Sunteți pe pagina 1din 2

10.Bipartitismul 1.

1 Caracteristici Sistemul bipartidist este sistemul de partide in care puterea politica este disputata electoral ( democratic ) de catre doua partide avand baze sociale si forta politica echivalente. Nu conteaza daca alaturi de acestea, exista si alte forte politice, mai mult sau mai putin semnificative. Rotatia puterii de stat din mainile unui partid in mainile altuia este mult probabila la urmatoarele alegeri. Amintim despre bipartidism ca fiind specific democratiei, deoarece existenta celor doua partide asigura alternanta la putere, controlul unuia asupra celuilalt, facand imposibile abuzurile de orice fel. Momentul aparitiei bipartidismului poate fi legat de cel al aparitiei partidelor politice, in speta a luptei antifeudale, cand cele doua forte combatante-burghezia si cea feudala, s-au organizat fiecare intrun partid politic opus, de regula liberal si conservator. Bipartidismul apare si din necesitatea crearii opozitiei politice si implicit a alternantei politice in organizarea si conducerea societatii. Democratismul politic a determinat si el aparitia bipartidismului. In multe cazuri, bipartidismul a constituit fundamentul pe care s-a nascut si dezvoltat pluripartidismul. Bipartidismul este specific statelor cu o bunstare material i social nalt. n general sunt state anglo-saxone, i sunt consensuale (pot forma coaliii). Ca ex.: Marea Britanie, SUA, Canada, Australia, Noua Zeland, etc. Bipartidismul este cunoscut n dou forme: 1) perfect 2 partide mari monopolizeaz viaa politic i alterneaz succesiv la guvernare. El este secific Marii Britanii (Partidul Conservator i Partidul Laburist), partidul care cstig alegerile numete n funcie pe liderul partidului, iar n SUA (Partidul Democrat i cel Republican) candidatul care ctig alegerile prezideniale devine liderul partidului, adic-i invers. 2) imperfect numit i sistem de dou partide i jumtate, este caracterizat prin prezena a dou partide mari, dar fiind obligate s intre n coaliie cu un partid minor. Ca ex.: Germania, Canada, Lichtenstein, etc. Bipartidismul favorizeaz stabilitatea guvernamental i tradiii politice. 1.2 Parti pozitive si negative bipartidism Sistemele bipartidiste simbolizeaz modelul majoritarist al democraiei, iar sistemele multipartidiste modelul consensualist. Literatura tradiional despre sistemele de partide este hotrt majoritarist i favorizeaz insistent sistemul bipartidist. Se pretinde c sistemele bipartidiste au avantaje i directe i indirecte fa de sistemele multipartidiste. Primul beneficiu direct este c acestea ofer alegtorilor posibilitatea de a alege ntre dou seturi alternative de politici publice. Al doilea, au o influen moderat pentru c cele dou partide principale trebuie s concureze pentru atragerea alegtorilor de la centrul spectrului politic i de aceea trebuie s propun politici moderate, centriste. Acest mecanism este puternic mai ales atunci cnd la centru se situeaz un mare numr de alegtori, dar aceeai logic continu s opereze chiar i cnd opiniile sunt mai polarizate: la cele dou extreme ale spectrului, partidele vor pierde din susintori, care vor decide s se abin de la a vota ceea ce, n ochii lor este un program moderat, dar un vot ctigat la centru, luat de la alt partid, este de dou ori mai valoros dect un vot pierdut prin abinere. Ambele pretenii sunt foarte plauzibile, dar i contradictorii: dac programele celor dou partide sunt apropiate de centrul politic, ele vor fi foarte asemntoare ntre ele i, n loc s ofere o alegere alegtorilor, probabil vor fi unul ecoul celuilalt. Apoi, sistemele bipartidiste pretind c prezint un important avantaj indirect: sunt necesare pentru formarea cabinetelor monocolore care vor fi stabilite i vor promova politici eficiente. 1.3 Rolul bipartitismului in SUA sau Marea Britanie In prezent, cele dou partide din SUA (republican i democrat) se deosebesc prea puin in platformaprogram, astfel incat in campania electoral nu conteaz atat programul, cat i personalitile care candideaz fie pentru Congres, fie pentru funcia de preedinte al SUA. Cu toate acestea, partidele respective se perpetueaz, pe temeiul politicii lor creandu-se un sistem de autoreglare in conducere i de meninere a democraiei. n ansamblu, sistemul bipartidist din SUA nu s-a confruntat ns niciodat cu probleme majore. Democraii i republicanii au reuit s "aspire" temele i programele propuse de partidele tere, atunci cnd aceste partide preau s ia prea mult avnt. Cele dou partide mai puternice au reuit s-i integreze chiar i baza de personal a acestora. Sistemul bipartidist din SUA este flexibil, descentralizat i

apt de compromisuri, de aceea a reuit ndeplineasc cu succes aceast "funcie de aspirare"; el a conferit sistemului de guvernare o mare msur de stabilitate, permind schimbri de direcie politic n fazele de realignment i respectnd, prin alternana la guvernare, prevederile constituionale ale echilibrului puterii i controlului organelor de conducere. Popularitatea sistemului bipartidist se datoreaza faptului ca in MB domneste convingerea ca un asemenea sistem da stabilitate guvernului democratic, delimitand in mod clar responsabilitatile politice. In tarile in care exista mai multe partide, alinierile se produc dupa ce se publica rezultatul alegerilor si incep jocurile politice de influenta. Dar in MB, votand pentru un partid , electoratul alege nu numai guvernul, ci indica in acelasi timp si marile linii politice pe care doreste ca acesta sa le urmeze. In felul acesta, poporul participa la exercitiul puterii mai direct decit in multe alte tari. In acelasi timp, sprijinul electoratului fata de partide este suficient de echilibrat, existand un numar suficient de votanti care pot oscila astfel ca sa faca guvernul constient de riscurile unei infrangeri electorale, pentru ca cele 2 partide sunt diferite intre ele, astfel ca la un eventual esec, electoratul trece usor pe partea cealalta survine responsabilitatea politica mai mare.