Sunteți pe pagina 1din 17

Universitatea Al.I.

CUZA Facultatea de Economie si Administrarea Afacerilor

Calaras Dinu

Analiza structurii si dinamicii resurselor financiare publice din bugetul consolidat al Romniei

Iasi, 2012

CUPRINS

1. Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si din bugetele locale criterii si componentpag. 3 2. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 20092011..pag.7 3. Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in perioada 20092011..pag.12

Capitolul 1
Structura resurselor financiare publice din bugetul de stat si din bugetele locale criterii si componente.

Resursele fiananciare reprezinta totalitatea mijloacelor banesti necesare realizarii obiectivelor economico-sociale intr-o anumita perioada de timp. Bugetele publice, prin continutul lor economic, pot alcatui un sistem de relatii specific a caror reprezentare sa fie data de trasaturi ori cu cacacteristici comune. Sistemul bugetar poate fi definit ca fiind ansamblul relatiilor economice sub forma baneasca, rezultat al repartitiei venitului national, relatii ce apar cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate la si de la dispozitia statului, precum si a unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii de interese generale ale societatii ori colectivitatilor publice1. Structural, sistemul bugetar in Romania, dupa opinia noastra, are drept componente principale si definitorii urmatoarele: bugetul de stat, bugetele locale, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor sociale de sanatate, bugetul fondurilor speciale. Comparativ cu aceasta structura este cea clasica intalnita in majoritatea lucrarilor de specialitate, si anume cea prezentata mai inainte, mai putin ultimele doua componente. La aceasta se pot adauga, prin prisma cadrului juridic de actiune dat de legislatia finantelor publice2, mai multe categorii de bugete ca: bugetele insitutiilor publice finantate integral sau partial din bugetele locale; bugetele imprumuturilor interne su externe contractate sau garantate de autoritatile administratiei publice locale; bugetul trezoreriei statului; bugetul institutiilor publice autonome etc. Bugetul de stat exprima relatii economice banesti ce apar in procesul repartitiei venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii unui fond centralizat cu adresare generala, la si de la dispozitia statlui, in scopul satisfacerii unor interese de ordin national. Structural la venituri, bugetul de stat cuprinde o diversitate pronuntata de formare si categorii de indicatori. Platitorii acestora sunt persoane juridice (agentii economici si insitutiile
1 2

Vacarel,I.,Finante Publice, EDP, Bucuresti, 2008 Legea nr. 500/11.07.2002 privind finantele publice, art 1 , alin 2

publice) si persoane fizice (indeosebi salariatii). Veniturile reprezentative, ca pondere, sunt : impozitul pe salarii, impozitul pe profit, TVA, taxele vamale si accizele, care detin intre 80%90% din total, prin raportare la mai multe perioade de gestiune bugetara. Bugetele locale reflecta relatii economice banesti care apar in procesul repartitiei venitului national cu prilejul constituirii si repartizarii de fonduri centralizate cu adresare generala la si de la dispozitia unitatilor administrativ-teritoriale, in scopul satisfacerii unor interese ale colectivitatilor publice locale. Aceste bugete sunt si cunoscute sub nume precum : bugete ale consiliilor locale, bugete ale unitatilor administrativ-teritoriale, bugete ale localitatilor. Ca balante financiare, bugetele locale cuprind atat venituri cat si cheltuieli. Veniturile din bugetele locale se afla intr-o situatie particulara, prin comparatie cu celelalte componente ale sistemului. Cele mai cunoscute sunt: impozitele si taxele locale( impozit pe cladiri, pe terenuri, taxa asupra mijloacelor de transport, etc.) Acestea detin in medie pe total bugetele locale intre 30%-40% din totalul de venituri ale acestora prin raportare la mai multe perioade de gestiune bugetara. Diferenta pentru completare, pana la concurenta marimii cheltuielilor o reprezinta veniturile de echilibrare ce provin din bugetul de stat, realizate in teritoriu. In ultimii ani bugetari s-a folosit ca venit de echilibrare impozitul pe salarii. Daca veniturile de echilibrare atribuite in sume absolute nu sunt suficiente in acoperirea diferentei dintre cheltuieli si venituri proprii, se apeleaza la subventii, ce reprezinta sume de bani fara nominalizare de surse din bugetul de stat, unde apar cheltuieli la capitolul Transferuri catre bugetele locale. Raspunderea gestiunii bugetelor locale le revine consilierilor de la nivelul unitatilor administrativ-teritoriale, prin compartimente de specialitate, organizate in acest sens. La nivel national, resursele financiare au in componenta: resursele autoritatilor si institutiilor publice, resursele intreprinderilor publice si private; resursele entitatilor organizatorice fara scop lucrativ; resursele populatiei. Alocarea de resurse necesare producerii si sustinerii bunurilor publice este, in primul rand, o rezultanta a raportului intre acestea si cele private protrivit cu politicile din domeniu ale tarii, pe termen lung sau la nivelul unor perioade mai reduse. In literatura de specialitate, in teoria finantelor publice, se apreciaza ca alocarea efectiva a resurselor intre sectorul public si cel privat determina o anumita proportie intre acesteam putandu-se accepta ca alocarea resurselor este optima daca cerintele consumatorilor sunt satisfacute la nivel maxim, prin intermediul sectorului privat si a celui public3 Resursele financiare publice pot fi abordate si ca un subsistem distinctiv, avand in vedere legaturile ce se stabilesc intre proceste de formare si administrare a totalitatii acestora, in raport cu totalitatea nevoilor de satisfacut pe seama lor. Totodata, daca se are in vedere, modul diferit in care se implica autoritatile publice in administrarea lor, ansamblul resurselor financiare publice se structureaza pe doua subsisteme, si anume: (sub)sistemul resurselor publice bugetare; subsistemul resurselor administrate autonom de intreprinderi cu capital de stat sau cele mixte. Cel de al doilea subsistem inglobeaza resursele financiare administrate direct de catre intreprinderile din sectorul economic de stat, in baza autonomiei lor de functionare ca societati
3

