MECANISMELE DE APARARE

Conceptul ,,mecanism de aparare este unul din conceptele de baza ale psihanalizei, psihopatologiei si psihozei clinice. Aparut la Freud in studiile dedicate psihonevrozelor de aparare, acest concept isi datoreaza celebritatea Anei Freud,care , pornind de la contributiile tatalui sau realizeaza o sinteza a datelor privind mecanismele de aparare descriind tintele si motivele apararii. Mecanismele de aparare a eului ,in psihanaliza reprezinta ,,o serie reprezentativa de operatii care se opun ruperii echilibrului si dezagregarii individualitatii biopsihice ( P.P. Neveanu ictionar de psihologie! "ul #iind socotit instanta ce asigura constanta individuala, mecanismele de aparare a eului se pun pe seama sa desi nu au intotdeauna caracter constient si sunt #oarte diverse. Cu privire la mecanismele de aparare ,$aplanche si Pontalis subliniau ca ,, Apararea intr%un mod general, se re#era la e&citatiile interne (pulsiuni! si, electiv la acele reprezentari (amintiri, #antasme! de care pulsiunile sunt legate, la acele situatii capabile sa declanseze e&citatia si in masura in care aceasta nu este compatibila cu echilibrul si de aceea este dezagreabila pentru ea. A#ectele neplacute, motivele sau semnalele de aparare pot #i deasemenea obiecte ale apararii. Procesele de#ensive se specializeaza ca mecanisme de aparare ,mai mult sau mai putin integrate eului. Mecanismele de aparare ale eului deseori iau alura unor compulsiuni si opereaza cel putin partial in mod inconstient. e #oarte multe ori conceptul de aparare este apropiat de cel de interdictie pentru evitarea dezechilibrului si neplacerii. Ana Freud enumera ca mecanisme de aparare a eului re#ularea ,regresiunea, #ormatia reductionala, izolarea , anularea retroactiva, proiectia , introiectia, reintoarcerea spre sine, intoarcerea spre contrar, sublimarea. 'n ()*+, ,. -.Coleman a #ost cel care a sistematizat si de#init mecanismele de aparare a eului. Conceptul,,mecanisme de aparare a starnit interesul multor cercetatori, numarul documentelor consacrate acestora a.ungand la ((/) intre ())(%())*. 0ermenul ,,aparare a aparut pentru prima data in (1)2 , in ,, ie Ab3ehr%Neurops4chosen 5articol ce apartinea lui Freud si in care acesta voia ,, sa #undamenteze o teorie psihologica a isteriei dobandite, a numeroaselor #obii si obsesii si a unor psihoze halucinatorii. Freud #olosea termenul de ,, psihonevroza pentru a desemna o serie de a#ectiuni in care con#lictul psihic este determinant si in care etiologia este psihogena. 'n viziunea lui Freud , simptomele intalnite in cazul acestor a#ectiuni sunt e&presia simbolica a unor con#licte petrecute in prima copilarie. Avand ca punct de plecare rolul apararii in cazul isteriei, Freud a incercat sa identi#ice locul ocupat de diversele tipuri de aparare in celelalte psihonevroze. Ast#el, in (1)/ Freud publica ,,Noi observatii asupra pshihonevrozelor de aparare 5 , in care sublinia ca apararea este ,,centrul nucleic al mecanismului psihic raspunzator de respectivele nevroze. Freud clasi#ica diversele psihonevroze in #unctie de modalitatiile de#ensive6 1.Conversiunea a#ectului , in cazul isteriei7 2.0ranspunerea sau deplasarea a#ectului , in cazul nevrozei obsesionale7 3.8espingerea concomitenta a reprezentarii si a a#ectului sau proiectia, in cazul psihozei. $a Freud re#ularea este omniprezenta pentru ca toate tipurile de psihonevroza implica inconstientul , re#ularea #iind originea constituirii inconstientului. esi Freud #olosea adesea termeni de,,aparare si ,, re#ulare, la inceput ii #olosea #oarte rar ,,ca si cum ar #i pur si simplu echivalenti. Folosind conceptul de aparare in post#ata la ,,'nhibitie , simptom si angoasa 5 ce aparea in ()9/, Freud preciza ca ,,este convenabil sa%l #olosim pentru a desemna in general toate procedeele de care se serveste eul in con#lictele susceptibile de a conduce la o nevroza , in timp ce cuvantul re#ulare desemneaza un mod de aparare mai bine determinat si pe care cercetarile noastre ne%au permis sa%l cunoastem mai bine. Freud a descris ( con#orm analizei lui -uc:le4 ())*! (+ mecanisme de aparare6 %regresia ( notiune ce apare in ,,'nterpretarea viselor si ale carei stranse legaturi cu #i&atia sunt precizate in ,,'ntroducere in psihanaliza , ()(/!7 %sublimarea si #ormatiunea reactionala ( 0rei studii privind teoria se&ualitatii, ()+*!7 %proiectia ( ,,Presedintele ;chreber, ()((!7 %intoarcerea impotriva propriei persoane si trans#ormarea in contrariu ( ,,Pulsiuni si destine ale pulsiunilor 5,()(*a! %introiectia sau identi#icarea ( ,, oliu si melancolie,()(<b! %anularea retroactiva si izolarea ( ,,'nhibitie , simptome si angoasa, ()9/! Pornind de la contributiile tatalui sau, A. Freud publica in ()=/ ,,"ul si mecanismele de aparare , prima lucrare

