Sunteți pe pagina 1din 11

SINOADELE ECUMENICE I IMPORTANA LOR PENTRU VIAA BISERICII PROF. ZGIRCEA MONICA AURELIA,SC.GEN.NR 4 VULCAN 1.

SINODUL DE LA NICEEA 325, incepe pe 20 mai 325 si a durat pana la 25 august acelasi an. La sedinta deschiderii oficiale si la cea de inchidere a asistat insusi imparatul Constantin. Sedintele oficiale ale Sinodului s-au tinut in sala de receptie a palatului imperial din Niceea, sub presedintia episcopilor Eustatiu al ntiohiei !32"-330# si le$andru al le$andriei !3%3-32&#.in biserica palatului sau, la care iau parte 3%& parinti, episcopi din tot imperiul inclusi' repre(entantii papei Sil'estru ) !3%"-335#, preotii *it si *incent. +intre episcopii occidentali, se remarca ,osius de Cordoba !Spania#, cel care fusese trimis de imparat la le$andria pentru a restabili pacea in -iserica Egiptului. Scopul sinodului este formularea e$plicita a credintei despre Sfinta .reime, in opo(itie cu in'atatura preotului erudit rie !cca. 25/-33/# din le$andria ,originar din Libia Egiptului, discipol indirect al ereticului episcop 0aul de Samosata, a fost instruit de preotul Lucian din ntiohia, un aderent al lui 0aul de Samosata, a a'ut colegi de studii pe Eusebiu al Nicomidiei, 1aris de Calcedon, .eognis de Niceea si Leontie al ntiohiei. +upa terminarea studiilor, a 'enit la le$andria, unde, a fost hirotonit diacon de episcopul 0etru, apoi preot de episcopul chila, primind postul de paroh la biserica -aucalis, cea mai insemnata din cele noua biserici ale le$andriei. rie 'a fi e$comunicat din cau(a subordinatianismului. % 0leaca din Egipt spre 0alestina la Eusebiu al Ce(areei. +e aici 'a pleca la Nicomidia, la fostul sau coleg de studii, Eusebiu al Nicomidiei. ,care sustinea ca 2iul nu este identic dupa fire cu .atal, fiind subordonat cestuia ca o cretura de ordin superior a .atalui. rianismul este o conceptie rational-omeneasca de intelegere a crestinismului. Se remarca in gandirea lui rie conceptii rationale gnosticofilo(ofice. Pr !" # $% %r%& % 'r %!% ()!* )r+'*,'r%$%%.D)+!%&%)-T'*'$ ( !.)r %(*% #r !" # )$ !%"r%'* ( !%!'(")*. +enumirea de .ata cuprinde ine'itabil in sine intaietatea sau superioritatea fata de 2iul. 2.F )$ % "r%'* / ! 0, !*' T'*'$) , /'r !) / ! 1 !*' L) , ci din nimic, fiind prima Sa creatura. 2iul are e$istenta inainte de timp, dar nu din eternitate, caci a e$istat un timp, cand El nu era. 3.D%" F )$ %(*% /)#' 1 !*' S' , "r%'*)r', schimbabil, marginit, imperfect si chiar capabil de a pacatui, El se bucura totusi de cinstea cea mai mare, deoarece prin 2iul, +umne(eu a creat toate, chiar si timpul. ".S",#)$ #%!*r) "'r% D)+!%&%) ' "r%'* #% F )$ %(*% "r%'* ' $)+ , fiindca +umne(eu cel prea )nalt nu putea crea uni'ersul material decat cu a3utorul unei fiinte intermediare. ceasta este o idee gnostica si eretica, dupa care materia este rea in sine, iar +umne(eul suprem nu se poate atinge direct de materie, caci s-ar intina de aceasta. 5.L' "r%'* %, F )$ ' #r + * +'r%* ' ( #)*%r%' "r%'*,'r% ' T'*'$) . 2iul poate fi numit si El +umne(eu, deoarece, datorita harului di'in pe care L-a primit de la .atal, a de'enit un F ) '/,#* 0 al .atalui. Ca atare 2iul are o / 0 ! *'*% +#r)+)*'*' din di'initatea .atalui. Sub influenta Sfantului tanasie, diacon de le$andria, sinodul afirma ca +umne(eu-2iul este de o fiinta 23,+,,)( (4 cu +umne(eu-.atal. +umne(eu-4nul, Care are o singura fire, e$ista ca .reime cele *r% #,(*'(% a'ind fiecare #r,#r %*'* )! "%, #%r(,!'$%. 2Cre(ul de la Niceea de'ine curind punctul de referinta al intregii traditii ortodo$e, in special al sinoadelor posterioare. E$ista parerea ca celelalte sinoade nu sint altce'a decit confirmarea si e$plicarea ortodo$iei de la Niceea. +e altfel, sinoadele ulterioare incep cu rostirea Simbolului de la Niceea. ctele sinodului nu s-au pastrat, dar Eusebiu al Ce(areii !in *ita Constantini# face o
% 2

)on 56mureanu, Lupta ortodo$iei contra arianismului, 7n Studii teologice nr. %-2, %8/%, p.%3-3% ).9.Coman, :i Cu';ntul S-a f6cut trup, .imi<oara, %883, cap. )) !,ristologia arian6 <i apolinarist6#

