eu dau de obicei cu mamaliga amestecata cu paine si in care pun niste branza si eventual ceva esente.

cand nu uit imi cumpar niste turta dulce si in amestec cu paine e o momeala excelenta pentru crap. pana atunci,va zic o momeala pe care o stiu de la tata si care are rezultate excelente. necesar: seminte verzi de canepa,tarata de porumb sau uruiala,paine uscata,2-3 oua,sofran sau alta esenta.se prajesc semintele de canepa,se dau prin rasnita de cafea,se amesteca cu tarata si painea care in prealabil a stat in apa la inmuiat si evident cu toate celelalte.painea se adauga pana ce tot amestecul devine o pasta.cu ea se poate nadi locul si se poate folosi ca nada de arc.rezultatele sunt excelente!

1. Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga. ceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. !n continuare va prezentam o reteta pe care numai pescarii in v"rsta o cunosc. ceasta momeala este botezata: mingea de mamaliga. #enumirea vine de la formatul pe care il are aceasta momeala. $aterialul folosit pentru aceasta momeala este urmatorul: %aina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita& %aina alba - 1 cana 'pentru intarirea continutului(& Usturoi - 2-3 catei 'pentru aroma(& )e incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de *-+ min. ,ntre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar dupa aceea cu apa calda. -ontinutul se amesteca pana se ingroasa. poi se framanta bine pana incepe sa se intareasca putin. )e formeaza bucati cat degetul aratator 'in forma de nutli( dupa care se pun intr-un alt vas de *-+ l, in care se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un clocot. ,ntre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a se evita prinderea de vas. #upa clocot se scot afara si se aseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecare bucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita. #upa presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme, obtinandu-se o minge la o dimensiune putin mai mare decat bila de ping-pong. #upa omogenizarea si formarea tuturor bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se lasa pe foc incet pana la 2-3 clocote iar apoi se stinge focul, se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge la racirea intregului continut. .ste recomandabil sa nu se scoata momeala din vas pana nu se raceste complet. #upa racire se ia continutul si se impac/eteaza intr-un prosop de bucatarie, in care se va tine pana la folosire. 0erificarea reusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa 1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in podea 'ciment, gresie etc.(. #aca sare inapoi, ati reusit realizarea acestei retete destul de migaloase. ceasta momeala se poate utiliza si la arici sub diferite forme: para, creasta de cocos 'depinde de nr. de carlige(, minge si cub. 1"ma 1imele sunt cele mai raspindite si preferate dintre momelile vii fiind eficiente la pescuitul majoritatii pestilor din tara noastra. ,n functie de mediul in care traiesc, rimele pot avea culori si dimensiuni diverse. 2entru pescuitul somnului, al pestilor de dimensiuni mari in general, este indicata rima de pamint care este mai mare si de culoare alb - rozalie. .xemplarele mari pot depasi 13 cm. 1imele de balegar sunt mai eficiente in cazul pestilor medii dar si mai mari si au dimensiuni mai mici& coloarea acestora este maro-rosiatica. .ste recomandabil ca acestea sa nu fie introduse in carlig incepind cu capul - acesta fiind mai mobil

iar rima ramine un timp mai indelungat vie. 0iermusi '4enti( 0iermusii de carne reprezinta una dintre cele mai atractive momeli pentru pescuitul in balti& este eficienta pentru pesti pasnici in special. 2entru a avea niste viermusi buni trebuie sa avem in vedere ca acestia sa fie prospeti altfel ne trezim la balta cu muste. 0iermusii tineri 'prospeti( prezinta in abdomen o pata intunecata. )unt de preferat viermusii mari care se vor pastra in frigider, in cutii inc/ise - prevazute cu gauri mici de aerisire - in care vom pune putin malai. 5oabe de porumb 2orumbul nou, cel alimentar, cu lapte sau porumbul fiert si conservat cu aroma de vanilie,anason etc. este o momeala foarte frecvent utilizata la pescuitul carasului, platica sau altor specii de pesti pasnici fiind nelipsit la pescuitul crapului. -onform statisticilor, porumbul reprezinta cea mai eficienta momeala si nada pentru pescuitul crapului fiind la indemina oricui si la pret foarte scazut. $omeala 2escarii in varsta folosesc destul de des acesta momeala, ieftina si usor de preparat, cu care captureaza scobarul. ,n cele ce urmeaza va prezentam o reteta simpla de preparare a momelii pentru scobar: )e cumpara splina de porc 'in cantitate de 1 6g(. )e macina prin masina de tocat carne de 2 ori, ca sa fie cat mai fina. )e amesteca cu faina de malai, pana se face o pasta omogena si elastica. ,mediat dupa omogenizare se poate pune pe naditor sau se poate utiliza a doua zi, cu conditia sa fie pusa la rece, in frigider. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------

Nade si momeli--2entru a avea reusita unei partide de pescuit, pe langa dotarea te/nica adecvata, pregatirea unei nade potrivite, in functie de specia cautata, de tipul bazinului, de anotimp, are o mare importanta. 2rin nadire ne propunem sa stimulam apetitul pestilor, sa-i ademenim si mai ales sa-i mentinem la locul de pescuit, fara insa sa-i /ranim. ,deea este sa introducem in apa substante apetisante in particule fine care sa se disperseze rapid si sa le placa speciilor urmarite de noi. 0ederea este mai putin importanta. 7u vom nadi oriunde si oricum, pentru ca fundurile apelor adanci, namoloase pline cu vegetatie, sunt adevarate /auri, mai ales pentru nada grea. 5ucatile de nada trebuie sa fie aruncate dupa ce sondam cu grija fundul apei stabilind natura sa. 0om cauta sa stabilim cu atentie treptele de nivel, adancimea, viteza curentului, claritatea apei, directia vantului. cest sondaj se realizeaza cu montajul prezentat la -1 2 cu ajutorul sondei din trusa oricarui crapist. 0om depista eventualele ierburi aflate pe fund, pe care vom cauta sa le indepartam. ,nmuierea nadei are o importanta deosebita: nada grea, compacta, va trebui sa se desfaca lent pe fund in timp ce o nada usoara de apel, se va desface rapid mentinand un nor in curent. $are atentie vom acorda frecventei de aruncare: se poate intampla sa suprasaturam pestii. 7ada de fund ce ramane compacta in ape fara curent, va fi alternata cu8nucile8din nada usoara. #oua - trei aruncari fara muscaturi si dupa fiecare captura. )uccesul unei partide sta si in felul cum alegem vadul de pescuit. Un asemenea loc este un gropan, un sant natural sau artificial, un culoar sau un oc/i in mijlocul unei vegetatii abundente, un cot linistit de ape, portiuni de teren in aval de poduri sau alte constructii /idro. -el mai des intalnit caz este acela de amenajare a unui vad in mijlocul unei vegetatii acvatice. -u o toporisca sau cu o secera vom taia un culoar de 9 m avand grija sa purtam manusi de panza, altfel trestia plesnita va taia mana. ,nlaturarea bradisului se va realiza cu o grapa de 1 m latime legata cu o funie si tractata eventual cu masina. NADE Ingrediente vegetale: - %aina de orez, porumb, ara/ide& 'faina de orez naste un nor de particule de culoare albicioasa vizibil de la distanta( - 2esmet, biscuiti macinati sau zdrobiti& - )eminte de canepa prajite si macinate& 'este cel mai folosit element datorita continutului mare in substante uleioase( - 2aine inmuiata, arpacas fiert, boabe de porumb in lapte, cartofi fierti, cuburi pentru crap& - :urta de canepa sau floarea soarelui& 'tine foarte mult in apa, atragand pestii cu substantele uleioase degajate( - 2udra de ou formata din des/idratarea oualelor si transformarea lor in pudra. Ingrediente de apel: - 7ada inmuiata in ulei de canepa 'sau in ulei de gatit(& se dizolva mai lent decat inmuiata in apa& se poate adauga sirop de za/ar in ulei& - rgila cernuta si caolinul care leaga si ingreuneaza nada. Ingrediente animale: - %aina de carne, obtinuta prin des/idratare& - )angele, pentru toamna si primavara, mai ales cel pudra& - 1amele taiate sau strivite in bucatele formeaza un suc foarte atractiv& - ;arvele de c/iromonide sunt irezistibile& - 0iermusii - mai ales cei rosii. Condimente si conservanti: - < cantitate mica de cafea solubila sau naturala, anason, coriandru, stimuleaza pestii&

- < cantitate mica de bicarbonat de sodiu sau de pudra de aloe conserva nada iar prin proprietatile lor laxative evita saturarea pestilor& Ingrediente vehiculante: - #aca pe balta inoata gaste sau rate, e un semnal ca locul este nadit. 2estii vor manca excrementele pasarilor in componenta carora sunt furaje nedigerabile. ;e vom strange de pe mal si le vom introduce in nada& - ;aptele praf, praful de ing/etata de vanilie, capsuni, etc. amestecat in nada atrage pestii de la mare distanta. RETETA 1: - %asole fiarta si colorata cu sofran& - $azare fiarta& - 2orumb fiert decojit& - =rau fiert pudrat cu za/ar vanilat& - -ubulete de mamaliga inmuiate in miere de albine si lapte praf& - -ubulete de cartofi tavalite prin praf de ing/etata de vanilie, capsuni sau banane& - )pag/ete fierte si taiate marunt, de marimea viermusilor& - <rez fiert si colorat cu sofran& - $acaroane fierte si colorate cu sofran& Se nadeste seara cu aceasta nada iar a doua zi cateva cubulete de apel. RETETA 2: - )e iau trei bucati de turta de floarea soarelui cat palma& - )e fierb intr-un ceaun doi litri de apa& - )e taie srotul in bucatele si se pune in apa& - -and incepe sa fiarba srotul se umfla si trebuie amestecat pana devine un terci& - 2uneti *-+ linguri de faina de grau, 133-1*3 g tarata de grau, 2-> linguri de za/ar, cateva linguri de praf de carne si praf de biscuiti, o lingura de cafea sau cacao si completati cu malai. :rebuie amestecat mereu si la foc mic, pana scade bine. )e scoate pe un fund de lemn si se lasa la racit. 2e mal se pune in momitor sau se arunca bulgari in apa. )e mai pot adauga viermusi sau rame taiate. Nu este obligatoriu sa contina toate ingredientele, puneti ce aveti.

$omitul are rolul sau, de a atrage pestii si de a-i mentine in zona. ,ndiferent de natura nadei, trebuie preparata si lansata in locul dorit, de pe malul apei. 7u va grabiti sa afirmati ca este un lucru fara rost. -ele mai populare ingrediente sunt pesmetul, piscoturile, faina de grau sau de porumb, srotul sau canepa, intr-o combinatie care trebuie sa ajunga in apa sub forma de bulgari, urmand ca la contactul cu apa sa se disperseze pe o suprafata bine determinata. :ipuri de nade: ( nada fina care in momentul contactului cu apa creeaza un nor. 5( nada medie a carei granule, dupa imersiune, se descompun treptat pana in momentul in care atinge fundul apei. -( nada grea, modelata pentru pestii care se /ranesc pe fundul apei, se descompune in granule mai mici dupa ce bulgarela atinge fundul apei. .ste recomandat ca aceste nade sa fie imbogatite prin adaugare, in compozitia lor, de viermusi sau larve.

2utini sunt cei care nu considera mamaliga ca ingredient de baza intr-o nada la o partida de pescuit. 2oate va surprinde sa aflatio ca singura tara unde se foloseste mamaliga, ca ingredient de baza, este 1omania. < nada simpla se poate obtine din paine uscata trecuta prin masina de tocat, obtinandu-se astfel granule de diferite marimi. ceasta nada simpla se poate ac/izitiona, din magazinele de specialitate, sub numele de 5ritis/ 5read, fiind disponibila in diferite culori. %olositi ingrediente proaspete, pentru ca orice miros fara importanta pentru noi poate fi daunator pescuitului. 7ada pregatita dimineata se va usca pe durata unei partide de pescuit, modificandu-si astfel proprietatile. 2entru a preveni o astfel de situatie va recomand umezirea ei prin pulverizare periodica cu apa. 2ulverizatorul poate fi un flacon de solutie de spalat geamul care a fost clatit bine. 7u este indicat sa folositi bulgari mari, de marimea unei mingi de tenis, pentru a momi locul deoarece acestia ar putea speria pestii. 2entru o momire la distanta, bulgarii mici se pot plasa la locul dorit cu ajutorul prastiei. 7u puteti spera sa obtineti rezultate notabile daca nu momiti temeinic locul. ,ncercati diferite tipuri de momeli si inainte de orice partide de pescuit informati-va despre topografia locului. )unt rare cazurile in care aceeasi combinatie de nade este de succes in doua locuri diferite. )i in inc/eiere o ultima recomandare, nu sc/imbati locurile de pescuit in functie de relatarile cunoscutilor. ,n fond sunt toti pescari, nu-i asa? .ste o nada care merge foarte bine pe apele noastre de ses si colinare, in orice anotimp. 5aza mixturii este faina de canepa des/idratata la rece, pentru a-si pastra toate calitatile, pudra de biscuiti si piscoturi dulci atat de apreciate de caras. 8$irodeniile8 care fac din aceasta nada o delicatesa sunt atent dozate pentru ca orice lipsa sa exces poate dauna. m ales un bun atractant, un eficient stimulator de apetit si alte douasprezece ingrediente pe care le-am considerat ca fiind cele mai bune pentru pescuit. 2entru perioada rece 'primavara si toamna( va recomand adaugarea de larve sau viermusi in nada, in proportie de *-13@, iar pentru perioada de vara adaugati putin porumb crud sau framantati nada cu mamaliga foarte proaspata 'facuta acasa e cea mai buna( in proportie de 2*@. :oate componentele 2rofi$ix sunt 133@ naturale si nu contin conservanti sau coloranti c/imici, fiind o nada 133@ ecologica ambalata in mediu uscat si aseptic pentru a nu produce elemente de fermantare care dauneaza unei nade.

M ME!I Mamaliga pentru cu"ulet: 1. malai extra cernut si dat prin masina de rasnit 'o cana de 2*3g( 2. un varf de cutit cu sofran 3. faina de grau 'o lingura de masa( >. arome 'samanta de anason, vanilie( *. za/ar 'o lingurita( sau 2 pastile de za/arina +. apa plata 2*3g A. amestecam ingredientele de la punctele 1-* 9. intr-o cratita de tuci fierbem apa pana da in clocot dupa care turnam amestecul fara sa amestecam timp de A minute

B. se micsoreaza flacara de fierbere si se amesteca timp de 3 minute 13, se rastoarna mamaliga pe un fund de lemn si se framanta repede dandu-i o forma dreptung/iulara 11. se pune astfel mamaliga intr-un ciorap de bumbac sau in tifon dupa care o introducem intr-o oala mare '>-*6g( in apa clocotita care se va fierbe timp de >3 min. dupa care ea se va ridica la suprafata 12. se scoate din ciorap si se pune la zvantat pe o bucata de carton 13. dupa racire '>-*ore( se pune intr-o carpa de bumbac si se pune la rece 1>. taierea in cubulete se face se face pe un fund de lemn cu un cutit cu lama subtire unsa cu ulei alimentar 1*. cubuletele pot fi insotite pe carlig de viermusi sau rame care dau8miscare8momelii #asta pentru amur: 1. 32*g gris 2. 1*3g faina de malai 3. 1*3g lapte praf >. *3g za/ar pudra *. 2-3 plicuri de za/ar vanilat +. * oua A. un varf de cutit de sofran rosu 9. totul se amesteca pana la omogenizare 'ouale se bat putin inainte de a turna amestecul( B. formam bile de 1*-23 mm pe care le punem in apa clocotita 13, le fierbem 2-3 min. dupa care le scoatem la uscat 2> de ore 11. se pot pune in carlig direct sau legate cu fir subtire Carto$ul ca momeala: -artoful fiert si pus pe carlig se desface in gura pestelui permitand inteparea. tunci cand vrem sa aruncam departe vom folosi cartoful crud pe care il prindem in carlig ca o biluta 5<U,;;.::. in montaj8fir de par8. -artoful crud nu este toxic pentru crap. -artoful trebuie indulcit si de aceea il vom taia in bucati mici 'cuburi, bilute( pe care le introducem intr-o cutie de plastic inc/isa ermetic nu inainte de a-i acoperi cu za/ar pudra. )e lasa astfel 12 ore la temperatura camerei, dupa care bucatile vor capata o consistenta elastica si se vor inc/ide la culoare. ,nainte de a pleca la pescuit aromatizati si colorati dupa dorinta. -artofii vor fi curatati de coaja. #ainea ca momeala: )e inmoaie o bucata de miez de paine neagra sau intermediara de marimea unei portocale intrun ou batut in farfurie. )e framanta cu mana pana se inmoaie si se absoarbe oul. 2uteti adauga arome 'scortisoara, /alva(. #aca este moale nu mai puneti paine ci continuati sa o framantati si sa o lasati la soare si la vant. #asta: 1. ,ntr-un pa/ar de 133g puneti 2 linguri de faina de grau, 1-2 linguri de gris si 2-3 linguri de malai grisat sau din cel obisnuit. 2. ,ntr-o craticioara se pune la fiert un pa/ar cu apa. -and apa da in clocot atunci turnati amestecul si lasati putin sa fiarba. 3. ,ncepeti sa amestecati cu o lingura de lemn tinand focul mic pana nu mai are cocoloase. >. )coateti imediat pasta lipicioasa din craticioara si raciti-o. *. ,nainte de a o pune in carlig se framanta intre degete. +. 2uteti pune arome si coloranti. %raul si canepa: )e pot folosi boabe sfaramate sau macinate si apoi amestecate in nade grele. 2repararea canepii: 1. )e spala boabele de praf 2. )e lasa la germinat >9 de ore in apa rece& le punem la fiert si imediat ce dau primii germeni le

luam de pe foc, inlocuim apa fiarta cu apa rece, spalandu-le in 2-3 ape. 5oabele nu se vor mai inmuia. 2repararea graului: 1. ,ntr-un vas se pun * parti apa si o parte grau. 2. #am la foc mic pana fierb si le apare miezul alb '3-* ore(. 3. 0om supraveg/ea sa nu scada apa. >. ,mediat ce au crapat se varsa apa fiarta si se toarna apa rece peste el. *. 7u se aromatizeaza. 5oabele se vor pastra la rece in borcane dupa ce le-am zvantat bine. 2unem 2-3 prafuri de sare peste ele

