Sunteți pe pagina 1din 156

PARTEA I CURS DE DREPT FUNCIAR

CAPITOLUL I Noiuni introductive despre materia , obiectul i izvoarele dreptului funciar Noiunea, obiectul dreptului funciar i delimitarea de alte ramuri de drept ! Izvoarele dreptului funciar """"""""""""""""" CAPITOLUL II# Consideraii $enerale despre re$imul %uridic al propriet&ii # Noiunea i coninutul dreptului de proprietate####################################### ! #'reptul de proprietate privat&# 'efiniie i caractere %uridice################## (# )e$imul %uridic al terenurilor proprietate privat&###################################### A# Cazuri de inalienabilitate temporar& le$al& a terenurilor########################### *# +orma autentica a actelor %uridice de dispozitie cu privire la terenuri si locuinte""""""""""""""""""""""""""## ,#)ec-iziia , e.proprierea i confiscarea ##################################################### /#'reptul de proprietate public&# 0.ercitarea , dobandirea si incetarea dreptului de proprietate public&####################################################################### 1#'istincia dintre domeniul public i domeniul privat##################################### CAPITOLUL III # Notiuni introductive cu privire la stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor potrivit Le$ii fondului funciar 23 44 # # 5tabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor potrivit Le$ii fondului funciar################################################################################################# !# Persoanele indreptatite sa beneficieze de dispozitiile le$ii########################### (#Limitele reconstituirii actuale a dreptului de proprietate in cazul persoanelor fizice######################################################################################### CAPITOLUL I6# 7odalitatile si cate$oriile de persoane indreptatite la reconstituirea dreptului de proprietate privata# #)econstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate 8n proprietatea statului 8n baza 'ecretului 9 !3 411 sau a altor acte normative speciale : art# (1 alin# / din le$ea nr# 23 44 i art. 34 din legea nr. 1/ !!! !#)econstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor forestiere aflate 8n proprietate statului : art# ,/ din le$ea nr# 23 44 i art# !, i urm# din le$ea nr# 3!;;;###############################################################################################

(#)econstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate 8n administrarea fostelor unit&i a$ricole de stat : art# (9 din le$ea nr# 23 44 i art# 2, ;, din le$ea nr# 3!;;;################################################################## ,#)econstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole f&r& construcii , instalaii , amena%&ri de interes public, intrate 8n proprietatea statului i aflate 8n administrarea prim&riilor : art# , din le$ea nr# 23 44 ## /#)econstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole provenite din fostele izlazuri comunale , transmise unit&ilor de stat si care 8n prezent sunt folosite ca p&uni, f<nee i arabil : art# ,, din le$ea nr# 23 44 ############################################################################################################## 1#)econstituirea dreptului de proprietate 8n favoarea Academiei )om<ne, universit&ilor i instituiilor de 8nv&&m<nt superior cu profil a$ricol : art# 4 alin# ( din le$ea nr# 3!;;;################################################################### 9 # )econstituirea si constituirea dreptului de proprietate in cazul terenurilor aferente constructiilor : art# !( din Le$ea 23 44 ###########################################

CAPITOLUL 6 # 7odalit&ile i persoanele 8ndrept&ite la constituirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor # Constituirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor a$ricole foste proprietate a CAP############################################################################## !#Constituirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor intravilane atribuite , potrivit le$ii , 8n folosin& venic& sau 8n folosin& pe durata e.istenei construciei , 8n vederea construirii de locuine proprietate personal& sau cu ocazia cump&r&rii de la stat a unor asemenea locuine : art# (1 alin# ! din le$ea nr# 23 44 #################################################################### (#Constituirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor intravilane atribuite 8n folosin& pe durata e.istenei construciilor dob<nditorilor acestora, ca efect al prelu&rii terenurilor aferente construciilor, 8n condiiile dispoziiilor art# (; din le$ea nr# /23 49, cu privire la sistematizarea teritoriului i localit&ilor urbane i rurale : art# (1 alin# ( din le$ea nr# 23 44 ###################################################################################################### ,#Constituirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor a$ricole, proprietatea unit&ilor administrativ teritoriale, 8n zona montan& defavorizat& de factori naturali, cum sunt= clima, altitudinea, panta, izolarea : art# ,( din le$ea nr# 23 44 #########################################################################################

CAPITOLUL 6I # )e$lement&ri speciale a altor cate$orii de terenuri CAPITOLUL 6II 'ispozitii procedurale #Procedura constituirii i reconstituirii dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor ####################################################################### ! 0liberarea titlurilor de proprietate i punerea 8n posesie a persoanelor 8ndrept&ite ############# (# Inalienablitatea temporara a terenurilor a$ricole################################### ,# 5olutionarea liti$iilor ivite ca urmare a aplicarii le$ii nr# 23 44 ############### CAPITOLUL 6III# )e$imul %uridic al terenurilor proprietate privata"## CAPITOLUL I> # )aspunderea %uridica in dreptul funciar# CAPITOLUL ># 0.ploatarea terenurilor a$ricole 8n )om<nia # 'esfiinarea i lic-idarea fostelor cooperative a$ricole de producie !# +ormele actuale de e.ploatare a terenurilor i de asociere 8n a$ricultur& CAPITOLUL >I Cauze in materia dreptului funciar in care )omania a fost condamnata la C0'O# # Cauza 6iasu impotriva )omaniei# !# Cauza 5amoila si altii impotriva )omaniei # (# Cauza 5abin Popescu impotriva )omaniei# ,# Cauza Constantin Popescu 8mpotriva )om<niei # ". Cau#a $aria Atanasiu si altii i%&otri'a Ro%aniei ( )otararea Pilot

CAPIT*+U+ I 1 No,iune- o.iectul ra&ortului de dre&t /unciar 0i deli%itarea de alte ra%uri de dre&t # Noiunea i obiectul raportului de drept funciar # Dreptul funciar este o ramur distinct de drept care cuprinde ansamblul normelor juridice n relaiile sociale referitoare la dreptul de proprietate i folosin ( exploatare ) a terenurilor ce constituie fondul funciar al rii , precum i regimul lor juridic.

'reptul funciar este o ramur& a sistemului nostru de drept care re$lementeaz& numai relaiile sociale ce privesc folosina , posesia i alte drepturi reale al c&ror obiect 8l constituie p&m<ntul sau terenurile ce constituie fondul funciar # Aceasta nu 8nseamn& 8ns& c& toate relaiile sociale care au ca obiect p&m<ntul sunt relaii sau raporturi %uridice de drept funciar # O parte dintre aceste raporturi sunt re$lementate de norme %uridice de drept civil , administrativ , financiar , constituional etc# )aportul %uridic funciar este o relaie social& funciar& re$lementat& de norme %uridice funciare , care are aceleai caracteristici i elemente ca i raporturile celorlalte ramuri din sistemul de drept rom<nesc , respectiv= :subiectele sau p&rile 8ntre care se stabilete raportul %uridic funciar ? : coninutul raportului %uridic funciar , care cuprinde drepturile subiective i obli$aiile p&rilor ? : obiectul raportului %uridic funciar , reprezint& fie o aciune sau conduit& pe care trebuie s:o urmeze ambele p&ri ale raportului %uridic funciar , fie bunurile sau terenurile la care se refer& drepturile i obli$aiile p&rilor # @n ce privete p&rile sau subiectele raportului %uridic de drept funciar, acestea nu pot fi dec<t persoanele fizice i persoanele %uridice , ca dein&tori de terenuri sau ca or$ane ori autorit&i publice# Astfel , relaiile sociale cu privire la terenuri care fac obiectul raportului de drept funciar au loc 8ntre particulari: persoane fizice i persoane %uridice de tip privat , 8ntre persoane %uridice de tip public , precum i 8ntre acestea din urm& i particulari# 'repturile subiective i obli$aiile ce constituie coninutul raportului %uridic funciar trebuie delimitate# Astfel , dreptul subiectiv trebuie 8neles ca un atribut sau prero$ativ& , recunoscut& de dreptul obiectiv , persoanelor fizice sau %uridice , 8n calitate de subiecte active ale raporturilor %uridice funciare , 8n calitate de subiecte active ale raporturilor %uridice funciare , de a pretinde subiectelor pasive ale aceluiai raport %uridic s& dea , s& fac& sau s& nu fac& ceva# @n acest sens , prevederile art# 2 alin# ! din Le$ea 23 44 republicat& prev&d ca membrilor fostelor cooperative de producie sau motenitorilor acestora , care au adus p&m<nt 8n C#A#P# sau c&rora li s:a preluat 8n orice mod terenuri de c&tre aceasta , s& li se dea 8ntre ;,/ i ; -a 8n ec-ivalent arabil , iar cei care au adus sau li s:au luat suprafee mai mari de ; -a s& li se restituie la cerere i diferena , p<n& la /; -a 8n total# )eferitor la cel de al treilea element al raportului %uridic funciar , obiectul , 8n raporturile %uridice funciare acesta se identific& 8n mare m&sur& cu bunurile , respectiv terenurile , la care se refer& drepturile i obli$aiile p&rilor , f&r& a subestima i rolul aciunii sau inaciunii pe care subiectul activ o pretinde subiectului pasiv# Astfel , 8n ma%oritatea raporturilor de drept funciar , obiectul 8l constituie terenurile care sunt restituite fie pe calea reconstituirii , fie pe calea constituirii # @n aceste cazuri raportul %uridic funciar se stabilete 8ntre o persoan& fizic& i Comisia local& de aplicare a Le$ii 23 44 , ca autoritate public& cu activitate administrativ& i Comisia %udeean& ce este o autoritate public& cu activitate administrativ& %urisdicional&#

Concluzion<nd , obiectul de re$lementare al dreptului funciar este comple. , ceeea ce impune o sistematizare a normelor sale %uridice # Normele %uridice care re$lementeaz& ramura dreptului funciar se pot clasifica , dup& obiectul lor de re$lementare , 8n mai multe cate$orii , astfel = : norme %uridice care re$lementez& formele propriet&ii asupra terenurilor i re$imul lor %uridic ? : norme care re$lementeaz& folosirea , protecia i ameliorarea terenurilor? :norme %uridice care re$lementeaz& modul de e.ploatare a terenurilor 8n )om<nia ? : norme care re$lementeaz& sistemul de eviden& i publicitate imobiliar&# 'elimitarea dreptului funciar de alte ramuri de drept 'iferenele fa& de celelalte ramuri de drept , care au caracter de unicitate sunt , 8n principal , urm&toarele = : fa& de dreptul civil , 8n care p&rile raportului %uridic se $&sesc pe poziii de e$alitate %uridic& , 8n dreptul funciar sunt i raporturi %uridice de subordonare ? : fa& de dreptul administrativ , unde ma%oritatea raporturilor sunt nepatrimoniale , 8n dreptul funciar ma%oritatea raporturilor sunt nepatrimoniale ? : comparativ cu dreptul familiei , 8n care preponderente sunt raporturile personale nepatrimoniale , 8n dreptul funciar ma%oritatea raporturilor %uridice sunt patrimoniale ? : 8n dreptul constituional , subiectele raportului de drept se afl& , 8n principal , 8ntr:o relaie de subordonare iar raporturile personale nepatrimoniale sunt preponderente pe c<nd , de re$ul& , subiectele raportului de drept funciar se afl& pe poziie de e$alitate , ma%oritatea raporturilor %uridice fiind patrimoniale # 'ei deosebirile privind obiectul de re$lementare 8ntre dreptul funciar , civil , administrativ i constituional sunt fundamentale e.ist& instituia dreptului de proprietate care este comun& tuturor ramurilor de drept# I#'oarele dre&tului /unciar Izvoarele dreptului funciar sunt formele de e.primare a normelor %uridice , ce pot fi delimitate 8n raport de modul de adoptare # Astfel , dup& importan& , actele normative sau izvoarele se clasific& astfel = A. Iz oare generale = : Constituia )om<niei , cel mai important izvor al materiei , 8ntruc<t cuprinde norme care confi$ureaz& cadrul $eneral al re$lement&rii 8n domeniul propriet&ii , precum i norme care re$lementeaz& 8n mod e.pres anumite aspecte speciale le$ate de proprietate , cum sunt formele propriet&ii 8n )om<nia , bunurile ce fac obiectul e.clusive al propriet&ii publice , re$imul %uridic al acestora , $arantarea propriet&ii ? : Le$ea nr# ! /3!;; modificat& a administraiei publice locale , care definete criteriile de delimitare ale domeniului public i privat al unit&ilor administrative:teritoriale c<t i re$imul %uridic al acestora ? : Noul Cod Civil actualizat prin Le$ea nr# 1;3!; ! privind aprobarea OUA 943!; pentru re$lementarea unor m&suri necesare intr&rii 8n vi$oare a Le$ii

!923!;;4 privind Codul Civil i Codul de Procedur& Civil& , adoptat prin Le$ea nr# (,3!; ;# *# Iz oare specifice = : Le$ea fondului funciar nr# 23 44 republicat& , modificat& i completat& prin Le$ea nr# 143 449 ? : Le$ea nr# 3!;;; pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole i celor forestiere , solicitate potrivit prevederilor Le$ii fondului funciar nr# 23 44 i ale Le$ii nr# 143 449 ? : Le$ea nr# !,93!;;/ privind reforma 8n domeniile propriet&ii i %ustiiei , precum i unele m&suri adiacente ? : Le$ea nr#( !3!;;/ privind dob<ndirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor de c&tre cet&enii str&ini i apatrizi , precum i persoanele %uridice str&ine ? : Le$ea propriet&ii publice i re$imul %uridic al acesteia nr# ! (3 442, actualizat& prin Le$ea !, 3!;;( pentru modificarea ane.ei , actualizat& prin Le$ea 9 3!; pentru punerea 8n aplicare a Le$ii nr# !923!;;4 privind Codul Civil ? : Le$ea cadastrului i publicit&ii imobiliare nr# 93 441 modificat& , actualizat& prin Le$ea 9 3!; pentru punerea 8n aplicare a Le$ii nr# !923!;;4 privind Codul Civil? : 'ecretul le$e nr# /3 4(2 privitor la c&rile funciare ce se aplic& 8n Transilvania , *anat i *ucovina ? : Le$ea nr# ,13!;;2 Codul 5ilvic , modificat prin Le$ea 1;3!; !? C# Iz oare condiionate :Cutuma sau obiceiul %uridic este recunoscut ca norm& de drept funciar , condiionat& de trimiterile pe care le menioneaz& le$ea ? :Conveniile internaionale , datorit& alinierii la le$islaia Uniunii 0uropene ? : Precedentul %udiciar care poate condiiona elaborarea normelor de drept funciar i poate influena -ot&r<rile instanelorB f&r& caracter obli$atoriu C#

CAPIT*+U+ II 1 No,iunea 0i con,inutul dre&tului de &ro&rietate @n art# /// alin# din Noul Cod civil se prevede = D Proprietatea privat & este dreptul titularului de a poseda , folosi i dispune de un bun 8n mod e.clusiv , absolut i perpetuu, 8n limitele stabilite de le$e E# 'in coninutul definiiei rezult& c& dreptul de proprietate este definit prin atributele sale , respectiv = aC dreptul de a poseda i 8ntrebuina lucrul potrivit naturii i destinaiei sale B %us utendi C? bC dreptul de a:i cule$e fuctele B %us fruendi C? cC dreptul de a dispune de lucru B %us abutendi C? 'reptul de proprietate este dreptul real D cel mai deplinE , fiind sin$urul drept subiectiv care confer& titularului s&u cele trei attribute = posesia , folosina i dispoziia.

Posesia reprezint& posibilitatea proprietarului de a st&p<ni bunul care 8i aparine 8n materialitatea sa , comport<ndu:se fa& de ceilali ca fiind titularul dreptului de proprietate # +olosina confer& proprietarului facultatea de a 8ntrebuina bunul s&u , cule$<nd sau percep<nd 8n proprietate toate fructele pe care acesta le produce# Caracterele dreptului de proprietate= aC este un drept absolut i inviolabil , fiind opozabil tuturor B erga omnes C i nelimitat , ne8n$r&dit ? bC este un drept e.clusiv , 8n sensul c& titularul e.ercit& sin$ur toate atributele dreptului de proprietate ? cCeste un drept perpetuu , nu se pierde prin moartea titularului s&u i nu se stin$e prin ne8ntrebuinare ? d C limitele i coninutul dreptului de proprietate sunt stabilite de le$e B Cod Civil , Constituie C# 'reptul de proprietate poate fi structurat dup& unele criterii = #'up& subiectele dreptului = dreptul de proprietate al persoanelor fizice? dreptul de proprietate al persoanelor %uridice # !#'up& modul de dob<ndire = dreptul de proprietate dob<ndit prin acte %uridice B dreptul de proprietate dob<ndit prin acte 8ntre vii F inter i os i dreptul de proprietate dob<ndit pentru cauz& de moarte F mortis causa C ? dreptul de proprietate dob<ndit prin moduri ori$inare de dob<ndire a propriet&ii i dreptul de proprietate derivat& , dob<ndit prin acte %uridice translative de proprietate # (# 'up& cum dreptul de proprietate este sau nu afectat de modalit&i el poate fi = drept de proprietate pur i simplu i drept afectat de modalit&i B drept de proprietate comun& , drept de proprietate rezolubil& sau revocabil& i drept de proprietate anulabil& C# ,# 'up& re$imul s&u %uridic , el poate fi = drept de proprietate privat& i drept de proprietate public&# Dre&tul de &ro&rietate &ri'at1. De/ini,ie 0i caractere 2uridice. 'reptul de proprietate privat& este dreptul real principal care confer& titularului s&u atributele de posesie , folosin& i dispoziie B ius possidendi , ius utendi , ius fruendi i ius abutendi C asupra bunului apropriat 8n form& privat& , atribute care se e.ercit& 8n mod absolut , e.clusiv i perpetuu , cu respectarea limitelor materiale i %uridice# Cele mai importante caractere %uridice ale dreptului de proprietate privat& sunt caracterul absolut i exclusi # 5pre deosebire de celelalte drepturi reale , 8n cazul dreptului de proprietate privat& nu s:a prev&zut posibilitatea stin$erii prin neuz , fapt ce conduce la concluzia c& el se bucur& i de caracterul perpetuitii , e.pres menionat 8n art# /// alin# din Noul Cod Civil # Uneori , aceste caractere au fost asociate cu alte trei caractere = inviolabil , deplin i transmisibil care , 8n fapt , sunt doar elemente ale coninutului acestui drept# 'reptul de proprietate privat& un drept absolut 8n sensul c& este opozabil erga omnes. 'e asemenea , este un drept complet i deplin ce confer& titularului plenitudinea prero$ativelor caracteristice drepturilor reale# Titularul dreptului de

proprietate privat& are libertatea oric&rei aciuni sau inaciuni 8n le$&tur& cu bunul s&u # 0ste , de asemenea , un drept e.clusiv 8n sensul c& titularul acestuia deine monopolul asupra bunului s&u , cu e.cluderea oric&ror teri , inclusiv autorit&i publice , de la e.ercitarea prero$ativelor propriet&ii # Caracterul perpetuu e.prim& durata 8n timp a acestui drept , 8n sensul c& el dureaz& at<ta timp c<t e.ist& sau este accesibil bunul care formeaz& obiectul s&u# Astfel , dreptul de proprietate este imprescriptibil sub aspect extincti # 0l nu se stin$e prin neuz , indiferent dac& obiectul s&u este un bun mobil sau imobil# Limita temporal& a e.istenei dreptului de proprietate privat& este dat& , de re$ul& , de momentul pierii bunului ce face obiectul s&u sau de momentul 8n care dei bunul e.ist& nu mai aeste accesibil pentru apropriere material& # Pe l<n$& stin$erea pe cale natural& pot e.ista i situaii %uridice care s& conduc& stin$erea acestui drept , corelativ cu naterea dreptului de proprietate public& , fie pe calea e.proprierii , fie prin trecerea din domeniul privat 8n domeniul public al statului sau al unei unit&i administrativ teritoriale# 3 Regi%ul 2uridic al terenurilor &ro&rietate &ri'at1. A. Ca#uri de inaliena.ilitate te%&orar1 legal1 a terenurilor. Libera circulaie a bunurilor , principiu fundamental al spaiului economic european , precum i procesul ader&rii &rii noastre la Uniunea 0uropean& au condus la revizuirea prevederilor constituionale care interziceau cet&enilor str&ini i apatrizilor s& dob<ndeasc& dreptul de proprietate privat& asupra terenurilor# @n acest conte.t , dispoziiile art. !! alin. " din #onstituie , n forma re izuit , recunosc posibilitatea cetenilor strini i apatrizilor de a dob$ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor , dar numai 8n condiiile rezultate din aderarea )om<niei la Uniunea 0uropean& i din alte tratate internaionale la care ara noastr& este parte , pe baz& de reciprocitate , 8n condiiile prev&zute prin le$e or$anic&# Pe acest temei a fost adoptat& Le$ea nr# ( ! din ; noiembrie !;;/ privind dob<ndirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor de c&tre cet&enii str&ini i apatrizii , precum i de c&tre persoanele %uridice str&ine# Conform art# ( din aceast& le$e = D Cet&eanul unui stat membru , apatridul cu domiciliul 8ntr:un stat membru sau 8n )om<nia , precum i persoana %uridic& constituit& 8n conformitate cu le$islaia unui stat membru sau 8n )om<nia , precum i persoana %uridic& constituit& 8n conformitate cu le$islaia unui stat membru pot dob<ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor 8n aceleai condiii cu cele prev&zute de le$e pentru cet&enii rom<ni i pentru persoanele %uridice rom<ne E # Celelalte persoane , respectiv care nu aveau drept de reziden& sau , dup& caz , un sediu secundar pe teritoriul )om<niei la data ader&rii la Uniunea 0uropean& , pot dob<ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor pentru reedine sau sedii secundare la 8mplinirea unui termen de / ani de la data ader&rii# Cu privire la dreptul de proprietate asupra terenurilor a$ricole , p&durilor i terenurilor forestiere , re$ula instituit& prin art# ( din Le$ea nr# ( !3!;;/

opereaz& de la data ader&rii )om<niei la Uniunea 0uropean& numai pentru fermierii care G desf&oar& activit&i independente i sunt ### cet&eni ai statelor membre sau apatrizi cu domiciliul 8ntr:un stat membru , care 8i stabilesc reedina 8n )om<nia E sauE apatrizi cu domiciliul 8n )om<nia E B art# / alin ! coroborat cu alin# , din le$e C # Noul te.t constituional a 8nl&turat i incertitudinile i controversele le$ate de posibilitatea dob<ndirii terenurilor de c&tre cet&enii str&ini i apatrizi prin motenire legal # Astfel , dispoziiile art# ,, alin# ! din Constituie 8n forma revizuit& confirm& posibilitatea dob<ndirii dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor doar prin motenire le$al&# %er a contrario , ei nu vor putea dob<ndi un asemenea drept prin motenire testamentar&# @n art# din Titlul > din Le$ea nr# !,93!;;/ privind reforma 8n domeniile propriet&ii i %ustiiei , precum i unele m&suri adiacente a fost consacrat principiul liberei circulaii a terenurilor proprietate privat& = DTerenurile proprietate privat& , indiferent de destinaia i titularul lor sunt i r&m<n 8n circuitul civil # 0le pot fi 8nstr&inate i dob<ndite liber prin oricare din modurile prev&zute de le$e , cu respectarea dispoziiilor prezentei le$i D# Actele de dispoziie B contracte de v<nzare:cump&rare ori de constituire de drepturi reale Ccu privire la terenuri trebuie 8nc-eiate 8n form& autentic& , sub sanciunea nulit&ii absolute B art# ! din Titlul > din Le$ea !,93!;;/ C # Astfel cum se 8nt<mpl& i cu principiul libert&ii de voin& i principiul liberei circulaii a terenurilor este 8n$r&dit de le$e , le$iuitorul prev&z<nd mai multe cazuri de inalienabilitate temporar& a terenurilor Binterdicii de 8nstr&inare C, respectiv = A# Inalienabilitatea prev&zut& 8n art# (! alin# din Le$ea nr# 23 44 , republicat& referitoare la D terenul atribuit conform art# 4 alin# , art# ! i art# ,( nu poate fi 8nstr&inat prin acte 8ntre vii timp de ; ani , socotii de la 8nceputul celui 8n care s:a f&cut 8nscrierea propriet&ii , sub sanciunea nulit&ii absolute a actului de 8nstr&inare E # @n alin# ! se prevede D Constatarea nulit&ii poate fi cerut& 8n %ustiie de c&tre prim&rie , prefectur& , procurer i de orice persoan& interesat& D # 'ei au trecut mai mult de ; ani de la intrarea 8n vi$oare a Le$ii 2 acest caz de inalienabilitate temporar& cu privire la terenurile a$ricole atribuite prin constituirea dreptului de proprietate 8n favoarea unor persoane fizice f&r& p&m<nt sau cu p&m<nt puin nu i:a pierdut actualitatea , 8ntruc<t atribuirea terenului , mai ales conform art# ,( din le$e se poate face i 8n prezent# 0ste vorba de o interdicie de 8nstr&inare parial& , numai cu privire la actele %uridice 8ntre vii , i temporar& B ; ani C # *# Ipoteza special& prev&zut& 8n art# ,49 alin# , din vec-iul Cod de procedur& civil& privitoare la inopozabilitatea actului de 8nstr&inare sau de constituire de drepturi reale , realizate dup& notarea somaiei de plat& 8n cartea funciar&# @n afara acestor cazuri de inalienabilitate temporar& a terenurilor , dreptul de proprietate privat& poate cunoate limit&ri sau restricii le$ate de necesitatea sistematiz&rii i amena%&rii teritoriului , precum i de nevoile urbanismului modern# Astfel , dreptul de proprietate privat& asupra terenurilor trebuie s& se

e.ercite cu respectarea restriciilor cuprinse 8n documentaiile de amena%are a teritoriului i urbanism BLe$ea nr# (/;3!;; privind amena%area teritoriului i urbanismul modificat&# *# For%a autentica a actelor 2uridice de dis&o#itie cu &ri'ire la terenuri si locuinte. Potrivit art# ! alin# din Titlul > din Le$ea !,93!;;/= ETerenurile cu sau fara constructii , situate in intravilan sau e.travilan , indiferent de destinatia sau de intinderea lor , pot fi instrainate si dobandite prin acte %uridice intre vii , inc-eiate in forma autentica , sub sanctiunea nulitatii absolute E# 4 Rec3i#itia- e4&ro&ierea si con/iscarea A. Rec3i#itia .0ste re$lementata in Le$ea nr# (! din / iulie 449privind rec-izitiile de bunuri si prestarile de servicii in interes public # )ec-izitia este o limita a e.ercitarii dreptului de proprietate privata , cu caracter e.ceptional , care poate fi luata numai de or$anele autoritatii publice imputernicite, avand ca obiect cedarea temporara a folosintei unor bunuri mobile sau imobile de catre a$entii economici , institutiile publice , precum si alte persoane fizice si %uridice , care au calitatea de proprietari sau detinatori le$ali# Caracterul e.ceptional limiteaza luarea acestei masuri numai la cazurile de declarare a mobilizarii totale sau partiale ori a starii de razboi# , de instituire a starii de asediu sau de ur$enta ori in scop de prevenire sau inlaturare a unor dezastre# 'upa e.pirarea perioadei sau la incetarea cauzelor care au determinat rec-izitia bunurile se restituie celor de la care au fost rec-izitionate , pe baza unui proces verbal# 'aca bunurile au suferit de$adari sau devalorizari , proprietarii au dreptul la despa$ubiri# 5. E4&ro&ierea . 0ste o operatie %uridica ce are ca efecte principale trecerea fortata a unui bun imobil din proprietate privata in proprietate publica , in vederea e.ecutarii unor lucrari de utilitate publica , precum si plata unei despa$ubiri# 0ste re$lementata in prezent in principal de art# ,, alin# ( si 1 din Constitutie , art# /1! alin# ( din NCC , Le$ea nr# (( din !9 mai 44, privind e.propierea pentru cauza de utilitate publica . *# Principiile e.propierii # In art# ,, alin# ( din Constitutie se statueaza ca DNimeni nu poate fi e.propriat decat pentru o cauza de utilitate publica , stabilita potrivit le$ii , cu dreapta si prealabila despa$ubire D# Acelasi lucru este re$lementat si de Noul Cod Civil # Astfel , principiile e.propierii sunt = &. 'xistenta unei cauze de utilitate publica. 0.propierea se poate face numai pentru lucrari de utilitate publica , adica numai in impre%urari e.ceptionale# ". 'xistenta unei despagubiri drepte si prealabile. Conform art# !1 alin# din Le$ea nr# ((3 44,E'espa$ubirea se compune din valoarea reala a imobilului si din pre%udiciul cauzat proprietarului sau altor personae indreptatite

10

D#'espa$ubirea are si caracter prealabil , ca o $arantie acordata persoanelor indreptatite# (. 'xpropierea se dispune si despagubirea se stabileste prin )otarare judecatoreasca. In absenta intele$erii partilor , e.proprierea se dispune si despa$ubirea se stabileste prin -otarare %udecatoreasca# *#! Obiectul e.proprierii# Conform art# ! din Le$ea nr# ((3 44, GPot fi e.propriate bunurile imobile proprietatea persoanelor fizice sau persoanelor %uridice cu sau fara scop lucrativ , precum si cele aflate in proprietatea privata a comunelor , oraselor sau municipiilor si %udetelor #E Asadar pot fi e.propriate numai bunurile imobile prin destinatie si numai cele aflate in proprietate privata # *#( Procedura e.propierii# Aceasta procedura cuprinde trei etape = #'tapa declararii utilitatii publice# Trei conditii sunt necesare pentru declararea utilitatii publice a lucrarilor care %ustifica e.proprierea = efectuarea unei cercetari prealabile de catre o comisie specializata , e.istenta interesului national sau local care sa confere lucrarilor caracter de utilitate publica , inscrierea lucrarilor in planurile urbanistice si de amena%are a teritoriului , aprobate conform le$ii , pentru localitatea sau zona unde urmeaza sa se e.ecute lucrarea respectiva# )ezultatul cercetarii prealabile se consemneaza intr:un proces verbal , care se inainteaza autoritatii publice competente sa declare utilitatea publica# Utilitatea publica se declara de catre Auvern pentru lucrarile de interes national# Consiliile %udetene si Consiliul Aeneral al 7unicipiului *ucuresti declara utilitatea publica pentru lucrarile de interes local# 'aca autoritatea competent a -otaraste declararea utilitatii publice , actul respectiv se aduce la cunostinta publica# Actul de declarare a utilitatii publice poate fi atacat , dupa caz, fie la Curtea Constitutionala , fie la instantele de contencios administrativ# !#'tapa administrati a a procedurii expropierii. Aceasta etapa este formata din trei parti , una propriu:zis administrativ , alta administrativ:%urisdictionala si alta de contencios administrativ# a# %ropunerile de expropiere se depun la Consiliul Local al comunei , orasului pe teritoriul caruia sunt imobilele e.propriabile#Propunerile de e.propiere , impreuna cu procesul:verbal de cercetare prealabila , se notifica persoanelor fizice sau %uridice care sunt titularele drepturilor reale asupra imobilelor supuse e.propierii# b# Intampinarea impotri a propunerilor de expropiere se depune de catre titularii altor drepturi reale asupra imobilelor e.propriabile in termen de ,/ de zile de la publicarea notificarii#'upa e.pirarea acestui termen , in (; de zile Primarul va inainta dosarul de e.propiere la 5ecretarul Aeneral al Auvernului , pentru lucrarile de interes national , sau la Consiliul Hudetean ori Consiliul Aeneral al 7unicipiului *ucuresti pentru lucrarile de interes local# Intampinarea se solutioneaza de catre o Comisie , in fata careia este posibila inc-eierea unei intele$eri intre parti care are valoarea unei tranzactii e.tra%udiciare#

11

In absenta unei intele$eri intre parti , Comisia trebuie sa -otarasca asupra intampinarii si asupra propunerilor de e.propiere # 'aca a fost adminsa intampinarea si , pe cale de consecinta , au fost respinse propunerile e.propriatorului , acesta are posibilitatea sa formuleze noi propuneri# 0.propriatorul poate ataca in instanta de contencios administrativ numai solutia de respin$ere de catre Comisie a noilor propuneri de e.propriere , nu si -otararea initiala # 'aca referitor la noile propuneri se formuleaza din nou intampinare se reia intre$a procedura administrativa# 'aca nu se formuleaza intampinare se inc-eie procedura administrativa si se desc-ide posibilitatea inceperii etapei %udiciare# c. *ctiunea in contencios administrati # 'aca se admite si a doua intampinare si se respin$ noile propuneri de e.propiere , e.propriatorul poate contesta -otararea Comisiei in termen de / zile de la comunicare la Curtea de Apel din raza imobilului e.propriabil#Contestatia se solutionaeza de ur$enta#Iotararea poate fi atacata cu recurs la Inalta Curte de Casatie si Hustitie# (# 'tapa judiciara a procedurii expropierii . a# 5esizarea instantei de %udecata# Numai dupa epuizarea etapei administrative , e.propriatorul poate sesiza instanta competent& B Tribunalul din raza situarii imobilului e.propriabil C cu o cerere de e.propriere # 0st obli$atorie citarea tuturor persoanelor interesate# In masura in care nu sunt cunoscuti proprietarii imobilelor , vor fi citati posesorii# Instanta este competent& sa decida daca cererea este intemeiata , iar in caz afirmativ, sa stabileasca valoarea despa$ubirilor# Partile se pot intele$e si inc-eia o tranzactie cu privire la e.propriere si despa$ubiri , caz in care instanta pronunta o -otarare de e.pedient# 'aca partile se intele$ doar in ce priveste e.proprierea , instanta va pronunta o inc-eiere interlocutorie , continuand %udecata pentru stabilirea despa$ubirilor# 0valuarea despa$ubirilor se face de catre o comisie formata din trei e.perti , care va tine seama , la calcularea cuantumului despa$ubirilor de valoarea de circulatie a imobilului la data efectuarii raportului de e.pertiza si de valoarea pre%udiciului cauzat proprietarului sau altor persoane care au un interes le$itim asupra imobilului, pe baza dovezilor prezentate de acestea# Iotararea trebuie sa cuprinda valoarea despa$ubirii , termenul de plata si , daca este cazul , defalcarea despa$ubirii intre proprietar si titularii celorlalte drepturi reale principale asupra imobilului e.propriat# Iotararea este supusa apelului si recursului# *#,0fectele %uridice ale e.proprierii= :nasterea unor raporturi obli$ationale intre e.propriator , in calitate de debitor , si persoanele indreptatite la despa$ubiri , respective proprietarul si titularii celorlalte drepturi reale principale constituite asupra imobilului e.propriat , in calitate de creditori? :incetarea oricarei locatiuni la data ramanerii definitive a -otararii de e.propriere B dupa asi$urarea de catre e.propriator a spatiului de locuit pentru c-iriasii a caror locatiune a fost inc-eiata le$al , anterior inceperii procedurii de e.propriereC?

12

:incetarea dreptului de proprietate private si nasterea dreptului de proprietate publica asupra imobilului e.propriat ? :punerea in posesie a e.propriatorului in termen de (; de zile de la data indeplinirii obli$atiilor stabilite prin -otararea de e.propriere ? :servitutile naturale , le$ale sau stabilite prin fapta omului , in masura in care sunt compatibile cu uzul sau interesul public , raman valabile? :le$iuitorul a stabilit la art# !2 alin# ! , teza I din Le$ea ((3 44, un caz de subro$atie reala cu titlu particular ca efect al e.proprierii , prevazand caE ipoteca si privile$iul se stramuta de drept asupra despa$ubirilor stabilite E 'aca bunurile imobile e.propriate nu au fost utilizate in termen de un an potrivit scopului pentru care au fost preluate , respectiv lucrarile nu au inceput , fostii proprietari pot cere retrocedarea lor , daca nu s:a facut o noua declarare de utilitate publica# 'e asemenea , indiferent de durata neutilizarii bunului in scopul de utilitate publica stabilit conform le$ii , daca e.propriatorul isi manifesta intentia de a nc-iria imobilul , e.propriatul are un drept prioritar la inc-iriere , in conditiile le$ii# 'aca nu a inceput efectuarea lucrarilor de utilitate publica , iar e.propriatorul isi manifesta vointa de a instraina imobilul , e.propriatul are un drept prioritar la dobandire Bart# (9 din Le$ea ((3 44,C# 5.Con/iscarea . Presupune lipsirea titularului de dreptul s&u de proprietate privat&# 'e aceea este re$lementata de Constitutie in art# ,, alin# 4 , in forma revizuita= D*unurile destinate , folosite sau rezultate din infractiuni ori contraventii pot fi confiscate numai in conditiile le$iiE # In mod asemanator , in art# /1! alin# , din NCC se prevede ca D Nu pot fi supuse confiscarii decat bunurile destinate sau folosite pentru savarsirea unei infractiuni ori contraventii sau cele rezultate din acesteaE # 'e asemenea , in art# ,, alin# 2 din Constitutia revizuita se prevede ca averea dobandita licit nu poate fi confiscata , fiind prezumat caracterul licit al dobandirii# )aportat la aceste prevederi , cazurile si conditiile in care poate interveni confiscarea unor bunuri trebuie e.pres prevazuta de le$e# In le$islatia penala si contraventionala sunt prevazute situatiile in care se poate dispune confiscarea bunurilor destinate , folosite sau rezultate din infractiuni#

" Dre&tul de &ro&rietate &u.lic 1. E4ercitarea - do.andirea si incetarea dre&tului de &ro&rietate &u.lic1# A. Dreptul de proprietate public. 'reptul de proprietate publica este dreptul real principal , inaliena.il , insesi#a.il si i%&rescri&ti.il (spre deosebire de dreptul de proprietate pri at care este alienabil , sesizabil i prescriptibil C care confera titularului s&u , statul sau o unitate administrativ:teritoriala , atributele de posesie, folosinta si dispozitie asupra unui bun care , prin natura lui sau prin declaratia le$ii , este de

13

uz sau utilitate publica , atribute care pot fi e.ercitate in mod absolut , e.clusiv si perpetuu# 'reptul comun in materie este alcatuit , in principal , de dispozitiile cuprinse in= art# (1 alin# :, din Constitutie , in forma revizuita , art# 2/2:21/ NCC , Le$ea nr# ! (3 442 privind proprietatea publica si re$imul acesteia , art# ,:1 , !4 alin# 4 si art# (/ din Le$ea 23 444 , art# ! : !, din Le$ea ! /3!;; a administratiei publice locale # 5ubiectele dreptului de proprietate publica sunt statul si unitatile administrativ teritoriale# Principalul criteriu pentru stabilirea apartenentei la domeniul public a bunurilor aflate in domeniul public al statului sau unitatilor administrativ teritoriale este destinatia acestor bunuri# Astfel , apartin domeniului public bunurile afectate unei utilitati publice , respectiv bunurile de uz sau interes public#*unurile de uz public sunt bunurile la a caror utilizare au acces toti membrii comunitatii , indiferent de momentul si durata utilizarii B de e.#, drumurile nationale sau locale , bibliotecile etc#C#*unurile de interes public sunt bunurile care , desi nu sunt accesibile uzului public , sunt afectate functionarii serviciilor publice B cladirile ministerelor si ale altor institutii publice , ec-ipamente si instalatii in domeniul apararii nationaleC sau sunt destinate sa serveasca un interes national sau local B bo$atiile subsolului , operele de arta etcC # Un alt criteriu de stabilire a apartenentei bunurilor la domeniul public este declaratia le$ii # Astfel , potrivit art# (1 alin#( din Constitutie J*o$atiile de interes public ale subsolului , spatiul aerian , apele cu potential ener$etic valorificabil , de interes national , pla%ele , marea teritoriala , resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental , precum si alte bunuri stabilite de le$ea or$anica , fac obiectul e.clusiv al proprietatii publiceJ# Te.tul este preluat in art# 2/4 alin# din NCC # *unurile din domeniul public al statului si unitatilor administrativ teritoriale sunt enumerate si in Lista Ane.a a Le$ii ! (3 442 , # )ezulta astfel ca , determinarea apartenentei acestor bunuri la domeniul public este o e.presie a vointei le$iuitorului , in masura in care bunul se $aseste in patrimoniul statului sau unitatii administrativ:teritoriale# Le$ea proprietatii publice nr# ! (3 442 stabileste obli$atia intocmirii inventarului bunurilor din domeniul public , atat pentru stat , cat si pentru comunitatile locale B art# 4:! C # Inventarele se realizeaza de catre comisii de specialitate# Inscrierea unui bun intr:un asemenea inventar da nastere unei prezumtii de apartenenta la domeniul public# Actele administrative prin care se delimiteaza domeniul public al statului si al unitatilor administrativ:teritoriale , respectiv prin care au fost aprobate inventarele din domeniul public , pot fi atacate in fata instantelor de contencios administrativ, potrivit normelor de drept comun# Neinscrierea unui bun intr:un asemenea inventar nu inlatura posibilitatea calificarii bunului ca facand parte din domeniul public, fie prin aplicarea criteriului naturii bunului , fie prin declaratia le$ii# *unurile care , desi sunt in domeniul public , nu fac obiectul e.clusiv al acestuia pe baza dispozitiilor art# (1 alin# ( din Constitutie sau a prevederilor cuprinse in le$i or$anice , pot fi trecute in domeniul privat , potrivit procedurii re$lementate in Le$ea ! (3 442# Trecerea din domeniul public in cel privat se face in toate cazurile prin -otararea or$anului

14

administrativ in al carui domeniu se afla bunul, respectiv -otarare a Auvernului , a Consiliului %udetean sau Consiliului Aeneral al municipiului *ucuresti ori a Consiliului local# 0.ercitarea dreptului de proprietate publica se face in limitele si conditiile le$ii , astfel cum se precizeaza in partea finala a art# ! din Le$ea nr# ! (3 442 # In acelasi sens , in art# 21! din NCC se precizeaza ca DB C 'reptul de proprietate publica este susceptibil de orice limite re$lementate de le$e sau de prezentul cod pentru dreptul de proprietate privata , in masura in care acestea sunt compatibile cu uzul sau interesul public caruia ii sunt destinate bunurile afectate # B !C Incompatibilitatea se constata prin acordul intre titularul proprietatii publice si persoana interesata sau , in caz de diver$enta , pe cale %udecatoreasca#B(C In aceste cazuri , persoana interesata are dreptul la o %usta si prompta despa$ubire din partea titularului proprietatii publice D # Astfel , pe lan$a limitele le$ale , e.ercitarea acestui drept este determinata si de limitele materiale si de cele %udiciare , astfel cum sunt re$lementate si in NCC# In ce priveste caracterele dreptului de proprietate publica , acesta prezinta pe lan$a caracterele dreptului de proprietate privata B absolut , e.clusiv si perpetuu C si caractere specifice# Astfel , dreptul de proprietate publica este inalienabil , imprescriptibil si insesizabil# Inaliena.ilitatea presupune faptul ca dreptul de proprietate publica nu poate fi instrainat sau dobandit prin mi%loace de drept privat , bunurile din domeniul public fiind scoase din circuitul civil# Inalienabilitatea se refera atat la interdictia instrainarii si dobandirii , ci si a interdictiei instrainarii acestui drept# Incalcarea re$ului inalienabilitatii prin acte %uridice de drept privat atra$e nulitatea absoluta a acestora# In sc-imb , inalienabilitatea nu este infirmata de posibilitatea constituirii unor drepturi reale specifice asupra acestor bunuri , cum sunt dreptul de administrare , dreptul de concesiune sau dreptul real de folosinta sau de posibilitatea inc-irierii acestor bunuri# I%&rescri&ti.ilitatea este un caracter al dreptului de proprietate publica consacrat le$al , fara a se face distinctia intre prescriptia e.tinctiva sau ac-izitiva# Ca urmare , actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica este imprescriptibila , poate fi introdusa oricand , indiferent de perioada de timp care a trecut de la data deposedarii titularului dreptului # 'e asemenea , paratul nu poate sa opuna reclamantului in actiunea in revendicare intemeiata pe dreptul de proprietate publica nici prescriptia ac-izitiva BuzucapiuneaC# In mod e.pres , art# alin# lit# c din Le$ea ! (3 442 si art# 21 alin# ! din NCC consacra e.pres faptul ca bunurile din domeniul public nu pot fi dobaandite de alte persoane prin uzucapiune# Insesi#a.ilitatea bunurilor din domeniul public este o consecinta a inalienabilitatii lor# Aceste bunuri nu pot fi instrainate sau dobandite prin niciun mi%loc de drept privat , deci nici prin vanzare silita # Ca urmare , aceste bunuri nu pot fi urmarite de creditori pentru realizarea creantelor lor , adica nu pot fi obiect al e.ecutarii silite# 'e asemenea , asupra acestor bunuri nu se pot constitui $arantii reale# In acest sens , in art# alin# din Le$ea ! (3 442 se arata ca bunurile din domeniul public Dnu pot fi supuse e.ecutarii silite si asupra lor nu se pot constitui $arantii reale D #