Vacarel, Iulian, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999,p. 375.

comerciale, regii autonome etc. , inclusiv participatiile de capital ale statlui la intreprinderi mixte. Considerate, la randul lor, ca sistem, resursele financiare publice bugetare se structureaza pe urmatoarele subsisteme mari: Resursele financiare ale administratiei de stat central Resursele financiare ale administratiei locale Resursele financiare ale asigrarilor sociale de stat.

Cel de al treilea subsistem il constituie resursele financiare ale asigurarilor sociale de stat care se administreaza separate de catre institutii sau organisme specializate in acest domeniu. Ele sunt menite sa asigure mijloace necesare unui trai decent pentru persoanele care nu poti dobandi venituri satisfacatoare prin prestarea curenta a unei munci. Ansamblul resurselor financiare publice(bugetare) este alcatuit componente, care se caracterizeaza prin trasaturi comune, dar prezinta si particularitati privind formarea si utilizarea lor, generand si efecte economico-sociale ce difera putin de la o component la alta. Pe baza acestora se pot clasifica in functie de trei mari criteriim fiecare categorie distingandu-se prin anumite caracteristici. 1. Dupa regularitatea folosirii lor, resursele financiare se impart in: Resurse ordinare Resurse extraordinare

Resursele financiare publice(bugetare) oridinare sunt folosite in mod curent si in conditii social-economice considerate normale, motiv pentru care se mai numesc si resurse obisnuite. Formele sub care se constituie aceste resurse se regasesc permanent in structura resurselor financiare publice, respectiv in bugetul fiecarui an bugetar, iar prin importanta mare ce le revine constituie componenta fundamental. In cadrul acestora, cele mai utlizate forme sunt : Impozitele, taxele si contributiile obligatorii. Veniturile din exploatarea intreprinderilor si proprietatilor din sectorul public.

Resursele financiare publice extraordinare, asa cum s-au conturat in timp, se disting de cele oridnare, in primul rand, prin caracterul vremelnic, nepermanent, al folosirii lor de catre stat , ceea ce presupune prezenta acestora numai in unii ani bugetari si absenta lor in alti ani. Caracterul extraordinare al acestei categorii de resurse se considera a fi consecinta manifestarii unor fenomene sau situatii economico-sociale neobisnuite, exceptionale, generatoare ale unor nevoi publice, repsectiv cheltuieli impuse de imprejurari extraordinare intro perioada sau alta.

2.Un alt criteriu de clasificare este continutul economic al proceselor pe care le exprima formarea resurselor financiare publice, acestea pot fi grupate in urmatoarele categorii: Resurse(venituri) fiscale Resurse(venituri) nefiscale Resurse de trezorerie Resurse imprumutate Resurse din emisiunea inflationista de moneda

3.Alta clasificare a resurselor financiare publice poate fi facuta in functie de nivelul administrativ la care se mobilizeaza resursele, luand in considerare situatiile distinctive ce apar in cazul statelor unitare, fata de cel al statelor federale. In cazul resusrselor unitare, resursele financiare publice se compun din: Resurse ale administatiei central Resurse ale asigurarilor sociale

