Sunteți pe pagina 1din 17

Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare

Tulburarile articulatiei temporo-mandibulare


Stinge lumina! Craniu (adult) Fotografie 1 din 3

Fractura mandibulara Fotografie 2 din 3

A temporomandibuilara Fotografie 3 din 3

rticulati a

IRM sagital n secvena T2 la nivelul ATM drepte n poziie gur nchis: se evideniaz un condil mandibular mic, aplatizat, menisc cu semnal sczut i o fin lam de lichid pericondilian.

Fig. 7 I agine !T coronal pacient cu ankiloz osoas temporomandibular dreapt i anchiloz fibroas temporo-mandibular stng Fig. " Reconstrucie !T#$% pacient cu anchiloz fibroas temporo-mandibular dreapt

Miscarea de rotatie a condilului mandibular

Muschii masticatori

trateaza Rolul articulatiei temporo-mandibulare in functiile si disfunctiile sistemului stomatognat,demonstrind ca intre diferitele componente ale sistemului stomatognat exista o strinsa corelatie morfologica si functionala, ceea ce face ca afectarea uneia dintre verigile sistemului sa atraga dupa sine dereglarea celorlalte. Masura in care vor fi afectate elementele sistemului stomatognat depinde de nivelul la care actioneaza factorul disfunctional: sistemul nervos central, sistemul nervos periferic, grupe musculare mandibolare, articulatia temporomandibulara, parodontiu si suprafetele de ocluzie. De la primele vertebrate cu craniu osos si pina la omul actual, forma, dimensiunea, structura si functiile realizate la nivelul extremitatii cefalice s-au trans format permanent in etapele critice ale evolutiei filogenetice, mutatii genetice generate de mutatiile de mediu. In toata aceasta perioada de milioane de ani, se remarca o crestere a cutiei craniene craniul neural!si a sistemului nervos central in detrimentul ""# craniul visceral!, care se reduce ca volum si perfectioneaza permanent functiile. In cadrul acestui fenomen biologic se inscrie si evolutia hominidelor de la prima tele inferiore la omul actual. $unoasterea acestor transformari morfofunctionale ale ""# ne face sa intelegem mai bine forma, volumul si functiile acestui prim segmenta le sistemului de import al materiei. In miscarea lor uzuala, maxilarele functioneaza ca o pirghie de gradul al III-lea. %rticulatia temporo-mandibulara este punctual fix, iar maseterul, pterigoidianul intern si muschii temporali creeaza forta . Dintii reprezinta organul efector prin care se transmite forta obstacolului alimentar. $u cit ne apropiem mai mult de incisive, cu atat pirghia este mai putin eficace, iar dintii vor fi solicitati mai putin, ceea ce face ca frontalii sa paraseasca ultimii arcada. In laterotruzia dreapta, condilul activ blocat in cavitatea glenoida este punctual fix, condilul sting fiind de balans. Daca in aceasta miscare dintii de pe arcada stanga pastreaza un contact prematur, acolo se va situa punctul de rezistenta. &unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul III! &orta produsa de ridicatorii de pe partea stanga va transforma pirghia de gradul III intr-o pirghie de gradul II , deci mai eficace si mai traumatizanta, cu atat mai mult cu cit este vorba de contacte neechilibrate. &unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul II! Daca contactul de pe partea stanga este de mai mare importanta el devine punct de spri'in, iar pirghia se transforma intr-o pirghie de gradul I , ceea ce se traduce prin aparitia unor forte foarte puternice la nivelul dintelui de contact, dar care se poate repercuta si asupra articulatiei temporo-mandibulare si a muschilor. &unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul I! In miscarea de incizie forta va actiona posterior fix, iar rezistenta la nivel incisive, luind nastere o pirghie de gradul I cu eficacitate maxima, care va suprasolicita atat molarul cu contact, premature cit si incisivii( suprasolicitarea se poate traduce prin uzura )* sau mobilitate. In miscarile de protruzie daca unghiul incisive este mai micdecat unghiul condilian, se va exercita o supra sarcina la nivel molar, transformind mandibula intr-o pirghie de gradul I. +entru ca acest lucru sa nu se intimple prin solicitari repetate, mai ales in perioada de crestere, organismul se adapteaza uneori prin modificarea unghiului goniac, pina se stabileste un raport optim intre aceasta si partea incisive. ,eoria mecanica a lui #-si are si astazi numerosi adepti, mai ales in ceea ce priveste functionarea