descriere pe larg a de(bateririlor. Sinodul promulga 2& de canoane3, care pre'ad, printre altele, sarbatorirea 0astelui in (i de +uminica, dar nu in acelasi timp cu pastele iudaic= organi(area -isericii dupa pro'inciile adminstrati'e ale imperiului= pre(enta a trei episcopi liturgisitori in hirotonia episcopala. IMPLICAREA SFANTULUI CONSTANTIN CEL MARE. 9aius 2la'ius *alerius urelius Constantinus !n. 2> februarie 2>2 ? d. 22 mai 33>#, cunoscut sub numele Constantin ) sau Constantin cel 1are, a fost 7mp6rat roman 7ntre 30/ <i 33>,este una din personalitatile de seama din istoria uni'ersala. 0ina la el, -iserica a indurat grele persecutii din partea imparatilor romani. Con'ertirea lui la crestinism a insemnat o mare cotitura in istoria acestuia, caci, prin publicarea edictului de toleranta religioasa, de la 1ilan din ianuarie 3%3, Constantin a asigurat -isericii deplina libertate in tot )mperiul roman. -iserica intra, de acum inainte, intr-o perioada de inflorire si propasire. )naintea lui Constantin cel 1are, 9aleriu, gra' bolna', a dat la 30 aprilie 3%%, la Sardica, un edict de toleranta pentru crestini, de acord cu Constantin si Liciniu, care cuprinde permisiunea e$istentei crestinilor - ut denuo sint cristiani et con'enticula eorum@ sa e$iste din nou crestini si sa tina adunarile lor ."9aleriu a murit curind, la 5 mai 3%%, incit edictul sau s-a aplicat doar partial. 0arerile istoricilor asupra lui Constantin cel 1are !30/-33># sunt contradictorii. -iserica Artodo$a il cinsteste ca S1'!*, iar cea 5omano-Catolica recunoaste ca e 5+'r%5. )n schimb, protestantii si unii cercetatori profani 'ad in el doar un !(%+!'* ,+ #,$ * ", condus de interese personale si de stat, care a ser'it -iserica pentru a si-o aser'i. )nsa ma3oritatea istoricilor, dintre cei mai obiecti'i, aprecia(a fa'orabil pe Constantin cel 1are ca om de con'ingere religioasa. VIAA DE FAMILIE Bn septembrie 30>, la .rier, Constantin s-a c6s6torit cu fiica lui 1a$imian, 2austa, renunC;nd la iubita sa 1iner'ina, care 7i d6ruise primul lui fiu, Crispus. Cu 2austa, Constantin a a'ut 5 copiiD Constantin, ConstanCiu, Constant, Constantina <i ,elena. 5e<edinCa lui Constantin era ora<ul .rier, a<a cum fusese <i pentru tat6l s6u, ConstanCiu <i, 7naintea acestuia, pentru 7mp6ratul 1a$imian. ici, la .rier, Constantin a adus-o <i pe mama sa, ,elena. La sf;r<itul anului 3%% sau 7nceputul lui 3%2, sora sa 'itreg6, ConstanCia se c6s6tore<te cu Licinius. 0e & noiembrie 32", Constantin <i-a numit fiul ConstanCiu 7n functia de caesar <i se pare c6 7n aceea<i (i a oferit rangul de augusta soCiei sale 2austa <i mamei sale, ,elena. Bn anul 32/, Constantin a ordonat e$ecuCia fiului s6u mai mare, Crispus. Ardinul a fost 7ndeplinit de 0ola, 7n )stria. Bn acela<i an, la scurt timp dup6 moartea lui Crispus, Constantin a omorat-o <i pe soCia sa, 2austa, dup6 o c6snicie de %8 ani. t;t Crispus c;t <i 2austa au primit /'+!'* , +%+,r '%, adic6 numele lor au fost <terse din inscripCiile <i 7nscrisurile publice. IMPLICAREA IN VIATA BISERICII +upa ce fost ales co-7mparat al partii de 'est al )mperiului 5oman !cu titlul de ugustus#, de catre trupele stationate in pro'incia -ritania, la moartea tatalui sau, Constantius !in anul 30/ d.C.#, cu toate ca functia nu i se cu'enea. eliminat 'iolent in anii urmatori pe toti pretendentii de drept ai tronului. )n anul 3%3 d.C., impreuna cu co-7mparatul Licinius, a reactuali(at, largit si completat la 1ilano E/ "*)$ /% *,$%r'!*' #r 0 !/ $%.'$ &'r%' "r%(* ! (+)$) !emis de3a in anul 3%% de catre co-7mparatii 9alenius si Licinius#5. 1asura a fost luata din ratiuni de ordin politic !consolidarea )mperiului 5oman, a';nd in 'edere e$pansiunea cu succes a crestinismului in toate pro'inciile )mperiului#. Co-7mparatul
3

pr. )lie NegoiC6, 4nele aspecte ale arianismului dup6 condamnarea lui la Niceea 325, 7n 9lasul -isericii, nr. 5/, %8/8, p. 5/>-5>% " Eusebiu, Istoria Bisericeasca, VIII, 17 5 N. Chif6r, 56s6ritul <i pusul cre<tin 7n ap6rarea dogmei Sfintei .reimi 7n secolul al )*-lea, 7n +ialog teologic !re'ista )nstitutului teologic romano-catolic#, nr. 5 !Sf;nta .reime - i('orul <i temeiul unit6Cii cre<tine#, Ed. 0resa -un6, )a<i, 2000, p. &8- %0/.

1a$entius !fiul fostului 7mparat 1a$imian# a fost primul care - cu c;ti'a ani inaintea lui Constantin cel 1are - a legali(at biserica crestina. A parte a meritelor lui 1a$entius au fost atribuite insa, pe nedrept, lui Constantin cel 1are. 0o(itia si faptele lui Constantin cel 1are sunt discutabile. 0e de o parte, a respectat deci(iile E/ "*)$) /% $' M $'!,, a restituit bunurile bisericesti, a numit in functii importante administrati'e credinciosi crestini, a a3utat material biserica crestina. 0e de alta parte, a pastrat colegiile religioase precrestine romane, a emis monede cu figuri de (ei antici, a mentinut in functii de raspundere cadre de alte credinte, si-a pastrat titlul precrestin de P,!* 1%6 +'6 +)( !Episcop uni'ersal#, a practicat in continuare cultul S,'r%$) I!0 !" 7 $ !Sol )n'ictus#, a fost bote(at abia pe patul mortii !la 5usaliile anului 33>#. )n anul !325#, a con'ocat primul Sinod Ecumenic de la Niceea !.urcia#, ca reactie la rasp;ndirea rianismului, curent care sustinea ca )sus nu ar fi fiinta identica cu +umne(eu. Sedintele Sinodului au fost pre(idate si direct influentate de catre 7mparatul laic Constantin cel 1are. Cei 3%& episcopi con'ocati au fost obligati sa confirme si functia de Episcop uni'ersal a bisericii crestine !0ontife$ ma$imus# a 7mparatului nebote(at. 2aptele lui Constantin cel 1are sunt e$trem de contro'ersate. +e pildaD - N) ' /%(1 !*'* ("$'0'. (+)$, /%( / ! /r'.,(*% "r%(* !' #%!*r) (%+%! , #)*%' 1'"%. - S"$'0 $,r #r !( "' ') 1)r'* +'!"'r% $ (% *)r!' "' #%/%'#(' #$)+7 *,# * ! .)r'. - P'r !* ('r'" '0%') /r%#*)$ '-( 0 !/% ",# . - L-' #)( ()7 'r%(* #% (,"r)$ M'6 + '!, /)#' "'r% $-' ,7$ .'* (' (% ( !)" /'. - I-' ",!/'+!'* $' +,'r*% #r ! (")1)!/'r% ! '#' "$,",* *' #% 1 )$ (') Cr (#)( ( #% (,* ' (' +' *8!'r' F')(*' 2+'+' 0 *r%.' ' $) Cr (#)(4 #%!*r) '/)$*%r.9 Spre a scapa de aceasta apasatoare amintire si de oprobiul public, si-a mutat resedinta de la 5oma in -i(ant, oras pe care la data de 30 mai 330 l-a proclamat capitala )mperiului, rebote(;ndu-l Constantinopol >!a(iD )stambul#. )n anul 32/ a descoperit locul unde )isus ar fi fost ingropat in )erusalim !ca'oul familei lui )osif de rimathia#, pe locul caruia a 7naltat biserica 1orm;ntul lui )isus in anul 330..ot de 'iata lui si a mamei sale se lega descoperirea crucii 1antuitorului pe 9olgota,iar Sarbatoarea poarta numele de )naltarea Sfintei Cruci,pra(nuita pe %" septembrie. Constantin cel 1are a fost declarat sf;nt de catre bisericile orientale. Ei de pomenireD 2% mai !Constantin si Elena#. 0entru meritele <i ser'iciile aduse cre<tinismului, -iserica l-a cinstit 7n mod deosebit, trec;ndu-l 7n r;ndul sfinCilor, 7mpreun6 cu mama sa, sf;nta Elena, <i numindu-l isapostolos - Fcel 7ntocmai cu postoliiF, atribuindu-i cu 7nCelepciunea lui Solomon <i bl;ndeCea lui +a'id. D,!'* , C,!(*'!* ! 2D'! ' $) C,!(*'!* ! "%$ M'r%4 .imp de peste /00 ani !intre secolele )G-G*# 0apii s-au ser'it de documentul falsificat +onatio Constantini !+ania 7mparatului Constantin cel 1are# spre a-si 3ustifica pretentia de rol conducator in lumea crestina. Constantin cel 1are a fost primul 7mparat roman care s-a con'ertit la crestinism. +rept recunostinta pentru faptul ca papa Sil'estru l-ar fi 'indecat de lepra, ar fi acordat printr-un document scris in anul 3%5 dreptul de domnie a papei Sil'estru !si a 'iitorilor papi# asupra 5omei, )taliei si pro'inciilor romane din estul ba(inului mediteranean. +ania ar fi recunoscut totodata si primatul spiritual al Sf;ntului Scaun asupra tuturor bisericilor lumii. +onatio Constantini !cuprin(and cca 3.000 cu'inte# a fost mentionat 7nsa pentru prima data in secolul 8, constituind o arma redutabila in cadrul aprinselor dispute pentru 7nt;ietate dintre biserica de *est !5oma# si cea Est !Constantinopol#. Contro'ersa a culminat cu 1area Schisma din anul %05", dupa care cele doua mari biserici !catolica si ortodo$a# s-au despartit. 1ulti papi s-au ba(at pe acel act, a carei autenticitate nu a fost pusa
/ >

