ASE FACULTATEA DE ECONOMIE

SOMAJUL IN ROMANIA
TEORIE , EVOLUTIE SI ANALIZA

Studenti:

Cuprins:

Cap 1. Somajul Ce este somajul Somajul in Romania Particularitati structural ale somajului Clasificarea somajului Impactul somajului "

Cap 2 . Evolutia si analiza somajului in Romania perioada 199 !2 Comparatie cu alte tari Situa#ia statistic$ a %omajului &nre'istrat la 2( fe)ruarie 2 1

Cap *. Concluzii Cap +. ,i)lio'rafie Cap -. Ane.e

Somajul
Ce este somajul /

Somajul este o stare ne ati!a a "o"u#atiei a$ti!e dis"oni%i#e, $are nu aseste #o$uri de &un$a, din $au'a dere #arii re#atiei dintre de'!o#tatea e$ono&iei, $a sursa a $ererii de &un$a si e!o#utia "o"u#atiei, $a sursa a o(ertei de &un$a) In $onditii#e $onte&"orane, somajul * este $onsiderat $a un de'e$+i#i%ru a# "ietei nationa#e, adi$a de'e$+i#i%ru intre $ererea #o%a#a de &un$a si o(erta #o%a#a de &un$a) A$est de'e$+i#i%ru re(#e$ta un e,$edent a# o(ertei de &un$a (ata de $ererea de &un$a, a!and ni!e#uri si sensuri de e!o#utie di(erite "e tari si "erioade) E# a inre istrat initia# un $ara$ter te&"orar, "entru $a in "re'ent sa (ie "er&anent, (ara sa e,$#uda insa totu# si de(initi! e,istent unei stari de o$u"are o"tiona#a a (ortei de &un$a) Somerii sunt a$e#e "ersoane din $adru# "o"u#atiei a$ti!e dis"oni%i#e, $are dores$ sa #u$re'e si $auta un #o$ de &un$a retri%uit deoare$e nu au un ast(e# de #o$ in &od $urent) In randu# so&eri#or se $u"rind "ersoane#e $are si*au "ierdut #o$u# de &un$a "e $are #*au a!ut, "re$u& si noii o(ertanti de (orta de &un$a, $e nu ases$ unde sa se an a-e'e) In $on(or&itate $u $riterii#e .irou# Internationa# a# Mun$ii /.IM0, somerii sunt "ersoane#e de 12 ani si "este $are in $ursu# "erioadei de re(erinta inde"#ines$ si&u#tan $onditii#e: Nu au #o$ de &un$a si nu des(asoara o a$ti!itate in s$o"u# o%tinerii unor !enituri3 Sunt in $autarea unui #o$ de &un$a, uti#i'and in u#ti&e#e 4 sa"ta&ani di(erite &etode "entru a# re asi: ins$rierea #a a entia de o$u"are si (or&are "ro(esiona#a sau #a a entii "arti$u#are de "#asare, de&ersuri "entru a in$e"e o a$ti!itate "e $ont "ro"riu, "u%#i$area de anunturi si ras"unsuri #a anunturi, a"e# #a "rieteni, rude, $o#e i, sindi$ate3 Sunt dis"oni%i#e sa in$ea"a #u$ru# in ur&atoare#e 12 'i#e, da$a si*ar asi i&ediat un #o$ de &un$a3 5ersoane#e (ara #o$ de &un$a, dis"oni%i#e sa #u$re'e, $are astea"ta sa (ie re$+e&ate #a #u$ru sau $are au asit un #o$ de &un$a si ur&ea'a sa in$ea"a #u$ru# #a o data u#terioara "erioadei de re(erinta3 5ersoane#e $are in &od o%isnuit (a$ "arte din "o"u#atia ina$ti!e/e#e!i, student, "ensionari0, dar $are au de$#arat $a sunt in $autarea unui #o$ de

&un$a si sunt din"oni%i#e sa in$ea"a #u$ru#)

Somajul &n Rom0nia

Ta%#ou# e!o#utiei so&a-u#ui, "e ani, se "re'inta ast(e#: Da$a rea#i'a& o ana#i'a &ai "ro(unda a !a#ori#or #unare din inter!a#u# dat, o%ser!a& $a rata so&a-u#ui a a!ut o e!o#utie os$i#anta: a $res$ut $ontinuu, $u &i$i !ariatii #unare, in "erioada (e%rarie 1661 &artie 1662, ur&and s$aderi, iarasi $resteri /din ianuarie 1667 "ana in a"ri#ie 89990, "entru $a a"oi sa s$ada $ontinuu, a-un and "ana #a 2,6: in anu# 8992) 5entru 899;, "re!i'iunea este de 2,6: "entru rata so&a-u#ui si 289 &ii so&eri inre istrati/ CN5, 899;, ")80, Situatie usor &ai %una de$at in anu# 8992) So&a-u# &a,i& a (ost atins in 1664, $and a"roa"e 1,< &i#ioane de "ersonae nu a!eau #o$ de &un$a) Da$a s*ar (i &entinut an de an ni!e#u# "rodu$ti!itatii &un$ii / $a#$u#ate $a ra"ort intre 5I. si "o"u#atia o$u"ata0 inre istrat in anu# 16=6 /$are era de-a &ai &i$ de$at in anii "re$edent0, di&ensiuni#e redu$erii 5I. ar (i deter&inat o s$adere si &ai "uterni$a a "o"u#atiei o$u"ate si o $restere a so&a-u#ui) So&a-u# "otentia#, $are $u"rinde so&a-u# e(e$ti! si "o"u#atia o$u"ata ine(i$ent / sau so&a-u# &as$at0, $are ar (i "utut (i dis"oni%i#i'ata, a $res$ut $ontinuu in "erioade#e 1669*1668 si 166;*1666) Rata so&a-u#ui "otentia# se situa du"a 1661 $onstant #a "este 89: din "o"u#atia a$ti!e) In "erioada 1669*8999 $reste si "onderea so&a-u#ui e(e$ti! in so&a-u# "otentia#, de #a 19,4: #a 112:) A$easta este e,"resia (un$tionarii tot &ai "re nant a &e$anis&e#or e$ono&i$e in do&eniu# "ietei &un$ii) De re&ar$at este (a"tu# $a anu# 8991 este "ri&u# in $are se &ani(esta (a"tu# $a "o"u#atia o$u"ata e(i$ent este &ai &i$a de$at "o"u#atia o$u"a e(i$ent sau, a#t(e# s"us, so&a-u# e(e$ti! de"aseste so&a-u# "otentia#, $eea $e insea&na $a natura so&a-u#ui este de-a a#ta) Nu &ai !or%i& de iesirea #a su"ra(ata a so&a-u#ui as$uns, a o$u"arii ine(i$ente, $i de-a so&a-u# re"re'inta o "ierdere si din "un$tua# de !edere a# e(i$entei) A$easta tendinta s*a a$$entuat in ur&atorii ani) Re(#e$tand un (eno&en rea#, stru$tura#, si nu unu# $on-un$tura#) Desi ur, re'u#tate#e ana#i'ei "re'entate nu tre%uie a%so#uti'are, In "ri&u# rand in toate tari#e a(#ate in "erioada de tran'itie #a e$ono&ia de "iata a e,istat un so&a- e(e$ti!) In a# doi#ea rand, "rodu$ti!itatea &un$ii nu de"inde nu&ai de (a$toru# &un$a , $i si de a#te $onsiderente $e tin de in'estrarea $u $a"ita#, or ani'area si &ana e&entu# #a ni!e# &i$roe$ono&i$, $a si de as"e$t &a$roe$ono&i$e) In a# trei#ea rand, $+iar da$a trans(or&area so&a-u#ui "otentia# in so&a- e(e$ti! este un re'u#tat a# a"#i$arii tot &ai $#are in e$ono&ie a &e$anis&u#ui de "iata, re&ar$a& (a"tu# $a, du"a in$+eierea tran'itiei si re#uarea "ro$esu#ui de $restere e$ono&i$a, redu$erea so&a-u#ui s*a &ani(estat de #a un an #a a#tu#)