pe aceasta tema. Autoarea are meritul ca pe langa sinteza cunostintelor e&istente la acea data in epoca , are si contributii proprii, prezentand elemente #undamentale pentru ceea ce mai tarziu devenea analiza apararii. Ana Freud descrie scopurile si motivele apararilor, intocmeste un inventar al mecanismelor descrise de.a si prezinta alte tipuri de aparare (re#uzul in #antezie sau re#uzul in cuvinte si acte !.Apoi ,abordand identi#icarea cu agresorul si ceea ce ea numeste ,,o #orma de altruism 5 , A. Freud ridica si problema combinarii dintre mecanismele de aparare si problema utilizarii lor alternative impotriva amenintarilor de ordin intern si e&tern. > alta contributie in domeniu o datoram Melaniei ?lein care descrie un grup de mecanisme de aparare precocee ,unele #iind cali#icate drept ,,aparari ce distorsioneaza imaginea 5.(@aillant, ())=! M. ?leine include cliva.ul , pe care il considera cea mai primitiva aparare impotriva angoasei, idealizarea si identi#icarea proiectiva. M. ?lein a#irma ca eul este capabil sa stabilesca relatii primitive cu obiectul ,,in #antasma si realitate 7 sa resimta angoasa si sa utilizeze mecanisme de aparare. (ce actioneaza pentru prote.area nou%nascutului mai intai impotriva #ricii de moarte si apoi impotriva persecutiilor din e&terior si interior!. >pera M. ?lein a #ost continuata de Fairbairn (()*9A()<2! si de ?ernberg (()<*! (a descris si alte mecanisme de aparare6 idealizarea primitiva, re#uzul primitiv, omnipotenta,deprecierea si identi#icarera proiectiva!. 'nteresul pentru mecanismele de aparare a crescut mult in decursul ultimului s#ert de secol , ast#el incat a devenit un concept #undamental al practicii contemporane. "&ista un interes deosebit pentru6 %de#inirea mecanismelor de aparare si a relatiilor dintre acestea7 %clasi#icarea mecanismelor de aparare7 %stabilitatea si Asau trans#ormarea mecanismelor de aparare in cazul tulburarilor psihopatologice si pe parcursul psihoterapiei7 % #unctionarea apararii in maladiile de ordin #izic7 %aparitia mecanismelor de aparare si evolutia de%a lungul ciclului de viata7 %dezvoltarea instrumentelor de evaluare. Aspectele ma.ore care reies din modul cum #unctioneaza apararea pot #i scoase in evidenta raspunzand la urmatoarele intrebari6 I.%Care este continutul termenului de mecanism de aparare? Mecanismele de aparare sunt modalitati care se dezvolta pentru a prote.a "ul atat in situatii normale cat si in cele patologice."le sugereaza un mod de #unctionare asemanator cu cel al unei masini a sistemului psihic implicat. Mecanismul de aparare are un caracter inconstient si automat. Pentru a prezenta mecanismele de aparare, Freud le compara cu niste arme6 pusti , lanci sau chiar cu o tigaie si vede o relatie intre mecanismele de aparare si patologie."l #oloseste termenul ,,masura pentru toate elementele care indeplinesc #unctii de#ensive. II.%Impotriva cui se apara eul? upa Freud, mecanismele de aparare au doua tinte6pulsiunile sinelui si a#ectele legate de aceste pulsiuni. Pulsiunile sinelui incearca sa patrunda in constient pentru a #i satis#acute aici sau cu scopul sa trimita spre constient unii din derivatii lor. Ast#el ia nastere con#lictul dintre eu si pulsiuni. A#ectele legate de pulsiunile sinelui% e&6 iubirea,dezirenta,gelozia,durerea,doliul%sunt supuse unor masuri variate adoptate de eu pentru a le tine sub control. Freud a considerat totdeauna ,,Apararea ca #iind o aparare impotriva a#ectului , in sensul ca daca nu am avea de % a #ace cu un a#ect neplacut ,nu ne%am mai apara. 'n opinia psihanalistilor $aplanche si Pontolis ()/< apararea este diri.ata in general impotriva pulsiunii si doar selectiv impotriva reprezentarilor de care este legata pulsiunea, a situatiilor in masura sa declanseze pulsiuni dezagreabile pentru eu ori impotriva a#ectelor neplacute. III.%Din ce motive se apara eul? upa Freud e&ista trei motive pentru care eul este nevoit sa se apere6 #rica de supra%"u, #rica de real,teama ca intensitatea pulsiunii sa nu devina e&cesiva. IV.%Ce inseamna o aparare reusita? Apararea reusita este din punct de vedere al "ului si nu din termenii unei lumi e&terioare de adaptare la aceasta lume. Criteriile de reusita sunt legate de urmatoarele scopuri6 sa impiedice intrarea in constiita a pulsiunii interzise ,sa indeparteze angoasa cone&a pulsiunii, sa evite orice #orma de neplacere. 'n cazul re#ularii reusita apararii este a#ectiva atunci cand orice constientizare dispare. Freud considera ca o aparare reusita este ,,un lucru periculos pentru ca restrange domeniul competentei eului care #alsi#ica realitatea . "a poate avea consecinte ne#avorabile pentru sanatate sau pentru dezvoltarea ulterioara.