Charles 1atson Adahl,Constantin si )mperiul Crestin,Ed.-icc ll,-ucuresti 200/,pag %%8-%50 )on 56mureanu, Sinodul ) ecumenic de la Niceea. Condamnarea ere(iei lui rie. Sinodul niceean, 7n Studii teologice, nr. %-2, %8>>, p. %5-/0

la indoiala timp de peste /00 ani. NiHolaus 'on Iues !%"0%-%"/"#, o somitate istorica a 'remii, a obser'at pentru prima data ca actul +onatio Constantini nu a fost amintit niciodata in lucrarile istorice ale episcopului Eusebius, contemporanul si biograful 7mparatului Constantin cel 1are. Cercetarile ulterioare au confirmat faptul ca +onatio Constantini este un fals istoric, intocmit probabil in 3urul anului >/0 spre a sustine primatul papal. 2.SINODUL A$-II-L%' DE LA CONSTANTINOPOL 2MAI-IULIE 3:14 este con'ocat de imparatul T%,/,( % 23;<-3<54:, fara consultarea papei +amas ) !3//-3&>#, cu intentia de a pune capat contro'ersei ariene, care a continuat si dupa Sinodul de la Niceea, datorita spri3inului dat de chiar imparatul Constantin semiarienilor !imparatul e$ilea(a pe sfintul tanasie la .re'es# si mai ales persecutiei in care succesorii lui Constantin ? Constantia !3503/%#, sora lui Constantin, Constant si *alens !J 3>&# ? o declansea(a impotri'a ortodocsilor de la Niceea. Sinodul este chemat sa se pronunte in legatura cu doua ere(ii ale timpuluiD cea sustinuta de M'"%/,! %, %# (",# /% C,!(*'!* !,#,$ ? "'r% !%.' /%#$ !' /)+!%&% r% ' D)3)$) S1 !*, (#)! !/ "' %(*% , "r%'*)r' ' F )$) ? si cea a lui A#,$ !'r %, %# (",# /% S r ', care !%.' #r%&%!*' ()1$%*)$) r'* ,!'$ !sau spiritul# in ,ristos, acesta fiind inlocuit cu Cu'intul8. Sindoul reia doctrina de la Niceea asuprea Sfintei .reimi ? doctrina intarita apoi de teologia trinitara a parintilor capadocieni, *asile, 9rigorie de Na(ian( si 9rigorie de NKssa, care au impus cu autoritate formulaD U!' ( '"%%'( 1 r% /)+!%&% '("' ! *r% P%r(,'!% %0- si adauga articolele pri'itoare la +uhul Sfint. )mpotri'a lui 1acedonie, cei %50 de parinti, fara sa foloseasca homoousios@deofiinta, afirma ca +uhul este !"3 !'* ( ($'0 * +#r%)!' ") T'*'$ ( ") F )$11. Sinodul respinge apolinarismul, in e$presia =/% $' D)3)$ S1 !* ( / ! F%" ,'r' M'r '>. Simbolul din 3&% 'a de'eni cre(ul clasic, ecumenic, al -isericii crestine. El 'a patrunde in liturghie si 'a fi confirmat de toate sinoadele ulterioare sub denumirea de cre( niceoconstantinopolitan. )n canonul 3, sinodul fi$ea(a ordinea celor cinci patriarhate, tinind seama de situatia politica a 'remii. 5oma fiind prima, iar Constantinopolul ocupa locul doi, a'ind pri'ilegii egale cu cetatea imperiala, 5oma. +upa moartea lui Constantin 1agnusLcel 1areL situaCia este instabil6. Constantin moare 7n 33>. 4rma<ul lui 7n Accident este Constant ale c6rui con'ingeri sunt niceene. Arientul, sub ConstanCiu )), 'a r6m;ne arian. Adat6 cu uciderea lui Constant, <i partea occidental6 se 'a alinia la po(iCia oficilal6 a Arientului, puCinii care 'or r6m;ne fideli faC6 de ortodo$ie fiind e$ilaCi. 9eneraCia care urmea(6 dup6 moartea lui rie !335#, Eusebiu de Ce(areea !3"0#, Eusebiu de Nicomidia !3"%#, 'a 7ncerca s6 stabili(e(e, f6r6 a-l urma orbe<te pe rie, 7ns6 f6r6 a fi preci<i 7n formulele pri'itoare la asem6narea dintre +umne(eu <i Logos. Conciliul din ntiohia !3"5# 'a prelungi epoca de echi'oc dogmatic, chiar dac6 sunt respinse formule ca ,,2iul scos din neantL <i ,,a fost un timp 7n care 2iul nu e$ista.L%2 nul 350 aduce cu sine apariCia unui tip de neoarianism %3mai radical dec;t cel al lui rie, anume anomeismul susCinut de etius <i Eunomos. 0entru etius, esenCa di'in6 caracteristic6 .at6lui este nen6scut6, iar 2iul trebuie s6 fie complet diferit !anomoios#, iar Eunomos, practic, nu 'a nuanCa cu nimic aceast6 po(iCie. 0erioada domniei lui ConstanCius cuprins6 7ntre anii
& 8