Particularitati structural ale somajului Se stie $a so&a-u# nu a(e$tea'a in &od e a# di(erite#e $ate orii de oa&eni3 tinerii au (ost intotdeauna $ate oria de !arsta $ea &ai !u#nera%i#a (ata de so&a-) 5onderea so&eri#or in !arsta de su% 82 ani in tota#u# so&eri#or a a!ut o e!o#utie (#u$tuanta, dar $u o tendinta e!ident de redu$ere de*a #un u# "erioadei ana#i'ate) Iata $ate!a re"ere : da$a in anu# 1662, 44: dintre so&erii inre istrati, %ene(i$iar> de dre"turi %anesti, a!eau su% 82 de ani, in anu# 899< /an in$e"and $u $are so&a-u# in$e"e sa se sta%i#i'e'e 0 "onderea a-unsese #a 81,7:)5entru ru"e#e de !arsta "este 49 ani situatia s*a inrautatit, se&n a# "re(erintei tot &ai &ari "entru an a-area tineri#or) 8<: dintre so&eri a!eau "este 49 ani in 1662, "entru $a in 899< "onderea a$estora sa atin a 44,4:) Da$a in $ursu# "ri&i#or ani ai tran'itiei "ersona#e $u e,"erienta isi aseau &ai re"ede de #u$ru in $o&"aratie $u tinerii, u#terior a $res$ut in intensitate (eno&enu# "ierderii #o$u#ui de &un$a de $atre "ersoane $are a!usesera "ana atun$i "erioade #un i de a$ti!itate) Rata &ai ridi$ata a so&a-u#ui in randu# tineri#or , "re$u& si (a"tu# $a "erioada ne$esara asirii unui #o$ de &un$a este $u atat &ai redusa $u $at ni!e#u# de instruire este &ai ridi$at, $on(era o &ai &are 4

i&"ortanta di"#o&ei #a in$e"utu# $arierei de$at "e "ar$ursu# a$esteia) Detinerea unei di"#o&e de a%so#!ire a unei (or&e de in!ata&ant, $+iar si su"erioara nu arantea'a o$u"are unui #o$ de &un$a, $id oar &areste sanse#e de o$u"are a unuia) Redu$erea #o$uri#or de &un$a, $resterea $on$urentei "entru $e#e ra&ase au deter&inat "e #an a a"aritia so&a-u#ui, a"aritia (eno&enu#ui ?de$#ansarii@ sau a# ?su%o$u"arii in!i'i%i#e@, e,istand "re(erinta de a o$u"a un #o$ de &un$a su% ni!e#u# de instrurie a!ut de$at de as se a(#a in so&a-, in s"e$ia# in randu# tineri#or) 18,2 : dintre "ersoane#e $are des(asoara o a$ti!itate in(erioara ni!e#u#ui #or de instruire au !arsta intre 12*84 ani, (ata de ;,4 : dintre "ersoane#e o$u"ate de 29*;4 ani) /INS, 899<0) In $a'u# tineri#or insa, este "osi%i#a o $restere a nu&aru#ui de #o$uri de &un$a ade$!ate ni!e#u#ui #or edu$atioana# si a sanse#or de &o%i#itate "ro(esiona#a, (ie in interioru# institutiei in $are isi des(asoara a$ti!itatea, (ie in a(ara a$estuia) 5otri!it an$+ete#or asu"ra (otei de &un$a / ?Re!ista Ro&ana de Statisti$a, nr 4A16620, an$+ete $e o(era in(or&atii "ri!ind so&a-u# in sens .IM, "ersoane#e in !arsta de 14*84 ani sunt $e#e &ai a(e$tate de so&a-, $u o rata a so&a-u#ui de 81,7: in 8998: un so&er .IM din doi ar &ai "utin de 84 ani) O "arte i&"ortanta a tineri#or so&eri /;1,1:0 nu au #u$rat ni$iodata si $auta un #o$ de &un$a in$a de #a ter&inarea studii#or) La "o#u# o"us, "ersoane#e &ai in !arsta sunt &ai "utin a(e$tata de so&a- in sens .IM in randu# "ersoane#or de "este 42 ani este nu&ai de 1,7:) So&a-u# se $ara$teri'ea'a si "rin anu&ite "arti$u#aritati o$u"ationa#e, #e ate de do&enii#e si ra&uri#e $are a#i&entea'a sto$u# de so&a-, $a si "rin $ara$teristi$i re#ati!e #a ni!e#u# de instruire a so&eri#or) 5iata &un$ii in Ro&ania in "erioada ana#i'ata s*a $ara$teri'at si "rin &ari dis"aritati re iona#e, dar si "rin redu$eri s"e$ta$u#oase a#e ratei so&a-u#ui in une#e -udete, $eea $e a dus #a s$+i&%area sensi%i#a a unor ?$#asa&ente@ re iona#e a#e so&a-u#ui) Ca o $on$#u'ie, "ute& re&ar$a, "e de o "arte i&%unatatirea situatiei do&a-u#ui in Ro&ania de*a #un u# ani#or ana#i'ati, iar "ers"e$ti!a inte rarii Ro&aniei in Uniunea Euro"eana !a addu$e, "e ter&en &ediu si #un , re!i orarea si &oderni'area e$ono&iei, $u e(er$te (a!ora%i#e si in "#an so$ia#)