Reteta de "oilis: 1. )e amesteca bine: - 2C> pesmet& - 1C> malai cernut& - 1C> fulgi de ovaz. )e bat 12 oua la *33g compozitie, se toarna intr-un vas dupa care framantam bine pana omogenizam. $odelam cu mana bile de 1-2 cm diametru, si apoi le punem intr-o plasa de sarma si le introducem in apa clocotita. ;e lasam la fiert pana se ridica la suprafata, le scoatem, le punem la scurs pe o carpa uscata, dupa care le punem la rece. 2. )e amesteca: - 1*@ faina de soia& - 13@ alune prajite macinate fin& - 2*@ gris& - 2*@ malai& - 23@ lapte praf& - *@ seminte prajite si macinate de canepa. )e amesteca cu 12 oua la *33g compozitie si se fierb pana se ridica la suprafata. )e recomanda nadirea cu bilute nefierte puse pe naditor sau in punga solubila. 0a vom prezenta cateva retete publicate in revista 2.)- 1 $<#.17 editata de d-nul 0ictor :arus: Retete de paste &#'M' nr'1(-1)*: 1. mestecati in proportii potrivite faina de grau si apa indulcita pentru a obtine o pasta care nu se lipeste pe degete, dar tine pe carlig& 2. 2asta cu ou: amestecati fulgi de cartof cu un galbenus proaspat si apa calda, pentru a obtine o pasta consistenta: putin sofran pentru culoare si cativa stropi de esenta de vanilie. 3. 2asta pe baza de cartof: coaceti sau fierbeti un cartof. mestecati-l cu un galbenus, cu ajutorul furculitei pana la omogenizare. )i pe aceasta o puteti aroma cu vanilie sau praf de scortisoara. Retete de "oilis &#escar Modern+ nr'2,-1..(*: Componente: 1. ;apte praf: intra in compozitia multor retete. )e alege un sortiment cremos care prin dizolvare nu formeaza cocoloase. #oza maxima va fi de 2*@ din amestec, altfel cocolosul va fi lipicios. 2. -azeina lactica: este un derivat al laptelui& ea absoarbe putin lic/id nu se lipeste si asigura cocolosului un aspect lucios. #oza este de 13-23@. 3. ;actalbumina: provine deasemeni din lapte. bsoarbe mult lic/id dar este usor alterabila si nu se

poate pastra timp indelungat. #aca se depaseste 23@ din amestec cocolosul devine dificil de rulat si va mucegai in scurt timp. >. -aseinatul de calciu 'sodiu( bogat in proteine este o pudra usoara care nu se lipeste deloc pastrand cocolosul suplu si lucios. #oza maxima va fi 23@. *. %aina de grau 'pana la 13@( are rolul de a lega amestecul. bsoarbe excesul de lic/id si impiedica amestecul sa se lipeasca de masa de rulaj. +. =ermenii de grau: au un gust dulce agreabil, dar sunt lipiciosi. #oza maxima este de 2*@. A. =lutenul de grau este un liant puternic. #aca depasim 13@ din amestec acesta devine elastic si foarte greu de modelat. 9. %aina de porumb constituie unul din ingredientele de baza, este usor lipicioasa si nu trebuie sa depaseasca 23@. B. =lutenul de porumb are un gust acrisor care nu deranjeaza crapul. 2entru ca este lipicios nu va depasi 13@ din amestec. 13, =risul devine usor lipicios in timpul fierberii. -/iar daca granulatia este un pic grosiera nu deranjeaza daca nu depaseste 23@. 11. /aina de peste are un miros puternic si crapii o apreciaza foarte mult. #oza maxima 33@. 12. /aina de carne+ $aina de sange si $aina de oase au cam aceeasi compozitie ca si cea de peste, doza maxima fiind aceeasi. 13. Da/arul pudra este pentru indulcit, doza maxima fiind de 13@ altfel cocolosul se va inmuia. 1>. )e pot folosi amestecuri de graunte pentru pasarele, faina de in sau canepa, biscuiti pentru caini, pesmet, sroturi si gozuri cerealiere. :oate acestea vor fi macinate si cernute printr-o sita deasa inainte de a le incorpora in amestec. #oza maxima este de >3@. Arome si coloranti: 1. rome8de fructe8au la baza mirosuri de piersici, cirese, mere, capsuni, visine, nuca de cocos, vanilie, anason. 2rin extensie avem: miere, ciocolata, caramel, etc. 2. romele de8carneEE cele mai cunoscute sunt: crabi, creveti, moluste. )e recomanda ca aromele de fructe sa le folosim in sezonul cald iar cele de carne in sezonul rece. 7u trebuie abuzat de arome, putem pune 1,-2, ml la 1 0g de amestec. #aca depasim, efectul va fi contrar. 2astrati-le la rece. Colorantii: ,n apa cu cat coboram in adanc, culorile au tendinta sa se extompeze, de aceea vom tine seama de acest lucru. ;a inceput toti foloseam rosu, galben si oranj. cum alegem culori neutre: brun, maron, verde inc/is, oliv, gri, bej, albastru.

Retete : ,n functie de imaginatia si inspitatia pe care o avem fiecare, vom alege ingredientele respectand cu strictete proportiile. 0a prezentam cateva retete considerate a fi cele mai eficiente 'publicate de l. :rentea in 2escar $odern nr.23C1BB+(: A' - 2*@ lapte praf& - 2*@ faina de in& - 23@ caseinat de sodiu& - 13@ gluten de grau& - 1*@ malai& - *@ za/ar. 1' - 33@ caseina& - 23@ faina de porumb& - 23@ caseinat de sodiu&

- 13@ faina de grau& - 1*@ gluten de grau& - *@ za/ar. C' - 23@ lapte praf& - 23@ faina de carne 'sau de peste(& - 23@ faina de porumb& - 23@ caseinat de sodiu& - 13@ gluten de grau& - 13@ pesmet fin. Modul de preparare &1 0g de amestec*: ,ntr-un castron mare se sparg + oua care se bat bine. )e adauga +-13 ml de aroma si colorantul impreuna cu 2 lingurite de ulei 'de floarea soarelui sau porumb(. #aca avem se adauga 2 lingurite de glutamat 'EEsareEE utilizata pentru a intari gustul(& in lipsa punem 1 lingurita de EE#eli6atEE. -elelalte ingrediente se adauga amestecand permanent pana se obtine o pasta supla, care nu trebuie sa se lipeasca de maini. -onsistenta trebuie sa fie asemanatoare cu cea a plastilinei. ;a sfirsit se mai adauga putin ulei si se framanta inca o data. 2entru a obtine cocoloase de diametre precise se utilizeaza o pompa cu duze intersc/imbabile de diametre diferite. )au masina de tocat carne la care am pus o palnie cu orificiul de iesire mic. #iametrele cele mai folosite sunt de 12-19 mm. EE-arnacioriiEE se taie apoi in lungimi potrivite si bucatile se ruleaza intre palme. )e aseaza pe un fund de lemn pudrat usor cu faina, lasandu-le sa se usuce timp de o ora. ,n acest timp cocoloasele nu trebuie sa se deformeze: ar insemna ca pasta a fost prea moale in momentul rularii. )e pregateste un recipient mare in care punem apa, iar in momentul fierberii punem putina sare grunjoasa 'neiodata!(, si o lingura de ulei comestibil. -ocoloasele se pun in vas una cate una. :rebuie amestecat din cand in cand sa nu se lipeasca de fund. %ocul sa fie moderat. -ele care se ridica la suprafata sunt fierte. ;e EEpescuimEE cu o strecuratoare si le cufundam in alt vas umplut cu apa rece. poi le punem pe o tava, la soare, sa se zvante bine. -u cat le lasam mai mult cu atat devin, in timp mai dure. tentie! #aca vrem sa fierbem cocoloase de culori si arome diferite trebuie sc/imbata apa pentru fiecare sortiment in parte. -rapilor nu le place amestecul de arome.

#astrare: -ocoloasele le putem prepara iarna si sa le utilizam vara si toamna. 2entru asta le congelam. ;e punem in pungute de plastic cate 23 de bucati de aceeasi marime, aroma si culoare. 2unem si o etic/eta mentionand acestea si data congelarii. ,n punguta mai punem si o bucatica de polistiren pe care o EEparfumamEE din belsug cu aroma dorita. 2entru a le gauri utilizam burg/ie care se gasesc la magazine.

#re2entam si reteta saracului cu ingrediente ie$tine si la indemana tuturor : - 23@ malai& - 13@ faina de grau& - 23@ lapte praf& - 13@ gris& - 33@ srot de floarea soarelui bine cernut& - *@ seminte de mei pisate& - *@ seminte de anason pisate. $ai punem o lingura de za/ar. -ocoloasele au o culoare brun-cenusie si o aroma de anason. .ste pentru sezonul cald

------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------3uper - cu"ulete de mamaliga &#E3CAR M DERN NR'2)-1..4* Umpleti oc/i rasnita de cafea 'electrica( cu faina de porumb si macinati-o pana la granulatie fina. ceasta faina o cerneti printr-un ciorap de matase fin. .fectuati aceeasi operatiune cu inca o masura de rasnita plina cu faina de porumb. 2udra de porumb obtinuta prin cernere se amesteca cu 3-> linguri de faina de grau. #aca aveti, puneti si 1-2 lingurite de amidon praf ce are rolul de a inc/ega mai bine compozitia mamaligii. %ierbeti apa intr-o craticioara de bucatarie, adaugati colorant alimentar, si 2-3 picaturi de aroma. poi la foc moderat, turnati compozitia de faina si amestecati in acelasi timp cu un facalet de lemn pentru a preveni formarea cocoloaselor. %aceti o mamaliga putin mai tare, apoi rasturnati-o pe un fund de lemn, asa incat sa obtineti o grosime maxima de cca 3-> cm. ;asati-o sa se raceasca, apoi introduceti-o in frigider pentru minim o jumatate de ora 'maxim 2-3 zile daca o tineti in frigider ambalata intr-o punga de plastic, pentru a preveni uscarea ei(. =ranulatia grosiera rezultata in urma cernerii fainii de porumb prin ciorapul de matase, poate fi folosita ca nada, in combinatie cu alte ingrediente: srot de floarea soarelui, paine inmuiata, bucatele de mamaliga obisnuita, etc. 2e balti taiati cubulete de mamaliga cu o lama de barbierit. -uratiti lama dupa fiecare 2-3 taieturi in mamaliga. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------#atru retete de "oilies &#E3CAR M DERN NR'24-1..4* %alusti sarate: )e dovedesc bune mai ales la peste mare. :rebuie sa aiba cam 1* mm si sa fie destul de tari. )e fierb cam trei minute, dupa care se lasa la racit si se impac/eteaza. ,ngrediente: - faina de peste '+3g( - mancare pentru pasarele '233g( - solubil de soia 'B3g( - gluten de grau '133g( - lactambulina '*3g( - + 'sase( oua in care se incorporeaza cate o lingurita de faina de creveti, sare, ulei de ara/ide si colorant. =alustile sarate se pot folosi si pentru nadire in amestec cu porumb: o parte galusti 3 parti porumb. %alusti dulci: )unt cele mai bune atunci cand testati o apa, un lac necunoscut, deoarece EEdulceataEE si atractantii aromati sunt perceputi de pesti de la mare distanta. %olositi : - caseina '233g( - malai fin '1*3g( - gluten de grau '*3g( - albumina '*3g( - solubil de soia '*3g( - + oua in care se freaca 2-3 lingurite de za/ar pudra. ;a acestea puteti adauga arome 'fructe(. %alusti ie$tine: %olosim o reteta mai ieftin pentru nadirea de EEobisnuireEE a pestilor. =alustile pot fi aromatizate EEpe locEE dupa decongelare, c/iar inainte sa le folositi pentru nadire. -ompozitia este : - faina de grau '133g( - faina din tarite de grau '133g( - malai fin '133g(

- lapte praf '*3g( - solubil de soia '*3g( - caseinat de calciu '*3g( - albumina '*3g( - + oua, in care se adauga o lingurita de ulei de ara/ide. %alusti pentru nadire: ceste galusti sunt mai sarace in proteina, deci mai ieftine: - malai '1*3g( - faina '*3g( - caseina '1*3g( - gluten de grau '*3g( - albumina '*3g( - solubil de soia '*3g( - + oua, care se bat bine inainte de a le amesteca cu8fainurileEE. :oate galustile se fac de 1>-1+ mm si se pastraza in cantitati mici '133-333g( in pungi separate si etic/etate puse la congelator. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Retete de mamaliga &#E3CAR M DERN NR'56-1...* "servatii: $alaiul sa fie cernut de 2-3 ori printr-o sita deasa pentru ca mamaliga sa fie tare si elastica, restul se poate folosi pentru nada de fund, pentru arc, etc. pa este buna cea de la fantana, de ploaie sau de la robinet, pastrata intr-un vas acuperit 1-2 zile. 0asul in care facem mamaliga trebuie sa fie un tuci 'din fonta(. $amaliga se face la foc mic incalzind uniform. 2este flacara se pune o tabla ca la coptul vinetelor. Ingrediente: )e pot folosi: - sofran, - anason sau coriandru rasnit - ulei de anason - za/ar vanilat sau tos - melasa sau miere - galbenus de ou sau ou intreg - srot de floarea soarelui 'preferabil /alva simpla( - seminte de canepa fierte sau prajite - grau sau arpacas fiert - faina de grau - cartofi fierti, etc. #astrare: ,ntr-un servet umezit, la umbra pe malul apei. $amaliga se poate taia de acasa si pastrata intro cutie de tabla cu malai, za/ar vanilat sau faina alba. #reci2ari: -ubuletele se taie numai cu lama cutitului umeda. 2rima data taiem felii mari cu cutitul apoi patratele cu lama de barbierit patratele mai mari . ,nainte de a introduce carligul in patratica, mai taiem o data fetele daca sau uscat cat de putin. In$igerea carligului: 2referabil unul subtire si rotund cu tija scurta - se face pe diagonala cubului. #aca patratica este tare-tare nu uitati sa scoateti varful acului la fata patraticii, pana spinul ramane liber. -and patratica este moale varful poate ramane ascuns.