). 56mureanu, )storia -isericii uni'ersale, E)-1-A5, -ucure<ti, %882, p. %2%-%23 0r. 0rof. +r. Constantin CA1 N, Erminia +uhului, Editura -i(antin6, -ucure<ti, 2003= %0 0rof. N. C,).ESC4, 0r. 0rof. )sidor .A+A5 N, 0r. 0rof. ). 0E.5E4MN, .eologia +ogmatic6 <i Simbolic6, *ol. )), EdiCia a ))-a, Clu3-Napoca, 2005, pp. 3&-/0. !Apera m;ntuitoare, 1;ntuirea obiecti'6, Bntreita slu3ire a 1;ntuitorului, spectele esenCiale ale operei de 56scump6rare 7n concepCia ortodo$6#= %% 0r. 0rof. +r. Nicolae +. NEC4L , .radiCie <i 7nnoire 7n slu3irea liturgic6, 'ol. ) <i )), Editura Episcopiei +un6rii de Oos, 9alaCi, %88/ <i 200%= 'ol. ))), Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune al -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, 2005.pag %%3 %2 Lect dr. )AN CA5+ANE N4, nalele 4ni'ersit6Cii +un6rea de Oos , S0EC.E )S.A5)CE 05)*)N+ CANC)L)4L +E L N)CEE :) +AC.5)N 5) N)S.N BN SECAL4L L )*-LE d. ,r.,pag %08 %3 0r. 0rof. +umitru S. N)LA E, .eologia +ogmatic6 Artodo$6, *ol. 2, EdiCia a )))-a, Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune al -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, 2003, pp. %%/-%8&. !Cele trei direcCii ale lucr6rii m;ntuitoare a lui ,ristos <i cele trei slu3iri m;ntuitoare ale Lui#.

"

35>-3/0 cunoa<te o 7nmulCire a conciliilor, un factor 7n plus fiind <i indeci(ia 7mp6ratului de a adopta o teologie sau alta. La % ianuarie 3/0, Constantius accept6 homeismul lui etius <i aceast6 teologie 'a fi considerat6 arianismul istoric. 4rm6toarele dou6 decenii 7nregistrea(6 o alt6 discuCieD paralel cu di'initatea 2iului, este pus6 sub semnul 7ntreb6rii di'initatea Sf;ntului +uh. Ere(ia pneumatomah6 se 'a r6sp;ndi 7n sia 1ic6, 7n r;ndurile homiusienilor, 7mpotri'a c6rora se 'a lupta <i Sf;ntul tanasie <i Sf;ntul *asile cel 1are%". Dup6 scurta domnie a lui I)$ '! 2391-3934, V'$%!* ! '! 2394-3;54 7l asocia(6 pe fratele s6u V'$%!( 2394-3;:4. +ac6 *alentinian era un niceean care nu se amesteca 7n teologie, *alens adopt6 arianismul.%5 La 1< '!)'r % 3;<, succesorul lui *alens 7n Arient de'ine generalul iberic T%,/,( %, un niceean con'ins care la 2& februarie 3&0 d6 un edict prin care este impus6 ortodo$ia. Bn 3&& .eodosie recucere<te Accidentul, inter'enind pentru 7mp6r6teasa )ustina <i fiul ei *alentinian )), 7mpotri'a u(urpatorului 1a$imus <i abrog;nd m6surile de toleranC6 7n fa'oarea arienilor. +e acum 7nainte, arianismul este 7n'ins, iar ortodo$ia de'ine religia oficial6 a )mperiului roman. T%,/,( % I 23;<-3<54 si imparatul occidental, Gr'* '! 23;5-3:34, au inceput sa considere crestinismul ca o religie de Stat. 9ratian a renuntat la titlul pagan de pontife$ ma$imus in 3&%, iar .eodosie a fost primul imparat bote(at la inceputul domniei. El a rupt total legaturile cu cultele pagane, aproband cererea episcopilor crestini de inchidere a templelor. )n unele locuri au i(bucnit incidente intre crestini si pagani, .eofil arhiepiscopul le$andriei trnsformand de e$emplu templul lui +ionKsos in biserica si a distrus templul lui Serapis. )n anii 38%-382, T%,/,( % I a publicat doua decrete prin care erau inter(ise cultele pagane publice sau pri'ate. +in acest moment )mperiul de'enea din punct de 'edere constitutional un Stat crestin, in care paganismul era redus la stadiul de minoritate tolerata. 0olitica riguroasa de mai tar(iu a lui ?)(* ! '! I 252;-5954 a eliminat complet paganimul din 'iata publica. 3. SINODUL DE LA EFES 2IUNIE-IULIE 4314 este con'ocat de imparatul T%,/,( % '$ II$%' 24@:-45@# al lui V'$%!* ! '! III din Accident. Sinodul s-a tinut la Efes in anul "3%., cu scopul de a clarifica disputa dintre Nestorie episcop de Constantinopol si Chiril al le$andriei acesta fiind nepotul patriarhului .eofil al le$andriei, cel care a mane'rat depunerea si e$ilul sfintului )oan 9ura de ur . Nestorie apare ca fondatorul unei noi ere(ii potri'it careia e$ista doua persoane distincte in Cu'intul )ntrupat= de aceea 2ecioara 1aria nu poate fi numita PN'("'*,'r% /% D)+!%&%)L%/, ci numai PN'("'*,'r% /% Ar (*,(L. La insistenta lui Chiril, sinodul !%53 de episcopi# defineste doctrina despre unirea celor /,)' 1 r %>in persoana unica a Cu'intului si doctrina despre 2ecioara 1aria ? Nascatoare de +umne(eu, condamna si depune pe Nestorie, inainte de sosirea legatilor papei Celestin ) !"22- "32# si a episcopilor din ntiohia, care in cele din urma accepta doctrina si procedura lui Chiril. +upa condamnarea nestorianismului !Nestorie n-a participat la sinod#, discipolii lui Nestorie se despart de -iserica oficiala si formea(a o -iserica separata, in 0ersia, cu sediul la Seleucia. -iserica Arientului, sau PnestorianaL, din 0ersia, a depus un efort misionar cu totul remarcabil in secolele urmatoare. +ar raspindirea islamismului in imperiul mongol si mai cu seama masacrul sa'irsit de .amerlan au pus capat acestui a'int misionar al crestinismului nestorian.Cine era .eodosie al ))-leaQ- 2la'ius .heodosius era fiul lui rcadius <i fratele 0ulcheriei, de care a fost influenCat pe mai tot timpul domniei. Bn iunie "2% s-a c6s6torit cu
%" %5