15

B. Exercitarea dreptului de proprietate publica . Atributele dreptului de proprietate publica pot fi e.ercitate direct de titularul dreptului , prin autoritatile competente # Unitatile administrativ:teritoriale e.ercita in mod direct aceste atribute , prin intermediul Consiliului Local sau al Consiliului %udetean , respectiv al Consiliului Aeneral al 7unicipiului *ucuresti# Teoretic si 5tatul poate e.ercita direct atributele dreptului de proprietate publica prin autoritatea competenta , respectiv 7inisterul +inantelor# 'e cele mai multe ori , statul nu e.ercita direct atributele dreptului de proprietate , decat in momentul in care constituie drepturi reale specifice sau inc-iriaza bunuri din domeniul public# In aceasta situatie , atributele se e.ercita prin intermediul titularilor drepturilor reale sau de creanta# Aceiasi posibilitate e.ista si in cazul unitatilor administrativ:teritoriale# In acest sens , potrivit art# (1 alin# , din Constitutie , bunurile proprietate publica , in conditiile le$ii or$anice , D pot fi date in administrare re$iilor autonome ori institutiilor publice sau pot fi concesionate ori inc-iriate ? de asemenea , ele pot fi date in folosinta $ratuita institutiilor de utilitate publica D# Aceiasi prevedere se re$aseste si in art# 21 alin# ( NCC , iar in art# 211 se adau$a ca D'repturile reale corespunzatoare proprietatii publice sunt dreptul de administrare , dreptul de concesiune si dreptul de folosinta cu titlu $ratuit D# Dreptul de administrare este un drept real principal care se constituie si se e.ercita , ca si dreptul de proprietate publica , in re$im de drept public# 0ste constituit de autoritatea competenta , in mod $ratuit , asupra unui bun din domeniul public in favoarea unei re$ii autonome sau a unei institutii publice , ca modalitate de e.ercitare a dreptului de proprietate publica# 0ste re$lementat prin prevederi cuprinse in le$ea ! /3!;; si alte le$i speciale , precum si prin art# 219:29; din NCC # Acest drept se poate constitui numai in favoarea re$iilor autonome si a institutiilor publiceB de e.# , Prefecturile si autoritatile administratiei publice centrale si localeC # 'reptul de administrare se constituie prin -otarare a Auvernului sau a Consiliului %udetean, respectiv a Consiliului Aeneral al 7unicipiului *ucuresti# 'reptul de administrare se bucura de caracterele specifice dreptului de proprietate publica , fiind inalienabil , imprescriptibil si insesizabil# In privinta continutului sau , posesia , folosinta si dispozitia sunt atributele care il caracterizeaza # In art# 212 din NCC se arata ca DTitularul dreptului de administrare poate folosi si dispune de bunul dat in administrare in conditiile stabilite de le$e si , daca este cazul , in actul de constituire D # Aceste prero$ative nu se confunda insa cu posesia , folosinta si dispozitia ca prero$ative ale dreptului de proprietate publica# In ce priveste incetarea dreptului de administrare , conform art# 214 din NCC , acesta inceteaza D odata cu incetarea dreptului de proprietate publica sau prin actul de revocare emis , in conditiile le$ii , daca interesul o impune , de or$anul care l:a constituitE # Potrivit art# ! alin# ( din Le$ea ! (3 442 , revocarea dreptului de administrare intervine daca titularul nu isi e.ercita drepturile si nu isi e.ecuta obli$atiile prevazute in actul de transmitere# Prin simetrie , revocarea dreptului de administrare se realizeaza tot prin -otararea or$anului car l:a

16

constituit# 'e asemenea , revocarea intervine potrivit noilor re$lementari ale Codului Civil si daca interesul o impune. 'reptul de administrare inceteaza si in conditiile in care intervine reor$anizarea sau desfiintarea re$iei autonome sau institutiei publice Dreptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publica. 0ste dreptul real principal inalienabil , insesizabil si imprescriptibil , constituit cu titlu oneros pe baza contractului de concesiune inc-eiat intre autoritatea concedenta si o persoana fizica sau %uridica de drept privat , cu privire la un bun din domeniul public, ca o modalitate de e.ercitare a dreptului de proprietate publica# 0ste re$lementat in art# (1 alin# , teza a II:a din Constitutie , le$ea ! (3 442 si , in special , in OUA nr# /,3!;;1 privind re$imul contractelor de concesiune # 'reptul de concesiune se poate constitui numai asupra bunurilor proprietate publica a statului sau unitatilor administrativ teritoriale , asa numitele bunuri de retur. Calitatea de concesionar o poate avea orice persoana fizica sau %uridica , romana ori straina# 'reptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publica se constituie numai prin contractul de concesiune# Acesta este , potrivit art# alin# ! din OUA /,3!;;1 , un E contract in forma scrisa prin care autoritate publica , denumita concedent , transmite , pe o perioada determinata, unei persoane , denumite concesionar , care actioneaza pe riscul si raspunderea sa , dreptul si obli$atia de e.ploatare a unui bun proprietate publica in sc-imbul unei redevente D # Contractul de concesiune este un contract administrativ ce presupune coe.istenta unei parti reglementare , continand clauze obli$atorii si o parte propriu:zis contractuala # Clauzele cuprinse in caietul de sarcini constituie partea re$lementara a contractului# Contractul de concesiune este , intuitu personae , solemn , sinala$matic , cu titlu oneros , comutativ , cu e.ecutare succesiva si constitutiv de drepturi reale# Potrivit art# / din OUA /,3!;;1 D au calitatea de concedent , in numele statului , %udetului , orasului sau comunei = aC ministerele sau alte or$ane de specialitate ale administratie publice centrale , pentru bunurile proprietate publica a statului? bCconsiliile %udetene , consiliile locale , Consiliul Aeneral al 7unicipiului *ucuresti sau institutiile publice de interes local , pentru bunurile proprietate publica a %udetului , orasului sau comuneiE# Inc-eierea contractului de concesiune este precedata de o procedura administrativa de initiere si de o procedura de atribuire a contractului de concesiune , de re$ula pe baza de licitatie sau , prin e.ceptie , pe baza de ne$ociere directa B art# 4:,4 din OUA /,3!;;;1C # 'reptul de concesiune asupra bunurilor proprietate publica este inalienabil , imprescriptibil , insesizabil , dar temporar# 0l se poate constitui pe o perioda de cel mult ,4 de ani , de la data semnarii contractului# 5ubconcesionarea este interzisa potrivit le$ii# Titularul dreptului de concesiune poate sa posede , sa foloseasca si sa dispuna de bunul incredintat prin contract# Astfel , in art# 29! alin# din NCC se prevede = D Concesionarul poate efectua orice acte materiale sau %uridice necesare pentru a asi$ura e.ploatarea bunului D # In acest sens s:a recunoscut

17

dreptul concesionarului de a cule$e fructele bunului concesionat# In ce priveste dispozitia , re$ula este cea a inalienabilitatii# Astfel , in art# 29! alin# din NCC se statueaza ca D sub sanctiunea nulitatii absolute , concesionarul nu poate instraina si nici $reva bunul dat in concesiune sau , dupa caz , bunurile destinate sau rezultate din realizarea concesiunii si care trebuie , potrivit le$ii sau actului constitutiv , sa fie predate concedentului la incetarea , din orice motive , a concesiunii D # In art# /9 din OUA /,3!;;1 sunt prevazute cauzele de incetare a contractului de concesiune care duc , implicit , si la incetarea dreptului aferent , respectiv= la incetarea duratei stabilite in contract? in cazul in care interesul national sau local o impune? prin denuntarea unilaterala de catre concedent , cu plata unei despa$ubiri %uste si prealabile in sarcina acestuia , in caz de dezacord fiind competenta instanta de %udecata? in cazul nerespectarii obli$atiilor de catre concesionar , prin reziliere de catre concedent , cu plata unei despa$ubiri %uste si prealabile , in sarcina acestuia# Dreptul real de folosinta gratuita asupra bunurilor proprietate publica. 0ste dreptul real principal inalienabil , insesizabil si imprescriptibil , constituit de autoritatea competenta asupra unui bun din domeniul public , ca modalitate de e.ercitara a dreptului de proprietate publica , in favoarea unei persoane %uridice de drept privat de utilitate publica# Prin art# (1 alin# , , teza a II:a din Constitutie si art# 29, alin# din NCC se prevede ca bunurile proprietate publica pot fi date in folosinta $ratuita , pe termen limitat , in folosinta $ratuita institutiilor de utilitate publica # Potrivit art# 9 din Le$ea ! (3 442 D 5tatul si unitatile administrativ: teritoriale pot da imobile din patrimoniul lor , in folosinta $ratuita , pe termen limitat , persoanelor %uridice fara scop lucrativ , care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciilor publice D # Acest drept se poate constitui nu numai asupra bunurilor imobile , ci si asupra bunurilor mobile# Titularii dreptului real de folosinta sunt potrivit te.telor le$ale amintite , persoanele %uridice fara scop lucrativ , care desfasoara activitate de binefacere sau de utilitate publica ori serviciile publice , iar in art# 29, alin# din NCC sunt mentionate institutiile de utilitate publica# 'reptul real de folosinta $ratuita asupra bunurilor proprietate publica are un caracter intuitu personae , temporar si cu titlu $ratuit# 0l se constituie si inceteaza in aceleasi conditii ca si dreptul de administrare B art# 29, alin# ( din NCCC # Astfel , dreptul de folosinta $ratuita asupra bunurilor din domeniul public se constituie prin -otarare a Auvernului sau a Consiliului %udetean, respectiv a Consiliului Aeneral al 7unicipiului *ucuresti# Ca si dreptul de administrare , este inalienabil , imprescriptibil si insesizabil , insa temporar , c-iar daca le$ea nu prevede durata ma.ima pe care poate fi constituit# 'e asemenea , ca si titularul dreptului de administrare , titularul dreptului de folosinta $ratuita poate sa posede si sa foloseasca bunul proprietate publica care formeaza obiectul sau# Incetarea dreptului de folosinta $ratuita asupra bunurilor din domeniul public intervine la incetarea duratei prevazute in actul de constituire # In masura in care titularul sau nu isi e.ecuta obli$atiile asumate prin actul de constituire ,

18

dreptul de folosinta $ratuita poate fi revocat , cu titlu de sanctiune de catre autoritatea administrativa competenta# C. Do.andirea si incetarea dre&tului de &ro&rietate &u.lica. Potrivit art# 9 din Le$ea ! (3 442 si art# 21( din NCC dreptul de proprietate publica se dobandeste= a# pe cale naturala? b# prin ac-izitii publice efectuate in conditiile le$ii ? c# prin e.propriere pentru cauza de utilitate publica? d# prin acte de donatie sau le$ate acceptate de Auvern , de Consiliul %udetean sau de Consiliul local ? e# prin trecerea unor bunuri din domeniul privat al statului sau unitatilor administrativ:teritoriale in domeniul public al acestora pentru cauza de utilitate publica ? f# prin alte moduri prevazute de le$e# Conform art# ; din Le$ea ! (3 442 si art# 21, din NCC , dreptul de proprietate publica inceteaza fie prin pieirea bunului care formeaza obiectul sau , fie prin trecerea acestui bun in domeniul privat# 6. Distinc,ia dintre do%eniul &u.lic 0i do%eniul &ri'at. Principalul criteriu de distinctie il constituie insasi forma diferita de apropriere , care determina diferentierea dreptului de proprietate publica de dreptul de proprietate privata# 5in$urele subiecte de drept apte sa aproprieze bunurile atat in forma publica , cat si in forma privata sunt statul si unitatile administrativ:teritoriale# Un alt criteriu important pentru stabilirea apartenentei la domeniul public a bunurilor aflate in proprietatea privata a statului si unitatilor administrativ: teritoriale este destinatia acestor bunuri # )aportat la acest criteriu , apartin domeniului public al statului si unitatilor administrativ:teritoriale , bunurile afectate unei utilitati publice sau , altfel spus, bunurile de uz sau interes public# *unurile de uz public sunt bunurile la a caror utilizare au acces toti membrii comunitatiiB drumurile , retelele de telecomunicatii , bibliotecile etc#C # *unurile de interes public sunt bunurile care , desi nu sunt accesibile uzului public , sunt afectate functionarii serviciilor publice B cladirile institutiilor publice , de e.# C sau sunt destinate sa realizeze in mod direct un interes national sau local B bo$atiile subsolului , operele de artaC # 5tabilim daca un bun este de uz sau interes public in functie de natura sa sau , mai obiectiv , raportat la vointa le$iutorului sau declaratia le$ii# Apartenenta la domeniul public al statului este determinata si de inscrierea in inventarele bunurilor din domeniul public# Prin Le$ea ! (3 442 s:a stabilit obli$atia intocmirii inventarului bunurilor din domeniul public , atat pentru stat , cat si pentru comunitatile locale # 'aca actul de aprobare a inventarului nu a fost atacat in conditiile Le$ii contenciosului administrativ , forta probanta a 19

inscrierii unui anumit bun nu mai poate fi combatuta , decat daca a intervenit un fapt sau act %uridic nou B de e., trecerea din domeniul public in cel privat printr:un act administrativ C # Neinscrierea unui bun intr:un asemenea inventar nu inlatura posibilitatea calificarii acelui bun ca facand parte din domeniul public , fie prin aplicarea criteriului naturii bunului , fie prin declaratia le$ii# Astfel , impre%urarea ca unele dintre bunurile care fac obiectul e.clusiv al proprietatii publice nu au fost inscrise in inventarul domeniului public al statului nu inlatura apartenenta lor la acest domeniu , tinand seama de declaratia le$ii, respectiv de dispozitiile art# (1 alin# ( din Constitutia revizuita si de cele ale art# 2/4 alin# din NCC # Aceste prevederi dispun ca D bo$atiile de interes public ale subsolului , spatiul aerian , apele cu potential ener$etic valorificabil , de interes national , pla%ele , marea teritoriala , resursele naturale ale zonei economice si ale platoului continental , precum si alte bunuri stabilite de le$ea or$anica , fac obiectul e.clusiv al proprietatii publice D # *unurile care fac obiectul e.clusiv al proprietatii publice a statului sau a unitatilor administrativ teritoriale potrivit unei le$i or$anice nu pot fi trecute , potrivit dispozitiilor art# 21; alin# ( din NCC , din domeniul public al statului in domeniul public al unitatii administrativ:teritoriale sau invers decat ca urmare a modificarii le$ii or$anice #

CAPIT*+U+ III. 1.Sta.ilirea dre&tului de &ro&rietate asu&ra terenurilor &otri'it legii /ondului /unciar nr. 17/1881 Proprietatea privat& asupra terenurilor a ren&scut prin le$ea nr# 23 44 privind fondul funciar care a stabilit dou& modalit&i de dob<ndire a acestei propriet&i , i anume = reconstituirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor 8n favoarea fotilor proprietari sau a motenitorilor acestora, constituirea dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor pentru persoanele care nu au avut 8n proprietate terenuri 8n localitatea respectiv& # Pot constitui obiectul m&surii de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate, 8n condiiile le$ii nr# 23 44 , terenurile aflate 8n domeniul privat al statului sau unit&ilor administrativ teritoriale# Le$ea fondului funciar face distincie 8ntre terenurile aflate 8n domeniul privat B respectiv aflate in patrimoniul fostelor cooperative a$ricole de productie sau care se aflau in proprietatea statului, dar erau e.ploatate de cooperativele a$ricole la data intrarii in vi$oare a le$ii 23 44 C i terenurile aflate 8n patrimoniul unor societ&i comerciale cu profil a$ricol, le$ifer<ndu:se moduri distincte de reconstituire i3sau constituire a dreptului # 20

Prin reconstituire nu se 8nele$e o re8mpropriet&rire a anumitor cate$orii de persoane, ci de stabilirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri care nu au fost e.propriate niciodata, ci au intrat in patrimoniul unei or$anizatii cooperatiste# +a& de forma iniial& a le$ii, la momentul le$islativ al anului 44 , modificarea adus& prin le$ea nr# 143 449 a f&cut ca dispoziiile le$ale privind reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole i forestiere, s& fie substanial l&r$ite, viz<nd sfera persoanelor fizice i %uridice 8ndrept&ite, limitele reconstituirii, procedura de urmat i sanciunile aplicabile 8n cazul 8nc&lc&rii prevederilor le$ale # Le$ea nr# 3!;;; pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole i a celor forestiere, solicitate potrivit le$ii fondului funciar i a le$ii nr# 143 449, este o le$e de punere 8n aplicare efectiv& a dispoziiilor le$ale anterioare = G persoanele fizice i persoanele %uridice care au formulat cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate pentru terenurile a$ricole i pentru terenurile forestiere, conform prevederilor le$ii fondului funciar nr# 23 44 , modificat& i completat& prin le$ea nr# 149 449 i republicat& li se stabilete dreptul de proprietate 8n condiiile prev&zute de prezenta le$eJ # Art#! alin# ! din le$ea nr# 3!;;; prevede c& G drepturile dob<ndite cu respectarea prevederilor le$ii fondului funciar nr# 23 44 , pentru care au fost eliberate adeverine de proprietate , procese verbale de punere 8n posesie sau titlu de proprietate , r&m<n valabile f&r& nici o confirmareJ # Concepia noii le$i ar fi aceea c& ceea ce s:a retrocedat cu respectarea prevederilor le$ale anterioare ei, sunt drepturi le$al dob<ndite i ca atare nu fac obiectul acestei le$i , 8ntruc<t odat& intrate 8n circuitul civil, se bucur& de protecia le$ii, 8n primul r<nd a le$ii sub imperiul c&reia s:au n&scut , iar 8n al doilea r<nd, al noii le$i, care le confirm& # Pe scurt, reconstituirea dreptului de proprietate este utilizata in acele cazuri in care persoana indreptatita a avut un teren in proprietate si a pierdut aceasta proprietate in conditiile avute in vedere de le$e, iar prin constituirea dreptului de proprietate se urmareste, din diverse ratiuni, crearea dreptului de proprietate in favoarea unor cate$orii de persoane care nu au fost niciodata proprietarii terenurilor respective#

21

. Persoanele indre&tatite sa .ene/icie#e de dis&o#i,iile legii. A. Persoanele /i#ice. Potrivit art# 2 alin ! din Le$ea 23 44 de prevederile le$ii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamant in cooperativa a$ricola de productie sau carora li s:a preluat in orice mod , teren de catre aceasta, membrii cooperatori care nu au adus pamant in cooperativa si alte persoane anume stabilite, precum si, in conditiile le$ii, mostenitorii acestora# In cazul in care solicitantul a instrainat terenul catre o terta persoana, in conditiile prevazute de le$e, anterior intrarii in cooperativa a$ricola de productie, atunci, fostul proprietar nu mai poate solicita reconstituirea dreptului de proprietate#B C Apel *acau : sectia civila, dec civ 1!,3 442C# In ceea ce priveste mostenitorii, le$ea are in vedere atat mostenitorii le$ali, cat si pe cei testamentari, interpretare confirmata si de dispozitiile art# ( al#, din )e$ulamentul privind procedura de constituire, atributiile si functionarea comisiilor pentru stabilirea dreptului de proprietate, aprobat prin IA 24;3!;;/, care precizeaza ca, in cazul in care au formulat cereri de reconstituire a dreptului de proprietate, atat mostenitori le$eli, cat si mostenitori testamentari,urmeaza a se emite titlu pe numele ambelor cate$orii de mostenitori, urmand ca ulterior, acestia sa:si rezolve raporturile dintre ei# 'aca au depus cereri de reconstituire a dreptului de proprietate mai multi mostenitori, acestea vor fi solutionate cu respectarea principiului pro.imitatii $radului de rudenie : art# ( din re$ulamnet# @n privina motenitorilor, acetia pentru a beneficia de prevederile le$ale referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate trebuie s& fac& dovada calit&ii lor de succesori ai defunctului, titular al terenurilor asupra c&rora se cere reconstituirea dreptului de proprietate #Aceast& dovad& se face cu orice mi%loc de prob& admis de le$e, 8ns& certificatul de motenitor sau o -ot&r<re %udec&toreasc& sunt probele cele mai uor de administrat i cele mai elocvente : art# ( alin# # @n privina renun&torilor la motenire acetia nu pot beneficia de respectivele dispoziii le$ale pentru c& sunt considerai str&ini de motenirea respectiv& : art# 141 C#civil # @n privina motenitorilor neacceptani , acetia sunt de drept repui 8n termenul de acceptare a succesiunii : art# ( alin# !B se considera ca au acceptat succesiunea prin insasi cererea de reconstituireC #

22

5. Persoanele 2uridice 'e prevederile Le$ii 23 44 si ale Le$ii 3!;;; beneficiaza urmatoarele cate$orii de persoane %uridice= unitatile de cult : art#!( alin din le$ea 3!;;;B)econstituirea dreptului de proprietate al comunit&ilor locale de cult se poate face asupra unei suprafee de teren de ma.imum ; -a# 8n ec-ivalent arabil, pentru fiecare paro-ie, p<n& la /; -a# 8n cazul m&n&stirilor sau sc-iturilor , p<n& la ;; -a# pentru centrele epar-iale i p<n& la !;; -a# pentru centrele patriar-ale# Atribuirea se face la cererea reprezentailor acestor culte i numai dac& aceste aez&minte au posedat 8n trecut terenuri a$ricole preluate de fostele cooperative a$ricoleC Academia )oamna, unitatile si institutiile de invatamant de profil a$ricol B licee, universitati si alte institutii de invatamant superior,etcC, precum si institutiile publice de ocrotire a copiilor B art# 4 alin (, art# !( alin ( si , din Le$ea 3!;;;# comunele, orasele si municipiile : art# (( si art ,, alin din Le$ea 23 44 , etc# 9. +i%itele reconstituirii actuale a dre&tului de &ro&rietate in ca#ul &ersoanelor /i#ice Potrivit art# 4 alin din Le$ea 23 44 , in cazul terenurilor a$ricole, limita ma.ima a suprafetei care poate fi restituita nu va putea depasi /; -a de familie, in ec-ivalent arabil, indiferent daca reconstituirea se va face in mai multe localitati sau de la autori diferiti# Totodata, potrivit art# ( alin ! din Le$ea 3!;;;, reconstituirea dreptului de proprietate se face pentru diferenta de ; -a B aceasta era limita ma.ima in forma initiala a Le$ii 23 44 C si cea adusa in cooperativa a$ricola de productie sau preluata prin le$i speciale orin in orice mod de la cooperatori, dar nu mai mult de /; -a de proprietar deposedat# Aceasta subliniere devine importanta in situatia in care mostenitorii mai multor proprietari deposedati solicita reconstituirea dreptului de proprietate dupa autorii lor, iar suprafata deposedata depaseste /; -a# In acest caz, dupa intrarea in vi$oare a art# ( alin ! din Le$ea 3!;;;, care stabileste o sin$ura limitare si anume /; -a de proprietar deposedat, rezulta ca titlul de proprietate se poate emite pe o suprafata de teren care depaseste /; -a#

23

CAPIT*+U+ I:. $*DA+IT;<I+E =I CATE>*RII+E DE PERS*ANE ?NDREPT;<ITE +A REC*NSTITUIREA DREPTU+UI DE PR*PRIETATE PRI:AT; ASUPRA TERENURI+*R 1. Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor agricole a/late @n &atri%oniul /ostelor C.A.P.(uri A #ategoriile de persoane indreptatite a solicita reconstituirea dreptului de proprietate= membrii cooperatori, care, potrivit le$ii, fie au adus teren in cooperativa, fie li s:a preluat teren in orice mod de cooperativa, precum si mostenitorii acestora : art# 2 alin ! si art# , alin din le$e# membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa, ori nu locuiesc in localitatea respectiva: art# , alin din le$e# persoanele fizice care nu au dobandit calitatea de cooperatori, dar ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul cooperativei a$ricole de productie : art# / alin ! din le$e# persoanele detinatoare ale titlurilor Cavaler al ordinului G7i-ai 6iteazulJ, G 7i-ai 6iteazul cu 5padeJ, care au optat si carora li s:a reconstituit, la data improprietaririi, teren arabil, cu e.ceptai celor care l:au instrainat : art# / alin ( din le$e# proprietarii particulari ale caror terenuri li s:au comasat, in masura in care nu au preluat in sc-imb alte terenuri: art# 1 alin din le$e# cetatenii romani apartinand minoritatii $ermane, precum si persoanele care au fost deportate sau stramutate si deposedate de terenuri prin acte normative intervenite dupa anul 4,,, daca terenurile respective se afla in patrimoniul fostei CAP : art# 9 din le$e# cooperatorii sau alte persoane indreptatite sa primeasca terenurile din intravilan atribuite pentru construirea de locuinte si ane.e $ospodaresti : art# !, alin din le$e# etc In aceste situatii, obiectul reconstituirii il constituie terenuiri aflate in e.travilanul localitatilor si care au facaut parte din cooperativele a$ricole de productie : respectiv terenuri care erau proprietatea acestora la data intrarii in vi$oare a Le$ii 23 44 # Totodata este pe deplin aplicabil principiul restabilirii dreptului de proprietate pe vec-iul amplasament : art , alin ! din le$e# 5:a stabilit, in acest sens, ca in ciuda faptului ca atribuirea efectiva a terenurilor este atributul comisiei locale, iar punerea in posesie se face de re$ula pe vec-ile 24

amplasamente, acest te.t nu a instituit re$ula ca atribuirea efectiva a tarenurilor in zona colinara sa se faca pe alte amplasamente decat cele ale fostei proprietati? instanta are dreptul de a cenzura de ce beneficiarul dreptului de proprietate nu a fost pus in posesie pe vec-iul sau amplasament, pentru eliminarea eventualelor abuzuri#

. Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate asu&ra terenurilor a/late @n &ro&rietatea statului @n .a#a Decretului 91 /1866 sau a altor acte nor%ati'e s&eciale ( art. 36 alin. " din legea nr. 17/1881 0i art. 34 din legea nr. 1/ !!! A Acest te.t de le$e vizeaz& e.clusiv reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole intravilane, respectiv acele terenuri aflate 8n vatra localit&ilor# Art# (1 alin# / dispune c& terenurile f&r& construcii, neafectate de lucr&ri de investiii aprobate potrivit le$ii, din intravilanul localit&ilor, considerate proprietate de stat prin aplicarea dispoziiilor 'ecretului nr# 9 !3 411 si a altor acte normative speciale, se restituie fotilor proprietari sau motenitorilor acestora, dup& caz , la cerere # @n baza 'ecretului nr# 9 !3 411 au fost trecute 8n proprietatea statului toate bunurile, inclusiv terenurile intravilane ce se 8ncadrau 8n prevederile art# III din 'ecretul nr# ! 23 41; # 'ecretul nr# ! 23 41; a dispus c&, printr: o prescripie ac-izitiv& scurt&, de numai doi ani socotii de la intrarea bunurilor 8n proprietatea statului, c-iar f&r& nici un titlu, bunurile respective deveneau proprietatea statului# Prin aceste prevederi s:au le$alizat marile abuzuri s&v<rite de or$anele statului din acea perioad&# Art# (, din le$ea nr# 3!;;; modific& art# (1 alin# / din le$ea nr# 23 44 8n sensul c& terenurile f&r& construcii, neafectate de lucr&ri de investiii aprobate potrivit le$ii sau cu lucr&ri ce au fost deteriorate, distruse i nu mai prezint& nici o valoare de 8ntrebuinare, preluate 8n orice mod, inclusiv cu titlu de donaie, considerate proprietate public& sau privat& a statului ori a unit&ilor administrativ teritoriale prin aplicarea decretului nr# 9 !3 411 i a altor acte normative speciale, se restituie fotilor proprietari sau motenitorilor acestora, dup& caz # 'oua observatii trebuie facute cu privire la aceasta cate$orie de terenuri= in primul rand, art# (1 alin / din Le$ea 23 44 si art (, din Le$ea 3!;;; se refera la terenuri a$ricole din intravilanul localitatilor, restul terenurilor din intravilanul localitatilor fiind sub incidenta Le$ii ;3!;; ? pe de alta parte, tot din perspectiva re$lementarii Le$ii ;3!;; , trebuie subliniata interferenta art 2 din aceasta cu articolele analizate#

25

in situatia analizata persoana solicitanta este indreptatita sa primeasca toata suprafata de teren, pe fostul amplasament, iar cererea sa trebuia facuta sub sanctiunea decaderii pana la data de(;# #!;;/# B art#(1 alin / ind din Le$ea 23 44 coroborat cu art (( din Le$ea 3!;;; si OUA !93!;;/# Cererile referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor aflate 8n proprietatea statului 8n baza decretului nr# 9 !3 411 sau a altor acte normative speciale vor fi rezolvate de catre orefect, prin emiterea unui ordin, la propunerea primariilor# #orelarea art (+ alin , din -egea &./&00& cu dispozitiile art. . din -egea &1/"11&, pri ind regimul juridic al unor imobile preluate in mod abuzi in perioada + martie &0!, 2"" decembrie &0.0. 'esi initrial poate parea ca cele doua te.te de le$e se suprapun ca si domeniu de aplicare, in realitate se refera la cate$orii distincet de bunuri# pentru o corecta delimitare trebuie avute in vedere si dispozitiile art# (, din Le$ea 3!;;;, rezultand ca Le$ea funciara are in vedere cate$oriile de terenuri care indeplinesc cumulativ urmatoarele conditii= sa fie vorba despre terenuri fara constructii, adica libere in tot sau in parte, situate in e.travilan terenurile sa fie f&r& construcii, neafectate de lucr&ri de investiii aprobate potrivit le$ii sau cu lucr&ri ce au fost deteriorate, distruse i nu mai prezint& nici o valoare de 8ntrebuinare terenurile sa fi fost preluate cu titlu valabil de catre stat sau de unitatile detinatoare prin aplicarea dispoziiilor 'ecretului nr# 9 !3 411 si a altor acte normative speciale, ori cu titlu de donatie# 'impotriva, vor intra sub incidenta dispozitiilor Le$ii ;3!;; urmatoarele cate$orii de terenuri= terenuri cu constructii afectate de lucrari de interes public aprobate, daca nu s:a inceput constructia acestora, preluate cu sau fara titlu valabil : art# , art# !al , art 1, art# din Le$ea ;3!;; terenuri fara constructii , neafectate de lucrari de investitii aprobate potrivit le$ii preluate fara titlu valabil de catre stat sau alte persoane %uridice B art# !, art# 1, art# ;, art# din Le$ea 23 44 C

26

3. Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate asu&ra terenurilor /orestiere a/late @n &ro&rietate statului ( art. 4" din legea nr. 17/1881 0i art. 4 0i ur%. din legea nr. 1/ !!! Noile modific&ri aduse le$ii nr# 23 44 prin le$ea nr# 193 449, dar mai ales prin le$ea nr# 3!;;; au produs o adev&rat& revoluie 8n privina propriet&ii asupra terenurilor forestiere # 'ac& prin le$ea nr# 23 44 , 8n forma iniial&, putea fi reconstituit, la cerere, dreptul de proprietate asupra terenurilor forestiere, pentru o suprafa& limit& de ma.im -a#, aceast& suprafa& este mult sporit& prin noua re$lementare , astfel ca dupa aparitia Le$ii 3!;;;, potrivit art# !,B asa cum a fost modificat prin Le$ea !,9 3!;;/C s:a stabilit ca intrea$a suprafata deposedata, va fi restituita, fara a mai e.ista o limitare si pe vec-ile amplasamente, cu anumite e.ceptii# Prin teren forestier, 8n accepiunea le$ii, se 8nele$e acel teren care este acoperit cu ve$etaie forestier&, p&duri, z&voaie, tuf&riuri, p&uni, f<nee 8mp&durite # Pentru a le fi incidente dispoziiile le$ale referitoare la reconstituirea dreptului de proprietate, acestea trebuie s& fi intrat 8n proprietatea statului prin efectul unor acte normative speciale, de e.propriere sau de naionalizare i s& se afle 8n e.ploatarea )#A# )omsilva# 0.ploatarea i administrarea acestor terenuri se va face tot 8n re$im silvic, conform le$ii # B OA 413 442C Potrivit art# !, alin# ! din le$ea nr# 3!;;; se e.cepteaz& de la reconstituirea dreptului de proprietate pe vec-ile amplasamente, pentru persoanele fizice sau %uridice, urm&toarele terenuri forestiere = terenurile atribuite fotilor proprietari cu respectarea prevederilor le$ii nr# 23 44 nemodificat&, pentru care s:au eliberat titluri de proprietate sau procese verbale de punere 8n posesie, terenurile pe care se afl& sau sunt 8n curs de realizare construcii sau amena%&ri silvice, drumuri forestiere, terenurile pe care sunt instalate culturi forestiere e.perimentale, de lun$& durat&, rezervaiile tiinifice, p&durile : monumente ale naturii i alte arii strict prote%ate #

27

4. Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate asu&ra terenurilor a/late @n ad%inistrarea /ostelor unit1,i agricole de stat ( art. 39 din legea nr. 17/1881 0i art. 7-1!-11 din legea nr. 1/ !!! A )econstituirea dreptului de proprietate asupra acestor cate$orii de terenuri a urmat un drum 8nc<lcit 8n le$islaia 8n materie, drum care , 8n cele din urm&, a determinat restituirea 8n natur& a acestor terenuri celor 8ndrept&ii # Potrivit le$ii nr# 23 44 proprietarii B persoane fizice sau %uridiceC acestor terenuri preluate de stat ca efect al unor le$i speciale, altele decat cele de e.propriere, au avut posibilitatea s& devin& acionari la cerere, la societ&ile comerciale cu profil a$ricol 8nfiinate 8n baza le$ii nr# /3 44;, care au 8n administrare aceste terenuri # Num&rul de aciuni primite de solicitani era proporional cu suprafaa de teren 8n ec-ivalent arabil, trecut& 8n patrimoniul statului # Urm&toarea re$lementare 8n domeniu : le$ea nr# 13 44, a arend&rii , a prev&zut o procedur& tranzitorie, dispun<nd c& acionarii prev&zui de art# (1 din le$ea nr# 23 44 , nemodificat&, pot opta 8n termen de un an de la data intr&rii 8n vi$oare a le$ii pentru a dob<ndi calitatea de locator 8n condiiile impuse de le$e # Le$ea a instituit calitatea de locator acelor acionari la societ&ile comerciale a$ricole 8n perimetrul c&rora s:a aflat terenul la intrarea 8n vi$oare a le$ii nr# 23 44 , dei acei acionari nu erau proprietari ai terenurilor# Calitatea de locatori ec-ivala cu calitatea de arendatori care 8nc-iriaz& terenul societ&ilor a$ricole ce 8l dein# Aceast& calitate dura, 8n condiiile prev&zute de le$e, o perioad& e$al& cu durata arend&rii, dat& dup& care calitatea de locator de p<n& atunci se transforma 8n cea de proprietar arendator al terenului # Le$ea nr# 3!;;; a prev&zut c& titularilor care au avut calitatea de arendator li se restituie 8n natur& suprafeele de teren a$ricol 8nscrise 8n contractele respective # Astfel , potrivit articolul 2 din le$ea nr# 3!;;;, persoanelor fizice c&rora li s:a stabilit calitatea de acionar la societ&ile comerciale pe aciuni a$ricole sau piscicole, indiferent dac& au 8nc-eiat sau nu contracte de locaiune, li se restituie 8n natur& suprafeele a$ricole, pe baza documentelor care atest& fosta proprietate, 8n perimetrul acestor societ&i # Atribuirea efectiv& a terenurilor se va face 8n condiiile 8n care s& nu afecteze e.ploataiile a$ricole, 8n unitatea lor# ".Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate asu&ra terenurilor agricole /1r1 construc,ii - instala,ii - a%ena21ri de interes &u.lic- intrate @n &ro&rietatea statului 0i a/late @n ad%inistrarea &ri%1riilor ( art. 41 din legea nr. 17/ 1881 A

28

Le$ea 23 44 prevede c& terenurile a$ricole f&r& construcii, instalaii, amena%&ri de interes public intrate 8n proprietatea statului i aflate 8n administrarea prim&riilor se vor restitui fotilor proprietari sau motenitorilor acestora# 5uprafaa ma.im& ce poate fi restituit& este de /; -a# de proprietar deposedat # Preciz&m c& este vorba at<t de terenurile intravilane, c<t i e.travilane si in principiu reconstituirea se face pe vec-iul amplasament, prin ordin al prefectului # 6.Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate asu&ra terenurilor agricole &ro'enite din /ostele i#la#uri co%unale - trans%ise unit1,ilor de stat si care @n &re#ent sunt /olosite ca &10uni- /Bne,e 0i ara.il ( art. 44 din legea nr. 17/1881 A Aceste terenuri se restituie 8n proprietatea comunelor, oraelor i municipiilor, administrate de prim&rii, cu scopul de a fi folosite ca p&uni comunale i pentru producerea de semine, fura%e sau culturi fura%ere # Prin aceast& m&sur& se re8ntre$ete domeniul privat al unit&ilor administrativ teritoriale# 9.Reconstituirea dre&tului de &ro&rietate @n /a'oarea Acade%iei Ro%Bne- uni'ersit1,ilor 0i institu,iilor de @n'1,1%Bnt su&erior cu &ro/il agricol ( art. 8 alin. 3 din legea nr. 1/ !!! A *eneficiaz& de aceste prevederi e.clusiv Academia )om<n& i instituiile strict determinate de le$e, care pentru a beneficia de acest drept trebuie s& 8i dovedeasc& calitatea de foti proprietari ai terenurilor solicitate, cu acte %uridice# 7. Reconstituirea si constituirea dre&tului de &ro&rietate in ca#ul terenurilor a/erente constructiilor ( art. 3 din +egea 17/1881. In principiu art# !( instituie un caz de reconstituire a dreptului de proprietate, iar prin e.ceptie instituie doua cazuri de constituire a dreptului de proprietae# 'e reconstituirea dreptului de proprietate beneficiaza membrii cooperatori sau succesorii acestora care sunt proprietari ai caselor si ane.elor $ospodaresti care sunt amplasate pe terenuri care au fost proprietatea lor, inainte de cooperativizare, terenuri care, dupa cooperativizare au fost atribuite ca loturi de folosinta catre fostii proprietari# 'e constituirea dreptului de prorprietate beneficiaza=

29

proprietarii constructiilor care si:au edificat aceste constructii pe terenuri : loturi atribuite de cooperativa a$ricola de productie, daca aveau calitatea de membrii cooperatori sau alte persoane indereptatite? dobanditorii constructiilor prin acte de instratinare inc-eiate cu fostii membrii cooperatori # Obiect al dreptului la reconstituire3constituire il constituie terenul aferent casei de locuit si ane.elor $ospodaresti, precum si curtea si $radina din %ururl acestora, cu conditia sa fi fost proprietatea fostului membru cooperator, teren care a fost preluat de cooperativa a$ricola in orice mod si care a fost atribuit in folosinta acestui membru cooperator# Problema intinderii suprafetei de teren ce face obiectul reconstituirii a fost controverasata, dar s:a stabilit ca aceasta intindere se poate determina cu a%utorul actelor de proprietate, mentiunilor din cartea funciara, re$istrul a$ricol sau alte documente funciare, la data intrarii in CAP# 7ai controversata s:a dovedit a fi problema suprafetei de teren la care este indreptatit proprietarul casei de locuit si al ane.elor $ospodaresti, pe care le:a dobandit in perioada in care terenul a$ricol era scos din circuitul civil# Intr:o opinie s:a considerat ca acesta suprafata nu poate depasi ;;;mp, o alta opinie a fost in sensul ca proprietarul constructiei nu poate dobandi decat !/; mp teren, iar opinia ma%oritara si cea mai intemeiata este in sesul ca proprietarul constructiei are dreptul la dobandirea dreptului de proprietate asupra terenului aferent astfel cum a fost determinat in mod real de catre parti la data instrainarii# Aceasta opinie a fost confirmata prin diapozitiile art# !( alin ! ind ! din Le$ea 23 44 , asa cum a fost modificat prin Le$ea !,93!;;/# In mod similar a ridicat probleme de interpretare determinarea suprafetei de teren care face obiectul dreptului de constituire a dreptului de proprietate in cazul persoanelor care si:au edificat constructii si ane.e $ospodaresti pe terenuri atribuite ca loturi de fostele CAP# Atat literatura de specialitate cat si practica au stabilit ca din interpretarea coroborata a art# !( al si a art# 2 al ! din 'ecretul Le$e ,!3 44; rezulta ca terenul aferent casei de locuit si ane.elor poate fi in suprafata ma.ima de ;;; mp, pentru ca restul suprafetei de pana la 1;;;mp B cat se putea atribui in folosinta in perioada CAPC, constituia un lot a%utator# Concluzia este ca in acest caz se poate constitui un drept de proprietate de ma.im ;;; mp teren#

30

CAPIT*+U+ : . $odalit1,ile 0i &ersoanele @ndre&t1,ite la constituirea dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor A 1. Constituirea dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor agricole /oste &ro&rietate a C.A.P. A Constituirea dreptului de proprietate apare ca un mod de natere, 8n patrimoniul anumitor persoane, a dreptului real de proprietate # Obiect al acestei constituiri sunt doar anumite cate$orii de terenuri anume prev&zute de le$e # Au beneficiat de prevederile le$ii nr# 23 44 referitoare la constituirea dreptului de proprietate, urm&toarele categorii de persoane = membrii cooperatori activi care nu au intrat cu p&m<nt 8n cooperativ& sau au adus teren 8n suprafa& mai mic& de /#;;; mp# de teren : art# 4 alin# , persoanele fizice care nu au avut calitatea de cooperatori dar care au lucrat 8n orice mod 8n cooperativ&, ca an$a%ai, 8n ambele cazuri 8n ultimii ( ani, au dreptul s& li se constituie un drept de proprietate dac& 8ndeplinesc condiiile speciale impuse de le$e : art# 4 alin# , persoanele care au fost deportate i nu au posedat terenuri, A)T# 4 alin ! persoanele care i:au pierdut total sau parial capacitatea de munc&, motenitorii celor care au decedat 8n urma particip&rii la revoluia din decembrie 424 : art# / alin / 8n localit&ile cu e.cedent de suprafa& a$ricol& i cu deficit de fore de munc& 8n a$ricultur& se poate constitui, familiilor care solicit& aceasta 8n scris i se obli$& s& lucreze suprafaa primit&, un drept de proprietate : art# ! alin# i ! # Persoanelor ar&tate mai sus li se pot atribui 8n proprietate loturi din terenurile a$ricole r&mase la dispoziia comisiei locale din terenurile aduse 8n cooperativ& de c&tre cei care au decedat f&r& motenitori sau care nu au fost cerute spre restituire # Atribuirea 8n proprietate 8n aceste situaii se va determina in<nd seama de suprafaa terenurilor libere i num&rul solicitanilor #

31

. Constituirea dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor intra'ilane atri.uite - &otri'it legii - @n /olosin,1 'e0nic1 sau @n /olosin,1 &e durata e4isten,ei construc,iei - @n 'ederea construirii de locuin,e &ro&rietate &ersonal1 sau cu oca#ia cu%&1r1rii de la stat a unor ase%enea locuin,e ( art. 36 alin. din legea nr. 17/1881 Art# (1 din le$ea nr# 23 44 re$lementeaz& c<teva cazuri 8n care terenurile din intravilanul localit&ilor, trecute 8n proprietatea unit&ilor administrativ teritoriale 8n re$im de drept privat, pot fi atribuite 8n proprietate persoanelor fizice 8n mod e.pres abilitate de le$e s& solicite o astfel de atribuire # 5unt 8ndrept&ii s& formuleze cerere de atribuire 8n proprietate a terenurilor intravilane acele persoane fizice care au primit 8n folosin& venic& sau 8n folosin& pe durata e.istenei construciei, astfel de terenuri # 0ste situaia terenurilor intravilane proprietate de stat atribuite persoanelor fizice pentru construcia de locuine 8n condiiile art# , din le$ea nr# ,3 49( privind construcia de locuine, 8n prezent abro$at& prin le$ea nr# /;3 44 privind construciile # Astfel de terenuri trec la cererea proprietarilor actuali ai locuinelor , 8n proprietatea acestora inte$ral sau, dup& caz, proporional cu cota deinut& din construcie# intinderea suprafetei cu privire la care se constituie dreptul de proprietate este cea care rezulta din decizia administrativa prin care i s:a atribuit in folosinta terenul# 3. Constituirea dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor intra'ilane atri.uite @n /olosin,1 &e durata e4isten,ei construc,iilor do.Bnditorilor acestora- ca e/ect al &relu1rii terenurilor a/erente construc,iilor- @n condi,iile dis&o#i,iilor art. 3! din legea nr. "7/1894 cu &ri'ire la siste%ati#area teritoriului 0i localit1,ilor ur.ane 0i rurale ( art. 36 alin. 3 din legea nr. 17/1881 A Art# (; din le$ea nr# /23 49, , 8n prezent abro$at&, a prev&zut c&, 8n caz de 8nstr&inare a construciilor, terenul aferent acestora trecea 8n proprietatea statului cu plata unei desp&$ubiri c&tre fostul proprietar# A fost consecina scoaterii din circuitul civil a unor astfel de terenuri care puteau fi dob<ndite doar prin motenire le$ala, nu 8ns& i a construciilor, care puteau fi 8nstr&inate # Art# (; prevedea c& dob<nditorul construciei va primi din partea statului un drept de folosin& asupra terenului pe durata e.istenei construciei # 'ob<nditorul, la cerere, dob<ndete un drept de proprietate asupra 8ntre$ii suprafee de teren aferent& construciei cump&rate, aa cum este 8nre$istrat& 8n re$istrul de publicitate imobiliar& # 4. Constituirea dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor agricole- &ro&rietatea unit1,ilor ad%inistrati' teritoriale- @n #ona %ontan1 32

de/a'ori#at1 de /actori naturali- cu% suntA cli%a- altitudinea- &anta- i#olarea ( art. 43 din legea nr. 17/1881 A Acest te.t de le$e prevede c& terenurile a$ricole din zona montan& defavorizat& de factori naturali , cum ar fi clima, altitudinea, izolarea, pot fi atribuite 8n proprietate numai la cererea unor familii tinere de &rani ce provin din zone a$ricole montane, care au priceperea necesar& efectu&rii lucr&rilor a$ricole i se obli$& 8n scris s&:i creeze $ospod&rii i s& e.ploateze terenul 8n scopul pentru care a fost primit #