Clasificarea somajului
1iteratura economic$ prezint$ dou$ mari cate'orii de %omaj So&a-u# !o#untar este a$e# ti" de so&a- $are des$rie situatia in $are oa&eni a"ti de &un$a nu dores$ sa #u$re'e, in &a-oritatea $o!arsitoare a situatii#or, deoare$e detin su(i$iente resurse &ateria#e) So&a-u# in!o#untar /(ortat0 des$rie situatia in $are oa&eni a"ti de &un$a dores$ sa se an a-e'e, dar nu ases$ #o$uri de &un$a dis"oni%i#e ) So&a-u# in!o#untar re"re'inta un e(e$t se$undar ne ati! a# #e is#atiei &un$ii, $are $reea'a %ariere #a intrarea "e "iata &un$ii a $ererii de (orta de &un$a /a #o$uri#or de &un$a0, $e are dre"t $onse$inta a"aritia unui e,$edent de o(erta de (orta de &un$a /so&a-u# in!o#untar0) Alte tipuri de somaj In (un$tie de natura si de $au'e, so&a-u# se $#asi(i$a in:

1. 2omaj conjunctural, enerat de redu$erea !o#u&u#ui a$ti!itBCii e$ono&i$e a Dntre"rinderi#or $a ur&are a deteriorBrii $on-un$turii e$ono&i$e interne EiAsau internaCiona#e, a !ariaCii#or $on-un$tura#e a#e $ererii Ei o(ertei de %unuri Ei ser!i$ii, $are "ro!oa$B o redu$ere a ne$esaru#ui de (orCB de &un$B) 2. 2omajul fric#ional se $ir$u&s$rie "erioadei ne$esare Dn &od nor&a# "entru a Bsi un a#t #o$ de &un$B) Este "ro%a%i# $ea &ai rBs"FnditB (or&B de Eo&a- $are "oate a"are $+iar Ei Dn $ondiCia o$u"Brii de"#ine a (orCei de &un$B) Go&a-u# (ri$Ciona# a"are deoare$e "iaCa &un$ii este inerent dina&i$B, datoritB i&"er(e$Ciunii (#u,u#ui de in(or&aCii Ei deoare$e tre%uie sB trea$B un ti&" "FnB $Fnd Eo&erii Ei (ir&e#e $e o(erB s#u-%e !a$ante sB se Bseas$B unii "e a#Cii) C+iar da$B di&ensiunea (orCei de &un$B ar (i $onstantB, Dn (ie$are "erioadB sunt noi intrBri "e "iaCa &un$ii, Dn ti&" $e a#Ci an a-aCi sau Eo&eri "BrBses$ (orCa de &un$B) Unii oa&eni DEi !or "BrBsi #o$u# de &un$B Dn $Butarea a#tuia, &ai %un) Mai &u#t de$Ft atFt, (#u$tuaCii#e a#eatoare a#e $ererii de %unuri Ei ser!i$ii #a ni!e#u# (ir&e#or deter&inB une#e (ir&e sB (a$B $on$edieri de "ersona#, Dn ti&" $e a#te#e (a$ noi an a-Bri) Deoare$e in(or&aCii#e des"re $ara$teristi$i#e $e#or $are $autB de #u$ru Ei natura #o$uri#or de &un$B !a$ante nu "ot (i $unos$ute instantaneu, este ne$esar sB trea$B un ti&" "FnB #a satis(a$erea $ereri#or "otenCia#i#or "atroni Ei a#e &un$itori#or $are $autB de #u$ru) 5rin ur&are, $+iar da$B #a ni!e# a re at $ererea Ei o(erta de (orCB de &un$B sunt e a#e, Eo&a-u# (ri$Ciona# e,istB) *. 2omajul structural /Eo&a- de neada"tare0 este $onse$inCa unui de'e$+i#i%ru Dntre stru$turi#e o$u"Ciona#*"ro(esiona#e, teritoria#e, de&o ra(i$e a#e o(ertei (orCei de &un$B Ei a#e $ererii) A$este ne$on$ordanCe "ot a"are datoritB: stru$turii se$toria#e Ei teritoria#e a e$ono&iei, "ro resu#ui te+no#o i$, stru$turii siste&u#ui edu$aCiona# et$) Hn "erioade#e de restru$turBri esenCia#e a#e unei e$ono&ii, $u& sunt $e#e a#e tran'iCiei de #a e$ono&ia $entra#i'atB #a e$ono&ia de "iaCB, Eo&a-u# stru$tura# re"re'intB "rin$i"a#a (or&B de Eo&a-) Go&a-u# stru$tura# a"are atun$i $Fnd s$+i&%Bri i&"ortante Dn $ererea de &un$B deter&inB o ne"otri!ire Dntre $a#itBCi#e Ei $o&"etenCe#e "ro(esiona#e a#e &un$itori#or, $erute Ei o(erite "e "iaCa &un$ii) Da$B sa#arii#e ar (i $o&"#et (#e,i%i#e Ei $osturi#e &o%i#itBCii eo ra(i$e Ei o$u"aCiona#e ar (i reduse, atun$i a$est ti" de Eo&a- ar (i ra"id e#i&inat de a-ustBri#e "ieCei) Hn "ra$ti$B, a$este $ondiCii nu sunt Dntotdeauna Dnde"#inite, iar Eo&a-u# stru$tura# "oate a"are $a o "ro%#e&B (oarte serioasB) Hntr*un &od ase&BnBtor se "ot ana#i'a Ei de'e$+i#i%re#e eo ra(i$e Dn $Butarea (orCei de &un$B) Hn a$este situaCii se identi(i$B un Eo&a- re iona#) Go&a-u# stru$tura# a"are datoritB s$+i&%Bri#or esenCia#e a#e $ererii de &un$B, !is*a*!is de sa#arii#e ri ide Ei $osturi#e ridi$ate a#e &o%i#itBCii o$u"aCiona#e Ei eo ra(i$e) Go&erii in$#uEi Dn Eo&a-u# stru$tura# au o &ai &i$B "ro%a%i#itate de a tre$e de #a statutu# de Eo&er #a $e# de an a-at) Ori$e &Bsuri de "o#iti$B so$ia#B Dndre"tate s"re $reEterea a$estei "ro%a%i#itBCi, au dre"t s$o" di&inuarea Eo&a-u#ui stru$tura#) E,e&"#e de ase&enea "o#iti$i sunt $e#e de su%!enCionare a instruirii Eo&eri#or, de D&%unBtBCire a in(or&aCii#or des"re $ondiCii#e #o$uri#or de &un$B Ei de redu$ere a $osturi#or &i rBrii interne) Go&a-u# stru$tura# a (ost atri%uit, du"B $u& s*a "utut $onstata, di(erenCe#or dintre $ererea Ei o(erta de (orCB de &un$B Dn $ondiCii#e $osturi#or ridi$ate de a-ustare a o(ertei #a ne$esitBCi#e "ieCei) Teorii e$ono&i$e dintre $e#e &ai re$ente a(ir&B $B $e# "uCin un se &ent a# Eo&a-u#ui "oate (i atri%uit $o&"orta&entu#ui "rodu$Btori#or de &a,i&i'are a "ro(itu#ui) Con$ret, s*a de&onstrat $B Eo&a-u# stru$tura# "oate a"are Ei da$B anu&iCi "rodu$Btori "#Btes$ sa#arii &ai &ari de$Ft sa#ariu# $onsiderat e(i$ient "entru a $reEte "rodu$ti!itatea EiAsau redu$e de"#asBri#e de "ersona#) De$i'ia !o#untarB a a$estor "rodu$Btori este $ea $are &enCine sa#ariu# a un ni!e# ridi$at, Ei a$esta nu !a (i $o%orFt ni$i da$B a#Ci &un$itori de "e "iaCa &un$ii /Eo&eri0 DEi o(erB ser!i$ii#e #a un sa#ariu &ai &i$) An a-aCii $u sa#arii &i$i DEi !or dori sB #u$re'e Dn (ir&e#e $u sa#arii &ari Ei, atFta ti&" $Ft e,istB "osi%i#itatea unor s#u-%e !a$ante "e !iitor, ei se !or ?ataEa@ se$toru#ui $u sa#arii &ari, "re(erFnd sB aEte"te a"ariCia unui #o$ #i%er) 5rin ur&are, datoritB a$estui $o&"orta&ent, a"are un Eo&a- de aEte"tare)