).9.Coman, 0atrologie, ))), %8&&, p. >>-&2= ,.).1arrou, -iserica 7n antichitatea t;r(ie 303 ? /0", Ed. .eora, %888, p. "0. %/ 0r. 0rof. +r. )oan 9. CA1 N, PSinoadele ecumenice <i importanCa lor pentru 'iaCa -isericiiL, 7n Artodo$ia, an G)* !%8/2#, nr. 3, pp. 28%-325= %> 0r. 0rof. +r. Nicolae +. NEC4L , .radiCie <i 7nnoire 7n slu3irea liturgic6, 'ol. ) <i )), Editura Episcopiei +un6rii de Oos, 9alaCi, %88/ <i 200%= 'ol. ))), Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune al -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, 2005.

poeta elia Eudocia cu care a a'ut o fiic6, pe Licinia Eudo$ia, c6s6torit6 cu 7mp6ratul din 'est *alentinian ))). CONTINUTUL CANOANELOR Canonul % D 1itropolitii si episcopii condamnati de sinod, in numar de "3, reintorcandu-se acasa, nu 'or fi primiti in scaunele lor.%& Canonul 2 D Episcopii care au aposta(iat sa fie Finlaturati cu totul din preotie, si sa cada din treaptaF. Canonul 3 D 5epunerea in treapta de cei scosi din ea de Nestorie. Clericii aflati sub 3urisdictia episcopilor eretici sa nu se supuna acelor episcopi. Canonul " D Caterisire pentru adeptii clerici ai lui Nestorie. Canonul 5 D Cei ce fug la Nestorie sa ramana nu mai putin decat cei caterisiti !este 'orba de simpli credinciosi, nu de clerici#. Canonul / D Se apara hotararea sinodului impotri'a celor ce ar dori s-o schimbe. Canonul > D Sa nu se alcatuiasca alt simbol de credinta in afara celui de la NiceeaF intrucat acel simbol de credinta este hotarat de Sf. 0arinti intruniti in orasul Niceea, impreuna cu Sfantul +uhF. Canonul &D Apreste imi$tiunea episcopilor de ntiohia in Cipru si hirotoniile facute de ei acolo, Fintrucat n-a fost obicei 'echi ca episcopul cetatii ntiohienilor sa faca hirotoniile in CipruF. 0rincipiul neamestecului in alte diece(e se e$tinde in toata -iserica 4. SINODUL DE LA CALCEDON !& oct. ? % no'. "5%#, con'ocat de imparatul 1arcian !"50-"5>#, care a participat la sinod insotit de 0ulcheria, sora imparatului .eodosie, s-a tinut in biserica Sfinta Eufimia, cu spri3inul deplin al papei Leon ) !""0-"/%#. La 2& iulie "50 cand .eodosie al ))-lea cel .anar inchidea ochii, el nu lasa urmasi pe linie barbateasca. )n aceasta situatie, respectand traditia, partea de 5asarit a )mperiului trebuia sa re'ina 'arului sau din pus, *alentinian al )))-lea. +ar acest lucru nu era nici pe placul lui .eodosie si nici al supusilor sai. Se spune ca pe patul de moarte .eodosie ar fi indicat personal pe 1arcian sa-i urme(e la tron. 1arcian fusese aghiotantul lui spar, un alan care a'ea sub autoritatea sa trupele gotice din )mperiu. 0ulcheria, sora lui .eodosie, a consimtit sa se casatoreasca cu 1arcian, conferindu-i in felul acesta prestigiul ereditar al dinastiei teodosiene. El a condus destinele )mperiului numai > ani !"50-"5>#, a'and de facut fata la inceput pericolului hunic. +upa "53, cand hunii au fost infranti la Campiile Catalaunice, iar regatul lor s-a descompus, urmea(a o perioada de liniste, care i-a dat posibilitatea lui 1arcian sa refaca te(aurul statului. 0e plan intern, 1arcian s-a do'edit a fi un bun gospodar, eliminand practica 'an(arii ser'icilor administrati'e. 0roblema cea mai dificila careia a trebuit sa-i faca insa fata, a fost ere(ia +,!,*% (*', care a determinat con'ocarea celui de-al )*-lea Sinod Ecumenic de la Calcedon din "5%%8. Sinodul trebuia sa se pronunte in legatura cu +,!,1 & (+)$, ere(ie care refu(a distinctia dintre persoana ? P3B#,(*'( (L si natura ? P#3B( (L, afirmind ca daca ,ristos e o persoana, El nu poate a'ea doua naturi. Ere(ia era propo'aduita de E)* 3 % 23;:-""'.4544, calugar din Constantinopol, discipol al lui Chiril si ad'ersar a lui Nestorie, care sustinea ca ,ristos nu are decit o singura natura !+,!,-#3B( (#, cea dumne(eiasca, trupul uman fiind luat numai in aparenta. 4n sinod pro'incial, con'ocat in ""& de 2la'ian, patriarhul Constantinopolului, condamna ca eretic pe Eutihie. )n apararea acestuia se ridica +ioscur, patriarhul le$andriei, care con'inge pe imparatul .eodosie )) sa con'oace un sinod in ""8 la Efes , cunoscut sub numele de Fsinodul talharescF, sinod dominat de +ioscur si de calugari, la
%& %8

rhid. 0rof. dr. )oan 2LAC , Canoanele -isericii Artodo$eD note <i comentarii, EdiCia a ))-a, Sibiu, %883= 0r. 0rof. +r. )oan 9. CA1 N PSinoadele ecumenice ca e$presie a uni'ersalit6Cii -isericiiL, 7n Studii .eologice, Seria a ))-a, an G)G !%8/>#, nr. %-2, pp. 3-22=