CAPIT*+U+ :I . Regle%ent1ri s&eciale a altor categorii de terenuri

Le$ea fondului funciar nr# 23 44 cuprinde unele dispoziii speciale cu privire la urm&toarele cate$orii de terenuri = Art# !/ alin : terenurile atribuite de c&tre fosta cooperativ& a$ricol& de producie, ca loturi 8n folosin& unor membrii cooperatori 8n $r&dinile din intravilan ale fotilor proprietari, revin de drept 8n proprietatea dein&torilor iniiali sau motenitorilor acestora #Persoanele care au primit terenuri cu destinaie de lot 8n folosin& i au efectuat pe acestea investiii, au dreptul la o desp&$ubire e$al& cu contravaloarea acestora, dac& nu pot fi ridicate# terenurile din intravilan care au fost atribuite de fostele cooperative a$ricole de producie, potrivit le$ii, cooperatorilor sau altor persoane 8ndrept&ite, pentru construcia de locuine i ane.ele $ospod&reti pe care le: au edificat, r&m<n i se 8nscriu 8n proprietatea actualilor dein&tori, c-iar dac& atribuirea s:a f&cut din terenurile preluate, indiferent 8n ce mod , de la fotii proprietari # Art !(, la care s:a facut mai sus referire: terenurile aferente casei de locuit i ane.elor $ospod&reti, precum i curtea i $r&dina din %urul acestora sunt i r&m<n 8n proprietatea privat& a cooperatorilor sau, dup& caz, a motenitorilor acestora, indiferent de ocupaia sau domiciliul lor : art# !(# 5uprafaa acestor terenuri este aceea evideniat& 8n actele de proprietate , cartea funciar& , re$istrul a$ricol , sau alte documente # Cu privire la 8ntinderea suprafeelor de teren, art# !( din le$ea nr# 23 44 face trimitere la 'ecretul le$e nr# ,!3 44; privind unele m&suri pentru stimularea &r&nimii, care a stabilit suprafaa ma.im& a terenului aferent casei i $r&dinii la 1#;;; mp# 4. Art 2 alin :terenurile situate 8n e.travilanul localit&ii, care au aparinut cooperatorilor sau altor persoane care au decedat, 8n ambele cazuri

33

f&r& motenitori, trec 8n domeniul privat al comunei sau oraului i 8n administrarea consiliilor locale # Terenurile proprietatea statului aflate 8n folosina cooperativei, r&m<n la dispoziia comisiei locale, urm<nd a fi atribuite persoanelor 8ndrept&ite : art# 2 alin# ! din le$ea nr# 23 44 # Terenurile neatribuite, r&mase la dispoziia comisiei, trec 8n domeniul privat al unit&ilor administrativ:teritoriale, urm<nd a fi puse la dispoziia celor care doresc s& 8ntemeieze sau s& dezvolte e.ploataii a$ricole, prin 8nc-iriere, concesionare, v<nzare # Terenurile proprietate de stat administrate de institutele i staiunile de cercet&ri tiinifice, destinate cercet&rii i producerii seminelor i materialului s&ditor din cate$orii biolo$ice superioare i animalelor de ras&, aparin domeniului public al statului i r&m<n 8n administrarea acestora : art# (/ alin# ! din le$e nr# 23 44 # #

CAPIT*+U+ :II DISP*CI<II PR*CEDURA+E 1. Procedura constituirii 0i reconstituirii dre&tului de &ro&rietate &ri'at1 asu&ra terenurilor A 3econstituirea dreptului de proprietate, potri it legii nr. &/"111, este gu ernat de dou principii, respecti principiul restituirii n natur a terenurilor n limita a maxim ,1 )a. i principiul reconstituirii dreptului de proprietate pe ec)ile amplasamente. Numai acolo unde aplicarea celor dou& principii nu este posibil&, le$ea prevede posibilitatea, potrivit art# ( alin# (, de acordare de des&1gu.iri pentru diferena de teren neretrocedat&# Potrivit art# ,; din le$ea nr# 3!;;;, Auvernul va stabili prin -ot&r<re modul de evaluare al terenurilor, sursele de financiare i modalit&ile de plat& c&tre fotii proprietari, 8ncep<nd cu plata desp&$ubirilor, potrivit art# ( alin# , din le$e, pentru suprafeele cele mai mici ce nu pot fi retrocedate # @n vederea stabilirii dreptului de proprietate privat&, atribuirea efectiv& a terenurilor i eliberarea titlurilor de proprietate s:a constituit, 8n fiecare comun& i ora, c<te o comisie local&, condus& de primarul localit&ii respective B I#A# nr# 9!3!;; C# Comisiile locale au funcionat sub 8ndrumarea unei comisii %udeene condus& de c&tre prefect # Comisiile locale sunt constituite din = primar : 8n calitate de preedinte al comisiei, viceprimarul, secretarul consiliului local : 8n calitate de secretar al

34

comisiei, un in$iner a$ricol, reprezentani ai inspectoratului silvic i ai districtelor silvice, :( reprezentani ai proprietarilor : locuitori ai localit&ii # Comisiile %udeene sunt constituite din= prefectul %udeului : 8n calitate de preedinte al comisiei, subprefectul %udeului, secretarul $eneral al Prefecturii : 8n calitate de secretar al comisiei, directorul direciei de contencios administrativ i controlul le$alit&ii, directorul $eneral al direciei $enerale pentru a$ricultur& i industrie alimentar&, directorul $eneral al oficiului %udeean de cadastru $eodezie i carto$rafie# Comisiile locale au urm&toarele atribuii principale = preluarea i 8nre$istrarea cererilor pentru atribuirea terenurilor 8n proprietate sau folosin&, stabilirea m&rimii i amplasamentului suprafeei de teren ce urmeaz& a fi atribuit& 8n proprietate, pre$&tirea documentaiei te-nice necesar& pentru eliberarea titlurilor de proprietate, primirea contestaiilor i transmiterea lor Comisiei %udeene 8mpreun& cu documentaia 8ntocmit&, punerea 8n posesie a persoanelor 8ndrept&ite , dup& validarea de c&tre comisia %udeean& a propunerilor comisiilor locale# Comisiile %udeene au urm&toarele atribuii principale = or$anizarea , coordonarea i instruirea comisiilor locale, verificarea le$alit&ii propunerilor comisiilor locale, soluionarea contestaiilor persoanelor nemulumite, validarea sau invalidarea m&surilor stabilite de comisiile locale, emiterea titlurilor de proprietate asupra terenurilor# Comisiile locale i %udeene 8i desf&oar& activitatea 8n plen, 8n prezena ma%orit&ii membrilor lor #Iot&r<rile comisiilor locale i ale celei %udeene se adopt& cu ma%oritate membrilor prezeni i se consemneaz& 8ntr:un proces verbal semnat de toi participanii # Le$ea fondului funciar prevede c& reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate asupra terenului se face la cerere prin eliberarea unui titlu de proprietate, 8n limita suprafeei la care este 8ndrept&it& fiecare persoan& , i respectiv familie # +amilia, 8n sensul acestei le$i , se compune din soi i copiii nec&s&torii , dac& $ospod&resc 8mpreun& cu p&rinii lor # Procedura reconstituirii i constituirii dreptului de proprietate privat& asupra terenurilor 8ncepe cu depunerea de c&tre persoanele interesate a unei cereri la prim&ria localit&ii unde este situat terenul solicitat # Cererea de stabilire a dreptului de proprietate trebuia 8nre$istrat& la consiliul local, 8n termen de (; de zile de la data intr&rii 8n vi$oare a le$ii, termen 35

ce a fost prelun$it ulterior de mai multe ori B le$ea nr# !43 44 , le$ea nr# 143 449 , O#U#A# nr# 3 442,le$ea !,93!;;/ C# Prin art# (( din le$ea nr# 3!;;; s:a prev&zut c& persoanele fizice i %uridice care nu au depus, 8n termenul prev&zut de le$a nr# 143 449, cereri pentru reconstituirea dreptului de proprietate sau, dup& caz , actele doveditoar, pot formula astfel de cereri 8n termen de 1; de zile de la data intr&rii 8n vi$oare a acestei le$i # Cererea trebuia formulat& de c&tre fiecare persoan& 8ndrept&it&, iar c<nd sunt mai muli motenitori, cererea se putea face i 8n comun, cu condiia ca fiecare dintre acetia s& o semneze # Cererea trebuia s& cuprind& urm&toarele date = numele i prenumele solicitantului i ale p&rinilor , calitatea 8n care formuleaz& cererea , $radul de rudenie cu fotii proprietari ai terenului , 8n cazul motenitorilor le$ali, suprafaa de teren la care se socotete 8ndrept&it solicitantul , alte date necesare pentru stabilirea dreptului de proprietate # La cerere se ane.a urm&toarele documente = declaraia pe proprie r&spundere privind suprafaa de teren pe care solicitantul o are 8n proprietate i suprafaa de teren la care este 8ndrept&it , acte de proprietate B contracte , e.trase C#+# C, certificat de motenitor B dac& este cazul C, -ot&r<re %udec&toreasc& B dac& e.ist& C, certificat de natere, certificat de deces al autorului , 8n cazul motenitorilor, orice alte acte din care s& rezulte dreptul de proprietate asupra terenului solicitat# Potrivit art# ; al le$ii nr# 23 44 , do'ada dre&tului de &ro&rietate se poate face cu = evidenele cooperativei a$ricole de producie, cererile de 8nscriere 8n cooperativa a$ricol& de producie, re$istrele a$ricole de la data intr&rii 8n cooperativ&, actele de proprietate , inclusiv e.trase de carte funciar&, orice alte probe , inclusiv declaraii de martori# Cererea putea fi depus& personal, iar solicitantul prezenta actele doveditoare 8n ori$inal i c<te o copie simpl& semnat& pentru conformitate, la comisie r&m<n<nd numai copiile acestor acte #Cererea putea fi transmis& i prin pot&# @n toate cazurile cererea putea fi rezolvat& f&r& prezena solicitanilor, prezena lor fiind obli$atorie, doar la primirea titlului, care trebuia semna, precum i la punerea 8n posesie # 36

5tabilirea dreptului de proprietate pentru fotii proprietari aflai 8n via& se face pe numele acestora, iar 8n cazul c<nd acetia sunt decedai, pe numele motenitorilor lor# Comisiile locale, primind cererile persoanelor 8ndrept&ite 8mpreun& cu actele doveditoare, analizeaz& aceste documente i 8ntocmesc listele cu propunerile privind suprafaa de teren ce i se cuvine fiec&rui solicitant# Listele cu propunerile acestor comisii se afieaz& la sediul consiliului local pentru luarea la cunotin& de c&tre cei interesai # Persoanele nemulumite de propunerile stabilite de comisia local& puteau face contestaie 8n termen de / zile de la afiarea propunerilor# Contestaia trebuia 8naintat& spre rezolvare comisiei %udeene , 8n termen de (; de zile de la depunere # Comisiile locale, imediat dup& e.pirarea termenelor ar&tate mai sus, aveau obli$aia s& 8nainteze comisiei %udeene 8ntrea$a documentaie B dosarele cu cererile i actele doveditoare ane.ate, lista cu propunerile 8ntocmite i procesele verbale prin care au fost aprobate C # Comisia %udeean& trebuia s& analizeze propunerile comisiilor locale i s& soluioneze contestaiile depuse, s& valideze sau s& invalideze propunerile primite i, apoi, s& le transmit&, 8mpreun& cu -ot&r<rile adoptate, comisiilor locale, prin dele$at, 8n termen de ( zile de la adoptare# Comisiile locale aveau obli$aia s& afieze imediat la sediul consiliului local listele cu propuneri, dup& validarea sau invalidarea lor de c&tre comisia %udeean&, i s& comunice persoanelor interesate, sub semn&tur&, -ot&r<rea comisiei %udeene privind soluionarea contestaiilor sau invalidarea propunerilor comisiilor locale # @mpotriva -ot&r<rii comisiei %udeene, persoanele nemulumite puteau face pl<n$ere la %udec&toria 8n raza c&reia era situat terenul, 8n termen de (; de zile de la data la care au luat la cunotin& de aceast& -ot&r<re # Pl<n$erea suspend& e.ecutarea # 5entina civil& pronunat& de %udec&torie este supus& c&ilide atac a recursului# Pe baza -ot&r<rii %udec&toreti definitive, comisia %udeean& care a emis titlul 8l va modifica, 8nlocui sau desfiina, dup& caz # . Eli.erarea titlurilor de &ro&rietate 0i &unerea @n &osesie a &ersoanelor @ndre&t1,ite A Titlul de proprietate se emite de c&tre Comisia %udeean& de aplicare a Le$ii fondului funciar, pe baza documentelor 8naintate de c&tre comisiile locale , dup& validarea propunerilor 8naintate de c&tre comisii # 'ocumentaiile se trimit 8n dou& e.emplare, din care unul se reine i se depoziteaz& la ar-iva oficiului de cadastru i or$anizarea teritoriului din cadrul %udeului #

37

Titlurile de proprietate sunt formulare cu re$im special # Titlul de proprietate, pentru cet&enii 8n via&, se emite persoanelor 8ndrept&ite B so , soie C, iar pentru motenitori se emite un sin$ur titlu de proprietate pentru terenurile ce au aparinut autorului lor, 8n care se nominalizeaz& toi solicitanii 8ndrept&ii, urm<nd ca pentru ieirea din indiviziune, acetia s& procedeze potrivit dreptului comun# Titlul se semneaz& de c&tre prefect, directorul $eneral al 'ireciei $enerale pentru A$ricultur& i Alimentaie i de c&tre directorul oficiului de cadastru i Or$anizare a Teritoriului# Titlurile se transmit comisiilor locale care le vor 8nscrie 8n re$istrul a$ricol, iar apoi le vor 8nm<na, sub semn&tur&, persoanelor 8ndrept&ite# @n acest scop, comisiile locale vor 8ntocmi un re$istru care va cuprinde numele i prenumele titularului, num&rul titlului de proprietate i semn&tura titularului # @n cazul peroanelor care au formulat pl<n$eri la %udec&torie, titlurile de proprietate se vor completa dup& pronunarea -ot&r<rii %udec&toreti# @n baza titlului de proprietate, comisia local& va proceda la delimitarea zonelor teritoriale 8n care urmeaz& s& fie pui 8n posesie titularii# Aceast& delimitare, precum i parcelarea pe proprietari se face pe baza planului de situaie al fiec&rei localit&i i al m&sur&torilor topo$rafice# Potrivit art# , alin# ! din le$ea nr# 23 44 , republicata, atribuirea efectiv& a terenurilor se face, 8n zona colinar&, pe vec-ile amplasamente, iar 8n zonele de c<mpie, pe sole stabilite de comisie i nu neap&rat pe vec-ile amplasamente ale propriet&ii # Ulterior , prin art# ! alin# din le$ea nr# 3!;;;, re$ula punerii 8n posesie pe vec-ile amplasamente a fost $eneralizat&, cu condiia ca acestea s& fie libere , adic& s& nu fie ocupate de construcii sau s& nu fi f&cut obiectul punerii 8n posesie 8n favoarea altor persoane c&rora li s:a reconstituit dreptul de proprietate# @n acest sens le$ea nr# 3!;;; prevede c& drepturile dob<ndite cu respectarea prevederilor le$ii fondului funciar, pentru care au fost eliberate adeverine de proprietate, procese verbale de punere 8n posesie sau titlul de proprietate, r&m<n valabile f&r& nici o alt& confirmare # %unerea n posesie a proprietarilor se va face 8n prezena fiec&rui proprietar care va semna tabelul de luare 8n primire a terenului# @n acest scop, comisiile locale trebuie s& 8ncunotineze 8n scris, cu confirmare de primire, persoanele care au domiciliul 8n alte localit&i i c&rora li s:a stabilit dreptul de proprietate, asupra datei la care va avea loc punerea 8n posesie # Pentru persoanele care au domiciliul 8n localitate, comisiile locale afieaz& la sediul lor data punerii 8n posesie, utiliz<nd totodat& orice alte mi%loace de comunicare# 7arcarea parcelelor se face prin &rui sau borne care se asi$ur& de c&tre fiecare proprietar# 38

@n situaia 8n care mai r&m<n terenuri neatribuite, comisia local& le va delimita pe planul cadastral i 8n teren i le va preda consiliului local 8n administrare, urm<nd a fi folosite 8n conformitate cu prevederile le$ii# 'up& punerea 8n posesie a tuturor proprietarilor, O#C#O#T# va redacta un plan de situaie cu noua parcelare a teritoriului i cu numerotarea topo$rafic& corespunz&toare, 8n dou& e.emplare, din care un e.emplar r&m<ne la acesta, iar unul se pred& consiliului local # Preciz&m c&, datorit& faptului c& eliberarea titlurilor de proprietate s:a dovedit a fi, 8n practic&, o activitate voluminoas& i anevoioas&, comisiile locale i %udeene au recurs 8ntr:o prim& faz&, p<n& la completarea i 8nm<narea acestor titluri, la emiterea unor ade erine de proprietate pe baza c&rora s:a f&cut i punerea 8n posesie# Aceste adeverine au un caracter provizoriu i ele 8i 8nceteaz& valabilitatea o dat& cu emiterea i 8nm<narea titlurilor de proprietate # Trebuie reinut c& titlurile de proprietate se elibereaz& numai 8n cazurile 8n care dreptul de proprietate asupra terenului a fost stabilit prin -ot&r<rea comisiei %udeene i nu prin ordin al prefectului, acesta din urm& constituind el 8nsui actul de proprietate#

3. Inaliena.ilitatea te%&orar1 a terenurilor agricole A Articolul ( ; Cod civil consacr& principiul liberei circulaii a bunurilor susceptibile de a forma obiectul dreptului de proprietate# Tot articolul ( ; stabilete i e.cepia de la aceast& re$ul&, 8n sensul c& prin le$e se poate stabili pro-ibirea 8nstr&in&rii anumitor bunuri, care sunt scoase din circuitul civil # Aceste pro-ibiii pot fi absolute, c<nd anumite bunuri, care prin natura lor sau printr:o declaraie a le$ii sunt de uz public i deci inalienabile, sau relative, care se refer& la bunuri, care dei nu sunt declarate inalienabile , pot fi v<ndute doar numai de anumite persoane sau numai 8n anumite condiii # / Prin le$ea nr# 23 44 au fost declarate inalienabile temporar anumite bunuri imobile, cum este situaia terenurilor a$ricole asupra c&rora s:a constituit dreptul de proprietate, potrivit art# 4 alin# , art# ! i art# ,( din le$e # Art# 4 alin# stabilete condiiile pe care trebuie s& le 8ndeplineasc& cei care solicit& s& li se constituie un drept de proprietate asupra terenurilor care s:au aflat 8n patrimoniul C#A#P#:urilor, respectiv s& fi lucrat efectiv cel puin trei ani 8n fostele C#A#P#:uri sau s& nu fi adus teren 8n cooperativ&, sau s& fi adus mai puin de /#;;; mp#, indiferent dac& au fost cooperatori sau an$a%ai, s&:i stabileasc& domiciliul 8n localitatea respectiv& i s& nu aib& teren 8n proprietate, 8n acea localitate #

39

Articolul !; din le$e dispune c& 8n localit&ile cu e.cedent de suprafa& de teren a$ricol i cu deficit de fore de munc& 8n a$ricultur& se poate atribui, f&r& alte condiii, celor care solicit& 8n scris terenuri a$ricole p<n& la ; -a# 8n ec-ivalent arabil de familie, iar dac& solicit& aceasta alte familii din alte localit&i, se impune obli$aia de a:i stabili domiciliul 8n localitatea unde cer teren a$ricol i de a renuna la proprietatea avut& 8n e.travilan, 8n localitatea de unde pleac& # Prin prevederile art# ,( din le$ea nr# 23 44 8n ce privete constituirea dreptului de proprietate, se dispune c& 8n zonele montane cu clim& defavorizat&, se pot atribui, la cerere, terenuri a$ricole celor care solicit& 8n scris aceasta, cu condiia ca s& se obli$e s& le lucreze i s& creeze $ospod&rii# @n acest caz atribuirea f&c<ndu:se prin ordin al prefectului 8n limita a ; -a# 8n ec-ivalent arabil de familie, la propunerea prim&riilor locale # @n toate aceste cazuri de constituire a unui drept de proprietate asupra unui teren a$ricol, potrivit art# (! din le$ea nr# 23 44 , beneficiarilor dreptului de proprietate le este interzis& 8nstr&inarea terenurilor prin acte 8ntre vii timp de ; ani socotii de la 8nceputul anului urm&tor celui 8n care s:a f&cut 8nscrierea # Nerespectarea acestei dispoziii le$ale imperative este sancionat& de le$e cu nulitatea absolut& a actului de 8nstr&inare , nulitate ce poate fi invocat& de c&tre prim&rie, prefectur&, de c&tre procuror sau de orice persoan& interesat& # Articolul ,4 din le$ea nr# 29 44 prevede c& persoanele c&rora li s:a constituit dreptul de proprietate 8n condiiile art# 4 alin# , ! i ,( sunt obli$ate s& respecte 8ntocmai condiiile impuse de le$e , astfel c&, dac& nu le respect& , ei pierd dreptul de proprietate asupra terenurilor i construciilor realizate pe acestea # 4. Solu,ionarea litigiilor i'ite ca ur%are a a&lic1rii legii nr. 17/1881A Competena de soluionare a pl<n$erilor 8mpotriva actelor emise de comisiile de aplicare a le$ii nr# 23 44 aparine %udec&toriei 8n raza c&reia se afl& terenul # Le$iuitorul a dat spre soluionare instanelor de drept comun at<t soluionarea liti$iilor referitoare la valabilitatea titlului, c<t i a celor referitoare la nulitatea actelor emise 8n cadrul procesului de constituire, reconstituire a dreptului de proprietate asupra terenurilor, potrivit art# /(:/1 din le$e# Pot forma obiectul pl<n$erii adresate direct %udec&toriei = -ot&r<rile comisiei %udeene de aplicare a le$ii, ordinul prefectului de atribuire a dreptului de proprietat , orice act administrativ al unui or$an administrativ care a refuzat 40

atribuirea terenului sau propunerile de atribuire a terenului, modificarea sau anularea propriei -ot&r<ri de c&tre comisie # Instanelor de drept comun le revine competena de a soluiona aciunile 8n constatarea nulit&ii absolute a actelor %uridice re$lementate de art# III din le$e nr# 143 449= actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, 8n favoarea persoanelor fizice care nu erau 8ndrept&ite, potrivit le$ii, la astfel de reconstituiri sau constituiri, actele de constituire a dreptului de proprietate pe terenuri a$ricole aflate 8n domeniul public, actele de reconstituire sau constituire a dreptului de proprietate 8n intravilanul localit&ilor, pe terenuri revendicate de fotii proprietari, cu e.cepia celor atribuite conform art# !, din le$e# @n situaia 8n care, pe terenurile care au f&cut obiectul unor acte %uridice constatate nule s:au edificat construcii de orice fel , sunt aplicabile dispoziiile art# ,4, C#Civil #

CAPIT*+U+ :III PR*PRIETATE PRI:AT;

RE>I$U+

DURIDIC

A+

TERENURI+*R

Terenurile proprietate privat& , indiferent de titularul lor , se afl& 8n circuitul civil, adic& ele pot fi dob<ndite i 8nstr&inate potrivit dispoziiilor le$ii nr# !,93!;;/# 5ubiecii dreptului de proprietate privat& pot fi persoanele fizice, persoanele %uridice, statul i unit&ile administrativ teritoriale, c<nd apar 8n calitate de proprietare ale unor bunuri aparin<nd domeniului privat# 'reptul de proprietate privat& este alienabil , imprescriptibil i sesizabil # Indiferent c& sunt situate 8n intravilanul sau e.travilanul localit&ilor i indiferent de 8ntinderea suprafeei, terenurile pot fi 8nstr&inate prin acte %uridice 8nc-eiate 8n form& autentic&# Le$ea instituie unele limit&ri ale 8nstr&in&rii i, respectiv, dob<ndirii dreptului de proprietate asupra terenurilor, astfel = : terenurile atribuite prin constituirea dreptului de proprietate nu pot fi 8nstr&inate prin acte %uridice 8ntre vii, timp de ; ani, socotii de la 8nceputul anului urm&tor celui 8n care s:a f&cut 8nscrierea propriet&ii asupra lor : art# (! din le$ea nr# 23 44 , republicat& # Actul de 8nstr&inare 8nc-eiat cu nerespectarea acestui termen este lovit de nulitate absolut&# Constatarea

41

nulit&ii poate fi cerut& 8n %ustiie de c&tre primar, prefect, procuror, precum i de orice persoan& interesat& # : Pe data intr&rii 8n vi$oare a Le$ii nr# !,93!;;/ B Titlul > C s:a abro$at Le$ea nr# /,3 442 privind circulaia %uridic& a terenurilor, O#U#A# nr# !!13!;;; privind circulaia %uridic& a terenurilor cu destinaie forestier&, precum i orice alte dispoziii contrare# Art# din Le$ea nr# !,93!;;/ prevede= JTerenurile proprietate privat&, indiferent de destinaie i titularul lor, sunt i r&m<n 8n circuitul civil# 0le pot fi 8nstr&inate i dob<ndite liber prin oricare din modurile prev&zute de le$e#J 'ac& 8n vec-ea re$lementare se f&cea distincie 8ntre re$imul %uridic al terenurilor cu ve$etaie a$ricol& i cel al terenurilor cu ve$etaie forestier&, din cuprinsul dispoziiilor mai sus menionate, terenurile proprietate privat&, at<t cele cu destinaie a$ricol& c<t i cele cu destinaie forestier& vor putea fi 8nstr&inate i dob<ndite prin oricare din modurile prev&zute de le$e i 8n aceleai condiii, av<nd acelai re$im %uridic# Cate$oria de terenuri la care se refer& Le$ea nr# !,93!;;/ este una foarte lar$&, cuprinz<nd= terenuri din intravilan, terenuri din e.travilan, terenuri cu sau f&r& construcii, indiferent de destinaia lor sau de 8ntinderea acestora, sin$ura condiie fiind aceea ca ele s& fie proprietate privat&# Noua le$e privind circulaia %uridic& a terenurilor, menine dispoziia conform c&reia pot fi 8nstr&inate i dob<ndite terenurile din intravilan i e.travilan, prin acte %uridice 8ntre vii, 8nc-eiate 8n form& autentic&, 8ns& aduce ca noutate, faptul c&, 8n cate$oria terenurilor la care se refer&, intr& at<t terenurile cu construcii c<t i cele f&r& construcii, indiferent de destinaia sau 8ntinderea acestora Bart# ! alin# din Le$ea nr# !,93!;;/C# 'ac& 8n vec-ea re$lementare proprietatea funciar& dob<ndit& prin acte 8ntre vii, nu putea dep&i !;; -a de teren a$ricol 8n ec-ivalent arabil, de familie, noua le$e privind circulaia %uridic& a terenurilor 8nl&tur& aceste limit&ri ale 8nstr&in&rii, ar&t<nd c& terenurile proprietate privat& pot fi 8nstr&inate i dob<ndite prin acte %uridice 8ntre vii Gindiferent de destinaia sau de 8ntinderea lorJ# Acte %uridice 8ntre vii prin care se realizeaz& 8nstr&inarea i dob<ndirea acestor terenuri se 8nc-eie 8n form& autentic&, sub sanciunea nulit&ii absolute# )espectarea formei autentice se cere i 8n cazul 8n care, asupra unui astfel de teren se constituie, prin acte %uridice 8ntre vii, un drept real, potrivit art# ! alin# ! din Le$ea nr# !,93!;;/B titlul > C # 'ac& le$ea nr# /,3 442 8n art# (, instituia o interdicie de dob<ndire a dreptului de proprietate de c&tre cet&enii str&ini, persoane fizice i %uridice, i apatrizi, Constituia revizuit& 8n !;;(, 8n art# ,, alin# ! teza a !:a statueaz&= GCet&enii str&ini i apatrizii pot dob<ndi dreptul de proprietate privat& asupra 42

terenurilor numai 8n condiiile rezultate din aderarea )om<niei la Uniunea 0uropean& i alte tratate internaionale la care )om<nia este parte, pe baz& de reciprocitate, 8n condiiile prev&zute prin le$e or$anic&, precum i prin motenire le$al&J# 'up& aderarea )om<niei la Uniunea 0uropean& cet&enii str&ini i apatrizii, domiciliai pe teritoriul statelor membre pot dob<ndi proprietatea asupra terenurilor# 'e asemenea, dup& revizuirea Constituiei, cet&enii str&ini i apatrizii pot dob<ndi dreptul de proprietate asupra terenurilor i prin motenire le$al&# 'ispoziiile constituionale au fost preluate i 8n art# ( din Le$ea nr# !,93!;;/ astfel c&= GCet&enii str&ini i apatrizii precum i persoanele %uridice str&ine pot dob<ndi dreptul de proprietate, asupra terenurilor din )om<nia 8n condiiile prev&zute de le$ea special&#J B le$ea nr# ( !3!;;/ cu privire la dob<ndirea dreptului de proprietate de c&tre cet&enii str&ini, le$ea nr# !913!;;/C# 'ac& sub imperiul Le$ii nr# /,3 442 era interzis& 8nstr&inarea, sub orice form&, a terenurilor cu privire la titlul c&rora e.istau liti$ii la instanele %udec&toreti, pe tot parcursul soluion&rii acestor liti$ii, noua re$lementare statueaz& 8n art# , c& Je.istena unui liti$iu cu privire la un teren cu sau f&r& construcii nu 8mpiedic& 8nstr&inarea acestuia i nici constituirea altor drepturi reale sau de crean&J, instituind 8ns& de la aceast& re$ul& dou& e.cepii= prima const& in e.istena unui liti$iu privind reconstituirea dreptului de proprietate privat&, iar cea de:a doua 8n e.istena unui liti$iu privind le$alitatea titlului de proprietate# 'ac& titlurile de proprietate ale 8nstr&in&torilor i respectiv dob<nditorilor erau lovite de nulitate, ca urmare a 8nc&lc&rii dispoziiilor le$ale 8n vi$oare la data 8nc-eierii lor, 8nstr&in&rile realizate sub orice form&, 8n temeiul Le$ii nr# !,93!;;/, nu conduce la validarea acestor titluri# @n cazul 8n care s:a 8nc-eiat un antecontract cu privire la un teren, cu sau f&r& construcii, iar ulterior una din p&ri refuz& 8nc-eierea contractului, partea care i:a e.ecutat obli$aia poate sesiza instana competent& care poate pronuna o -ot&r<re care s& in& loc de contract, potrivit art#/ alin#! din titlul > al le$ii nr# !,93!;;/# Un alt element de noutate introdus prin aceast& re$lementare 8l reprezint& posibilitatea 8nstr&in&rilor f&cute pe baza sc-ielor care au stat la baza titlurilor de proprietate emise cu ocazia aplic&rii le$ilor fondului funciar, 8n cazul 8n care se dorete comasarea parcelelor i loturilor de teren, prin constituirea unor corpuri de proprietate care s& cuprind& suprafee continue, indiferent de destinaia lor sau atunci c<nd 8nstr&in&rile sunt efectuate de c&tre persoane

43

8ndrept&ite s& obin& rent& via$er& a$ricol&# 'e asemenea aceste 8nstr&in&rii sunt scutite de ta.e de timbru i de timbru %udiciar# (#: art# /! din Codul silvic prevede = G 5tatul, prin autoritatea public& central& care r&spunde de silvicultur&, are drept de preemiune la toate v<nz&rile de bun&voie sau silite, la pre i condiii e$ale, pentru enclavele din fondul forestier proprietate public& i terenurile limitrofe acestuia, precum i pentru terenurile acoperite cu ve$etaie forestier&# Proprietarul v<nz&tor este obli$at s& 8ntiineze, 8n scris, unitatea silvic& teritorial& 8n raza c&reia se afl& terenul respectiv, 8n le$&tur& cu intenia de 8nstr&inare# Unitatea sesizat& 8i va manifesta opiunea 8n termen de (; de zile, dup& care dreptul de preemiune 8nceteaz&# 6<nzarea f&cut& cu 8nc&lcarea dispoziiilor de mai sus este nul& de dreptJ # Te.tul le$al instituie un drept de preemiune la cump&rarea unor terenuri forestiere 8n favoarea 5tatului, 8n calitate de persoan& %uridic& de drept civil# 'reptul de preemiune se nate numai 8n cazul 8n care titularul dreptului de proprietate al unui astfel de teren se -ot&r&te s&:l 8nstr&ineze prin v<nzare cump&rare i e.ist& numai la pre i condiii e$ale# 'omeniul de aplicare a acestui drept de preemiune se refer& la urm&toarele cate$orii de terenuri= terenurile care constituie enclave ale fondului forestier proprietate public& a statului B 8ncon%urate de fondul forestier proprietate public& C, terenurile limitrofe fondului forestier proprietate public& i terenurile acoperite cu ve$etaie forestier& , dac& sunt proprietate privat& # Pentru e.ercitarea dreptului de preemiune, proprietarul v<nz&tor este obli$at s& 8ntiineze, 8n scris, unitatea silvic& teritorial& 8n raza c&reia se afl& terenul respectiv, 8n le$&tura cu intenia de v<nzare# Unitatea silvic& teritorial& este direcia silvic& %udeean& a )e$iei Naionale a P&durilor# Aceast& 8ntiinare are valoarea unei oferte de v<nzare i trebuie s& cuprind& elementele eseniale ale viitorului contract de v<nzare cump&rare, adic& i un pre minim# Numai astfel statul este 8n m&sur& s& aprecieze dac& este sau nu cazul s&:i e.ercite dreptul de preemiune la cump&rare# 'ac& 5tatul accept& oferta de v<nzare 8n termenul de mai sus, 8i e.ercit& dreptul de preemiune i deci se 8nc-eie un antecontract de v<nzare: cump&rare# P&rile sunt obli$ate s& perfecteze v<nzarea:cump&rarea 8n form& autentic&# 5anciunea contractului de v<nzare cump&rare 8nc-eiat cu 8nc&lcarea dreptului de preemiune al 5tatului este nulitatea absolut&, cu re$imul s&u %uridic# : persoanele c&rora li s:a constituit dreptul de proprietate asupra terenurilor a$ricole, au obli$aia de a:i stabili domiciliu i de a:i 8ntemeia $ospod&rii 8n localit&ile 8n care este situat terenul# Nerespectarea acestei condiii atra$e pierderea dreptului de proprietate asupra terenului i a 44

construciilor de orice fel realizate pe acesta# Pentru teren nu se vor acorda desp&$ubiri, iar pentru construcii proprietarul va primi o desp&$ubire e$al&# : )enta via$er& a$ricol& reprezint& suma de bani pl&tit& rentierului a$ricol care 8nstr&ineaz& sau arendeaz& terenurile aflate 8n proprietatea sa, av<nd si$urana unei surse via$ere de venituri $arantate de stat B art# ! din Le$ea !,93!;;/, titlul >I C# Condiiile ce trebuie s& fie 8ndeplinite pentru ca o persoan& s& beneficieze de renta via$er& = rentierul a$ricol s& fie o persoan& fizic& 8n v<rst& de peste 1! de ani# s& dein& 8n proprietate p<n& la ; - de teren a$ricol s& 8nstr&ineze prin acte 8ntre vii sau s& arendeze terenurile a$ricole dup& intrarea 8n vi$oare a prezentului titlu# )enta via$er& a$ricol& este instituit& 8n scopul concentr&rii suprafeelor a$ricole 8n e.ploataii eficiente impuse de necesitatea moderniz&rii a$riculturii# 'ovada 8nstr&in&rii se face prin actul de 8nstr&inare, 8nc-eiat 8n form& autentic&, iar dovada arend&rii se face prin contractul de arend& 8ntocmit cu respectarea Le$ii arend&rii nr# 13 44, B art# din Le$ea !,93!;;/, titlul >IC# Potrivit art# ( din Le$ea !,93!;;/, titlul >I, cuantumul rentei via$ere a$ricole reprezint& ec-ivalentul 8n lei a ;; euro3an pentru fiecare - de teren a$ricol 8nstr&inat i ec-ivalentul 8n lei a /; euro3an pentru fiecare - arendat# Pentru suprafeele mai mici de - suma pl&tit& va fi proporional& cu suprafaa 8nstr&inat& sau arendat& B art# / C# )enta via$er& a$ricol& se pl&tete 8ntr:o sin$ur& rat& anual& 8n primul trimestru al anului urm&tor celui pentru care aceasta este datorat& B art# 1 C# )entierul a$ricol poate r&m<ne proprietar pe o suprafa& de teren a$ricol de p<n& la ;,/ - pentru folosin& personal&# Potrivit art# 9 din Le$ea !,93!;;/, renta via$er& a$ricol& este personal&, netransmisibil& i 8nceteaz& la data decesului rentierului a$ricol#@n cazul arend&rii, renta via$er& a$ricol& 8nceteaz& 8n termen de (; de zile de la data 8ncet&rii contractului de arend&, dac& 8n acest interval rentierul a$ricol nu face dovada 8nc-eierii unui nou contract de arend&# 'up& decesul rentierului, motenitorii vor 8ncasa ultima rat& scadent& la data decesului, 8n cel mult ( luni dup& deces pe baza certificatului de motenitor i a carnetului de rentier a$ricol#

45

CAPIT*+U+ IE. R1s&underea 2uridic1 @n dre&tul /unciar .

Nerespectarea normelor %uridice privind folosirea i protecia terenurilor atra$e r&spunderea civil&, contravenional& sau penal&, dup& caz : art# ;1 din le$ea nr# 23 44 , rep# # +aptele ce constituie infraciuni sunt = fapta persoanei fizice care are calitatea de membru al comisiei locale sau %udeene de aplicare a le$ii fondului funciar, de a 8mpiedica 8n orice mod reconstituirea dreptului de proprietate sau eliberarea titlului de proprietate c&tre persoanele 8ndrept&ite constituie abuz 8n serviciu i se pedepsete cu 8nc-isoare , declararea unor suprafee de terenuri mai mici dec<t cele obinute sau nedeclararea unor suprafee de teren deinute efectiv, 8n vederea inducerii 8n eroare a comisiilor locale , constituie infraciunea de fals in declaraii i se pedepsete potrivit prevederilor art# !4! din Codul penal, ocuparea 8n 8ntre$ime sau 8n parte a terenurilor de orice fel , 8nfiinarea sau mutarea semnelor de -otar i a reperelor de marcare , f&r& aprobarea primit& 8n condiiile le$ii, constituie infraciune i se pedepsete cu 8nc-isoare# 'ac& fapta se s&v<rete prin violen&, amenin&ri ori de dou& sau mai multe persoane 8mpreun&, pedeapsa este 8nc-isoarea de la ! la 9 ani # de$radarea terenurilor a$ricole i silvice, a 8mpre%muirilor acestora, distru$erea i de$radarea culturilor a$ricole , a lucr&rilor de 8mbun&t&iri funciare, a bornelor i semnelor topo$rafice sau $eodezice, a monumentelor istorice, ansamblurilor i siturilor ar-eolo$ice, ori 8mpiedicarea lu&rii m&surilor de conservare a unor astfel de bunuri, precum i 8nl&turarea acestor m&suri, constituie infraciunea de distru$ere i se pedepsete potrivit art# ! 9:! 4 din Codul penal #

Constituie contravenie urm&toarele fapte = efectuarea de sc-imburi de terenuri i a sc-imb&rii cate$oriei de folosin& , precum i folosirea definitiv& sau temporar& a terenurilor a$ricole i silvice 8n alte scopuri dec<t pentru producia a$ricol& i silvic&, cu 8nc&lcarea dispoziiilor le$ale # neluarea m&surilor de c&tre posesorii de terenuri i de c&tre persoanele autorizate pentru p&strarea 8n bune condiii a bornelor $eodezice, topo$rafice, reperelor metalice de nivelment, a piramidelor i balizelor de semnalizare a punctelor $eodezice, precum i de$radarea sau distru$erea lor din culpa,

46

amplasarea obiectivelor de orice fel, f&r& avizele i aprob&rile prev&zute de le$e de$radarea terenurilor i culturilor prin depozitarea de materiale ori deeuri de pietri moloz, nisip, prefabricate, construcii metalice, reziduuri i altele asem&n&toare , nedeclararea la or$anele %udeene de cadastru funciar de c&tre posesori, 8n termen de (; de zile de la aprobare, a sc-imburilor de terenuri i a sc-imb&rii cate$oriei de folosin& a acestora, precum i a datelor cu privire la m&rimea suprafeelor i cate$oria de folosin& a acestora, : neluarea unor m&suri corespunz&toare de c&tre persoanele fizice sau %uridice pentru evitarea afect&rii terenurilor limitrofe prin reziduurile provenite din activitatea de producie i prin scur$erile de orice fel # Constatarea contraveniilor i aplicarea sanciunilor se fac de c&tre specialitii 8mputernicii, 8n acest scop, de c&tre 7inisterul A$riculturii i Alimentaiei, precum i de c&tre 7inisterul Apelor, P&durilor i 7ediului, de 8mputerniciii prefectului, ai or$anelor a$ricole i silvice %udeene, precum i de c&tre primari# Contraveniilor prev&zute mai sus li se aplic& i dispoziiile le$ii nr# 2;3!;;! privind constatarea i sancionarea contraveniilor #

Folosirea terenurilor pentru producia agricol i silvic. Potrivit le$ii nr# 23 44 , rep# , toi dein&torii de terenuri a$ricole au obli$aia s& asi$ure cultivarea acestora i protecia solului : art# 9, # Cei care nu 8i 8ndeplinesc aceste obli$aii vor fi somai, 8n scris, de c&tre primarul comunei sau oraului pentru intrarea 8n le$alitate# 'ac& nici dup& primirea somaiei, dein&torii de terenuri nu 8i e.ecut& obli$aiile 8n termenul stabilit de primar, din motive imputabile lor, ei vor fi sancionai anual cu plata unei amenzi potrivit le$ii# Obli$area la plata sumei respective se face prin dispoziie motivat& a primarului, iar suma 8ncasat& se face venit la bu$etul local# Le$ea prevede o sanciune mai sever& pentru dein&torii de terenuri atribuite 8n folosin& care nu dau curs acestei somaii, 8n sensul c& ei pierd dreptul de folosin& asupra terenurilor la sf<ritul anului 8n curs : art# 91 alin# ! # 5c-imbarea cate$oriei de folosin& a terenurilor aparin<nd persoanelor %uridice se poate face numai cu respectarea condiiilor prev&zute de le$e : art# 99 i 92# Persoanele fizice care au sc-imbat cate$oria de folosin& a terenurilor a$ricole pe care le dein 8n proprietate sunt obli$ate s& comunice, 8n termen de (; de zile de la data la care a avut loc aceast& operaiune, modificarea intervenit& oficiului de cadastru a$ricol i or$anizarea teritoriului a$ricol %udeean, care are obli$aia s& o 8nre$istreze#

47

CAPIT*+U+ E E4&loatarea terenurilor agricole @n Ro%Bnia 1. Des/iin,area 0i lic3idarea /ostelor coo&erati'e agricole de &roduc,ie Pentru reconstituirea propriet&ii private asupra terenurilor i crearea condiiilor pentru o nou& or$anizare a e.ploat&rii acestora, prin le$e, s:a dispus desfiinarea fostelor cooperative a$ricole de producie i lic-idarea acestora# @n scopul lic-id&rii patrimoniului fostelor cooperative a$ricole de producie, prin decizia Prefecturii a fost constituit& o comisie # Comisia de lic-idar0, constituit& 8n termen de / zile de la intrarea 8n vi$oare a le$ii nr# 23 44 , avea obli$aia s& procedeze, 8n termen de 4 luni de la desfiinarea cooperativei, la realizarea activului i la plata pasivului acestei unit&i# @n acest scop, comisia de lic-idare i:a 8nceput activitatea prin efectuarea, 8mpreun& cu conducerea unit&ii, a inventarierii 8ntre$ului patrimoniu i 8nc-eierea unui bilan care s& constate situaia real& a activului i pasivului# Comisia a primit 8n $estiune patrimoniul cooperativei i actele de eviden&, asi$ur<nd conservarea i paza bunurilor 8n condiii corespunz&toare# 'up& inventarierea patrimoniului i 8n baza bilanului 8nc-eiat, comisia de lic-idare a procedat la realizarea activului i la plata pasivului unit&ilor a$ricole cooperatiste# Pentru realizarea activului, comisia de lic-idare a procedat la valorificarea bunurilor din patrimoniul unit&ii a$ricole 8n lic-idare# Aceste bunuri au fost v<ndute, prin licitaie publica, persoanelor fizice i %uridice, urm<nd ca din preul realizat s& se ac-ite datoriile de orice fel ale fostei cooperative# Le$ea a e.ceptat bovinele i ovinele, precum i plantaiile de vie i pomi, care au fost atribuite fotilor cooperatori# 'up& realizarea activului, plata pasivului, stabilirea i acordarea drepturilor ce se cuvin fotilor cooperatori, comisia de lic-idare a 8ntocmit o situaie privind evidena muncii efectuate de cooperatorii activi i veniturile obinute de acetia, pe care au 8naintat:o or$anelor %udeene ale Casei de pensii i asi$ur&ri sociale a &r&nimii# 'up& terminarea operaiunilor de lic-idare, comisiile aveau obli$aia s& prezinte bilanul de lic-idare i raportul e.plicativ compartimentului de control financiar al prefectului, pentru desc&rcare de $estiune # Le$ea prevede c& bunurile din patrimoniul cooperativelor a$ricole 8n lic-idare care nu au fost v<ndute 8n termen de an de la data desfiin&rii cooperativei, trec 8n domeniul privat al unit&ilor administrativ:teritoriale, unde acestea sunt situate, f&r& nici o desp&$ubire, i 8n administrarea prim&riilor : art# !4 alin# 9 # 'e asemenea, prin le$e, anumite bunuri se e.cepteaz& de la trecerea lor 8n proprietatea privat& a unor persoane fizice sau %uridice, ceea ce 8nseamn& c& 48

ele nu au putut fi valorificate 8n nici un mod de c&tre comisia de lic-idare# Astfel, construciile afectate unei utiliz&ri sociale sau culturale trec, f&r& plat&, 8n re$im de drept public, 8n proprietatea unit&ilor administrativ:teritoriale i 8n administrarea prim&riilor : art# !4 alin# 4# 'up& terminarea operaiunilor de lic-idare, re$istrele i actele unit&ilor desfiinate s:au predat de c&tre comisie, prin proces:verbal, consiliilor locale care aveau obli$aia s& le p&streze timp de / ani#

. For%ele actuale de e4&loatare a terenurilor 0i de asociere @n agricultur1 .