3n func#ie de raportul cerere!ofert$ pe diverse pie#e %i de impactul acestora asupra pia#ei muncii4 teoria e$ono&i$B a "us Dn e!idenCB trei (or&e de Eo&a-: 1. 2omajul clasic, $a ur&are a reCinerii Dntre"rin'Btori#or de a "rodu$e o $antitate &ai &are de %unuri Ei ser!i$ii) C+iar da$B e,istB $erere e(e$ti!B, Dntre"rin'Btorii nu sunt interesaCi Dn #Br irea $a"a$itBCi#or de "rodu$Cie Ei Dn an a-area de (orCB su"#i&entarB de "rodu$Cie deoare$e (ir&e#e (ie sunt Dn "ierdere de $o&"etiti!itate $a ur&are a $osturi#or de "rodu$Cie &ai &ari *, (ie $B nu*Ei asu&B noi ris$uri3 a$est ti" este nu&it Ei Eo&a- "rin e(i$ienCB a "rodu$Ciei) 2. 2omajul ciclic sau Eo&a- "rin insu(i$ienCa $ererii, $are a"are atun$i $Fnd $ererea de %unuri Ei ser!i$ii din toate se$toare#e e$ono&iei /e$ono&ia rea#B, se$toru# &ena-e sau restu# #u&ii0 este &ai &i$B de$Ft o(erta) Conse$inCa este o o(ertB de (orCB de &un$B &ai &are de$Ft $ererea) Go&a-u# (ri$Ciona# sau $e# stru$tura# "ot a"are $+iar da$B, #a ni!e# a re at, $ererea tota#B de &un$B e a#ea'B o(erta) Go&a-u# $i$#i$ este aso$iat $u (#u$tuaCii#e Dn $i$#u# a(a$eri#or Ei a"are atun$i $Fnd o s$Bdere a $ererii a re ate "e "iaCa %unuri#or Ei ser!i$ii#or deter&inB o s$Bdere a $ererii a re ate de (orCB de &un$B, si&u#tan $u in(#e,i%i#itatea sa#arii#or rea#e) A$est ti" de Eo&a- este $unos$ut Dn #iteratura e$ono&i$B Ei su% nu&e#e de ?Eo&a- Ie>nesian@, du"B nu&e#e $e#ui $are #*a identi(i$at Ei ana#i'at) O rea$Cie ade$!atB a u!ernu#ui #a Eo&a-u# $i$#i$ este sB i&"unB "o#iti$i e$ono&i$e de $reEtere a $ererii a re ate, $res$Fnd $+e#tuie#i#e u!erna&enta#e, redu$Fnd ta,e#e Ei i&"o'ite#e Ei $res$Fnd rata de $reEtere a o(ertei de %ani) A#te &Bsuri de "o#iti$B e$ono&i$B se re(erB #a e#a%orarea unor "ro ra&e $on$rete $on$entrate asu"ra Eo&a-u#ui, in$#u'Fnd $redite te&"orare "entru de'!o#tarea unor "ro ra&e antiEo&a- de $Btre (ir&e "ri!ate sau se$toru# "u%#i$) *. 2omajul sezonier este si&i#ar $e#ui $i$#i$, Dn sensu# $B este deter&inat de (#u$tuaCii#e $ererii de (orCB de &un$B) Hn a$est $a', (#u$tuaCii#e $ererii de &un$B "ot (i anti$i"ate Ei ur&ea'B un &ode# siste&ati$ de*a #un u# anu#ui) De e,e&"#u, $ererea de &un$B Dn a ri$u#turB sau $onstru$Cii s$ade Dn #uni#e de iarnB) Hntre%area $are se "une Ei Dn a$est $a' este de $e (ir&e#e rea$Cionea'B #a !ariaCii#e se'oniere a#e $ererii de &un$B "rin dis"oni%i#i'area "ersona#u#ui Ei nu "rin redu$erea sa#ariu#ui sau ti&"u#ui de #u$ru) De ase&enea, se "oate "une Dntre%area de $e &un$itorii a$$e"tB #o$uri de &un$B Dn se$toare $u $ara$ter se'onier) RBs"unsu# ar (i $B "entru unii &un$itori, e,istenCa a-utoru#ui de Eo&a- "e "erioada $Ft nu #u$rea'B Ei "osi%i#itatea de a (i rean a-aCi u#terior e$+i!a#ea'B $u un $on$ediu "#Btit) 5entru a atra e &un$itorii Dn ase&enea se$toare, (ir&e#e !or tre%ui sB "#Bteas$B &un$itori#or sa#arii &ai &ari, $are sB $o&"ense'e (a"tu# $B nu !or #u$ra o "erioadB de ti&") Hn e$ono&ii#e $onte&"orane nu e,istB (or&e "ure de Eo&a-) Di(erite#e (or&e de Eo&a- $oe,istB, se Dntre"Btrund Ei se susCin re$i"ro$) Impactul somajului