mandibulei ca o pirghie, dar mai putin de acord cu conceptia privind articulatia temporomandibulara ca o articulatie de forta . ,eoria lui #-si a dominat stomatologia pina in anul *.)/, cand Marc 0obinson, in urma unor studii aprofundate, emite teoria antimecanica sau teoria refluxului muscular controlat. Dupa 0obinson, articulatia temporo-mandibulara nu sufera nici un effort in functionalitatea ei normala, iar mandibula nu poate fi asinilata unei pirghii. "tudiind suprafetele articulare pe un numar de /1 de cadavre, 0obinson le gaseste acoperite cu un strat foarte subtire de cartila' hialin, mai ales in portiunea cea mai posterioara, in rest fiind vorba de un tesut fibros, elemente morfologice care nu caracterizeaza articulatiile de effort. $a argument functional, in spri'inul teoriei antimecanice, 0obinson descrie un mecanism reflex care previne orice effort in limitele normalului, diri'at spre articulatia temporo-mandibulara. &orta ia nastere in timpul contractiei ridicatorilor si se diri'eaza spre articulatia temporo-mandibulara.

&unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul I!

&unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul II!

&unctionarea articulatiei temporo-mandibulare ca o pirghie gradul III!

Aspecte patologice ale articulatiei te poro# andi&ulare

,ulbur2rile atm constituie o subgrup2 a sindroamelor dureroase orofaciale care intereseaz2 articulatia temporo-mandibular2, muschii masticatori si muschii gatului. $ele mai frecvente

simptome ale tulbur2rilor atm sunt: durerea, limitarea sau mobilitatea asimetric2 a mandibulei, anomalii ale ocluziei dentare si zgomote articulare. Durerea este localizat2 in 'urul oaselor maxilare, articulatiei temporomandibulare si3sau muschilor fetei, capului si gatului la care se pot asocia cefaleea, durerile auriculare, ameteli, tinnitus. Debutul tulbur2rilor atm poate fi acut sau lent, insidios cu remisie complet2, spontan2 dup2 care se pot sau nu croniciza, cu durat2 de luni sau ani de zile. &ormele cronice, ca orice alt sindrom dureros, se asociaz2 cu un complex de factori fizici, de comportament, psihologici si psihosociali. In "ua, 456 din populatia adult2 a avut cel putin o dat2 experienta unuia sau mai multor simptome de suferint2 atm. 7pidemiologie )86-486 din adulti au avut experienta cel putin a unui simptom de disfunctie articular2 temporo-mandibular2 si aproximativ 996 din persoane au avut cel putin un semn de suferint2 atm. "imptomele cele mai frecvente 586! ale suferintei atm sunt: zgomote in articulatie, devieri ale mandibulei la deschiderea arcadelor dentare. %lte simptome sunt intalnite mai rar: limitarea deschiderii arcadelor dentare si modific2ri ale ocluziei dentare care se intalnesc la mai putin de 56 de cazuri din populatie. ,ulbur2rile atm se produc mai ales la varsta adult2 intre 18 si 58 de ani! fiind mai frecvent intalnite la femei decat la b2rbati 9:* - .:*!. Desi un num2r mare de pacienti au avut sau au inc2 experienta simptomelor suferintelor atm in cursul vietii lor, se estimeaz2 c2 doar 56-*86 dintre acestia au nevoie de tratament. 7tiologie In *.9) $osten, un otolaringolog, a observat c2 modificarea dimensiunii verticale a eta'ului inferior al fetei amelioreaz2 la un pacient: simptomatologia dureroas2 in sau in 'urul atm, senzatia de ameteal2, tinnitus, senzatia de infundare a urechii si disfagia. $osten apreciaz2 c2 modific2rile de ocluzie dentar2 si pozitiile incorecte ale maxilarelor sunt cauzele simptomelor de mai sus, iar tratamentul lor este urmat de ameliorarea si corectarea acestora prin schimb2ri in planul de ocluzie dentar2. 0ezultatele cercet2rilor de biomecanic2, fiziologie neuromuscular2, reumatologie, ale mecanismelor durerii si ale patologiei musculare scheletale au ar2tat c2 tulbur2rile atm sunt considerate a fi de natur2 musculo-scheletal2, la fel ca orice alt tip de tulburare musculoscheletal2 in oricare parte a corpului uman. ,ulbur2rile atm sunt plurifactoriale si asociate cu factori de dezvoltare ai atm-ului. %stfel, sau identificat factori: predispozanti, de initiere si de perpetuare. :ricare dintre acesti factori sau toti pot fi implicati in dezvoltarea atm-ului, la anumiti pacienti. In plus, exist2 o multime

