Sunteți pe pagina 1din 28

Suport curs gaterist la taiat busteni

1. GENERALITATI TEHNOLOGIA FABRICARII CHERESTELEI


1.1. Terminologie Prin "cherestea" se nelege materialul lemnos, ferstruit n direcie longitudinal, avnd fetele paralele, ce se executa prin debitarea buteni lor la gatere, ferstraiepanglic si ferstraie circulare. a o pies de cherestea se deosebesc urmtoarele elemente geometrice !fig. "#$ - faa este suprafaa lat, longitudinal a piesei de cherestea, si deosebim fata exterioar %, care este mai ndeprtat de inima buteanului si fata interioar 2 care este mai apropiat de inima buteanului & - cantul 3 este suprafaa ngust longitudinal a piesei de cherestea tivita, sau suprafaa ngust longitudinala teit a unei piese de cherestea netivit & - captul 4 este seciunea transversala locali'ata la extremitile unei piese de cherestea & - muchia 5 este linia de intersecie a doua suprafee nvecinate & - grosimea g a unei piese de cherestea este distanta dintre fetele unei piese de cherestea, msurat perpendicular pe acestea si se exprima n mm & - limea b a unei piese de cherestea repre'int distanta ntre cele doua canturi, si se exprima n cm & - lungimea l este distanta dintre capetele unei piese de cherestea, socotit convenional paralela cu axa longitudinal a piesei, si se exprima n m cu o 'ecimal.

Fig. 1. Elementele geometrice ale unei piese de cherestea (

)up locul ocupat n butean si modul de debitare, se deosebesc urmtoarele feluri de cherestea !fig. (# $ - piese debitate radial, cnd urmele inelelor anuale taie fata interioar sub unghiuri cuprinse ntre *+ si ,+- !fig. ( a#. - piese debitate semiradial, cnd unghiul fetelor cu inelele anuale este cuprins ntre ./ si ,+!fig. (, b# & - piese debitate tangenial, cnd planul fetelor este tangent cu conturul inelelor anuale sau face cu acestea unghiuri cuprinse ntre + si ./- !fig. (, c).

Fig. 2. Denumirea cherestelei dup poziia ocupat in bu tean si modul de debitare. )up po'iia pieselor de cherestea n seciunea transversale a buteanului n special scndurile si dulapii mai poart urmtoarele denumiri !fig. 0.# $ - scnduri !dulapi# de inim, care cuprind "inima" si mduva lemnului n aceeai pies, ale crei fete sunt paralele si simetrice eu planul axei longitudinale a buteanului 1 !fig. 0, a) & - scnduri !dulapi# cu inima despicat sau scnduri centrale, ale c ror fete interioare coincid cu planul axial al buteanului 2 !fig. 0, b) & - scnduri laterale, obinute din poriunea cuprins ntre piesele centrale si lturoaie 3 !fig. 0, c). Piesele de acest fel, alctuiesc ma1oritatea cantitii de cherestea produs prin debitarea butenilor la gater. a b c

Fig. 3. !oziia sc"ndurilor sau dulapilor in seciunea trans#ersala a bu tenilor debitai )up gradul de prelucrare a pieselor de cherestea se poate deosebi !fig. ..# $ - cherestea tivit, cnd piesele obinute au canturile tiate de ferstru pe toat lungimea lor !fig. ., a# & - cherestea semi-tivit, cu unul din canturi tiat la ferstru, rmnnd rotund !fig. ., c# & - cherestea netivit, cu canturi rotunde, sau tiate de ferstru pe mai puin de 1umtate din lungimea pieselor !fig. ., b) . a b c

Fig..4. Denumirea cherestelei dup gradul de prelucrare 1.2. Dimensiunile cheres elei )imensiunile cherestelei sunt reglementate prin standardele de stat a cror aplicare este obligatorie. a cererea beneficiarilor, pentru satisfacerea unor necesitai obiective si cu acordul productorului se pot produce si livra piese de cherestea cu alte dimensiuni dect cele prev'ute n standarde avnd costul ma1orat cu un anumit procent, conform reglementrilor productorului. 2n producia de cherestea se disting doua feluri de dimensiuni ale cherestelei $ - dimensiunile nominale ale cherestelei sunt cele prev'ute in standarde, indiferent de imperfeciunea tierii, sau de gradul de umiditate a lemnului. 2n ba'a acestor dimensiuni nominale, se efectuea' calculele tehnico-economice n producia de cherestea, se lansea' comen'ile si se efectuea' cuba1ul cherestelei & - dimensiunile reale ale cherestelei sunt dimensiunile efective ale unei piese de cherestea, msurat la o umiditate oarecare. )imensiunile cherestelei indicate n standardele de stat corespund strii lemnului cu o umiditate de "/3. Piesele de cherestea se debitea' din butean !care are o umiditate mare#, cu supradimensiuni pentru contragere, care adugate la dimensiunile nominale constituie dimensiunile reale ale cherestelei n momentul debitrii. 4elaia ntre cele doua feluri de dimensiuni este deci$ D n 5 D r $ s % a& n care $ D n este dimensiunea nominala a cherestelei& D r - dimensiunea reala a cherestelei& s - supradimensiunea pentru contragere& a 6 abaterea limita, reglementat prin standarde.

2n tabelele ".", ".(, ".0, ".. se dau dimensiunile principalelor sortimente de cherestea, abaterile limita si supramsurile, grupate pe cele doua mari grupe de specii lemnoase din tara noastr, rinoase si foioase. emnul este un material higroscopic, schimbndu-si dimensiunile sub influenta umiditii, fenomen denumit n practic "1ocul lemnului". 7ariaia dimensiunilor lemnului are loc numai de la starea anhidra pana la punctul de saturaie al fibrei, datorit apei sub forma moleculara ce se depo'itea' n pereii celulari, ntre micele, ndeprtndu-le din ce in ce mai mult nct dimensiunile exterioare ale lemnului se mresc ducnd la umflarea lemnului. 2n sens contrar, prin uscarea lemnului, apa din pereii celulei eliminndu-se prin evaporare conduce la contragerea lemnului, respectiv la reducerea dimensiunilor exterioare ale lemnului. Dimensiuni nomin!le !le cheres elei "e r#$ino!se 'abelul 1. GroDenumirea sortimentelor 8cnduri simi in mm nguste "( "9 (. (9 09 .9 /9 ,9 %/ "( "9 (. (9 09 .9 /9 ,9 %/ *, ,....."/ Limi n cm late Lungimi n m scurte lungi

",:..0+ ",+.....(,%/ 0,+.....,,+

)ulapi

%:.."/

",:..0+ ",+.....(,%/ 0,+ :.. ,,+

8cnduri si dulapi

<ipci

4igle

9:.."/ ",:..0+ ;u trepte de limi din cm n cm (. "9& 09& .9 (.& 09& .9 (9& .9& /9 09 & /9 & ,9 & %/ .9& ,9& %/& *, /9& %/ ,9 %/ *,

;u trepte de lungimi din +,(/ n din +,/ n +,(/ m +,/ m ",+... (,%/ 0,+... ,,+ din +,(/ n din +,/ n +,(/ m +,/ m ",+:..(,%/ din +,(/ n +,(/ m 0,+:..,,+ din +,/ n +,/ m

A%! erile limi ! &! ! "e "imensiunile nomin!le !le sor imen elor "in cheres e! "e r#$ino!se 'abelul 2.