#RIMA RETETA: ,ntr-un vas de 3-> l se pune la fiert - arpacas '*-+ linguri( sau grau decorticat, dupa care se adauga apa pana se acopera arpacasul. ,n vasul de tuci pus pe tabla, la foc mic se pune - un pa/ar cu apa - un varf de scobitoare de sofran - un pic de za/ar vanilat 'nu exagerati !( - 3-> picaturi de ulei de anason sau ulei de ara/ide - F lingurita de canepa sau anason rasnit - G din acelasi pa/ar-masura cu malai foarte bine cernut. -and apa da in clocot se adauga si celelalte - H parti de malai rasturnate EE musuroi EE. :otul la foc mic ! )e lasa musuroiul la fiert pana se umecteaza spre varf & se taie de mai multe ori cu lama unui cutit pentru a se umezi mai bine si se mai lasa citeva minute la fiert. poi se amesteca bine cu o lingura de lemn pana cand compozitia devine destul de omogena si de tare. )e scoate botul de mamaliga si se preseaza pe un fund de lemn, lasandu-l sa se raceasca. )e framanta dupa ce s-a racit putin, formand o8minge EE care se pune intr-un tifon si se invarte pentru a se scurge de apa. ,n tot acest timp, arpacasul a fiert si acum se cufunda 8mingea EE 'cu tifon cu tot( in acest vas si se lasa la fiert peste o ora. )eparat in tuciul in care am fiert mamaliga se pune la fiert restul de malai ramas dupa cernut, adica - 3 pa/are de malai - 3 pa/are de apa - 2 lingurite de canepa macinata sau anason - 2 plicuri de za/ar vanilat )e poate folosi apa de la arpacas, deja fiarta, si nu-i nimica daca se mai iau si cateva boabe de arpacas sau grau. )e mesteca mamaliga de arc pana se dezlipeste usor de pe lingura. ,n tot acest timp EE mingea EE fierbe la foc mic. #upa ce a fiert se pune la scurs intr-o strecuratoare. rpacasul il folosesc astfel : - dupa ce am fixat mamaliga pe arc, iau in mana arpacas pe care il presez peste mamaliga din arc, sau arunc o mana doua cand dau la undita. A D 7A RETETA: )e folosesc 2 F masuri de apa si o masura de malai. )e presara malaiul in apa pusa la fiert pe foc mic, pe tabla. -and se formeaza botul de mamaliga in tuci se imparte compozitia in > cu cutitul fara a mesteca, lasand sa fiarba in continuare 23 min, apoi se ia de pe foc si se scurge surplusul de terci care a ramas. )e framanta cu facaletul, iar daca este prea tare se mai adauga din terciul ramas. $amaliga este fiarta cand nu se mai prinde de lingura. )e preseaza cu lingura si se pune la fiert pana incepe sa pufaie. )e rastoarna pe un fund de lemn si i se da o forma. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------RETETE DE MAMA!I%A &pre2entata in revista #E3CAR M DERN nr'5(-1...* : #rima reteta: )e ia o masura de apa si una de malai. )e pune malaiul musuroi cand da apa in clocot. )e fierbe 13 minute. )e amesteca bine, se preseaza in tuci, se stinge focul si se lasa tuciul pe tabla incinsa, acoperit, inca 33 de minute. -apacul se va ridica cu grija pentru a nu curge apa, condensata peste mamaliga. )e rastoarna peste fundul de lemn si se da, prin presari repetate, forma unei caramizi. A doua reteta: #oua cesti de apa, doi pumni de malai cernut, ingrediente. )e face un terci care se fierbe bine. )e

pune un pumn de malai deasupra, musuroi. )e amesteca bine dupa ce a fiert si EEmusuroiulEE. .ste gata cand se amesteca foarte greu. )e imparte cantitatea in doua. )e pune apa la fiert. -ele doua parti se strang foarte tare in tifon dublu. )e fierb doua ore la foc mic si se sterg foare bine de apa prin strecuratoare. A treia reteta: #oua linguri de malai cernut bine, doua linguri de faina alba, un ou, ingrediente ce se amesteca mai intii cu oul. )e framanta toate, facandu-se o turta. ,ntr-o oala se pune foita de calc si, la foc mic, se fierbe turtita 33 minute, intorcandu-se din cand in cand, sa se partunda. -alcul se pune ca sa nu se patrunda de fundul oalei. pa trebuie sa acopere turtita. #upa fiert se lasa 33 de minute sub jet de apa rece, apoi la scurs, in strecuratoare. A patra reteta : )e framanta: doua linguri de malai, doua linguri de faina alba, un ou intreg. )e bate oul, se amesteca ingredientele, se adauga malaiul, pe urma faina. #aca amestecul este prea tare se adauga putina apa, sa iasa o pasta consistenta. ,ntr-o cratita se pune apa la fiert& cand clocoteste se da focul mic. )e umezeste o lingura cu care se ia din compozitie cam 2C3 de lingura, facande-se galuste. )e fierb 13 minute sau c/iar mai putin, intorcandu-se in apa cand sunt fierte. )e taie usor cu lingura - sunt albicioase. )e strecoara sa nu ramana apoase, se pun pe o farfurie si se strivesc cu furculita. #upa ce se racesc, se face cu mana o singura EEcaramidaEE pentru a putea taia felii din ea. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------Canepa .ste o nada foarte usor de pregatit, apreciata atat de crap, cat si de clean, lin, mreana sau platica. 2escarii, fani al pescuitului stationar, sau mai bine zis concurentii, cunosc bine aceasta momeala prin ei devenind o momeala tot mai raspandita si ,n randul pescarilor sportivi. $ai multe asociatii de pescari din nglia au interzis folosirea acestei nade pe apele administrate de ei, spunand ca pestii 'in cazul lor babusca( devin 8drogati8 din cauza acestor seminte si pornesc ,n goana dupa momeala, /ranindu-se peste nevoile curente. )e mai spunea ca semintele de canepa ajung pe fundul apei, prind radacini, marind vegetatia de pe fundul baltiiI ,n cativa ani si-au dat seama ca era vorba doar de imaginatii, canepa fiind in cele din urma acceptata si in nglia, devenind populara. )ursele cele mai rentabile pentru aceste seminte este in primul rand piata unde gasim semintele crude 'daca le gasim(, magazinele specializate in articole de pescuit 'aici comerializandu-se in stare uscata( sau, daca nici aici nu avem noroc, merita sa incercam pe la 2et-)/op-uri deoarece semintele de canepa reprezinta /rana de baza pentru papagali si alte pasari exotice. 1eteta de preparare este mai mult decat simpla. ;uam 2*3g de seminte de canepa si adaugam 1 l de apa rece. #upa primul clocot, micsoram focul incat sa fiarba incet in continuare. #upa aproximativ 33 de minute semintele incep sa crape, din ele iesind embrionul. in aceste 33 de minute de fierbere va recomand sa desc/ideti geamurile 'nu strica nici putin curent de aer( pentru ca mirosul placut, de canepa fiarta, in concentratie mare devine aproape insuportabil. #upa ce marea majoritate a boabelor au crapat putem lua oala de pe foc, turnand apa uleioasa, de pe seminte, intr-un vas 'ne va fi de mare folos la prepararea nadei uscate(. )emintele ramase fara apa firbinte vor primi un dus de apa rece 'aproximativ 1 minut( prin care vor ajunge in starea corespunzatoare, deoarece lasandu-le sa se raceasca incet se vor inmuia prea tare. celasi efect va avea asupra lor si fiertul prelungit. )e vor desc/ide prea tare si vor fi prea moi. 2entru un efect mai evidentiat putem pune putin bicarbonat de sodiu, sau praf de copt, in apa in care vor fi fierte semintele. stfel boabele se vor inc/ide la culoare iesind in evidenta albul embrionului . #aca activitatea de fierbere a semintelor de canepa, nu incanta familia sau vecinii 'nu m-ar mira de loc acest fapt( putem sa

preparam o cantitate mai mare, intr-o singura tura, mentinand proportia de 1:> intre canepa si apa. 5oabele fierte si calite le vom imparti in portii 8de-o partida8, si le punem in congelator. 7u vor pierde de loc din aroma daca 'important !( le inc/idem ermetic in cutii, sau ,n pungi. :inute numai la frigider, fara congelare, le putem pastra aproape o saptamana. 2rintr-o sita de 3 - 3,* mm vor trece boabele bune pentru a fi adaugate ,n nada ramanand doar cele ideale pentru carlig. -arligul folosit pentu boaba de canepa va fi de 1> - 19 cu tija subtire montura momelii realizandu-se trecand samanta prin carlig in directia crapaturii 'la intepare varful carligului va actiona corect(. 2entru pescuitul crapului 'dar si pentru lin sau mreana( o samanta de canepa nu este de ajuns. ,n acest caz vom folosi un carlig de 9 - 12 si vom fixa cate un 8fir de par8 legat de carlig. cest fir poate fi ata c/irurgicala, ata dentara sau fir impletit 'important e sa fie subtire si moale(. 0om lipi cu )uper =lue cateva boabe de canepa pe acest fir, montura putand fi folosita atat la pluta cat si la plumb, important este sa avem boabe de canepa fiarta si in nada folosita. < data ajunsi la locul partidei vom pune apa suficienta peste semintele de canepa fiarta, pentru ca acestea sa nu se usuce. 5oabele deja uscate vor pluti la suprafata. 2entru o partida organizata 8la crap8, important este sa folosim o nada simpla 'nu foarte aromata(, la care vom adauga semintele de canepa. roma puternica a canepei se combina greoi cu o aroma 'puternica si ea( de capsuni, de exemplu. 0om adauga apa ramasa de la fierbere 'va amintiti ca a fost separata intr-un vas( la 933 g de nada adaugand aproximativ 333 - >33 ml de apa. .ste bine sa preparam amestecul inca din seara precedenta, astfel aroma va patrunde profund in nada. 0om adauga 1 - 2 pumni de canepa fiarta framatand-o bine pana la obtinerea starii dorite. ceasta nada, ajunsa pe fundul apei, va crea un covor uleios, irezistibil pentru crapi, dar rabdare!. #ureaza cateva ore pana se vor aduna la masa pregatita. 2e al doilea carlig, sau pe cealalta montura lansata pe acest 8covor aromat8 putem folosi rama sau o bucata de carne, important e sa fie de culoare inc/isa. -------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------omponente principale, produse si concentratia recomandata in procente J lune 'de copac( K nutritive, crap mare K 13-1* procente J lune prajite- dispersant ' crap, lin. rosioara, platica( -13-23 procente J 5iscuiti K granulatie foarte mica, pescuit de suprafata - *-13 procente J -anepa K aroma puternica, macinata sau fiarta, pentru ciprinide - *-1* procente J -aramel K inc/is la culoare, dulce, pentru crap mare -*- 13 procente J -artof fiert K lipicios, alb, pentru crap mare - 13-23 procente J #ovleac K galben, lipicios, /ranitor, pentru crap si platica K 13-23 procente J %aina de grau K lipicios, pentru compactizare, crap K * procente J %loarea soarelui K seminte macinate K uleios, lipicios, crap mare K 13-1* procente J =abenus de ou fiert K galben, pentru diferite paste de pus pe carlig K * procente J =ainat de gaina sau porumbel !!! K atractant pentru fund K 13 procente - folositi manusi de latex J =albenus de ou crud K lipicios, galben, colorant natural, pentru boilies K *- 13 procente J =ris K alb lipicios daca este fiert, crap, platica K 23 procente J $ac macinat K gri, uleios, pentru crap mare K 23 procente J $alai K fiert devine lipicios, pentru crap mare - 23-33 procente J $alai nefiert K dispersant, pentru crap mare K 13-23 procente J $igdale K nutritiv ' crap, lin( K * procente J <vaz K granulatie mare pentru crap mare K 13 procente J 2esmet K alb, lipicios, pentru crap mare K 33->3 procente J 2udra de sange K stimulant -* procente J )cortisoara K fin macinata pentru suprafata K 2 procente J )oia K nutritiv, dispersant, pentru crap K 23 procente J )usan K seminte macinate, uleios, lipicios- 13 procente J Usturoi- stimulant pentru ciprinide - 3-* procente

-/iar daca unele dintre componete par a fi curioase, ele sunt folosite cu succes si merita sa le incercam. -ifrele sunt bineinteles doar orientative, dar pot constitui baza pentru a cauta noi retete. ceasta noua reteta poate constitui diferenta dintre o partida reusita si un esec total. #aca pe o balta /ranita cu nada traditionala, specifica pentru o anumita zona, vii cu ceva nou, s-ar putea sa fie o surpriza placuta. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------1. 0iermusii )unt una dintre cele mai bune momeli pentru pestii pasnici. #au rezultate Ln tot timpul anului, c/iar si atunci cand alte momeli naturale nu au efect ,n functie de specia de muste a caror larve sunt, viermusii vor fi mai mari '1cm lungime, 2-3mm diametru(, sau mai mici. <data obtinuti, ii folosim in functie de talia pestilor cautati. stfel, la pescuitul obletilor punem un singur vierme mic, pe cand la platica unul mare sau un buc/et de viermi mai mici. -um ii obtinem? 7u va ganditi sa-i adunati de pe cadavre de animale. 2uteti lua vreo boala de care sa nu mai scapati multa vreme. 2uteti sa ii cumparati, solutia aceasta fiind cea mai eleganta dar si cea mai scumpa. ,n plus, nu gasiti intotdeauna ceea ce cautati 'viermusii sunt ori prea mari, ori prea mici(. -el mai bine este sa vi-i faceti singuri, mai ales vara. veti nevoie de cateva cutii de bere si de niste pestisori de la partidele de pescuit anterioare. :aiati capacul unei cutii de bere si legati cutia de partea superioara cu o sarma. -u ajutorul acesteia agatati cutia intr-un loc care sa nu fie in bataia directa a soarelui. 2uneti in cutie un pestisor, de preferat cu burta desc/isa. $ustele il vor repera imediat si isi vor depune ouale din care in 1-2 zile vor iesi viermusii. 2e masura ce acestia se maresc, dati-le sa manance cate un pestisor. 7u le dati mai mult decat pot manca intr-o zi, pentru ca pestisorul sa nu se strice si sa miroasa. #upa 3-> zile viermusii ajung la *-+ mm lungime, dimensiune cu care se poate pescui cu ei. -um ii pastram? ,n frigider, intr-un borcan de >33 - 933 grame, in malai 'daca va suporta sotia(. 2uneti-i la frigider cu 2-3 zile inainte de a se transforma in pupe '*-+ zile de /ranire intensa dupa iesirea din oua, la temperatura de 2* de grade(, ca sa nu aveti surprize neplacute cand vreti sa plecati la pescuit si nu mai gasiti viermusi, ci muste. ;a >-* grade viermusii raman fara sa se transforme in pupe aproape doua saptamani. 2. 1amele 1amele sunt una dintre cele mai raspandite momeli si totodata una dintre cele mai prinzatoare. proape toate speciile de pesti apreciaza aceasta EdelicatesaE si de aceea foarte multe specii se pot prinde cu aceasta momeala. $odul de prindere in carlig difera de la o specie de peste la alta. #aca pentru biban sau caras e suficienta o bucata de rama in varful carligului, pentru mreana se recomanda ca rama sa acopere carligul si o portiune din fir. #e cele mai multe ori o rama cu un capat lasat afara se zbate si atrage pestele mult mai bine decat o bucata de rama insirata pe carlig. 7u omorati rama inainte de a o trage pe carlig pe motivul ca se zvarcoleste si nu o puteti intepa. <

rama vie este cu mult mai tentanta pentru pesti decat una moarta. 0erificati acest lucru intr-un acvariu. #e multe ori vara ramele sunt greu de gasit datorita secetei. #e aceea va recomand sa adunati din primavara mai multe, pe care sa le pastrati intr-o cutie de tabla sau lemn, undeva intr-o pivnita, la racoare. 2ot supravietui si la bloc pe balcon, daca nu sunt in bataia directa a soarelui si au pamantul in permanenta umezit. -utia o umpleti cu 23 cm de pamant, printre care puneti frunze, c/iar daca sunt verzi. #easupra asterneti un strat de frunze si apoi un plastic care sa limiteze evaporarea apei. ;a 2-3 luni sc/imbati in totalitate pamantul. 2uteti folosi la fel de bine si un acvariu pe post de cutie. 1amele pe care le luati la pescuit puneti-le intr-o cutie din orice alt material decat metal. veti grija sa aiba pamant suficient si umezit. ;a locul de pescuit puneti-le la umbra, sau in barca in apa de pe fundul acesteia. -ontrolati-le din cand in cand, mai ales in zilele caniculare, pentru a nu ramane fara momeli. 1ama de gunoi rosie este una dintre cele mai EprinzatoareE rame. )e gaseste pe terenurile umede cu gunoi de grajd, sub frunzele din parcuri dupa o ploaie puternica. 7u sta la adancime in pamant, ci in primii 13-1* cm. )unt lungi de pana la 13 cm, avand o culoare rosie si dungi subtiri galbene transversale. 7u rezista prea mult pe carlig, maxim 23 minute, dupa care trebuie sc/imbate. )unt extrem de agreeate de caras, platica, rosioara, babusca, crap. 1amele de nisip se gasesc in malurile raurilor de ses nisipoase. )unt subtiri, nu prea mari 'max * cm( si foarte fragile. 7u supravietuiesc decat unei singure trasaturi a pestelui, dupa care trebuie sc/imbate. 1amele albe de gradina au o culoare caracteristica, alb-roz. )unt si mai groase decat celelalte rame, dar si fragile. )unt excelente la pescuitul carasului, crapului mare. :rebuie pastrate cu mare grija, deoarece sunt cele mai sensibile dintre rame. 1amele rosii de gradina sunt cele mai comune rame. )e gasesc cel mai bine dupa o ploaie care le inunda galeriile. $erg bine la aproape toate speciile de pesti. 1amele negre de balta 'rame serpesti( se gasesc in namolul de la marginea baltilor si lacurilor. u o culoare neagra-verzuie, sunt aspre la pipait si de dimensiuni mari '23 - 33 c m(. u o mare rezistenta,
supravietuind pe carlig ore intregi. )unt o momeala eficienta in #unare la pescuitul somnului.