V.% Ce este o aparare adaptativa? Apararea adaptativa #aciliteaza atat homeostaza psihica cat si adaptarea subiectului la mediu. Ca sa #ie adaptativa , nu trebuie sa anihileze complet a#ectul, sa #ie orientata pe termen lung , sa aiba o speci#icitate crescuta, sa nu blocheze ci dimpotriva sa canalizeze a#ectele ast#el incat utuilizatorul tipurilor de aparare sa devina o persoana agreabila si atractiva. VI.%Exista aparari normale si aparari patologice? Apararile sunt atat normale cat si patologice. Atata timp cat #unctionarea mintala nu este a#ectata in supletea si armonia sa in adaptarea la real ,apararile sunt bene#ice . 'n situatia in care acestea sunt prea rigide, prost adaptate realitatilor interne si e&terne sau de un singur tip este vorba de aparari patologice pentru ca sunt decalate in raport cu nivelul de dezvoltare al individului sau situatiei improprii in care se a#la subiectul. 0endinta acestor aparari este in permanenta sa de#ormeze perceperea realitatii si sa perturbe alte #unctii ale "ului. VII.% Cum se definesc mecanismele de aparare? Pentru $aplanche si Pontolis( ()/<! mecanismele de aparare reprezinta di#eritele tipuri de operatii in care apararea se poate concretiza , apararea la randul ei #iind ansamblul operatiilor a caror #inalitate este sa reduca , sa suprime orice schimbare succeptibila de a pune in pericol integritatea si constanta individului biopsihologic. Bidlocher considera ca ,,Mecanismele de aparare vor #i di#eritele tipuri de operatii in care apararea se poate concretiza, , adica #ormele clinice ale acestor operatii de#ensive Pentru Bidlocher apararea ,, reprezinta ansamblul operatiilor a caror #inalitate este de a reduce un con#lict intrapsihic, #acand in asa #el incat unul dintre mecanismele acestuia sa #ie inaccesibil e&perientei constiente. Considerand ca notiunea de aparare este inseparabila de con#lictul subiacent, sustine ca mecanismele de aparare trebuiesc studiate intotdeauna in cadrul con#lictului. Mecanismele de aparare , in numar de zece , au #ost prezentate de Ana Freud la inceputul lucrarii sale ,, "ul si mecanismele de aparare 5 (()=/!. $ista A. Freud devenita clasica, cuprinde6 (.re#ulare7 9.regresia7 =.#ormatiunea reactionala7 2. izolarea7 *. anularea retroactiva7 /.proiectia7 <.introiectia7 1. intoarcerea catre propria persoana7 ).trans#ormarea in contrariu7 (+. sublimarea. Alta lista a mecanismelor de aparare apare sub #orma unui glosar , in ane&a - a unui articol semnat de C.-ibring, 34er, Duntington, si @alenstein (()=(! care se re#erea la procesele psihologice studiate in cursul graviditatii si la relatiile precoce mama%copil. Aceasta lista numita si ,,lista lui @alenstein cuprinde treizeci si noua de mecanisme la care se adauga doua variante de re#uz si patru tipuri de identi#icare , deci in total lista cuprinde patruzeci si trei de mecanisme de aparare. Acestea sunt6 re#ulare, regresia, #ormatiunea reactionala, izolarea,anularea retroactiva, proiectia, introiectia, intoarcerea catre propria persoana,sublimarea (nu #igureaza trans#ormarea in contrariu, deci a preluat noua de la A. Freud !, altruismul,ascetismul, deplasarea, identi#icarea,(cu obiectul iubit7 cu obiectul pierdut7 cu agresorul7 autopunitiva !, intelectualizarea7 rationalizarea7 re#uzul ( prin e&agerare 7 in #antezie !, retragerea , somatizarea , traducerea in act, bloca.ul, complezenta, conduita contra#obica,controlul, controlul prin gandire, depersonalizarea, dese&ualizarea,detasarea ,evitarea , limitarea #unctiilor eului, relie#area a#ectelor, ritualizarea , se&ualizarea. @oi incerca descrierea a douazeci si noua de mecanisme de aparare ,considerate de ;erban 'onescu cele mai semni#icative,pentru intelegerea acestui concept. 