Dimensiunea =rosimea

Specificaia a "( > & "9 & (. mm 8s&&09 "9 && .9 (. &mm a (9 /9 mm a ,9 & %/ & *, mm de la ,:.."/ cm de la ,:..0+ cm toate lungimile

Abatere limita ? " mm ? ",/ mm ? ( mm ? ( mm ? 0 mm ? .+ mm

imea ungimea

;ontragerea si umflarea lemnului se exprima prin coeficieni liniari sau volumetrici, exprimai n milimetri sau n procente, fiind direct proporionali cu dimensiunile si umiditatea lemnului. Dimensiunile nomin!le !le cheres elei "e &oio!se 'abelul 3. Denumirea sortimentelor
8cnduri tivite netivite tivii )ulapi =rin'i netivii si semitivii tivite

Grosimi (n mm
(/& 0(& .+ (/& 0(& .+ /+& ,+& %+& 9+& *+ /+& ,+$ %+& 9+& *+ "(+ "/+ (++ (/+ 0++

Limi (n cm

Lungimi (n m

de la , cm n sus +,./...+,*/ din / n / cm de la 9 cm n sus ",+....,+ din "+ n "+ cm de la 9 cm n sus de la "/ cm n sus de la "+ cm n sus "(& "/& (+& (/ "/& (+& (/& 0+ (+& (/& 0+ (/& 0+ 0+ 09& .9& /9 ,9& %9 /9& ,9& %9 09 +,(...+,. m din / n / cm +,,...+,*/ din / n / cm +,9...",/ din "+ n "+ cm ",9....,+ din "+ 2n "+ cm ",9....,+ din "+ n "+ cm

@ri'e pentru piese de parchet @ri'e pentru fri'uri de perete @ri'e pentru perva'uri

(+& (/ (+& (/ (/

A%! erile limi ! &!'# "e "imensiunile nomin!le l! sor imen ele "in cheres e! "e &oio!se 'abelul 4. Denumirea =rosimea imea ungimea Specificaii la grosimi de (/ cm la celelalte grosimi n toate ca'urile n toate ca'urile Abaterea limita ? " mm ? ( mm A . mm - / mm A (+ mm - (+ mm

grosimea limea lungimea

la fri'e la fri'e la fri'e

A " mm A ( mm A "+ mm

emnul fiind un material ani'otrop, contragerea si umflarea liniar varia' dup direcia fibrelor si po'iia inelelor anuale. Bstfel, exista contragerea si umflarea longitudinale !paralel cu fibrele#, radial si tangenial !fa de inelele anuale#. 4aportul ntre contragerea si umflarea longitudinal, radial si tangenial, este n general un raport de " la "+ si (+. 2n practica prelucrrii butenilor in cherestea, contragerea si umflarea longitudinal se negli1ea', fiind foarte mica, iar umflarea si contragerea radial si tangenial neputnd fi delimitate exact, se exprima cu aceleai valori care in funcie de dimensiunile nominale ale cherestelei se refera la umiditatea de referin de "/3, iar butenii debitai cu o umiditate de peste /+3, sunt date in tabelul /. Su(r!"imensiuni (en ru con r!gere l! cheres e!u! "e r#$ino!se si &oio!se) !*+n" umi"i ! e! ini'i!l# "e (es e ,-.) i!r umi"i ! e! "e re&erin'# "e 2-. l! lemnul "e r#$ino!se si "e 1,. l! lemnul "e &oio!se 'abelul 5. Supradimensiuni la cheresteaua de rinoase
Supradimensiunea pentru contragere mm

Dimensiunea nominal a cherestelei mm

Dimensiunea real a cherestelei mm

Dimensiunea nominal a cherestelei mm

Supradimensiuni la cheresteaua de foioase

Supradimen- Dimensiunea siunea pentru real a contragere cherestelei mm mm

"( "9 (. (9 09 .9 /9 ,9 %/ *, "++ "(+ "/+ "9+ (++ ((+ (/+ (9+ 0++

+.. +,, +,* ",+ ".0 ",, ",* (," (,0 0,+ 0." 0,, .,0 /.+ /,, ,," ,,* %,. %,*

"(,. "9,, (.,* (*,+ 0*,0 .*,, /*.* %+," %%,0 **,+ "+0," "(0., "/.,0 "9/,+ (+/,, ((,," (/,,* (9%,. 0+%,*

(/ 0( .+ /+ ,+ %+ 9+ *+ "++ "(+ ".+ "/+ "%+ (++ ((+ (.+ (/+ (9+ 0++

",9 (," (,% 0,( 0,9 ... /,+ /,, ,,( %,( 9,. *,+ "+,( "",* "0,+ ".,( ".,* ",,/ "%,9

(,,9 0.," .(,% /0,( ,0,9 %.,. 9/,+ */,, "+,,( "(%,( ".9,. "/*,+ "9+,( ("",* 1(00,+ (/.,( (,.,* (*,,/ 0"%,9

Pentru a obine deci un dulap de rinoase eu limea nominal de ((+ mm la umiditatea de referin de (+3, n momentul debitrii lui in gater sau ferstru circular, trebuie sa se asigure o supradimensiune pentru contragere de ,," mm. )eci, piesa trebuie sa aib in momentul debitrii o lime de ((,," mm. )e asemenea, pentru a obine o scindur de foioase de (/ mm, la umiditatea de referin de "/ 3 in timpul debitrii ei in gater, trebuie s i se asigure o supradimensiune de ",9 mm, deci trebuie s aib in momentul tierii o grosime de (,,9 mm.

2. /ROCES0L TEHNOLOGIC 1N DE/O2IT0L DE B0STENI


Cehnologiile de exploatare a lemnului n pdure, concepute si aplicate pn la sfritul secolului trecut, utili'nd mi1loacele de munc tradiionale, cu un grad redus de mecani'are, prevedeau n totalitate sau parial, executarea operaiilor, transformarea lemnului rotund n sortimente cu destinaie precis $ lemn de derula1, furnire, buteni de gater, lemn subire, lemn despicat n cuprinsul parchetelor, la locul de doborre a arborilor sau la marginea parchetelor, lng instalaiile de transport. )in aceste depo'ite sortimentele de lemn rotund sau despicat, re'ultate prin operaiile de secionare si despicare a arborilor, erau ncrcate in mi1loacele de transport si expediate direct la beneficiari sau n ,,)epo'itele finale", amplasate de regul n staiile de cale ferat normal, a cror funcionalitate era numai de a tran'ita produsele, expediindu-le apoi beneficiarilor. 2n depo'itele finale, nu se executau ,,transformri" ci numai operaii de descrcare, manipulare, stivuire si ncrcare n vagoane de cale ferat normal. 2n ultimul deceniu, progresul tehnic si tehnologic, a contribuit substanial la raionali'area procesului de producie din exploatrile forestiere, influennd favorabil gradul de valorificare a lemnului si productivitatea muncii. Decesitatea diminurii volumului mare de munc din pdure a impus adoptarea unor tehnologii de exploatare n amplasamente din afara pdurii, de'voltndu-se astfel concepia de preindustriali'are centrali'at a lemnului rotund. Cransformarea unor operaii tehnologice, din parchetele de exploatare, n anumite spatii amplasate si amena1ate corespun'tor cerinelor de sortare a mesei lemnoase, are ca obiectiv creterea gradului de valorificare a lemnului n condiii de munc si de viat mult mbuntite fa de cele din pdure, inclusiv creterea substanial a productivitii muncii. Bceste amplasamente, n care se concentrea' un important volum de lemn brut si n care se execut o multitudine de operaii de transformare, ca $ secionare, sortare, stivuire, ncrcri si descrcri, au denumirea de Ecentre de sortare si preindustriali'are a lemnuluiE. 2n aceste centre, amplasate n condiii geografice favorabile, n incinta fabricilor de cherestea sau n lipsa acestora n apropierea unor staii de cale ferat, dotate cu utila1e tehnologice speciali'ate pentru fasonarea, sortarea si preindustriali'area masei lemnoase, transportate din exploatrile forestiere, se execut transformarea acesteia n produse si sortimente necesare industriei de prelucrare a lemnului si livrarea lor la beneficiarii finali.