3. -oropisnita -oropiMniNa este una dintre cele mai bune momeli la pescuitul somnului. $irosul caracteristic al acesteia este depistat de cOtre 8mustOcios8 de la mare distanNO, Mi sunt locuri pe #unOre unde o coropiMniNO Ln c"rlig ec/ivaleazO cu un somotei. -um o gasim -el mai adesea o gOsim din Lnt"mplare, sOp"nd dupO rame. #ar putem sO o cOutam cu Manse mari Ln rOsadniNele din grOdinile de legume. ceste rOsadniNe sunt cultivate primOvara devreme pe un substrat de gunoi de grajd Ln care coropiMniNele preferO sO ierneze datoritO cOldurii degajate. 2rezenta coropiMniNei se recunoaMte prin micile ridicOturi la suprafaNa solului Mi dupO prezenta plOntuNelor ofilite care se smulg uMor, acestea fiind retezate de la rOdOcinO. Uneori Ln nopNile de varO o putem vedea zbur"nd Ln jurul unui bec aprins. -um o pOstram doua problema, dupO gOsirea coropiMniNelor, este pOstrarea lor. 0om folosi un vas de minim 13 litri 'acvariu vec/i, gOleata, etc.(. -u c"t vasul este mai voluminos, cu at"t 8confortul8 coropiMniNelor va fi mai mare Mi implicit durata lor de viaNO Ln captivitate. -ea mai buna densitate ar fi de o coropiMniNa C

un litru de pOm"nt. 2entru a nu se rOni intre ele le vom tOia cu o forfecuNa v"rfurile labelor scormonitoare. 7u le vom rupe labele Ln Lntregime fiindcO vor supravieNui mult mai puNin. 2Om"ntul va fi umed Mi af"nat, cel de la muMuroaiele de c"rtita, de pOdure sau de gunoi fiind cel mai bun. ;a nevoie vom amesteca niMte frunze Ln pOm"nt normal. 0om amesteca de asemenea Mi c"Niva morcovi, tulpini Mi rOdOcini de plante, cartofi, pentru /rana coropiMniNelor. 0asul cu coropiMniNe Ll vom tine c"t mai departe de soare Mi cOldura. ,deal ar fi un beci. #e asemenea, trebuie sO Ll Ninem acoperit cu un capac, altfel vom avea ocazia sO descoperim cO o deMi are un aspect at"t de greoi, coropiMniNa poate totuMi zbura. 2"nO la locul de pescuit vom transporta coropiMniNele Lntr-un vas mai mic, de genul unei gOleNi de plastic de * litri umplutO cu pOm"nt reavOn Mi cu frunze, cu capac prevOzut cu gOuri mici pentru aerisire. 0om avea tot timpul grijO sO nu o lOsOm Ln bOtaia directO a soarelui Mi vom umezi din c"nd Ln c"nd pOm"ntul, dacO este nevoie. -um pescuim )e foloseMte pe c"rlige simple cu tija aproximativ de lungimea ei, numOrul 1C3 - 3C3. 2entru a rezista mai bine in c"rlig, mai degrabO o legOm de tija acestuia, cu aNO subNire, trecutO de c"teva ori Ln jurul ei, dec"t sO o strOpungem ca pe o r"mO. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------:rimis: 1* 33 233> 11:13 am :itlul subiectului: $amaliga Una din momelile nelipsite pescarilor de crap, caras si alti pesti nerapitori este mamaliga. ceasta de multe ori ne influenteza rezultatele partidei de pescuit prin doua aspecte: daca este atractiva pentru pesti si daca este suficient de tare sa nu cada din ac. !n continuare va prezentam o reteta pe care numai pescarii in v"rsta o cunosc. ceasta momeala este botezata: mingea de mamaliga. #enumirea vine de la formatul pe care il are aceasta momeala. $aterialul folosit pentru aceasta momeala este urmatorul: %aina de malai - 2-3 cani de ceai data prin sita& %aina alba - 1 cana 'pentru intarirea continutului(& Usturoi - 2-3 catei 'pentru aroma(& )e incalzeste apa calda intr-un vas separat timp de *-+ min. ,ntre timp amestecam faina de malai cu faina alba iar dupa aceea cu apa calda. -ontinutul se amesteca pana se ingroasa. poi se framanta bine pana incepe sa se intareasca putin. )e formeaza bucati cat degetul aratator 'in forma de nutli( dupa care se pun intr-un alt vas de *-+ l, in care se afla usturoiul presat, lasandu-se la fiert pana da un clocot. ,ntre timp se amesteca cu lingura gaurita pentru a se evita prinderea de vas. #upa clocot se scot afara si se aseaza pe o tava sau intr-un vas de unde se ia fiecare bucata si se preseaza pe docul de lemn cu o furculita. #upa presarea a doua sau trei bucati se omogenizeaza in palme, obtinandu-se o minge la o dimensiune putin mai mare decat bila de ping-pong. #upa omogenizarea si formarea tuturor bucatilor se introduc din nou in vasul in care au fiert si se lasa pe foc incet pana la 2-3 clocote iar apoi se stinge focul, se ia vasul si se introduce apa rece pana se ajunge la racirea intregului continut. .ste recomandabil sa nu se scoata momeala din vas pana nu se raceste complet. #upa racire se ia continutul si se impac/eteaza intr-un prosop de bucatarie, in care se va tine pana la folosire. 0erificarea reusitei prepararii continutului se face in felul urmator: dupa 1-2 ore se ia o minge de mamaliga si se arunca, cu forta, in podea 'ciment, gresie etc.(. #aca sare inapoi, ati reusit realizarea acestei retete destul de migaloase. ceasta momeala se poate utiliza si la arici sub diferite

forme: para, creasta de cocos 'depinde de nr. de carlige(, minge si cub. ------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------)i noi il cautam cu viermusi si porumbi si alea-alea? 7oi trebuie sa punem la incoltit graul asa, ca de )fantul ndrei! )i cand acesta a incoltit bine il mai lasam sa-, creasca 8cornitele8 cam la 2 cm. poi le insiram, pee le, pe boabele incoltite adicatelea, tot ca pe 5<,;,.), pe firul de par care a cam ajuns fir de funie saracul de cand cu firele de matase si cu bucla lasata direct din firul cu care am legat carligul. ,nsiram care va sa zica trei-patru boabe de grau bine incoltit 'daca i-a dat si 0.1#.;.! este un vis( pe bucla, apoi o trecem peste varful carligului si mai punem o boaba pe carlig pe post de opritor. #e ce nu lansam inca? ,nmuiem bine totul 'cu degete cu tot( in borcanasul cu $,.1. pe care orice -,21,7 1 care se respect ail poarta cu sine 'rasturnat sau nu printrebagaje P %U17,-,!( stiut fiind ca orice -,21,7,# se da in vant dupa dulce. )i -1 2U; -:.7< nu face exceptie. ) este, punem cateva graunte incoltite sip e momitor, mai superficial, dar le punem. ,ar mai apoi daca si lansam cam la 13m de buza stufului suntem boieri mari. #aca este plaur, va rog ganditi-va ca marginea sa a cazut 's-a rastrnat( si este acoperita de apa! 5a da, ba da, daca facem un carcalete din porumb expandat '2U%%,( si grau incoltit 'mult gluten!( este grozav acolo unde fundul apei s-a colmatat. $ai apoi, daca nu rezistam persoanei iubite si lasam 5 ;: pentru $ 1. 5 ;: dar mai nou cu 2 ;$,.1,, adaugam in acelasi pa/ar si - 2)U7 pentru =U0,#., caci la mare, nu-i asa, tot pescarulI pescuieste. %ara indoiala ca cea mai buna momeala la guvide este scoica, dar nici nu prea sta pe carlig si este greu de spart- scos din coc/ilie. sa ca ne trebuie un vin rece cu sifon din care bem scurt dar des pana spargem 23-33 de scoici dolofane. ;e scobim bine cu cutitasul 'iarasi bem si adaugam un cub de g/eata in pa/ar(, le facem gramada si turnam din abundenta sare grunjoasa 'de muraturi?(. -urand 'cam cat am terminat noi vinul( se face o 8mamaliga8 tare de scoici, care nu numai ca sta bine pe carlig, dar si rezista la umbra pe balconul /otelului toata vacanta noastra. .ste o 8mamaliga8 sarata? Qa! 2ai $ 1. 5 ;: nu este sarata? sa ca luati ) 1,- 7,-U;,:.; sin u uitati sa va ganditi si la

Localizarea crapului - scheme

sa cum deja stim - una din principalele sarcini si c/eie de reusita ale unui partide de pescuit la crap este localizarea acestuia . .xista o seama intreaga de teorii cu privire la zonarea baltilor si apelor curgatoare , la anumite zone sigure in care vom gasi mustaciosi , exista recomndari pentru

praguri , zone de alimentare cu apa ale unei balti , zone de confluenta a 2 ape curgatoare , etc . :oate acestea se bazeaza pe observatii facute de-a lungul timpului de pescari pe malul apelor . :oate au o mare doza de adevar ! :otusi pentru un pescar incepator este greu de interpretat o apa . #e aceea va propune un studiu de caz - bazat pe o poza preluata de pe un site francez despre crap studiu de caz in care vom explicita mai clar de ce si unde vom avea posibilitatea sa dam de locul de /ranire - odi/na - patrulare a atit de doritului nostru prieten solzos . )e reda in imaginea de mai sus - o zona de pescuit . )-au numerotat pe /arta zonele de pescuit interesante - unde ar trebuii sa incercam de-al lungul partidei noastre de pescuit . ,ncercam sa explicam de ce fiecare zona este interesanta : Zona 1 - in aval de un arbore scufundat . Dona de protectie si de turbulenta . -rapul va gasi aici /rana necesara - oferita prin turbulenta crescuta a acestei zone - in plus isi va gasi intotdeauna adapost si camuflaj in structura arboricola scufundata . Dona necesita un ec/ipament mai greu - in sensul in care firele vor fi usor supradimensionate - iar la inceputul drillului pescarul va cauta sa scoata crapul cit mai repede din zona de crengi imerse . ,n general daca crapul apuca sa intre in crengi - putem sa-i spunem 8;a revedere8 Zona 2 - un cuptor sapat de curent in mal . 1ecomand plasarea unei lansete si in aceasta zona pentru ca putem avea surpriza unor exemplare capitale - care isi adapostul in astfel de cuptoare . Zona 3 - in aval de un prag de pietre . ;ogica de recomandare a unui astfel de loc este similara celei de la pct 1 - cu deosebire ca aici turbulenta fiind mai mare - iar protectia redusa , crapul va adopta astfel de zone numai pe perioada /ranirii , altfel evitind stationari indelungate in astfel de zone . Zona 4 - o confluenta intre 2 ape curgatoare . < zona excelenta pentru crap - cu apa oxigenata , adinca si /rana din belsug . ;ipsa vegetatiei si in general fundul spalat de mal - ofera facilitati diverse de nadire corespunzatoare . Una dintre cele mai 8prinzatoare8 zone din sc/ema prezentata Zona 5 - este o consecinta a confluentei dntre rauri . $alul spalat din zona > se va depune si va crea o zona cu apa mica , tulbure si plina de sedimente in suspensie . .ste recomandata pentru pescuitul de primavara - in acest loc apele incalzindu-se mai repede . :otodata cu o nadire corespunzatoare poate fi un loc propice pescuitului pe timp de noapte in verile calduroase Zona 6 - in general - in astfel de coturi pe care raul le face - pe partea exterioara a curburii - apa este adinca , iar pe malul opus apa este mai mica - datorita efectului de depunere de sedimente . )igur in astfel de zone adanci exista gropane si praguri care trebuiesc cautate cu atentie ! -ele mai prinzatoare locuri pe tot timpul verii . Zona 7 - iarasi o zona cu potential maxim . pa adinca si prezenta unui mal de vegetatie abundent - face sa se intruneasca conditii propice pentru ca crapul sa stationeze si sa /raneasca aici . -amuflajul este asigurat de perdeaua de vegetatie iar curentul mai puternic pe exteriorul curburii raului oxigeneaza apa . )e pot planta cu succes monturile la 2-3 metri in fata perdelei de stuf - cu mentiunea unei griji sporite fata de eventualele tentative ale crapului de a-si cauta salvarea pe timpul drillului in perdeua ade vegetatie Zona 8 - in aval de o insula . Dona puternic turbionata si care ofera /rana din belsug . )igur ca exista si alte zone optime pentru gasirea crapului pe rauri - dar ne oprim aici - fara pretentia ca daca veti pescui in zonele indicate de noi - veti avea captura vietii . 2romitem sa revenim cu un studiu similar si pentru o balta ! <rice expert al pescuitului la crap care foloseste ec/ipament de 2333 de dolari va va confirma ca ar putea pescui la fel de bine cu scule Ln valoare de 233 de dolari. -ine pescuieste cu ec/ipament avansat o face datorita faptului ca este pur si simplu o placere sa folosesti un bat sau o mulineta de calitate. #ar mai ales 8veteranii8 pescuitului la crap stiu din experienta ca aceste lucruri sint doar un adaos placut, si nicidecum necesar. $ult mai important este sa ne facem lectiile, adica sa ne informam cLt mai bine despre prada noastra mult rLvnita. -a pescari sportivi, depindem Ln Lntregime de instinctul natural al pestelui de a se /rani. 7u Ll prindem cu plasa, nu Ll /arponam. :rebuie sa asteptam pLna cLnd pestele decide, de buna voie si nesilit de nimeni, sa apuce momeala noastra. 2entru a obtine acest rezultat - si pentru a elimina cLt mai mult factorul 8noroc8 - este necesar sa stim cLt mai multe despre modul de /ranire al crapului. !ntrebarile c/eie sint urmatoarele: cum se /raneste, cLnd se /raneste si unde se /raneste! #aca gresim c/iar numai unul din acesti parametri, nu ne mai ajuta nici cel mai scump si mai sofisticat ec/ipament din lume. !ntrebarea 8cum se

/raneste crapul8 am tratat-o deja Ln unul din numerele trecute. m vorbit despre felul Ln care crapul absoarbe sau 8in/aleaza8 /rana si o triaza Ln bot. supra acestui punct esential vom reveni Ln alt episod, cLnd vom vedea de ce montura cu 8fir de par8 Ln combinatie cu un boilie si un plumb semi-fix s-a dovedit de a fi de departe cea mai eficienta. ;ocalizarea crapului va fi subiectul numarului urmator. 5uletinul meteo, de mare ajutor #esi am abordat-o deja Ln unul din numerele trecute, as vrea sa mai insist asupra problemei 8cLnd se /raneste pestele8, pentru ca este extrem de importanta, si, Ln acelasi timp, relativ usor de rezolvat. !n numarul A al revistei, am vorbit despre modul in care temperatura apei influenteaza cantitatea de oxigen dizolvata in apa. ceasta cantitate de oxigen determina direct pofta de mLncare a crapului. #eci, cu ajutorul unui simplu termometru de apa, puteti stabili cLnd si unde se gaseste o situatie promitatoare pentru o captura record. Un alt factor care va poate Lndruma spre o partida de pescuit reusita este vremea. #e obicei, noi pescarii nu Li dam atentie decLt atunci cLnd avem nevoie sa o invocam ca scuza pentru o zi fara peste. cest lucru este o greseala fundamentala, pentru ca un simplu buletin meteo ne poate ajuta enorm. #resiunea atmos$erica tre"uie sa $ie constanta 2arametrul principal este presiunea atmosferica. ceasta se masoara Ln milibari 'mbar(. 2Lna la 1333 mbar, vorbim de o presiune atmosferica scazuta, la peste 1313 mbar vorbim de o presiune atmosferica ridicata. 2resiunea atmosferica scazuta Lnseamna de obicei cer Lnnorat, vLnt si averse de ploaie, Ln timp ce presiunea atmosferica ridicata este responsabila pentru vreme frumoasa cu cer senin. -rapii, ca si toti pestii din familia ciprinidelor, s-au dovedit a fi foarte sensibili la orice sc/imbare a presiunii atmosferice. #eci cele mai bune conditii de pescuit le ofera o vreme constanta peste o perioada de timp cLt mai lunga. )ingura exceptie este o perioada calduroasa Ln timpul verii, cLnd temperatura apei poate trece peste baremul critic de 23 de grade -elsius. -onditii acceptabile ofera si o presiune atmosferica Ln scadere 'adica atunci cind vremea se 8Lnrautateste8(, Ln timp ce o presiune Ln crestere este garantia unui esec pescaresc. )e poate spune ca o presiune atmosferica scazuta ne ofera cele mai bune conditii. #e ce? ceasta situatie meteorologica ne aduce de obicei temperaturi relativ constante si mai ales medii, indiferent de anotimp. !n plus, ea aduce de multe ori vLnt si ploaie. 89ntul - cit mai puternic ,nfluenta vLntului este imensa. 2e scurt, cu cLt mai mult vLnt, cu atLt mai bine. 0Lnt prea puternic pentru pescuit nu exista, c/iar daca este neplacut pentru pescar. .fectele sint atLt de benefice din trei motive: 1. $iscarea valurilor la suprafata oxigeneaza Lntreaga apa. ,mportanta cantitatii cLt mai mari de oxigen am amintit-o deja de mai multe ori. 2. -urentul format de valuri la suprafata apei concentreaza /rana Lntr-o parte restrLnsa a baltii. ceasta /rana este transportata de curent sau dislocata de valurile care lovesc Ln mal. #in acest motiv, se recomanda sa pescuiti Lntotdeauna cu vLntul Ln fata! !n aceste conditii, momeala trebuie plasata aproape de mal, sau cel putin Ln acea parte a baltii spre care bate vLntul. 3. <data cu aparitia valurilor, scade vizibilitatea din exterior Ln apa, pentru ca 8oglinda8 nu mai este neteda, ci Ln miscare continua. :otodata, patrunde mai putina lumina Ln apa. .fectul este ca pestii se simt mai siguri, mai putin amenintati, si Lncep sa se miste mult c/iar Ln timpul zilei, cautLnd /rana uneori la adincimi surprinzator de mici. !n plus, pescarul aflat pe mal este mai greu sau c/iar imposibil de reperat de catre crapi si, de multe ori, pestii trec de-a lungul malului, pe sub nasul pescarului, ale carui monturi sint de obicei lansate mult prea departe. 0Lntul are efecte pozitive, indiferent de anotimp sau directie. $ult timp s-a sustinut teoria ca Ln timpul iernii ar fi mai bine sa se pescuiasca cu vLntul in spate. 5anuiesc ca aceasta teorie s-a mentinut atLta timp doar datorita faptului ca este mai comod pentru pescar sa stea la adapost cLnd este frig. 2ractica Lnsa a dovedit cLt se poate de clar un lucru: cel mai bine este sa pescuim Lntotdeauna cu vLntul Ln fata! #loaia o:igenea2a apa