de factori structurali, functionali si psihologici care pot predispune, s2 initieze si s2 perpetueze tulbur2rile atm. DI%#;:",I$ <rm2reste separarea tulbur2rilor atm de alte cauze ale durerilor craniofaciale. In acest sens, sunt necesare un istoric coerent, o examinare clinic2 si investigatii paraclinice corespunz2toare. Din istoric, se vor culege date complete privind durerea, antecedentele personale, familiale si psihosociale. Istoric

simptomul principal istoricul st2rilor patologice asociate in prezent antecedente medicale spitaliz2ri, tratamente chirurgicale istoric psihosocial antecedente medicale familiale traumatisme obiceiuri diverse medicatie curent2 litigii, neintelegeri, infirmit2ti, invalidit2ti

Istoricul durerii

localizare r2spandirea durerii durata caracterele durerii intensitatea cauzele care o exacerbeaz2 mi'loace de ameliorare tulbur2ri neurologice asociate senzitive sau motorii! tulbur2ri vegetative

7xamenul clinic include:


palparea muschilor masticatori m. maseter, m. temporal, m.m. pterigoidian intern si extern! palparea musculaturii cervicale examinarea misc2rilor mandibulei inchidere-deschidere, de lateralitate, de protruzie! palparea si3sau auscultarea atm examinarea cavit2tii orale: status dentar, ocluzie dentar2, glande salivare examenul clinic neurologic al n. trigemen aspectul general al pacientului

status psihic

7xamin2ri complementare

examinare 0x, $,, 0M;, scintigrafie, ecografie ale regiunilor oromaxilofaciale si ale trunchiului cerebral si creierului bloca'e nervoase in scop diagnostic elctromiografii

$=%"I&I$%07 ,ulbur2rile %,M cuprind: ,ulbur2rile articulare temporo-mandibulare:


congenitale sau3si de dezvoltare: aplazia, hipoplazia, hiperplazia, neoplazia leziuni ale discului articular cu reducere sau f2r2 reducere luxatia anchiloza fractura inflamatorii: capsul2, sinovie, poliartrite osteoartrite neinflamatorii!:primare sau secundare

,ulbur2ri ale musculaturii articulare:


dureri miofaciale miozita miospasm mialgia local2 contractura miofibrotic2 neoplazia

. M%;I&7",>0I $=I;I$7 %=7 ,<=?<0>0I=:0 %,M "pasmul muscular al muschilor masticatori sau sindromul dureros de disfunctie miofacial2 este cel mai obisnuit dintre tulbur2rile atm. +acientii vor descrie unul sau mai multe din urm2toarele: - semne: reducerea amplitudinii misc2rilor mandibulare, deteriorarea functiei mandibulare devieri, zgomote articulare, bloca'e, misc2ri dificile!, dureri la palparea muschilor masticatori, dureri in atm la palpare sau la misc2rile mandibulei - simptome: zgomote articulare, senzatia de amorteal2 la nivelul oaselor maxilare, dureri la nivelul fetei sau maxilarelor, dureri la deschiderea exagerat2 a arcadelor dentare, bloca' mandibular 7xamin2rile radiologice ale atm nu obiectiveaz2 modific2ri patologice.