0.ploatarea terenurilor a$ricole se poate face 8n mod individual de c&tre dein&torii lor, dar i 8n diferite forme de asociere # +ormele de asociere 8n vederea e.ploat&rii terenurilor pot fi = asocieri simple care iau natere pe baz& de 8nele$ere 8ntre dou& sau mai multe familii, av<nd ca scop e.ploatarea terenurilor a$ricole , creterea animalelor, prelucrarea i v<nzarea produselor# Aceste asocieri se pot constitui prin 8nele$ere verbal& sau scris&, f&r& alte formalit&i, cei 8n cauz& stabilindu:i sin$uri obiectul de activitate i condiiile 8n care 8nele$ s&:i desf&oare activitatea# @n cazul 8n care asociaii doresc, ei pot 8nc-eia contracte de societate 8n condiiile prev&zute de Codul civil# Aceste forme de asociere nu au personalitate %uridic& # societi comerciale cu personalitate %uridic&, constituite 8n baza le$ii nr# ( 3 44; privind societ&ile comerciale # societi agricole cu personalitate %uridic& constituite 8n temeiul le$ii nr# (13 44 privind societ&ile a$ricole i alte forme de asociere 8n a$ricultur&# Arendarea terenurilor se face 8n condiiile prev&zute de le$ea arend&rii nr# 13 44,#

5I5+I*>RAFIE # I# Adam, 'rept civil# 'repturi reale, 0ditura All *ecK, *ucureti, !;;; !# +r# 'eaK, Tratat de drept succesoral, 0ditura Actami, *ucureti, 444 (# 6 Terzea, Le$ile fondului funciar, 0ditura C# I# *ecL, *ucureti, !;;9

49

,# I#)omoan? Transformarea dreptului real de folosin& asupra terenurilor in drept de proprietate, 8n situaiile re$lementate de art# (1 al ! i ( din Le$ea 23 44 , 8n 'reptul nr# (3 444 /# )adu I# 7otica , Anton Trailescu , D 7anual de drept funciar si publicitate imobiliara # Noile carti funciare D , 0ditura All *ecK , *ucuresti , !;; 1# 6# 5toica , D 'rept civil# 'repturi reale principale D , 0ditura C#I#*ecK , *ucuresti , !;;4 CAPITOLUL >I# Cauze in materia dreptului funciar in care )omania a fost condamnata la Cedo.

1. :iasu i%&otri'a Ro%aniei.

Curtea Euro&ean1 a Dre&turilor *%ului )*T;RFREA din 8 dece%.rie !!7 @n Cau#a :ia0u @%&otri'a Ro%Bniei Pu.licat1 @nA $onitorul */icial Nr. 361 din 8 %ai !!8 BCererea nr# 9/#4/ 3; C @n Cauza 6iau 8mpotriva )om<niei, Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului B5ecia a treiaC, statu<nd 8n cadrul unei camere formate din= Hosep Casadevall, preedinte, 0lisabet +ura:5andstrom, Corneliu *8rsan, Alvina AMulumMan, 0$bert 7M%er, Ineta Niemele, Luis Lopez Auerra, %udec&tori, i din 5antia$o Ouesada, $refier de secie, dup& ce a deliberat 8n camera de consiliu la data de 2 noiembrie !;;2, pronun& urm&toarea -ot&r<re, adoptat& la aceast& dat&= P)OC0'U)A La ori$inea cauzei se afl & o cerere Bnr# 9/#4/ 3; C 8ndreptat& 8mpotriva )om<niei, prin care un cet&ean al acestui stat, domnul A-eor$-e 5tate 6iau (reclamantul), a sesizat Curtea la data de !9 februarie !;; 8n temeiul art# (, din Convenia pentru ap&rarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale (#on enia). 50

La , iulie !;;1, $refierul a fost informat cu privire la decesul reclamantului ce a avut loc la iulie !;;1, ulterior despre inten ia fiului s&u, A-eor$-e Crinel 6iau, de a continua procedura 8n locul acestuia# )eclamantul, care a beneficiat de asisten& %udiciar& din oficiu, este reprezentat de 5ocietatea civil& profesional& de avocai JOancea, )&duleu i A-er$-eJ# Auvernul rom<n (4u ernul) este reprezentat de a$entul s&u, Ioraiu:)&zvan )adu, subsecretar de stat 8n cadrul 7inisterului Afacerilor 0.terne# )eclamantul a susinut c& a avut loc o 8nc&lcare a dreptului s&u de proprietate $arantat de art# din Protocolul nr# din Convenie, av<nd 8n vedere imposibilitatea sa de a se bucura de dreptul la desp&$ubire pentru un teren, 8n conformitate cu le$islaia intern& privind retroced&rile# La data de ! septembrie !;;,, Curtea a -ot&r<t s& 8i comunice Auvernului cererea# La ! decembrie !;;1, invoc<nd prevederile art# !4 P ( din Convenie, aceasta a -ot&r<t analizarea simultan& a admisibilit&ii i a temeiniciei cauzei# @N +APT I. Circu%stan,ele cau#ei )eclamantul s:a n&scut 8n anul 4!, i locuia 8n 'robeta:Turnu 5everin# Proprietar al unui teren 8n suprafa& de 2,1! -a situat 8n comuna C&tunele B%udeul Aor%C, reclamantul a fost obli$at 8n anul 41! s& 8l cedeze cooperativei a$ricole de producie din C&tunele, 8nfiinat& 8n cadrul reformei a$ricole 8ntreprinse de re$imul comunist instaurat 8n anul 4,/# @n %urul anului 42;, o parte din acest teren a fost destinat& e.ploat&rii miniere carbonifere din re$iune i cedat& de cooperativ& 8ntreprinderii miniere de stat din 7otru Bdenumit& 8n continuare ntreprinderea 5.). Restituirea @n natur1 a unei &1r,i din terenul con/iscat 'up& 8nl&turarea re$imului comunist din !! decembrie 424, reclamantul a formulat o cerere de restituire a terenului de care fusese deposedat de c&tre statul comunist, 8ntemeiat& pe Le$ea fondului funciar nr# 23 44 # Ca r&spuns, acesta a primit 8n proprietate o parte din terenul care 8i aparinuse, restul neput<ndu:i fi restituit 8ntruc<t era folosit de o 8ntreprindere de stat# Le$ea nr# 23 44 a suferit numeroase modific&ri Ba se vedea mai %os seciunea referitoare la dreptul intern, para$rafele (; : ,1C# Printre altele, 8n temeiul modific&rii aduse de Le$ea nr# 143 449 din !9 octombrie 449, pentru modificarea i completarea Le$ii fondului funciar nr# 23 44 , suprafaa de teren ce putea fi restituit& unui particular a fost stabilit& la /; -a Ba se vedea mai %os para$raful ( C# Av<nd 8n vedere num&rul important de cereri de restituire primite de autorit&i, dar care nu au putut fi admise din lips& de teren disponibil, Le$ea nr# 23 44 a fost modificat& din nou la data de ianuarie !;;; prin Le$ea nr# 3!;;; pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole i celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Le$ii fondului funciar nr# 23 44 51

i ale Le$ii nr# 143 449# Conform acestei le$i, beneficiarilor de decizii de restituire care nu puteau obine restituirea inte$ral& 8n natur& din lips& de teren disponibil li se putea acorda o desp&$ubire 8n sc-imbul p&rii nerestituite Ba se vedea mai %os para$raful (,C# La 8nceputul anului !;;;, deoarece nu beneficiase 8nc& de restituirea 8ntre$ului teren, reclamantul a depus mai multe cereri suplimentare de acordare a unui alt teren ec-ivalent sau, 8n lipsa restituirii, de desp&$ubire pentru partea nerestituit&, i anume pentru 1,1( -a# 0l ar&ta c& parcela de teren era folosit& de 8ntreprinderea 7# i c& prin e.pertize independente s:a constatat c& terenul nu mai era e.ploatabil 8n scopuri a$ricole din cauza deeurilor carbonifere depuse pe acesta# Deci#iile de restituire a restului terenului La data de , iunie !;;;, Prim&ria C&tunele l:a informat pe reclamant despre decizia comisiei locale pentru aplicarea Le$ii nr# 3!;;; de a:i restitui o parcel& de teren 8n suprafa& de ;,,! -a sau, 8n lipsa unui teren disponibil, cu privire la dreptul s&u de a beneficia de o desp&$ubire pecuniar&# Ulterior, reclamantului i s:a confirmat dreptul de restituire a unei alte parcele de 1,! -a# @ntr:o adres& trimis& reclamantului la 4 septembrie !;;;, prim&ria i:a confirmat din nou faptul c& avea dreptul s& primeasc& 8n proprietate terenul respectiv# 'eoarece reclamantul a solicitat e.ecutarea efectiv& a deciziilor de restituire i punerea sa 8n posesie, la data de 1 octombrie !;;;, Prim&ria C&tunele l:a informat c& nu mai are teren disponibil i, prin urmare, c& incumba 8ntreprinderii 7#, care folosea 8ntre$ul teren ce 8i aparinuse reclamantului, obli$aia de a:l desp&$ubi# 7ai multe cereri de desp&$ubire trimise de reclamant 8ntreprinderii 7# 8n luna au$ust !;;; au fost respinse, aceasta prete.t<nd 8n prim& faz& c& reclamantul nu 8i comunicase documentele care 8i d&deau dreptul la restituire, iar ulterior, c& terenul 8n discuie nu 8i putea fi restituit deoarece era folosit pentru e.ploatarea c&rbunelui# @n mai multe adrese de r&spuns, reclamantul a precizat c& solicit& desp&$ubiri pentru terenul care nu 8i putea fi restituit# Prin mai multe adrese datate 4, !; i (; octombrie !;;;, reclamantul a fost informat de autorit&i i de 8ntreprinderea 7# c& nu fusese adoptat& nicio prevedere le$al& care s& precizeze modalit&ile i mi%loacele prin care trebuia s& se fac& desp&$ubirea prev&zut& de Le$ea nr# 3!;;; i c&, prin urmare, nu 8i putea fi acordat& nicio desp&$ubire# La intervale re$ulate de timp, reclamantul s:a adresat Prefecturii Aor%, solicit<nd s& 8i fie pl&tite desp&$ubirile menionate 8n Le$ea nr# 3!;;;# Prin adresele din 1 martie, ( au$ust, ; i ! septembrie !;; i (; ianuarie !;;!, prefectul %udeului Aor% i:a comunicat c&, 8n lipsa dispoziiilor de aplicare a Le$ii nr# 3!;;;, nu 8i putea fi pl&tit& nicio desp&$ubire, dar l:a asi$urat c& aceste prevederi urmau s& fie adoptate foarte cur<nd de c&tre Auvern#

52

18. Prin adresele din ( au$ust i ; septembrie !;; , prefectul a confirmat creana reclamantului pentru un teren 8n suprafa& total& de 1,1( -a i i:a recomandat s& 8i 8nscrie creana pe care o avea 8mpotriva statului 8n tabelul menionat 8n re$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# 23 44 , cu modific&rile sale ulterioare# )eclamantul s:a conformat# Prin dou& decizii administrative din / aprilie i 9 mai !;;!, comisia %udeean& pentru aplicarea Le$ii nr# 23 44 a validat 8nscrierea creanelor datorate de stat reclamantului pentru cele dou& parcele 8n suprafa& de ;,,! -a i, respectiv, 1,! -a, 8n tabelul creanelor 8ntocmit conform Le$ii nr# 3!;;;# C. Cererile de e4ecutare a crean,elor recla%antului @%&otri'a statului 'eoarece nu primise 8nc& nicio desp&$ubire, reclamantul a continuat s& trimit& memorii autorit&ilor, solicit<nd plata creanelor care 8i erau datorate pentru terenul nerestituit, 8n suprafa& total& de 1,1( -a# Aceste memorii au fost adresate Prefecturii Hudeului Aor%, care l:a informat pe reclamant prin adresele din !, ianuarie, ( martie, ! aprilie, 1 mai, ! septembrie i !4 octombrie !;;( despre clasarea cererilor sale, av<nd 8n vedere caracterul lor repetitiv# La ; decembrie !;;( i !9 ianuarie !;;,, 7inisterul Administraiei Publice i:a transmis un r&spuns similar# La / au$ust !;;(, 7inisterul +inanelor l:a informat pe reclamant c& Le$ea nr# (243!;;! prelun$ise p<n& la data de (; iunie !;;, termenul de punere 8n aplicare a Le$ii nr# 3!;;;Q @ntr:o cerere adresat& prefectului %udeului Aor% la data de !; octombrie !;;,, reclamantul a solicitat s& i se acorde suma de #;;; euro pe -ectar de teren nerestituit, desp&$ubiri pentru perioada 8n care nu a putut beneficia de teren, 8ncep<nd cu intrarea 8n vi$oare a Le$ii nr# 3!;;;, actualizarea acestor sume in<ndu:se cont de nivelul inflaiei din perioada !;;; : !;;,, care s:a ridicat, conform Institutului Naional de 5tatistic&, la !1!,9R, precum i daune morale# Cu aceast& ocazie, el s:a pl<ns de metoda de calcul a valorii terenurilor, stabilit& prin Iot&r<rea Auvernului nr# #/,13!;;, pentru aprobarea Normelor metodolo$ice privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile i a celor forestiere, sursele financiare i modalit&ile de plat& c&tre fotii proprietari, de aplicare a art# ,; din Le$ea nr# 3!;;;, care avea ca rezultat diminuarea drastic& a valorii terenurilor, deoarece avea ca baz& preul cerealelor la bursa din C-ica$o, 8n loc s& in& cont de preurile practicate 8n cadrul Uniunii 0uropene# 0l a concluzionat c& preul terenului s&u, evaluat de autorit&i la suma de (4 euro pe -ectar, nu era un pre serios# Astfel cum reiese dintr:o adres& depus& de Auvern la data de ! martie !;;9, Prefectura Aor% l:a informat pe acesta la ! martie !;;9 c& fosta 8ntreprindere 7#, redenumit& ulterior 5ocietatea Naional& a Li$nitului Oltenia (67-8), efectua lucr&ri pentru a putea reda circuitului a$ricol terenuri aflate 8n administrarea sa# Prin urmare, reclamantului i se puteau restitui 8n natur&, 53

8nainte de sf<ritul anului !;;9, terenurile la care avea dreptul, astfel 8nc<t creanele pe care acesta le avea 8mpotriva statului nu mai erau e.i$ibile# @n prezent, terenul nu a fost 8nc& restituit# Nici reclamantul, decedat la data de iulie !;;1, nici fiul s&u, motenitor unic, nu au primit vreo sum& cu titlu de desp&$ubire# II. Dre&tul 0i &ractica interne &ertinente A. Constitu,ia Prevederile relevante din Constituia )om<niei sunt urm&toarele= Articolul 1 ( Statul ro%Bn JS###T B/C @n )om<nia, respectarea Constituiei, a supremaiei sale i a le$ilor este obli$atorie#J Articolul 44 ( Dre&tul de &ro&rietate &ri'at1 JS###T B(C Nimeni nu poate fi e.propriat dec<t pentru o cauz& de utilitate public&, stabilit& potrivit le$ii, cu dreapt& i prealabil& desp&$ubire# S#T Pentru lucr&ri de interes $eneral, autoritatea public& poate folosi subsolul oric&rei propriet&i imobiliare, cu obli$aia de a desp&$ubi proprietarul pentru daunele aduse solului, plantaiilor sau construciilor, precum i pentru alte daune imputabile autorit&ii# 'esp&$ubirile prev&zute 8n alineatele B(C i B/C se stabilesc de comun acord cu proprietarul sau, 8n caz de diver$en&, prin %ustiie#J Articolul " ( Dre&tul &ersoanei '1t1%ate de o autoritate &u.lic1 JB C Persoana v&t&mat& 8ntr:un drept al s&u ori 8ntr:un interes le$itim, de o autoritate public&, printr:un act administrativ sau prin nesoluionarea 8n termenul le$al a unei cereri, este 8ndrept&it& s& obin& recunoaterea dreptului pretins sau a interesului le$itim, anularea actului i repararea pa$ubei# Articolul 1!7 ( Actele >u'ernului JB C Auvernul adopt& -ot&r<ri i ordonane# Iot&r<rile se emit pentru or$anizarea e.ecut&rii le$ilor# Ordonanele se emit 8n temeiul unei le$i speciale de abilitare, 8n limitele i 8n condiiile prev&zute de aceasta#

54

Articolul 11" ( Delegarea legislati'1 JB C Parlamentul poate adopta o le$e special& de abilitare a Auvernului pentru a emite ordonane 8n domenii care nu fac obiectul le$ilor or$anice# Le$ea de abilitare va stabili, 8n mod obli$atoriu, domeniul i data p<n& la care se pot emite ordonane# 'ac& le$ea de abilitare o cere, ordonanele se supun aprob&rii Parlamentului, potrivit procedurii le$islative, p<n& la 8mplinirea termenului de abilitare# Nerespectarea termenului atra$e 8ncetarea efectelor ordonanei# B9COrdonanele cu care Parlamentul a fost sesizat se aprob& sau se respin$ printr:o le$e 8n care vor fi cuprinse i ordonanele ale c&ror efecte au 8ncetat potrivit alineatului B(C# U 5. Pre'ederile legale rele'ante care a.ilitea#1 >u'ernul s1 e%it1 ordonan,e de urgen,1 @n !;;9, Parlamentul s:a reunit 8n dou& sesiuni, / februarie : !2 iunie i ( septembrie : !; decembrie !;;9# @n afara acestor sesiuni, Auvernul a fost abilitat s& emit& ordonane astfel= pentru perioada ianuarie : / februarie !;;9, prin Le$ea nr# /;!3!;;1, i pentru perioada !1 iulie : ( septembrie !;;9, prin Le$ea nr# !113!;;9# C. Pre'ederile &ri'ind dre&tul la restituirea terenurilor agricole 'up& c&derea re$imului comunist, 8n decembrie 424, au fost adoptate mai multe le$i privind retrocedarea bunurilor imobile confiscate sau naionalizate 8n perioada 1 martie 4,/ : !! decembrie 424# 'reptul la restituirea terenurilor a fost stabilit prin Le$ea nr# 23 44 a fondului funciar, intrat& 8n vi$oare la data de !; februarie 44 # Astfel, fotilor proprietari de terenuri trecute 8n proprietatea statului sau a cooperativelor a$ricole li s:a acordat dreptul la restituire 8n limita a ; -a, iar 8n caz de nerestituire 8n natur& a terenului respectiv, acordarea 8n proprietate a unui teren ec-ivalent av<nd aceeai suprafa&# 'ecizia de restituire trebuia luat&, la cererea beneficiarului, de c&tre o comisie local& de pe l<n$& prim&ria locului de restituire i, 8n caz de contestaie, de c&tre o comisie %udeean& de pe l<n$& prefectur&# @n caz de contestaie a deciziei comisiei %udeene, instanele erau competente s& soluioneze liti$iile rezultate din aplicarea acestei le$i# Le$ea nr# 23 44 a fost modificat& p<n& 8n prezent prin mai mult de 9; de acte normative# Astfel, au fost modificate de mai multe ori at<t 8ntinderea dreptului la retrocedare, care a crescut de o manier& continu&, a%un$<nd la suprafaa de /; -a pentru o persoan& fizic&, c<t i procedurile de retrocedare= termenele de depunere a cererilor, procedura de analiz& a cererii, procedura de acordare a titlurilor de proprietate, or$anismele competente pentru restituirea propriet&ilor, compunerea i funcionarea lor, stabilirea desp&$ubirii 8n caz de nerestituire i or$anismele competente 8n aceast& privin& etc# Toate aceste sc-imb&ri au avut o aplicare imediat&, afect<nd astfel soarta cererilor de%a depuse, dar nesoluionate# 55

Au fost operate modific&ri eseniale 8n luna octombrie 449 prin Le$ea nr# 143 449, 8n luna ianuarie !;;; prin Le$ea nr# 3!;;; i 8n luna iulie !;;/ prin Le$ea nr# !,93!;;/# Le$ea nr# 143 449 din !9 octombrie 449 a stabilit dreptul la restituire pentru /; -a de teren pentru o persoan& fizic&, restituirea trebuind s& se fac& fie pe vec-iul amplasament, fie 8n alt& parte, 8n funcie de disponibilit&ile comunei# Celor c&rora li se restituiser& de%a suprafee de p<n& la ; -a 8n temeiul Le$ii nr# 23 44 li s:a acordat un nou termen pentru a solicita diferena de p<n& la /; -a# Le$ea nr# 3!;;; din ianuarie !;;;, intrat& 8n vi$oare la data de / ianuarie !;;;, a dispus acordarea unei desp&$ubiri 8n caz de imposibilitate a restituirii inte$rale 8n natur&# 7ai mult, a fost acordat un nou termen persoanelor care nu au formulat nicio cerere de restituire pentru diferena peste ; -a 8n temeiul Le$ii nr# 143 449# Prevederile relevante ale acestei le$i sunt urm&toarele= Articolul ( JS###T B(C @n situaia 8n care nu se poate face reconstituirea dreptului de proprietate inte$ral S###T se vor acorda desp&$ubiri pentru diferena de teren neretrocedat# B,C 'esp&$ubirile se vor acorda 8ncep<nd cu suprafeele cele mai mici care nu pot fi retrocedate# S###TJ Articolul , JB C Pentru terenurile B###C foste propriet&i ale persoanelor fizice, care au trecut 8n proprietatea statului 8n mod abuziv i se $&sesc incluse 8n diverse amena%&ri -idrote-nice, de -idroamelioraii sau de alt& natur&, se restituie, 8n condiiile le$ii, fotilor proprietari sau motenitorilor acestora suprafee ec-ivalente constituite din rezerva e.istent& la comisiile locale, iar 8n situaia 8n care aceste suprafee sunt insuficiente, din domeniul privat al statului, din aceeai localitate# @n localit&ile 8n care compensarea nu este posibil& se vor acorda desp&$ubiri fotilor proprietari sau motenitorilor acestora, 8n condiiile le$ii# B###CJ Articolul ,; JPentru toate terenurile a$ricole i forestiere solicitate prin cereri 8ntemeiate, aprobate de or$anele competente, 8nre$istrate 8n termenele i cu procedura prev&zute de Le$ea nr# 23 44 , modificat& i completat& prin Le$ea nr#

56

143 449, care nu au putut fi retrocedate B###C, Auvernul va stabili prin -ot&r<re modul de evaluare a terenurilor, sursele financiare i modalit&ile de plat& c&tre fotii proprietari, 8n termen de ,/ de zile de la data intr&rii 8n vi$oare a prezentei le$i#J @n pofida prevederilor art# ,; din Le$ea nr# 3!;;;, nu a fost adoptat& nicio -ot&r<re 8n termen de ,/ de zile din momentul intr&rii 8n vi$oare a acestei le$i, la data de / ianuarie !;;;# )e$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# 23 44 a fost modificat prima oar& la data de 9 martie !;;;, av<nd 8n vedere prevederile Le$ii nr# 3!;;;# A fost introdus un tabel al creanelor 8mpotriva statului, rezultate din le$ile privind retroced&rile, 8n care autorit&ile trebuiau s& 8nscrie numele beneficiarilor unei decizii de retrocedare care nu poate fi e.ecutat&, precum i valoarea desp&$ubirilor datorate pentru terenul nerestituit# )e$ulamentul a fost modificat de mai multe ori, printre altele 8n decembrie !;; i 8n au$ust !;;/# 7ai multe acte normative adoptate 8n perioada au$ust !;;; : iunie !;;! au prelun$it p<n& 8n iulie !;;, termenul acordat Auvernului pentru finanarea retroced&rilor i a desp&$ubirilor acordate 8n conformitate cu Le$ea nr# 23 44 privind retroced&rile# La data de !( septembrie !;;,, Auvernul a adoptat Iot&r<rea Auvernului nr# #/,13!;;, pentru aprobarea Normelor metodolo$ice privind modul de stabilire a valorii terenurilor arabile i a celor forestiere, sursele financiare i modalit&ile de plat& c&tre fotii proprietari, care stabilea normele de aplicare a art# ,; din Le$ea nr# 3!;;;# Intrat& 8n vi$oare 8n luna octombrie !;;,, aceast& -ot&r<re stabilea metoda de evaluare a terenurilor 8n scopul acord&rii de desp&$ubiri 8n temeiul le$ilor privind retroced&rile de terenuri a$ricole# Conform art# ! din aceast& -ot&r<re, sumele necesare pentru plata de desp&$ubiri trebuiau transferate 8n fiecare an din bu$etul de stat %udeelor# La data de 4 iulie !;;/ a fost adoptat& Le$ea nr# !,93!;;/ privind reforma 8n domeniile propriet&ii i %ustiiei, precum i unele m&suri adiacente, care a modificat 8n mod substanial Le$ea nr# 23 44 # Astfel, proprietarilor le:a fost acordat un nou termen pentru a formula cereri suplimentare pentru suprafeele nerestituite 8n temeiul Le$ii nr# 23 44 , procedura de analiz& a cererilor a fost modificat& i au fost 8nfiinate noi or$anisme competente 8n vederea analiz&rii cererilor i acord&rii titlurilor de proprietate i a desp&$ubirilor# @n titlul 6II, le$ea stabilea principiul conform c&ruia desp&$ubirea datorat& trebuia s& fie J%ust& i ec-itabil&, 8n raport cu practica %urisdicional& intern& i internaional& av<nd ca obiect cauze prin care s:au stabilit desp&$ubiri pentru imobile preluate 8n mod abuziv de statul rom<nJ Sart# , lit# aCT, 8n lipsa oric&rui plafon care s& limiteze aceste desp&$ubiri Sart# , lit# bCT# 'e asemenea, le$ea definea sursele din care urmau s& fie finanate pl&ile desp&$ubirilor, procedurile de urmat pentru stabilirea sumei i pentru plata efectiv& a desp&$ubirilor# )olul decizional al comisiei %udeene pentru aplicarea Le$ii nr# 23 44 , competent& 8n ultim& instan& a pronuna decizii de 57

retrocedare i de acordare a desp&$ubirilor Ba se vedea para$raful (; de mai susC, a fost anulat# Comisiilor %udeene li s:a acordat numai un rol de transmitere a cererii beneficiarului la Comisia central& pentru stabilirea desp&$ubirilor (#omisia central), care trebuia 8nfiinat&# Acestei comisii, 8n cadrul c&reia a fost 8nfiinat& Autoritatea Naional& pentru )estituirea Propriet&ilor (*73%), i s:a acordat competena de a valida sumele finale de plat& i de a emite titluri de proprietate sau de plat&, la propunerea unor Jevaluatori desemnaiJ pentru a stabili valoarea bunurilor Bart# 1C# @n vederea pl&ii desp&$ubirilor acordate de Comisia central& 8n baza le$ilor privind retroced&rile, a fost 8nfiinat un or$anism de plasament colectiv de valori mobiliare, numit +ondul Proprietatea# Art# ! alin# B,C din Le$ea nr# !,93!;;/ prevedea ca +ondul Proprietatea s& adopte, 8n cel mult (; de zile de la 8nfiinarea sa, m&surile necesare 8n vederea cot&rii la *urs& a aciunilor sale, pentru ca beneficiarii deciziilor de desp&$ubire emise 8n baza le$ilor privind retroced&rile s& poat& s& le v<nd& i s& 8ncaseze preul 8n orice moment# La data de / septembrie !;;/, Auvernul a adoptat re$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# !,93!;;/# +ondul Proprietatea a fost 8nfiinat 8n luna decembrie !;;/, capitalul s&u fiind constituit 8n ma%oritate din active ale statului 8n diferite 8ntreprinderi# P<n& 8n prezent, aciunile +ondului Proprietatea nu au fost cotate la *urs&# Ordonana de ur$en& a Auvernului nr# (13!;;1 din !! decembrie !;;1 pentru completarea Le$ii nr# !1(3!;;1 privind aprobarea Ordonanei de ur$en& a Auvernului nr# !;43!;;/ pentru modificarea i completarea unor acte normative 8n domeniul propriet&ii sublinia 8n e.punerea sa de motive 8n special c& JAutoritatea Naional& pentru )estituirea Propriet&ilor, prin Corpul de Control, constat& c& 8n teritoriu se 8nt<mpin& dificult&i 8n aplicarea le$islaiei, ceea ce pericliteaz& punerea 8n posesie a proprietarilor de drept i 8ndeplinirea obli$aiilor ce revin statului rom<n 8n an$a%amentele internaionale asumate S###TJ, i a -ot&r<t, pentru a asi$ura e$alitatea 8ntre toate persoanele, alese sau numite, ce ocup& o funcie de demnitate public&, din administraia public& central& sau local&, implicate 8n mod direct 8n aplicarea actelor normative 8n materie de restituire, s& le acorde, 8n re$im de ur$en&, un spor lunar de dificultate de p<n& la /;R din indemnizaia corespunz&toare funciei respective sau din salariul de 8ncadrare# 'in luna iulie !;;/, Le$ea nr# !,93!;;/ a fost modificat& de mai mult de ; ori, at<t 8n ceea ce privete funcionarea i finanarea +ondului Proprietatea, c<t i cu privire la modalit&ile de calcul i procedurile de acordare a desp&$ubirilor# La data de !2 iunie !;;9, Auvernul a adoptat Ordonana de ur$en& nr# 2 3!;;9 pentru accelerarea procedurii de acordare a desp&$ubirilor aferente imobilelor preluate 8n mod abuziv, care a operat o modificare important& a or$aniz&rii i funcion&rii +ondului Proprietatea# Printre altele, aceast& ordonan& a acordat beneficiarilor de decizii de desp&$ubire 8n aciuni la +ondul 58

Proprietatea posibilitatea de a primi o parte din cuantumul sumei sub form& de desp&$ubire b&neasc&# Adoptat& f&r& aprobarea Parlamentului sub forma unei le$i de abilitare, Ordonana de ur$en& a Auvernului nr# 2 3!;;9 nu a fost aprobat& de Parlament conform procedurii prev&zute la art# / P 9 din Constituie Ba se vedea mai sus para$raful !2C# La 1 februarie !;;2, Auvernul a modificat re$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# !,93!;;/ pentru a ine cont de modific&rile aduse de Ordonana de ur$en& a Auvernului nr# 2 3!;;9# U U U Conform unei inform&ri transmise de Auvern Curii, p<n& la data de 9 decembrie !;;9 Comisia central& eliberase /# 22 de titluri de desp&$ubire, dintre care /;1 au fost e.ecutate efectiv de AN)P# @n lipsa unor statistici $lobale oficiale, or$anizaia ne$uvernamental& J5ocietatea Academic& din )om<niaJ a efectuat un studiu asupra situaiei cererilor de retrocedare, pe care l:a publicat 8n septembrie !;;2# Potrivit acestui raport, mai mult de !;;#;;; de cereri de retrocedare fuseser& depuse la nivelul 8ntre$ii &ri, dintre care numai ,1#;;; fuseser& transmise, p<n& la data raportului, de c&tre autorit&ile locale la AN)P# Aceasta acordase desp&$ubiri c&tre (#1!; de persoane# )aportul a scos 8n eviden& faptul c& peste (;#;;; de dosare referitoare la le$ile privind retroced&rile se aflau pe rolul instanelor din municipiul *ucureti# D. Duris&ruden,a intern1 @n %aterie de retroced1ri P<n& 8n septembrie !;;,, in<nd cont de num&rul tot mai mare de cereri formulate de beneficiarii unei decizii de retrocedare 8n natur& care nu putea fi e.ecutat& i av<nd 8n vedere lipsa unei -ot&r<ri care s& stabileasc& modul de calcul al valorii terenurilor, mai multe instane %udec&toreti au stabilit valoarea desp&$ubirilor care trebuiau pl&tite, baz<ndu:se pe e.pertize i aplic<nd prin analo$ie prevederi 8n materie de e.propriere# 0le au dispus ca autorit&ile s& pl&teasc& desp&$ubirile astfel stabilite# Unele dintre aceste -ot&r<ri %udec&toreti au fost desfiinate de instanele superioare, care au statuat c&, 8n lipsa unei -ot&r<ri a Auvernului, instanele nu erau competente s& procedeze la evaluarea bunurilor care trebuiau restituite# Printr:o decizie din , aprilie !;;1, @nalta Curte de Casaie i Hustiie a statuat c&, 8n lipsa unui r&spuns din partea autorit&ilor administrative, stabilirea de c&tre instane, dup& ce au dispus efectuarea unei e.pertize, a valorii desp&$ubirilor datorate era conform& cu Le$ea nr# ;3!;; privind re$imul %uridic al unor imobile preluate 8n mod abuziv 8n perioada 1 martie 4,/ : !! decembrie 424, care le acordase instanelor competena e.clusiv& de a soluiona liti$iile rezultate din aplicarea acestui act normativ# 7ai mult, acest lucru permitea Jsancionarea lipsei de dili$en& a instituiilor abilitate s& rezolve notificareaJ#

59

@n opinia @naltei Curi de Casaie i Hustiie, o astfel de interpretare se %ustific& av<nd 8n vedere responsabilitatea acordat& instanelor %udec&toreti, instituit& de procedura special&, i este dedus& Jdin voina le$iuitorului, care a dorit o rezolvare rapid& care s& elimine c<t mai cur<nd posibil ec-ivocul situaiilor %uridice incerte i s& repare pre%udiciile cauzate de m&surile abuzive ale statului comunistJ B'ecizia nr# (#/, 3!;;1C# 48. Totui, printr:un reviriment parial al %urisprudenei, @nalta Curte de Casaie i Hustiie a statuat 8ntr:o 'ecizie din 4 martie !;;9 c& instanele nu sunt competente s& stabileasc& valoarea desp&$ubirilor care urmau s& le fie pl&tite beneficiarilor unei decizii de retrocedare# Instana suprem& a statuat c& aceast& re$ul& nu comport& dec<t o sin$ur& e.cepie= situaia 8n care beneficiarii obinuser&, anterior intr&rii 8n vi$oare a Le$ii nr# !,93!;;/, o dispoziie administrativ& ce stabilete cuantumul desp&$ubirilor, acetia av<nd posibilitatea de a o contesta 8n faa unei instane, care este competent& s& modifice cuantumul i s& stabileasc& ea 8ns&i valoarea desp&$ubirilor datorate B'ecizia nr# !#!(;3!;;9 din 4 martie !;;9C# Pe de alt& parte, @nalta Curte de Casaie i Hustiie a statuat c& o decizie administrativ& care stabilete valoarea desp&$ubirilor datorate nu este e.ecutorie, 8ntruc<t trebuia transmis& Comisiei centrale Ba se vedea mai sus para$raful (9C, sin$ura autoritate competent& s& valideze cuantumul desp&$ubirilor i s& emit& titlurile de plat& B'ecizia nr# #12/ din ! februarie !;;9C# Cu toate acestea, c<teva luni mai t<rziu, Curtea de Apel Constana a f&cut trimitere la %urisprudena Curii 0uropene a 'repturilor Omului i a constatat c& statul rom<n nu 8i 8ndeplinise obli$aia pozitiv& de a reaciona 8n timp util i de o manier& coerent& 8n raport cu problema de interes $eneral a retroced&rii bunurilor trecute 8n patrimoniul statului prin efectul decretelor de naionalizare# 0a a statuat, prin urmare, c& atunci c<nd restituirea 8n natur& a unui imobil nu era posibil& 8n temeiul Le$ii nr# ;3!;; statul trebuia s& acorde desp&$ubiri beneficiarului dreptului de restituire, acoperindu:i inte$ral pre%udiciul suferit# Pe cale de consecin&, ea a dispus ca statul s& 8i pl&teasc& beneficiarului dreptului de restituire preul bunului la valoarea de pia& B'ecizia nr# /!;3C din ( decembrie !;;9C# III. Te4tele Consiliului Euro&ei "!. @n )ezoluia sa )B!;;,C( privind -ot&r<rile care ridic& o problem& structural& subsecvent&, adoptat& la ! mai !;;,, Comitetul 7initrilor a ar&tat urm&toarele= JComitetul de 7initri, 8n temeiul art# /# b din 5tatutul Consiliului 0uropei, consider<nd c& scopul Consiliului 0uropei este de a realiza o mai mare apropiere 8ntre membrii s&i i c& unul dintre mi%loacele cele mai importante pentru a atin$e acest obiectiv este ap&rarea i dezvoltarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale,

60

reafirm<ndu:i convin$erea potrivit c&reia Convenia pentru ap&rarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale Bdenumit& 8n continuare #on enia) trebuie s& r&m<n& principalul punct de referin& 8n domeniul proteciei drepturilor omului 8n 0uropa i reamintind an$a%amentul s&u de a lua m&suri pentru a asi$ura eficiena pe termen lun$ a sistemului de control instituit prin Convenie,reamintind caracterul subsidiar al mecanismului de control instituit prin Convenie, care presupune, conform art# , ca drepturile i libert&ile $arantate de Convenie s& fie prote%ate mai 8nt<i prin dreptul intern i aplicate de autorit&ile naionale,e.prim<ndu:i satisfacia 8n aceast& privin& pentru faptul c& ast&zi Convenia face parte din ordinea %uridic& intern& a tuturor statelor membre,reamintind c&, 8n virtutea art# ,1 din Convenie, 8naltele p&ri contractante se an$a%eaz& s& respecte -ot&r<rile definitive ale Curii 0uropene a 'repturilor Omului Bdenumit& 8n continuare #urtea) 8n liti$iile 8n care sunt p&ri i c& -ot&r<rea definitiv& a Curii este transmis& Comitetului 7initrilor care suprave$-eaz& punerea sa 8n e.ecutare,subliniind interesul de a a%uta statul 8n cauz& s& identifice problemele subsecvente i m&surile necesare pentru punerea 8n e.ecutare,consider<nd c& punerea 8n aplicare a -ot&r<rilor ar fi uurat& dac& e.istena unei probleme sistemice ar fi de%a identificat& 8n -ot&r<rea Curii,p&str<nd spiritul observaiilor f&cute asupra acestei probleme de c&tre 8ns&i Curtea cu ocazia sesiunii Comitetului 7initrilor din 9 noiembrie !;;!, invit& Curtea= 8n m&sura posibilit&ilor, s& identifice 8n -ot&r<rile 8n care constat& o 8nc&lcare a Conveniei ceea ce, 8n opinia sa, ridic& o problem& structural& subsecvent& i ori$inea acestei probleme, 8n special atunci c<nd ea este susceptibil& a da natere unor numeroase cereri, astfel 8nc<t s& a%ute statele s& $&seasc& soluia potrivit& i Consiliul 7initrilor s& suprave$-eze e.ecutarea -ot&r<rilor? s& semnaleze 8n special orice -ot&r<re care cuprinde indicaii cu privire la e.istena unei probleme structurale i ori$inea acestei probleme, nu numai statului 8n cauz& i Comitetului 7initrilor, ci i Adun&rii Parlamentare, secretarului $eneral al Consiliului 0uropei i comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului 0uropei, i s& semnaleze 8ntr:un mod adecvat aceste -ot&r<ri 8n baza de date a Curii#J "1. )ecomandarea Comitetului 7initrilor )ecB!;;,C1 privind 8mbun&t&irea c&ilor de recurs interne, adoptat& la data de ! mai !;;,, are urm&torul coninut= JComitetul 7initrilor, 8n temeiul art# /# b din 5tatutul Consiliului 0uropei, consider<nd c& scopul Consiliului 0uropei este de a realiza o mai mare apropiere 8ntre membrii s&i i c& unul dintre mi%loacele cele mai importante pentru a atin$e acest obiectiv este ap&rarea i dezvoltarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale,reafirm<ndu:i convin$erea potrivit c&reia Convenia pentru ap&rarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale Bdenumit& 8n continuare #on enia) trebuie s& r&m<n& principalul punct de referin& 8n domeniul proteciei drepturilor omului 8n 0uropa i reamintind an$a%amentul s&u de a lua m&suri pentru a asi$ura eficiena pe termen lun$ a sistemului de control 61

instituit prin Convenie,reamintind caracterul subsidiar al mecanismului de control instituit prin Convenie, care presupune, conform art# , ca drepturile i libert&ile $arantate prin Convenie s& fie prote%ate mai 8nt<i prin dreptul intern i aplicate de autorit&ile naionale,e.prim<ndu:i satisfacia 8n aceast& privin& pentru faptul c& ast&zi Convenia face parte din ordinea %uridic& intern& a tuturor statelor membre,subliniind c&, astfel cum prevede art# ( din Convenie, statele membre s:au an$a%at ca orice persoan& care poate pretinde, de o manier& %ustificat&, o 8nc&lcare a drepturilor i libert&ilor sale consacrate 8n Convenie s& aib& dreptul la o cale de recurs eficient& 8n faa unei instane naionale,reamintind c&, dincolo de obli$aia de a asi$ura e.istena unor astfel de c&i de recurs eficiente 8n sensul %urisprudenei Curii 0uropene a 'repturilor Omului Bdenumit& 8n continuare #urtea), statele au obli$aia $eneral& de a remedia problemele care stau la baza 8nc&lc&rilor constatate# 5ubliniind c& este de datoria statelor membre s& ia m&suri 8n vederea asi$ur&rii eficienei 8n drept i 8n practic& a c&ilor de recurs interne i pentru ca acestea s& fie susceptibile s& conduc& la o -ot&r<re care s& vizeze temeinicia cererii i la un remediu adecvat al oric&rei 8nc&lc&ri constatate# Lu<nd not& de faptul c& natura i num&rul cererilor aduse 8n faa Curii i -ot&r<rile pe care aceasta le pronun& demonstreaz& mai mult ca oric<nd necesitatea ca statele membre s& se asi$ure de o manier& eficace i conform& normelor 8n vi$oare c& aceste c&i de atac e.ist& 8n orice situaie, 8n special 8n cazul duratei e.cesive a procedurilor %urisdicionale# Apreciind c& disponibilitatea c&ilor de recurs interne eficiente pentru toate afirmaiile %ustificabile referitoare la 8nc&lc&ri ale Conveniei ar trebui s& permit& reducerea volumului de munc& al Curii, datorit&, pe de o parte, reducerii num&rului de cauze care 8i parvin i, pe de alt& parte, faptului c& tratarea circumstanial& a cauzelor pe plan naional este capabil& s& simplifice analiza lor ulterioar& de c&tre Curte# 5ubliniind faptul c& 8mbun&t&irea c&ilor de recurs la nivel naional, 8n special cu privire la cauzele repetitive, ar trebui s& contribuie la reducerea volumului de munc& al Curii, recomand& statelor membre, in<nd cont de e.emplele de bun& practic& din ane.&= I# s& se asi$ure, printr:o urm&rire constant&, 8n lumina %urisprudenei Curii, c& e.ist& c&i de recurs interne pentru orice persoan& care pretinde 8ntr:un mod %ustificabil o 8nc&lcare a Conveniei i c& aceste c&i de recurs sunt efective, 8n m&sura 8n care sunt susceptibile sa conduc& la o -ot&r<re care s& vizeze temeinicia cererii i la un remediu adecvat al oric&rei 8nc&lc&ri constatate? s& reanalizeze, 8n urma -ot&r<rilor Curii care constat& nere$uli structurale sau $enerale 8n dreptul sau practica statului, caracterul efectiv al c&ilor de recurs interne e.istente i, dac& este cazul, s& implementeze c&i de recurs efective pentru a evita aducerea 8n faa Curii a unor cauze repetitive?