2loaia are un efect asemanator cu cel al vLntului. <xigeneaza apa, dizloca /rana de pe maluri si 8sparge8 oglinda de la suprafata apei, provocLnd o mobilitate sporita a crapilor. %oarte promitatoare este situatia unei furtuni Ln timpul verii, unde ploaia aduce o oxigenare rapida si substantiala, care poate provoca o scurta perioada de /ranire aproape efervescenta a crapilor. <ricum, fiti foarte atenti la fulgere. 7u e de gluma sa te afli Lntr-o barca, angajat Lntr-un dril prelungit, Ln timp ce esti singurul punct proeminent pe un plan de apa, si asta cu un paratraznet de carbon Ln mLna! %ibra de carbon este un excelent conductor electric, asa ca fiti foarte atenti sa nu patiti ca dinamovistul %lorentin 2etre. In$luenta lunii :oate revistele pescaresti din 0est publica invariabil, numar de numar, tabelele solunare. < perioada buna de timp, am Lncercat sa ma orientez dupa ele. )incer sa fiu, nu am observat nici cel mai mic efect, lucru confirmat de toti specialistii de carpfis/ing cu care am vorbit. )ingurul punct relevant pare a fi luminozitatea. ,n conditii de nopti cu cer senin si luna plina, pestii nu se simt atLt de bine protejati de Lntuneric ca de obicei si nu se aventureaza Ln apropierea malului, deci trebuie cautati mai Ln larg. ,nvers, Ln sc/imb, cu cLt mai Lntunecoasa este o noapte, cu atLt mai aproape de mal vom gasi crapii. #e altfel, acest lucru este valabil pentru orice oscilatie a luminozitatii, indiferent de cauza acestei sc/imbari sau de ora zilei. Care este vremea ideala; sadar, conditiile meteorologice ideale pentru pescuitul la crap ar fi, dupa parerea mea, urmatoarele : - ,n lunile septembrie sau octombrie, cind temperatura din timpul zilei este de 1+ grade -, Ln cursul noptii de 13 grade -, temperatura apei este de 1> grade - , presiune atmosferica scazuta, cer noros, averse de ploaie razlete, vLnt cald din 0est sau )ud - 0est. < mentiune importanta: toti acesti factori au efect mai ales asupra apelor linistite. ,ar cu cLt mai mica este o balta 'ca suprafata, dar mai ales ca adLncime(, cu atLt mai sensibila va fi fata de factorii meteorologici numiti. !n cazul unor conditii nefavorabile, Lncercati-va norocul mai bine pe rLuri sau canale, care depind de alti factori si ofera conditii bune Ln timpul verilor calduroase sau al iernii

Mic dictionar al pescarului de crap nti - tangle - boom, )nap lin6, )tringer needle probabil ati intilnit unele din aceste denumiri incercind sa cumparati vreun accesoriu nou din magazinul de pescuit de unde va aprovizionati. cum puteti sa aflati ce inseamna acesti termeni folositi foarte des de catre cei mai experimentati pescari. 2lumb - anti - tagle - un plumb fixat pe un betisor de plastic. :ubul are rol de a impiedica incilcirea forfacului cu firul principal. tub de plastic de care se ataseaza un virtej 'carabina( de care se fixeaza plumbul. reprezinta montajul celor doua componente prezentate mai sus& are ca rol principal impiedicarea incilcirii forfacului cu firul principal. este un tub de plastic din care se obtine nti - tangle - boom-ul.

nti - tangle - boom nti - tagle - rig nti tagle - tube

5an6 stic6 5edc/air 5ivvie 5oilie's( 5oilie - needle 5rollie 5uzzer bar -arp /oo6 -arp sac6

suport pentru lanseta cu un singur picior care se infige in pamint. scaun pliant cu picioare reglabile. cortul pescarului de crap 'dotat cu umbrela si un mic antreu(. bilute 'bulete( fierte, cu un continut proteic ridicat, care se folosesc cu predilectie la pescuitul crapului. c special utilizat pentru fixatul boilies-urilor pe firul de par& functioneaza dupa principiul crosetei. umbrela pescareasca cu material protector. suport sub forma literei 8:8 care poate fi dotat cu 2 - 3 semnalizatoare& poate fi fixat 'insurubat( pe 5an6 stic6 - suportul care se infige in pamint. cirlig special pentru pescuitul crapului 'pe piata exista sute modele diferite, toate special concepute pentru pescuitul la crap(. sac special de culoare neagra in care se tin crapii pina la cintarire& o cerinta esentiala de care tin seama fabricantii acestor modele este aceea ca apa sa circule foarte usor prin material, iar oc/iurile materialului sa nu fie prea mici. substanta lic/ida, de diferite arome, in care se scufunda boilies-urile inainte de fiecare lansare. substanta puternic aromatizata, atractant care se adauga in materialul de compozitie a boilies-urilor. expresie folosita pentru fiecare montaj la care momeala nu se fixeaza in cirlig, ci pe un fir subtire care atirna linga cirlig. 8firul de par8 - o portiune de fir foarte subtire si foarte rezistent, pe care se fixeaza boilies-urile 'initial era intr-adevar un fir de par. un semnalizator fixat pe o tija subtire de metal, cu rol de a activa semnalizatorul electronic in cazul unei trasaturi, in care pestele o ia in directia pescarului 'drop bite, drop bac6(. burg/iu mic utilizat la perforarea buletelor, alunelor, a boabelor de porumb, pentru ca acestea sa poata fi mai usor trecute pe 8firul de par8. seminte si boabe mici 'boabele de mazare, alune, fasole, cinepa, boabe de porumb( folosite frecvent in compozitia materialului de nadire si ca momeala. momeala plutitoare. spuma plutitoare& poate fi aplicata atit pe cirlig, cit si pe momeala, pentru a le face sa pluteasca& se foloseste mai ales cind fundul apei este milos si exista pericolul ca momeala sa se afunde in mil. plumb moale, usor modelabil, care se foloseste odata cu momeala plutitoare si foloseste pentru a tine o parte a forfacului pe fundul apei. un material solubil in apa din care se fabrica fire, folii, pungi si c/iar plase. -u aceste materiale atasate de montajul principal si dosite cu momeala se nadeste cel mai precis, c/iar daca in cantitati mai mici. un suport pentru mai multe lansete care se fixeaza simplu la locul de pescuit.

#ip .n/ancer Qair rig Qair $on6eR climber

7ut - drill 2articles 2op - up 2op - up - foam

2op - up - puttR 20

1od pod

)/oc6 - bead )il6Sorm

opritor de cauciuc. numele propriu al unui material de forfac din gama firmei 4rRston. $aterialele de forfac cele mai populare sint variantele 8sin6ing8, adica cele care contin o fibra care se imbiba cu apa si face ca tot forfacul sa stea mulat de-a lungul fundului apei. o sfera de plastic prevazuta cu un virtej, prin perforarile careia se fixeaza un tub de plastic ' nti - tangle - tube(. virtej 'carabina(. )tringer needle - cirlig special folosit pentru fixarea boilies-urilor pentru nadire pe firul din 20 .

)nap lin6 bead )nap lin6

)tringer needle

cLrlig special folosit pentru fixarea boilies-urilor pentru nadire pe firul din 20 . .xista 8)tringer needle8 speciale, care au virful mai lung decit un 85oilie needle8, pentru a putea urca pe fir mai multe boilies-uri deodata. 5oilies-urile pentru nadire fixate pe firul din 20 si atasate de cirlig. indulcitor sintetic pentru materialul de compozitie al boilies-urilor& este preferat indulcitorul sintetic deoarece za/arul s-a dovedit a fi prea lipicios si face imposibila fabricarea boilies-urilor. semnalizator optic care se fixeaza intre mulineta si semnalizatorul electronic. saltea de receptie sau de cintarire& contine burete sau bilute mici de polistiren& salteaua, la fel ca maiinile pescarului trebuie sa fie intotdeauna umezite inainte de a aseza un peste& pe aceasta saltea se aseaza crapii, Ln vederea Lndepartarii cLrligului, cu rol principal de a Lmpiedica ranirea pestilor.

)tringer )Seetener

)Singer Un/oo6ing mat

Ciortanul la she$$ield

#upa sfarsitul primaverii si al pro/ibitiei coincide si cu sfarsitul reproducerii ciprinidelor. ,nfometati dupa perioada de reproducere, pestii incep sa-si caute cu insistenta /rana astfel ei devin foarte activi. 2entru ca tentatia pescarilor este foarte mare, acestia profita de zilele insorite si isi propun prinderea unui ciortan. 0om pescui conform te/nicii engelzesti, la s/effield. 0arga de 3.B3 - >.*3 m, puternica, ec/ipata cu o mulineta mica si usoara pe tamburul careia vom avea un fir de 3.1+ mm sau c/iar 3.19 mm, in locurile cu agataturi sau pentru incepatori. laturi de o pluta Saggler si un carlig de concurs nr. 13 - 12, si de doua larve de c/ironomus infipte in carlig putem avea o partida de pescuit de neuitat. #ar insa, inaintea pescuitului propriu zis, ne vom alege locul, mai ales daca pescuim pentru prima data pe aceaapa.)unt preferate zonele mai adanci, cu fundul malos, langa bradis, loc

in care crapul gaseste o multime de larve. -u cat locul ales este situat mai departe de mal, 23 - 33 m, penru a nu deranja pestii la cel mai mic zgomot, cu atat sansele vor creste, dar si cu conditia nadirii serios si constant. stfel vom nadi la incaputul partidei din gros, folosind pentru a arunca 9 - 13 bulgari in care vom ingropa si o parte din momeala folosita 'larva de libelula, porumb etc.(. #upa cateva ore, cu siguranta cioranii vor raspunde si cine stie poate vom avea si alte surpize, un caras sau o platica mai mare. $arele secret al acestui tip de pescuit este exactitatea pentru a arunca nada cat si lansarile, dar cu rabdare I veti putea putea aduce pestele prins in mincioc.

#artea 1: Despre Crap &C<prinus carpio*

7ume stiintific: C<prinus carpio Dona de origine: sia :alie maxima: 52 0g Denumiri populare: )unt in functie de marinea acestora: ciortanel C ciortanica - exemplarele pana la 333g, ciortan-lingurar - pana la *33g, ciortan - pana la 2 6g, ciortocrap - intre 2 si > 6g, crap - exemplare de peste > 6g Raspandire: ,n 1omania, crapul este prezent in aproape toate iazurile si baltile din zona colinara si de ses, in unele lacuri de acumulare, in raurile mari, in #unare, in #elta #unarii precum si in lacurile si limanurile litorale. Descriere: -rapul poate atinge dimensiuni apreciabile fiind unul dintre cei mai mari pesti pasnici de la noi din tara. ,n mod obisnuit are dimensiuni de 3* - *3 cm lungime si o greutate de 1 - 3 6g, dar poate sa atinga

93 - 133 cm lungime si pana la 32 6g. -rapul are gura subterminala dispusa usor oblic, buze carnoase prevazute cu > mustati pe falca superioara dispuse 2 de fiecare parte, cele mai mici la interior iar cele mari spre marginea gurii. -orpul crapului este acoperit total fie partial cu solzi. ceasta in functie de provenienta acestora astfel cei partial sau total lipsiti de solzi provin din crapii de cultura si in prezent pot fi intalniti in apele naturale in stare salbatica unde au patruns accidental sau prin repopulari. )olzii sunt mari si au marginile bine

Crap &C<prinus carpio* - este comun descris mai sus Crapul golas - poate avea corpul neacoperit de sol . cesta din fotografie este un crap salbatic, avand sau poate avea cativa solzi dispusi in general in juru forma corpului mai alungita. inotatoarei ventrale, dispusi intr-o linie relativ contin urmarind curbura spinarii.

Crapul oglinda - crap cu corpul g/ebos, acoperit cu Amurul &Ctenophar<ngodon idellus* - denumit solzi dispusi pe trei randuri, primul dispus pe sprinare popular si cosas, cteno, ten, este un peste cu corpu urmarind curbura spinarii, median si in partea fusiform acoperit cu solzi mari si bine infipti in piele. ventrala. tinge dimentiuni impresionante 33 - 3* 6g si 1 - 1,2 m. .ste un peste fitofag, consuma plante si radacin acestora, stuf, papura dar si larve, viermi si alte organisme acvatice.

3angerul &=<pophthalmichth<s molitri:* - re capul mare comparativ cu lungimea corpului. =ura mare, oblica, indreptata in sus. .ste un peste cu corpul putin comprimat lateral, acoperit complet cu solzi mici si bine infiti in piele. -oloritul este cenusiu inc/is pe spinare negricios, pe laturi argintiu.

Novacul &Aristichth<s no"ilis* - 2este zooplanctonofag, adica se /raneste cu organisme d origine animala, este foarte des confundat cu sange datorita formei corpului asemanatoare, insa acesta are coloritul mult mai inc/is. tat novacul cat si sangerul este prezent in crescatori cat si in apele naturale unde au patruns prin deversari si populari.

#artea 2: Echipamentul pentru pescuitul crapului

)uccesul unei partide de pescuit la crap tine intr-o mare sau mica masura si de dotarea pescarului. Un ec/ipament bun usureaza pescuitul dar nu e totul. desea succesul depinde si de localizarea pestelui, de intelegerea comportamentului si de rabdarea si modul folosite a ec/ipamentului. 0a voi prezenta pe scurt intr-o anumita ordine ec/ipamentul necesar pentru pescuitul crapului. !anseta: #aca doriti sa ac/izitionati o lanseta de crap de calitate trebuie sa aveti in vedere urmatoarele caracteristici. ,n primul rand lansetele de crap au blan6ul din carbon, material special obtinut si prelucrat cu inalte te/nologii. ,n al doilea rand trebuie sa verificam cateva lucruri inainte de a o cumpara. 2uterea lansetei. cesata este greutate pe care o poate lansa. #aca dorim sa cumparam o lanseta pe care este inscritionat 3 lbs, acasta inseamna 3 x >*3 g, aproape 1,* 6g, aceasta fiiind greutatea sub care varful lansetei se indoaie la verticala 'B3 grade(. stfel pentru pestii mai bataiosi vom alege o lanseta de 3,* lbs, iar pentru pestii medii una de 2 lbs. #ar faptul ca avem o lanseta puternica nu inseamna si faptul ca lansam mai mult. cest ultim fapt depinde de respectarea raportului lestC putere, astfel o lanseta pe care este scris 2 lbs va lansa pana la 133 g. #epasirea acestei valori duce la deteriorarea si in final ruperea lansetei.