7tiologia acestor simptome si semne este multifactorial2: structural2, functional2 si psihologic2. <n singur factor etiologic este rar de g2sit la un singur pacient. De aceea, si tratamentul va avea mai multe obiective, in functie de factorii etiologici. Ma'oritatea pacientilor vor r2spunde la tratamente simple , neinvazive:

incura'area pacientului ingri'iri la domiciliu tratament medicamentuos fizioterapie gutiere psihoterapie terapie ocluzal2 tratament ortodontic

Incura'area pacientului. +acientul trebuie s2 inteleag2 unele aspecte anatomopatologice ale bolii sale. %cestuia i se va explica spasmul muscular, caracterul lui benign in tulbur2rile descrise, remisia lui spontan2 si c2 nu este simptomul unei alte boli. 0epausul misc2rilor mandibulare. Imobilizarea complet2 a mandibulei nu este de recomandat. "e va trece la o alimentatie de consistent2 moale si se vor evita deschiderile exagerate ale arcadelor dentare rasul, c2scatul!. "e vor evita, de asemenea, rosul unghilor, guma de mestecat, scrasnitul din m2sele, inclestarea maxilarelor. $2ldura compres2 cald2, sticl2 umplut2 cu ap2 cald2! este confortant2 si reduce spasmul muscular. <neori, se recomand2 tratament fizioterapic cu unde ultrascurte diatermia! sau ultrasunete. ,ratamentul medicamentos. In fazele acute se recomand2 medicatie antiinflamatorie nesteroidian2. <n astfel de produs poate fi administrat *8-*) zile, in doze uzuale antiinflamatorii. Miorelaxantele sunt larg utilizate, dar eficienta lor nu a fost inc2 dovedit2 si sunt contraindicate in boli cronice. %nalgezicele narcotice sunt contraindicate in mod deosebit. %ntidepresivele sunt recomandate atunci cand este depistat2 o cauz2 psihologic2 a tulbur2rilor functionale atm si, mai ales, cand disfunctia articular2 se asociaz2 cu alte dureri musculare cu alte localiz2ri! in cadrul altor semne sau simptome ale depresiei. %ntidepresivele triciclice sunt cele mai utilizate: 15-*88 mg de %mitriptilin2, ;ortriptilin2 sau Doxepin la culcare, si care, pentru o perioad2 de 1-) s2pt2mani pot ameliora unele simptome. In caz de eficient2, tratamentul poate fi continuat pan2 la ) luni cu o doz2 minim2 de intretinere. Inhibitori de serotonin2 &luoxtin, +aroxetin! au fost administrati in caz de bruxism. %nxioliticele benzodiazepine! fac parte din medicatia obisnuit2 a spasmului dureros al muschilor masticatori. Medicatia si dozele administrate trebuie individualizate in cazul fiec2rui pacient.