Un so&a- ridi$at re"re'inta o "ro%#e&a e$ono&i$a dar si una so$ia#a) Din "un$t de !edere e$ono&i$ so&a-u# este o risi"a de resurse "retentioase) Din "un$t de !edere so$ia# e# este $au'a unor su(erinte "ro(unde, intru$at so&a-u# se #u"ta sa su"ra!ietuias$a $u !enituri &i$i) I&"a$tu# e$ono&i$ * este atun$i $and rata so&a-u#ui $reste, e$ono&ia renunta de (a"t #a toate %unuri#e si ser!i$ii#e "e $are so&erii #e*ar (i "utut rea#i'e) 7

I&"a$tu# so$ia# * este atun$i $and $ostu# e$ono&i$ a# so&a-u#ui este $u si uranta &are, dar $ostu# so$ia# este enor&) Ni$i o $i(ra nu "oate sa re#e!e e(e$te#e in "#an u&an si "si+o#o i$ a#e #un i#or "erioade $u so&a- in!o#untar) Studii#e arata $a so&a-u# du$e #a deteriorarea atat a sanatatii (i'i$e $at si $e#ei "si+i$e: $reste nu&aru# %o#i#or de ini&a, a# $a'uri#or de a#$o+o#is& si a# sinu$ideri#or)

Evolutia si analiza somajului in Romania in perioada 199 !2

"

In tara noastra, (eno&enu# so&a-u#ui de di&ensiuni reduse si ne$unos$ut, &as$at inainte de 16=6 a in$e"ut sa se &ani(este se&ni(i$ati! din anu# 1661 si a inre istrat o a#ura $res$atoare "e ter&en #un ) Intr*o eta"a, 1661*1664, datorita restran erii a$ti!itatii e$ono&i$e, so&a-u# a s"orit $ontinuu, atin and un ni!e# &a,i& in #una &artie 1664 /11,4 :0) S$urta "erioada de re#ansare a$ono&i$a din anii 1662*166; a antrenat o tendinta de di&inuare a so&a-u#ui) Anu# 1667 a &ar$at a$$e#erarea restru$turarii, indeose%i in industria &iniera si in $ea "re#u$ratoare, $u $ostu# reins$rierii so&a-u#ui "e o $ur%a as$endenta) A &ai $ontri%uit #a a$easta si a"aritia, in 1667, a unor re #e&entatari &ai "er&issi!e in do&eniu# $on$edieri#or $o##e$ti!e, $eea $e a (a!ori'at dis"oni%i#i'ari &assi!e) Din anu# 8999, rata so&a-u#ui a in$e"ut sa se redu$a din nou, "e (ondu# re#uarii $resterii e$ono&i$e) A s$a'ut $ontinuu, in anu# 8992, a-un and #a 2,6 :) So&a-u# &a,i& a (ost atins in anu# 1664 $and a"roa"e 1,< &i#ioane de "ersoane nu a!eau #o$ de &un$a) 5e (ondu# redu$erii a$ti!itatii e$ono&i$e /indeose%i in industrie0, so&a-u# a $res$ut ra"id /1669* 16640 a-un and #a 19,6: "e tota# si in randu# (e&ei#or de 18,6:)/Ta%e# 80 in "erioada 1667*1666, $a ur&are a a$$e#erarii testru$turaruu unor ra&uri si a$ti!itati e$ono&i$e, "re$u& si de$#inu#ui "rodu$tiei din &a-oritatea re iuni#or tarii, se o%ser!a o $restere a ratei enera#e a so&a-u#ui /de #a =,6: #a 11,2:0) Re#ansarea $resterii e$ono&i$e in anii 8999 si 8991 a $ondus #a di&inuarea so&a-u#ui) In $on$#u'ie, (#u$tuatii#e a$ti!itatii e$ono&i$e reore'inta "rin$i"a#a e,"#i$atie a e!o#utiei di&ensiuni#or a%so#ute si re#ati!e a#e so&a-u#ui) 5rin$i"a#a ra&ura $are a dis"ono%i#i'at (orta de &un$a in "erioada u#terioara anu#ui 1669 a (ost industria) Ca ur&are, "o"u#atiei o$u"ate in industrie a s$a'ut a"roa"e $ontinuu, de #a <;,6 : in 1669 #a 84,= : in 899<) Con$o&itant, intre anii 1669*8997 a $res$ut nu&aru# "ersoane#or o$u"ate in a ri$u#tura, de #a 8=)8: in 1669 #a 41,4: in 8999, inre istrand a"oi "ana #a <4,7: in 899<)"onderea "o"u#atiei o$u"ate in se$toru# tertiar a a!ut o e!o#utie os$i#anta, $u o usoara tendinta de $restere "e ansa&%#u# "erioadei ana#i'ate: de #a 8=,4 : in 1669 #a <2,7: in 899<)

Comparatie cu alte tari

Rata so&a-u#ui in randu# "ersoane#or su% 82 de ani a (ost, in o$to&%rie 899;, de 14,<:, in 'ona euro si de 14,7: in UE 871, $u !a#ori de 1,;: si res"e$ti!e, 1,6 : &ai &i$i de$at $e#e inre istrate in a$eeasi "erioada in anu# 8992) Cei &ai "utini so&eri su% 82 de ani au (ost in O#anda, unde rata so&a-u#ui in randu# tineri#or a dost de 2,8:, Da&e&ar$a/=,<:0 si Austria /=,<:0, in tin" $e $e#e &ai ridi$ate rate a#e so&a-u#ui in randu# tineri#or s*au inre istrat in Jre$ia /88,6:, in a# doi#ea tri&esru a# anu#ui 89970) In ro&ania a (ost 89,7: si in Franta de 16,<:)/sursa:NeKs#n0 De ase&enea, "otri!it Eurostat, rata so&a-u#ui in 'ona euro 8 a a-uns #a 7,8:, in #una o$to&%rie , $o&"arati!e $u 7,< :, in se"te&%rie) In UE87, rata so&a-u#ui a (ost in o$to&%rie , de 7:, #a (e# $a in se"te&%rie, dar $u 9,=: &ai "utin de$at in 899;) Cea &ai s$a'uta rata a so&a-u#ui in o$to&%rie s*a inre istrat in Da&enar$a 8,6 : si O#anda <,12, iar $ea &ai ridi$ata a (ost in S#o!a$ia de 11,8: si 5o#onia de =,=:) Totodata, in 8< de state &e&%re a inre istrat o s$adere a ratei so&a-u#ui de*a #un u# anu#ui, in ti&" $e in "atru dintre e#e rata so&a-u#ui a $res$ut) Ce#e &ai i&"ortante s$aderi s*au inre istrat in5o#onia de #a 18,;2 #a =,=: si in Re"u%#i$a Ce+a, de #a ;,72 #a 22) Ce#e &ai &ari $resteri a#e ratei so&a-u#ui s*au inre istrat in 5ortu a#ia, de #a 7,=: #a =,2: si in Ir#anda de #a 4,8 : #a 4,4:) Rata so&a-u#ui in randu# %ar%ati#or a s$a'ut de #a 7,1: #a ;,2:, intre o$to&%rie 899; si o$to&%rie 8997, in 'ona euro, si de #a 7,<: #a ;,4: in UE87) Rata so&a-u#ui in randu# (e&ei#or a s$a'ut, de ase&enea, in u#ti&u# an, de #a 6: #a =,8:, in 'ona euro, si de #a =,22 #a 7,;: in UE87) Eurostat esti&ea'a $a un nu&ar de 1;,2 &i#ioane de "ersoane din UE nu a!eau o s#u-%a, in o$to&%rie, din $are 11,1 &i#ioane "ro!eneau din tari#e din 'ona euro) In o$to&%rie anu# 899;, 1=,4 &i#ioane de euro"eni erau so&eri din $are 18,1 &i#ioane "ro!eneau din 'ona euro)Rata so&a-u#ui in State#e Unite a (ost de 4,7:, in o$to&%rie 8997, in ti&" $e in Ja"onia a (ost de 4:)/sursa:Eurostat0