ctiunea lansetelor de crap poate fi supla 'partabolica sau semi( ceea ce va da un confort maxim si senzatii reale, sau o actine de varf, cea ce da pescrului o siguranta mai mare si un bun control. -rapistul trebuie sa-si aleaga actiunea lansetei in functie de necesitati. ;ungimea acestor lansete este intre 3.+3 - >.23 m '12 - 1> picioare(, iar acestea pot fi din 2 sau 3 bucati. ,nelele in numar de 9 minim pentru o lanseta de 12 picioare, trebuie sa fie de calitate si asezate corespunzator pe lanseta si anume perfect aliniate pe nervul lansetei. $anerul este format din doua segmente, unul in continuarea mandrinei si altul in capatul de jos al lansetei. cest maner influenteaza foarte mult lansarile. ;ansetele de crap de calitate poarta numele unor firme ca #aiSa, )/imano etc. lansete pe care orice crapist le-ar dori. Mulineta: ,deala pentru pescuitul crapului ar fi o mulineta 8bait/runner8. #in ce in ce tot mai multi pescari incep sa foloseasca acest tip de mulineta. vantajul acestui tip

de mulineta este ca da posibilitatea reglarii in avans a sistemului de franare. ceasta se va activa odata cu prima rotire de manivele, oferind un plus de siguranta pescarilor. 0om alege o mulineta solida, suficent de mare incat sa ec/ilibreze lanseta si cu un tambur cu o capacitate de 233 - 2*3 metri de fir. Minciogul: 0om alege un model cat mai mare si usor dar puternic. -autam un mincios cu cap triung/iular si cu desc/iderea larga de 1 m. -and vom prinde un crap de dimensiuni mai mari vom constata ca un monciocul cu asemenea calitati nu este un moft. 3alteaua de primire si cantarire: serveste la asezarea pestelui dupa ce a fost prins. ceasta impiedica contactul cu solul si ranirea pestelui. )alteaua de primire trebuie intotdeauna udata inainte de asezarea crapului pe ea. #etinerea unei asemene saltele a devenit o conditie principala pentru a fi acceptat si inscris la concursurile nationale si internationale de pescuit la crap. Naditoare: cestea sunt de mai mult feluri, si sunt folosite in functie de nada aleasa si distanta de nadire. 5astoanele lansatoare 8-obra8 - folosite pentru a arunca la distanta boillies la distante mari 133 de metri. cestea necesita forta si indemanare. 8;ingura8 - este o lingura supradimensionata, prevazuta cu o coada de 1,* m lungime si permite aruncarea cu mare precizie unei unui bulgar de nada de marimea unei piersici la distante de >3 - +3 m cu mare precizie. 2rastia - este vorba de o prastie supradimensionata, fixata pe un trepied. ceasta este foarte utila pentru un anumit tip de nada si anume acea care se poate face bulgare. .ste utilizata pentru nadire la distante mari de 93 1*3 m. 81ac/eta8 - este unul dintre ultimele metode de nadire introduse in lumea pesuitului la crap. ceasta este sub forma unui tub de plastic de 1* - 23 cm lungime, care sa umple cu nada, in special nada boabe si se lanseaza. .ste utilizat pentru nadirea la precizie si distanta. 3uport lansete: sa numitul 1od-pod sustine lansetele si permite o directionre corespunzatoare a acestora. ,n comert se gasesc diverse modele pentru de 3, > lansete avand lungime intre 1 - 2 m. Un rod-pod de calitate trebuie sa indeplineasca cateva conditii: sa fie stabil, neinfluentat de vant, picioarele sa fie ajustabile, adaptabile oricarui tip de sol, sa fie usor de instalat si transportat. cest 1od-pod poate fi inlocuit cu casicele suporturi. 3en2orii electronici: ;a fel ca si 1od-podul aceste nu sunt indispensabili dar imbunatatesc confortul pescuitului mai ales noaptea. stfel nu mai trebuie sa urmarim in permanenta bambinele. 2rincipiul de functionare este urmatorl: cand firul este tras, o rpzeta din plastic, prevazuta cu aripioare, ativeaza o celula fotoelectrica, ce declanseaza un semnal acustic si unul optic. )emnalul optic indica miscarea firului. #aca firul este tras ledurile de aprind si raman aprinse aproximativ 23 secunde. $ultitudinea de tipuri si marci ne face sa alegem un senzor complex, care ne ofera posibilitatea de reglare a volumului, tonului, sensibilitatii. 0om alege un model rezistent la apa 133@ altfel ... 2e piata ustensileor de pescuit se gasesc si senzori cu avertizare la distanta. )una tentant dar pretul e pe masura asteptarilor. /irul: 2utem folosi mono-filamente sau firul impletit, acesta din urma avand dezavantajul ca nu este deloc elastic. ,n general se folosete pentru pescuitul crapul un fir cu diametru intere 3,29 - 3,3* mm. )e poate folosi fir fluorescent. $ono-filamentul trebuie verificat inainte de oricare partida de pecuit si mai ales ultimi metri de fir, cei care au fost supusi drill-ului, pentru a nu avea o surprize neplacute. %irul impletit poate fi folosit la realizarea monturii, aceste fiind mult mai rezistent la eventuale obstacolo de pe fundul apei 'scoici etc.( Carligul: 0om folosi carlige puternice si ascutite, in special cele confectionate din carbon. -arligul trebuie verificar dupa fiecare captura si sc/imbat daca e nevoie. $arimea carligelor se alege in functie de marimea momelii. -uloarea carligelor se alege in acelasi mod dupa culoarea momelii, dar se utilizeaza in special carligele negre.

#lum"ul: .ste propulsorul monturii. %orma si dimensiunea acestora depinde de tipul monturii folosite, de puterea lansetei. )e folosec in general plumbii turtiti lateral in ape curgatoare si sub forma de bile in ape statatoare, cu greutate cuprinsa intre >3 - 123 g. Accensorii: 0artejurile - %ac legatura intre montura si firul principal. ceste trebuie sa fie rezistente si negre. <pritoarele de cauciuc, 2rotectoare de nod, :ub anti-rasusire, 5urg/iu de gaurit boillies si porumbul uscat, etc Ru"esiana

;a primavedere, titlul ar putea dezamagi pe multi dintre 8confratii8 nostri care vor exclama cu siguranta: alta te/nica? :recind insa in revista concursurile mondiale de pescuit din ultimii ani, putem observa lesne ca aceasta metoda aduce cele mai bune rezultate si recruteaza tot mai multi adepti. -/iar daca este o realitate cruda, trebuie sa acceptam faptul ca odata cu trecerea anilor pestele lipseste tot mai mult din apele noastre iar ademenirea lor in cirlig devine o sarcina care presupune tot mai mult viclesug. 2entru cei care practica pescuitul cu vergi lungi, metoda prezentata in acest material poate sa constituie un g/id excelent pentru initiere. 1atul si $irul ,nima acestei metode este folosirea unei vergi de pescuit de lungime mare, formata din mai multe segmente. 0arful are de regula *-+ metri si este asemenea unei undite telescopice in care segmentele intra unul intr-altul pe dinauntru. 1estul vergii este alcatuit din segmente de 1 - 1.23 metri, care se imbina prin mufare. stfel, daca avem o undita de 12 m si vrem sa o reducem la 13 metri, ii scoatem primele doua segmente, insa nu ca la o undita telescopica normala ci direct, de la mina. #espre marci nu voi aminti fiindca tot mai multe firme renumite arunca pe piata o diversitate fantastica de sortimente la niste preturi la fel de spectaculoase. 1ubesienele cel mai des utilizate atit in concursuri cit si in pescuitul de zi cu zi sint de B - 12 metri, existind insa 8minuni8 de 1*, c/iar 1+ metri. ,mportant este ca rubesiana sa fie cit mai rezistenta fara o elasticitate sporita& altfel, in cazul drilului unor pesti mai 8rasariti8, varga poate ceda. .ste indicat ca, fiecare rubesiana cumparata sa aiba unul sau doua virfuri de rezerva. Un aspect important pentru o varga de asemenea dimensiuni este si greutatea. < rubesiana de 12.* m cintareste in medie B+3 de grame dar aceasta greutate difera in functie de calitatea carbonului din compozitie. < greutate mai mica asigura si un confort sporit dar satisfactia si precizia acestui gen de pescuit este maxima. =rosimea firului pe care-l folosim este influentata de pestii pe care-i cautam si mai ales de apetitul acestora. /irul nu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. )a nu uitam ca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari. 7imic nu e mai suparator decit ruperea acestui cauciuc. =rosimea firului trebuie sa fie foarte mica, variind intre 3.3+ si 3.12 mm. .ste bine sa folosim un forfac cit mai lung mai ales daca pestele nu este lacom. vantajul consta in imprimarea unei miscari cit mai naturale momelii din cirlig in cazul in care agitam montura. $omeala in miscare va stirni intotdeauna interesul pestilor. %irul nu este prins de virf ci de un cauciuc special fixat in interiorul unditei ajutind la amortizarea socurilor. )a nu uitam ca, atunci cind pescuim pe apa curgatoare trebuie sa avem un forfac atit de sensibil ca sa se rupa in cazul unei agatari.

#lum"i+ plute si cirlige .xista numeroase te/nici de ec/ilibrare a monturii cu plumbi. ,ntr-o prima clasificare exista ec/ilibrari pentru pescuitul in ape linistite sau pe riuri. ,n apele linistite, in cazul in care pestele musca mai slab este indicat sa folosim o montura ec/ilibrata cu plumbi dispersati. cestia trebuie sa culiseze pe fir pe riuri pestele musca mult mai /otarit iar asta necesita un plumbaj mai usor.)a nu uitam de lungimea forfacului care trebuie sa fie cit mai mare. $ultitudinea fabricantilor de plute a dus la aparitia unor sortimente atit de bogate incit deseori cadem in ne/otarire. ,n ape linistite va trebui sa folosim plute cit mai usoare si cit mai mici. ,nelul prin care culiseaza firul trebuie sa fie situat cit mai aproape de 8gitul8 plutei pentru ca montura sa nu ne pacaleasca prin 8culcarea8 la orizontala a corpului plutei c/iar si in cazul unei ec/ilibrari perfecte. Un accesoriu de asemenea foarte util pentru aceasta metoda este folosirea unui stativ protector. cesta ne va permite sa sprijinim mai usor segmentele pe care le scoatem prin mufare fara a le deteriora. %olosirea acesui stativ economisteste minute pretioase in timpul unui concurs. Metoda $ontura bine ec/ilibrata este cea mai importanta la pescuitul cu rubesiana. < montura fina, cu un cirlig nr. 22 si un fir subtire de 3.3+ mm. vor putea fi 8stapinite8 mult mai usor c/iar si in cazul in care apa are un curs lent. ,n conditiile unei calduri dogoritoare cind pestii sunt mai greu de ademenit va trebui sa indepartam plumbii la o distanta de 93 - 123 de centimetri de cirlig. 2laticile de dimensiuni mai mari vor putea rezista mai greu tentatiei de a apuca momeala 8scufundatoare8. 0om folosi cirligele sub forma picaturilor. cestea c/iar daca sunt mai greu de gasit in comert, imprimamomelii o miscare foarte naturala. #aca in trecut fiecare pescar avea metoda lui de preparare a nadei, in zilele noastre diversitatea sortimentelor oferite in magazinele de pescuit coplesesc si c/iar deruteaza cumparatorul. #ar c/iar si cu aceste sortimente bogate ne putem 8arde8. 0a trebui sa cumparam in functie de anotimpul in care le vom folosi, in functie de apa pe care vom pescui si in functie proportia in care le vom amesteca. Nada si nadirea 2escuitul la rubesiana necesita, dintre toate genurile de pescuit cea mai mare cantitate de nada. :ocmai pentru ca este cel mai precis mod de a pescui 'in functie de locul pe care-l alegem( pestii trebuie atrasi si mentinuti in acelasi loc in care am nadit prima oara. ,ata doua retete pentru ape linistite si pentru ape curgatoare. 2entru ape linistite 'ingrediente pentru 13 6g de nada( 3 6g. de piine farimitata, 16g de napolitane cu aroma de cocos, 1 6g de napolitane cu aroma de vanilie, 2 6g.de saminta de cinepa prajita, 1 6g. de saminta de floarea soarelui prajita, 16g. de faina de malai prajita. 2entru ape curgatoare 'ingrediente pentru 13 6g de nada( > 6g. de piine prajita , 16g de napolitane cu aroma de vanilie, 3 6g. de saminta de floarea soarelui prajita, 1 6g de lut galben si 16g. de faina de malai prajita. ,n ape linistite este indicat sa folosim cit mai multe ingrediente uleioase datorita mirosului puternic pe care il raspindesc in apa. $iezul bolului de nada trebuie sa fie viu: viermusi, larve de libelula sau viermi de faina, excelenti la pescuitul babustei atit ca nada cit si in cirlig. Drilul 2ractica ne va invata sa estimam marimea pestelui imediat dupa intepare. 2rimul obiectiv va fi acela a indeparta pestele de locul in care am nadit pentru ca acesta sa nu-si sperie 8amicii8 care se

/ranesc acolo. 2entru a aduce la mal pestele, trebuie sa tinem in permanenta varga intinsa, demufind-o apoi, segment cu segment, in functie de lungime, pina la 8virful8 de * metri. -u mina libera va trebui sa apucam un minciog care trebuie sa fie cit mai lung, pentru a ne ajuta sa scoatem cit mai repede si mai comod pestele din apa. Cum sa alegem lanseta potrivita

legerea corecta a ec/ipamentului de pescuit este primul secret din tainele pescuitului, astfel inainte de a ac/izitiona o lanseta de pescuit trebuie sa ne /otaram la ce fel de pescuit o folosim. 2entru a nu gresi in alegerea unui lansete de pescuit, pentru nu avea disconfort si totodata alte surprize, trebuie sa tinem cont de cateva caracteristicii ale lansetelor, astfel nu vom avea surpriza de a constata, dupa o perioada de experimentare, ca aceasta nu este deloc potrivita pentru scopului urmarit. -ele doua caracteristici principale ale lansetelor sunt actiunea si puterea. 1' < lanseta poate avea o actiune de varf ' ( - actiune rapida - acesta actiune este caracteristica pestilor mari, de mijloc '5( - actiune semirapida, parabolica '-( - caracteristica principala lansetelor pentru pescuitul la musca artificiala, actiune lenta '#(. 2' -ea de a doua caracteristica puterea este determinata prin relatia: puterea minima - g C 133, puterea maxima - g x '2( C 133 unde '2( este diferit in functie de materialul lansetei. ceste valori se determina astfel: )e tine lanseta orizontal 'fixa( si se pune pe fir plumb pana ce varful lansetei se indoaie la un ung/i de B3 de grade fata de maner. poi se aduna greutatiele si se determina prin relatiile mentionate puterea max si min a lansetei. #e exemplu daca totalul greutatilor este 1333 g, atunci puterea min.P 1333 C 133 adica 13 g iar puterea max.P 1333 x 3 C 133 adica 33 g. .ste foarte important sa stim acest lucru pentru ca daca folosim un plumb sau naluca cu greutatea cuprinsa intre valorile aflate 'sau cele inscriptionate pe lanseta(, lanseta va lucra optim. #aca alegem o greutate mai mica lansarile vor fi scurte si imprecise& daca depasim sarcina recomandata, la lansare este posibila ruperea lansetei. #e remarcat ca puterea are alt sens decit in mecanica. 2e baza puterii putem alege firul corespunzator. stfel, rezistenta firului trebuie sa fie de max. + ori puterea vergii. #aca avem de exemplu o lanseta cu puterea 1333 g 'deci 13-33 g greutatea plumbului, inscrisa pe ea( firul optim este de maxim *-+ 6g. Un fir mai gros poate pune in pericol varga. tentie, rezistenta firului se considera la nod, deci vom alege un fir de circa 13 6g rezistenta pe un tronson de 1 m fara nod 'mentionata de producator(. stfel in functie de puterea vergilor nRlonul, nalucile, plumbul etc. recomandate ar fi: &A* 2entru o lanseta cu putere usoara 'lite, 2 - A g( un fir de pana la 3.1*, pentru pescuitul cu naluci, oscilante usoare sau la pluta, pestii vizati fiind pastrav, clean, biban, rosioara etc. &1* 2entru o lanseta cu puterea mediu - usor ' medium - lite, A - 1* g( un fir de 3.1* - 3.23, pentru pescuitul cu voblere mici, rotative. &C* 2entru rapitorii si pasnicii de talie mai mare vom folosi o lanseta cu o putere medie ' medium, 1* >3 g ( si un fir cu grosime cuprinsa intre 3.23 - 3.2* pentru salau, stiuca, avat, pastrav de lac sau alte ciprinide de talie mica: carasel etc. &D* 2entru pescuitul somnului 'cu naluca( si al stiucii mari sau alte ciprinide cum ar fi caras, platica, babusca mare este recomandat folorirea unei lansete cu o putere cuprinsa intre >3 - 93 g &medium heav<*, cu un fir de 3.2* si max. 3.3*. &E* 2entru pescuitul pestilor de talie mare somn ' pescuit cu coropisnita sau pestisori vii etc.( sau crap mare, record este recomandat sa se foloseasca o lanseta grea ' heav<( cu o putere mare, 93 pana la 233 g pentru somn si 93 - 1*3 g 'respectiv 2 - 3 si 1C2 lb conform lansetelor speciale de crap(. ;ungimea lansetei este si ea importanta prin distanta la care lansam, determinand capacitatea lansetei de a absorbi socul provocat de pestii mari. ;a pescuitul pestilor mari, pentru a reduce efortul pescarului, se recomanda lansete de minim 2.A m cu miner lung 'pentru doua miini(, petru pescuitul

cu naluci de pe mal se recomanda o lanseta de minim 2.A3 m, pentru a avea un contro mai bun al nalucii, iar la pescuiul din barca minim 2.13 m. -ele mai sus mentionate sunt mai mult teoretic decat practic deoarece in pescuit alaturi de calitatea lanseta apar si alti factori cum ar fi calitatea mulineta si experienta pescarului, dar tinand cont de cele mentionate vom putea pescui fara riscuri, cu efort minim si satisfactii depline #lutele >aggler &3he$$ield sau Match*

-itind prin reviste de specialitate auzim vorbindu-se despre plute 8Saggler8. cestea sunt de fapt plutele de balsa folosite pentru pescuitul la s/effield sau matc/. )unt utilizate in special la pescuitul de concurs, permitand lanseuri foarte lungi '2* - >* m( si o explorare a celor mai adanci balti, practic nefiind influente de vant sau de valuri, avand o sensibilitate si o vizibilitate sporita. 2lutele Saggler se gasesc in doua variante: lestate si nelestate. 2lutele lestate, sunt marcate cu doua cifre 'ex. > T 2 g(. 2rima cifra semnifica cantitatea de plumb inglobata in pluta iar cea de a doua reprezinta cantitatea de plumb care poate fi adaugata pentru ec/ilibrarea plutei. 2lutele de s/effield se folosesc in montaj fix sau culisant, fixandu-se pe fir doar intr-un singur punct, 'recomandat prin intermediul nodurilor opritoare si a unei agrafe cu vartej foarte mica(. %ixarea plutelor se face prin sistemul fix, pana la adancimi care nu depasesc 93@ din lungimea lansetei, sau cu fixare culisanta pentru adancimi mari. .xista insa mai multe modele de plute de s/effield pe care pescarul le utilizeaza in functie de factorii mediului: 3traight ?aggler - tip clasic pentru ape curgatoare, nu e influentata de vant, in functie de greutatea plutei putem pescui la distante foarte lungi. ,nsert ?aggler - ideala pentru ape statatoare sau slab curgatoare 1odied ?aggler - permite aruncari foarte lungi datorita greutatii relativ mari. re o mare stabilitate datorita corpului ingrosat din partea inferioara. )lab influentata de vant si valurile ce se formeaza pe suprafata lacului. ?ind"eaters - pluta de lac, extrem de sensibila, neinfluentata de van si valuri, permite lansari lungi fiind vizibila de la mare distanta.