1.Activismul sau activitatea de substitutie este ,,gestionarea con#lictelor psihice sau a situatiilor traumatice e&terne prin recurgerea la actiune, in locul re#lectiei sau al trairii sentimentelor Ca modalitate de#ensiva , activismul este o strategie construita pentru a servi drept derivatie, menita sa lupte impotriva angoasei. Activismul nu acopera comportamentele patologice , el ar #i ,,un apel la a recunoaste ca respectiva conduita este legata de unele con#licte emotionale. 2.Afilierea este ,,solicitarea a.utorului si sustinerii celuilalt atunci cand subiectul trece printr%o situatie generatoare de angoasa. A#ilierea este considerata mecanismul de aparare datorita dovezilor aduse in spri.inul e#ectelor aduse de ea asupra evolutiei persoanelor studiate. 'n ()<), -erman si ;4me demonstreaza pe un esantion reprezentativ de sapte mii de persoane ca legaturile sociale au un e#ect protector asupra starii de sanatate, iar la o sustinere sociala scazuta, riscul mortalitatii creste. 3.Afirmarea de sine prin exprimarea sentimentelor 0raind un con#lict emotional sau un eveniment e&terior stresant persoana care utilizeaza acest mecanism de aparare isi comunica #ara ocolisuri sentimentele si gandurile, intr%un mod care nu este nici agresiv nici

manipulator. ( ;M%'@ ())2A())/!. Fundamentele acestui mecanism de aparare sunt6 re#uzul #erm al cererilor nerezonabile ale altora , e&primarea opiniilor proprii ,a #ricii ,a#ectiunii, tandretii , a emotiilor resimtite ,etc. A#irmarea de sine este utila in gestionarea unei situatii con#lictuale,rezultate in urma unei comunicari di#icile cu ceilalti. "&primandu%si tristetea,individul gaseste o usurare , dar declanseaza mecanismul de aparare a#ilierea. 4. Altruismul este ,,devotament #ata de celalalt care%i permite subiectului sa iasa dintr%un con#lict. Altruismul se spri.ina pe patru #undamente 6 %un tip special de #ormatiune reactionala7 %un mi.loc de a evita agresivitatea7 %o placere,,prin procura7 %o mani#estare a masochismului. Freud adauga un al cincilea #undament7 #aptul de a #i pierdut o #iinta iubita provoaca ,,pasiunea de a a.uta pe ceilalti. 5.Anticiparea apare pe durata unei situatii con#lictuale,si consta in a%ti imagina viitorul6 %,,e&perimentand dinainte propriile reactii emotionale 7 %prevazand consecintele a ceea ce s%ar putea intampla7 %planuind di#erite raspunsuri sau solutii posibile ( ;M%'@ , ())2A())/! e patologie este legata absenta anticiparii . "a este prezenta la omul sanatos , iar melancolicul nu%si imagineaza nimic. Patologica este anticiparea catastro#a a #obicilor ,hipohondrilor si a marilor an&iosi, in cazul lor #iind vorba despre un simptom nu despre un mecanism de aparare. 6. Anularea retroactiva este ,, iluzia potrivit careia ,un eveniment , o actiune sau o dorinta con#lictuale ar putea #i anulate gratie puterii absolute a unei actiuni sau dorinte ulterioare, considerate a avea un e#ect de distrugere retroactiva .;e prezinta sub trei #orme usor di#erite intre ele6 %succesiunea a doua #ormule verbale sau a doua conduite di#erite , a doua suprimand%o pe cea dintai in mintea persoanei care utilizeaza acest mecanism7 %actiunea care poseda puterea magica de distrugere trebuie sa #ie inversul celei dintai care ar putea #i e#icienta7 %o e&perienta neplacuta este repetata prin inversarea rolurilor,#iind ast#el anulata. Anularea in cele trei #orme se re#era la ,,un eveniment, o emotie pulsionala sau un traumatism. 7.Ascestismul adolescentului este,,re#uzarea de catre adolescent a oricaror placeri corporale, chiar si acelor mai inocente.Acest mecanism de aparare este destinat sa prote.eze eul impotriva noilor nevoi pulsionale, care sunt o sursa de angoasa. "ste ingri.orator atunci cand atitudinea adolescentilor ia proportii e&treme , re#uzandu%si cele mai elementare necesitati. 