62

s& acorde o atenie deosebit&, 8n cadrul pct# I i II de mai sus, e.istenei unor c&i de recurs efective 8n cazul 8n care se pretinde 8ntr:un mod %ustificabil durata e.cesiv& a procedurilor %urisdicionale# @l 8ns&rcineaz& pe secretarul $eneral al Consiliului 0uropei s& utilizeze mi%loacele necesare pentru a putea acorda asistena adecvat& statelor membre, pentru a le a%uta s& pun& 8n aplicare prezenta recomandare#J @N ')0PT I. Asu&ra &retinsei @nc1lc1ri a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Con'en,ie )eclamantul se pl<n$e de faptul c& p<n& 8n prezent nu s:a putut bucura de dreptul la desp&$ubire, astfel cum a fost recunoscut prin cele dou& decizii din / aprilie i 9 mai !;;! ale Comisiei %udeene pentru aplicarea Le$ii nr# 23 44 , cu 8nc&lcarea dreptului s&u la respectarea bunurilor# Acesta invoc& art# din Protocolul nr# la Convenie, care prevede urm&toarele= JOrice persoan& fizic& sau %uridic& are dreptul la respectarea bunurilor sale# Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dec<t pentru cauz& de utilitate public& i 8n condiiile prev&zute de le$e i de principiile $enerale ale dreptului internaional# 'ispoziiile precedente nu aduc atin$ere dreptului statelor de a adopta le$ile pe care le consider& necesare pentru a re$lementa folosina bunurilor conform interesului $eneral sau pentru a asi$ura plata impozitelor ori a altor contribuii sau a amenzilor#J Auvernul se opune acestor susineri# Asu&ra ad%isi.ilit1,ii Curtea constat& c& acest cap&t de cerere nu este v&dit ne8ntemeiat 8n sensul art# (/ P ( din Convenie# 'e asemenea, Curtea observ& c& nu este afectat de niciun alt motiv de inadmisibilitate# Prin urmare, trebuie declarat admisibil# Asu&ra /ondului 1. *rgumentele prilor )eclamantul consider& c&, 8n $eneral, statul rom<n a 8nc&lcat de dou& ori dreptul la respectarea bunurilor beneficiarilor le$ilor privind retroced&rile= 8n primul r<nd, prin faptul c& a sc-imbat 8n mod repetat procedurile stabilite de aceste le$i i, 8n al doilea r<nd, prin faptul c& a omis s& adopte cu celeritate re$ulamente de aplicare, drept care p&rile interesate nu au putut s& intre 8n posesia bunurilor lor sau s& 8ncaseze desp&$ubiri o perioad& 8ndelun$at&#

63

Potrivit afirmaiilor reclamantului, dreptul s&u la restituire sau desp&$ubire este un drept patrimonial prote%at de art# din Protocolul nr# , deoarece dreptul s&u de crean& 8mpotriva statului a fost recunoscut f&r& ec-ivoc de toate autorit&ile# 'in momentul 8n care statul a stabilit condiiile care trebuiau 8ntrunite pentru a beneficia de dreptul la retrocedare ar fi trebuit adoptate rapid re$uli care s& permit& e.ercitarea acestui drept# @n caz contrar, el ar fi trebuit s& fie autorizat fie s& ne$ocieze valoarea desp&$ubirilor 8n sc-imbul terenului s&u, fie s& obin& aceste desp&$ubiri pe cale %udiciar&# Or, pe l<n$& faptul c& modific&rile repetate ale procedurilor de stabilire i acordare a desp&$ubirilor au afectat 8n mod substanial dreptul s&u, transform<ndu:l 8ntr:un drept iluzoriu, 8n plus, aceste proceduri au 8nc&lcat re$ulile cu caracter $eneral cuprinse 8n art# ,, i /! din Constituie# @n ultimul r<nd, reclamantul arat& c&, p<n& 8n prezent, nu a 8ncasat vreo desp&$ubire 8n sc-imbul terenului s&u i nici nu a putut s& obin& vreo desp&$ubire care s& acopere pre%udiciul ce rezult& din imposibilitatea de a:i e.ercita dreptul la restituirea propriet&ii din anul !;;; p<n& ast&zi# Auvernul nu contest& faptul c& dreptul reclamantului la o desp&$ubire 8i are ori$inea 8n deciziile administrative din / aprilie i 9 mai !;;!# Cu toate acestea, valoarea desp&$ubirilor ar fi trebuit s& fie stabilit& prin m&suri de aplicare a le$ilor privind restituirea propriet&ilor, pe care Auvernul s:a an$a%at s& le adopte cel t<rziu la data de (; iunie !;;,# Aceste m&suri au fost 8n cele din urm& adoptate prin Iot&r<rea Auvernului nr# #/,13!;;,# Pe cale de consecin&, Auvernul apreciaz& c& interesul patrimonial de care dispunea reclamantul nu putea fi e.ecutoriu 8nainte de adoptarea acestei ultime -ot&r<ri# 7ai mult dec<t at<t, 8ntruc<t nici valoarea desp&$ubirii i nici data la care trebuia efectuat& plata nu au fost stabilite 8n cazul reclamantului, creana acestuia nu este nici e.i$ibil&, nici cert& 8n sensul le$ii interne i, prin urmare, nu constituie un bun 8n sensul art# din Protocolul nr# # Auvernul consider& c& prezenta cauz& nu poate fi comparat& cu Cauza 9ronio:s;i mpotri a %oloniei BS7CT, nr# ( #,,(341, C0'O !;;,:6C, deoarece, contrar autorit&ilor poloneze, care, prin atitudinea lor, au impus limit&ri succesive ale dreptului reclamantului de a beneficia de o crean& 8mpotriva statului, transform<ndu:l astfel 8ntr:un drept iluzoriu i afect<ndu:i 8ns&i substana, autorit&ile rom<ne i:au 8ndeplinit obli$aia de a crea un cadru le$islativ pentru punerea 8n aplicare a dreptului reclamantului de a 8ncasa desp&$ubirile# 7ai mult, toate actele normative adoptate 8n aplicarea art# ,; din Le$ea nr# 3!;;; stabilesc o metod& obiectiv& de calcul al desp&$ubirilor, baz<ndu:se pe practica economic& la nivel internaional, i anume preul mediu al cerealelor la bursa din C-ica$o# Prin urmare, nivelul desp&$ubirilor astfel fi.ate poate fi considerat rezonabil# @n orice caz, Auvernul consider& c& 8nt<rzierea 8n stabilirea desp&$ubirilor pe care reclamantul este 8ndrept&it s& le primeasc& este %ustificat&, aadar Jnecesar& 8ntr:o societate democratic&J, din cauza dificult&ii reor$aniz&rii 64

a$riculturii 8n urma le$ilor privind retroced&rile, reor$anizare 8n care au fost implicate mai multe ministere= 7inisterul Internelor i Administraiei, 7inisterul A$riculturii, P&durilor i 'ezvolt&rii )urale, precum i 7inisterul +inanelor Publice# @n esen&, Auvernul apreciaz& c& reclamantul nu s:a aflat niciodat& 8ntr:o stare de incertitudine 8n ceea ce privete dreptul s&u, care nu a devenit niciodat& iluzoriu sau lipsit de orice coninut# 2. Aprecierea urii A. Asu&ra e4isten,ei unei ingerin,e @n dre&tul la res&ectarea G.unurilorG recla%antului Curtea reamintete c&, 8n conformitate cu %urisprudena sa, un reclamant nu poate susine o 8nc&lcare a art# din Protocolul nr# la Convenie dec<t 8n m&sura 8n care deciziile pe care le contest& se refer& la JbunurileJ sale 8n sensul acestei prevederi# Noiunea de JbunuriJ poate cuprinde at<t Jbunuri actualeJ, c<t i valori patrimoniale inclusiv, 8n anumite situaii bine stabilite, creane al c&ror titular demonstreaz& c& acestea au o baz& suficient& 8n dreptul intern i 8n virtutea c&rora reclamantul poate pretinde c& are cel puin o Jsperan& le$itim&J s& obin& e.ercitarea efectiv& a unui drept de proprietate Ba se vedea Draon mpotri a <ranei S7CT, nr# #/ (3;(, P 1/, C0'O !;;/:I>C# 'e asemenea, Curtea a mai afirmat c& sperana de a obine recunoaterea subzistenei unui fost drept de proprietate ce s:a aflat o perioad& lun$& de timp 8n imposibilitate de e.ercitare efectiv& nu poate fi considerat& un bun 8n sensul art# din Protocolul nr# # 'e acelai re$im beneficiaz& i o crean& condiional& care se stin$e prin nerealizarea condiiei BPrinul Ians: Adam II de Liec-tenstein 8mpotriva Aermaniei S7CT, nr# ,!#/!9342, P 2(, C0'O !;; :6IIIC# @n sc-imb, atunci c<nd un stat contractant, dup& ce a ratificat Convenia, inclusiv Protocolul nr# , adopt& o le$islaie care prevede restituirea total& sau parial& a bunurilor confiscate de c&tre unui re$im anterior, o le$islaie similar& poate fi considerat& ca i cum ar $enera un nou drept de proprietate prote%at de art# din Protocolul nr# 8n favoarea persoanelor care 8ntrunesc condiiile de restituire# Acelai principiu se poate aplica i 8n privina dispoziiilor de restituire sau de desp&$ubire stabilite 8n baza unei le$islaii adoptate 8nainte de ratificarea Conveniei, dac& aceast& le$islaie r&m<ne 8n vi$oare dup& ratificarea Protocolului nr# Ba se vedea, printre altele, =opec;> mpotri a 6lo aciei S7CT, nr# ,,#4 !342, para$rafele (/ i ,2/!, C0'O !;;,:I>, 9ronio:s;i mpotri a %oloniei S7CT, nr# ( #,,(341, P !/, C0'O !;;,: 6C, @n acelai conte.t, Curtea a statuat de%a c& atunci c<nd principiul restituirii propriet&ilor confiscate 8n mod abuziv a fost de%a adoptat de c&tre un stat, incertitudinea cu privire la punerea 8n practic& a acestui principiu, fie ea de ordin le$islativ, administrativ sau le$at de practicile aplicate de autorit&i, poate $enera, atunci c<nd persist& 8n timp i 8n lipsa unei reacii coerente i rapide din

65

partea statului, o omisiune a acestuia de a:i 8ndeplini obli$aia de a asi$ura e.ercitarea efectiv& a dreptului de proprietate $arantat de art# din Protocolul nr# B-ot&r<rea 9ronio:s;i menionat& mai sus, %duraru mpotri a 3om$niei, nr# 1(#!/!3;;, para$rafele 4! i !, decembrie !;;/C# @n spe&, reclamantul a fost informat 8n luna iunie !;;; c& cererea sa de restituire formulat& 8n temeiul Le$ii nr# 3!;;; pentru un teren 8n suprafa& de 1,1( -a a fost admis&# 'reptul reclamantului la restituire a fost ulterior confirmat 8n mod constant i re$ulat de c&tre autorit&i, fiind aadar stabilit cu certitudine 8n dreptul intern, aa cum era i obli$aia de desp&$ubire 8n caz de nerestituire 8n natur&, astfel cum reiese din deciziile din / aprilie i 9 mai !;;!, care valideaz& 8nscrierea creanelor reclamantului pentru 8ntre$ul teren# 'e altfel, acest aspect nu este contestat de Auvern# @n aceste circumstane, Curtea consider& c& reclamantul avea un Jinteres patrimonialJ suficient de bine stabilit 8n dreptul intern, cert, irevocabil i e.i$ibil, cu privire la care consider& c& intr& 8n sfera de aplicare a noiunii de bun 8n sensul art# din Protocolul nr# la Convenie# Prin urmare, nerestituirea terenului p<n& 8n prezent, 8n lipsa acord&rii oric&rei desp&$ubiri, constituie o in$erin& 8n dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale# Curtea reamintete c&, 8n conformitate cu %urisprudena sa constant&, nee.ecutarea unei -ot&r<ri care recunoate un drept de proprietate constituie o in$erin& 8n sensul primei teze a primului alineat al art# din Protocolul nr# , care enun& principiul $eneral al respect&rii propriet&ii Bvezi 9urdo mpotri a 3usiei, nr# /4#,423;;, P ,;, C0'O !;;!:III, 3amad)i i ali , mpotri a *lbaniei, nr# (2#!!!3;!, para$rafele 91 : 99, ( noiembrie !;;9C# Prin urmare, Curtea trebuie s& analizeze dac& in$erina denunat& se %ustific& din perspectiva acestei prevederi# 5. Asu&ra 2usti/ic1rii ingerin,ei Art# din Protocolul nr# prevede 8nainte de toate i cu prec&dere ca o in$erin& a autorit&ii publice 8n e.ercitarea dreptului la respectarea bunurilor s& fie le$al&# Curtea dorete s& reaminteasc& faptul c& supremaia dreptului, unul dintre principiile fundamentale 8ntr:o societate democratic&, este inerent& tuturor articolelor Conveniei# Principiul le$alit&ii presupune i e.istena unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise i previzibile 8n aplicarea lor ('x2 3egele 4reciei i alii mpotri a 4reciei S7CT, nr# !/#9; 34,, P 94 C0'O !;;;: >II, (9e>eler mpotri a Italiei S7CT, nr# ((#!;!341, P ;4 : ;, C0'O !;;;:I? <ener 3um %atri;ligi mpotri a ?urciei, nr# ,#(,;3;/, P 9;, 2 iulie !;;2C# Curtea constat& c& dac& posibilitatea de a transforma creana 8mpotriva statului av<nd ca obiect restituirea 8ntr:o crean& privind dreptul la desp&$ubire era clar prev&zut& de art# ( i , din Le$ea nr# 3!;;; Bpara$raful (, de mai susC, situaia este mai puin clar& pentru nee.ecutarea creanei 8n desp&$ubire i c-iar i mai puin clar& pentru transformarea acestei creane din nou, dup& 1 ani de nee.ecutare, 8ntr:o crean& privind restituirea bunului Bpara$raful !9 de mai susC# 66

)eferitor la creana 8n desp&$ubire, Curtea observ&, f&r& s& fie nevoie s& realizeze o interpretare a dreptului intern, pentru care %udec&torul intern este mai avizat, c& e.ecutarea sa era re$lementat& de Le$ea nr# 3!;;;# Cu toate acestea, aceast& norm& a suferit multe modific&ri, at<t ca num&r, c<t i ca amploare Bvezi para$rafele (, : ,, de mai susC, 8nc<t claritatea i previzibilitatea impuse de noiunea de Jle$alitateJ au fost $rav afectate# Astfel, prevederile relevante ale Le$ii nr# 3!;;; nu definesc cu e.actitate momentul 8n care ia natere dreptul la desp&$ubire# Prin prisma procedurii stabilite de Le$ea nr# 3!;;; Bpara$raful (, de mai susC i 8n scopul prezentei cauze, Curtea este totui pre$&tit& s& considere c& creana reclamantului s:a n&scut cel mai devreme 8n momentul 8n care a fost informat despre lipsa unui teren disponibil, adic& la data de 1 octombrie !;;;, i cel mai t<rziu 8n momentul valid&rii 8nscrierii acestei creane 8n re$istrul creanelor, adic& la data de / aprilie i, respectiv, 9 mai !;;!# @n ceea ce privete valoarea creanei, Curtea observ& c& aceasta ar fi trebuit menionat& 8n tabelul creanelor 8n momentul valid&rii sale Bpara$raful (1 de mai susC# Or, aceast& meniune nu e.ist& 8n spe& i p<n& 8n prezent statul nici nu a stabilit i nici nu a ac-itat creana datorat& reclamantului pentru terenul nerestituit# @n acest sens, Curtea constat& c& termenul le$al pentru adoptarea normelor de aplicare a art# ,; din Le$ea nr# 3!;;; a fost prelun$it 8n mod e.pres de mai multe ori, p<n& 8n luna iulie !;;,, f&r& ca el s& fie 8n final respectat, deoarece normele adoptate au intrat 8n vi$oare abia 8n luna octombrie# Ulterior, 8n luna iulie !;;/, toate prevederile referitoare la retroced&ri, inclusiv cele privind stabilirea valorii i plata desp&$ubirilor, au fost reformulate prin Le$ea nr# !,93!;;/ i prin re$ulamentul s&u de aplicare, adoptat la data de / septembrie !;;/ Bpara$rafele (2 : (4 de mai susC, care au fost din nou modificate 8n mod substanial prin Ordonana de ur$en& a Auvernului nr# 2 3!;;9# @n ceea ce privete transformarea din nou a creanei 8n desp&$ubire 8ntr:o obli$aie 8n sarcina statului de restituire 8n natur& Bpara$raful !9 de mai susC, Curtea observ& c& Auvernul nu a invocat nicio prevedere le$al& care s& permit& o astfel de modificare, ceea ce apare aadar ca fiind total lipsit& de temei le$al# Aceste considerente ar putea s& fie suficiente prin ele 8nsele pentru a 8i permite Curii s& constate c& in$erina 8n dreptul reclamantului la respectarea bunurilor sale nu era Jprev&zut& de le$eJ# Cu toate acestea, ea nu consider& necesar s& statueze dac& in$erina respectiv& era le$al& 8n sensul noiunii de supremaie a dreptului, av<nd 8n vedere concluziile sale de mai %os# Pentru a stabili dac& a fost p&strat un %ust ec-ilibru 8ntre cerinele interesului $eneral al comunit&ii i imperativele ap&r&rii dreptului la respectarea bunurilor reclamantului, Curtea este c-emat& s& analizeze dac& termenul necesar autorit&ilor rom<ne pentru a 8i restitui reclamantului terenul sau de a 8i pl&ti o desp&$ubire nu a supus partea interesat& unei sarcini disproporionate i e.cesive# Curtea reitereaz& faptul c& statele dispun de o mar%& lar$& de apreciere pentru a stabili ceea ce este 8n interesul public, mai ales atunci c<nd este vorba de adoptarea i aplicarea unor m&suri de reform& economic& sau de %ustiie social& B-ot&r<rea 3amad)i i ali , menionat& mai sus, P 94C# 67

@n spe&, au trecut mai mult de 2 ani de la decizia de restituire c&tre reclamant a suprafeei de 1,1( -a de teren i mai mult de 1 ani de la validarea 8nscrierii creanei sale 8mpotriva statului, f&r& ca acesta s& obin& e.ecutarea acestor decizii sau cea mai mic& desp&$ubire 8n locul terenurilor i pentru 8nt<rzierea 8n e.ecutare# Acion<nd astfel, autorit&ile l:au 8mpiedicat pe reclamant s& se bucure de bunul la care are dreptul de mai muli ani# Auvernul a oferit ca %ustificare dificult &ile le$ate de or$anizarea administraiei, obli$at& s& pun& 8n aplicare le$ile privind retroced&rile# Cu toate acestea, Curtea constat& c& dificult&ile de ordin or$anizatoric ale autorit&ilor competente 8n implementarea m&surilor privind retroced&rile sunt consecina modific&rilor repetate pe cale le$islativ& ale mecanismului de restituire# Curtea a considerat de%a c& aceste modific&ri au fost inoperante 8n plan practic i c& au creat un climat de incertitudine %uridic& Ba se vedea, printre numeroasele -ot&r<ri 8mpotriva )om<niei, 6trin i alii, nr# /9#;; 3;;, P /1, C0'O !;;/:6II, ! iulie %duraru citat& anterior, P 42 : 44? %orteanu, nr# ,#/413;(, P (,, 1 februarie 3adu, nr# (#(;43;(, P (,, !; iulie !;;1C# Curtea profit& de aceast& ocazie pentru a ar&ta c& aceast& incertitudine a fost denunat& de diferite instane %udec&toreti rom<ne, inclusiv de instana suprem& Ba se vedea para$rafele ,2 i ,4 in fine de mai susC, care au 8ncercat, f&r& un succes durabil, s& elimine Jec-ivocul situaiilor %uridice incerteJ i Js& sancioneze lipsa de dili$en& din partea autorit&ilor competenteJ# 'eoarece Auvernul nu a adus niciun element pentru a %ustifica 8nc&lcarea dreptului reclamantului, Curtea nu vede niciun motiv s& se abat& de la analiza pe care a f&cut:o 8n cauzele menionate mai sus# Aceasta nu poate dec<t s& constate c& situaia ar&tat& mai sus rezult& dintr:o activitate normativ& e.cesiv& i, 8n final, foarte ineficient&, astfel cum o demonstreaz& statisticile publicate 8n acest sens Bpara$raful ,1 de mai susC# @n aceste condiii, c-iar presupun<nd c& Auvernul ar fi putut demonstra c& in$erina 8n dreptul reclamantului era prev&zut& de le$e i servea unei cauze de utilitate public&, Curtea apreciaz& c& %ustul ec-ilibru care trebuie p&strat 8ntre protecia propriet&ii reclamantului i cerinele interesului $eneral a fost distrus i c& reclamantul a suportat o sarcin& special& i e.orbitant&# Prin urmare, a avut loc 8nc&lcarea art# din Protocolul nr# # II. Asu&ra a&lic1rii art. 46 0i 41 din Con'en,ie

A. Articolul 46 din Con'en,ie Conform acestei prevederi= J # @naltele p&ri contractante se an$a%eaz& s& se conformeze -ot&r<rilor definitive ale Curii 8n liti$iile 8n care ele sunt p&ri# !# Iot&r<rea definitiv& a Curii este transmis& Comitetului 7initrilor care suprave$-eaz& e.ecutarea ei#J

68

Curtea constat& c& 8nc&lcarea dreptului reclamantului, astfel cum este el $arantat de art# din Protocolul nr# , 8i are ori$inea 8ntr:o problem& ma%or& ce rezult& dintr:o disfuncionalitate a le$islaiei rom<ne i dintr:o practic& administrativ& care a afectat i mai poate 8nc& afecta 8n viitor un mare num&r de persoane Ba se vedea para$raful ,1 de mai susC# Obstacolul ne%ustificat 8n calea e.ercit&rii de c&tre reclamant a Jdreptului s&u la respectarea bunurilorJ nu a fost cauzat de un incident izolat i nici nu este imputabil turnurii deosebite pe care au luat:o evenimentele 8n cazul s&u? el rezult& dintr:un cadru le$al, re$lementar i administrativ care s:a dovedit a fi neadecvat, implementat de autorit&i viz<nd o cate$orie determinat& de cet&eni, i anume beneficiarii m&surilor de retrocedare a bunurilor naionalizate sau confiscate de statul comunist# 0.istena acestei probleme i caracterul s&u sistemic au fost de%a recunoscute de autorit&ile rom<ne, fiind confirmate prin mai multe decizii ale @naltei Curi de Casaie i Hustiie, precum i prin ordonana de ur$en& a Auvernului menionate 8n prezenta -ot&r<re Bpara$rafele , i ,2 de mai susC# Astfel, 8n 'ecizia sa din data de , aprilie !;;1, @nalta Curte de Casaie i Hustiie a denunat lipsa de dili$en& a autorit&ilor competente 8n materie de retrocedare i a statuat c& trebuia Jeliminat c<t mai rapid posibil ec-ivocul situaiilor %uridice incerteJ# La r<ndul s&u, Auvernul a subliniat dificult&ile e.istente 8n punerea 8n posesie a beneficiarilor le$ilor privind retroced&rile i, c-iar mai mult, 8n respectarea an$a%amentelor internaionale asumate de )om<nia# 5ubscriind la aceste aprecieri, Curtea a constatat c& faptele cauzei dezv&luie e.istena unei imperfeciuni 8n ordinea %uridic& rom<n&, care a condus la situaia c& o 8ntrea$& cate$orie de particulari s:au v&zut ori se v&d 8nc& 8n imposibilitatea de a se bucura de bunurile lor# Num&rul de cereri adresate Curii, -ot&r<rile care constat& 8nc&lcarea art# din Protocolul nr# i, 8n anumite cazuri, a art# 1 din Convenie, precum i miile de dosare privind restituirea de bunuri trimise la AN)P i nesoluionate 8ntr:un termen rezonabil demonstreaz& c& mecanismul ales pentru restituirea bunurilor confiscate sau naionalizate de stat 8n perioada comunist& nu a fost implementat 8ntr:un mod compatibil cu art# din Protocolul nr# # @ntr: adev&r, Curtea a pronunat dup& !2 octombrie 444, data Iot&r<rii 9rumrescu mpotri a 3om$niei S7CT Bnr# !2#(,!34/, P C0'O 444:6IIC, c<teva zeci de -ot&r<ri care au dus la constatarea 8nc&lc&rii art# din Protocolul nr# din cauza funcion&rii, considerate incompatibile cu acest articol, a mecanismului de restituire a bunurilor care 8i privesc pe beneficiarii unui drept la restituirea unor imobile# Caracterul repetitiv al 8nc&lc&rilor constatate, dublat de constatarea disfuncionalit&ii mecanismului de restituire, care 8i privete de aceast& dat& pe beneficiarii unui drept de restituire a unor terenuri, indic& faptul c& e.ist& o acumulare de 8nc&lc&ri identice, ce reflect& o situaie ce dureaz& la nesf<rit, care nu s:a remediat 8nc& i pentru care %ustiiabilii nu dispun de nicio cale de atac intern&# Pe deasupra, peste o sut& de cereri aflate pe rolul Curii, introduse de persoane la care se refer& le$ile privind retroced&rile, ar putea da ocazia, 8n viitor, unor noi -ot&r<ri care constat& 8nc&lcarea Conveniei# Acest fapt nu este numai un factor a$ravant 8n ceea ce privete responsabilitatea statului fa& de 69

Convenie pentru o situaie trecut& sau actual&, ci i o ameninare pentru eficiena pe viitor a mecanismului de control implementat de Convenie, av<nd 8n vedere volumul e.cesiv de lucru pe care 8l $enereaz& aceast& situaie# @n acest sens, Curtea reamintete c&, 8n condiiile art# ,1, 8naltele p&ri contractante se obli$& s& se conformeze -ot&r<rilor definitive pronunate de Curte 8n liti$iile 8n care ele sunt p&ri, Comitetul 7initrilor fiind 8ns&rcinat s& suprave$-eze e.ecutarea acestor -ot&r<ri# 'in aceasta rezult& 8n special c&, atunci c<nd Curtea constat& o 8nc&lcare, statul p<r<t are obli$aia %uridic& nu numai de a le pl&ti p&rilor interesate sumele alocate cu titlu de reparaie ec-itabil& prev&zut& de art# , , ci i de a ale$e, sub controlul Comitetului 7initrilor, m&surile $enerale i3sau, dac& este cazul, individuale, care trebuie inte$rate 8n ordinea sa %uridic& intern& pentru a pune cap&t 8nc&lc&rii constatate de Curte i pentru a:i 8nl&tura, pe c<t posibil, consecinele# 5tatul p<r<t r&m<ne liber, sub controlul Comitetului 7initrilor, s& alea$& mi%loacele prin care s& 8i 8ndeplineasc& obli$aia %uridic& cu privire la art# ,1 din Convenie (6cozzari i 4iunta mpotri a Italiei S7CT, nr# (4#!! 342 i , #41(342, P !,4, U C0'O !;;;:6III i 9ronio:s;i citat& anterior, P 4!C, cu respectarea principiului subsidiarit&ii, astfel 8nc<t Curtea s& nu fie obli$at& s& reitereze constatarea 8nc&lc&rii 8ntr:o lun$& serie de cauze identice# 7ai mult, din Convenie, i 8n special din art# al acesteia, rezult& c&, prin ratificarea Conveniei, statele contractante se an$a%eaz& s& procedeze 8n aa fel 8nc<t dreptul lor intern s& fie compatibil cu aceasta (5aestri mpotri a Italiei S7CT, nr# (4#9,2342, P ,9, C0'O !;;,:IC# @n ceea ce privete m&surile destinate s& $aranteze eficiena mecanismului stabilit de Convenie, Curtea atra$e atenia asupra rezoluiei S)ez B!;;,C(T i recomand&rii S)ec B!;;,C1T a Comitetului 7initrilor al Consiliului 0uropei, adoptate la data de ! mai !;;, Ba se vedea para$rafele /; i / de mai susC# 'ei, 8n principiu, nu este de datoria Curii s& stabileasc& posibilele m&suri de redresare adecvate pentru ca statul p<r<t s& se ac-ite de obli$aiile sale cu privire la art# ,1 din Convenie, in<nd cont de situaia cu caracter structural pe care o constat& Ba se vedea para$raful 9 de mai susC, Curtea observ& c& se impun f&r& nicio 8ndoial& m&suri $enerale la nivel naional 8n cadrul e.ecut&rii prezentei -ot&r<ri# Pentru a a%uta statul p<r<t s& 8i 8ndeplineasc& obli$aiile prev&zute la art# ,1, Curtea a 8ncercat s& indice, cu titlu pur orientativ, tipul de m&suri pe care statul rom<n le:ar putea lua pentru a pune cap&t situaiei structurale constatate 8n spe&# Aceasta consider& c& statul p<r<t trebuie, 8nainte de toate, fie s& elimine orice obstacol aflat 8n calea e.ercit&rii efective a dreptului numeroaselor persoane afectate de situaia considerat& de Curte ca fiind contrar& Conveniei, cum este cazul reclamantului, fie s& ofere o redresare adecvat&# 5tatul p<r<t trebuie aadar s& $aranteze prin m&suri le$ale i administrative adecvate realizarea efectiv& i rapid& a dreptului la restituire, indiferent dac& este vorba de o restituire 8n natur& sau de acordarea unei desp&$ubiri, conform principiului supremaiei dreptului i al le$alit&ii proteciei drepturilor patrimoniale, enunate 8n art# din Protocolul nr# , in<nd cont de principiile enunate de %urisprudena Curii 8n materie de desp&$ubire BIot&r<rea 9ronio:s;i citat& anterior, 70

para$rafele ,9 : / , 91 i 21C# Aceste obiective ar putea fi atinse, de e.emplu, prin modificarea mecanismului de retrocedare actual, cu privire la care Curtea a constatat anumite puncte slabe, i implementarea de ur$en& a unor proceduri simplificate i eficiente, bazate pe m&suri le$islative i re$lementare coerente, care s& poat& p&stra un %ust ec-ilibru 8ntre diferitele interese aflate 8n %oc# 5. Articolul 41 din Con'en,ie 74. Conform art# , din Convenie, J@n cazul 8n care Curtea declar& c& a avut loc o 8nc&lcare a Conveniei sau a protocoalelor sale i dac& dreptul intern al 8naltei p&ri contractante nu permite dec<t o 8nl&turare incomplet& a consecinelor acestei 8nc&lc&ri, Curtea acord& p&rii lezate, dac& este cazul, o reparaie ec-itabil&#J 1. !re"udiciu 7otenitorul reclamantului solicit& suma de 4;#;;;#;;; euro ('@3) pentru a compensa pierderea dreptului s&u patrimonial# Conform estim&rii sale, aceast& sum& corespunde valorii terenului nerestituit, 8n suprafa& de 1,1( -a, pentru care nu a obinut o reparaie# @n plus, el solicit& suma de 9/#;;;#;;; 0U) pentru beneficiul nerealizat din perioada de peste ; ani 8n care nici el i nici tat&l lui nu au putut profita de pe urma bunului lor# 'e asemenea, el arat& c& problemele 8nt<mpinate timp de mai muli ani de c&tre reclamant pentru a intra 8n posesia bunului ce i:a aparinut au contribuit la a$ravarea st&rii sale de s&n&tate i, prin urmare, la decesul s&u# 7otenitorul reclamantului roa$& Curtea s& 8i acorde o desp&$ubire de 4 #;;; 0U) pentru pre%udiciul moral pe care l:a suferit din cauza sentimentelor de incertitudine i de frustrare, precum i din cauza tensiunii resimite de el i de tat&l s&u ca urmare a imposibilit&ii de a:i e.ercita dreptul patrimonial# Auvernul a depus o e.pertiz& efectuat& pe baza unor informaii oferite de Prim&ria C&tunele 8n ceea ce privete preurile terenurilor afectate de e.ploat&rile miniere situate 8n %udeul Aor%# Astfel, terenul reclamantului este evaluat la 92# 9; lei B)ONC, respectiv !;#/ 9 0U)# @n plus, Auvernul consider& c&, 8n conformitate cu %urisprudena Curii, reclamantul nu poate solicita desp&$ubire pentru lipsa de folosin&# @n sf<rit, el arat& c&, reclamantul fiind decedat, fiul s&u nu poate invoca niciun pre%udiciu moral din cauza nerestituirii terenului# Curtea reamintete c& o -ot&r<re care constat& o 8nc&lcare atra$e pentru statul p<r<t obli$aia de a pune cap&t 8nc&lc&rii i de a:i 8nl&tura consecinele, astfel 8nc<t s& restabileasc&, pe c<t posibil, situaia anterioar& 8nc&lc&rii (Iatridis mpotri a 4reciei Breparaie ec-itabil&C S7CT, nr# ( # ;9341,U P (!, C0'O !;;;: >IC# U 'ac& tipul 8nc&lc&rii permite o restitutio in integrum, incumb& statului p<r<t s& o efectueze, Curtea neav<nd nici competena, nici posibilitatea practic& de a o 71

efectua ea 8ns&i# 'ac&, 8n sc-imb, dreptul naional nu permite sau permite doar o 8nl&turare incomplet& a consecinelor 8nc&lc&rii, art# , abiliteaz& Curtea s& 8i acorde p&rii lezate, dac& este cazul, reparaia pe care o consider& adecvat& (9rumrescu mpotri a 3om$niei Breparaie ec-itabil&C S7CT, nr# !2#(,!34/, P !;, C0'O !;;;:IC# @n e.ercitarea acestei atribuii, ea dispune de o anumit& latitudine? ad%ectivul Jec-itabilJ i e.presia Jdac& este cazulJ demonstreaz& acest lucru# Printre elementele luate 8n considerare de Curte, atunci c<nd statueaz& 8n materie, se num&r& pre%udiciul material, i anume pierderile suferite efectiv ca urmare direct& a 8nc&lc&rii pretinse, i pre%udiciul moral, respectiv dezd&unarea st&rii de an$oas&, a nepl&cerilor i a incertitudinilor ce rezult& din aceast& 8nc&lcare, precum i alte daune nepatrimoniale Ba se vedea, printre altele, 'rnestina Aullo mpotri a Italiei, nr# 1,#2493; , P !/, ; noiembrie !;;,C# 7ai mult, atunci c<nd diferitele elemente care constituie pre%udiciul nu pot face obiectul unui calcul e.act sau atunci c<nd distincia dintre daunele materiale i daunele morale se dovedete a fi dificil&, Curtea poate fi determinat& s& le analizeze de o manier& $lobal& Bvezi #omingersoll mpotri a %ortugaliei S7CT, nr# (/#(2!349, P !4, C0'O !;;;:I6C# @n spe&, in<nd cont de tipul 8nc&lc&rii constatate, Curtea consider& c& reclamantul a suferit un pre%udiciu material i moral considerabil i c& acest pre%udiciu nu este suficient compensat prin constat&rile 8nc&lc&rii# Curtea apreciaz& c& restituirea terenului sau plata desp&$ubirilor validate prin deciziile din / aprilie i 9 mai !;;! i calculate conform criteriilor stabilite de le$islaia rom<n& Bpara$raful (2 de mai susC l:ar pune pe reclamant, pe c<t posibil, 8ntr:o situaie ec-ivalent& cu cea 8n care s:ar fi aflat dac& cerinele art# din Protocolul nr# nu ar fi fost 8nc&lcate# Cu toate acestea, in<nd cont de constat&rile prezentei -ot&r<ri din care reiese c& sistemul actual de retrocedare nu este eficient, Curtea apreciaz& c& nu are alt& opiune dec<t s& acorde suma care, 8n opinia sa, ar constitui o soluionare definitiv& i complet& a prezentului liti$iu patrimonial Ba se vedea, printre altele, 3amad)i i ali , mpotri a *lbaniei citat& anterior, P ; C# U Pe baza elementelor aflate 8n posesia sa i statu<nd 8n ec-itate, conform art# , din Convenie, Curtea 8i aloc& reclamantului suma de /#;;; 0U) cu titlu de daune materiale i morale# #eltuieli de "udecat )eclamantul nu a trimis nicio cerere privind c-eltuielile efectuate 8n faa autorit&ilor interne i 8n faa Curii# Dob$n%i moratorii Curtea consider& potrivit ca rata dob<nzii moratorii s& se bazeze pe rata dob<nzii facilit&ii de 8mprumut mar$inal a *&ncii Centrale 0uropene, ma%orat& cu ( puncte procentuale# !E&'() A E*'E +,'-.E/ -n unanimitate/ )('EA0

72

declar cererea admisibil1 #otrte c a avut loc 2nclcarea art. 1 din !rotocolul nr. 1 la onvenie1 #otrte0 ca statul p$r$t s 2i plteasc reclamantului/ 2n termen de 3 luni de la data rm$nerii definitive a pre%entei #otr$ri/ conform art. 44 5 2 din onvenie/ suma de 116.777 E)( 8una sut cincispre%ece mii9/ care va fi convertit 2n lei rom$neti/ pentru ansamblul pre"udiciilor suferite/ plus orice sum care ar putea fi datorat cu titlu de impo%it1 ca/ 2ncep$nd de la expirarea termenului menionat mai sus i p$n la efectuarea plii/ aceast sum s se ma"ore%e cu o dob$nd simpl av$nd o rat egal cu cea a facilitii de 2mprumut marginal a Bncii entrale Europene valabil 2n aceast perioad/ ma"orat cu 3 puncte procentuale1 respinge cererea de reparaie ec#itabil 2n rest. :ntocmit 2n limba france%/ apoi comunicat 2n scris la data de ; decembrie 277</ 2n conformitate cu art. == paragrafele 2 i 3 din (egulament. Dose& Casade'allpreedinte Santiago Huesada-

. Cau#a Sa%oila si altii i%&otri'a Ro%aniei Consiliul 0uropei Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului )*T;RFREA din 3 se&te%.rie !!7 @n Cau#a Sa%oil1 0i al,ii @%&otri'a Ro%Bniei BCererea nr# ,;9(3;(C 5trasbour$ 'evenit& definitiv& la !(# !#!;;2 *ceast Botr$re poate suferi modificri de form. @n Cauza 5amoil& i alii 8mpotriva )om<niei, Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului B5ecia a III:aC, statu<nd 8n cadrul unei camere formate din= Hosep Casadevall, preedinte, 0lisabet +ura:5andstrom, Corneliu *8rsan, *ost%an 7# Nupancic, Alvina AMulumMan, Ineta Niemele, 73

Luis Lopez Auerra, %udec&tori, i 5antia$o Ouesada, $refier de secie, dup& ce a deliberat 8n camera de consiliu, la data de ! septembrie !;;2, a pronunat urm&toarea -ot&r<re, adoptat& la aceeai dat&= P)OC0'U)A La ori$inea cauzei se afl& cererea nr# ,;9(3;(, introdus& 8mpotriva )om<niei de un cet&ean al acestui stat, domnul Ion 5amoil& (reclamantul), care a sesizat Curtea la data de 9 aprilie !;;(; 8n temeiul art# (, din Convenia pentru ap&rarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale (#on enia). @n urma decesului reclamantului, survenit la data de !1 februarie !;;,, copiii s&i, domnii A-eor$-e 5amoil&, 6er$il 5amoil& i )adu 5amoil& i doamnele Cornelia 7orariu i 6ir$inia C8rstea, precum i v&duva sa, Constana 5amoil&, 8n calitate de motenitori, i:au e.primat la data de !/ octombrie !;;, dorina de a continua procedura# 'omnul A-eor$-e 5amoil& 8i reprezint& pe motenitori 8n faa Curii# 'in raiuni de ordin practic, prezenta Iot&r<re va continua s&:l numeasc& pe domnul Ion 5amoil& JreclamantulJ dei ast&zi aceast& calitate ar trebui atribuit& motenitorilor acestuia Ba se vedea Dalban mpotri a 3om$niei SACT, nr# !2 ,34/, para$raful , C0'I 444:6IC# Auvernul rom<n (4u ernul) este reprezentat de a$entul s&u $uvernamental, domnul )&zvan:Ioraiu )adu, de la 7inisterul Afacerilor 0.terne# La data de / iunie !;;9, Curtea a -ot&r<t s& comunice Auvernului cererea# Aa cum prevede art# !4 alin# ( al Conveniei, ea a -ot&r<t de asemenea c& admisibilitatea i fondul cauzei vor fi e.aminate 8mpreun&# @N +APT I# Circumstanele cauzei )eclamantul, n&scut 8n anul 4(,, a locuit la 'ra%na de Hos p<n& la decesul s&u, care a survenit la data de !1 februarie !;;,# Printr:un certificat din data de ! septembrie 44 , comisia local& de la 5tarc-io%d pentru aplicarea Le$ii fondului funciar nr# 23 44 (comisia local) a stabilit c& reclamantul avea dreptul de a i se acorda un teren 8n suprafa& total& de 9#/;; m!, potrivit unei ane.e la o -ot&r<re a comisiei %udeene de aplicare a le$ii respective (comisia judeean). Aceast& ane.& nu a fost prezentat& la dosar# Prin sentina din data de 9 ianuarie !;; , Hudec&toria 6&lenii de 7unte (Cudectoria) a admis o aciune introdus& de reclamant 8mpotriva comisiei locale i a condamnat:o pe aceasta din urm& s& pun& reclamantul 8n posesia terenului de 9#/;; m! asupra c&ruia dreptul s&u de proprietate a fost recunoscut 8n baza certificatului din data de ! septembrie 44 # Instana a aplicat primarului di 5tarc-io%d, 8n calitatea sa de Preedinte al Comisiei locale, o amend& de (;;#;;; lei vec-i rom<neti B)OLC pe zi de 8nt<rziere 8n e.ecutare#

74

5entina a devenit definitiv& la data de / martie !;; prin neapelare# A. De%ersurile @n 'ederea e4ecut1rii sentintei din data de 19 ianuarie !!1 @n &artea sa &ri'ind &unerea @n &osesie a recla%antului Comisia local& neconform<ndu:se sentinei citat& anterior, reclamantul s:a adresat unui e.ecutor %udec&toresc la data de 2 iulie !;;!, 8n vederea e.ecut&rii silite a sentinei 8n partea sa privind punerea 8n posesie# La data de iulie !;;!, la cererea e.ecutorului, Hudec&toria a autorizat e.ecutarea silit&# La data de 9 septembrie !;;!, comisia local& a 8ntocmit un proces: verbal privind punerea 8n posesia reclamantului a unui teren 8n suprafa& total& de 9#/;; m!# Printr:o scrisoare datat& !9 septembrie !;;!, comisia local& a invitat reclamantul s& se prezinte la data de octombrie !;;! la sediul Prim&riei 5tarc-io%d pentru semnarea procesului:verbal# 'in plicul 8n care se afla aceast& scrisoare i a c&rui copie a fost prezentat& de Auvern 8n ane.a la observaiile sale, reiese c& scrisoarea respectiv& a sosit la data de ! octombrie !;;! la oficiul potal din 'ra%na de Hos i c& reclamantul refuz<nd:o, a fost retrimis& la oficiul potal din 5tarc-io%d, care a primit:o la data de , octombrie !;;! i a predat:o apoi Prim&riei 5tarc-io%d# La data de / octombrie !;;!, comisia %udeean& a emis un titlu de proprietate 8n favoartea reclamantului, 8n conformitate cu procesul:verbal din data de 9 septembrie !;;!# 'rept ane.& la o scrisoare datat& 1 noiembrie !;;!, comisia local& a trimis titlul de proprietate i un e.emplar din procesul:verbal reclamantului# Acesta din urm& a refuzat scrisoarea conin<nd aceste documente, care a fost prin urmare predat& Prim&riei# 'intr:o meniune 8nscris& 8n scrisoarea din data de 1 noiembrie !;;! i purt<nd tampila Prim&riei reiese c& plicul respectiv a fost desc-is la data de ! aprilie !;;/ la cererea i 8n prezena fiilor reclamantului, care decedase 8ntre timp Bpara$raful 1 de mai susC# La data de 1 au$ust !;;/ domnul A-eor$-e 5amoil& a primit titlul de proprietate al tat&lui s&u sub semn&tur&# Printr:o scrisoare datat& !1 septembrie !;;9, ca r&spuns la cererea de informaii a Auvernului, Prim&ria 5tarc-io%d l:a informat pe acesta c& sentina din data de 9 ianuarie !;; a fost e.ecutat& prin intermediul procesului:verbal din data de 9 septembrie !;;! i c& la data de / octombrie !;;! a fost emis un titlu de proprietate 8n favoarea reclamantului# 5. De%ersurile @n 'ederea e4ecut1rii sentintei din data de 19 ianuarie !!1 @n &artea sa &ri'ind a%enda La data de (; septembrie !;;! reclamantul a cerut e.ecutorului %udec&toresc s& demareze procedura 8n e.ecutare silit& a sentinei din data de 9 ianuarie !;; 8n partea sa privind amenda# Printr:o dispoziie de poprire