<rm2rirea pacientilor sub tratamentele mentionate anterior trebuie f2cut2 indeaproape pentru combaterea efectelor lor secundare sau a dependentei. ,erapia ocluzal2. 7xist2 o multime de gutiere interocluzale folosite in tratamentul tulbur2rilor functionale ale atm. "unt confectionate din acrilat dur si au urm2toarele functii: ameliorarea disfunctiei articulare ameliorarea sistemului masticator motor prin ameliorarea functiei musculare anormale reducerea durerii musculare! protectia dintilor de suprainc2rcarea ocluzal2 si abraziunea patologic2 $ele mai eficiente sunt gutierele acrilice care stabilizeaz2 ambele arcade dentare pe toat2 suprafata si lungimea lor. %ceast2 solutie de tratament s-a dovedit eficient2 in 486-.86 din cazuri. Interferentele ocluzale sunt cauza primar2 a durerilor musculare, iar indep2rtarea lor va ameliora suferinta muscular2. Deoarece disfunctiile %,M sunt plurifactoriale, numai terapia ocluzal2 nu va remedia suferinta. Influenta tulbur2rilor ocluziei dentare, a pierderilor dentare edentatiile! si a interferentelor ocluzale asupra functiei masticatorii nu este definitiv documentat2. ,otusi, contactele dentare premature trebuie indep2rtate si edentatiile restaurate in efortul de imbun2t2tire a ocluziei dentare de reabilitare! si a functiei masticatorii. 7fectul benefic de durat2 al gutierei pentru repozitionarea maxilarelor nu a fost complet dovedit2. +sihoterapia are o valoare cunoscut2 in cazul tulbur2rilor atm si de cauz2 psihologic2. 0educerea stresului poate fi un pas terapeutic important. "unt folosite: tehnici de relaxare, terapia stresului, biofeed-back, terapia cognitiv2 si alte mi'loace de studiu ale comportamentului. $heia succesului este cooperarea dintre pacient si clinician. &izioterapia reconditioneaz2 si recupereaz2 aparatul muscular scheletal. %ceste tehnici se pot aplica muschilor masticatori, muschilor cervicali care sunt incriminati in tulbur2rile functionale atM. Misc2rile pasive sunt eficiente in reabilitarea modific2rilor musculare de natur2 morfologic2, biochimic2 si biomecanic2. "unt comercializate dispozitive speciale pentru efectuarea acestor misc2ri reabilitatoare musculare. Modific2rile interne ale %,M "unt o alt2 cauz2 de patologie articular2. %rtrografia, rezonanta magnetic2 nuclear2 si artroscopia in scop diagnostic au ar2tat c2, meniscul articular poate fi deplasat sau deformat, iar aceste st2ri patologice pot conduce la dureri si limit2ri ale deschiderii arcadelor dentare. 0M; este metoda cea mai eficient2 de examinare a anatomiei tesuturilor moi si dure ale %,M. +rincipalele categorii de modific2ri interne ale atm sunt deplas2rile anterioare ale meniscului articular, cu reducere sau f2r2 reducere bloca'!.

- Deplasarea anterioar2 cu reducerea meniscului se produce cand, in pozitia cu gura inchis2, discul este deplasat anterior si se reduce la relatia pozitia! normal2, la un timp dup2 deschiderea arcadelor dentare. In aceste conditii, pacientul acuz2 un zgomot click! asociat cu durere de intensitate variabil2 la deschiderea arcadelor dentare. ,ot la deschiderea arcadelor dentare mandibula deviaz2 de partea bolnav2 pan2 la producerea zgomotului, dup2 care revine pe linia median2. +revenirea inchiderii complete a arcadelor dentare cu o gutier2, lam2 din lemn sau cu o oglind2 dentar2 elimin2 producerea zgomotului articular. %rtrograma sau 0M; vor obiectiva deplasarea discului care se reduce revine! la deschiderea arcadelor dentare. %ceast2 conditie patologic2 se poate agrava in timp pan2 la bloca'ul mandibular. - Deplasarea anterioar2 f2r2 repozitionarea reducerea! meniscului articular bloca'ul meniscului!. Durerile pot fi absente dac2 spasmul muscular a fost diminuat. +acientii relateaz2 c2 ceva le impiedic2 deschiderea complet2 a arcadelor dentare. 7xist2 o limitare a deschiderii arcadelor dentare de 15-98 mm. %rtrograma si 0M; demonstreaz2 deplasarea anterioar2 a discului f2r2 revenirea acestuia la deschiderea arcadelor dentare bloca'!. "e pot obiectiva si modific2ri degenerative ale condilului mandibular. ,ratamentul initial al modific2rilor interne ale atm este identic cu cel al tratamentului sindromului disfunctiei dureroase miofaciale. %ceast2 conduit2 este eficient2 in cazul cand deplas2rile anterioare ale condilului mandibular se pot reduce singure la misc2rile de deschidere ale arcadelor dentare. =a pacientii, ins2, la care deplasarea anterioar2 a meniscului este ireductibil2 la deschiderea arcadelor dentare, metodele de tratament descrise pot reduce spasmul muscular si durerea si pot ameliora misc2rile mandibulare, dar nu pot influenta revenirea reducerea! meniscului deplasat. In aceste situatii fixarea meniscului %0,0:$7;,7"I"! poate fi considerat2. ,0%<M%,I"M7=7 $ontuziile atm se pot produce in cursul fracturilor de mandibul2 si mai ales in cazul fracturilor de condil. %rticulatia devine dureroas2, misc2rile mandibulei limitate datorit2 durerii si spasmului muscular. "imptomatologia acut2 se remite la repaus articular, c2ldur2 local2 si medicatie antiinflamatorie nesteroidian2, dar, sunt necesare si alte metode de tratament pentru durerile si spasmul muscular persistent. In elong2rile capsulei si ale ligamentelor periarticulare apar: durerea, limitarea misc2rilor mandibulare si imposibilitatea contactului dentar bimaxilar de partea bolnav2. In traumatisme mai importante se poate produce un hematom intraarticular cu posibile leziuni ale capsulei meniscului si suprafetelor articulare. Mecanoterapia activ2 este indicat2 acum pentru a reface amplitudinea deschiderii arcadelor dentare si prevenirea anchilozei. In cazul particular al fracturilor de condil mandibular f2r2 deplasare se recomand2 antialgice si alimente moi pentru cateva zile. In cazul luxatiei unilaterale, pacientul va prezenta o ocluzie dentar2 prematur2 de partea bolnav2 si devierea mandibulei spre partea bolnav2 la deschiderea arcadelor dentare.