1.Cliva. (al eului,al obiectului! este actiunea de separare, de divizare a eului ( cliva.ul eului! sau a obiectului( cliva.ul obiectului! sub in#luenta unei amenintari angoasante , actiune avand ca rezultat coe&istenta celor doua parti ast#el separate care nu se unesc intre ele, in conditiile in care #ormatia de compromis este imposibila. Proces de separare, cliva.ul inaugureaza demarcatia dintre un aparat psihic , di#erential si primele relatii obiectuale de ambivalenta. "l nu este o simpla aparare , ci mai degraba o modalitate de a asigura coe&istenta a doua procedee de aparare. Freud sustinea ca aceasta metoda de aparare este aplicata psihozei, pe motiv ca subiectul psihotic tine cont de realitate,macar partial, chiar si in starea de delir. 9.Contrainvestirea este,,energia psihica a eului care se opune tendintei spre descarcarea pulsiunii. Forta inconstienta contrara si cel putin egala cu aceea care porneste din sine si cauta sa a.unga la constiinta Contrainvestirea este descrisa de Freud ca un mecanism ce se opune re#ularii. "a este legata de re#ulare si intretine cu aceasta un raport de opozitie si totodata de pro&imitate. "a ar putea #i reprezentata in mod plastic sub #orma unui capac indispensabil si complementar pentr ,,oala inconstientului . 1 . !e"ne#area$ este un mecanism de aparare reprezentat prin re#uzul de a%si recunoaste paternitatea gandurilor, dorintelor , sentimentelor imediat dupa #ormularea lor sau prin re#uzul de catre subiect a unei interpretari e&acte care il priveste,#ormulate de un interlocutor. 'n limba.ul curent , o denegare poate #i o minciuna constienta menita sa intimideze un adversar , o incura.are pe care o persoana si%o adreseaza siesi,ca autosugestie sau o .usti#icare de rea%credinta. Pentru a putea vorbi despre o ( de!negare aparare,enuntul si negarea sa trebuie sa se re#ere la elementele purtatoare ale unui con#lict inconstient, care sunt re#uzate din chiar acest motiv. 'n situatia in care interlocutorul se inseala in interpretarea sa denegarea practicata de subiect isi gaseste .usti#icarea. 11.%ormatiunea reactionala este ,, o modi#icare a caracterului permitand o economie a re#ularii , avand in vedere #aptul ca unor tendinte inacceptabile le sunt substituite tendinte opuse , care devin permanente.

'n scrierile lui Freud se gasesc o serie de trasaturi de caracter reactionale6 dezgust, pudoare si morala, trasaturi legate de ,,caracterul anal.Altruismul este vazut de Freud ca o #ormatiune reactionala, pentru ca se inregistreaza o trans#ormare a egoismului in altruism si a cruzimii in compasiune. 12. Identificarea este asimilarea inconstienta ,sub e#ectul placerii libidinale siAsau al angoasei ,a unui aspect , a unei proprietati, a unui atribut al celuilalt, care conduce subiectul,prin similitudine reala sau imaginara, la o trans#ormare totala sau partiala dupa modelul celui cu care se identi#ica. 'denti#icarea este un anumit tip de relatie cu lumea constitutiva a realitatii. Acest mecanism isi mani#esta #inalitatea de#ensiva ca activitate inconstienta , pentru ca nu este o simpla imitare , realizeaza un #ond comun care , dupa Bidlocher ,,este legat de o comuniune ce persista in inconstient. 13.Identificarea cu agresorul desemneaza #aptul ca un subiect , con#runtat cu un pericol e&terior se identi#ica cu agresorul sau in di#erite moduri evidentiate de $aplanche si Pontolis (()/<!. %#ie reluand pe cont propriu agresiunea ca atare , %#ie imitand #izic sau moral persoana agresorului, %#ie adoptand anumite simboluri de putere care il caracterizeaza pe agresor. "ste un mecanism comple& , care combina mai multe aspecte6 a se identi#ica, si apoi a e&terioriza , a proiecta. Nu este o mani#estare agresiva directa, ci un raspuns elaborat impotriva angoasei. 