Fateria prim, ce sosete la aceste fabrici, este sub forma de lemn rotund brut, care supus operaiilor de transformare prin secionare, despicare si sortare n centrul de sortare si preindustriali'are, duce la obinerea sortimentelor de lemn rotund si despicat, necesare fabricii de cherestea, a sortimentelor de lemn rotund pentru fabricile de placa1, furnir, a fabricilor de PB , P@ si tanani, amplasate n alte localiti, precum si sortimente de lemn necesare altor sectoare industriale inclusiv lemnul pentru combustibil. a fabricile de cherestea care sunt amplasate la o distant mai mare de exploatrile forestiere, si care nu au n cadrul lor un centru de sortare si preindustriali'are a lemnului, primesc materia prima, sub forma de buteni de gater, iar depo'itul lor de buteni are funcia de a pregti butenii pentru debitare, efectundu-se operaiile de rete'are, sortare, distribuire si stocare n funcie de diverse criterii specifice fabricilor de cherestea. 8i la aceste fabrici re'ult inevitabil si alte sortimente de lemn rotund, necorespun'tor produciei de cherestea si care prin despicare se transforma n lemn despicat ce urmea' a fi livrat fabricilor de plci, sau n lemn inferior pentru combustibil. 8ortimentele de lemn rotund si despicat ce re'ult n centrele de sortare si preindustriali'are a lemnului sunt date n tabelul ,. Sor imen e "e lemn ro un" si "es(ic! ce re3ul # 4n cen rele "e sor !re si (rein"us ri!li3!re ! lemnului 'abelul ). Caracteristici dimensionale Specia Sortimentul Diametrul, in Lungimea Simbol minim ma i minima in m emn brut Du se limitea' G Fanele si pr1ini . "" (,++ G emn pentru mina ". (. ",(/ G Huteni de re'onant 0. G (,++ 48 Huteni pentru lemn de !inoase 0" G (,++ ;7 claviatur Huteni pentru cherestea ". G 0,++ ; emn pentru celulo' "+ (+ ",++ ;el ;oa1 G G G ;1 emn de foc / "/ ",++ G emn brut rotund Du se limitea' Huteni pentru furnire .+ G (,,+ @e Huteni pentru derula1 (/ G ",.+ @t Huteni pentru cherestea ", G 0,++ ; emn pentru construcii * "9 ",++ G "oioase emn rotund si despicat pentru$ celulo' % (/ ",++ G PB si P@ I / (. ",++ * )oage * ", +,/+ * ;oa1 G G G G emn de foc / "/ ",++ G Prin desfurarea procesului tehnologic din depo'itul de buteni, a unei fabrici de cherestea, se urmrete asigurarea n bune condiii a primirii, conservrii si pregtirii butenilor, n vederea prelucrrii lor n cherestea. Principalele operaiuni ale procesului tehnologic sunt $ - descrcarea lemnului rotund din mi1loacele de transport & *

- recepia cantitativ si calitativ a materiei prime & - rete'area si secionarea lemnului rotund n buteni de gater si alte sortimente de lemn rotund & - sortarea si distribuirea butenilor de gater n depo'itul de buteni sortai & - manipularea, spintecarea, sortarea, stocarea si expediia sortimentului de lemn rotund sau despicat, re'ultat n paralel cu butenii de gater, prin transformarea lemnului rotund in centrul de sortare si preindustriali'are a lemnului, din cadrul depo'itului.

5. RECE/TIA CANTITATI6A SI CALITATI6A A 7ATERIEI /RI7E


2mediat dup descrcarea din mi1loacele de transport a materiei prime, fie c ea a sosit sub forma de lemn rotund sau buteni de gater, are loc recepia cantitativ si calitativ. 4ecepia cantitativ se face prin confruntarea cantitilor !numr de piese, diametre, lungimi si volume# nscrise din avi'ul de expediie al furni'orului care nsoete documentele de transport eu cantitile reale constatate. 2n ca'ul cnd sunt diferene ntre cantitile avi'ate si cantitile recepionate, ntregul camion sau vagon se pune la dispo'iia furni'orului si se ncheie un proces verbal cu un delegatul neutru, sau se reglementea' diferenele cu delegatul furni'orului, si n ba'a cantitilor recepionate se efectuea' plata ctre furni'or. 4ecepia calitativ se face vi'ual, lemnul rotund sau butenii de gater trebuie s nu pre'inte anomalii sau defecte care sa depeasc pe cele admise de standarde. Piesele care nu corespund condiiilor de calitate se pun la dispo'iia furni'orului si cu acordul acestuia, piesele necorespun'toare calitativ pot fi remanipulate si prelucrate de beneficiar, decontarea facondu-se in funcie de adevrata calitate a butenilor. 8tabilirea volumului lemnului rotund sau a butenilor de gater se face n funcie de diametrul si lungimea lor. Fsurarea acestor dimensiuni se face la fiecare pies n parte, utili'nd clupa forestier pentru msurarea diametrelor si ruleta gradat sau metrul pentru msurarea lungimilor. )iametrul se msoar cu clupa forestier , la 1umtatea lungimii piesei, ntr-un loc fr defecte, mrimea lui fiind media a doua diametre perpendiculare msurate n aceeai seciune transversal . ;nd lemnul este cu coa1 , dup citirea diametrului pe clup , se scade grosimea co1ii. Frimea diametrelor msurate se exprima n centimetri ntregi, rotun1irile f cndu-se in minus pentru fraciuni pn la +,/ cm inclusiv, si n plus pentru fraciuni de peste +,/ cm. ungimea se msoar ntre capetele piesei pe poriunea cea mai scurt. 7aloarea lungimilor msurate se exprima n metri cu o 'ecimal, din +," n +," m, rotun1irile f cndu-se ntotdeauna la decimetrul acoperit !ultimul decimetru ntreg#. 7olumul + se calculea' pentru fiecare pies n parte pe ba'a diametrului si lungimii si se exprima n m 0 eu trei 'ecimale, cu a1utorul formulei$

n care $

+ =

d (
.

