persoane se refer, pe lng copii, adolesceni, mame, familii, persoane handicapate, imigrani, i la persoanele vrstnice. Articolul 23 al Cartei, privitor la Dreptul persoanelor vrstnice la protecie social vizeaz msuri care s permit persoanelor vrstnice s rmn membri deplini ai societii ct mai mult timp posibil, prin inter mediul: a) unor resurse financiare suficiente care s le permit s duc o existen decent i s participe activ la viaa public, social i cultural: b) difuzrii informaiilor privind serviciile i facilitile disponibile pentru persoanele vrstnice i posibilitilor de a recurge la acestea. Msurile trebuie, de asemenea, s permit persoanelor vrstnice s aleag liber propriul stil de via i s duc o existen independent n mediul lor obinuit, atta timp ct doresc i ct acest lucru este posibil, prin: a) punerea la dispoziie a unor locuine corespunztoare nevoilor acestora i a strii lor de sntate sau sprijin adecvat n vederea amenajrii locuinei; b) ngrijirea sntii i servicii pe care starea acestora le impune. n fine, msurile trebuie s garanteze persoanelor vrstnice care triesc n instituii o asisten corespunztoare n privina vieii private i participarea la determinarea condiiilor de via n instituie. Fr ndoial, aceste cerine contureaz un standard maxim, care nu este
14

atins ns nici de rile cele mai dezvoltate. La dificultile aprute pe plan european i mondial legate de protecia social, n general, i a persoanelor vrstnice, n particular, n cazul Romniei sau adugat probleme suplimentare legate de perioada de tranziie economic, de insuficienele cadrului legislativ i ale celui instituional. n privina Legislaiei n domeniu s-au fcut progrese i a fost, n linii generale, elaborat cadrul juridic necesar, care a inut seama de normele europene. Menionm n context: Legea nr. 17/2000 privind asistena social a persoanelor vrstnice (conform acestei legislaii, persoanele vrstnice care se afl n imposibilitatea de a-i asigura nevoile sociale i sociomedicale, datorit strii fizice sau psihice, ori datorit veniturilor reduse, sau care nu se pot gospodri, ori necesit ngrijire specializat, beneficiaz de servicii de asisten social i ngrijire social medical asigurat, instituii speciale, ori dup caz, la domiciliu); Legea nr. 16/2000 privind nfiinarea, organizarea i funcionarea Consiliului Naional al Persoanelor Vrstnice; Legea nr. 34/1998 privind acordarea de subvenii asociaiilor i fundaiilor cu personalitate juridic care nfiineaz i administreaz uniti de asisten social(MMSS a alocat, n anul 200 9, suma de 19 645 243 mii lei pentru un numr de 71fundaii i 5 553 beneficiari, n scopul stimulrii i susinerii acelor proiecte care se adreseaz categoriilor defavorizate, n special persoanelor vrstnice aflate n situaie de dependen i care necesit ngrijiri la domiciliu); Legea nr. 705/2001 privind sistemul naional de asisten social (care are o seciune ce se refer la serviciile sociale); H.G. i ordine ale ministrului (MMSS) privind acreditarea persoanelor care acord ngrijire persoanelor vrstnice, stabilirea costului mediu lunar de ntreinere n cminele pentru persoanele vrstnice, evaluarea gradului de dependen. n ceea ce privete cadrul instituional i punerea n aplicare a legilor, se constat disfuncionaliti, dintre care unele au ca origine abordri de principiu defectuoase. Menionm n acest sens c, n recentul Plan Naional Anti -Srcie i Promovare a Incluziunii Sociale, printre principiile sau opiunile strategiei, unul se refer la necesitatea abordrii integrate a sistemului de protecie social , care s se centreze pe problem, cu posibiliti de planificare flexibil a suportului, prin prioriti contextuale. Se apreciaz c sistemul nostru de protecie social este excesiv de fragmentat instituional. Creterea eficienei sale este condiionat de identificarea cilor de reintegrare instituional. Caracterizrile generale ale sistemului de protecie social din Ro mnia au relevan direct i pentru protecia social a vrstnicilor: nivelul protec iei sociale n Romnia se afl sub nivelul european; starea material critic a unei nsemnate pri a populaiei impune, n continuare, o intervenie masiv din partea statului, ndeosebi n ceea ce privete mbuntirea condiiilor de via din instituiile de asisten social. Serviciile comunitare, structurile comunitare i nonguvernamentale de intervenie pentru ajutorul celor n nevoie sunt ntr-un stadiu incipient i se manifest timid fa de nevoile existente; exist nc un nalt
15

nivel al solidaritii intrafamiliale specific modelului tradiional al familiei romneti, model susinut de legislaia n domeniu. Una dintre direciile cele mai importante de cercetare, dar i de aciune n ceea ce privete protecia social a persoanelor vrstnice vizeaz combaterea srciei i promovarea incluziunii sociale. Totui, protecia social a persoanelor vrstnice nu a captat n mod deosebit atenia, aa cum est e cazul copiilor, tinerilor, grupurilor etnice. Problematica lor apare cel mai adesea implicit, cu excepia celei legate de sistemul de pensii. Finanarea asistenei sociale pentru persoanele vrstnice se face din urmtoarele fonduri: bugetare, pe principiul mpririi responsabilitii ntre administraia public central i cea local; tot de la bugetul de stat, pentru finanarea activitilor de asisten social desfurate de asociaii i fundaii romne cu personalitate juridic, precum i de unitile de cult recunoscute n Romnia i alte cheltuieli prevzute prin lege (legea privind asistena social a persoanelor vrstnice); de la bugetul local pentru situaii prevzute de lege; din asigurrile sociale de sntate, n condiii prevzute de lege; ale cminelor pentru persoane vrstnice; din contribuia lunar a persoanelor vrstnice, stabilit pe baza costului mediu lunar de ntreinere (60% din veniturile personale lunare). Instrumente standard de evaluare a nevoilor medico sociale 1. Hotararea de Guvern nr. 886 din 05.octombrie.2000 pentru aprobarea Grilei nationale de evaluare a nevoilor persoanelor varstnice 2. Ordinul nr. 491 din 23.mai.2003 pentru aprobarea Grilei de evaluare medicosociala a persoanelor care se interneaza in unitati de asistenta medico-sociale

16