75

pronunat& 8n aceeai zi, e.ecutorul a somat Prim&ria 5tarc-io%d s& procedeze la poprirea veniturilor Prim&riei p<n& la concurena sumei de 4(#9 #(/; )OL# La data de 2 decembrie !;;!, e.ecutorul a informat Hudec&toria c& Prim&ria nu s:a conformat -ot&r<rii sale din data de (; septembrie !;;!# Prin urmare, a cerut instanei s& aplice prevederile le$ale privind alidarea popririi. La data de !( decembrie !;;! instana a invitat e.ecutorul s& 8nainteze o aciune 8n numele reclamantului, lucru pe care l:a f&cut la data de !( iulie !;;(# Prin sentina din data de !9 noiembrie !;;( Hudec&toria a admis aciunea i a validat poprirea# Instana a reinut c&, dei primarul a fost obli$at s& procedeze f&r& 8nt<rziere la punerea 8n posesia reclamantului 8n temeiul sentinei din data de 9 ianuarie !;; , nu a f&cut:o dec<t la data de 9 septembrie !;;!, adic& la peste /;; zile de la data la care sentina a devenit definitiv&# Prin urmare, a dispus ca Prim&ria s& rein& lunar o treime din veniturile primarului i s& predea sumele astfel reinute reclamantului p<n& la concurena sumei de 4(#9 #(/; )OL# At<t Prim&ria c<t i primarul au 8naintat apel 8mpotriva acestei sentine# Prin decizia din data de ! martie !;;, Curtea de Apel Ploieti (#urtea de *pel) a respins apelurile drept tardive i respectiv ne8ntemeiate# Cele dou& p&ri p<r<te au 8naintat recursuri la @nalta Curte de Casaie i Hustiie (Dnalta #urte). @ntre timp, la data de ( mai !;;,, e.ecutorul a solicitat %udec&toriei s& autorizeze e.ecutarea silit& a sentinei din data de !9 noiembrie !;;(# Prin 8nc-eierea din data de ( iunie !;;, Hudec&toria a admis cererea acestuia# Aceast& soluie a fost totui infirmat&, 8n urma apelului Prim&riei, prin decizia din data de !! septembrie !;;, a Curii de Apel, care a considerat c& amenda stabilit& prin sentina din data de 9 ianuarie !;; nu putea, ca atare, face obiectul unei e.ecut&ri silite, datorit& caracterului s&u provizoriu# Printr:o decizie din data de 4 iunie !;;1, Curtea de Apel a respins recursul 8naintat de domnul A-eor$-e 5amoil&, 8n calitate de motenitor al reclamantului, 8mpotriva deciziei din data de !! septembrie !;;,# Prin decizia din data de 9 aprilie !;;/, @nalta Curte a admis recursurile 8mpotriva deciziei din data de ! martie !;;, ? aceasta le:a anulat i a trimis cauza la Curtea de Apel pentru re%udecarea apelului, pe motiv c& reclamantul decedase 8n momentul pronun&rii deciziei# @n urma sc-imb&rilor le$islative intervenite 8n ceea ce privete competena instanelor, cauza a fost 8nscris& pe rolul Tribunalului Pra-ova (?ribunalul). 7otenitorii reclamantului au participat prin urmare la edine# Prin decizia din data de 2 iunie !;;1, Tribunalul a respins apelurile Prim&riei i primarului, confirm<nd astfel sentina din data de !9 noiembrie !;;(# Prim&ria a 8naintat recurs la Curtea de Apel# Prin 8nc-eierea din data de , septembrie !;;1 Curtea de Apel a suspendat e.aminarea recursului datorit& lipsei ne%ustificate a tuturor p&rilor la liti$iu# 'in actele dosarului nu reiese c& e.aminarea cauzei a fost reluat& p<n& 8n acest moment#

76

C. Actiuni &ri'ind anularea titlului de &ro&rietate din data de 1" octo%.rie !! La data de / noiembrie !;;/, un ter, N#5#, a sesizat Hudec&toria cu o aciune 8mpotriva motenitorilor reclamantului privind anularea titlului de proprietate din data de / octombrie !;;!# Acesta a susinut c& terenul 8nscris pe acest titlu aparinuse ascendenilor s&i i c& terenul reclamantului era situat 8n sc-imb pe un alt amplasament# Printr:un memoriu de r&spuns din data de !! februarie !;;1 motenitorii reclamantului au solicitat respin$erea aciunii, consider<nd c& titlul de proprietate respectiv era conform le$ii, deoarece fusese eliberat 8n baza certificatului din data de ! septembrie 44 i a sentinei din data de 9 ianuarie !;; # @n ceea ce privete amplasamentul terenului, acetia au considerat c& nu e.ista niciun indiciu de nele$alitate 8n acest sens, nici 8n titlul de proprietate, nici 8n procesul:verbal de punere 8n posesie# Prin sentina din data de ! aprilie !;;1 Hudec&toria a respins aciunea# N#5# a 8naintat recurs la Tribunalul Pra-ova# La cererea p&rilor, @nalta Curte a dispus trimiterea dosarului la o alt& instan& de acelai $rad, adic& Tribunalul 7ure# 7otenitorii reclamantului au prezentat concluzii scrise, 8n care au cerut respin$erea recursului# Prin -ot&r<rea %udec&toreasc& din data de martie !;;9 Tribunalul 7ure a respins recursul, confirm<nd astfel temeinicia sentinei din data de ! aprilie !;;1# Tribunalul a reinut c& titlul de proprietate din data de / octombrie !;;! era conform le$ii i respecta sentina din data de 9 ianuarie !;; precum i procesul:verbal din data de 9 septembrie !;;!# Acesta a considerat de asemenea c& amplasamentul terenului fusese de%a e.aminat 8n procedura soluionat& prin sentina devenit& definitiv&# La data de ( septembrie !;;9 motenitorii reclamantului au solicitat unui e.ecutor %udec&toresc s& adreseze notific&ri mai multor teri, 0#A#, P#I# i 6#A#, invit<ndu:i s& demoleze construciile pe care 8ncepuser& s& le ridice pe terenul lor# @n cursul anului !;;2 0#A#, P#I# i 6#A# au sesizat Hudec&toria cu o aciune 8mpotriva motenitorilor reclamantului, pentru a dispune anularea certificatului din data de ! septembrie 44 , procesului:verbal din data de 9 septembrie !;;! i titlului de proprietate din data de / octombrie !;;!# Termenul a fost fi.at la data de !1 februarie !;;2# Procedura este 8nc& 8n curs# Printr:o scrisoare din data de martie !;;2 domnul A-eor$-e 5amoil& a informat $refa asupra e.istenei procedurilor privind anularea titlului s&u de proprietate# Acesta a precizat c& 8n ciuda -ot&r<rilor %udec&toreti din data de ! aprilie !;;1 i din data de martie !;;9, a c&ror copie a prezentat:o ca ane.& la aceast& scrisoare, terenul s&u era ocupat de terii respectivi, care 8ncepuser& 8ntre timp s& ridice construciile# II# ')0PTUL INT0)N P0)TIN0NT Le$islaia intern& relevant& este descris& 8n cauza 6abin %opescu mpotri a 3om$niei Bnr# ,2 ;!344, para$rafele ,!:,1, ! martie !;;,C#

77

@N ')0PT I. Asu&ra &retinsei @nc1lc1ri a art. 6 alin. 1 din Con'en,ie 0i a art. 1 din Protocolul nr. 1 datorit1 neres&ect1rii sentin,ei din data de 19 ianuarie !!1 @n &artea sa &ri'ind &unerea @n &osesia terenului )eclamantul se pl<n$e c& nee.ecutarea sentinei definitive din data de 9 ianuarie !;; 8n partea sa privind punerea 8n posesia terenului i:a 8nc&lcat dreptul de acces la %ustiie, aa cum prevede art# 1 alin# din Convenie, precum i dreptul s&u la respectarea bunurilor sale, aa cum este $arantat de art# din Protocolul nr# la Convenie# Articolele citate prev&d urm&toarele= Articolul 6 alin. 1 G*rice &ersoan1 are dre&tul la 2udecarea ec3ita.il1 a cau#ei sale I...J de c1tre o instan,1 inde&endent1 0i i%&ar,ial1 I...J care 'a 3ot1r@ I...J asu&ra @nc1lc1rii dre&turilor 0i o.liga,iilor sale cu caracter ci'il I...JG Articolul 1 din Protocolul nr. 1 G*rice &ersoan1 /i#ic1 sau 2uridic1 are dre&tul la res&ectarea .unurilor sale. Ni%eni nu &oate /i li&sit de &ro&rietatea sa decBt &entru cau#1 de utilitate &u.lic1 0i @n condi,iile &re'1#ute de lege 0i de &rinci&iile generale ale dre&tului interna,ional. Dis&o#i,iile &recedente nu aduc atingere dre&tului statelor de a ado&ta legile &e care le consider1 necesare &entru a regle%enta /olosin,a .unurilor con/or% interesului general sau &entru a asigura &lata i%&o#itelor ori a altor contri.u,ii- sau a a%en#ilor.G A. Asu&ra ad%isi.ilit1,ii Auvernul invoc& nerespectarea termenului de ase luni pentru introducerea cererii# 0l subliniaz& 8n acest sens c& pl<n$erile reclamantului privesc refuzul autorit&ii competente de a:l pune 8n posesia terenului 8n conformitate cu sentina din data de 9 ianuarie !;; # Auvernul consider& c& un asemenea refuz ar putea reprezenta o situaie continu&, dar evideniaz& c& aceast& sentin& a fost e.ecutat& la data de 9 septembrie !;;!, prin 8ntocmirea procesului: verbal de punere 8n posesie# @n opinia Auvernului, acest proces: verbal a pus cap&t situaiei continue# *az<ndu:se pe cauza *catrinei mpotri a 3om$niei Bnr# 9 ,3;!, para$raful !,, !1 octombrie !;;1C, el consider& c& dac& reclamantul inteniona s& se pl<n$& de o e.ecutare ineficient& a sentinei 8n discuie, ar fi trebuit s& sesizeze Curtea 8n termen de ase luni 8ncep<nd de la data de 9 septembrie !;;!# Or, reclamantul nu introdus cererea sa 8n faa Curii dec<t la data de 9 aprilie !;;(# Prin urmare Auvernul consider& c& cererea este tardiv& i invit& Curtea s& o respin$& din acest motiv 8n aplicarea art# (/ alin# i , din Convenie#

78

)eclamantul se opune ar$umentelor Auvernului i solicit& Curii s& respin$& e.cepia invocat& de acesta# 0l consider& c& procesul:verbal 8n c-estiune nu respecta vec-iul amplasament al terenului, aa cum reiea din sentina din data de 9 ianuarie !;; , motiv pentru care nu a semnat# Curtea reamintete c& 8n temeiul art# (/ alin# din Convenie, nu poate fi sesizat& dec<t dup& epuizarea c&ilor de atac interne i 8n termen de ase luni 8ncep<nd de la data la care -ot&r<rea %udec&toreasc& intern& a devenit definitiv&# Or, atunci c<nd pretinsa 8nc&lcare const& 8ntr:o situaie continu&, termenul de ase luni nu 8ncepe s& cur$& dec<t din momentul 8n care aceast& situaie continu& 8nceteaz& (mutatis mutandis, Bornsb> mpotri a 4reciei, Iot&r<rea din 4 martie 449, #ulegere de )otr$ri i decizii, 449:II, pa$# /;2, para$raful (/ i 5arina;os mpotri a 4reciei BdecizieC, nr# ,4!2!344, !4 martie !;;;C# @n cauz& Curtea reine c& procesul:verbal 8n discuie a fost 8ntocmit la data de 9 septembrie !;;!# Cu toate acestea, ea consider& c& pe bun& dreptate reclamantul nu a putut lua cunotin& de coninutul acestuia dec<t 8ncep<nd de la data la care comisia local& i:a trimis un e.emplar, adic& la data de 1 noiembrie !;;!, 8n m&sura 8n care scrisoarea din data de !9 septembrie !;;! trimis& de aceasta reclamantului nu era dec<t o invitaie s& se prezinte la sediul Prim&riei 8n vederea semn&rii procesului:verbal, dar nu f&cea referire la coninutul acestuia Bpara$rafele ( i / de mai susC# Prin urmare Curtea consider& c& termenul de ase luni prev&zut de art# (/ alin# din Convenie nu putea 8ncepe s& cur$& 8nainte de data de 1 noiembrie !;;!# Or cererea a fost introdus& de reclamant la data de 9 aprilie !;;(, adic& 8n termen de ase luni# Vin<nd cont de cele de mai sus, Cfurtea consider& c& trebuie respins& e.cepia invocat& de Auvern# 'e altfel, Curtea constat& c& aceste pl<n$eri nu sunt 8n mod manifest ne8ntemeiate 8n sensul art# (/ alin# ( din Convenie# 'e asemenea, ea constat& c& acestea nu prezint& niciun alt motiv de inadmisibilitate i le declar& deci admisibile# 5. Asu&ra /ondului Auvernul evideniaz& c& sentina din data de 9 ianuarie !;; a fost e.ecutat&, 8n m&sura 8n care comisia local& a 8ntocmit procesul:verbal privind punerea 8n posesia reclamantului a terenului respectiv i comisia %udeean& a eliberat reclamantului un titlu de proprietate, documente ce i:au fost trimise reclamantului 8n urma refuzului s&u de a se prezenta la Prim&rie pentru a semna procesul:verbal# Auvernul reine de asemenea c& titlul de proprietate a fost primit de domnul A-eor$-e 5amoil&, fiul reclamantului# )eclamantul consider& la r<ndul s&u c& vec-iul amplasament al terenului nu a fost respectat i c&, prin urmare, sentina din data de 9 ianuarie !;; nu a fost e.ecutat&# 0l subliniaz& c& nu a intrat 8n posesia terenului situat pe acest amplasament# Curtea reamintete c& e.ecutarea unei sentine sau a unei -ot&r<ri, indiferent de instan&, trebuie s& fie considerat& ca f&c<nd parte inte$rant& din

79

WprocesX 8n sensul art# 1 din Convenie (Bornsb> mpotri a 4reciei, Iot&r<rea din 4 martie 449, #ulegere de )otr$ri i decizii 449:II, para$raful ,; i Imobiliara 6affi mpotri a Italiei SACT, nr# !!99,34(, para$raful 1(, C0'I 444: 6C# @n cauz& ea observ& c& prin sentina din data de 9 ianuarie !;; Hudec&toria 6&lenii de 7unte a dispus ca comisia local& s& pun& reclamantul 8n posesia unui teren 8n suprafa& de 9#/;; m !, asupra c&ruia dreptul s&u de proprietate a fost recunoscut 8n baza certificatului din data de ! septembrie 44 # Aceasta subliniaz& de asemenea c& la data de 9 septembrie !;;! comisia local& a 8ntocmit un proces:verbal de punere 8n posesie i c& la data de / octombrie !;;! comisia %udeean& a emis un titlu de proprietate 8n favoarea reclamantului# @n m&sura 8n care reclamantul susine c& procesul:verbal nu respecta amplasamentul terenului, Curtea evideniaz& c&, dei reclamantul a refuzat iniial titlul de proprietate i procesul:verbal aferent, unul din motenitori a acceptat totui titlul care, de altfel, era conform procesului:verbal Bpara$rafele , i 9 de mai susC# 7ai mult, 8n cadrul unei aciuni introduse de un ter care viza anularea titlului din data de / octombrie !;;!, motenitorii reclamantului au specificat c& procesul:verbal i titlul de proprietate erau conforme le$ii, inclusiv 8n ceea ce privete amplasamentul terenului Bpara$raful (; de mai susC# 'in acest punct de vedere, Curtea consider& c& trebuie f&cut& distincia dintre aceast& cauz& i cauza 6abin %opescu citat& anterior, 8n m&sura 8n care, 8n aceast& cauz&, reclamantul nu a acceptat niciodat& titlul de proprietate eliberat f&r& tirea sa (6abin %opescu citat& anterior, para$raful 9C# Oricum, titlul de proprietate a fost validat definitiv printr:o -ot&r<re %udec&toreasc& pronunat& 8n urma unei proceduri 8n contradictoriu 8n cadrul c&reia motenitorii reclamantului au avut posibilitatea s&:i e.pun& ar$umentele Bpara$raful !9 de mai susC# Curtea reamintete 8n acest sens c& aprecierea probelor este o materie le$at& 8n primul r<nd de instanele naionale (4arcia 3uiz mpotri a 6paniei SACT, nr# (;/,,341, para$raful !2, C0'I 444:IC# @n ceea ce privete cea de:a doua procedur& an$a%at& de teri 8n vederea anul&rii procesului:verbal i titlului de proprietate 8n discuie Bpara$raful (, de mai susC, Curtea reine c& p<n& 8n acest moment nu a fost pronunat& nicio -ot&r<re 8n aceast& procedur& i c& prin urmare nu poate face speculaii asupra soluion&rii acesteia# Pe baza celor de mai sus i in<nd cont de ansamblul elementelor aflate 8n posesia sa, Curtea nu reine motive de natur& s& o 8mpiedice s& considere c& punerea 8n posesie a reclamantului a fost efectuat& 8n conformitate cu sentina din data de 9 ianuarie !;; # 0a subliniaz& totui c& e.ecutarea acestei sentine nu a avut loc dec<t la data de 1 noiembrie !;;!, cu ocazia transmiterii procesului:verbal de punere 8n posesie a reclamantului, 8n condiiile 8n care sentina devenise definitiv& 8nc& din data de / martie !;; # Astfel e.ist& o 8nt<rziere 8n e.ecutare de circa un an i opt luni# @n ceea ce privete perioada cuprins& 8ntre 1 noiembrie !;;! i 1 au$ust !;;/, Curtea nu poate reproa autorit&ilor faptul c& reclamantul i

80

ulterior motenitorii s&i, au refuzat s& accepte, 8n aceast& perioad&, titlul de proprietate Bpara$rafele / in fine i 9 de mai susC# Curtea reamintete c& a considerat de%a c& omisiunea autorit&ilor de a se conforma 8ntr:un termen rezonabil unei -ot&r<ri definitive putea implica 8nc&lcarea art# 1 alin# din Convenie i din Protocolul nr# la Convenie, mai ales c<nd obli$aia de a dispune e.ecutarea -ot&r<rii 8n cauz& revine unei autorit&i administrative Ba se vedea, mutatis mutandis, printre multe altele, 5etaxas mpotri a 4reciei, nr# 2, /3;!, para$rafele !1 i ( , !9 mai !;;,, ?acea mpotri a 3om$niei, nr# 9,13;!, para$rafele !9, (4 i ,;, !4 septembrie !;;/C# 'up& ce a e.aminat toate probele ce i:au fost prezentate, Curtea consider& c& Auvernul nu a e.pus niciun fapt i niciun ar$ument care ar putea conduce la o concluzie diferit& 8n acest caz# Vin<nd cont de %urisprudena sa 8n materie i de probele concrete ale dosarului, Curtea consider& c& 8n spe& statul, prin intermediul or$anelor sale specializate, nu a depus toate eforturile necesare pentru a e.ecuta cu celeritate sentina din data de 9 ianuarie !;; 8n partea care privete punerea 8n posesie a reclamantului# Prin urmare, a avut loc 8nc&lcarea art# 1 alin# din Convenie i a art# din Protocolul nr# # II. Asu&ra &retinsei @nc1lc1ri a art. 6 alin. 1 din Con'en,ie datorit1 neres&ect1rii sentin,ei din data de 19 ianuarie !!1 @n &artea care &ri'e0te a%enda 'in punctul de vedere al art# 1 alin# din Convenie, reclamantul se pl<n$e de o atin$ere adus& dreptului s&u de acces la instan& datorit& nerespect&rii sentinei din data de 9 ianuarie !;; 8n partea sa privind amenda# Auvernul nu a prezentat observaii 8n acest sens# Curtea reamintete c&, 8n conformitate cu le$ea rom<n&, amenda are caracter provizoriu i deci nu este supus& e.ecut&rii 8n lipsa unei noi -ot&r<ri %udec&toreti prin care a transformat 8n daune:interese moratorii sau compensatorii corespunz&toare pre%udiciului efectiv suportat de creditor datorit& e.ecut&rii tardive sau nee.ecut&rii obli$aiei iniiale (4a rileanu mpotri a 3om$niei, nr# 2;(93;!, para$raful 11, !! februarie !;;9C# @n cazul 8n spe& instanele naionale au reinut c& amenda nu putea, ca atare, face obiectul unei e.ecut&ri silite, datorit& caracterului s&u provizoriu Bpara$raful !( de mai susC# 'e altfel, Curtea a reinut de%a c& o procedur& viz<nd poprirea conturilor debitorului se putea dovedi necesar& i 8mpotriva statului, 8n m&sura 8n care constituia sin$urul mi%loc pentru a stabili suma creanei (6acaleanu mpotri a 3om$niei, nr# 9(49;3; , para$rafele ,!:,,, 1 septembrie !;;/C# Aceasta subliniaz& 8n acest sens c& 8n spe& procedura privind validarea popririi a fost suspendat& datorit& absenei ne%ustificate a p&rilor 8n liti$iu i c& din actele aflate la dosar nu reiese c& p<n& 8n acest moment e.aminarea cauzei ar fi fost reluat& Bpara$rafele !9 i !2 de mai susC# 81

Pe baza celor de mai sus, Curtea consider& c& acest cap&t de cerere trebuie respins, 8n aplicarea art# (/ alin# i , din Convenie, datorit& neepuiz&rii c&ilor de atac interne# III. Asu&ra a&lic1rii art. 41 din Con'en,ie @n conformitate cu art# , din Convenie, G?n ca#ul @n care Curtea declar1 c1 a a'ut loc o @nc1lcare a Con'en,iei sau a &rotocoalelor sale 0i dac1 dre&tul intern al @naltei &1r,i contractante nu &er%ite decBt o @nl1turare inco%&let1 a consecin,elor acestei @nc1lc1riCurtea acord1 &1r,ii le#ate- dac1 este ca#ul- o satis/ac,ie ec3ita.il1.G 7otenitorii reclamantului solicit& ,;;#;;; euro W cu titlu de pre%udiciu material i costuri i c-eltuieli X i precizeaz& c& aceast& sum& reprezint& W compensaia pentru beneficiul nerealizat de pe teren i onorariile avocailor i ale e.ecutorului %udec&toresc X# Acetia au prezentat 8n acest sens la dosar dou& c-itane pentru sumele de #/;;#;;; lei vec-i rom<neti B)OLC i 2#;;;#;;; )OL, pe care reclamantul le:a pl&tit e.ecutorului cu titlu de onorarii# 'up& sc-imbul de observaii dintre p&ri, domnul A-eor$-e 5amoil&, fiul reclamantului, a prezentat, 8n ane.& la scrisoarea sa din data de martie !;;2 Bpara$raful (/ de mai susC, mai multe c-itane i facturi atest<nd plata onorariilor c&tre e.ecutor pentru notific&rile adresate de acesta terilor la data de ( septembrie !;;9 Bpara$raful (( de mai susC# 7otenitorii reclamantului au solicitat de asemenea (;;#;;; euro cu titlu de pre%udiciu moral rezultat din stressul suferit deoarece au 8ncercat inutil s& obin& e.ecutarea sentinei din data de 9 ianuarie !;; # Auvernul reitereaz& mai 8nt<i observaiile sale privind e.ecutarea sentinei respective# Apoi subliniaz& c& motenitorii reclamantului au cerut o sum& total& pentru pre%udiciul material, costuri i c-eltuieli, f&r& a detalia cererea# Oricum, Auvernul consider& c& nu se poate pretinde nicio sum& cu titlu de pre%udiciu material, dat fiind c& reclamantul a fost pus 8n posesia terenului# Acesta prezint& la dosar un raport de e.pertiz& din luna ianuarie !;;2, potrivit c&ruia valoarea terenului 8n liti$iu este de !2#/9/ euro# @n ceea ce privete pre%udiciul moral, Auvernul consider& c& suma cerut& cu acest titlu este e.cesiv&# @n ceea ce privete costurile i c-eltuielile, Curtea nu poate face speculaii asupra sumei pe care motenitorii reclamantului intenionau s& o cear& cu acest titlu, reclamanii nepreciz<nd:o 8n mod e.pres# Curtea reamintete c& a concluzionat c& a avut loc 8nc&lcarea art# 1 alin# i din Protocolul nr# datorit& 8nt<rzierii 8n e.ecutarea sentinei din data de 9 ianuarie !;; 8n partea care privete punerea 8n posesie a reclamantului# @n ceea ce privete beneficiul nerealizat datorit& acestei 8nt<rzieri, Curtea subliniaz& c& motenitorii reclamantului nu i:au e.primat 8n cifre preteniile i au cerut o sum& total& pentru pre%udiciul material, costuri i c-eltuieli# Oricum, acetia nu i:au 8nsoit preteniile 8n materie de pre%udiciu material de acte doveditoare relevante# )eiese c& cererea lor cu titlu de 82

pre%udiciu material trebuie respins& (Dragne i alii mpotri a 3om$niei Bsatisfacie ec-itabil&C, nr# 92;,93; , para$raful 2, 1 noiembrie !;;1C# @n sc-imb, Curtea consider& c& reclamantul a suferit un pre%udiciu moral si$ur datorit& 8nt<rzierii 8n e.ecutare# 5tatu<nd 8n ec-itate, aceasta acord& 8mpreun& motenitorilor acestuia 2;; euro cu acest titlu# @n ceea ce privete costurile i c-eltuielile, Curtea reamintete c& un reclamant nu poate obine rambursarea acestora dec<t 8n m&sura 8n care se stabilete realitatea, necesitatea i caracterul rezonabil al cuantumului lor# @n cauz&, in<nd cont de probele pe care le deine i de criteriile menionate anterior, aceasta consider& rezonabil& suma de //; euro i o acord& 8mpreun& motenitorilor reclamantului# Curtea -ot&r&te s& aplice ma%or&rile de 8nt<rziere ec-ivalente cu rata dob<nzii pentru facilitatea de credit mar$inal practicat& de *anca Central& 0uropean&, la care se vor ad&u$a trei puncte mar$inale# !E&'() A E*'E +,'-.E/ )('EA/ :& )&A&-+-'A'E0

declar cererea admisibil 2n ceea ce privete capetele de cerere 2ntemeiate pe art. > alin. 1 din onvenie i 1 din !rotocolul nr. 1 referitoare la executarea sentinei din data de 1= ianuarie 2771 a ?udectoriei .lenii de +unte 2n partea care privete punerea 2n posesie i inadmisibil pentru rest 1 #otrte c a avut loc 2nclcarea art.> alin. 1 din onvenie i 1 din !rotocolul nr. 1 datorit 2nt$r%ierii 2n executarea acestei sentine 2n partea sa care privete punerea 2n posesie 1 #otrte0 c statul p$r$t trebuie s plteasc 2mpreun motenitorilor reclamantului/ 2n termen de 3 luni de la data rm$nerii definitive a #otr$rii/ 2n conformitate cu art# ,, alin. 2 din onvenie/ sumele urmtoare/ care se vor converti 2n moneda statului p$r$t la cursul de sc#imb din %iua plii0 <77 euro 8opt sute euro9/ la care se adaug orice sum put$nd fi datorat cu titlu de impo%it de motenitori/ pentru pre"udiciul moral 1 667 euro 8cinci sute cinci%eci euro9/ la care se adaug orice sum put$nd fi datorat cu titlu de impo%it de motenitori/ pentru costuri i c#eltuieli 1 c/ 2ncep$nd de la data expirrii termenului amintit i p$n la momentul efecturii plii/ suma va fi ma"orat cu o dob$nd simpl/ a crei rat este egal cu rata dob$n%ii pentru facilitatea de credit marginal practicat de Banca entral European/ la care se vor aduga trei puncte procentuale. (espinge cererea de acordare a unei satisfacii ec#itabile pentru rest. :ntocmit 2n limba france%/ apoi comunicat 2n scris/ la data de 23 septembrie 277</

83

2n temeiul art# 99 alin. 2 i 3 din (egulament. Hosep Casadevall, presedinte 3. Cau#a Sa.in Po&escu i%&otri'a Ro%aniei

)*T;RFRE A din %artie !!4 8n cauza 5abin Popescu 8mpotriva )om<niei Pu.licat1 @nA $onitorul */icial Nr. 99! din 4 august !!" BCererea nr# ,2# ;!344C 5trasbour$, ! martie !;;, 'efinitiv& la ! iunie !;;, @n cauza Popescu 8mpotriva )om<niei, Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului B5ecia a II:aC, statu<nd 8n cadrul unei Camere formate din= domnii H#:P# Costa, preedinte, A# *# *aKa, C# *8rsan, L# Hun$Yiert, 6# *utKevMc-, doamnele Z# T-omassen, A# 7ularoni, %udec&tori, i doamna 5# 'olle, $refier& de secie, dup& ce a deliberat 8n Camera de Consiliu la ; februarie !;;,, pronun& -ot&r<rea urm&toare, adoptat& la aceeai dat&# P)OC0'U)A

1.

La ori$inea cauzei se afl& Cererea nr# ,2# ;!344, 8ndreptat& 8mpotriva )om<niei, prin care un cet&ean al acestui stat, domnul 5abin Popescu (reclamantul), a sesizat Comisia 0uropean& a 'repturilor Omului (#omisia) la data de (; mai 442, 8n temeiul fostului art# !/ din Convenia pentru ap&rarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale (#on enia). 2. Auvernul rom<n (4u ernul) a fost reprezentat de doamna )# )izoiu, a$entul $uvernamental rom<n la Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului din cadrul 7inisterului Hustiiei, apoi de doamna C# Tarcea, care a preluat aceast& funcie# 3. )eclamantul s:a pl<ns de nee.ecutarea unei -ot&r<ri %udec&toreti definitive care obli$a o autoritate administrativ& s& 8i atribuie un teren 8n proprietate# Acesta invoc& 8n special art# 1 alin# B C din Convenie i art# din Primul Protocol adiional la Convenie#

84

Cererea a fost transmis& Curii la noiembrie 442, data intr&rii 8n vi$oare a Protocolului nr# la Convenie Bconform art# / alin# ! din Protocolul nr# la ConvenieC# 5. La , decembrie !;; , 5ecia a II:a a Curii a comunicat cererea Auvernului# 6. At<t reclamantul, c<t i Auvernul au depus observaii scrise cu privire la admisibilitatea i fondul cauzei Bconform art# /4 alin# din re$ulamentC# 9. La 2 decembrie !;;!, Curtea a decis s& se pronune, conform art# !4 alin# i ( din Convenie, at<t cu privire la admisibilitate, c<t i cu privire la fondul cauzei# Aceasta a invitat totodat& p&rile s& prezinte observaii complementare cu privire la fondul cauzei i a solicitat reclamantului s& prezinte cererea sa cu privire la acordarea unei reparaii ec-itabile# 1. La ; ianuarie i la ( martie !;;(, reclamantul a transmis Curii observaii complementare cu privire la fondul cauzei i cererea de acordare a unei reparaii ec-itabile# @N +APT I# Circumstanele / cauzei

4.

2.)eclamantul s:a n&scut 8n anul 4!; i locuiete 8n Craiova# Circumstanele cauzei, aa cum au fost prezentate de p&ri, se pot rezuma astfel=
A# Atribuirea 8n proprietatea reclamantului a tere nului @n litigiu 3. Printr:o -ot&r<re din !; martie 44! Hudec&toria Craiova a reinut c& reclamantul avea dreptul de a:i fi atribuit 8n proprietate, 8n baza Le$ii nr# 23 44 , un teren situat 8n comuna A-erceti, %udeul 'ol%, i a dispus punerea 8n posesie a reclamantului cu acest teren, precum i acordarea titlului de proprietate de c&tre Comisia %udeean& pentru aplicarea Le$ii nr# 23 44 B8n continuare comisia). Iot&r<rea a r&mas definitiv&# 4. La iunie 44!, la cererea reclamantului, instana a dispus rectificarea erorilor materiale din Iot&r<rea din !; martie 44!# Instana a precizat c& reclamantului urmau s& 8i fie atribuite 8n proprietate dou& suprafee de teren de (#(1; m! i de (#12! m!, cu amplasamente precis determinate, 8n locul numit Dealul Eiilor peste ?eslui. 'e asemenea, i se acordau alte dou& -ectare de teren i ec-ivalentul 8n aciuni la o societate comercial& pentru alte dou& -ectare# 5. La 2 martie 44(, reclamantul a solicitat comisiei punerea 8n e.ecutare a Iot&r<rii din !; martie 44!, rectificat& prin @nc-eierea din iunie 44!# 6. Prin 'ecizia din !; martie 44( comisia a dat curs solicit&rii# 0a a cerut Comisiei locale A-erceti, 8ns&rcinat& cu aplicarea Le$ii nr# 23 44 , s& treac& la punerea 8n posesie a reclamantului, conform dispozitivului Iot&r<rii din iunie 44!# 7. Comisia local& a pus 8n e.ecutare doar parial Iot&r<rea din iunie 44!# )eclamantul nu a fost pus 8n posesie cu cele dou& suprafee de (#(1; m !, respectiv de (#12! m!, dei a cerut acest lucru 8n repetate r<nduri# 8. La ! au$ust 44,, comisia local& i:a oferit un teren de 9#;,! m !, adic& ec-ivalentul suprafeei celor dou& parcele la care era 8ndrept&it, situate 8n alt amplasament dec<t cel indicat prin Iot&r<rea din iunie 44!# Terenul oferit se

85

$&sea, conform Auvernului, 8n acelai loc (Dealul Eiilor peste ?eslui) cu cel indicat de instan&, dar situat cu 9; m mai departe, calitatea solului fiind aceeai# 9. )eclamantul a refuzat s& ia posesie acest teren i s& 8l cultive, pe motivul c& acesta Jnu corespundea -ot&r<rii %udec&toretiJ# Acesta a pretins s& fie pus 8n posesia terenului 8n locul indicat prin Iot&r<rea %udec&toreasc& din iunie 44!# 10. Cu toate acestea, la ; iulie 44/ reclamantului i:a fost transmis un titlu de proprietate pentru terenul de 9#;,! m ! oferit de comisia local&# )eclamantul a refuzat primirea titlului, l:a restituit prin pot& comisiei locale i nu a intrat niciodat& 8n posesia acestui teren# A contestat aceast& m&sur& pe l<n$& prefect# 11. @ntr:o scrisoare din !; martie 442, prefectul de 'ol% l:a informat c& titlul de proprietate care nu era conform cu Iot&r<rea din iunie 44! ar fi trebuit s& fie comunicat de c&tre Comisia local& A-erceti comisiei %udeene, astfel 8nc<t aceasta s& 8l anuleze ca fiind eronat# Curtea nu a fost informat& dac& aceast& scrisoare a prefectului a fost urmat& de unele m&suri# 12. Pentru a obine e.ecutarea -ot&r<rii menionate reclamantul a formulat o aciune 8n contencios administrativ Ba se vedea punctul * de mai %osC, o pl<n$ere penal& pentru infraciunea de nerespectare a -ot&r<rilor %udec&toreti, adresat& parc-etului Ba se vedea punctul C de mai %osC, i a depus alte pl<n$eri i memorii pe l<n$& alte autorit&i Ba se vedea punctul ' de mai %osC#

contencios administrativ 8mpotriva primarului comunei A-erceti i comisiei locale din aceast& comun&, cer<nd obli$area acestora la punerea 8n posesie cu cele dou& parcele care 8i fuseser& atribuite 8n proprietate prin Iot&r<rea din iunie 44!# A solicitat totodat& acordarea unor desp&$ubiri reprezent<nd ec-ivalentul produciei de cereale pe care ar fi putut:o realiza pe terenul respectiv 8n anii 44! i 44(# 14. Prin Iot&r<rea din 9 noiembrie 44( %udec&toria i:a declinat competena 8n favoarea Tribunalului 'ol%# Prin Iot&r<rea din , aprilie 44, tribunalul a admis cererea reclamantului# Instana a constatat c& p<r<ii nu e.ecutaser& Iot&r<rea definitiv& din iunie 44! i a dispus punerea 8n posesie a reclamantulu i pe terenurile respective# 15.)eclamantul a atacat cu apel aceast& -ot&r<re, ar&t<nd c& instana nu se pronunase cu privire la cererea sa de desp&$ubiri# Prin 'ecizia din ( iulie 44, Curtea de Apel Craiova a admis apelul, a casat 8n 8ntre$ime -ot&r<rea atacat& i a trimis cauza Tribunalului 'ol%# 16. Prin 'ecizia din ! octombrie 44/ Tribunalul a admis cererea# A obli$at p<r<ii la punerea 8n posesie a reclamantului i la plata unor daune:interese 8n valoare de 49#!(; lei# 17. )eclamantul a atacat -ot&r<rea cu recurs, ar&t<nd c& tribunalul nu a inut seama de cererea sa de ma%orare a sumelor pretinse# Prin 'ecizia din / iunie 441 Curtea de Apel Craiova a admis recursul, a casat 8n totalitate -ot&r<rea atacat& i a trimis cauza tribunalului 8n vederea pronun&rii cu privire la cererea de ma%orare# 86

1. Aciunea 8n contencios administrativ 13. @n 44(, reclamantul a introdus 8n faa Hudec&toriei Craiova o aciune 8n

". Prin Iot&r<rea din !; noiembrie 441 tribunalul a respins aceast& cerere# Tribunalul a reinut c& Jdup& cum rezult& din nota informativ& prezentat& de Consiliul Local A-erceti, punerea 8n posesie s:a f&cut conform le$iiJ, dar reclamantul nu a lucrat terenul, astfel 8nc<t acesta nu poate pretinde daune:interese# @n -ot&r<rea sa tribunalul nu a menionat motivele care au condus comisia local& la atribuirea unui teren situat 8n alt amplasament dec<t cel atribuit prin Iot&r<rea din iunie 44!# Curtea de Apel Craiova a meninut -ot&r<rea tribunalului prin 'ecizia din 4 iulie 449# 26. La / decembrie 449 i la !! februarie 444, Curtea de Apel Craiova a respins cele dou& contestaii 8n anulare formulate 8mpotriva Iot&r<rii d in 4 iulie 449#
C. Pl<n$erea penal& pentru nerespectarea -ot&r<rii %udec&toreti 27. @n anul 449, reclamantul a introdus la parc-et o pl<n$ere penal& 8mpotriva primarului din A-erceti# Invoc<nd art# !9 din Codul penal, acesta s:a pl<ns de refuzul primarului, 8n calitatea sa de preedinte al comisiei locale, de a pune 8n e.ecutare 8n totalitate Iot&r<rea definitiv& din iunie 44! i de a:l pune 8n posesie pe cele dou& parcele# 28. Printr:o scrisoare din / ianuarie 442 'irecia Hudeean& de Poliie 'ol% l: a informat c& fusese efectuat& o anc-et& la faa locului i c& primarul din A-erceti urma s& 8l pun& 8n cur<nd 8n posesie cu privire la cele dou& suprafee# 29. La !! iulie 442, Parc-etul de pe l<n$& Hudec&toria Craiova a dispus ne8nceperea urm&ririi penale a primarului, motiv<nd c& nee.ecutarea Iot&r<rii definitive din iunie 44! fusese determinat& de cauze obiective, ca urmare a modific&rii confi$uraiei terenurilor 8n cauz&# )eclamantul a contestat aceast& ordonan& la Parc-etul de pe l<n$& Curtea 5uprem& de Hustiie# 30. La ! octombrie 444, Parc-etul de pe l<n$& Curtea 5uprem& de Hustiie a comunicat reclamantului c& a infirmat ordonana de ne8ncepere a urm&ririi penale i c& dosarul a fost retrimis Parc-etului de pe l<n$& Hudec&toria Craiova 8n vederea complet&rii cercet&rilor# 31. La !, mai !;;;, Parc-etul de pe l<n$& Hudec&toria Craiova a informat reclamantul cu privire la faptul c& printr:o e.pertiz& recent& se stabilise c& ar fi posibil ca acesta s& fie pus 8n posesia terenurilor indicate prin Iot&r<rea din iunie 44!# 32. La 4 iulie !;;;, parc-etul a dispus ne8nceperea urm&ririi penale, decizie confirmat&, la ! aprilie !;; , de procurorul:ef al parc-etului#

'# Alte demersuri ale reclamantului 33. @n anul 442, reclamantul a formulat o pl<n$ere adresat& prefectului de 'ol% i 'ireciei A$ricole a Hudeului 'ol%, cu privire la refuzul primarului de a pune 8n e.ecutare Iot&r<rea definitiv& din iunie 44!# 34. La !; martie 442, prefectul i:a recomandat formularea unei aciuni penale 8mpotriva primarului pentru refuzul s&u de a e.ecuta o -ot&r<re definitiv&# 35. La ( noiembrie 442, directorul $eneral al 'ireciei A$ricole l:a informat pe reclamant cu privire la faptul c& sin$ura competent& 8n materie de punere 8n posesie era Comisia local& A-erceti, condus& de primar, i i:a recomandat

87

formularea unei pl<n$eri penale adresate parc-etului, 8mpotriva primarului i celorlali membri ai comisiei# 36. @n anul 444, reclamantul s:a pl<ns preedintelui Hudec&toriei Craiova cu privire la refuzul primarului de a pune 8n e.ecutare Iot&r<rea din iunie 44! i i:a solicitat numirea unui e.ecutor %udec&toresc 8n vederea punerii sale 8n posesie# 37. Printr:o scrisoare din 4 martie 444 preedintele %udec&toriei menionate i: a comunicat c& sin$ura competent& s& pun& 8n e.ecutare Iot&r<rea din iunie 44! era comisia local&, ale c&rei atribuii nu puteau fi realizate de un e.ecutor %udec&toresc# I:a recomandat calea unei aciuni 8n contencios administrativ 8mpotriva primarului# 38. La 9 decembrie !;; , prefectul de 'ol% a trimis o adres& Comisiei locale A-erceti, solicit<nd respectarea Iot&r<rii %udec&toreti din iunie 44!, punerea reclamantului 8n posesie pe terenul respectiv i eliberarea titlului de proprietate# Comisia nu a dat curs acestei solicit&ri# 39. La 4 mai !;;(, prefectul a r&spuns unui memoriu adresat de reclamant 7inisterului Administraiei Publice# Prin acest r&spuns a informat reclamantul c& a constatat c& prin emiterea titlului de proprietate din ; iulie 449 autorit&ile locale ale comunei A-erceti nu respectaser& Iot&r<rea definitiv& din iunie 44!# Prefectul a ar&tat c& 8n anul 444 comisia local& acionase cu rea: credin&, pun<nd 8n posesie pe T#'# pe terenul revendicat de reclamant# 'e asemenea, comisia eliberase un titlu de proprietate pe numele lui T#'# cu privire la terenul respectiv# Ulterior, T#'# a v<ndut terenul unor teri# 40. Printr:o scrisoare din , iunie !;;( reclamantul a informat Curtea cu privire la faptul c&, 8n ciuda celor peste /; de pl<n$eri i memorii adresate diverselor autorit&i rom<ne BParlament, Preedinte, prim:ministru, ministrul %ustiiei, procurorul $eneral al )om<nieiC, autorit&ile locale competente cu aplicarea Le$ii nr# 23 44 refuzau 8n continuare s& pun& 8n e.ecutare Iot&r<rea din iunie 44!# 41. La ! septembrie !;;(, prefectul a informat reclamantul c& a constatat c& prin atribuirea c&tre un ter a terenului revendicat de acesta s:a 8nc&lcat -ot&r<rea %udec&toreasc& pronunat& 8n favoarea sa# Prefectul a ar&tat c& recomandase primarului s& formuleze, 8n baza art# III alin# B!C din Le$ea nr# 143 449, o aciune 8n anularea titlurilor de proprietate emise cu 8nc&lcarea le$ii# Curtea nu a fost informat& cu privire la continuarea acestei proceduri# II# 'reptul intern pertinent A# 'ispoziiile privind procedura de obinere a propriet&ii unor terenuri 42. 'ispoziiile pertinente ale Le$ii fondului funciar nr# 23 44 , publicat& 8n 7onitorul Oficial al )om<niei, Partea I, nr# (9 din !; februarie 44 , prev&d urm&toarele= Articolul JS### T ,# Comisia %udeean& este competent& s& soluioneze contestaiile i s& valideze sau s& invalideze m&surile stabilite de comisiile subordonate#