"+

$ d este diametrul mediu m surat la mi1locul lungimii piesei fr coa1 , n m & $ , 6 lungimea nominala a lemnului rotund, in m. 2n practica, cuba1ul lemnului rotund sau a butenilor de gater se face cu a1utorul tabelelor de cuba1 care indic volumul n funcie de diametru si lungime. Pentru lemnul rotund eu putregai la inim sau la exterior, volumul lemnului atacat se calculea' si se scade din volumul total.

8. /ROCES0L TEHNOLOGIC LA O FABRICA DE CHERESTEA DE FOIOASE DOTATA C0 FERASTRAIE9/ANGLICA 2n ca'ul unei fabrici de cherestea care are ca utila1 de ba' fer str ul-panglic pentru buteni, nu mai este necesar operaiunea de sortare a butenilor. 2n acest ca' funcia depo'itului de buteni se re'um la aceea de depo'itare si conservare. 8oluia optim este ca depo'itul sa fie deservit de poduri rulante sau ifroane cu care sa se execute toate operaiile, respectiv desc rcarea butenilor din mi1loacele de transport, depo'itarea si alimentarea halei de fabricaie. 7agoanele ;.@. !fig. /# ncrcate eu buteni se garea' pe liniile de gara1 1. )esc rcarea lor se face cu podurile rulante 2 ce circula pe c ile de rulare 5 , sau cu un ifron. emnul rotund este depus pe rampele 3 si 4 unde are loc recepia si eventuala secionare si rete'are eu a1utorul ferstraielor electrice cu lan. )e aici butenii sunt transportai pe platformele betonate ) si stivuii la mari nlimi cu podurile rulante. Pentru a fi transportai n hala de fabricaie, butenii sunt preluai din nou de podurile rulante si depui pe transportorul cu lan %. Hutenii, n deplasarea lor spre hal sunt trecui prin instalaia de detectare a metalelor - si prin colierele de splare ..

""

Jala de prelucrare

Fig. 5. /chema procesului tehnologic din depozitul de bu teni al unei 0abrici de cherestea de 0oioase& echipat eu 0erstraie$panglic.

,. HALA DE FABRICATIE
,.1. Gener!li #'i Prin debitarea butenilor n cherestea se urm rete valorificarea optim a 'onelor de calitate ale lemnului rotund, obinerea unor randamente cantitative si calitative maxime si totodat reali'area sortimentelor de cherestea n specificaia dimensional cerut prin comen'i. ;alitatea lemnului varia' de la butean la butean, ct si n cadrul ace luiai butean n funcie de po'iia lemnului n cadrul seciunii transversale. )intre defectele mai importante care determina calitatea lemnului la buteni de gater enumerm $ nodurile, inima lemnului, putregaiul, crpturile, coloraiile, fibra rsucita, curbura etc. 2n seciunea transversal defectele mai importante ale lemnului se grupea' astfel$ - n 'ona central , n 1urul axei longitudinale, apar $ mduva lemnului, inima propriu-'is , putregaiul de inima, crpturile interioare, care n general deprecia' calitatea lemnului & - n 'ona exterioar, la periferia lemnului, apar curent crpturile exterioare, nodurile, coloraii provenite din depo'itare, putregaiul de exterior, fibra rsucit , defecte care de asemenea deprecia' calitatea lemnului. )in aceste 'one, cea central si 'ona exterioar nu se obine de regul cherestea de calitate superioar. ntre aceste doua 'one, respectiv 'ona de mi1loc msurat pe ra'a buteanului, respectiv treimea mi1locie, constituie 'ona cu cea mai buna structura a lemnului n care defectele naturale au o frecvent minim. "(

,.2. Sis eme "e "e%i !re ! %u$ enilor a debitarea butenilor n cherestea se utili'ea' diverse sisteme si anume $ - Debitare pe plin !fig. ,, a#, cea mai frecventa, se face printr-o singur trecere a butenilor prin gater sau printr-o singur prindere a buteanului in fer strul-panglic de capt, obinndu-se n urma debitrii numai piese de cherestea tivit .

0 Fig. ). /isteme de debitare a bu tenilor.

"0

8istemul asigur o productivitate maxim la utila1ele de ba', ferstrul-panglic sau gaterul, dar necesit operaii ulterioare pentru prelucrarea cherestelei netivite la ferstraiele circulare. )ebitarea pe plin nu valorific raional 'onele de calitate a butenilor si din aceast cau' se practic n ca'ul butenilor inferiori calitativi sau cu diametre mici. - Debitarea pe prisme !fig. ,, b) const n trecerea buteanului de dou ori prin gater $ la prima trecere, tierea nainte, se obine din 'ona central a buteanului o grind cu doua fee plane !prism # si piese de cherestea netivite din flancurile buteanului. Prisma re'ultat se trece din nou prin gater, obinndu-se din debitarea ei n ma1oritate piese de cherestea tivite, si numai din flancurile prismei piese, de cherestea netivite. 2n ca'ul debit rii butenilor la fer str ul-panglic de cap t, acest sistem de debitare se obine prin dou prinderi !grifri# ale buteanului pe crucior. a prima prindere, prin debitare, se obine prisma si piesele de cherestea netivite iar la a doua prindere se reali'ea' debitarea prismei n piese de cherestea. 8istemul duce la o productivitate mai sc'ut, re'ultat al trecerii ace luiai butean de dou ori, prin acelai gater sau prin dou gatere amplasate decalat, dar asigur o valorificare raional si optim a 'onelor de calitate a butenilor. Bcest sistem se utili'ea' la debitarea butenilor de calitate superioar . - Debitarea nordica !fig. ,, c# este o variant a debit rii pe prisme si se utili'ea' numai n ca'ul debit rii butenilor de r inoase n cherestea. a prima trecere a butenilor prin gater se urm rete obinerea numai a prismei centrale, flancurile buteanului r mnnd nedebitate, sub forma de calote. a a doua trecere a buteanului, din 'ona descoperit a prismei se urm rete obinerea de piese de cherestea tivit, a cror l ime este egal cu grosimea prismei, flancurile prismei r mnnd nedebitate sub forma de calote. Prin folosirea acestui sistem, se renun la obinerea de piese de cherestea din flancurile butenilor sau a prismei, piese de cherestea 2n general slabe calitativ si avnd dimensiuni inferioare, lungimi sub cele normale, si l imi nguste. 2n schimb, piesele de cherestea obinute din debitarea butenilor dintr-o singur grup de sortare au o singur lungime, egal cu lungimea butenilor, si o singur l ime egal cu grosimea prismei, care face posibil mecani'area operaiilor de sortare si stivuire a cherestelei. ;alotele rmase din debitare, se valorific integral, drept materie prima n producia de celulo'. ivrarea acestor calote ctre fabricile de celulo' se poate face sub forma n care re'ult n hala de fabricaie, dar se pot livra sub forma de toc tur , n care ca' se prelucrea' n toc toare. Bcest sistem de debitare a fost generat de faptul c producia de celulo' atrage cantiti sporite de lemn de r inoase si ca atare n producia de cherestea se urm rete obinerea numai de piese de cherestea superioare din punct de vedere calitativ si dimensional, restul valorificndu-se in producia de celulo'. 8e nelege c , urmare unui randament mai sc'ut, n fabricile de cherestea se va debita o cantitate sporit de buteni, pentru a se obine aceeai cantitate de cherestea ca n ca'ul utili'rii sistemului de debitare pe prisme. )ebitarea nordic asigur reali'area unor productiviti mari, urmare neprelucrrii cherestelei la ferstraiele circulare, ct si simpli ficrii operaiunilor de sortare a cherestelei. - Debitarea pe sferturi !fig.,, d) se utili'ea' n ca'ul cnd se urm rete a se obine prin debitare un procent maxim de piese de cherestea radiale, n acest sistem, buteanul pentru cherestea se trece de apte ori prin gater. 2n prima trecere buteanul este spintecat n dou , n a doua si a treia trecere cele dou 1um t i sunt debitate n sferturi dup care fiecare sfert de butean este debitat n piese de cherestea radiale. 8istemul conduce la o productivitate extrem de redus, si