Situa#ia statistic$ a %omajului &nre'istrat la 2( fe)ruarie 2 1

Rata %omajului &nre'istrat #a ni!e# naCiona#, #a s(FrEitu# #unii fe)ruarie 2 1 a (ost de (4*54 &ai &are $u <,9 "" de$Ft $ea din #una (e%ruarie a anu#ui 8996 Ei $u 9,8 "" de$Ft $ea din #una ianuarie a anu#ui 8919) Hn ra(i$u# ur&Btor este "re'entatB e!o#uCia ratei Eo&a-u#ui Dnre istrat #a ni!e# naCiona# Dn "erioada

1661 8919 #a ni!e#u# #unii (e%ruarie)

1 2

16 14 12 10

Evoluia ratei omajului nregistrat la nivel naional ntre anii 1991-2010, la nivelul lunii februarie 13,5 11,4 11,1 10,1 9,0 9,7 10,7 8,8 7,8 7,5 6,3 8,3 6,2 5,1 5,2 4,2 12,0 12,5

rata omajului(%)

8 6 4 2 0

3,9

0,6

"ersoane (aCB de $e# de #a (ine#e #unii anterioare) Hn ra(i$u# ur&Btor este "re'entatB e!o#uCia nu&Bru#ui Eo&eri#or Dnre istraCi #a ni!e# naCio"na# Dn

"erioada 1661 8919 #a ni!e#u# #unii (e%ruarie)

19 91 19 92 19 93 19 94 19 95 19 96 19 97 19 98 19 99 20 00 20 01 20 02 20 03 20 04 20 05 20 06 20 07 20 08 20 09 20 10

rata somaj

Nu&Bru# tota# de Eo&eri #a (ine#e #unii (e%ruarie, de "62.*"- persoane, a $res$ut $u 81)<6<

10

Numrul de omeri nregistrat n perioada 1991-2010 la nivelul lunii februarie

06 1E + 6 E+0

1.275.244

1.245.397 1.183.947

1.196.630

1.267.450

1.025.717
06 1E + 0 00 800 600 0 00

1.055.290 961.657 1.032.303 798.444 702.431 748.115 558.553 554.585 459.013 379.779 477.860 762.375

435.310

0 00 400 0 00 200 0

65.319
19 94 19 96 20 02 19 92 19 99 20 03 20 04 20 07 20 08 19 91 19 98 20 00 20 01 19 95 19 97 20 06 19 93 20 09 20 05 20 10

an

numr omeri

Din tota#u# Eo&eri#or Dnre istraCi, +6(.(6* au fost %omeri indemniza#i Ei 29*.-12 neindemniza#i) Nu&Bru# Eo&eri#or inde&ni'aCi a $res$ut $u 6)792 "ersoane, iar nu&Bru# Eo&eri#or neinde&ni'aCi a $res$ut $u 11);== "ersoane (aCB de #una "re$edentB) Ponderea %omerilor neindemniza#i Dn nu&Bru# tota# a# Eo&eri#or / *(4- :0 s$ade (aCB de #una "re$edentB $u 9,47 "") Re(eritor #a %omajul &nre'istrat pe se.e, Dn #una (e%ruarie 8919, $o&"arati! $u #una "re$edentB, rata %omajului masculin a $res$ut de #a =,= : #a 64254 iar rata %omajului feminin a $res$ut de #a 7,< : #a "4+5. La ni!e# teritoria#, nu&Bru# de Eo&eri a $res$ut Dn <2 de -udeCe Ei Dn Muni$i"iu# .u$ureEti, cre%terile cele mai importante Dnre istrFndu*se Dn -udeCe#e: Constan#a /8)982 "ersoane0, 7olj /1)644 "ersoane0, 8eam# /1)=91 "ersoane0, Ia%i /1);7; "ersoane0, 9aslui /1)142 "ersoane0, Cluj /=4; "ersoane0, Suceava /79< "ersoane0, 90lcea /798 "ersoane0, :ar';ita /;82 "ersoane0, ,oto%ani /;1; "ersoane0, Ialomi#a /269 "ersoane0, <ala#i /2== "ersoane0, Ei municipiul ,ucure%ti /766 "ersoane0) Sc$derea