88

5. @mpotriva -ot&r<rii comisiei %udeene, cel nemulumit poate face pl<n$ere S###T, 8n termen de (; de zile de la data la care a luat cunotin& de soluia dat& de comisia %udeean&# 6. Pl<n$erea suspend& e.ecutarea S###T# ;# S###T @n baza -ot&r<rii %udec&toreti, comisia %udeean& care a emis titlul 8l va modifica, 8nlocui sau desfiina, dup& caz#J 43. Le$ea nr# 23 44 a fost republicat& 8n 7onitorul Oficial al )om<niei, Partea I, nr# din / ianuarie 442, pentru a fi luate 8n considerare modific&rile introduse prin Le$ea nr# 143 449# @n varianta modificat&, dispoziiile pertinente prev&d urm&toarele= Articolul , JB!C Atribuirea efectiv& a terenurilor se face, 8n zona colinar&, de re$ul&, pe vec-ile amplasamente, iar 8n zonele de c<mpie, pe sole stabilite de comisie i nu neap&rat pe vec-ile amplasamente ale propriet&ii, 8n cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor a$ricole de producie#J Articolul / JComisia %udeean& este competent& s& soluioneze contestaiile i s& valideze ori s& invalideze m&surile stabilite de comisiile locale#J Articolul /( JB!C @mpotriva -ot&r<rii comisiei %udeene se poate face pl<n$ere la %udec&toria S###T, 8n termen de (; de zile de la comunicare#J Articolul 1, JB C @n cazul 8n care comisia local& refuz& 8nm<narea titlului de proprietate emis de comisia %udeean& sau punerea efectiv& 8n posesie, persoana nemulumit& poate face pl<n$ere la instana 8n a c&rei raz& teritorial& este situat terenul# B!C 'ac& instana admite pl<n$erea, primarul va fi obli$at s& e.ecute de 8ndat& 8nm<narea titlului de proprietate sau, dup& caz, punerea efectiv& 8n posesie, sub sanciunea condamn&rii la daune cominatorii pentru fiecare zi de 8nt<rziere, anume stabilite de instan&#J 44. 'ispoziiile pertinente ale )e$ulamentului aprobat prin Iot&r<rea Auvernului nr# ( 3 44 , publicat& 8n 7onitorul Oficial al )om<niei, Partea I, nr# ,( din , martie 44 , sunt formulate astfel= Articolul , JComisiile comunale, or&eneti sau municipale au urm&toarele atribuii principale= S##T fC 8ntocmesc situaia definitiv& privind persoanele 8ndrept&ite s& li se atribuie teren S###T#J B. 'ispoziiile privind anularea titlului de proprietate 45. 'ispoziiile pertinente ale Le$ii nr# 143 449 de modificare a Le$ii nr# 23 44 , publicat& 8n 7onitorul Oficial al )om<niei, Partea I, nr# !44 din , noiembrie 449, sunt formulate astfel=

89

Articolul III JB C 5unt lovite de nulitate absolut&, potrivit dispoziiilor le$islaiei civile aplicabile la data 8nc-eierii actului %uridic, urm&toarele acte emise cu 8nc&lcarea prevederilor Le$ii fondului funciar nr# 23 44 = aC actele de reconstituire sau de constituire a dreptului de proprietate, 8n favoarea persoanelor fizice care nu erau 8ndrept&ite S###T la astfel de reconstituiri sau constituiri? S### T B!C Nulitatea poate fi invocat& de primar, prefect, procuror i de alte persoane care %ustific& un interes le$itim, iar soluionarea cererilor este de competena instanelor %udec&toreti de drept comun, care au plenitudine de %urisdicie#J
C. 'ispoziiile privind contenciosul administrativ 46. 'ispoziiile pertinente ale Le$ii contenciosului administrativ nr# !43 44; sunt formulate astfel= Articolul JOrice persoan& fizic& sau %uridic&, dac& se consider& v&t&mat& 8n drepturile sale, recunoscute de le$e, printr:un act administrativ sau prin refuzul ne%ustificat al unei autorit&i administrative de a:i rezolva cererea referitoare la un drept recunoscut de le$e, se poate adresa instanei %udec&toreti competente, pentru anularea actului, recunoaterea dreptului pretins i repararea pa$ubei ce i:a fost cauzat&# 5e consider& refuz ne%ustificat de rezolvare a cererii referitoare la un drept recunoscut de le$e i faptul de a nu se r&spunde petiionarului 8n termen de (; de zile de la 8nre$istrarea cererii respective, dac& prin le$e nu se prevede un alt termen#J Articolul 1 J'ac&, 8n urma admiterii aciunii, autoritatea administrativ& este obli$at& s& 8nlocuiasc& sau s& modifice actul administrativ, s& elibereze un certificat, o adeverin& sau orice alt 8nscris, e.ecutarea -ot&r<rii definitive se va face la termenul prev&zut 8n cuprinsul ei, iar 8n lipsa unui astfel de termen, 8n cel mult (; de zile de la data r&m<nerii definitive a -ot&r<rii# @n cazul 8n care termenul nu este respectat se va aplica conduc&torului autorit&ii administrative sanciunea prev&zut& la art# ; alin# (, iar reclamantului i se vor putea acorda daune pentru 8nt<rziere# Tribunalul -ot&r&te 8n camera de consiliu, de ur$en&, la cererea reclamantului, cu citarea p&rilor, f&r& plata vreunei ta.e de timbru, -ot&r<rea fiind definitiv& i e.ecutorie# Conduc&torul autorit&ii administrative se poate 8ndrepta cu aciune 8mpotriva celor vinovai de nee.ecutarea -ot&r<rii, potrivit dreptului comun#J Amenda prev&zut& de art# ; alin# ( din Le$ea nr# !43 44; este de /;; )OL Badic& ,!/ 0U) 8n 44! i ;,; 0U) 8n !;;(C pentru fiecare zi de 8nt<rziere ne%ustificat&#

@N ')0PT

90

I# Asupra pretinsei 8nc&lc&ri a art# 1 alin#

din Convenie

47. Invoc<nd art# 1 alin# din Convenie, reclamantul se pl<n$e de faptul c& refuzul autorit&ilor competente de a respecta @nc-eierea din iunie 44! a Hudec&toriei Craiova i:a 8nc&lcat dreptul la o protecie %udiciar& efectiv&# 'ispoziiile pertinente din art# 1 alin# din Convenie prev&d urm&toarele= JOrice persoan& are dreptul la %udecarea 8n mod ec-itabil S###T de c&tre o instan& S###T care va -ot&r8 S###T asupra contestaiilor privind drepturile i obli$aiile sale cu caracter civil S###T#J

A# Asupra admisibilit&ii # 'xcepia preliminar a 4u ernului pri ind nerespectarea termenului de + luni 48. Auvernul afirm&, cu titlu principal, c& cererea este inadmisibil& din cauza nerespect&rii termenului de 1 luni# Acesta consider& c& in$erina 8n drepturile reclamantului a avut loc fie la ! au$ust 44,, data punerii 8n posesie a reclamantului pe un alt teren 8n locul celor dou& parcele indicate prin @nc-eierea din iunie 44!, fie la 4 au$ust 449, data deciziei Curii de Apel Craiova# 49. )eclamantul nu i:a e.primat un punct de vedere cu privire la e.cepia ridicat&, dar afirm& c& @nc-eierea din iunie 44! nu a fost 8nc& e.ecutat& i c& terenul oferit Jnu corespunde sentinei civile pronunateJ# 50. Curtea amintete c&, 8n conformitate cu art# (/ din Convenie, ea nu poate fi sesizat& dec<t dup& epuizarea c&ilor de recurs interne i 8ntr:un termen de 1 luni de la data deciziei interne definitive# Or, atunci c<nd pretinsa 8nc&lcare const& 8ntr:o situaie continu&, termenul de 1 luni nu 8ncepe s& cur$& dec<t 8n momentul 8n care aceast& situaie a luat sf<rit Ba se vedea, mutatis mutandis, Iot&r<rea Bornsb> mpotri a 4reciei din 4 martie 449, Cule$ere de -ot&r<ri i decizii 449:II, p# /;2, para$raful (/, i 'ecizia 5arina;os mpotri a 4reciei, Cererea nr# ,4#!2!344 din !4 martie !;;;C# 51. @n prezenta cauz& Curtea observ& c& reclamantul se pl<n$e de refuzul autorit&ii competente de a:l pune 8n posesie pe un teren, conform @nc-eierii din iunie 44!# Acest refuz constituie o situaie continu&# Termenul de 1 luni este deci inaplicabil 8n spe&# 52. +aptul c& autorit&ile i:au oferit un alt teren dec<t cel indicat de c&tre instan& nu reprezint& dec<t o manifestare a refuzului autorit&ilor de a e.ecuta, ca atare, 8nc-eierea# Curtea consider& c& un astfel de fapt nu este de natur& s& pun& cap&t situaiei continue ce rezult& din nee.ecutarea Iot&r<rii din iunie ! 44!, 8n ceea ce privete cele dou& parcele de teren de (#(1; m , respectiv de (#12( m!# 53. Curtea observ&, 8n ceea ce privete 'ecizia din 4 iulie 449 a Curii de Apel Craiova, c& aceasta a considerat $reit c& reclamantul a fost pus 8n posesie pe terenul care trebuia s&:i fie atribuit 8n temeiul @nc-eierii din iunie 44!# Trebuie constatat c& 8nsui Auvernul recunoate c& reclamantul a fost pus 8n posesie pe un alt teren dec<t cel fi.at de instan&# Adresele prefectului din 9 decembrie !;; , 4 mai i ! septembrie !;;(, care consider& c& @nc-eierea din iunie 44! nu a fost e.ecutat& Ba se vedea para$rafele (2, (4 i , de mai susC, atest& acelai lucru#

91

54. Curtea observ&, 8n plus, c& 'ecizia din 4 iulie 449 nu a desfiinat @nc-eierea din iunie 44!# 0a nu a modificat nici modalitatea de e.ecutare a obli$aiei ce rezult& din aceast& 8nc-eiere# 'oar prin intermediul unei asemenea desfiin&ri sau prin 8nlocuirea de c&tre instan& a obli$aiei ce rezult& din 8nc-eierea 8n cauz& cu o alt& obli$aie ec-ivalent& situaia continu& de nee.ecutare ar putea lua sf<rit# 55. @n consecin&, e.cepia de tardivitate ridicat& de Auvern este respins&#

!# *supra excepiei preliminare a 4u ernului pri ind neepuizarea cilor de recurs interne 56. Auvernul susine, de asemenea, neepuizarea c&ilor de recurs interne# Acesta susine c&, 8n m&sura 8n care autorit&ile au atribuit altor persoane terenul pe care 8l revendica, reclamantul ar fi trebuit s& introduc& o aciune 8n anularea titlurilor de proprietate ale acestor persoane# 57. Curtea amintete c& obli$aia de a epuiza c&ile de recurs interne, prev&zut& de art# (/ din Convenie, privete c&ile de recurs care sunt accesibile reclamantului i care pot remedia situaia de care acesta se pl<n$e# Pentru a se pronuna asupra aspectului dac& reclamantul a 8ndeplinit aceast& condiie, trebuie analizat mai 8nt<i actul autorit&ilor statului 8n cauz&, care formeaz& pl<n$erea reclamantului Ba se vedea 'ecizia #iobanu mpotri a 3om$niei, Cererea nr# !4#;/(34/ din !; aprilie 444C# 58. Curtea remarc&, 8n aceast& privin&, c& cererea reclamantului privete faptul c& autorit&ile competente refuz& s& e.ecute, ca atare, @nc-eierea din iunie 44!# 0a observ& c& o aciune 8n anularea titlului de proprietate atribuit de c&tre acestea i privind terenul care fusese atribuit reclamantului prin 8nc-eierea anterior menionat& nu este de natur& s& conduc& 8n mod direct la e.ecutarea acestei 8nc-eieri# 59. @n plus, Curtea observ& c&, 8n temeiul unei -ot&r<ri care 8i stabilete dreptul de proprietate, cele obli$ate s& 8l pun& 8n posesie pe reclamant sunt autorit&ile# @n consecin&, obli$aia de a aciona incumb& autorit&ilor, iar nu reclamantului# A:i cere reclamantului s& fac& alte demersuri al c&ror rezultat nu ar fi dec<t unul repetitiv, i anume ca instana s& dispun& 8nc& o dat& autorit&ii administrative competente s& e.ecute o -ot&r<re %udec&toreasc& definitiv&, ar fi prea oneros i nu ar corespunde cerinelor art# (/ alin# din Convenie Ba se vedea, mutatis mutandis, Cauza Casiuniene mpotri a -ituaniei, Cererea nr# , #/ ;342, 'ecizia din !, octombrie !;;; i Iot&r<rea din 1 martie !;;(, para$raful (;C# 'e altfel, reclamantul a 8ntreprins de%a o procedur& viz<nd sancionarea pasivit&ii autorit&ilor, care a fost soluionat& definitiv prin 'ecizia din 4 iulie 449# Or, cum Curtea a observat de%a, @nc-eierea din iunie 44! nu a fost 8nc& e.ecutat& conform dispozitivului acestei 8nc-eieri# 60. @n consecin&, i aceast& e.cepie este respins&# (# *supra fondului captului de cerere 61. Curtea constat& c& acest cap&t de cerere nu este 8n mod v&dit ne8ntemeiat, 8n sensul art# (/ alin# ( din Convenie# 0a arat& c& acesta nu prezint& nici un alt motiv de inadmisibilitate# @n consecin&, cap&tul de cerere este declarat admisibil#

92

*# Asupra fondului
62. Auvernul admite c& terenul pe care a fost pus 8n posesie reclamantul de c&tre autorit&i nu corespunde cu e.actitate cu amplasamentul fi.at prin Iot&r<rea din iunie 44!# Cu toate acestea, el subliniaz& c& terenul atribuit nu numai c& avea aceeai suprafa& i era situat 8n locul indicat de instan&, dar i calitatea solului era aceeai# @n plus, Auvernul %ustific& nee.ecutarea 8ntocmai a @nc-eierii din iunie 44!, confirmat& prin 'ecizia din 4 iulie 449, consider<nd:o o m&sur& de comasare a$ricol& tinz<nd la o mai bun& e.ploatare a terenurilor a$ricole# 0l arat&, de altfel, c& iniiala confi$urare topo$rafic& a terenurilor din locul indicat de instan&, luat& 8n considerare de aceasta 8n anul 44!, s:a sc-imbat ca urmare a dispariiei unui drum vicinal# 63. )eclamantul nu contest& aceste afirmaii, dar arat& c& el trebuia s& fie pus 8n posesie pe terenul indicat 8n @nc-eierea din iunie 44!# 64. Curtea amintete c& dreptul de acces la %ustiie, $arantat de art# 1 din Convenie, prote%eaz&, de asemenea, i e.ecutarea -ot&r<rilor %udec&toreti definitive i obli$atorii, care, 8ntr:un stat care respect& preeminena dreptului, nu pot r&m<ne f&r& efect 8n detrimentul unei p&ri# @n consecin&, e.ecutarea unei -ot&r<ri %udec&toreti nu poate fi 8mpiedicat&, anulat& sau 8nt<rziat& 8ntr:un mod e.cesiv Ba se vedea, printre altele, -ot&r<rile Bornsb> mpotri a 4reciei din 4 martie 449, Cule$ere 449:II, p# / ; : / , para$raful ,;? 9urdo mpotri a 3usiei, Cererea nr# /4#,423;;, para$raful (,, 9 mai !;;!? Casiuniene mpotri a -ituaniei, precitat&? 3uianu mpotri a 3om$niei, Cererea nr# (,#1,9349, 9 iunie !;;(C# 65. @n plus, Curtea a considerat c&, dac& se poate admite c& statele intervin 8ntr:o procedur& de e.ecutare a unei -ot&r<ri %udec&toreti, o asemenea intervenie nu poate avea drept consecin& 8mpiedicarea, anularea sau 8nt<rzierea 8ntr:un mod e.cesiv a e.ecut&rii, nici, cu at<t mai mult, repunerea 8n discuie a fondului acestei -ot&r<ri Ba se vedea -ot&r<rile Immobiliare 6affi mpotri a Italiei, !2 iulie 444, Cule$ere 444:6, para$rafele 1( i 11? 6at;a i alii mpotri a 4reciei, Cererea nr# //#2!23;;, para$raful /9, !9 martie !;;(C# 66. Curtea amintete c& dreptul la e.ecutarea unei -ot&r<ri %udec&toreti este unul dintre aspectele dreptului de acces la %ustiie Ba se vedea Iot&r<rea Bornsb> mpotri a 4reciei, precitat&, para$raful ,;C# Or, Curtea consider& c& dreptul de acces la %ustiie nu este absolut B-ot&r<rile 4older mpotri a 3egatului @nit al 5arii 9ritanii i Irlandei de 7ord din ! februarie 49/, seria A nr# 2, p# 2, para$raful (1, i Faite i =enned> mpotri a 4ermaniei S7CT, Cererea nr# !1#;2(34,, para$raful /;, C0'O 444: C i c& reclam&, prin c-iar natura sa, o re$lementare din partea statului# 5tatele contractante se bucur&, 8n aceast& materie, de o oarecare mar%& de apreciere# Totui, este de competena Curii s& statueze 8n ultim& instan& asupra respect&rii cerinelor Conveniei? ea trebuie s& se convin$& de faptul c& limitele impuse nu restr<n$ accesul oferit individului 8ntr:o asemenea manier& 8nc<t s& aduc& atin$ere c-iar substanei dreptului# O asemenea limitare nu este conform& cu art# 1 alin# din Convenie dec<t 8n m&sura 8n care ea vizeaz& un scop le$itim i e.ist& un raport rezonabil de proporionalitate 8ntre mi%loacele utilizate i scopul urm&rit# 'ac& limitarea este compatibil& cu aceste principii, art# 1 alin# nu este 8nc&lcat BCauza %rinul Bans *dam II al -iec)tensteinului mpotri a 4ermaniei S7CT, Cererea nr# ,!#/!9342, para$raful ,,, C0'O !;; :6IIIC#

93

67. Curtea reitereaz&, de asemenea, i principiile fundamentale care reies din %urisprudena sa privind interpretarea i aplicarea dreptului intern# 'ac&, 8n termenii art# 4 din Convenie, Curtea are sarcina de a asi$ura respectarea an$a%amentelor ce rezult& din Convenie pentru statele contractante, ea nu este competent& s& analizeze erorile de fapt sau de drept pretins comise de c&tre o instan& naional& dec<t dac& i 8n m&sura 8n care acestea ar fi putut aduce atin$ere drepturilor i libert&ilor prote%ate de Convenie# @n plus, este 8n primul r<nd de competena autorit&ilor naionale i a instanelor s& interpreteze i s& aplice dreptul intern# )olul Curii se limiteaz& la verificarea compatibilit&ii cu Convenia a efectelor unei asemenea interpret&ri Bcauzele %rinul Bans *dam II al -iec)tensteinului mpotri a 4ermaniei, precitat&, para$raful /;? 6treletz, =essler i =renz mpotri a 4ermaniei S7CT, cererile nr# (,#;,,341, (/#/(!349, ,,#2; 342, para$raful ,4, C0'O !;; :IIC# 68. @n prezenta cauz&, spre deosebire de cauza 6at;a i alii mpotri a 4reciei, precitat& Bpara$raful /9C, sau de alte cauze privind e.ecutarea -ot&r<rilor %udec&toreti care impun administraiei 8ndeplinirea obli$aiei pecuniare fa& de reclamant, Curtea nu poate concluziona c& autorit&ile au privat de orice efect util -ot&r<rea pronunat& 8n favoarea reclamantului# 0a arat&, pe de o parte, c& @nc-eierea din iunie 44! a fost e.ecutat& 8n ceea ce privete o parte important& a dispozitivului s&u, iar pe de alt& parte, c&, referitor la cele dou& parcele de teren 8n liti$iu, reclamantul a fost pus 8n posesie pe un teren ec-ivalent, care corespundea, 8n marea ma%oritate a caracteristicilor sale determinante, cu terenul fi.at i individualizat de c&tre instan&# 69. Cu toate acestea, Curtea observ& c& 8n spe& nu este contestat c& @nc-eierea din iunie 44! nu a fost e.ecutat& nici ad litteram, nici desfiinat& sau modificat& ca urmare a unei c&i de recurs prev&zute 8n dreptul intern# 70. Ca atare, Curtea consider& c& reclamantul a suferit o limitare 8n ceea ce privete dreptul s&u la e.ecutarea unei -ot&r<ri %udec&toreti# )&m<ne de analizat dac& aceast& limitare este compatibil& cu art# 1 alin# din Convenie# 71. @n aceast& privin&, Curtea observ& c& refuzul autorit&ilor de a respecta termenii Iot&r<rii definitive din iunie 44! a fost dublat de decizia acestora de a satisface preteniile reclamantului decur$<nd din aceast& -ot&r<re printr:o prestaie ec-ivalent& cu cea la care au fost obli$ate de c&tre instan&# @n ceea ce privete refuzul lor, av<nd 8n vedere c& @nc-eierea din iunie 44! nu a fost niciodat& desfiinat&, acesta reprezint& o situaie continu& de nerespectare a unei -ot&r<ri %udec&toreti, adic& de limitare a dreptului efectiv de acces la %ustiie# Pentru a afla dac& aceast& limitare este compatibil& cu art# 1 din Convenie, trebuie analizate motivele care au condus autorit&ile la nerespectarea 8n 8ntre$ime a -ot&r<rii %udec&toreti 8n cauz&# 72. Curtea observ& c& autorit&ile au procedat, la ! au$ust 44,, la punerea 8n posesie a reclamantului pe un teren ec-ivalent# Aceast& diferen& fa& de @nc-eierea din iunie 44! nu a fost motivat& prin nici o decizie administrativ& formal&# 73. Ca urmare, Curtea de Apel Craiova, 8n 'ecizia din 4 iulie 449, a considerat stins& obli$aia care incumba autorit&ilor 8n temeiul 8nc-eierii anterior menionate, consider<nd c& Jpunerea 8n posesie Sa reclamantuluiT a fost realizat& conform le$iiJ# Curtea de Apel Craiova nu a f&cut totui referire nici la

94

motivele care au %ustificat nerespectarea @nc-eierii din iunie 44!, nici la baza le$al& care a permis o astfel de nerespectare# 74. @n aceast& privin&, Curtea acord& atenie i Adresei din 4 martie !;;( a prefectului %udeului 'ol%# Acesta denun& reaua:credin& a autorit&ilor locale din comuna A-erceti, care nu au respectat -ot&r<rea %udec&toreasc& pronunat& 8n favoarea reclamantului i 8l informeaz& c& din anul 444 terenul pe care 8l pretindea 8n temeiul -ot&r<rii menionate este atribuit lui T#'#, care, de altfel, l:a v<ndut unor teri Ba se vedea para$raful (4 de mai susC# 75. Curtea observ&, de asemenea, c& Auvernul a motivat nerespectarea de c&tre autorit&i a @nc-eierii din iunie 44!, ar&t<nd c& 8n realitate este vorba despre o m&sur& de comasare a$ricol& tinz<nd la o mai bun& e.ploatare a terenurilor a$ricole# 0l arat&, de altfel, c& iniiala confi$urare topo$rafic& a terenurilor din locul indicat de instan&, care a fost luat& 8n considerare de aceasta 8n anul 44!, s:a sc-imbat datorit& dispariiei unui drum vicinal# 76. Cu toate acestea, Curtea constat& c& aceste %ustific&ri, dei pertinente, nu au fost prezentate reclamantului nici de c&tre autorit&ile administrative, nici de c&tre instanele interne, pentru a se putea considera c& nerespectarea 8n 8ntre$ime a @nc-eierii din iunie 44! este o restricie %ustificat& i, deci, o limitare compatibil& cu art# 1 alin# din Convenie# @n consecin&, art# 1 din Convenie a fost 8nc&lcat# II# Asupra pretinsei 8nc&lc&ri a art# din Primul Protocol adiional la Convenie

77. )eclamantul se pl<n$e de faptul c& dreptul s&u la respectarea bunurilor a fost 8nc&lcat prin nee.ecutarea @nc-eierii din iunie 44!# 0l invoc& art# din Primul Protocol adiional la Convenie, care prevede urm&toarele= JOrice persoan& fizic& sau %uridic& are dreptul la respectarea bunurilor sale# Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dec<t pentru cauz& de utilitate public& i 8n condiiile prev&zute de le$e i de principiile $enerale ale dreptului internaional# 'ispoziiile precedente nu aduc atin$ere dreptului statelor de a adopta le$ile pe care le consider& necesare pentru a re$lementa folosina bunurilor conform interesului $eneral sau pentru a asi$ura plata impozitelor ori a altor contribuii sau a amenzilor#J A. Asupra admisibilit&ii 78. Curtea observ& c& acest cap&t de cerere este str<ns le$at de art# 1 alin# din Convenie# Av<nd 8n vedere ar$umentele prezentate 8n para$rafele /!, /2 i /4 de mai sus, Curtea concluzioneaz& c& acest cap&t de cerere trebuie declarat admisibil# B. Asupra fondului 79. Curtea amintete c&, pentru a aprecia dac& reclamantul avea un JbunJ, 8n sensul art# din Primul Protocol adiional la Convenie, Curtea trebuie s& stabileasc& dac& @nc-eierea din iunie 44! a Hudec&toriei Craiova a dat natere 8n beneficiul acestuia unei creane suficient stabilite pentru a fi e.i$ibil& Ba se vedea -ot&r<rile 3afinriile greceti 6tran i 6tratis *ndreadis mpotri a

95

4reciei din 4 decembrie 44,, seria A nr# (; :*, p# 2,, para$raful /4? 9urdo mpotri a 3usiei, precitat&, para$raful ,;? Casiuniene mpotri a -ituaniei, para$raful ,,C# Curtea a statuat de%a c& @nc-eierea din iunie 44! impunea autorit&ilor obli$aia de a:i atribui reclamantului, printre altele, dou& parcele de teren de (#(1; m!, respectiv (#12! m!# Curtea consider&, ca atare, c& aceast& 8nc-eiere, care nu a fost niciodat& desfiinat&, a dat natere 8n beneficiul reclamantului unui JbunJ, 8n sensul art# din Primul Protocol adiional# 80. Cu toate acestea, 8nc-eierea anterior menionat& nu a fost e.ecutat& conform dispozitivului s&u i nee.ecutarea sa este imputabil& e.clusiv autorit&ilor administrative competente# )ezult& c& imposibilitatea pentru reclamant de a obine e.ecutarea complet& a acestei 8nc-eieri constituie o in$erin& 8n dreptul s&u la respectarea bunurilor, aa cum este prev&zut de prima fraz& a primului alineat al art# din Primul Protocol adiional la Convenie Ba se vedea -ot&r<rile 9urdo mpotri a 3usiei, precitat&, para$raful ,;, i Casiuniene mpotri a -ituaniei, para$raful ,/C# 81. Prin refuzul lor de a e.ecuta @nc-eierea din iunie 44! conform dispozitivului s&u, autorit&ile naionale l:au privat pe reclamant de dreptul s&u de proprietate asupra celor dou& parcele de teren 8n liti$iu, f&r& a:i furniza vreo e.plicaie# 82. Cu toate acestea, Curtea reitereaz& faptul c& nu este contestat c& reclamantului i:a fost oferit un teren ec-ivalent cu cel asupra c&ruia era 8ndrept&it, dar c& acesta refuz& s& primeasc& terenul, c-iar dac& autorit&ile i:au emis un titlu administrativ de proprietate asupra acestui teren Ba se vedea para$rafele 9 i 2 de mai susC# 83. 'e altfel, Curtea observ& c& dintr:o adres& din !; martie 442 a prefectului de 'ol% rezult& c& titlul de proprietate acordat reclamantului la ; iulie 449 trebuia anulat din cauz& c& fusese atribuit J8n mod $reitJ, i anume nu respecta @nc-eierea din iunie 44! Ba se vedea para$raful 9 de mai susC# Curtea nu a fost informat& despre o eventual& anulare a titlului de proprietate atribuit la ; iulie 449# C-iar 8n cazul 8n care acest titlu ar fi 8nc& valabil, Curtea noteaz& c& dreptul reclamantului nu a fost stabilit cu certitudine, 8ntruc<t, 8n opinia autorit&ilor administrative i potrivit dispoziiilor le$ale pertinente, acesta este susceptibil de a fi anulat din oficiu# 84. Curtea consider& c& punerea 8n posesie pe un teren ec-ivalent, care, 8n plus, nu este efectiv& i este revocabil&, nu este de natur& a acoperi absena unei %ustific&ri pentru in$erin&# Nu este vorba nici despre un act de natur& s& 8nl&ture calitatea de victim& a reclamantului, deoarece Jo decizie sau o m&sur& favorabil& reclamantului nu este, 8n principiu, suficient& pentru a 8nl&tura calitatea de Wvictim&X dec<t dac& autorit&ile naionale au recunoscut, e.plicit sau 8n substan&, apoi au reparat 8nc&lcarea ConvenieiJ BCauza Dalban mpotri a 3om$niei S7CT, Cererea nr# !2# ,34/, para$raful ,,, C0'O 444:6IC# Or, 8n spe&, 8nc&lcarea nu a fost niciodat& recunoscut&# 85. Av<nd 8n vedere cele de mai sus, Curtea concluzioneaz& c& art# din Primul Protocol adiional la Convenie a fost 8nc&lcat#

96

III# Asupra aplic&rii art# , din Convenie 86. @n termenii art# , din Convenie, J@n cazul 8n care Curtea declar& c& a avut loc o 8nc&lcare a Conveniei sau a protocoalelor sale i dac& dreptul intern al 8naltei p&ri contractante nu permite dec<t o 8nl&turare incomplet& a consecinelor acestei 8nc&lc&ri, Curtea acord& p&rii lezate, dac& este cazul, o reparaie ec-itabil&#J A# Pre%udiciu 87. Cu titlu principal, reclamantul solicit& pentru pre%udiciul material suferit punerea 8n posesie pe cele dou& parcele de teren 8nsum<nd 9#;,! m de teren, astfel cum au fost stabilite prin @nc-eierea din iunie 44!# @n observaiile sale transmise Curii la , martie !;;(, el estimeaz& valoarea real& a terenului la !/#;;;#;;; lei B)OLC, adic& 1/( euro B0U)C# )eclamantul solicit& i acordarea unei sume pentru producia nerealizat& 8n anii 44! : !;;!, 8n valoare de ,2#4; #1;; )OL sau #(1! 0U)# 0l prezint& Curii certificate emise de c&tre autorit&ile administrative de resort din cadrul 7inisterului A$riculturii i de c&tre o 8ntreprindere de stat de comercializare a cerealelor, care indic& producia medie de $r<u realizat& 8n fiecare an 8n comuna A-erceti, precum i preul $r<ului# 88. )eclamantul nu pretinde nici o sum& cu titlu de pre%udiciu moral# 89. Auvernul este de p&rere c& sumele solicitate de reclamant nu sunt %ustificate, 8ntruc<t pre%udiciul invocat se datoreaz& propriului s&u comportament# Auvernul susine c& prin acceptarea terenului de 9#;,! m ! oferit de autorit&i 8n anul 44,, care era ec-ivalentul terenului asupra c&ruia avea dreptul, reclamantul ar fi putut preveni orice pre%udiciu, av<nd 8n vedere c& terenul oferit avea aceeai valoare i c& ar fi putut s&:l cultive i s& obin& aceeai producie de $r<u# 90. Curtea observ& c& sumele solicitate cu titlu de pre%udiciu material sunt le$ate de privarea de proprietate suferit& de reclamant datorit& nee.ecut&rii @nc-eierii din iunie 44! a Hudec&toriei Craiova, precum i de imposibilitatea 8n care se afl& actualmente de a se bucura de bunul s&u# 91. 0a remarc& faptul c& reclamantul a suferit, 8n mod incontestabil, un pre%udiciu material 8n le$&tur& direct& cu 8nc&lcarea art# 1 din Convenie i a art# din Primul Protocol adiional la Convenie i consecinele provocate de aceste 8nc&lc&ri 8n ceea ce privete dreptul de proprietate al reclamantului Ba se vedea, mutatis mutandis, Iot&r<rea din 4 aprilie !;;!, *ng)elescu mpotri a 3om$niei, Cererea nr# !4#, 34/, para$raful 9/C# Curtea constat& totui c&, 8n ciuda refuzului s&u de a accepta terenul oferit 8n sc-imbul terenului datorat, reclamantul este titularul unui drept de proprietate asupra unui teren de 9#;,! m!, adic& ec-ivalentul terenului la care avea dreptul# 'in informaiile de care dispune Curtea, acest titlu este 8nc& valabil, c-iar dac& este susceptibil de a fi anulat# 'e altfel, valabilitatea titlului administrativ de proprietate nu depinde de acceptarea sa de c&tre reclamant# )eferitor la ec-ivalena valorii acestui teren cu cea a terenului la care reclamantul avea drept, Curtea constat& c& acesta nu a comb&tut afirmaiile Auvernului conform c&rora cele dou& terenuri au aceeai valoare#
1declar, n unanimitate, cererea admisibil;

97

@n aceste condiii, Curtea consider& c& reclamantului i s:a acordat un bun ec-ivalent cu cel la care avea dreptul i c&, astfel, daunele corespunz<nd pre%udiciului suferit (damnum emergens) au fost reparate# 8 . C-iar dac& reclamantul ar fi putut s& accepte oferta autorit&ilor privind un alt teren i ar fi putut astfel, cel puin, s& diminueze pre%udiciul, 8n spe&, c<ti$ul nerealizat (lucrum cessans), el nu poate fi considerat responsabil pentru refuzul de a accepta terenul oferit 8n sc-imbul terenului datorat, 8n absena unei decizii administrative sau -ot&r<ri %udec&toreti care s& %ustifice aceast& 8nlocuire# @n consecin&, reclamantul este 8ndrept&it s& primeasc& o reparaie a pre%udiciului rezult<nd din lipsa folosinei bunului pe parcursul mai multor ani# 93. Pronun<ndu:se 8n ec-itate conform art# , din Convenie, Curtea acord& reclamantului #/;; 0U) cu titlu de pre%udiciu#
B. C-eltuieli de %udecat& 94. )eclamantul solicit&, de asemenea# 49;#;;; )OL, adic& !9 0U), cu titlu de c-eltuieli de %udecat& din cadrul procedurilor interne, precum i pentru procedurile desf&urate 8n faa Curii# 95. Auvernul nu a formulat observaii cu privire la aceste aspecte# 96. Conform %urisprudenei Curii, un reclamant nu poate obine plata c-eltuielilor de %udecat& dec<t dac& acestea au fost cu adev&rat suportate, dac& au fost necesare i au o valoare rezonabil&# @n spe&, in<nd cont de elementele de care dispune, precum i de criteriile anterior enunate, Curtea estimeaz& ca fiind rezonabil& suma de !9 0U), toate c-eltuielile incluse, pe care o acord& reclamantului# C. Penalit&ti / de 8nt<rziere 97. Curtea -ot&r&te s& aplice ma%or&ri de 8nt<rziere ec-ivalente cu rata dob<nzii pentru facilitatea de credit mar$inal practicat& de *anca Central& 0uropean&, la care se vor ad&u$a ( puncte procentuale#

P0NT)U 7OTI60L0 '0 7AI 5U5 CU)T0A= 7. -ot&r&te, 8n unanimitate, c& statul p<r<t va pl&ti, 2n plus/ orice sum care ar trebui s fie ac#itat cu titlu de impo%it i c/ de la data expirrii termenului menionat i p$n la efectuarea plii/ la aceste sume se va aplica o dob$nd simpl ec#ivalent cu rata dob$n%ii pentru facilitatea de credit marginal practicat de Banca entral European/ aplicabil pentru acea perioad/ ma"orat cu 3 puncte procentuale1 8. respin$e, 8n unanimitate, restul cererii de reparaie ec-itabil&# )edactat& 8n limba francez& i comunicat& 8n scris la ! martie !;;,, conform art# 99 alin# ! i ( din re$ulament# H#:P# Costa, preedinte 5allM 'ole, $refier

98

La prezenta -ot&r<re este ane.at, conform art# ,/ alin# ! din Convenie i art# 9, alin# ! din re$ulament, te.tul opiniei parial dizidente a doamnei %udec&tor 7ularoni# OPINIA PA)VIAL 'INI'0NT[ / a doamnei %udec&tor 7ularoni
1. Nu sunt de acord cu concluzia la care a a%uns ma%oritatea cu privire la pre%udiciul material# 2. Curtea a concluzionat 8n unanimitate c& art# 1 alin# din Convenie i art# din Primul Protocol adiional la Convenie au fost 8nc&lcate# 3. @n ceea ce privete aplicarea art# , din Convenie, reclamantul a solicitat, pe de o parte, plata unei sume corespunz<nd valorii reale a terenului B!/#;;;#;;; )OL, 8nsemn<nd 1/( 0U)C, iar pe de alt& parte, plata unei indemnizaii valor<nd producia de cereale nerealizat& 8n intervalul 44! : !;;!, 8n valoare de ,2#4; #1;; )OL, 8nsemn<nd #(1! 0U) Bpara$rafele 29 : 22C# 4. 7a%oritatea a -ot&r<t a nu acorda nici o sum& pentru prima parte a cererii formulate de c&tre reclamant, consider<nd c& Jacestuia i:a fost acordat un bun ec-ivalent celui la care avea dreptul, pa$uba corespunz<nd pre%udiciului suferit (damnum emergens) fiind astfel reparat&J Bpara$raful 4 , in fine). @n mod contrar, Curtea a decis, pronun<ndu:se 8n ec-itate, a acorda reclamantului suma de #/;; 0U) Bo sum& ec-ivalent& cu totalul c<ti$ului nerealizat : lucrum cessans : pentru producia de cereale nerealizat& 8n anii 44! : !;;(C pentru cea de:a doua parte a cererii, consider<nd c& reclamantul nu poate fi considerat responsabil pentru refuzul de a accepta terenul oferit la sc-imb pentru terenul datorat, 8n absena unei -ot&r<ri administrative sau %udiciare care s& %ustifice o asemenea 8nlocuire# Astfel, Jreclamantul este 8ndrept&it s& primeasc& o reparaie a pre%udiciului rezult<nd din lipsa folosinei bunului pe parcursul mai multor aniJ Bpara$raful 4!C# 5. Aceste consideraii mi se par contradictorii# Nu reuesc s& 8nele$ de ce nu i se acord& nici o sum& reclamantului cu titlu de pre%udiciu material pe care l:ar fi suferit datorit& neatribuirii celor dou& parcele de teren 8n cauz&, afirm<ndu:se c& J###reclamantului i:a fost acordat un bun ec-ivalent celui la care avea dreptul, pa$uba corespunz<nd pre%udiciului suferit (damnum emergens) fiind astfel reparat&J Bpara$raful 4 , infine), i i se acord& 8n ec-itate suma de #/;; 0U) cu titlu de beneficiu nerealizat Btotalitatea c<ti$ului nerealizat pentru anii 44! : !;;(C, consider<ndu:se c& Jreclamantul nu poate fi considerat responsabil pentru refuzul de a accepta terenul oferit la sc-imb pentru terenul datorat, 8n absena unei -ot&r<ri administrative sau %udiciare care s& %ustifice o asemenea 8nlocuireJ Bpara$raful 4!C# 6. Consider c& dac& raionamentul pentru para$raful 4 in fine este valabil pentru prima parte a cererii reclamantului, cu at<t mai mult trebuie s& fie valabil pentru cea de:a doua parte= reclamantul ar fi putut s& cultive terenul de 9#;,! m ! acordat de autorit&i 8n 44,, Jsituat 9; metri mai departe, pe un sol de aceeai calitateJ Bpara$raful /C i av<nd aceeai valoare Bpara$raful 4 C? 8n consecin& Curtea nu ar trebui s& acorde nici o sum& cu titlu de c<ti$ nerealizat# 7ai mult, observ c& Auvernul a declarat 8n observaiile sale c& Jpentru 8nt<rzierea punerii 8n posesie B8ntre 44! : 44,C, reclamantul a solicitat i a obinut desp&$ubiri corespunz<nd lipsei de folosin& a terenului 8ntre 44! : 44,, data punerii 8n

99

posesieJ# 'ac&, 8n mod contrar, reclamantul Jnu poate fi considerat responsabil pentru refuzul de a accepta terenul oferit la sc-imb pentru terenul datorat, 8n absena unei -ot&r<ri administrative sau %udiciare care s& %ustifice o asemenea 8nlocuireJ Bpara$raful 4!C i av<nd 8n vedere c& dreptul reclamantului nu este stabilit cu certitudine, fiind susceptibil de anulare din oficiu, cu toate c& titlul de proprietate emis la ; iulie 449 este 8n continuare valabil Bpara$raful 2(C, 8n opinia mea, Curtea ar fi trebuit s& acorde reclamantului o sum& cu titlu de pre%udiciu pentru prima parte a cererii sau c-iar o sum& $lobal&, 8n ec-itate, pentru ambele p&ri ale cererii# 7. @n fapt, motivele dezacordului meu nu privesc suma acordat& de Curte reclamantului cu titlu de pre%udiciu material? eu contest de fapt criteriul de determinare a pre%udiciului material ales de c&tre ma%oritate, ale$ere pe care nu pot s& o 8mp&rt&esc pentru motivele anterior prezentate#

4. Cauza Constantin Popescu 8mpotriva )om<niei Traducere din li%.a /rance#1 Consiliul 0uropei Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului 5ecia a IlI:a IOT[)\)0A din (; septembrie !;;2 8n Cauza Constantin Popescu 8mpotriva )om<niei BCererea nr# //9 3;,C 5trasbour$ 'evenit& definitiv& la (;# !#!;;2 *ceast Botr$re poate suferi modificri de form. @n Cauza Constantin Popescu 8mpotriva )om<niei, Curtea 0uropean& a 'repturilor Omului B5ecia a IlI:aC, statu<nd 8n cadrul unei camere formate din= Hosep Casadevall, preedinte, Corneliu *8rsan, *ost%an 7# Nupancic, Alvina AMulumMan, Ineta Niemele, Luis Lopez Auerra, Ann PoYer, %udec&tori, i 5tanleM Naismit-, $refier ad%unct de secie, dup& ce a deliberat 8n camera de consiliu, la data de 4 septembrie !;;2, a pronunat urm&toarea -ot&r<re, adoptat& la aceeai dat&= P)OC0'U)A La ori$inea cauzei se afl& cererea nr# //9 3;,, introdus& 8mpotriva )om<niei de un cet&ean al acestui stat, domnul Constantin Popescu (reclamantul), care a sesizat Curtea la data de !9 ianuarie !;;, 8n temeiul art# (, din Convenia pentru ap&rarea drepturilor omului i a libert&ilor fundamentale (#on enia). Auvernul rom<n (4u ernul) este reprezentat de a$entul s&u $uvernamental, domnul )&zvan:Ioraiu )adu, de la 7inisterul Afacerilor 0.terne# La data de ; iulie !;;9, preedintele seciei a treia a -ot&r<t s& comunice Auvernului cererea# Aa cum prevede art# !4 alin# ( al Conveniei, acesta a -ot&r<t de asemenea c& admisibilitatea i fondul cauzei vor fi e.aminate 8mpreun&# 100