se aplic n ca'ul butenilor de ste1ar n doage pentru butoaie ct si a butenilor de r inoase superiori calitativ, n cherestea de re'onan. - Debitarea sla#on !fig. ,, e# este o variant a debitrii pe sferturi, utili'at pentru a obine piese de cherestea radiale si semiradiale, trecnd d e doua ori buteanul prin gater. a prima trecere a buteanului prin gater, se obin din 'ona centrale a buteanului piese de cherestea radiale si semiradiale, lsnd nedebitate cele dou calote. a a doua trecere prin gater calotele suprapuse sunt debitate n piese radiale, semiradiale si tangeniale, dup cum sunt amplasate n centrul sau marginea calotelor. 2n figura ,, 0 se pre'int o variant a debitrii slavone & la prima trecere a buteanului prin gater se obin din 'ona central dou prisme si piese de cherestea debitate tangenial. a a doua trecere prin gater prismele suprapuse sunt debitate n piese de cherestea radiale, semiradiale si tangeniale. ,.5. 1n ocmire! mo"elelor "e #iere Prin ,,model de tiereE se nelege modul de ae'are si grupare a pn'elor tietoare in ramura gaterelor sau schema dup care urmea' a fi debitat un butean la ferstrul-panglic de capt. a alctuirea unui model de tiere trebuie sa se in seama de urmtorii factori principali$ - folosirea optim a 'onelor calitative ale butenilor & - reali'area pieselor de cherestea n specificaia dimensional si calitativ cerut n comen'i & - obinerea unui randament cantitativ maxim. )up po'iia pn'elor n rama gaterului, modelele de tiere pot fi $ - simetrice & cnd po'iia pn'elor fa de axa ramei gaterului !deci si fa de axa longitudinal a butenilor ce se debitea'# este simetric . ;nd inima lemnului este cuprins ntr-o singur pies din centrul modelului de tiere, atunci modelul este simetric f r so !fig. %, a#, iar cnd inima lemnului este spintecat de o pn' , astfel c ea apare pe feele pieselor centrale, sau are un model simetric eu so !fig. %, b). - asimetrice !fig. %, c#, cnd ae'area pn'elor n rama gaterului nu pre'int vreo simetrie fa de axa ramei gaterului, ca'uri de altfel destul de rare, ca de exemplu, modelul de t iere pentru debitarea butenilor de foioase n traverse. Fodelele de tiere se scriu indicndu-se pentru fiecare pn' de gater po'iia ei n rama gaterului. 8crierea modelului de tiere se face prin nota rea cifrelor ce repre'int grosimea nominal a pieselor de cherestea ce urmea' sa fie debitate, n mm, n ordinea ae' rii pn'elor n rama gaterului, ncepnd cu montantul stng al ramei gaterului, sau prin notarea numai a unei 1um t i din model, ncepnd cu piesa centrale in ca'ul modelelor de tiere simetrice. Bstfel, la debitarea pe plin a unor buteni de foioase, ca de exemplu, un model de tiere se scrie astfel $ (/& (/& .+& ,+& .+$ (/& (/ sau "K,+& (K.+$ .K(/, notare ce arat c din centrul buteanului se va obine o pies de ,+ mm, care va fi flancat de o parte si de alta de cte o pies de .+ mm si apoi de cte dou piese de (/ mm.

b
Fig. 1. 2odele de tiere

Dotarea modelelor de tiere n ca'ul debitrii pe prism se face astfel $ ,a gaterul 31 la prima t iere $ (.$ (.& .9$ (9+$ .9& (.& (. sau "K(9+& (K.9& .K(.. ,a gaterul 33& la debitarea prismei$ (.& (.& 09& .9& .9& 09& (.& (. sau (K.9& (K09& .K(.. Fodelele de tiere trebuie s acopere n ntregime seciunea transversal a buteanului ce se debitea' , respectiv l imea lui s fie mai mare dect diametrul maxim al grupei de buteni ce se debitea'. imea modelului de tiere 4& se calculea' cu formula $ A $ %g & %p'n & () & %s LmmM n care$ - Ng este suma grosimilor nominale ale pieselor de cherestea ce alc tuiesc modelul de t iere & - Np este grosimea tieturii pn'ei tietoare prin butean, egal cu grosimea pn'ei la care se adaug valoarea ceapra'ului & $ n este numrul de pn'e ce alc tuiesc modelul de tiere & $ Ns este suma supradimensiunilor pieselor de cherestea din modelul de tiere. )istana n tre doua pn'e alturate din modelul de tiere determin grosimea piesei de cherestea si ea se asigur prin montarea intre cele dou pn'e a abloanelor distaniere. )imensiunea abloanelor distaniere se face n funcie de dimensiunea nominale a piesei de cherestea, care trebuie sa se obin, la care se adaug supram sura pentru contragere a piesei respective si de dou ori mrimea ceapra'ului folosit la pn'ele t ietoare. 2n general ceapra'ul este de +,/ mm n ca'ul debitrii foioaselor si de +,% mm la r inoase. Oxecuia abloanelor distaniere trebuie f cut cu exactitate, iar pstrarea si manipularea lor sa fie fcut cu gri1 pentru a preveni deformarea lor. 2n condiiile speciilor lemnoase forestiere din ara noastr , specii de rinoase si specii de foioase, se deosebesc dou tipuri de modele de t iere, caracteristice si anume$ - modelele de tiere maximale conduc la obinerea n primul rnd a unor randamente cantitative maxime si n paralel a unor randamente cali tative mai bune, modele caracteristice debitrii speciilor de r inoase n cherestea & - modelele de tiere calitative urm resc n primul rnd obinerea de randamente calitative maxime si sunt caracteristice debitrii foioaselor n cherestea.

,.8. 7o"ele "e #iere l! "e%i !re! r#$ino!selor a. ;alculul n limii prismei maxime. Hutenii de rinoase au o form geometric tronconic destul de regulat !fig.9.# alc tuit dintr-o 'on cilindric central si dintr-o 'on conic exterioar.