14.Identificarea proiectiva este un mecanism ce consta intr%o #antasma in care subiectul isi imagineaza ca intra partial sau total in interiorul celuilalt , incercand ast#el sa se debaraseze de sentimente si pulsiuni simtite ca indezirabile si incercand in acest mod sa%i #aca rau celeilalte persoane, sa o posede si sa o controleze. ;ensul ei este #uga spre alte spatii mentale spre alte persoane . Capacitatea de a te debarasa de tot ce nu iti place la propria persoana constituie o aparare ce provine din #antasmele de omipotenta cu puterea interzisa sau posesiva care le insoteste. 15.Intelectuali&area este recurgerea la abstractie si generalizare in con#runtarea cu o situatie con#lictuala care l%ar angoasa prea tare pe subiect daca acesta ar recunoaste ca este implicat personal. A.Freud ( ()=/A())=! considera ca pericolele pulsionale ii #ac pe oameni inteligenti. Cand simt prezenta unei prime.dii interna sau e&terna, unul dintre re#ugiile posibile este intelectualizarea. escriind o serie de subiecti care cauta sa%si stapanesca angoasele ,,printr%o vasta intelectualizare a a#ectelor 5 -ohm propune pentru acesta atitudine denumirea nevroza de cerebralizare. 16.Introiectia contituie includerea #antasmatica a obiectului, a unei parti a acestuia sau a legaturii cu el care serveste eului drept reper pentru intelegerea obiectului e&terior de care detasarea devine ast#el posibila. 'ntroiectia este conceputa in stransa legatura cu proiectia pentru ca mecanismele introiectiei si proiectiei nu constituie doar un aspect esential al #unctiei eului% ele sunt radacina lui, instrumentul #ormarii lui. 17.I&olarea poate #i o eliminare a e#ectului legat de o reprezentare ( amintire, idee, gand! con#lictuala in timp ce reprezentarea in cauza ramane constienta sau o separare arti#iciala intre doua idei sau doua comportamente care in realitate sunt legate , relatia lor neputand #i recunoscuta de catre subiect #ara o anumita angoasa . 'zolarea este un mecanism a#lat adesea in legatura cu nevroza obsesionala pentru ca asa cum subliniaza Freud6 ,,cautand sa impiedice asociatiile punerea in legatura a gandurilor , el ( bolnavul! urmeaza una dintre legile cele mai vechi ale nevrozei de constrangere , tabuul atingerii , izolarea este suprimarea posibilitatii de contact. 1'.Inlaturarea este tentativa de respingere voluntara in a#ara campului constiintei , a unor probleme,sentimente sau e&periente care il #ramanta sau il nelinistesc pe subiect. Posibilitatea inlaturarii din minte a pulsiunilor despre care subiectul stie ca sunt condamnabile si carora le rezista este si ea parte aleatorie.Freud recunoaste ca ,,imblanzirea 5 pulsiunilor nu merge in mod cert pana la a le #ace sa dispara , ast#el incat sa nu se mai poata vorbi de ele niciodata. 19. Intoarcerea catre propria persoana este re#uzarea inconstienta de catre subiect a propriei agresivitati , pe care o deturneaza dinspre celalalt pentru a o abate asupra propriei persoane , poate #i la originea unor sentimente de culpabilitate, a unei nevoi de pedepsire, a unei nevroze de esec sau a unor tentative de autodistrugere. "&ista persoane care nu suporta e&istenta unor pulsiuni negative in interiorul lor si incearca sa se debaraseze de acestea ca de propriul dusman. ;ubiectul poate re#uza orice satis#actie si orice drept la reusita si abordeaza o conduita de autopedepsire care pot conduce la o nevroza de esec. ;e a.unge pana la agresarea propriului eu corporal, a.ungandu%se la #alse accidente sau chiar acte sinucigase. 2 .(roiectia este operatia prin care subiectul e&pulzeaza in lumea e&terioara gandul , a#ecte si dorinte de care nu are stiinta sau pe care le re#uza in el atribuindu%le altora , persoane sau lucruri din mediul sau incon.urator. Proiectia apare in cadrul unei activari de#ensive care elibereaza eul de o neplacere , dar se mani#esta in multe moduri de gandire sau #unctionare non patologice."a este mecanismul psihic mobilizat cand se pune problema investigarii personalitatii , obiectul probelor proiective .