care se obtine reabilitarea lui Eutihie si depunerea lui 2la'ian. )ntr-o scrisoare catre 2la'ian, papa Leon ) condamna monofi(ismul, aparind doctrina ortodo$a despre )isus ,ristos, Care Ppentru noi si pentru a noastra mintuire, S-a nascut din 2ecioara 1aria, 1aica lui +umne(eu, dupa firea omeneasca, ca un singur si acelasi ,ristos, 2iu, +omn, 4nul-Nascut, in doua naturi, unite fara confu(ie, nici schimbare, fara impartire, nici separare, distinctia naturilor nefiind deloc suprimata prin unirea lor, fiecare natura pastrind, dimpotri'a, particularitatea ei, ambele concurgind intr-o singura forma, o singura persoana si un singur ipostasL, RR.omulSS lui Leon ) catre 2la'ian nu a pus sfirsit ere(iei monofi(ite, de aceea imparatul 1arcian con'oaca un nou sinod, in "5% la Calcedon20, la care asista /00 de episcopi !cinci din Accident#. Sinodul nu si-a insusit Scrisoarea papei Leon ) catre 2la'ian, ci a alcatuit o noua definitie dogmatica, in care se condamna mofi(ismul, marturisind credinta P ! /,)' !'*)r "'r% (% )!%(" !*r-, ( !.)r' #%r(,'!'L. Sinodul reabilitea(a pe .eodoret de CKr si )ba de Edessa, inalta scaunul de )erusalim la treapta de patriarhat, confirma hotarirea sinodului din 3&% prin care Constantinopolul ocupa rangul al doilea in -iserica, dupa 5oma, largindu-)-se dreptul de 3urisdictie asupra .raciei, 0ontului si siei 1ici. Canonul 2&, care n-a fost acceptat de 0apa Leon ), afirma clar ca 5oma ocupa rangul intii in -iserica deoarece este Pcetate imperialaL si nu pentru ca ar fi Pscaunul lui Sfantului postol 0etruL !*. C LCE+AN, 0EN. 5,)E, 05)14S )N.E5 0 5ES#. +ogma hristologica de la Calcedon n-a fost acceptata de -iserica copta din Egipt, care pastrea(a monofi(ismul ca doctrina ade'arata, pentru a e$prima in acest fel nemultumirea fata de dominatia grecilor in -iserica Arientala. stfel se formea(a -isericile monofi(ite, negrecesti, impotri'a PmelchitilorL -adepti ai imparatului-adica ortodocsilor greci care accepta Calcedonul. 0este cati'a ani, +#'r'*)$ Z%!,! 24;4-4<14 'a sesi(a pericolul si in "&2 'a da un edict de unire A%!,* C,! ,care cauta sa aminteasca cat mai putin despre cele doua naturi ale 1antuitorului sau despre hotararile Sinodului de la Calcedon. Nici monofi(itii, nici ortodocsii nu-l 'or accepta, dar nici papa nu 'a fi de acord cu el, astfel incat se 'a a3unge la hotararea e$trema de %6",+)! "'r% ( '!'*%+'* &'r% a patriarhului de Constantinopol. cesta, in persoana lui A"'" ), 'a riposta si 'a sterge din diptice numele papei, a3ungandu-se la prima schisma intre cele doua -iserici, cea din Arient si cea din Accident. ceasta separare a durat pana in '!)$ 51:. 5. SINODUL AL V-LEA DE LA CONSTANTINOPOL !mai-iunie 553# este con'ocat de imparatul ?)(* ! '! "%$ M'r% 252;-5954 cu intentia de a impaca monofi(ismul cu ortodo$ia, date fiind repercusiunile politice ale respingerii Calcedonului de catre -iserica Egiptului. A asemenea incercare fusese de3a facuta de imparatul Eenon !">8-"8%. )mparatul Oustinian promulga un edict !imparatul publicase o lucrare in care enumera erorile lui Or .%!, continute in D%(#r% Pr !" # #, prin care condamna cele P.rei CapitoleL, si pe cei trei teologi care apareau a fi propagatorii nestorianismuluiD persoana si opera lui .eodoret de CKr !intre 383"/0#, prieten al lui Nestorie, care scrisese impotri'a lui Chiril si contra sinodului de la Efes, si scrisoarea lui )ba de Edessa !3&0-"5># in care acesta apara pe .eodor de 1opsuestia si respinge argumentele lui Chiril. Apo(itia episcopilor africani si reactia papei *igiliu, impotri'a modului in care imparatul 'oia sa impuna un edict de credinta, sileste pe Oustinian sa con'oace un sinod general la care participa %/5 de episcopi si care condamna cele P.rei CapitoleL. Cu toate acestea, sinodul se tine si anatemati(ea(a pe cei ce sustin ce e condamnabil in cele P.rei CapitoleL. Sinodul se pronunta in mod clar pentru P)! r%' #,(*'* "'L si respinge pe cei care confunda sau separa firile dupa unire. ,ristos este Pin doua firiL, chiar dupa ce unirea dupa ipostas a a'ut loc. Sinodul da o interpretare corecta e$presiei
20

0r. 0rof. +r. )oan 5N145E N4, 0r. 0rof. +r. 1ilan :ES N, 0r. 0rof. +r. .eodor -A+A9 E, )storia -isericeasc6 4ni'ersal6, 'ol. ), Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune a -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, %8&>,pag 232