#rastia de nadit

Un accensoriu folosit de pescari foarte mult pentru ca usureaza actiunea de nadire este prastia 'sau catapulta(. 2rastia a devenit indispensabila in mai multe stiluri de pescuit ca de exempalu: rubesiana, s/effield, feeder etc. vantajele folosirii prastiei pentru nadit sunt: - asigura o nadire precisa la distante mai mari de 13 m de mal& posibilitatea lansarii unor nade usoare cum sunt viermisorii, boilles, boabele de cereale etc, la distanta. cestea se gasesc pe piata in multe variante folosite pentru diferite tipuri de nadirii. ,n functie de distanta la care se lanseaza nada, deosebim prastii care arunca la 13 - 1* m si se folosesc in pescuitul al fix si rubesiana, prastii folosite pentru a nadii al o distanta intre 1* - >3 m si se preteaza la te/nici ca s/effield si bolognaise, prestii care lanseaza mai mult de >3 m folosite pentru a lansa buletele destinate pescuitului pe fundul apei, la crap sau alti pesti. stfle vom alege o prastie in functie de distanta la care dorim sa nadim si de natura nadei. 2entru a cumpara o prastie de calitate trebuie sa avem in vedere unele caracteristici ale acesteia si anume cosuletul in care se pune nada trebuie sa fie dintr-un material textil subtire si rezistent asemanator vinilinului. ,n comert se gasesc si prasti cu cosuletul de nadire confectionat din plastic special pentru un anume tip de nada. -auciucul prastiilor trebuie sa fie rotund si gol in interior, acesta avand o durata lunga de utilizare daca este intretinut corespunzator. #upa operatia de nadire, prastia se spala si se pune la adapost de razele soarelui, evitand coacerea cauciucului care duce la 8moartea8 pratiei. ,n concluzie acest mijloc de nadire poate fi folosit cu succes de cai care nu au barca pentru a putea nadii sau in lacurile in care intrarea cu barca este interzisa. #upa sondarea apei, se alege distanta la care dorim lansam, si incercam sa lansam mai departe decat locul nadit apoi vom aduce montura in locul nadit. 8%ir intins8.

Componente de origine animala

8iermusi - pot fi folositi fie puri, lansati cu prastia sau mana, fie incorporati in compozitia nadei dar numai in momentul inaintea lansarii, pentru ca se strecoara la fundul bacului. 5ulgarii de nada cu viermusi se arunca repede in apa pentru ca acestia se zvarcolesc si dezintegreaza rapid structura nadei. < alta metoda de nadire cu virmusi este amestecarea acestora cu argila. !arvele de li"elula - aceste larve dau nadelor o eficacitate certa. 7u trebie amestecati cu alte elemente ale nadei cum ar fi: painea, biscuiti praf sau alte fainuri uscate. cestea pot fi adaugate la argila, pamant de cartita, faina de porumb, canepa, praf de oua, turte. Ramele - acestea sunt unele din cele mai vec/i si folosite nade si cu o eficacitate ridicata. cestea se adauga nadei taiate, pentru ca lasate intregi ele se tarasc de la locul nadit, sau intra in mal. Un alt efect benefic al folosirii ramelor taiate este zeama rezultata dupa taierea lor cu un cutit, briceag, acesta are un efect deosebit de stimulator pentru majoritatea pestilor. /aina de peste si carne - acestea contin o mare cantitate de proteine. )e foloseste in cantitati reduse, deoarece acestea satura pestii foarte repede. 3angele - procurat de laabatoare, se poate folosi fie sub forma de praf fie inc/egat. cesta are randamentul cel mai mare daca este folosit prospat. )e foloseste in cantitati reduse pentru ca sangele strica apa. !aptele pra$ - este folosit la albitura. re functia de a inc/ega mai bine celelalte componete ale nadei.

Componente vegetale

Mie2 de paine - poate fi folosit fie sub forma de 8pesmet8 pentru nadele 8intre ape8 fie amestecat cu alte componente pentru nadele de fund. .ste folosit pentru pescuitul pestilor pasnici. 3trot - rezultat in urma procesului de presare a semintelor de floarea-soarelui se obtine un amestec usacat de resturi care contin substante uleioase. .ste folosit in principal la pescuitul pestilor pasnici vara. )e recomanda pastrarea lui la rece in frigider pentru a nu se altera uleiul pe care il contine si a nu se mucegaii. /loarea-soarelui pra@ita - este un element al nadelor foarte eficace pentru pescuitul pestilor pasnici vara. 2oate fi amestecata cu mamaliga pentru momitor sau cu alte elemente si nadit la fund cu prastia. Taratele de porum" - sunt folosite in special pentru nade de suprafeta pentru babusca, rosioara, oblete Taratele de grau - este un liant foarte bun pentru nadele de fund. tentie aceastea se acresc pe canicula astfel pestii vor ocolii nada. Carto$i $ierti - se foloseste in principal in nadele pentru crap. 3oia - boabele de soia se folosesc in special pentru crap si lin. 2ot fi folosite ca nada dar si ca momeala. )e poate amesteca cu alte componete si lansa cu catapulta in locurile un de accestul cu barca este interzis.

1oa"e de ma2are - sunt folosite pentru pescuitul ciprinidelor. 2oate fi folosita fie ca nada fie ca momeala. Cereale &porum"+ grau+ or2* - se folosesc ca momeala si nada pentru ciprinidae. )e pot folosi fierte, conservate, proaspete 'porumbul in lapte( sau uscate 'doar muiate in apa 2 -3 zile(. )e poate nadi fie cu catapulta, fie fir solubil sau plantate in lacurile in care avem acces cu barca. 3eminte de canepa - )e folosesc uscate, fierte sau macinate. .ste o componeta esentiala a nadelor pentru platica, babusca, si alte ciprinidae. 2oate fi folosit deasemenea ca si momeala. 1oilles - este un din momelile de 8ultima ora8 pentru pescuitul crapilor. )unt sub forma unor bile si pot fi lansate cu catapulta, fir soloubil sau bastonul cobra. )e fabrica cu diferite arome si daca vrem sa pescuim cu boilles trebuie neaparat sa nadim cu aceste bilute.

Componente neutre

Aatul de ca$ea - este folosit in retetele mai sarace. cesta tulbura apa. Argila - este o component neutra cel mai des folosita. .ste folosita pentru ingreunarea si legarea nadelor. .ste folosit indeoseb pentru nadele de rauri si canale. ,ndeplineste rolul de transportator astfel o putem amesteca cu viermi, larve de libelula, rama taiate. #amantul de cartita - se strange de deasupra musuroaielor de cartite. )e foloseste la ingreunarea formulelor de nada si este usor de manuit, cu conditia sa nu fie prea umed. Intretinerea vergilor

2entru a diminua deteriorarile datorate uzurii, si pentru a asigura folosirea indelungata a unei vergi, cu sau fara inele, aceasta necesita cateva operatiuni simple de intretinere.

,n momentul inc/eierii unei partide de pescuit, varga se sterge cu o carpa moale, usor umezita, de toate depunerile de praf, nisip, noroi, particule abrazive care neindepartate ar zgaria suprafetele de imbinare in momentul culisarii tronsoanelor -uratarea inelelor - este o operatiune care se poate realiza si acasa sau la locul de pescuit. cestea se sterg cu o solutie de apa, sampon iar apoi se sterg cu o carpa uscata. Dgarieturile ce apar pe suprafata tronsoanelor este indicat sa se acopere cu un lac incolor sau vopsea. .ste recomandat ca transportul vergilor sa se faca in /use, care le acorda protectie. < importanta deosebita pentru intretinerea vergilor este ca in timpul pescuitului sa se respecte plaja de greutati pe care o poate arunca varga, precum si utilizarea corecta a acesteia in timpul drilului. .ste interzis ca in momentul agatarii firului, acesta sa fie rupt prin tensionarea vergii, nerespectarea acestei reguli va duca cu siguranta la 8avarierea8 vergii.

8eri$icarea carligului

2iata ustensilelor de pescuit o fost invadata in ultimii ani de o mare cantitate de produse care nu sunt de calitate, si ma refer in general la carlige pentru ca ac/izitionand un carlig care nu corespunde cerintelor noastre inseamna o multime de rateuri, adica o zi irosita pe balta. Un carlig de calitate pe langa faptul ca acesta trebuie sa fie finisat bine, trebuie sa aiba varful bine acutit si sa intepe promt. -arligele de calitate care se gasesc pe piata 1omaniei sunt produse de firme cu prestigiu si anume : <Sner, =ama6atsu, =ipo, .rson, #rennman, $ustad, 'acestea din urma pentru a le recunoaste de falsuri, verificati daca au marcat pe paleta carligului un 8$8, adica initiala firmei(. 2entru a testa cat de ascutit este un carlig va propun urmatoarea metoda: treceti usor varful carligului peste ung/ia degetului mare si daca aceasta o zgarie atunci in acel carlig merita investit. cesta metoda o puteti folosi si atuci cand faceti o revizie carligelor din trusa dumneavoastra pentru a gasi carligele care trebuie ascutite, aceasta fiind o sotutie pentru pescarii fara posibilitati materiale.

Boilies #espre aparitia boiliesurilor puteti citi un articol foarte bun, scris de dl. 0lad 2avlovici, la rubrica de articole. .ste clar cea mai selectiva momeala pentru exemplare mari, este cea mai mare inventie pentru pescuitul crapului mare. #ovada este ca cei mai mari crapi s-au prins cu aceasta momeala, sincer eu am fost destul de sceptic pana am prins prima data cu boilisuri apoi am devenit un mare fan al acestei momeli. 2roba de foc a fost data in delta cand dupa 3 zile de momit eu si sotia prindeam numai crapi peste 3 6g si aveam o frecventa de 1*-23 de bucatiCzi cu greutati intre 3 si 9 6g, pe cand ceilalti de prin apropiere, care nadeau cu mamaliga si porumb si pescuiau cu mamaliga si rame aveau 23-33 de capturiCzi cu o medie de max 1 6g, cei mai multi erau ciortani de 1-1,* 6g. 7u va asteptati sa prindeti cu boilie din prima in locuri in care nu s-a pescuit cu asa ceva. $ulti pescari cumpara boilisuri la bucata, am rams masca la vederea acestui sistem de vanzare c/iar si in magazine cu pretentii. 7u aveti ce face cu *-13-1* boilisuri, crapul trebuie educat, trebuie invatat. #aca sunteti un pescar de peste mare atunci trebuie neaparat sa incercati aceasta momeala, stiu ca ia timp, stiu ca necesita munca multa dar rezultatele vor fi pe masura. -osturile de productie nu sunt c/iar asa de mari daca va faceti singuri boilisurile acasa, desigur cele cumparate gata nu sunt la indemana oricui dar c/iar daca uneori nu veti putea pune in cele de casa toate ingredientele dintrunele de marca prospetimea celor de casa va compensa acest lucru. 2entru a va apuca de produs boiliesuri aveti nevoie de catvea accesorii:

< masuta de rulat, este o masuta compusa din 2 piese, baza si capac, cu santuri in care se rostogolesc bilutele si sunt obligate sa se rotunjeasca. ,n functie de buget si de cantitatile pe care doriti sa le produceti puteti alege intre variante cu A-9 santuri si o latime de 1*-23 cm pana la cele profesionale cu o latime de *3 cm si 33->3 de santuri& Un pistol de presare, este un pistol asemanator celui pentru tuburile de silicon, in capat are un con ce se poate taia in functie de diametrul la care doriti sa scoateti 8carnatii8. #aca nu il aveti puteti sa modelati acesti 8carnati8 manual, ca pe plastelina.

,n rest veti folosi numai ustensile obisnuite de bucatarie. 2rincipiile sunt foarte simple, componetele pentru boilies sunt de 2 feluri: uscate 'fainuri si seminte sau sparturi de seminte( si lic/ide 'arome, coloranti, unii indulcitori, atractatnti sau alti aditivi( in plus la toate retetele aveti oua. 1espectand retete clasice sau folosindu-va imaginatia faceti un amestec din fainuri folosind o punga mare in care bagati toate ingredientele, o umflati si o scuturati bine. ,ntrun vas mare bateti bine ouale impreuna cu toate ingredientele lic/ide apoi adaugati praful putin cate putin formand o coca de consistenta plastelinei, coca nu trebuie sa se lipeasca de maini si sa nu se farame, coca ideala se aplatizeaza cand o trantesti de masa si se dezlipeste foarte usor cand o ridici. #in aceasta coca faceti niste 8carnaciori8 de diametrul mesei de rulat pe care o aveti. 1ulati bilutele si apoi le fierbeti, timpul de fierbere este in general intre 2-A minute, numai din experienta veti invata sa fierbeti cum trebuie boilisurile. ,n acest fel veti obtine boilisuri scufundatoare. #aca vreti sa obtineti boilisuri plutitoare faceti pasta mai moale 'mai mult ou( si in loc sa le fierbeti le bagati la cuptorul cu microunde. :impul de coacere este cam de 1* minute. ,arasi experienta va va ajuta mult. ,n general eu folosesc o cantitate mai mare de arome si atractanti cand vreau sa fac boiliesuri plutitoare pentru ca mi se pare ca se cam pierde aroma la coacere. #aca v-am convins puteti incerca si voi sa faceti boiliesuri si va asigur ca daca le faceti bine, naditi cum trebuie si aveti rabdare sa pescuiti exclusiv cu ele veti prinde bine si veti vedea ca exemplarele mari nu va vor mai ocoli. Retete Reteta 1+ "oilies cu "iscuiti 123g 5iscuiti pentru pisici macinati 'trebuie sa fie faina(, preferabil cu aroma de peste B3g ;apte praf degresat +3g $alai rasnit fin sau faina de soia 33g #rojdie de bere 13 2icaturi de ulei esential 'la alegere( 13 2icaturi ulei de germeni de porumb roma, cantitatea este in functie de concentratia esentei, respectati indicatiile date de producator, eu folosesc 13 ml de arome de la 7utrabaits sau 23ml de romix sau tractix de la )ensas ,ndulcitor, puteti folosi un indulcitor special pentru boilies sau > linguri de za/ar. + oua mari. mestecati ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale 'batute bine( cu aromele si indulcitorul, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. 7u trebuie sa se lipeasca de maini. 1ulati bilutele si fierbeti-le timp de 3-+ minute, cu cat le fierbeti mai mult cu atat vor fi mai tari. #upa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 9 ore. #aca vreti sa le pastrati mai mult de 3-> zile le congelati sau le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine. Reteta 2+ "oilies cu dulceata de capsuni

233g gris 'puteti sa-l mai maruntiti un pic dar sa nu fie c/iar faina( 133g faina de soia 133g malai 'faina de malai( 133g lapte praf degresat 133g dulceata de capsuni + ml aroma de capsuni + picaturi de bergamot -olorant 'preferabil rosu fluo( + oua mestecati ingredientele uscate intr-o punga, separat amestecati ouale 'batute bine( cu aromele, colorantul si dulceata, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. 7u trebuie sa se lipeasca de maini. 1ulati bilutele si firbeti-le timp de 3-+ minute. #upa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 9 ore. #aca vreti sa le pastrati mai mult de 3-> zile le congelati sau le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine. Reteta 5+ "oilies cu $icat 333g gris +3g ficat proaspat de peste 'eu il adun de la orice peste si il pastrez la congelator in portii mici invelite in folie de plastic( usturoi, puteti folosi extract natural de usturoi '13 picaturi(, =arlic$int de la 7utrabaits sau usturoi praf alimentar 33g miere + oua arome siCsau aditivi, eu merg intotdeauna pe ficat sau peste colorant 5agati ficatul in mixer si il faceti pasta, adaugati ouale unul cate unul si mixati in continuare. daugati usturoiul, mierea, colorantul si aroma. mestecati ingredientele uscate intr-o punga, adaugati mixul uscat treptat amestecand in acelasi timp, trebuie sa obtineti o pasta destul de tare. 7u trebuie sa se lipeasca de maini. #aca amestecul este prea moale completati cu gris. 1ulati bilutele si firbeti-le timp de 3-+ minute. #upa fierbere trebuiesc lasate la uscat minim 9 ore. #aca vreti sa le pastrati mai mult de 3-> zile le congelati sau le tavaliti bine prin faina de malai si le atarnati undeva la racoare intr-un saculet din plasa sa se usuce bine. Reteta B+ /ishmeal 133g fis/meal 2*3g gris 1*3g malai fin aroma colorant * oua 5ateti ouale cu aroma si colorantul, separat amestecati bine fainurile si apoi adaugati treptat ouale batute, este posibil sa nu aveti nevoie de toata cantitatea de oua. -oca trebuie sa fie destul de tare, rulati bilutele si fierbeti-le 2-3 minute. )e pastreaza numai congelate.