21.)ationali&area% este .usti#icarea logica , dar arti#iciala care camu#leaza #ara stirea celui care o utilizeaza, adevaratele motive,( irationale si inconstiente! ale unora dintre .udecatile acestuia dintre ,conduitele si sentimentele sale , intrucat aceste motive nu ar putea #i recunoscute #ara an&ietate. Nu orice rationament suspect este in mod obligatoriu o rationalizare. "rorile de .udecata cauzate de premise eronate , de ignoranta sau de o atentie insu#icienta pot anga.a gandirea pe o cale gresita. "ste cazul capcanelor semnalate de Freud in studiul sau consacrat proceselor psihice normale. 'n acest caz nu actioneaza nici o aparare. 8ationalizarea poate #i individuala, dar si colectiva . @orbind despre modul cum razboiul i%a orbit pe contemporanii sai , Freud vorbeste despre #aptul ca popoarele asculta mai mult de voia pasiunilor decat de aceea a intereselor lor."le nu invoca interesele decat pentru a%si rationaliza pasiunile,pentru a putea .usti#ica satis#actia pe care cauta sa le%o aduca. 22.)efu#iul in reverie este un mecanism utilizat intr%o situatie de con#lict psihologic sau atunci cand subiectul se con#runta cu #actori de stres care consta in recurgerea la o reverie diurna e&cesiva ce se substituie cautarii de relatii interpersonale, unei actiuni in principiu, mai e#icienta sau rezolvarii problemelor. 8e#ugiul in reverie ar #i o stare de rela&are #ata de situatia de #ata prezenta, in timpul careia se des#asoara o activitate mentala care nu mai este diri.ata de atentie si care este mai mult sau mai putin inspirata de inconstient . 23.)efularea este respingerea in inconstient a unor reprezentari con#lictuale care se mentin active , ramanand totusi inacesibile constientizarii. 'ntoarcerea elementului re#ulat , ale carei consecinte pot #i anodine sau patologice, intervine in caz de esec sau de insu#icienta a re#ularii. Freud semnala ca acest mecanism este unul din numerosii #actori care contribuie la aparitia unei slabiri a memoriei sau unei de#iciente a amintirii. Bidlocher vedea re#ularea ca #iind o #alsa uitare , selectiva, intentionata, care nu elimina a#ectul si nu este de#initiva. 24.)efu& al realitatii. Acest mecanism de aparare reprezinta actiunea de a re#uza realitatea unei perceptii resemtite ca periculoasa sau dureroasa pentru eu. ;ensul acestui mecanism este cel al operatiei intrapsihice de re#uz sau tagaduire , care mai mult decat o simpla negare este o atitudine de re#uzare categorica a#lata in legatura cu o perceptie dezagreabila a realitatii e&terioare. 25.)e#resia constituie o revenire mai mult sau mai putin organizata si tranzitorie% la moduri de e&presie anterioare gandirii , la conduitele sau relatiile obiectuale in #ata unui pericol intern sau e&tern susceptibil de a provoca un e&ces de angoasa sau de #rustare.Pe versantul psihic, in timp ce #ortele de maturizare si adaptare tind sa sporeasca e#icienta #unctiilor eului #idele realitatii , apararile impotriva neplacerii actioneaza in sens contrar si la randul lor altereaza #unctiile eului. 8egresiile pot #i,,benigne , cele puse in slu.ba eului si ,,maligne cele de pe versantul patologic. 26.)etra#erea apatica este o detasare cu rol de protectie, compusa din indi#erenta a#ectiva , din restrictie in relatiile sociale si activitati e&terioare si din supunere pasiva in #ata evenimentelor , care permite unei persoane sa suporte o situatie #oarte di#icila. Personalitatea schizoida reprezentata printr%un mod general de indi#erenta la relatiile sociale si de restrictie a registrului a#ectiv este #oarte apropiata de retragerea apatica , di#erenta #iind #aptul ca prima este permanenta in timp ce retragerea apatica asemeni celorlalte mecanisme de aparare apare doar in anumite circumstante , perturband activitatea . antzer remarca in ())( ca probabilitatea aparitiei acestui mecanism poate #i conditionata de o serie de #actori a e&perientei anterioare iar individul in retragerea apatica cauta sa se prote.eze reducandu%si interactiunile cu mediul incon.urator. 27.*u+limarea are la Freud doua sensuri6 %dese&ualizarea unei pulsiuni avand drept tinta o persoana care ar putea #i dorita se&ual.0rans#ormata in tandrete sau in prietenie , pulsiunea isi schimba scopul , dar obiectul ramane acelasi. %derivare a energiei unei pulsiuni se&uale sau agresive inspre activitati valorizate social.Pulsiunea se deturneaza atunci de la obiectul si scopul sau ( erotic sau agresiv! primitiv, #ara a #i insa re#ulata. A. Freud citeaza sublimarea imediat dupa lista celor noua aparari clasice si semnaleaza ca aceasta apartine mai mult normalitatii decat nevrozei. Mai tarziu revine , considerand ca este un mecanism de aparare deoarece se constata o scadere a placerii in raport cu aceea pe care ar #i provocat%o satis#acerea instinctelor. 2'.,ransformarea in contrariu este un mecanism in care pulsiunea con#lictuala este nu numai re#ulata ci si inlocuita printr%o pulsiune contrara. Pentru a desemna acest mecanism de aparare , au #ost utilizate trei sinonime6 %,,rasturnarea in contrariu 5 ( ()(*a A ()/1! apartinand lui Freud, %trans#ormarea in contrariu ( ()=/ A ())=!, %modi#icarea in contrariu ( ()=/ A ())=! . Eltimele doua interpretari apartin Anei Freud.