>

monofi(ite a teologilor din le$andria, Po natura intrupata a Cu'intului dumne(eiescL, afirmind ca unirea dupa ipostas pastrea(a cele doua naturi, unite fara confu(ie si fara separare, intr-o singura persoana. Sinodul aproba formula liturgica PD,+!)$ !,(*r) I ()( Ar (*,(, C'r% ' 1,(* r'(* .! * ") *r)#)$, %(*% D)+!%&%) '/%0'r'*L2% si condamna in'ataturile sustinute de rie, Eunomie, 1acedonie, polinarie, Nestorie, Eutihie si Arigen. La inceput, papa *igiliu n-a acceptat aceasta condamnare, dar in 55" recunoaste caracterul ecumenic al acestui sinod. 0rima 3umatate a sec *) este dominata de puternica personalitate a lui Oustinian )!52>5/5#.Ariginar din .racia romani(ata, Oustinian succede la tron unchiului sau Oustin ). ,otarat sa restabileasca prestigiul imperiului,Oustinian duce o politica de reforme.)a masuri dure impotri'a monofi(itilor si arienilor!atatia cati mai ramanseserea#. 5eformea(a legislatia imperiului compunand celebrul Cod de Legi- C,/%6 ?)(* ! '!)+ !52&-528#. )n 532 face fata unei puternice rascoale intrata in istorie drept Trascoala NiHaL .+upa infrangerea rascoalei reconstruieste biserica Sf.Sofia,ctitoria sf.Constantin cel 1are, distrusa de rasculati.+upa pacificarea Constantinopolului se gandeste la recucerirea teritoriilor pierdute in secolul precedent.)ntre anii 533-555 Oustinian recucereste )talia, regatul african al *andalilor si partea sud-estica a Spaniei precum si o scurta fasie la nord de +unare, prile3 cu care reface 'echile castre de aici.1oare in 5/5 .4rmasii sai pierd si risipesc toata mostenirea lui )ustinian. 9. SINODUL AL VI-L%' ECUMENIC DE LA CONSTANTINOPOL-ITr)$'! !noiembrie /&0 ? septembrie /&%#, con'ocat de imparatul C,!(*'!* ! '$ IV-$%' P,.,!'*)$ 2B'r7,()$4 294:-9:54, s-a reunit in sala Cupolei !trullos# a palatului, pentru a formula credinta ade'arata fata de ere(ia monotelismului !thelisisi @ 'ointa#. Ere(ia a fost pusa in circulatie de imparatul A%r'"$ )( 291@-9414, intr-o marturisire de credinta publicata in /3&, PEHtesisL, compusa de patriarhul Serghie si acceptata de papa ,onorius !/25-/3&# 0entru imparatul A%r'"$ )( !/%0-/"%# importanta era buna intelegere, a'and in 'edere ca printre preocuparile lui principale se numara si campania impotri'a persilor si ofensi'a pentru recucerirea pro'inciilor pierdute in timpul domniei regelui Chosroe )). )n decursul luptelor, imparatului i-a fost dat sa constate o totala lipsa de loialitate a maselor monofi(ite fata de )mperiu, socotit dusmanul ere(iei lor. )mpotri'a acestei conceptii trebuia gasit un remediu. +e aceea politica bisericeasca inaugurata de ,eraclius a fost concentrata in gasirea unui compromis dogmatic cu a3utorul caruia nada3duia sa castige )mperiului pe monofi(iti, consolidand pro'inciile recucerite de la persi. Sugestia data imparatului de cati'a monofi(iti, ca atat ei cat si monofi(itii moderati ar fi gata sa primeasca hotararile Sinodului de la Calcedon in ca(ul ca -iserica greceasca ar accepta in'atatura ca in ,ristos sunt doua naturi, dar nu si doua 'ointe si doua energii, a socotit-o A%r'"$ )( ca puntea de unire intre dogma ortodo$a si monofi(ism. )n'atatura ca ,ristos are doua naturi, desi dupa intrupare are numai o 0, !*' !monotelism# sau o singura %!%r. % !monoenergism#, putea sa atraga pe monofi(itii moderati, dar ea contra'enea Calcedonului. )mparatul Constans al ))-lea pentru a a3unge la un compromis, emite in septembrie /"& a emis un edict dogmatic, F.KposF. 0rin publicarea noului edict dogmatic, s-a inter(is, sub cele mai aspre sanctiuni ale legilor de stat, orice fel de discutii cu pri'ire la una sau doua energii, precum si referitor la una sau doua 'ointe in persoana 1antuitorului.22 )n aceste conditii, ortodo$ia este aparata, cu pretul martiriului, de papa 1artin ) !J /55 in e$il in Crimeea# si de sfintul 1a$im 1arturisitorul. Sinodul, in pre(enta imparatului si a legatilor papei gathon !/>&-/&%#, condamna pe Sergie si respinge scrisorile lui ,onorius
2%

0r. 0rof. +r. Li'iu S. N, P+espre recepCia de c6tre -iseric6 a hot6r;rilor Sinoadelor ecumeniceL, 7n Studii .eologice, Seria a ))-a, %8/5, nr. >-&, pp. 385-"0%= 22 0r. 0rof. +r. +umitru S.NN)LA E, P,ristologia SinoadelorL, 7n Artodo$ia, an GG*) !%8>"#, nr. ", pp. 5>35>8=

&

catre Serghie, acu(indu-l de a fi monotelit. +upa alegerea lui Sofronie ca patriarh al )erusalimului, ere(ia monotelita a fost condamnata la sinodul de la )erusalim !/3"#. Sinodul *) recunoaste, in acord cu in'atatura Sfintilor 0arintilor, ca in ,ristos e$ista /,)' 0, !*% naturale si /,)' $)"r'r !'*)r'$%, firea omeneasca a'ind 'ointa ei proprie, care se supune de buna'oie 'ointei dumne(eiesti, fiind pe deplin indumne(eita. Sinodul face un re(umat al dogmelor promulgate de sinoadele precedente, un fel de redefinire a doctrinei despre persoana 2iului lui +umne(eu. +eoarece sinoadele din 553 si 9:@-9:1 nu s-au ocupat cu problemele disciplinare, imparatul ?)(* ! '! II 29:5-9<5D ;@5-;114, con'oaca in /82, in aceeasi sala a palatului !in trullo#, un sinod general F'$ /, $%' S !,/ *r)$'!F. cu scopul de a decreta canoane, in completarea celor doua concilii precedente, al cincilea si al saselea, !de unde denumirea de sKnodus Uuinise$tus#. Sinodul confirma canonul 2& de la Calcedon, se pronunta pentru casatoria preotilor inainte de hirotonie, critica unele obiceiuri ale -isericii pusene, stabilind impartasirea sub ambele forme !piine si 'in# si folosirea piinii dospite !artos# la Euharistie. +in cau(a ca acest sinod a confirmat pentru a treia oara drepturile patriarhului de Constantinopol si a condamnat unele practici si obiceiuri ale -isericii 5omane, teologii latini nu l-au recunoscut ca ecumenic. ;. SINODUL VII ECUMENIC DE LA NICEEA !septembrie ? octombrie >&># este con'ocat de imparateasa Ir !' 2;:@-;<@4, regenta lui C,!(*'!* ! '$ VI-$%' 2;;1-;<;4, pentru a se pronunta in legatura cu cultul icoanelor23. L%,! '$ III-$%' I(')r)$ 2;1;-;414 publica un edict in >2>, prin care inter(ice cultul icoanelor si repre(entarea picturala in general, considerind aceasta drept idololotrie. )mparatul numeste un patriarh iconoclast, iar impotri'a papei 9rigorie al )))-lea !>3%->"%# care e$comunicase pe iconoclasti, trece sub 3ursdictia Constantinopolului pro'incia )liriei. Succesorul sau, Constantin al *-lea Copronim !>"%->>5# con'oaca un sinod in >5" la Constantinopol, care condamna cultul icoanelor si e$comunica pe toti anti-iconoclastii, inclusi' pe )oan +amaschinul, aparatorul cel mai aprig al 'enerarii icoanelor. )mparateasa )rina, cu spri3inul patriarhului .arasie si cu acordul papei drian ) !>>%->85#, con'oaca un alt sinod, tot la Niceea !350 de parinti# sinod care anulea(a deci(iile celui din >5" si care formulea(a in'atatura ca obiectul 'enerarii este persoana repre(entata pe icoana, facind o distinctie intre adorare !latreia# care este re(er'ata numai lui +umne(eu si cinstire !prosHKnesis# ce se cu'ine sfintilor !'. )CA N #. Sinodul n-a fost acceptat de catre -isericile din imperiul lui Carol cel 1are !9ermania, 2ranta, Spania#. Sinodul de la 2rancfurt !>8"# si PCartile carolineLse pronunta impotri'a cultului icoanelor. Cu toata opo(itia patriarhului Nichifor, a lui .eodor Studitul si a calugarilor in general, iconoclasmul persista datorita perscutiei declansate de imparatii bi(antini. +e abia sub imparateasa .eodora cultul icoanelor a fost restabilit !&"2#, fapt in amintirea caruia s-a instituit sarbatoarea Artodo$iei, in prima +uminica a postului 0astelui. )conoclasmul este ultima ere(ie care a facut obiectul unui sinod ecumenic. -iserica ortodo$a recunoaste numai sapte sinoade ecumenice2". Este ade'arat ca un sinod tinut la Constantinopol !&>8-&&0#, la care participa delegatii papei )oan al *)))-lea !&>2&&2#, incearca sa restaure(e comuniunea dintre Arient si Accident, atit de mult (druncinata datorita ambitiei papilor de a fi considerati de orientali ca instanta de apel. Sinodul recunoaste pe F,* % 2:2@-:<14 ca patriarh !2otie inlocuise pe )gnatie in &5&, dar nu a fost recunoscut de papa Nicolae ) !&5&-&/># si fusese apoi condamnat de sinodul din Constantinopol !&/8-&>0#, con'ocat de *asile ) 1acedoneanul !&/>-&&/#= la rindul sau 2otie depusese pe papa, criticind aspru acti'itatea misionarilor catolici in -ulgaria ? a carei populatie fusese con'ertita de
23