Nade #e nada poate sa depinda succesul sau insuccesul la pescuit. 7ada este cea care c/eama pestele la masa de aceea trebuie sa contina elemente din /rana de baza a crapului, sa aiba aroma care trebuie, gustul, culoarea, consistenta care trebuie. -um trebuie exact sa fie toate acestea? Intre"ati un crap. )au folositi-va imaginatia si cu cat mai spectaculoase vor fi rezultatele cu atat mai mari vor fi si satisfactiile. .u o sa va dau doar cate ceva din experienta proprie si din a altora dar nu o luati ca litera de lege. -onditiile de pescuit difera de la o zi la alta, de la o apa la alta sau c/iar de la un mal la altul. -rapul are simtul mirosului de 9 - 13 ori '9 ori in publicatiile frantuzesti si englezesti si 13 ori in cele germane si italiene( mai dezvoltat decat al omului si de aceea exista teoria savanta ca trebuie folosite in nada componente care cresc pe malul apei deoarece apa de ploaie care curge printre stiuletii de porumb si printre fructele din copaci duce cu ea mirosurile. 7ada trebuie sa cuprinda in compozitie momeala pe care o veti folosi. 2rin scrierile maestrilor stilului se spune sa nadesti exclusiv cu boillies si pelleturi dar eu nu prea sunt de acord cu c/estia asta si intotdeauna pun in nada porumb apoi pescuiesc cu boabe de porumb pe o lanseta, cu boillie normal pe alta si cu boillie flotant pe ultima 'fiecare cu fixul lui(. ,n felul acesta cred ca si crapii se /otarasc mai repede sa manince boilliesuri gasindu-le printre boabele pe care le cunosc bine. ;a boabe de porumb am prins mai bine pe baltile mai salbatice si mai putin batute de pescari 8cu carte8 iar in baltile deja nadite cam la fel la toate momelile. .xceptie face balta de la )arulesti unde in ultimii 13 ani s-au aruncat sute de tone de boillies si unde acestea sunt momeala numarul 1.

Retete de nade Reteta 1: .ste nada pe care eu o folosesc cel mai des si pot sa va spun ca este foarte eficienta pt toate formele de crap. $erge foarte bine din mai pana in septembrie. .ste un amestec in care unele ingrediente pot lipsi sau pot fi introduse si altele cu conditia sa se pastreze aceeasi linie a aromei.

> 6g de porumb uscat 1 6g de grau sau arpacas 2 6g de boillies 'capsuni, tutti-frutti, banane, ciocolata, canepa, caramel( este f bine daca aveti 1 6g de boillies solubile. 1 6g de canepa 'recomandabil sa fie coapta( 1 6g de za/ar sau alt indulcitor 'mierea este foarte buna dar numai F 6g( F 6g soia uscata F 6g seminte de floarea soarelui macinate sau in lipsa strot F 6g naut preparat 'vezi capitolul momeli( F 6g peleturi 'solubile( aditiv praf sau lic/id putina sare 13 ml aroma de acelasi fel cu boilliesurile 'aveti grija cat de concentrata e aroma ca ce se gaseste la noi pe piata puteti sa puneti si 2 litri(. 2uteti folosi foarte bine siropuri concentrate. 13 ml ulei de canepa 13 ml ulei esential, cel mai bine de aroma pe care mergeti sau daca nu aveti cel de mandarine poate fi combinat cu orice aroma.

:oate c/estiile astea eu le combin intr-o galeata 'de fapt impart totul in doua si fac doua transe de nada( si le amestec bine, pun apa cat sa acopere totul si le las asa cateva ore. =rauntele uscate vor trage apa mai ceva ca un burete 'in special nautul si soia( asa ca aveti grija sa adaugati alta in permanenta. cest tip de nada se preteaza foarte bine la nadirea direct la fata locului adica din barca sau pe jos, daca nu se poate amestecati totul cu o nada praf, faceti bulgari tari si ii puteti arunca cu prastia. #aca dispuneti de o barca lasati amestecul ceva mai zemos pentru o difuzie mai rapida. -antitatea aceasta eu o folosesc pentru un pescuit de doua zile si o arunc in > portii. G in prima seara si incep pescuitul a doua zi dimineata cand mai arunc G, apoi cate inca G seara si dimineata. #upa *-+ partide intr-o balta puteti sa faceti crapi dependenti de aceasta aroma.

Reteta 2: < nada pe baza de cartofi 'buna vara la crap si cteno(

> 6g de porumb uscat > 6g de cartofi proaspeti taiati in cubulete de 1-2 cm. 7u taiati cartofii decat atunci cand pregatiti nada. 2 6g de boillies 'canepa, fructe sau sUuid( 1 6g de arpacas F 6g naut preparat 1 6g za/ar aroma 13 ml aditiv 'merge bine in combinatia asta romix-ul de crap de )ensas(

;a aceasta nada pescuiti cu boillies, cu cartof si cu porumb. -artoful se poate pune pe rig proaspat sau puteti folosi cartofii conservati din comert.

Reteta 5: 7ada pentru cteno. ceasta reteta o am de la un amic de-al meu care sustine ca a prins multi cteno cu ea. .u am folosit-o doar o singura data si am prins sute de platici, doi crapi mici si un singur cteno.

-ca 3 6g de porumb verde 'taiat de pe stiulete( 2-3 6g de rosii 1 ceapa!!!!!!!! -ica daca nu pui si ceapa nu are farmec. 1 6g de boillies de fructe 'astea eu le-am pus in reteta( > paini 133 g miere *3 ml de ulei de floarea soarelui aroma de vanilie 'pot sa va spun ca amicul asta are ceva la cap cu vanilia( 2 linguri de aditiv 0an den .Rnde de vanilie '!!!(

-um se face c/estia asta ? ,ntr-un vas 'pe malul apei( se storcesc rosiile, se rupe painea in bucati si se amesteca cu terciul de rosii si porumbul. )e framanta pana se face o coca foarte tare. )e adauga ceapa si uleiul 'deja suna a carte de bucate( si se framanta din nou. )e adauga aroma si aditivul se framanta iarasi si se fac galuste cam cat pumnul care se pastreaza intr-un prosop ud. 2ot sa va spun ca dupa ce am terminat de facut nada muncisem atat de mult ca-mi cam trecusa pofta de pescuit. 7u va dadeam aceasta reteta daca amicul nu era om de incredere dar sa stiti ca nu e pescar dintr-alaI si cand spune ca a prins asa este.

Reteta B: < reteta foarte buna iarna sau mai bine spus in noiembrie-martie:

F 6g porumb uscat G 6g boillies 'calamar, scoici, peste, somon( G 6g biscuiti pt caini 'peste, somon( 23 ml ulei de peste sau aroma de scoici sau calamar emulsifiant 13 ml esenta de ciocolata 2 linguri de za/ar 13 ml ulei esential de mandarine 2 linguri de aditiv praf 'f bun este 5ig %is/ de 0an #en .Rnde( un stimulator de apetit este binevenit

mestecati totul intr-o galeata si lasati-o cat mai uscata. Dgarciti-va cu cantitatea de nada caci in aceasta perioada crapii nu sunt foarte mancaciosi. #e mare folos sunt acum pungile solubile in care puneti cca 133-1*3 g de nada la lanseurile de nadire si cat va duce lanseta in lanseurile cu tot cu plumb. 2e aceasta nada puteti sa incercati si o boillie de ciocolata. -antitatea este pentru o zi de pescuit caci nu am stat niciodata in perioada asta peste noapte. #aca aveti posibilitatea sa naditi si cu o zi inainte 'dimineata( este foarte bine.

Reteta 6: lta reteta care a dat bune rezultate in baltile cu mal unde nada se scufunda repede si unde este necesar sa contina substante grase care sa razbata prin acesta. :ot pentru 2 zile de pescuit. cestui mix puteti sa-i imprimati ce aroma doriti. 7u exagerati cu nadirea deoarece este o nada foarte consistenta.

2 6g de porumb uscat 1 6g de boillies 'aroma la alegere( 2 6g de alune crude pe care le coaceti putin la cuptar cu f f putina sare F 6g seminte de canepa coapta F 6g de soia uscata F 6g pelleturi de alune 'sunt foarte uleioase( F 6g pelleturi de aroma de baza F 6g za/ar *3 ml ulei de porumb 13 ml ulei esential de anason esenta dupa cum este cazul emulsifiant aditiv

mestecati totul in doua transe 'mie mi se pare destul de neplacut sa amestec toate grasimile astea asa ca in general mai iau cu mine un invatacel si il pun pe el la treaba( si oferiti nada in portii mici si dese 'de 3-> ori pe zi(. $omelile din carlig e bine sa fie flotante 'intram in detalii mai incolo(. Reteta (: ,nca una pentru fund malos si gata. $ai departe incercati si voi si daca aveti rezultate bune spuneti-mi si mie.

2 6g de porumb uscat 2 6g de seminte de floarea soarelui crude si faramate 'nu macinate( 1 6g de boillies 'ciocolata, canepa sau scopex( F 6g canepa coapta F 6g soia uscata F 6g pelleturi 'cele de ciocolata sunt o nebunie(

F 6g za/ar *3 ml ulei de floarea soarelui 13 ml ulei de canepa emulsifiant aditiv

celeasi conditii ca la reteta de mai sus.

Reteta )+ a lui Adriano Musaro ,ngrediente: 1. 1*@ malai 2. 3. >. *. +. 13@ faina de orez 1*@ faina de soia'grasa daca se gaseste(este un atractant natural 13@ faina alba 'pentru a lega si carbo/idrata( 1*@ canapa prajta si tocata nu prea marunt *@ pelete de porci sau faina pentru pasari si porci 'nu mai mult pentru ca valorile nutritive sunt prea mari, pentru a /rani un porc se folosesc 233g....atentie la dozaj.( A. 23@ mancare de pasarele cu granulatia mica 9. 13@ puteti alege voi oricare atractant si indulcitor, c/iar za/ar este foarte bun vorba lui ;eon V. #e obicei eu bag o spetie si cele pentru bucatarie sa stiti ca sunt optime. ceasta este reteta lui driano $ussaro, am vazut ca el face din aceasta nada niste guguloaie cam cat o minge de ping pong le lasa circa o ora la uscat, timp in care se intaresc in suprafata, si le lanseaza cu prastia.

Nadirea -am asa ar trebui sa arate locul de pescuit dupa ce naditi !!! Nadirea este cea mai importanta operatiune in pescuitul unui peste care isi cauta /rana g/idandu-se dupa miros. 2uteti sa aveti cele mai 8ciumege8 scule, boilies-urile de la cele mai renumite firme, daca nu atrageti pestii in zona in care a-ti aruncat carligele cu momeli nu veti avea succes. -el mai important aspect al nadirii este ca nada sa a@unga acolo unde tre"uie+ adica pe langa carligele cu momeala' #e asemenea cantitatea de nada este foarte importanta, nu trebuie sa va zgarciti dar nici sa /raniti toata pestimea din apa. )a nu va sperie faptul ca pescarii din jurul vostru aunca in dreptul lor 6ile de mamaliga sau alte terciuri inodore si lipsite de gust, voi trebuie sa excelati prin calitate. ,n mod sigur crapii se vor aduna la nada voastra bine facuta, cu un iz irezistibil, cu un miros apetisant, cu o culoare atragatoare, preferand-o mamaligilor cotidiene pe care le primesc de la inceputul vietii lor in aceeasi formula 'malai T apa T za/ar T anason sau vanilie(. )pecialistii spun ca nada tre"uie sa $ie inchisa la culoare pentru ca pestele odata intrat in 2ona nadita sa nu isi piarda camu$la@ul' :one de mamaliga sofranita sub forma de covor nu vor atrage

pestii ci ii vor indeparta. )i ingredientele pe care le folositi sunt de asemenea foarte importante. %iti intotdeauna pe faza si folositi o nada adecvata sezonului si locului. ;a noi in tara foarte multe balti sunt furajate. 7u are rost sa faceti pe savanti in asemenea balti si sa naditi cu cine stie ce minuni de puneti pe fuga si broastele.

)a va povestesc o faza pe care a patit-o un amic de-al meu pe balta xxxxxxxx. )-a dus omul dotat cu toate cele trebuicioase mamaligi, pac/ete de nada '8de firma8 nu asa oricum(, arome, boillies-uri de 1> feluri, a nadit si-a aruncat lansetele si s-a pus pe asteptat. asteptat omul rabdator toata noaptea fara sa aiba macar o singura trasatura. #imineata linga el, in stuf, s-a asezat un copil dintr-o localitate apropiata, a aruncat in apa o mana de strot imputit si a inceput sa scoata la pesti de s-a speriat amicul meu. )pre amiaza vazind ca el tot nu prinde dupa ce incercase toate momelile, nadele, monturile 'c/iar a aruncat 2 lansete langa undita copilului( s-a dus si l-a intrebat pe pusti cu ce da: -#omEle aici trebuie sa dai cu bere! --um mai cu bere? --u bere domEle ca astia aici /ranesc pestele cu ce ramane la fabrica de bere. doua oara cand s-a dus acolo a framantat omul nada cu bere si a pescuit cu porumb tinut 2 zile in bere si sa vezi surprize placute! sta e un caz fericit 'cu berea( dar sa vedeti balti furajate cu gunoi de grajd sau cu faina de oase. 7u e cazul sa naditi cu arome de fructe intr-o apa rece in care crapii cauta proteine, incercati mai bine un ulei de peste sau arome de scoici. ,nvers vara sunt foarte recomandate aromele de fructe 'capsuni, banana etc(. 2entru pescarii care privesc boilliesurile ca pe o minune cereasca: flati ca daca nu naditi mai intai puteti sa uitati de aceasta minune. #egeaba cumparati din piata 8* bilute la 13.3338 si va duceti sa dati cu ele unde crapii nu au vazut in viata lor asa ceva. -rapul trebuie educat. veti nevoie de o cantitate mai mare de boillies 'cat mai mare( si de ceva timp liber. ,deal este sa aveti si o apa ceva mai aproape de casa sa va duceti zilnic sa aruncati minim 1 6g de boillies 'o cobra va va ajuta foarte mult( si abia dupa cca 2 saptamani sa va duceti la pescuit in acea apa. Nadirea cu a@utorul lansetei este cea mai eficienta metoda de nadire pentru ca si momeala si nada ajung exact in acelasi loc dar la un singur lanseu cu o lanseta de 3 lb nu poti arunca o cantitate suficienta de nada plus momeala asa ca neaparat este nevoie si de nadire suplimentara. 7adirea cu ajutorul lansetei se face cu ajutorul cosuletului de nadit 'arc(, cu firul solubil, cu saculetul 20 sau cu rac/eta. Cosuletul portnada &arcul* - .ste cel mai popular accesoriu de nadire. cesta se umple cu nada pasta , simpla sau in amestec cu momeli. /irul solu"il - este foarte potrivit pentru boillie si momeli vegetale. ,nsirati boillie sau boabe de porumb pe croseta, trageti-le pe firul solubil, legati ambele capete ale firului de montura 'forfac( si lansati . #upa cateva secunde firul se didolva si ve-ti avea un pumn de boillie sau de graunte pe o suprafata de o palma. 3aculetul solu"il - este cel mai interesant mod de nadire deoarece impreuna cu nada 'pasta, boillie, boabe, momeli animale( se introduce in saculet ci montura cu carlig reducand astfel riscul incurcarii cu linia sau plumbul. tentie la greutatea la care ajungeti cu nada T montura!!!

Racheta - .ste o teava din plastic 'mai nou din carbon( si are in capatul superior o camera cu aer iar in capatul inferior un sistem de prindere. )e umple rac/eta cu nada iar in capatul inferior se face un dop din pasta sau din pamant. -and este aruncata greutatea nadei scufunda race/ta iar camera cu aer o tine in pozitie verticala. #upa ce dopul se dizolva si nada cade rac/eta se ridica la suprafata. 7ecesita o alta lanseta decat cea cu care pescuim 'de putere mare( si o buna precizie in lanseu dar are avantajul ca duce o cantitate destul de mare de nada 'pana la *33g(. 1arca - .ste cea mai precisa forma de nadire si este foarte indicata pentru nadirea locului inaintea partidei de pescuit. 8aporasul teleghidat - <fera o nadire foarte precisa si poate fi folosit si in timpul pescuitului pentru ca prin dimensiunile sale reduse nu sperie 'foarte tare( pestii. Co"ra - .ste o teava din aluminiu sau 20- de cca 1 metru lungime si curbata la capatul superior. -u aceasta minune si cu putin antrenament poti arunca boillie 'una cate una( la peste 133 metri distanta. )e fabrica in dimensiuni diferite in functie de distanta la care doriti sa aruncati si de diametrul boilliesurilor.

#rastia - #aca pescuiti la distante mici fata de mal 'canal( puteti folosi prastia de mana dar cum de cele mai multe ori se pescuieste la distante mari cea mai folosita este prastia fixa 'pe suport(. -el mai important lucru este sa va reglati tirul si sa naditi in aceasi zona in care va-ti lansat monturile.

!opata - 7u este vorba de unealta agricola ci de o c/estie de forma unei linguri, cam de marimea a doua palme si cu o coada de 1,* - 2 metri in care se pune un bulgare de nada iar restul depinde de ce vor 'sau ce pot( musc/ii dumneavoastra.