Fig. -. Forma tronconic a bu tenilor si zonele componente Pona cilindric a c rei seciune este egal cu cea a captului subire al buteanului, repre'int n medie *+3 din volumul buteanului. )in prelucrarea n cherestea a acestei 'one re'ult piese a c ror lungime este egal cu lungimea buteanului n timp ce din 'ona conic re'ult piese de cherestea mai scurte eu ct sunt mai dep rtate de centrul buteanului. Hutenii de rinoase se debitea' folosind sistemul de debitare pe prism . 2n ca'ul unui model de t iere maximal, la prima trecere a buteanului prin gater, se va urm ri obinerea unei prisme maxime, a c rei suprafa s se nscrie ntr-un cerc egal cu seciunea de la captul subire al buteanului. 8uprafaa maxim a acestei prisme se determin cu formula !fig. *#$ / 5 67 x 46 sau / 5 b x h

Fig.... Dimensiunile ma8ime ale prismei ,.,. 7o"ele "e #iere l! "e%i !re! &oio!selor 8pre deosebire de debitarea butenilor de r inoase n cherestea, ce se execut n principal prin prismuire, urm rindu-se obinerea unor randamente cantitative ct mai mari, modul de debitare a lemnului de foioase, in special a fagului si a ste1arului, urm rete, n primul rnd, obinerea unor randamente calitative maxime. Pentru obinerea sortimentelor de cherestea de calitate superioar trebuie luate n considerare urmtoarele elemente $ - 'ona de calitate optim la butenii de foioase o constituie treimea

mi1locie, msurat pe ra'a buteanului & - inima propriu-'is a lemnului constituie un defect ma1or la apre cierea calitii pieselor de cherestea si prin debitare si prelucrare trebuie pe ct posibil eliminat. 2nima propriu-'is nu se accept la piesele tivite de clasa B si H acceptndu-se numai la piesele de cherestea netivite n gro simi de la %+ mm in sus & - la lemnul de fag, inima roie s ntoas nu este considerat ca un defect de structur, n schimb inima stelat care apare n piesele de cherestea sub forma de dungi de culoare nchis, constituie un defect, care declasea' piesele ntr-o clasa de calitate inferioar, in special dac pre'int si semne de descompunere. Blegerea sistemului de taiere la debitarea speciilor de foioase respectiv debitarea pe plin, pe prism sau pe sferturi !respectiv debitarea slavon #, este condiionat de clasa de calitate a butenilor precum si de specificaia dimensional si calitativ a cherestelei indicat n comen'ile primite de la beneficiari. Debitarea pe plin se utili'ea' la debitarea butenilor de foioase inferiori calitativ, de clasa H, si cnd comen'ile specific un procent de peste %+3 cherestea netivit. Fodelele de tiere se stabilesc urmrind ca din 'ona central a buten ilor s se obin dulapi n grosimi de la %+ mm n sus sau un numr im par de scnduri de (/ mm grosime. )up acoperirea 'onei inimii propriu-'ise modelul de tiere va cuprinde la buteni eu diametre mari, dulapi care s acopere 'ona cu defecte. 2n treimea mi1locie, se vor plasa piese de cherestea eu grosimile cele mai utili'ate n producQia de mobil respectiv de 0( si .+ mm iar din 'ona periferic a buteanului se va urmri obinerea de piese de cherestea de (/ mm. 2n general la butenii inferiori calitativi, dulapii din mi1locul buteanului constituie cumulat %+3 din diametrul buteanului !fig. "+#. 3nim propriu$zis 3nim ro ie Duramen alb

a Fig. 19. /chema modelelor de tiere pentru debitarea bu tenilor de 0ag pe prisme Bcoperirea modelului de tiere se face ca si n ca'ul debitrii de rinoase, cu preci'area c modelul de tiere trebuie sa fie mai mare dacit dia metrul buteanului, datorit formei neregulate a butenilor de foioase, evitndu-se astfel obinerea la debitare a unor lturoaie groase. Debitarea pe prism se aplic n ca'ul butenilor de clasa B si asigur o debitare raional valorificnd optim 'onele de calitate a butenilor. =rosimea prismei ce se obine la prima trecere a buteanului prin gater nu se determina ca la rinoase, pe principiul modelelor de tiere maximale, ci se stabilete att in funcie de diametrul buteanului cat si de diametrul mediu al inimii roii !in ca'ul debitrii fagului#.

2nima roie sntoas trebuie sa apar pe fetele descoperite ale prismei !fig. "+, a# pentru a evita situaia ca la retierea piesele centrale !fig. "+, b# sa aib pe margini duramen alb, care prin aburire sau depo'itare sa pre'inte crpturi n 'ona dintre duramen si inima roie, ca urmare a contragerilor diferite. =rosimea prismei. variabil in funcie de diametrul buteanului si al inimii roii, poate fi cuprins intre ",+ si (.+ mm si se calculea' cu formula $ ! 5 +,.0 d& LmmM in care$ - ! este grosimea prismei, n mm& - d 5 diametrul buteanului, n mm. Du se recomand debitarea prismei cu o grosime sub ",+ mm deoarece piesele tivite re'ultate prin ret ierea prismelor, a cror lime este egal cu grosimea prismei, cu l imi sub "/ cm, duc la randamente inferioare la prelucrarea n elemente pentru mobil sau alte produse finite. )e asemenea. prisma nu trebuie s dep easc grosimea de (.+ mm pentru faptul c piesele de cherestea au o lime mai mare de (. cm prin conservare pre'int o frecvent mai mare a defectelor de conservare cum ar fi bombarea si crparea. 2mediat lng prism , in 'ona de calitate a buteanului se plasea' piesele de cherestea in grosime de 0( si .+ mm. =rosimea acestor 'one : este egal cu $ : 5 +,". d& ;mm< n care d este diametrul buteanului. n mm. )in 'ona periferic a buteanului se urmrete obinerea de scnduri de (/ mm, 'on = care se exprim prin relaia $ = 5 +,"/ d& LmmM n ba'a relaiilor de mai sus, acoperirea total a modelului de tiere 4 n ca'ul debitrii pe prisma !fig. ""# se exprim cu formula $ 45=>:>!>:>=

Fig. 11. Determinarea grosimii prismei la bu tenii de 0ag si #alori0icarea zonelor de calitate Fodelul de tiere la retierea prismei va urmri ca din 'ona central s se obin un numr impar de scnduri de (/ mm, sau un dulap cu grosimea de %+ mm sau mai mare. )in 'ona de calitate se va urmri obinerea de scnduri de 0( sau .+ mm iar din 'ona periferic din partea nedescoperit a prismei se vor obine scnduri de (/ mm. )ebitarea pe prism se aplic la butenii de clasa B cu diametre cuprinse ntre 0/ si // cm, din care re'ult prisme cu grosimea de ",+ ... (.+ mm. 4estul butenilor se debitea' pe plin, deoarece nu se 1ustific debitarea lor pe prism. Debitarea pe sferturi este indicat la butenii de ste1ar de calitate superioara si cu diametre de peste 0+ cm si n ca'ul existentei unor comen'i pentru doage de ste1ar se debitea', pe sferturi sau prin sistemul de debitare slavon, o variante a debitrii pe sferturi. a debitarea pe sferturi, la prima trecere a buteanului prin gater, acesta este spintecat n dou. a a doua si a treia trecere a buteanului prin gater, 1umtile de butean sunt spintecate de asemenea n dou, re'ultnd astfel cele patru sferturi. Bpoi, fiecare sfert este debitat, pe ,,plinE la gater, in gro simi corespun'toare pentru doagele prescrise prin comen'i.