Prin comparatie, in cazul statelor federale resursele financiare pot fi grupate in urmatoarele categorii: resurse ale statului federal; resurse ale statelor member(federate); resurse ale entitatilor administrativ teritoriale(locale) In sransa legatura cu gruparea de mai sus, se poate face si o clasificare dupa modul cum se strcutureaza resursele financiare pe componentele bugetului consolidate si anume: Resurse ale bugetului de stat( impozite, taxe si contributii generale, venituri din exploatarea sau valorificarea bunurilor statului, etc.); Resurse ale bugetelor locale( impozite, taxe , contributii locale, venituri defalcate si transferuri de la bugetul de stat etc.); Resurse cu destinatie speciala( taxe si contributii destinate pentru constituirea de fonduri speciale);

Dupa un alt criteriu de clasificare al resurselof financiare , in functie de locul de provenienta, acestea se grupeaza in: Resurse interne Resurse externe

Capitolul 2.
Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat in perioada 2009-2011 In perioada 2009-2011, s-au produs anumite modificari in structura resurselor financiare publice din bugetul de stat. In cazut veniturilor fiscale, s-a inregistrat o crestere in 2010 fata de 2009 de6,900.1 milioane lei. In anul 2011 sa inregistrat la fel o crestere de 13,222.6 milioane lei fata de anul 2011. Impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital a cunoscut o scadere in 2010 fata de 2009 diferenta fiind de -2,336.60 milioane lei( modificare absoluta) , iar modificarea relativa arata o scadere cu 14%. Scaderea s-a produs in principal datorita recesiunii economice, a scaderii numarului salariatlor in urma unor prevederi legale de reducere cu 25% a salariatilor din sectorul bugetar in partea a 2-a a anului. Modificarea absoluta a acestor venituri comparand anul 2011 cu 2010 este de 1,144 milioane lei, iar cea relativa arata o crestere de 8%. Aceasta crestere se datoreaza in special cresterii salariului mediu pe economie si imbunatatirea situatiei pe piata muncii, recalcularea pensiilor militarilor si pensionarilor din categoriile I si II de munca, dar si eliminarea impozitului forfetar de la inceputul anului 2011 in cazul incasarilor din impozitul pe profit.

Incasari
17,000.00 16,500.00 16,000.00 15,500.00 15,000.00 14,500.00 14,000.00 13,500.00 13,000.00 2009 2010 2011 Incasari

Fig. 2.1. Incasari din impozitul pe profit, salarii, venit si castiguri din capital (mil lei)

Veniturile din impozitele si taxele de proprietate au inregistrat o modificare abosoluta negativa de -49.5milioane lei in 2010 fata de 2009, iar cea relativa ne arata o scadere cu 96% datorita crizei economice. Iar in 2011 veniturile au continuat sa scada cu -5 milioane fata de anul 2010, iar cea relativa indica o scadere cu 111% fata de anul 2010 , datorita crizei econimice.

Incasari din impozite si taxe pe proprietate


60.00 50.00 40.00 30.00 20.00 10.00 0.00 -10.00

2009

2010 2011

Fig. 2.2. Incasari din impozite si taxe pe proprietate (mil lei)

Veniturile din impozite si taxe pe bunuri si servicii au crescut in 2010 fata de 2009, ca modificare absoluta suma este de 9,432.6 milioane lei, iar ca modificare relativa in 2010 veniturile au crescut cu 30%. In 2011 veniturile au crescut fata de 2010, modificarea absoluta fiind de 12,005.5 milioane lei , iar modificarea relativa de 29%. Cresterea veniturilor din impozite si taxe pe bunuri si servicii se datoreaza cresterii cotei de TVA de la 19 % la 24% incepand cu semestru al II-lea al anului 2010 , si majorarea nivelului accizelor la motorina, benzina fara plumb si tigari.

Incasari din impozite si taxe pe bunuri si servicii


60,000.00 40,000.00 20,000.00 0.00 2009 2010 2011 Incasari din impozite si taxe pe bunuri si servicii

Fig. 2.3. Incasari din impozite si taxe pe bunuri si servicii (mil lei)

Veniturile din impozitul pe comert exterior(taxele vamele) au inregistrat o scadere in 2010 fata de 2009 de 81.5 mil lei , adica au scazut cu 12%. In anul 2011 veniturile au inregistrat o crestere de 99.7 mil lei, reprezentand o crestere de 17% fata de 2010.