'n ,,Pulsiuni si destine ale pulsiunilor 5 ( ()(*a A ()/1 ! Freud mentioneaza perechile sadism% masochism si vo4eurism e&hibitionism,prin care ilustreaza trecerea de la activitate la pasivitate, precum si trans#ormarea iubirii in ura. $aplanche si Pontolis (()/<! sustin ca obiectul pulsiunii se poate si el modi#ica, trecand de la propria persoana la celalalt , iar trecerea de la activitate la pasivitate se poate #ace si in sens invers. 29. -morul consta in prezentarea unei situatii traite ca traumatizante ast#el incat sa #ie relie#ate aspectele ei placute , ironice, insolite. Numai in acest caz ,(umor aplicat siesi ! , umorul poate #i considerat un mecanism de aparare. "&plicarea acestui mecanism de Freud6 "ul re#uza sa se lase coplesit de o realitate neplacuta si lanseaza lumii e&terioare un #el de s#idare. "l dovedeste ast#el ca situatiile traumatizante ii provoaca placere.. Ast#el, prin trium#ul narcisismului , eul isi a#irma invincibilitatea #ara a abandona terenul sanatatii psihice acest #apt di#erentiind umorul de omnipotenta psihotica. e asta data si supraeul o#era spri.in , aici pierzandu%si rolul obisnuit de .udecator sever. Pe langa mecanismele speci#ice de aparare,individul mai poseda si mecanisme de aparare sociala,care%i permit adaptarea in societate. Apararile sociale sunt de trei categorii6 %luarile de distanta prin atacuri,intimidari,evitari %imobilizarile care sunt bloca.e de tip inhibitie %retragerile%apropierile%supunerea ,.usti#icarile sau seductia . Acestea satis#ac principalele nevoi ale "u%lui social6participarea,relatii positive de di#erite #eluri cu parteneri sociali din acelasi grup,securitatea si valorizarea personala in mediul grupal,consideratie sociala."&emple de ast#el de mecanisme pot #i6 %,,sistemele de securitate descrise de Cardiner in ()2<%ansamblul conduitelor utilizate de indivizii aceleiasi societati pentru a in#unda pericole si #rustrari % #orme socializate ale apararilor interne (Mucchielli()1(!6distractiile,ecologismul si to&ico%maniile %apararile transpersonale%permit "u%lui sa se prote.eze manipuland relatiile cu lumea. 'n conceptia lui $ang,o aparare transpersonala este boala psihica si atitudinile nevrotice descrise de Dorne4 ?.Mucchielli care se e&prima sub #orma unor modalitati de relatie cu celalalt6apropierea e&trema de celalalt,tentative de a%i castiga admiratia sau separatia. Mecanismele de aparare grupale au stransa legatura cu an&ietatea grupului (Anzieu si ?aaes! ,ideologia acestuia (8oussillon! avand #unctii de aparare ca prote.area identitatii grupului contra distorsiunilor istorice si politice,eliminarea incertitudinii inlocuind perceptia #aptelor istorice contradictorii,asigurarea con#ortului grupului evitand #aptele nelinistitoare,.usti#icandu%' viziunea avuta despre lume si #iltrand cele doua tipuri de valori6binele si raul. Mergand mai departe,Mucchieli demonstreza ca ideologia acopera unele mecanisme de aparare clasice6re#ularea,proiectia ,anularea,sublimarea. Mecanismele de aparare erau considerate de -ibring ".modalitati de organizare a tensiunilor de catre "u,cu #unctia de a distruge progresiv tensiunea schimband conditiile interne care ii dau nastere."l a introdus conceptul de eliberare (()<=! evidentiind #amiliarizarea cu o situatie an&iogena sau desprinderea libido%ului $agache sustine si el conceptul de eliberare in ce priveste elementele caracteristice ale eliberarii6 %recunoasterea ,considerate de subiect ca esentiala, a dorintelor sale si a apararilor #antasmatice %rolul important .ucat de constiinta,care,#ara sa #ie e&clusiv este determinant %ridicarea apararilor precizand ca acestea #ac apel la inteligenta in sensul in care aceasta este de#inita ca o capacitate de acomodare la situatii noi. Cunoasterea mecanismelor de aparare este #oarte importanta pentru ca pe langa o mai buna intelegere a #unctionarii psihicului permite si o serie de aplicatii in practica clinica unde servesc drept indicatori ai #unctionarii psihicului la pacientii in curs de psihoterapie sau ca indici diagnostici si de evolutie in cazul tulburarilor psihopatologice. easemenea utilizarea mecanismelor de aparare a devenit curenta in domenii ca preventia si educatia sanitara,medicina tulburarilor #izice sau selectia pro#esionala,a aparut necesitatea studierii ontogenezei si evolutiei in cursul ciclului de viata a mecanismelor de aparare.