:. 0TILA;E FOLOSITE LA DEBITAREA B0STENILOR


:.1. G! erul *er ic!l =aterul vertical este cel mai vechi, mai cunoscut, mai simplu si mai robust utila1 din industria de prelucrare a butenilor n cherestea. Ol execut spintecarea n lung a butenilor sau prismelor, folosind drept scule tietoare pn'e de ferstru sub forma de ben'i metalice dinate pe una din marginile longitudinale. 2n vederea reali'rii tierii, pn'ele de ferstru sunt montate ntr-o ram, care executa o micare alternativ in plan vertical, in timp ce buteanul sau prisma executa o micare de avans ctre pn'ele de ferstru. =aterul 7ertical !fig. "(# se compune din mai multe subansambluri principale$ - Placa de ba' %, ce se fixea' pe fundaia de beton 2 a gaterului &

- Hatiul, gaterului compus din montanii 3 si traversele transversale de

legtur 4& ce se fixea' de placa de ba' & - Fecanismul de tiere compus din arborele principal /, volanii ,, bielele %, roata 19& care pun in micare alternativ de ridicare si coborre rama gaterului -& n care se montea' pn'ele tietoare .. $ Fecanismul de avans care asigur naintarea buteanului prin gater, respectiv prin pn'ele tietoare, in vederea debitrii lui, fiind compus din mecanismul propriu'is si valurile de avans superioare si inferioare 11 si 12. - )ispo'itivele de comand ale gaterului care grupea' mecanismul de pornire si oprire a gaterului "/, schimbtorul de curea ",, mecanismul de ridicare si coborre a valu-rilor superioare de avans %0, dispo-'itivul pentru reglarea avansului naintrii buteanului prin gater 14 precum si frna gaterului "%. Pentru buna funcionare a prilor n micare, gaterul este prev'ut cu o instalaie central de ungere, compus dintr-o pomp, un re'ervor de ulei si conducte care duc lubrifiantul la locurile de ungere. @ig. 12. :aterul #ertical

:.2. Fer#s r#ul9(!nglic! 8e mai numete si ferstru panglic de spintecat si este principalul utila1 folosit la producerea cherestelei !@ig. "0#. Preocuparea pentru reducerea consumului specific la debitarea butenilor de rinoase in cherestea se reflect n primul rnd n aciunea de micorare a pierderilor n rumegu. 2n acest scop, pe de o parte sunt folosite, ca urmare a creterii calitii otelurilor aliate, pn'e de gater mai subiri si pe de alt parte se utili'ea' tierea combinat a cherestelei de rinoase, n gater si ferstru-panglic de spintecat.

Fig. 13. Ferstrul panglic @erstrul-panglic pentru spintecat cherestea se compune dintr-un batiu, turnat din font, care susine doi volani amplasai n acelai plan vertical si pe care se nfoar pn'a tietoare, n timp ce volantul inferior este fix, cel superior se poate deplasa n plan vertical asigurnd astfel ntinderea corespun'toare a pn'ei. 7olanta inferioar, este acionat printr-o roat de transmisie 3 de motorul electric principal al ferstrului. Bvansul pieselor prin ferstru se face de cilindri canelai verticali %, avnd suprafaa striat , pentru a antrena astfel piesele de cherestea ce se introduc pe cant n ferstru n vederea debitrii. 7ite'a de avans este cuprins ntre / - .+ mKmin si ea se reglea' cu a1utorul volantei (. @erstrul-panglic de spintecat se poate amplasa n hala de fabricaie, i n spatele gaterului de linia 22, de la care preia dulapii de rinoase dimensionai corespun'tori n vederea spintecrii lor pe grosime. @erstrul-panglic se poate amplasa si in depo'itul de cherestea, urmnd sa spintece cheresteaua dup uscarea si condiionarea ei. :.5. De%i !re! com%in! # cu !<u orul g! erului si &er#s r#ului (!nglic# "e s(in ec! ;reterea randamentului cantitativ n producia cherestelei de ri noase a condus la elaborarea unei tehnologii mixte de debitare, utili'nd gaterul si ferstrulpanglic de spintecat.. Bcest procedeu conduce la micorarea pierderilor n rumegu ca urmare a faptului c pn'ele de la ferstrul panglic au grosimi mai mici dect acelea utili'ate de gatere. 2n aceast tehnologie la gaterul 2 buteanul se debitea' n mod obinuit pe prisma, iar la gaterul 22 prisma se debitea' n dulapi de grosimi duble, triple sau cvadruple fata de grosimea scndurii sau dulapilor ce se vor obine n final. Bceti dulapi se prelucrea' la ferstrul-panglic de spintecat amplasat n fluxul tehnologic din hala de fabricaie, obinndu-se dup tierea lor piese de cherestea n dimensiunile propuse. )ulapii produi de gaterul 22 si care urmea' sa fie prelucrai la ferstrul-panglic de spintecat trebuie astfel dimensionai n grosimi nct sa asigure dimensiunile nominale ale pieselor de cherestea ce re'ult din spintecare, supramsura corespun'toare pentru contragere, precum si sa acopere pierderea in rumegu ca urmare a spintecrii la ferstrul-panglic. =rosimea tieturii ce se reali'ea' la ferstrul-panglic de, spintecat este egal cu grosimea pn'ei, respectiv " mm, la care se adaug de doua ori ceapra'ul egal ou +,/ m deci in total (,+ mm, fat de grosimea tieturii reali 'ate la pn'ele de gater care este de ",9 A ( R +,% 5 0,( mm, de unde si o economie evident de materie prima re'ultat prin folosirea acestui sistem de debitare.

:.8. Echi(!men ul ins !l!'iilor "e "e%i !re Ochipamentul gaterului, servete pentru efectuarea propriu-'is a procesului de tiere si este constituit din pn'ele tietoare si dispo'itivele de fixare a lor n rama gaterului, respectiv biglele si abloanele distaniere. *+n,ele de gater sunt sculele tietoare ale gaterului cu care se efectuea' tierea lemnului. Ole se pre'int sub forma de ben'i avnd pe una din margi nile longitudinale dini tietori !fig. ". a#, si se fabric din otel aliat crom magne'iu, tratate termic. )imensiunile de ba' ale pn'elor de gater sunt $ - lungimea care varia' n funcie de deschiderea gaterului respectiv a nlimii ramei gaterului n care se montea' fiind cuprins ntre *++ si ((++ mm & - limea care varia' n funcie de lungimea pn'elor fiind de ",+ mm pentru pn'ele cu lungimea pn la "/++ mm si de "9+ mm pentru pn'e mai lungi & - grosimea pn'ei care este n raport direct cu lungimea pn'ei si deci cu mrimea gaterului, fiind de ",9 m pentru pn'ele cu care sunt echipate gaterele de deschidere mica, ce au pn'e de pn la " 0++ mm lungime, de ",9 ... (,+ mm la pn'ele pentru gaterele mi1locii, cu lungimi cuprinse ntre " .++ si " %++ mm si de (,+ mm la pn'ele de peste " 9++ mm cu care sunt echipate gaterele eu deschideri mari. Pn'ele de gater sunt prev'ute cu dini triunghiulari inclinati !fig. "., b) si au urmtoarele caracteristici si valori $ - nlimea dinilor h este distanta cuprins ntre linia vrfurilor si linia fundurilor dinilor & - pasul dinilor p este distanta ntre doi dini alturai & - unghiul de ae'are ?, format din linia spatelui 1si linia vrfurilor & - unghiul vrfului @, denumit si unghiul de ascuire, format din linia pieptului dintelui 2 si linia spatelui dintelui & - unghiul de dega1are A denumit si unghiul de atac, este format de perpendiculara pe linia vrfurilor si linia pieptului dinilor & - unghiul de tiere B, format de linia pieptului dintelui si linia vrfurilor.