0educerea luxatiei si mobilizarea pentru 4-*8 zile pot fi urmate de fizioterapie pentru reabilitare functional2. +acientii cu fracturi bilaterale vor prezenta ocluzie deschis2 frontal2 si deplasare posterioar2 a mandibulei. 0estaurarea ocluziei dentare si reabilitarea functional2 necesit2, uneori, interventia chirurgical2. %;$@I=:A% %,M 7ste imposibilitatea permanent2 a deschiderii arcadelor dentare. +oate fi adev2rat2 interesarea patologic2 a structurilor articulare! sau fals2 produs2 de cauze extraarticulare!. Infectiile, traumatismele inclusiv interventiile chirurgicale! sunt cauzele principale ale anchilozei temporo-mandibulare adev2rate. "emnele clinice sunt: limitarea sever2 imposibilitatea! deschiderii arcadelor dentare, retrognatism mandibular dac2 cresterea mandibular2 a fost oprit2. %nchiloza fals2 poate fi cauzat2 de mai multe categorii patologice: miogenice contractura m.m. masticatori! neurogenice tetanos, distonie! psihogenice tulbur2ri de conversie! osteogenice hipertrofia apofizei coronoide! histogenice dup2 interventii chirurgicale pe atm, m. temporal, traumatisme ale m. temporal! tumorale tumori nasofaringiene! 7xamin2rile radiologice obiectiveaz2: distructia suprafetelor articulare disparitia spatiului articular osificarea atm anchiloza adev2rat2! $heia tratamentului anchilozei temporo-mandibulare este identificarea cauzei. %nchilozele fibroase si calcifiante intraarticulare pot fi uneori foarte greu de tratat. ?:=I D7#7;70%,IB7 %=7 %,M :",7:%0,0I,7! +ot fi stadiile finale ale unor manifest2ri patologice in structurile articulare. In aceste stadii finale este dep2sit2 capacitatea de reparatie si remodelare a componentelor atm. $auzele cele mai frecvente ale osteoartritelor sunt: traumatisme acute sau cronice, infectii, boli metabolice, interventii chirurgicale pe atm. "imptome:

dureri la misc2rile mandibulare limitarea misc2rilor mandibularecu deviere spre partea bolnav2 tumefactie periarticular2 in p2rti moi! zgomote articulare scrasnet, frec2tur2!,dar nu sub form2 de pocnete articulare. Imaginile radiologice obiectiveaz2 modific2ri degenerative cu pierderea spatiului articular. Incidenta acestor modific2ri degenerative este frecvent intalnit2 la femei in decada a 9-a si a )-a de viat2. <n num2r redus de cazuri va prezenta osteoartrite generalizate. 0emisia simptomelor durere si limitarea misc2rilor mandibulare! poate s2 fie spontan2 dup2 cateva luni. +rin mi'loacele neinvazive descrise mai sus se pot obtine amelior2ri semnificative pan2 la remisii spontane. <neori sunt necesare infiltratii intraarticulare cu cortizon. %ceste infiltratii se indic2, mai ales, pacientilor in varst2 dar nu mai mult de 9 infiltratii. ,ratamentul chirurgical se indic2 in cazurile rebele la tratamentele de mai sus si const2 in indep2rtarea fragmentelor osoase libere si remodelarea condilului. In obiectivele tratamentului chirurgical se va lua in considerare si meniscul, cunoscandu-se faptul c2 deplasarea lui este cauza primar2 a modific2rilor degenerative articulare. %rtrita reumatoid2 poate interesa atm-ul la orice varst2. =a pacientii tineri, se poate obiectiva micrognatie. =a pacientii in varst2, se instaleaz2 anchiloza temporo-mandibular2. Imaginile radiologice obiectiveaz2: nteresarea posibil2 a condililor mandibulari bilateral si a proeminentei articulare a osului temporal alte simptome locale, generale, biologice de artrit2 reumatoid2 In formele rebele la mi'loacele de tratament neinvazive se recomand2 tratamentul chirurgical. I;&7$,II=7 atm $unosc urm2toarele cauze: pl2gi cu deschiderea atm extensii ale unor supuratii din structurile invecinate: osteomielit2 de mandibul2, otite medii ins2mant2ri hematogene din focare septice de la distant2 Incidenta infectiilor atm se reduce printr-o alimentatie imbun2t2tit2 si antibiotice. Ins2mantarea septic2 a %,M este unilateral2, devine dureroas2 cu caracter acut, la care se adaug2 tumefactia si cresterea temperaturii locale.

"imptomele sunt: limitarea sau imposibilitatea deschiderii arcadelor dentare si inocluzie lateral2 de partea bolnav2. +unctia intraarticular2 poate identifica microorganisme in lichidul articular patologic. Imaginile radiologice obiectiveaz2: cresterea spatiului articular distructii osoase scleroz2ri in formele cronicizate "echelele infectiilor acute ale %,M sunt artrita cu anchiloz2 temporo-mandibular2 si intarziere in dezvoltarea mandibulei. ,ratamentul indicat este drena'ul si medicatia cu antibiotice conform antibiogramei!. ,<M:0I "unt rare, dar suspiciunea lor trebuie luat2 in seam2, deoarece simptomele si semnele lor pot fi identice cu cele ale altor suferinte ale %,M. Debutul tumorilor poate fi din interiorul articulatiei cu invadarea tesuturilor incon'ur2toare. Dac2 sunt maligne, pot fi metastaze de la tumori de la distant2. ,umorile benigne articulare cele mai intalnite sunt osteoame, condroame, osteocondroame. "imptomele lor sunt: durerea, limitarea deschiderii arcadelor dentare si ocluzie deschis2 de partea bolnav2. $ondilul mandibular este m2rit in volum. In condromatoza sinovial2, focare cartilaginoase se dezvolt2 in membrana sinovial2 si uneori apar mase radioopace in interiorul articulatiei. ,umorile maligne articulare sunt rare. "imptomele obisnuite pot fi durere, deformare local2 dureroas2, anestezii, parestezii, pierderea auzului. Imaginile radiologice pot obiectiva osteoliz2 sau modific2ri de tip osteoblastic, in functie de tipul tumorii. ,ratamentul acestor tumori respect2 protocolul terapeutic al oric2rei tumori maligne din teritoriul oro-maxilo-facial.