0r. +rd. .raian * L+1 N, P0roblema sinodului ecumenic 7n Sfintele canoaneL, 7n Studii .eologice, Seria a ))-a, an GG* !%8/8#, nr. %-2, pp. 3/-"/= 2" *irgil *VLC4, PCon'ocarea Sinoadelor ecumeniceL, 7n 1itropolia 1oldo'ei <i Suce'ei, an L* !%8>8#, nr. >&, pp. ">&-"8%.

-i(ant in &/" -, pe care ii acu(a de ere(ie#. Sinodul se pronunta impotri'a adaosului P2ilioUueL si recunoaste egalitatea dintre 5oma si Constantinopol, desigur 5oma a'ind Poarecare intiietateL . 4nii sustin ca recunoasterea acestui sinod ca sinod de reconciliere ar fi de o mare 'aloare practica in 'ederea reducerii shismei. 0unctul de plecare al shismei din %05" se afla in tendinta papilor de a ase(a Arientul sub autoritatea lor directa, lasind rasaritenilor impresia ca autonomia lor este contestata. +in punct de 'edere teologic, separarea a fost pro'ocata de 2ilioUue, asa cum arata patriarhul 2otie in tratatul sau P+espre +uhul SfintL, in care condamna pe latini ca eretici. )mportanta sinoadelor ecumenice re(ida in faptul caD a# prin continutul lor dogmatic, ele constituie legatura de unitate cea mai solida intre toate -isericile locale, in primul mileniu crestin= b# ele au impus autoritatea si metoda colegiala, conciliara, care a mentinut si slu3it ideea ecumenica= c# sinoadele au redresat sau reconstituit unitatea 'i(ibila a crestinsmului, de aceea unirea -isericilor trebuie sa faca obiectul unui acord ecumenic.

%0

BIBIOGRAFIE %# 0r. 0rof. +r. )oan 9. CA1 N, PSinoadele ecumenice <i importanCa lor pentru 'iaCa -isericiiL, 7n Ortodoxia, an G)* !%8/2#, nr. 3, pp. 28%-325= 2# )dem, PSinoadele ecumenice ca e$presie a uni'ersalit6Cii -isericiiL, 7n Studii Teologice, Seria a ))-a, an G)G !%8/>#, nr. %-2, pp. 3-22= 3# rhid. 0rof. dr. )oan 2LAC , Canoanele Bisericii Ortodoxe: note i comentarii, EdiCia a ))-a, Sibiu, %883= "# 0r. 0rof. +r. )oan 5N145E N4, 0r. 0rof. +r. 1ilan :ES N, 0r. 0rof. +r. .eodor -A+A9 E, Istoria Bisericeasc Universal, 'ol. ), Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune a -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, %8&>= 5# 0r. 0rof. +r. Li'iu S. N, P+espre recepia de c6tre -iseric6 a hot6r;rilor Sinoadelor ecumeniceL, 7n Studii Teologice, Seria a ))-a, %8/5, nr. >-&, pp. 385-"0%= /# 0r. 0rof. +r. +umitru S.NN)LA E, P,ristologia SinoadelorL, 7n Ortodoxia, an GG*) !%8>"#, nr. ", pp. 5>3-5>8= ># 0r. +rd. .raian * L+1 N, P0roblema sinodului ecumenic 7n Sfintele canoaneL, 7n Studii Teologice, Seria a ))-a, an GG* !%8/8#, nr. %-2, pp. 3/-"/= &# *irgil *VLC4, PCon'ocarea Sinoadelor ecumeniceL, 7n Mitropolia Moldovei i Sucevei, an L* !%8>8#, nr. >-&, pp. ">&-"8%. 8# 0r. 0rof. +r. Constantin CA1 N, Erminia u!ului, Editura -i(antin6, -ucure<ti, 2003= %0# 0r. 0rof. +r. Ene -5 N):.E, "iturgica special, Editura Nemira, -ucure<ti, 2005= %%# 0r. 0rof. +r. 0etre *)N.)LESC4, "iturg!ierul explicat, Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune al -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, %88&= %2# 0r. 0rof. +r. Nicolae +. NEC4L , Tradiie i #nnoire #n slu$irea liturgic, 'ol. ) <i )), Editura Episcopiei +un6rii de Oos, 9alaCi, %88/ <i 200%= 'ol. ))), Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune al -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, 2005. %3# 0rof. N. C,).ESC4, 0r. 0rof. )sidor .A+A5 N, 0r. 0rof. ). 0E.5E4MN, Teologia ogmatic i Sim%olic, *ol. )), EdiCia a ))-a, Clu3-Napoca, 2005, pp. 3&-/0. !Apera m;ntuitoare, 1;ntuirea obiecti'6, Bntreita slu3ire a 1;ntuitorului, spectele esenCiale ale operei de 56scump6rare 7n concepCia ortodo$6#= %"# 0r. 0rof. +umitru S. N)LA E, Teologia ogmatic Ortodox, *ol. 2, EdiCia a )))-a, Editura )nstitutului -iblic <i de 1isiune al -isericii Artodo$e 5om;ne, -ucure<ti, 2003, pp. %%/-%8&. !Cele trei direcCii ale lucr6rii m;ntuitoare a lui ,ristos <i cele trei slu3iri m;ntuitoare ale Lui#.

%%