b Fig. 14. !"nze tietoare si dantura lor

Pn'ele pentru ferstraiele-panglic de debitat buteni sunt prev'ute cu dini cu ceaf !fig. ".., c # a cror caracteristici sunt asemntoare cu cele ale dinilor triunghiulari, cu preci'area c suplimentar apare caracteristica l care exprim lungimea cefei dintelui. ;aracteristicile dinilor pn'elor de gater varia' n funcie de specia lemnoas ce se debitea' si deci vom avea pn'e de gater cu anumite caracteristici ale dinilor pentru debitarea rinoaselor cu o anumit dantur pentru debitarea foioaselor tari !fag si ste1ar# si pn'e cu o alt dantur pentru debitarea foioaselor moi. 7alorile caracteristicilor dinilor pentru fiecare specie ce se debitea' sunt date n tabelul %. C!r!c eris icile (+n3elor "e g! er 'abelul 1 Denumirea caracteristicilor -./ Caracteristicile danturii Pentru Pentru debitarea debitarea foioaselor moi rinoaselor (+-(( ",-"9 (9 - 0+ (/ - (9 G G 00 0% 0* ." "9 "( Pentru debitarea foioaselor tari "9-(( (( - 0( (9 .% "/

Snlimea dinilor, h Pasul dinilor, p ungimea cefei, l Tnghiul de ae'are, ? Tnghiul vrfului, @ Tnghiul de dega1are, A

mm mm mm grade grade grade

=. 7AS0RI DE TEHNICA SEC0RITATII 70CII


Dormele de tehnica securitii muncii din halele de debitare a butenilor definesc msurile ce trebuie luate, ncepnd cu alimentarea halei de f abricaie cu buteni, apoi cu debitarea si prelucrarea butenilor la gater, ferstraie-panglic, ferstraie circulare de tivit, spintecat si rete'at, precum si manipularea utila1elor de transport, n scopul evitrii accidentelor de munc. Debitarea butenilor la gater . Hutenii adui n hal trebuie manipulai cu mi1loace mecani'ate sau, n lipsa acestora, cu a1utorul apinelor si prghiilor cu crlig, depo'itndu-se pe rampele de depo'itare in stive. )up manipulare, pentru evitarea rostogolirii necontrolate a butenilor, acetia se fixea' cu saboi metalici. a toate utila1ele tehnologice si de transport, prile si elementele in micare trebuie sa fie prote1ate cu aprtori metalice re'istente, confecionate din tabl sau rame metalice placate cu plas deas de srm, si se vopsesc n culoare galben portocalie. ;uloarea acestor aprtori trebuie sa contraste'e fat de restul mainii care, de regula, se vopsete in culoare verde deschis. ;rucioarele de fixare si de spri1in ale gaterelor trebuie sa asigure prinderea si centrarea corect a butenilor pentru a evita desprinderea lor timpul tierii. a gatere, n afara unei frne eficiente si uor de manipulat, rama gaterului trebuie sa aib un dispo'itiv de blocare n po'iia corespun'toare punctului mort superior, n scopul asigurrii unei securiti maxime n timpul montrii si demontrii pn'elor tietoare. 2n po'iia de repaus, rama gaterului se va lsa n po'iia punctului mort inferior. 8chimbtorul de curea trebuie sa fie uor manevrabil si prev'ut cu sigurane corespun'toare celor dou po'iii, respectiv cureaua de transmisie pe roata liber sau pe roata fixa a gaterului. Pornirea gaterului se face numai dup darea semnalelor acustice, schimbarea curelei de pe roata liber pe cea fix se operea' numai dup ce roata libera a atins turaia normal. 2n ca'ul cnd se lucrea' cu bigle fixe, penele se bat numai cu ciocane speciale, iar la scoaterea penelor trebuie sa se foloseasc l'ile de prindere a penelor care se fixea' de gater. Pentru evitarea 1ocului marginilor si al lturoaielor se utili'ea' lanurile de fixare, fiind inter'isa urcarea muncitorilor pe butean sau presarea acestora cu corpul, n ca'ul nepenirii ntre pn'e a marginilor sau a unor buci de lemn, scoaterea lor trebuie sa se fac numai dup oprirea gaterului. Coate piesele n micare de la eta1ul inferior al halelor de gater, inclu siv motoarele si axele de transmisie, trebuie mpre1muite cu un arc din plasa de srm, accesul n interiorul acestora permindu-se numai dup ce gaterul a fost oprit. Tile de acces la aceste arcuri trebuie sa fie nchise cu lacte. Debitare la ferstraie circulare0 a ferstraiele circulare, pn'ele tietoare trebuie sa se fixe'e pe ax, cu piulie filetate n sens invers sensului de rotire a pn'ei, iar flanele de fixare a pn'ei vor acoperi "K0 din diametrul pn'ei. a ferstraiele circulare de secionat si rete'at trebuie prev'ute dispo'itive care sa mpiedice deplasarea ntmpltoare a pn'ei, in 'ona de manipulare a scndurilor. a ferstraiele circulare de tivit ci spintecat, n spatele pn'ei, la maxi mum "+ mm n vrful dinilor, trebuie fixat un cuit divi'or reglabil. =rosimea acestuia trebuie sa fie cu +," mm mai mare dect grosimea tieturii, iar muchia dinspre pn' sa fie ascuita.

Oste inter'isa folosirea pn'elor circulare fisurate, crpate sau cu abateri de la planeitate. a transportoarele mecanice cu role sau banda, motorul electric si reduc torul se vor monta de preferin sub asiul acestora, iar n ca' de imposibilitate, lipite de transportor. a transportoarele eu banda, tamburul de ntindere trebuie sa aib dispo'itivul de ntindere uor accesibil si manevrabil, si se va regla numai n stare de repaus a transportorului. Coate utila1ele prev'ute cu motoare electrice trebuie sa fie legate la pmnt pentru evitarea electrocutrilor. Cransportoarele mecanice, n sensul de transport, se vor termina cu o mas sau platform pe care sa se opreasc piesele transportate n lungul transportoarelor, si pe cel puin o parte, trebuie sa se prevad un spaiu pentru circulaia muncitorilor de minimum +,9 m, prev'ut cu pardoseal si, eventual, balustrad. Coi muncitorii trebuie sa respecte cile de circulaie din halele de pre lucrare, care se menin curate si libere de orice ngrmdiri de materiale. Pardoselile din hale trebuie sa fie netede si fr denivelri. =olurile din pardoseli, care servesc la coborrea pe scri, trebuie sa fie prev'ute cu balustrade ncon1urtoare, placate cu plase de srm. 8patiile de circulaie trebuie sa aib limea minim de " m.