11

num$rului de %omeri se Dnre istrea'B Dn -udeCe#e: Al)a /74< "ersoane0, <orj /828 "ersoane0, :unedoara /1=6 "ersoane0, Cara%!Severin /14= "ersoane0, S$laj /=; "ersoane0 Ei Arad /;; "ersoane0) S$Bderea nu&Bru#ui de Eo&eri din a$este -udeCe se datorea'B Dn s"e$ia# s$Bderii nu&Bru#ui de Eo&eri neinde&ni'ati a $Bror "erioadB de !a#a%i#itate a $ereri#or de "ersoane Dn $Butare de #o$ de &un$B Ei Dn a$e#aEi ti&" so#i$itanCi de ade!erinCe $on(or& Le ii 41;A8991, a e,"irat Dn a doua -u&Btate a #unii de$e&%rie 8996 Ei nu Ei*au &ai reDnoit a$este $ereri) JudeCe#e $u $ea &ai &are "ondere a %omerilor neindemniza#i Dn nu&Bru# tota# a# Eo&eri#or sunt: 7olj /26,82:0, =eleorman /2=,;1:0, >e;edin#i /27,1<:0, Ia%i /28,<<:0, 9rancea /21,=9:0, Covasna /29,<1:0, C$l$ra%i /46,26:0 Ei <ala#i /4=,=9:0) Rata Eo&a-u#ui a $res$ut Dn <4 de -udeCe, $e#e &ai i&"ortante $reEteri $onstatFndu*se Dn -udeCe#e: Nea&C $u 9,6"", Vas#ui $u 9,7"", Do#-, Jiur iu, ConstanCa Ei Ia#o&iCa $u 9,;"", IaEi Ei Lar +ita $u 9,2"", Tu#$ea, .otoEani Ei VF#$ea $u 9,4"") S$Bderea ratei Eo&a-u#ui se Dnre istrea'B doar Dn -udeCe#e: Vran$ea, .istriCa, Te#eor&an, .rBi#a, .u'Bu, Ja#aCi Ei DF&%o!iCa $u 9)<"") Hn Muni$i"iu# .u$ureEti Ei Dn -udeCu# Satu Mare, rata Eo&a-u#ui a (ost $onstantB $o&"arati! $u #una "re$edentB) Cele mai ridicate niveluri ale ratei %omajului au (ost atinse de -udeCe#e >e;edin#i /14,;:0 Ei 9aslui /14,8:0, ur&ate de -udeCe#e: =eleorman %i Al)a /1<,9:0, /18,7:0, 7olj /18,6:0, Ialomi#a /18,=:0, Covasna /18,4:0, <ala#i /18,<:0, <orj Ei :ar';ita /11,2:0, Cara%!Severin /11,1:0, :unedoara %i S$laj /19,6:0) 8ivelul minim al ratei %omajului &n luna fe)ruarie , de 24+54 se Dnre istrea'B Dn >unicipiul ,ucure%ti) A&"#itudinea dintre ni!e#u# de &a,i& Ei $e# de &ini& a# Eo&a-u#ui /18,8 ""0 este &ai &are $u 9,1 "" de$Ft $ea din #una "re$edentB/18,1 ""0 datoratB $reEterii ni!e#u#ui de &a,i& deCinut Ei Dn #una a$easta de -udeCu# Me+edinCi) Re'iunile statistice $u $e#e &ai ridi$ate rate a#e Eo&a-u#ui Dnre istrat au (ost Sud!9est /11,2:0, Centru %i Sud /19,1:04 8ord!Est /6,<:0 Ei Sud!Est /6,8:0 Ei re iuni Dn $are a$ti!itBCi#e rura#e sunt "re"onderente) Se $onstatB e,istenCa unor dis"aritBCi Ei Dn interioru# re iuni#or, unde -udeCe "redo&inant a ri$o#e $oe,istB $u $e#e &ai de'!o#tate) De e,e&"#u, Dn re iunea 8ord!Est s*au Dnre istrat dis$re"anCe Dntre -udeCe Dn $eea $e "ri!eEte rata Eo&a-u#ui Dnre istrat, ast(e#: ni!e#u# &a,i& a (ost atins Dn -udeCu# Vas#ui /14,8:0 Ei $e# &ini& Dn -udeCu# IaEi /7,6:0, e$artu# (iind de ;,<: "") Re iunea ,ucure%ti, $a Ei #una tre$utB, a atins $e# &ai s$B'ut ni!e# a# ratei Eo&a-u#ui Dnre istrat, de 8,4:) 12

Hn $ursu# #unii (e%ruarie 8919, num$rul total de %omeri intra#i &n eviden#e a (ost de 9".26" persoane, re"arti'at ast(e#: 6(.2*+ persoane * "rin Dns$rieri noi, din $are:

* <7);49 "ersoane Dnre istrate $a Eo&eri inde&ni'aCi3 * <9)264 "ersoane Dnre istrate $a Eo&eri neinde&ni'aCi3 29. ** persoane * "rin rea$tua#i'Bri de $ereri de #o$ de &un$B Ei rea$ti!Bri de dre"turi %BneEti, din $are: * 2)227 rea$ti!Bri de dre"turi3 * 8<)47; rea$tua#i'Bri de $ereri de #o$ de &un$B)

Ana#i'Fnd intr$rile totale de %omeri din luna fe)ruarie $u $e#e Dnre istrate Dn #una anterioarB, o%ser!B& $B nu&Bru# a(erent #unii ianuarie a s$B'ut cu 2.-+9 persoane, de #a 66)=1; "ersoane Dn #una ianuarie, #a 67)8;7 "ersoane Dn #una (e%ruarie) Nu&Bru# Eo&eri#or neinde&ni'aCi a $res$ut $u 4)2=2 "ersoane /de #a 8;)996 "ersoane Dnre istrate Dn #una ianuarie, #a <9)264 "ersoane Dn #una (e%ruarie0) Hn $ursu# #unii (e%ruarie au ie%it din eviden#ele a'en#iilor jude#ene "entru o$u"area (orCei de &un$B, res"e$ti! a &uni$i"iu#ui .u$ureEti, un nu&Br tota# de "-.("+ Eo&eri, ast(e#: "rin Dn$adrare Dn &un$B * 21.- " "ersoane3 din $ate oria Eo&eri#or inde&ni'aCi $a ur&are a sus"endBri#or, Dn$etBri#or de dre"turi %BneEti * di(erite situaCii /"ensionBri, "#e$Bri Dn strBinBtate, de$ese0 * 2+.("- "ersoane3 din $ate oria Eo&eri#or neinde&ni'aCi, da$B nu so#i$itB &enCinerea $ererii de #o$ de &un$B 29.+92 "ersoane) !

Ie%irile prin &ncadrare &n munc$ din r0ndul %omerilor au $res$ut $u 6.+1+ persoane (aCB de $e#e din #una anterioarB /de #a 1=)4;1 "ersoane #a 84)=72 "ersoane0 Ei re"re'intB 44,8: din tota#u# ieEiri#or din Eo&a-) Ie%irile din cate'oria %omerilor indemniza#i4 au $res$ut $u <)<96 "ersoane, de #a 1=)16= "ersoane Dn #una ianuarie #a 81)297 "ersoane Dn #una (e%ruarie)