Incasari din impozitul pe comertul exterior (taxele vamale)


700.00 680.00 660.00 640.00 620.00 600.00 580.00 560.00 540.00 520.00 2009 2010 2011

Fig. 2.4. Incasari din impozitul pe comertul exterior (mil lei)

Veniturile din alte impozite si taxe fiscale au cunoscut o scadere drastica in 2010 de -64.8 milioane lei, adica -60%, dar si in perioada 2011 fata de 2010, atunci cand au scazut cu 21.6 lei adica -49%.

Incasari din alte impozite si taxe fiscale


120.00 100.00 80.00 60.00 40.00 20.00 0.00 2009 2010 2011

Fig. 2.5. Incasari din alte impozite si taxe fiscale (mil lei)

Veniturile nefiscale. Modificarile aparute la aceste venituri se datoreaza in special prevederilor legislative. Anul 2010 a cunoscut o crestere categorica de 4,414.7 milioane lei reprezentand 119% crestere fata de 2009, iar apoi o scadere mica 809.8 milioane lei reprezentand 10%.

Incasari din venituri nefiscale


10,000.00 8,000.00 6,000.00 4,000.00 2,000.00 0.00 2009 2010 2011

Fig. 2.7. Venituri nefiscale (mil lei)

Veniturile din capital prezinta o crestere semnificativa in anul 2010 fata de 2009 de 243,3 milioane lei, modificarea relativa fiind de 619%, iar in perioada 2011 fata de 2010 a cunoscut o scadere de -7 milioane lei, modificarea relativa fiind de -2%

10

Veniturile din capital


300.00 250.00 200.00 150.00 100.00 50.00 0.00 2009 2010 2011

Fig. 2.8. Veniturile din capital (mil lei)

Sumele incasate in contul unic, la bugetul de stat, prezinta urmatoarele modificari: in 2010 o crestere de 60.40 milioane lei , cea relativa 74%, iar in anul 2011 sa ingregistrat fata de 2010 o modificare absoluta de 407.1 milioane lei, iar cea relativa 188.5%

Sumele incasate in contul unic, la bugetul de stat


400.00 300.00 200.00 100.00 0.00 -100.00 2009 2010 2011

Fig. 2.9. Sumele incasate in contul unic, la bugetul de stat (mil lei)

11

Capitolul 3.
Mutatii in structura resurselor financiare publice din bugetele locale in perioada 2009-2011
Perioada 20092010 M M absoluta relativa 0.00 -567.2 473.3 2,107.00 16.4 3,369.40 967.5 -75.8 -367.9 1,554.20 -2 -0.06 -0.04 0.14 -0.12 0.14 0.84 0.22 -0.2 -0.64 2.14 -0.5 Perioada 20102011 M M. absoluta relativ -0.04 1,500.40 36.4 179.8 1,714.50 -2.1 1,780.10 331.6 102.2 -109.6 1,237.90 -2 0 0.05 -0.11 -0.02 0.24 0.06 0.35 -0.52 0.54 -1

Incasri Venit curent 2009 Venituri fiscale Impozit pe profit, salarii, venit si castg din capital Impozite si taxe pe proprietate Impozite si taxe pe bunuri si servicii Alte impozite si taxe fiscale Venituri nefiscale Subventii Venituri din capital Donatii Sume de la UE in contul platilor efectuate si prefinantari Operatiuni financiare 2010 2011

36,708.80 34,524.30 33,023.90 15,033.20 14,466.00 14,502.40 3,323.80 3,797.10 3,976.90

18,236.20 16,129.20 14,414.70 115.6 3,998.20 4,373.40 370.4 577.1 725.7 4 132 7,367.60 5,340.90 294.6 209.2 2,279.90 2 129.9 9,147.70 5,672.50 396.8 99.6 3,517.80 -

12

40,000.00 35,000.00 30,000.00 25,000.00 20,000.00 15,000.00 10,000.00 5,000.00 0.00 2009 2010 2011

Venituri fiscale Impozit pe profit, salarii, venit si castiguri din capital Impozite si taxe pe proprietate Impozite si taxe pe bunuri si servicii Alte impozite si taxe fiscale Venituri nefiscale Subventii Venituri din capital Fig. 3.1. Veniturile bugelelor locale pe anii 2009- 2010 i 2010-2011

Veniturile pe care leau inregistrat bugetele locale se datoreaza in mare masura si factorilor economici care au influientat si bugetul de stat , dar si de modificarile fiscale si legislative pe care le-am intalnit si la bugetul de stat.

13

Bibliografie

Vacarel, Iulian, Finante publice, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti 1999 Vacarel,I.,Finante Publice, EDP, Bucuresti, 2008
http://www.mfinante.ro/execbug.html?pagina=domenii Legea nr. 500/11.07.2002 privind finantele publice, art. 1, alin. 2

14

ANEXE

15

16

17