13

Ie%irile din cate'oria %omerilor neindemniza#i care nu solicit$ men#inerea cererii de loc de munc$ au s$B'ut Dn #una (e%ruarie $u 8)9;; "ersoane (aCB de #una ianuarie /de #a <1)22= "ersoane #a 86)468 "ersoane0) Re(eritor #a stru$tura %omajului dup$ nivelul de instruire, Eo&erii $u nivel de instruire primar4 'imnazial %i profesional $onstituie "onderea $ea &ai &are a "ersoane#or $are se adresea'B a enCii#or -udeCene de o$u"are a (orCei de &un$B Dn !ederea Bsirii Ei o$u"Brii unui #o$ de &un$B "24-5. Go&erii $u nivel de instruire liceal %i post!liceal re"re'intB 814154 iar $ei $u studii universitare doar ;4+5. Din "un$t de !edere a# stru$turii Eo&eri#or "e 'rupe de v0rst$, re"re'entati!e sunt "onderi#e "entru ru"e#e de !FrstB * !*9 ani /8;,4 :0 %i + !+9 ani /8=,9:0) Hn $eea $e "ri!eEte stru$tura %omajului dup$ durat$, #a s(FrEitu# #unii (e%ruarie 8919, nu&Bru# Eo&eri#or a(#aCi Dn Eo&a- de $e# &u#t ; #uni /487)2;= "ersoane0 este $e# &ai &are Ei re"re'intB 2;,1: din tota#u# Eo&eri#or Dnre istraCi3 ur&ea'B $ate oria Eo&eri#or a(#aCi Dn Eo&a- Dntre ; Ei 18 #uni, res"e$ti! 882)14; "ersoane /86,2:0, Ei $ea a Eo&eri#or a(#aCi Dn Eo&a- "este 18 #uni, res"e$ti! 196);;1 "ersoane /14,4:0) Hn $eea $e "ri!eEte %omajul de lun'$ durat$, Dn a$eastB #unB, se a(#B Dnre istraCi Dn e!idenCe#e a enCiei *1.19* tineri su) 2- de ani a(#aCi Dn Eo&a- de "este ; #uni /$eea $e re"re'intB 86,=: din tota#u# Eo&eri#or su% 82 de ani03 adu#Cii a(#aCi Dn Eo&a- de "este 18 #uni, 1 .( " persoane re"re'intB 12,<: din tota#u# Eo&eri#or adu#Ci, "onderea Eo&eri#or de #un B duratB Dn nu&Bru# tota# de Eo&eri (iind de 17,<1:) O$u"aCii#e Dn $are s*a Dnre istrat $e# &ai &are nu&Br de Eo&eri inde&ni'aCi #a s(FrEitu# #unii (e%ruarie sunt: &un$itori ne$a#i(i$aCi Dn industria "re#u$rBtoare /<8)82= "ersoane0, $onstru$tori Ei &ontatori de stru$turi &eta#i$e /86)1<7 "ersoane0, !Fn'Btori /1=)<49 "ersoane0, #u$rBtori #a &aEini de "o#i'at, re$ti(i$at Ei as$uCit /14)641 "ersoane0, &un$itori ne$a#i(i$aCi Ei $onstru$Cia de #o$uinCe /11)4<7 "ersoane0, et$) Se $onstatB radu# re#ati! s$B'ut de instruire a# Eo&eri#or Dnre istraCi, $eea $e re"re'intB un o%sta$o# Dn inte rarea a$estora "e "iaCa &un$ii) 5entru a di&inua $reEterea nu&Bru#ui de Eo&eri Ei "entru a atenua e(e$te#e $ri'ei e$ono&i$e, Ju!ernu# a ado"tat OrdonanCa de ur enCB nr) 1<A8919 $are "re!ede $B an a-atorii $are Dn$adrea'B "e #o$uri#e de &un$B nou $reate Eo&eri, Dn $ursu# anu#ui 8919, !or "utea %ene(i$ia, "e o "erioadB de ; #uni, de s$utirea de #a "#ata $ontri%uCii#or de asi urBri so$ia#e a(erente Eo&eri#or Dn$adraCi, datorate de an a-atori "otri!it #e ii, &enCinerea Dn a$ti!itate "e o "erioadB de $e# "uCin 18 #uni de #a data an a-Brii) An a-atorii %ene(i$ia'B de a$eastB (a$i#itate nu&ai da$B Dn$adrea'B "ersoane "ro!enind din rFndu# Eo&eri#or $are sunt Dnre istraCi #a a enCii#e "entru o$u"area (orCei de &un$B de &ini&u& < #uni 14

"re&er Btoare de$i'iei de an a-are Ei $are nu au a!ut ra"orturi de &un$B $u res"e$ti!ii an a-atori Dn u#ti&e#e ; #uni "re&er Btoare an a-Brii)

15

C?8C1@AII:

1) So&a-u# este un de'e$+i#i%ru a# "ietei nationa#e /de'e$#i#i%ru intre $ererea #o%a#a de &un$a si o(erta #o%a#a de &una0) 8) So&a-u# se "oate i&"arti in doua $ate orii : !o#untar /$and o "ersoana re(u'a sa#ariu# o(erit0 si in!o#untar /$and "ersoane#e neo$u"ate ar (i dis"unse sa #u$re'e0) <) So&a-u# in Ro&ania a e!o#uat (oarte &u#t du"a anu# 1669 si "rin$i"a#a ra&ura $are a dis"oni%i#i'at (orta de &un$a a (ost industria) 4) Rata so&a-u#ui e,"ri&a "ro$entua# &ari&ea so&a-u#ui, (iid ra"ortu# dintre nu&aru# so&eri#or si "o"u#atia a$ti!a) 2) E$ono&ia ro&anes$a !a $unoste (eno&enu# de so&a- stru$tura# "ersoane $are !or sa &un$eas$a, dar nu au $a#i(i$area &ini&a $eruta de #o$uri#e de &un$a dis"oni%i#e) ;) Ca un $oro#ar a# $on$#u'iei anterioare, !o& a!ea so&eri si #i"sa de (orte de &un$a &etodo#o ia a$tua#a de $a#$u# a ratei so&a-u#ui "ur si si&"#u nu are in !edere a$est #u$ru) 7) Ca sa se redu$a distanta dintre $e#e 8 Ro&anii /$ea ur%ana si $ea rura#a0 tre%uie asite &i-#oa$e "entru un "ro ra& nationa# de (or&are $ontinua) La%ar nu a& $u& s*ar "utea (a$e asta, dar stiu si ur $u& nu se !a (a$e "rin ANOFM

16

,i)lio'rafie:
.adu#es$u, A#ina ? So&a-u# in Ro&ania)O ana#i'a retros"e$ti!e /1661*89920@3 Dorn%us$+, Rudi er3 Fis$+er Stan#e> ?Ma$roe$ono&ia@, Ed) Sedona, Ti&isoara, 16673 KKK)s$ritu%e)$o& KKK)ano(&)ro KKK)e$ta")ro KKK)'()ro KKK)standard)&one>)ro KKK) andu#)in(o KKK)KiIi"edia)or KKK)eurostat)eu KKK)insse)ro

17

Ane.e:

Rata %omajului &n diferite #$ri din @niunea Europeana

18

19