@N +APT I# Circumstanele cauzei )eclamantul s:a n&scut 8n anul 4!, i locuiete la Oradea# @n anii 4/; mai multe terenuri aparin<nd p&rinilor reclamantului au fost naionalizate# *. %unerea n posesia reclamantului a unui teren n suprafa de .,(, )ectare i pronunarea unei )otr$ri definiti e de condamnare a autoritilor la reconstituirea dreptului su de proprietate asupra terenurilor nsum$nd (&,", )ectare La data de 4 noiembrie !;;;, comisia %udeean& 'ol% desemnat& cu aplicarea Le$ii fondului funciar nr# 23 44 B8n continuare denumite comisia judeean i -egea nr. &./&00&) a eliberat reclamantului i surorilor sale, 0#T# i P#P# 8n calitate de motenitori ai lui P#'#, un titlu administrativ de proprietate asupra unui teren a$ricol de 2,(/ -ectare B-aC# 'in observaiile p&rilor reiese c& autorit&ile locale au pus reclamantul efectiv 8n posesia acestui teren# La data de / octombrie !;; reclamantul a introdus o aciune 8ndreptat& 8mpotriva comisiei %udeene, comisiei locale din Aoieti i Prefecturii 'ol%, aciune care privea eliberarea de c&tre autorit&i a unui titlu de proprietate, 8n urma reconstituirii dreptului s&u de proprietate, asupra terenurilor 8nsum<nd (/ -a, situate 8n perimetrul satului Aoieti# Prin sentina din data de ! martie !;;( Hudec&toria Craiova i:a admis aciunea# 'up& ce a constatat c& reclamantului i:a fost reconstituit dreptul de proprietate asupra terenului de 2,(/ -a i c& erau 8n curs proceduri preliminare pentru !!,4; -a 8n temeiul le$ilor nr# 143 449 i 3!;;; de completare a Le$ii nr# 23 44 , instana, baz<ndu:se pe art# 1 al acestei ultime le$i, a dispus ca autorit&ile respective s& elibereze reclamantului un titlu de proprietate pentru terenuri 8n suprafa& total& de ( ,!/ -a situate 8n perimetrul satului Aoieti i s&:i pl&teasc& #/;;#;;; lei rom<neti B)OLC pentru costuri i c-eltuieli# )eclamantul a 8naintat apel, apoi recurs 8mpotriva sentinei menionate anterior pe motiv c& Hudec&toria nu a statuat asupra cererii de punere 8n posesie pe vec-iul amplasament al terenurilor deinute de p&rinii s&i i asupra cererii privind desp&$ubirea de c&tre terii care ocupau acest teren# Apelul i recursul au fost respinse ca ne8ntemeiate, primul prin -ot&r<rea %udec&toreasc& din data de , iunie !;;( a Tribunalului 'ol% i al doilea prin decizia definitiv& din data de 1 octombrie !;;( a Curii de Apel Craiova# Curtea de Apel a precizat c& aceste cereri nu au fost depuse 8n termenul le$al la Hudec&torie i c& modalit&ile de punere 8n posesie a reclamantului a terenurilor pe vec-ile amplasamente puteau face ulterior obiectul unei proceduri diferite, dac& reclamantul dorea s& conteste amplasamentul care ar fi fost stabilit de comisia local&# 9. Demersurile reclamantului i msurile autoritilor pentru punerea n executare a sentinei definiti e din data de &" martie "11( )eclamantul a depus mai multe cereri de retrocedare a terenurilor totaliz<nd ( ,!/ -a, din care 8n special cea din !, februarie !;;,, prin care a solicitat comisiei %udeene e.ecutarea sentinei definitive din data de ! martie !;;( pronunat& de Hudec&toria Craiova# 'rept r&spuns la aceast& cerere, comisia %udeean& a dispus punerea 8n e.ecutare a sentinei pentru ca 101

reclamantul s& fie pus 8n posesie i titlul de proprietate pentru terenurile totaliz<nd ( ,!/ -a s& fie eliberat# La data de ! noiembrie !;;,, comisia %udeean& a eliberat 8mpreun& reclamantului, lui 0#T# i lui P#P# un titlu de proprietate privind un teren forestier de -a# @n timp ce comisia local& susine c& reclamantul a fost pus 8n posesia acestui teren, reclamantul contest& acest lucru, afirm<nd c& nu a fost avertizat, aa cum prevede procedura 8n baza art# (( din re$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# 23 44 , asupra unei eventuale puneri 8n posesie# 'in dosar nu reiese c& procesul:verbal nedatat de punere 8n posesie prezentat de Auvern poart& semn&tura proprietarilor, 8n special cea a reclamantului# Prin -ot&r<rea definitiv& din data de / iunie !;;( privind 8mp&rirea unui teren a$ricol 8ntre autorit&ile locale, Tribunalul 'ol% a indicat, 8ntre altele, c& reclamantul avea dreptul la , -a de teren forestier 8n loc de 9,(/ -a cum se prevedea iniial# Prin procesul:verbal din data de !, noiembrie !;;,, preliminar eliber&rii unui titlu de proprietate, reclamantul a fost pus 8n mod formal 8n posesia unui teren forestier de , -a# @n privina terenurilor forestiere de -a i , -a citate anterior, din scrisorile datate 4 i / mai !;;1 trimise Auvernului, Prim&ria Aoieti i Prefectura 'ol% au precizat dup& e.aminarea dosarului c& autorit&ile trebuia s& emit& i s& elibereze reclamantului W documentele X referitoare la aceste / -a de teren, 8n special titlul de proprietate# 'e altfel, dintr:o scrisoare datat& 9 iunie !;;2 a Prim&riei Aoieti trimis& Auvernului, reiese c&, 8n ciuda meniunilor 8n sens contrar f&cute 8ntr:un proces:verbal tip din data de !, noiembrie !;;,, autorit&ile locale nu au efectuat la faa locului operaiunile de identificare i delimitare a parcelei de , -a menionat& anterior, operaiuni la care reclamantul ar fi trebuit s& fie invitat s& participe# 'up& ce la data de !; februarie !;;/ a 8ntocmit un proces:verbal de punere 8n posesie, la data de !/ martie !;;/ comisia %udeean& a emis pe numele reclamantului un titlu de proprietate asupra unor parcele totaliz<nd 9,4; -a de teren# La data de 1 au$ust !;;/, reclamantul a introdus o aciune 8mpotriva comisiei locale i %udeene viz<nd 8n special anularea titlului de proprietate din data de !/ martie !;;/, emis cu 8nc&lcarea procedurii prev&zute de Le$ea nr# 23 44 i f&r& s& fi fost pus efectiv 8n posesia terenurilor pe vec-iul amplasament, precum i desp&$ubirea sa pentru beneficiul nerealizat 8ncep<nd cu anul !;;(# 'up& respin$erea cererii de desp&$ubire i re%udecarea restului aciunii, Hudec&toria Craiova a dispus efectuarea unei e.pertize te-nice# Aceasta a evideniat c& prin emiterea celor patru titluri menionate anterior Bterenuri de 2,(/ -a, -a, , -a i 9,4; -aC, autorit&ile locale au reconstituit dreptul de proprietate al reclamantului asupta parcelelor totaliz<nd ( ,!/ -a, c& vec-ile amplasamente ale terenurilor p&rinilor s&i erau ocupate de teri proprietari, dar c& dou& din parcelele 8n cauz& au fost atribuite reclamantului pe vec-iul lor amplasament# Prin sentina din data de , iulie !;;9 Hudec&toria Craiova a admis parial aciunea reclamantului# Constat<nd pe baza e.pertizei te-nice citat& anterior imposibilitatea de a pune reclamantul 8n posesia terenurilor pe vec-ile 102

amplasamente deinute de p&rinii s&i, instana a respins cererea de anulare a titlului de proprietate din data de !/ martie !;;/ 8ntemeiat& pe acest ar$ument# @n sc-imb, consider<nd c& comisia local& nu a dovedit 8n mod adecvat printr:un proces:verbal punerea 8n posesie a reclamantului a terenului de 9,4; -a 8nainte de emiterea titlului de proprietate 8n cauz&, aceasta a condamnat:o s& procedeze la punerea 8n posesie# Prin -ot&r<rea definitiv& din data de !4 octombrie !;;9 Tribunalul 'ol% a respins ca ne8ntemeiat recursul formulat de reclamant# Acesta a ad&u$at c& pentru a obine punerea 8n posesie pe vec-iul amplasament, reclamantul trebuia s& sesizeze 8n prealabil instanele cu o aciune 8n anulare a titlurilor de proprietate ale terilor proprietari# 'in scrisoarea datat& 9 iunie !;;2 a Prim&riei Aoieti trimis& Auvernului Bpara$raful (C reiese c& reclamantul s:a prezentat la prim&rie pentru a se proceda la identificarea i punerea sa 8n posesia efectiv& a parcelelor totaliz<nd 9,4; -a, dar c& din cauza vremii rele aceast& operaiune a fost am<nat& p<n& la o dat& ce urma s& fie stabilit& de comun acord# Auvernul nu a prezentat alte elemente asupra acestui lucru# Pe de alt& parte, potrivit scrisorii din data de 4 mai !;;1 menionat& anterior a Prim&riei Aoieti, erau 8n curs proceduri privind reconstituirea dreptului de proprietate i punerea 8n posesie a reclamantului i surorilor sale cu alte terenuri a$ricole i forestiere 8n temeiul Le$ii nr# !,93!;;/ de completare a Le$ilor nr# 23 ;; i 3!;;; citate anterior# II# ')0PTUL ]I P)ACTICA INT0)N0 P0)TIN0NT0 Articolul !9 B C din Le$ea fondului funciar nr# 23 44 , aa cum a fost redactat dup& modificarea acestei le$i i publicarea sa 8n 7onitorul Oficial din data de / ianuarie 442, prevede c& punerea 8n posesie a celor 8ndrept&ii i eliberarea titlurilor de proprietate nu se pot efectua dec<t dup& ce autorit&ile competente au efectuat asupra terenului operaiuni privind identificarea, m&surarea i delimitarea parcelelor respective potrivit documentelor cadastrale pre$&tite 8n acest scop# Articolul 1 alin# i ! ale acestei le$i prevede c& comisiile locale trebuie s& efectueze operaiunile necesare eliber&rii titlurilor de proprietate din partea comisiei %udeene trimi<ndu:i acesteia dosarul corespunz&tor fiec&rui caz, inclusiv procesul:verbal care atest& punerea 8n posesie# )e$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# 23 44 , intrat 8n vi$oare 8n urma public&rii 8n 7onitorul Oficial din data de ! decembrie !;;! a -ot&r<rii Auvernului nr# 9!3!;; , prevedea, cu referire la art# !9 din Le$ea nr# 23 44 citat anterior, c& punerea 8n posesie a celor 8ndrept&ii trebuia s& se realizeze de c&tre specialiti 8n topo$rafie i cadastru a$ricol, un proces:verbal 8nsoit de planul cadastral al terenului trebuind s& fie 8ntocmit i semnat, 8ntre altele, de cei 8ndrept&ii# @n vederea punerii 8n posesie, autorit&ile locale erau obli$ate s& convoace, prin scrisoare recomandat& cu confirmare de primire, persoana 8ndrept&it& care nu locuia 8n satul 8n care se afla terenul 8n posesia c&ruia urma s& fie pus# 'e altfel, cu ocazia punerii 8n posesie, parcela 8n cauz& trebuia delimitat& prin pietre de -otar ce trebuia furnizate de proprietar Bart# ((, 9 i 9! ale re$ulamentului de aplicareC# Pe baza dosarului prezentat de comisia local& 103

Bcuprinz<nd planurile parcelelor, procesul:verbal de punere 8n posesie, etc#C, comisia %udeean& trebuia s& elibereze proprietarului, sub semn&tur&, titlul de proprietate Barticolele (, i 9,C# Prevederile citate anterior au fost reluate 8n noul re$ulament adoptat prin Iot&r<rea Auvernului nr# 24; publicat& 8n 7onitorul Oficial din data de au$ust !;;/# 'e altfel, potrivit ordonanei $uvernamentale nr# !9 din data de ; octombrie !;;!, procedura citat& anterior de notificare a persoanei 8ndrept&ite prin scrisoare recomandat& trebuie respectat& indiferent de domiciliul celui 8ndrept&it# Potrivit -ot&r<rilor nr# ! (( din data de 4 septembrie 442, (9, din data de martie 444 i 24 ; din data de 1 decembrie !;; pronunate de Curile de Appel din Ploieti, *ac&u i respectiv Craiova, procesul:verbal de punere 8n posesia unui teren este un act care preced& eliberarea titlului de proprietate de c&tre autorit&i# Prevederile le$ale referitoare la eliberarea unui titlu de proprietate asupra unui teren 8n numele tuturor motenitorilor care l:au solicitat, 8n temeiul Le$ii nr# 23 44 , reconstituirea dreptului de proprietate de care au beneficiat p&rinii lor sunt descrise 8n Iot&r<rea 9urlacu i alii mpotri a 3om$niei Bnr# (;, 3;,, para$raful /, 9 iulie !;;2C# @N ')0PT I. Asu&ra &retinsei @nc1lc1ri a art# din Protocolul nr. 1 )eclamantul se pl<n$e c& a suferit o atin$ere adus& dreptului s&u la respectarea bunurilor sale pe motiv c& nu a fost pus 8n posesia efectiv& a terenurilor acordate de sentina definitiv& din data de ! martie !;;( pronunat& de Hudec&toria Craiova i c& autorit&ile au refuzat s&:i atribuie toate aceste terenuri pe vec-ile amplasamente deinute de p&rinii s&i i s&:i restituie, pe l<n$& terenurile la care se referea sentina susmenionat&, un teren forestier de , -a# Acesta invoc& art# din Protocolul nr# care prevede urm&toarele= G8rice persoan fizic sau juridic are dreptul la respectarea bunurilor sale. 7imeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa dec$t pentru cauz de utilitate public i n condiiile pre zute de lege i de principiile generale ale dreptului internaional. Dispoziiile precedente nu aduc atingere dreptului statelor de a adopta legile pe care le consider necesare pentru a reglementa folosina bunurilor conform interesului general sau pentru a asigura plata impozitelor ori a altor contribuii, sau a amenzilor.G Auvernul contest& aceast& afirmaie# A. Asu&ra ad%isi.ilit1,ii @n ceea ce privete refuzul autorit&ilor de a:l pune 8n posesia terenurilor atribuite de instanele interne pe vec-ile amplasamente deinute de p&rinii s&i 8n anii 4/;, Curtea constat& c& nici sentina din data de ! martie !;;( nici cea din data de , iulie !;;9, ambele pronunate de Hudec&toria Craiova, nu au recunoscut reclamantului dreptul de a fi pus 8n posesia terenurilor pe aceste amplasamente# 5entina din data de , iulie !;;9, completat& de -ot&r<rea %udec&toreasc& din data de !4 octombrie !;;9 a Tribunalului 'ol% a concluzionat asupra imposibilit&ii unei asemenea puneri 8n posesie cu e.cepia cazului 8n care reclamantul ar obine anularea titlurilor de proprietate al terilor 104

asupra parcelelor respective# )eiese c& p<n& 8n acest moment reclamantul nu poate pretinde s& beneficieze de un W bun X sau de o W speran& le$itim& X 8n sensul art# din Protocolul nr# , s& fie pus 8n posesia terenurilor pe vec-ile amplasamente care fuseser& deinute de p&rinii s&i# Prin urmare acest cap&t de cerere trebuie respins ca fiind incompatibil ratione materiae cu prevederile Conveniei, 8n temeiul art# (/ alin# ( i ,# @n ceea ce privete pl<n$erea reclamantului potrivit c&reia terenul forestier de , -a ce fi$ureaz& 8n procesul:verbal datat !, noiembrie !;;, nu ar fi trebuit s& fie calculat printre terenurile totaliz<nd ( ,!/ -a indicate 8n sentina definitiv& din data de ! martie !;;(, ci s& fie considerat drept teren ce ar trebui s&:i fie retrocedat 8ntr:un alt fel, Curtea constat& c& e.pertiza te-nic& pe care s:a bazat Hudec&toria Craiova pentru a pronuna sentina definitiv& din data de , iulie !;;9 a luat 8n calcul aceast& parcel& ca f&c<nd parte din terenurile totaliz<nd ( ,!/ -a atribuite reclamantului 8n baza sentinei din data de ! martie !;;( Bpara$raful / de mai susC# Prin urmare, pe baza probelor aflate la dosar i f&r& a prevedea cererea reclamantului de a i se restitui alte terenuri Bpara$raful 4 de mai susC, trebuie conclusionat c& parcela de , -a 8n c-estiune trebuie calculat& printre terenurile totaliz<nd ( ,!/ -a i nu drept teren la care reclamantul ar fi avut dreptul separat# Aadar i acest cap&t de cerere trebuie respins drept incompatibil ratione materiae cu dispoziiile Conveniei, 8n temeiul art# (/ alin# ( i ,# @n ceea ce privete nerespectarea inte$ral& i efectiv& a sentinei din data de ! martie !;;(, Curtea constat& c& aceast& pl<n$ere nu este 8n mod manifest ne8ntemeiat& 8n sensul art# (/ alin# ( din Convenie# 0a subliniaz& de altfel c& nu prezint& niciun alt motiv de inadmisibilitate# O declar& deci admisibil&# 5. Asu&ra /ondului Auvernul susine c& prin emiterea, la data de 4 decembrie !;;;, la data de ! noiembrie !;;, i la data de !/ martie !;;/, a titlurilor de proprietate asupra terenurilor de 2,(/ -a i 9,4; -a, precum i prin eliberarea, la data de !, noiembrie !;;,, a unui proces:verbal referitor la un teren forestier de , -a, autorit&ile au respectat 8n 8ntre$ime sentina definitiv& din data de ! martie !;;( privind reconstituirea dreptului de proprietate al reclamantului asupra terenurilor totaliz<nd ( ,!/ -a# Acesta consider& c& eliberarea reclamantului unui sin$ur titlu de proprietate referitor la terenurile citate anterior nu era posibil&, deoarece reconstituirea dreptului de proprietate s:a f&cut 8n temeiul le$ilor ulterioare Bnr# 23 44 i 3!;;;C i c& surorile reclamantuluiau cerut de asemenea, 8n calitate de motenitoare ale p&rinilor lor, reconstituirea terenurilor 8n cauz&# )eclamantul consider& c& 8n baza sentinei definitive din data de ! martie !;;( Hudec&toria Crai ova, autorit&ile trebuia s&:i restituie ( ,!/ -a de teren# Acesta se refer& de asemenea la un parta% anterior al bunurilor cu surorile sale, invoc<nd c& instana nu l:a luat 8n considerare# 0l susine c& c-iar dac& a fost pus 8n posesia efectiv& a terenului de 2,(/ -a, 8n sc-imb nu i:au fost retrocedate, prin punerea efectiv& 8n posesie, celelalte terenuri# @n aceast& privin&, el consider& c& nu poate folosi terenurile 8n discuie i nici nu poate beneficia de ele f&r& s& fi fost pus 8n posesie 8n mod concret# @n timp ce 105

recunoate 8ntr:o scrisoare din data de 2 iunie !;;1 c& a semnat procesul:verbal referitor la punerea 8n posesia terenului forestier de , -a, el menioneaz& c& nu a semnat alte procese:verbale, c& autorit&ile au emis toate aceste documente 8n mod formal i c& comisia local& nu a oferit dovada c& acesta a fost convocat pentru punerea 8n posesia efectiv& a terenurilor, pentru identificarea, m&surarea i delimitarea acestora, cu e.cepia celui de 2,(/ -a# Curtea reamintete mai 8nt<i c& noiunea de W bunuri X poate acoperi at<t W bunurile actuale X c<t i valorile patrimoniale, inclusiv creanele, 8n baza c&rora un reclamant poate pretinde s& aib& cel puin o W speran& le$itim& X de a obine folosina efectiv& a unui drept de proprietate (=opec;> mpotri a 6lo aciei SACT, nr# ,,4 !342, para$raful (/, !2 septembrie !;;,C# @n cazul 8n spe& aceasta constat& c& 8n baza sentinei definitive din data de ! martie !;;( reclamantul era titularul unei creane privind obli$aia autorit&ilor de a:i reconstitui dreptul de proprietate asupra terenurilor totaliz<nd ( ,!/ -a situate 8n perimetrul satului Aoieti# 'e altfel, reamintind c& Convenia are drept scop prote%area drepturilor neteoretice sau iluzorii ci concrete i efective (*rtico mpotri a Italiei, Iot&r<rea din ( mai 42;, seria A nr# (9, pa$# 1, para$raful ((C, Curtea reine c& din prevederile Le$ii nr# 23 44 precum i din re$ulamentul s&u de aplicare reiese c& punerea efectiv& a celui 8ndrept&it 8n posesia terenurilor 8n cauz& reprezint& o etap& prealabil& necesar& emiterii i eliber&rii titlului de proprietate asupra terenurilor respective Ba se vedea para$rafele !;:!! de mai sus i #orabian mpotri a 3om$niei, nr# ,(;/3;(, para$raful (;, !9 septembrie !;;9C# @n aceste condiii, Curtea consider& c& reclamantul beneficia de o W speran& le$itim& X de punere 8n posesie efectiv& i de reconstituire a dreptului s&u de proprietate asupra terenurilor totaliz<nd ( ,!/ -a, astfel 8nc<t $araniile art# din Protocolul nr# se aplic& 8n spe&# Curtea constat& apoi c& Auvernul contest& afirmaia reclamantului, care susine c& nerespectarea inte$ral& i efectiv& a sentinei din data de ! martie !;;( reprezint& o in$erin& ne%ustificat& 8n e.ercitarea dreptului la respectarea bunurilor sale# @n ciuda nepreciz&rii dispozitivului acestei sentine, Curtea consider& c& 8n lumina considerentelor sale, care iau 8n calcul eliberarea anterioar& de c&tre autorit&i reclamantului i surorilor sale unui titlu de proprietate asupra unui teren 8n suprafa& de 2,(/ -a, trebuie calculat acest ultim teren printre terenurile 8nsum<nd ( ,!/ -a pe care autorit&ile trebuia s& le atribuie reclamantului# 'e altfel, reclamantul 8nsui nu susine contrariul# 7ai mult, dei reclamantul susine c& 8n baza sentinei citat& anterior comisia %udeean& ar fi trebuit s&:i elibereze, numai lui, separat de surorile lui, un titlu de proprietate, Curtea reine c& din dosar nu reiese c& problema unui eventual parta% 8ntre reclamant i restul motenitorilor ar fi f&cut obiectul dezbaterii 8n procedura 8n cauz&# Aceasta consider& c& trebuie s& in& cont de prevederile de aplicare a Le$ii nr# 23 44 referitoare la eliberarea unui titlu de proprietate asupra unui teren pe numele tuturor motenitorilor care, 8n temeiul acestei le$i, au solicitat reconstituirea dreptului de proprietate de care beneficiaser& p&rinii lor, cei 8ndrept&ii put<nd soluiona eventualele diferende prin intermediul unei proceduri potrivit dreptului comun Bpara$raful !( de mai susC#

106

@n ceea ce privete punerea 8n posesie a reclamantului i reconstituirea dreptului s&u de proprietate asupra restului din suprafaa de ( ,!/ -a, Curtea constat& c& reclamantul nu a fost pus 8n posesia efectiv& a parcelelor totaliz<nd 9,4; -a 8nainte de emiterea titlului de proprietate 8n cauz&, 8n ciuda redact&rii formale a unui proces:verbal 8n acest sens din partea autorit&ilor, aa cum reiese din sentina definitiv& din data de , iulie !;;9 a Hudec&toriei Craiova i din scrisoarea din data de 9 iunie !;;2 a Prim&riei Aoieti Bpara$rafele 1 in fine i 2 de mai susC# Curtea constat& de asemenea c& autorit&ile locale nu au dovedit c& au e.ecutat inte$ral i efectiv sentina definitiv& din data de ! martie !;;( 8n ceea ce privete terenurile forestiere de i , -a# @n aceast& privin&, ea subliniaz& c& pentru a asi$ura caracterul efectiv i transparent al procesului de punere 8n posesie a proprietarilor i de eliberare a titlurilor de proprietate, re$ulamentul de aplicare a Le$ii nr# 23 44 prevede din partea autorit&ilor locale 8n special o procedur& de convocare prin scrisoare recomandat& cu confirmare de primire pentru punerea 8n posesie a celor 8ndrept&ii Bpara$raful ! de mai susC# )ein<nd c& reclamantul nu locuia 8n satul Aoieti, c& nea$& c& ar fi fost informat s& se prezinte pentru punerea 8n posesie i c& a susinut permanent c& nu a fost pus 8n posesia efectiv& a acestor terenuri, Curtea constat& c& Auvernul nu a prezentat documente care s& ateste c& reclamantul a fost 8ntr:adev&r convocat pentru a identifica terenurile 8n cauz& i a intra 8n posesia lor# Or Curtea a statuat de%a c&, 8n ciuda e.istenei formale a unui proces:verbal de punere 8n posesie i eliber&rii unui titlu de proprietate, e.ecutarea unei -ot&r<ri definitive care acord& terenuri unui reclamant nu poate fi considerat& drept efectiv& c<t& vreme reclamantul nu a fost convocat 8n condiiile cerute de le$e i nu a putut identifica terenurile atribuite pentru a intra 8n posesia lor Ba se vedea, mutatis mutandis, #orabian, citat& anterior, para$raful ,; in fine). Pe de alt& parte, 8n privina celor dou& terenuri forestiere 8n discuie, Curtea reine poziia autorit&ilor competente, care pe 4 i / iunie !;;1 au precizat c& trebuia s& emit& i s& elibereze reclamantului W documentele X referitoare la cele / -a de teren, 8ndeosebi titlul de proprietate privind terenul forestier de , -a, ceea ce demonstreaz& nerespectarea inte$ral& i efectiv& a sentinei din data de ! martie !;;(# @n fine, 8n ceea ce privete 8n special terenul de , -a, Curtea nu poate dec<t s& fie uimit& de practica potrivit c&reia, 8n ciuda prevederilor le$ale 8n materie, autorit&ile locale, care au 8ntocmit un proces:verbal de punere 8n posesie a reclamantului la data de !, noiembrie !;;,, au indicat 8n scrisoarea lor din data de 9 iunie !;;2 c& nu au realizat asupra terenului operaiunile de identificare i de delimitare a parcelei respective, operaiuni la care reclamantul ar fi trebuit s& fie invitat s& participe Bpara$rafele ! i ( in fine). Pe baza celor de mai sus i a sentinei definitive din data de ! martie !;;(, Curtea consider& c&, 8n m&sura 8n care reclamantului nu i s:a eliberat un titlu de proprietate asupra terenului forestier de , -a i nu a fost pus efectiv 8n posesia terenului respectiv precum i a terenurilor de -a i de 9,4; -a, reclamantul a suferit o in$erin& 8n e.ercitarea dreptului s&u la respectarea 107

bunurilor sale# Or, Auvernul nu a prezentat nicio %ustificare 8ntemeiat& pentru aceast& in$erin& ? aceasta era deci arbitrar& i implica 8nc&lcarea principiului le$alit&ii# O asemenea concluzie scutete Curtea s& descopere dac& a fost p&strat un ec-ilibru %ust 8ntre cerinele interesului $eneral i imperativele ap&r&rii drepturilor individuale ale reclamanilor (5etaxas mpotri a 4reciei, nr# 2, /3;!, para$raful ( , !9 mai !;;, i #orabian, citat& anterior, para$raful /;C# Prin urmare, Curtea consider& c& a avut loc 8nc&lcarea art# din Protocolul nr# # II. Asu&ra &retinsei @nc1lc1ri a art. 6 alin. 1 din Con'en,ie )ecur$<nd la aceleai motive ca cele prezentate cu titlu de pl<n$ere 8ntemeiat& pe art# din Protocolul nr# , reclamantul se pl<n$e de o 8nc&lcare a dreptului s&u de acces la instan&# 0l invoc& art# 1 alin# din Convenie, care predeve urm&toarele 8n partea sa pertinent& 8n spe& = G8rice persoan are dreptul la judecarea ec)itabil a cauzei sale (...) de ctre o instan independent i imparial (...) care a )otr (...) asupra nclcrii drepturilor i obligaiilor sale cu caracter ci il (...)G At<t Auvernul c<t i reclamantul prezint& 8n linii mari aceleai ar$umente ca cele prezentate 8n privina pl<n$erii 8ntemeiate pe art# din Protocolul nr# # Curtea consider& c& aceast& pl<n$ere este le$at& de cea e.aminat& mai sus i c& trebuie declarat& admisibil&# 5ubliniind c& p&rile reiau ar$umentele e.puse anterior din punctul de vedere al art# din Protocolul nr# i av<nd 8n vedere e.aminarea pl<n$erii 8ntemeiate pe acest articol Bpara$rafele ( :(9 de mai susC, Curtea consider& c& nu trebuie e.aminat separat fondul pl<n$erii 8ntemeiate pe art# 1 alin# din Convenie Ba se vedea, mutatis mutandis, 4lod mpotri a 3om$niei, nr# , (,342, para$raful ,1, 1 septembrie !;;(, Bauler mpotri a 3om$niei, nr# 199;(3; , para$raful , , ! iulie !;;9 i #risan mpotri a 3om$niei, nr# ,!4(;342, para$raful (!, !9 mai !;;(C# III. Asu&ra a&lic1rii art# , din Con'en,ie @n conformitate cu art# , din Convenie, GIn cazul n care #urtea declar c a a ut loc o nclcare a #on eniei sau a protocoalelor sale i dac dreptul intern al naltei pri contractante nu permite dec$t o nlturare incomplet a consecinelor acestei nclcri, #urtea acord prii lezate, dac este cazul, o satisfacie ec)itabil.G A. Pre2udiciu Cu titlu de pre%udiciu material pe care consider& c& l:a suferit, reclamantul cere 8n principal retrocedarea efectiv& a terenurilor pentru care autorit&ile nu au emis dec<t formal titluri de proprietate sau procese:verbale de punere 8n posesie# 0l solicit& de asemenea /#;;; euro reprezent<nd contravaloarea produciei de cereale de care consider& c& a fost privat din martie !;;( de pe terenurile totaliz<nd ( ,!/ -a# 0l solicit& 8n final /#;;; euro pentru pre%udiciul moral, drept compensaie pentru frustrarea i umilirea la care pretinde c& a fost supus de autorit&ile care nu au respectat dec<t formal sentina definitiv& din data de ! martie !;;(#

108

Invoc<nd %urisprudena Curii, Auvernul consider& c& cererea reclamantului privind producia de cereale de care susine c& a fost privat nu este susinut& prin acte doveditoare i c& are un caracter speculativ# @n subsidiar, Auvernul consider& c&, 8n m&sura 8n care reclamantul ar fi putut avea dreptul la contravaloarea terenurilor 8n posesia c&rora nu a fost pus efectiv, trebuie s& se in& cont de scrisoarea din data de 9 iunie !;;2 a Prim&riei Aoieti care menioneaz& un pre estimativ cuprins 8ntre ;, / i ;,!; lei noi rom<neti B)ONC3m! pentru terenul a$ricol situat 8n afara zonei construibile din Aoieti (extra ilan). @n ceea ce privete cererea pentru pre%udiciul moral, Auvernul consider& c& suma solicitat& este e.cesiv& i c& o eventual& constatare a 8nc&lc&rii ar putea constitui 8n sine o reparaie suficient&# Curtea evideniaz& c& sin$ura baz& de reinut pentru acordarea unei satisfacii ec-itabile const& 8n spe& 8n constatarea 8nc&lc&rii art# din Protocolul nr# pe motiv c& autorit&ile nu au e.ecutat 8n mod inte$ral i efectiv sentina definitiv& din data de 12 martie !;;(# @n ceea ce privete cererea referitoare la beneficiul nerealizat datorat imposibilit&ii reclamantului de a beneficia de terenurile restituite prin sentina citat& anterior, 8n lipsa oric&rui act doveditor relevant cum ar fi o e.pertiz& sau o -ot&r<re %udec&toreasc& care s& ateste suma pre%udiciului invocat, Curtea nu poate face speculaii cu acest titlu i consider& c& aceast& cerere trebuie respins& Ba se vedea, mutatis mutandis, Dragne mpotri a 3om$niei Bsatisfacie ec-itabil&C, nr# 92;,93; , para$raful 2, 1 noiembrie !;;1 i #orabian, citat& anterior, para$raful /4C# @n sc-imb, dat& fiind constatarea sa privind neeliberarea din partea autorit&ilor a titlului de proprietate reclamantuuli asupra terenului forestier de , -a i nepunerea efectiv& 8n posesia terenurilor forestiere de -a i , -a precum i a terenului de 9,4; -a Bpara$raful (1 de mai susC, Curtea consider& c& eliberarea titlului de proprietate citat anterior i punerea efectiv& 8n posesia terenurilor susmenionate l:ar situa pe reclamant, pe c<t posibil, 8ntr:o situaie ec-ivalent& cu cea 8n care s:ar fi aflat dac& cerinele art# din Protocolul nr# nu ar fi fost 8nc&lcate# Curtea decide c&, 8n termen de trei luni de la data r&m<nerii definitive a acestei -ot&r<ri, 8n cazul 8n care statul p<r<t nu va proceda la operaiunile citate anterior, Auvernul va trebui s& pl&teasc& reclamantului, pentru pre%udiciul material, o sum& corespunz&toare valorii actuale a terenurilor respective# Vin<nd cont de elementele prezentate de Auvern i de informaiile de care dispune asupra preurilor pieii imobiliare locale, Curtea consider& c& va trebui s& aloce reclamantului !!#/;; euro pentru pre%udiciul material# Curtea consider& de asemenea c& reclamantul a suferit un pre%udiciu moral 8n special datorit& frustr&rii provocate de imposibilitatea respect&rii inte$rale i efective a sentinei din data de ! martie !;;( pronunate 8n favoarea sa i c& acest pre%udiciu nu este suficient compensat de o constatare a 8nc&lc&rii# @n aceste 8mpre%ur&ri, in<nd cont de toate elementele pe care le deine i statu<nd 8n ec-itate, aa cum prevede art# , din Convenie, Curtea aloc& reclamantului !#;;; euro cu titlu de pre%udiciu moral#

109

Costuri 0i c3eltuieli )eclamantul solicit& de asemenea rambursarea costurilor i c-eltuielilor pe care autorit&ile nu i le:au pl&tit 8n ciuda prevederilor sentinei definitive din data de ! martie !;;(, precum i suma de /#;;; )ON pl&tit& pentru c-eltuielile de transport i cazare cu ocazia deplas&rilor sale de la Oradea la Craiova pentru a obine e.ecutarea sentinei citate anterior i suma de !#;;; )ON pentru onorariile avocailor# Nu prezint& acte doveditoare 8n acest sens# Auvernul reine c& suma acordat& cu titlu de costuri i c-eltuieli prin sentina din data de ! martie !;;( este de /; )ON i c& reclamantul nu a prezentat niciun act doveditor pentru restul sumelor cerute# @n conformitate cu %urisprudena Curii, un reclamant nu poate obine rambursarea c-eltuielilor dec<t 8n m&sura 8n care se stabilete realitatea, necesitatea i caracterul rezonabil al cuantumului lor# @n cauz&, in<nd cont de elementele aflate 8n posesia sa i de criteriile susmenionate, Curtea consider& rezonabil& suma de ;; euro pentru c-eltuielile le$ate de procedura intern& i o acord& reclamantului# $a2or1ri de @ntBr#iere Curtea -ot&r&te s& aplice ma%or&rile de 8nt<rziere ec-ivalente cu rata dob<nzii pentru facilitatea de credit mar$inal practicat& de *anca Central& 0uropean&, la care se vor ad&u$a trei puncte mar$inale# !E&'() A E*'E +,'-.E/ )('EA/ :& )&A&-+-'A'E0 1. declar cererea admisibil 2n privina pl$ngerilor 2ntemeiate pe art. > alin. 1 i 1 din !rotocolul nr. 1 2n ceea ce privete nerespectarea integral i efectiv a sentinei definitive din data de 12 martie 2773 i inadmisibil pentru rest1 #otrte c a avut loc 2nclcarea art. 1 din !rotocolul nr. 11 #otrte c nu trebuie examinat fondul pl$ngerii 2ntemeiat pe art. > alin. 1 din onvenie 1 #otrte0 c statul p$r$t trebuie s elibere%e reclamantului un titlu de proprietate asupra terenului forestier de 4 #a i s@l pun 2n posesia efectiv a terenurilor forestiere de 1 #a i 4 #a precum i a terenului de 1=/; #a/ 2n termen de trei luni de la data rm$nerii definitive a #otr$rii/ 2n conformitate cu art. 44 alin. 2 din onvenie 1 c dac nu va 2ndeplini aceste operaiuni/ statul p$r$t va trebui s plteasc reclamantului/ 2n acelai termen de trei luni/ 22.677 euro 8dou%eci i dou mii cinci sute euro9/ la care se va aduga orice sum put$nd fi datorat cu titlu de impo%it/ pentru pre"udiciul material 1 c statul p$r$t va trebui s plteasc de asemenea reclamantului/ 2n termenul susmenionat/ 2.777 euro 8dou mii euro9 pentru pre"udiciul moral i 177 euro 8una sut euro9 pentru costuri i c#eltuieli/ la care se va aduga orice sum put$nd fi datorat cu titlu de impo%it 1 c sumele respective vor fi convertite 2n moneda statului p$r$t la cursul de sc#imb valabil la data plii 1

110

c/ 2ncep$nd de la data expirrii termenului amintit i p$n la momentul efecturii plii/ suma va fi ma"orat cu o dob$nd simpl/ a crei rat este egal cu rata dob$n%ii pentru facilitatea de credit marginal practicat de Banca entral European/ la care se vor aduga trei puncte procentuale. (espinge cererea de acordare a unei satisfacii ec#itabile pentru rest. 2ntocmit 2n limba france%/ apoi comunicat 2n scris/ la data de 37 septembrie 277</ 2n temeiul art# 99 alin. 2 i 3 din (egulament. Dose& Casade'all1. respinge excepiile preliminare formulate de Auvern1 (# -ot&r&te, 8n unanimitate, c& art. > alin. 1 din onvenie a fost 2nclcat1 ,# -ot&r&te, 8n unanimitate, c& art. 1 din !rimul !rotocol adiional la onvenie a fost 2nclcat1 /# -ot&r&te, cu 1 voturi la , c& statul p<r<t trebuie s& acorde reclamantului, 8n termen de ( luni de la r&m<nerea definitiv& a -ot&r<rii conform art. 44 alin. 2 din onvenie/ suma de 1.677 E)( 8o mie cinci sute euro9 cu titlu de pre"udiciu material/ convertibil 2n lei la rata de sc#imb aplicabil la data efecturii plii1 1# -ot&r&te, 8n unanimitate, c& statul p<r<t trebuie s& acorde reclamantului, 8n termen de ( luni de la r&m<nerea definitiv& a -ot&r<rii conform art# ,, alin# ! din Convenie, suma de !9 0U) Bdou&zeci i apte euroC cu titlu de c-eltuieli de %udecat&, convertibil& 8n lei la rata de sc-imb aplicabil& la data efectu&rii pl&ii?

6.

)otararea din 1 octo%.rie !1! in Cau#a $aria Atanasiu si altii i%&otri'a Ro%aniei ( )otararea Pilot Curtea 0uropeana a 'repturilor Omului SECTIA A TREIA Iotararea din ! octombrie !; ; in Cauza 7aria Atanasiu si altii impotriva )omanieiCererile nr. 3!.969/!" si 33.7!!/!6 Aceasta -otarare va ramane definitiva in conditiile prevazute de art# ,, P ! din Conventie# 0a poate fi supusa unor modificari de forma# In Cauza 7aria Atanasiu si altii impotriva )omaniei, Curtea 0uropeana a 'repturilor Omului B5ectia a treiaC, dupa ce a deliberat in camera de consiliu la datele de 2 iunie si ! septembrie !; ;, pronunta urmatoarea -otarare, adoptata la aceasta din urma data= PR*CEDURA

111

# La ori$inea cauzei se afla doua cereri Bnr# (;#9193;/ si ((#2;;3;1C indreptate impotriva )omaniei, prin care ( cetateni ai acestui stat BreclamanteleC, doamnele 7aria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru BCererea nr# (;#9193;/C si doamna Ileana +lorica 5olon BCererea nr# ((#2;;3;1C, au sesizat Curtea la data de au$ust !;;/ BCererea nr# (;#9193;/C si, respectiv, , au$ust !;;1 BCererea nr# ((#2;;3;1C in temeiul art# (, din Conventia pentru apararea drepturilor omului si a libertatilor fundamentale BConventiaC# !# 'oamnele Atanasiu si Poenaru sunt reprezentate de catre C#:L# Popescu si C#:)# Popescu, avocati in *ucuresti# 'oamna 5olon este reprezentata de catre )#:A# Niculescu:Aorpin si 7# Niculescu:Aorpin, avocate in *ucuresti# Auvernul roman BAuvernulC este reprezentat de a$entul sau, domnul )azvan:Ioratiu )adu, de la 7inisterul Afacerilor 0.terne# (# Cererile au fost comunicate Auvernului la data de !1 mai !;;1 BCererea nr# (;#9193;/C si la data de !9 noiembrie !;;2 BCererea nr# ((#2;;3;1C# Atat reclamantele, cat si Auvernul au depus observatii scrise Bart# /4 P din )e$ulamentC# +iecare parte a trimis comentarii scrise cu privire la observatiile celeilalte# 'e asemenea, s:au primit observatii si din partea Asociatiei pentru Proprietatea Privata si din partea asociatiei )es)o Interessenvertretun$ )estitution in )um^nien, carora presedintele le:a permis sa intervina in procedura scrisa Bart# (1 P ! din Conventie si art# ,, P ( din )e$ulamentC# ,# La data de 2 iunie !; ; a avut loc o audiere publica la Palatul 'repturilor Omului, la 5trasbour$ Bart# /4 P ( din )e$ulamentC# Au participat= pentru Auvern= domnul )#:I# )adu, a$ent? doamnele= I# Cambrea? A#:7# 6alica? domnul '# 'umitrac-e, consilieri? pentru reclamante= avocatii= C#:L# Popescu? C#:)# Popescu? ):A# Niculescu: Aorpin? 7# Niculescu:Aorpin# /# Curtea a ascultat declaratiile domnului C#:L# Popescu si ale doamnelor )#:A# Niculescu:Aorpin si 7# Niculescu:Aorpin, pentru reclamante, si ale domnului )#: I# )adu, pentru Auvern# )eclamanta Ileana Iuliana Poenaru a fost, de asemenea, prezenta la audiere# IN FAPT I. Circu%stantele cau#ei 1# Primele doua reclamante, doamnele 7aria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru, s:au nascut in anul 4 ! si, respectiv, 4(9 si locuiesc in *ucuresti# A treia 112

reclamanta, doamna Ileana +lorica 5olon, s:a nascut in anul 4(/ si locuieste in *ucuresti# A. Conte4tul general 9# 'upa instaurarea re$imului comunist in )omania in anul 4,9, statul a procedat la nationalizarea pe scara lar$a a imobilelor si a terenurilor a$ricole# 2# Unul dintre decretele de nationalizare aplicate in materie de imobile a fost 'ecretul nr# 4!3 4/; pentru nationalizarea unor imobile, in baza caruia au fost nationalizate imobilele care apartineau unor fosti industriasi, mari proprietari de terenuri, banc-eri si mari comercianti# 'esi acest decret nu se referea la imobilele muncitorilor, functionarilor, intelectualilor si pensionarilor, numeroase imobile ce apartineau acestor cate$orii sociale au fost, de asemenea, nationalizate# In perioada 4,4_ 41!, aproape toate terenurile a$ricole au fost transferate in patrimoniul cooperativelor a$ricole# 4# 'upa caderea re$imului comunist, statul a adoptat o serie de le$i in scopul repararii atin$erilor aduse drepturilor de proprietate de catre acest re$im# ;# Le$ea nr# !3 44/ pentru re$lementarea situatiei %uridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului si Le$ea nr# ;3!;; privind re$imul %uridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 1 martie 4,/ _!! decembrie 424 au consacrat principiul restituirii imobilelor nationalizate si al despa$ubirii in cazurile in care restituirea nu mai era posibila# Le$ea nr# !3 44/ a instaurat plafonarea despa$ubirii, insa Le$ea nr# ;3!;; a eliminat: o# # In ceea ce priveste terenurile a$ricole, Le$ea fondului funciar nr# 23 44 , Le$ea nr# 143 449 pentru modificarea si completarea Le$ii fondului funciar nr# 23 44 si Le$ea nr# 3!;;; pentru reconstituirea dreptului de proprietate asupra terenurilor a$ricole si celor forestiere, solicitate potrivit prevederilor Le$ii fondului funciar nr# 23 44 si ale Le$ii nr# 143 449 au ma%orat succesiv suprafata terenurilor susceptibile de a fi restituite# Ultima le$e enumerata a dat dreptul la despa$ubire pentru terenurile a caror restituire nu mai era posibila# !# Le$ea nr# !,93!;;/ privind reforma in domeniile proprietatii si %ustitiei, precum si unele masuri adiacente a unificat procedurile administrative pentru restituirea bunurilor vizate de le$ile mentionate mai sus# (# Conform unei estimari partiale intocmite de Auvern, au fost inre$istrate mai mult de doua milioane de cereri formulate in temeiul le$ilor de reparatie, valoarea estimata pentru finantarea despa$ubirilor prevazute de aceste le$i ridicandu:se la ! miliarde euro# 5. Circu%stantele &articulare ale cererilor de /ata

113

# +aptele referitoare la Cererea nr# (;#9193;/ introdusa de doamnele 7aria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru ,# In anul 4/;, in baza 'ecretului nr# 4!3 4/;, statul a nationalizat mai multe imobile ce ii apartineau domnului Atanasiu, sotul primei reclamante si tatal celei de:a doua reclamante# Printre aceste imobile fi$ura unul situat la nr# 24 din Calea 'orobantilor din *ucuresti# aJ De%ersurile in 'ederea o.tinerii restituirii i%o.ilului situat in Calea Doro.antilor /# La data de / mai 441, invocand prevederile Le$ii nr# !3 44/, domnul Atanasiu a solicitat comisiei locale insarcinate cu aplicarea acestei le$i sa ii restituie imobilul# 5olicitarea sa a ramas fara raspuns# La data de !/ octombrie 441, domnul Atanasiu a decedat, iar reclamantele au fost recunoscute ca sin$urele sale mostenitoare# 1# Prin contracte inc-eiate in temeiul Le$ii nr# !3 44/, societatea care administra imobilul le:a vandut c-iriasilor cele noua apartamente situate in imobil# 9# Printr:o actiune introdusa la data de / noiembrie 444, reclamantele au cerut in fata instantelor interne restituirea imobilului# 0le invocau prevederile de drept comun privitoare la respectarea dreptului de proprietate si sustineau ca nationalizarea fusese ile$ala in ceea ce il priveste pe domnul Atanasiu# Ulterior, bazandu:se pe o adresa a Primariei *ucuresti, prin care se sustinea ca ( dintre apartamente nu fusesera vandute, reclamantele si:au limitat cererea la aceasta parte a imobilului# 2# Printr:o sentinta din data de !, martie !;;;, Hudecatoria 5ectorului *ucuresti a admis actiunea si a dispus restituirea partii mentionate mai sus a imobilului# Instanta a apreciat ca imobilul fusese nationalizat ile$al din moment ce domnul Atanasiu nu facea parte din cate$oriile sociale vizate de decretul de nationalizare si ca, prin urmare, statul nu se putea prevala de un titlu de proprietate valabil# In urma apelului si apoi a recursului primariei, aceasta sentinta a fost confirmata si a ramas definitiva# 4# Prin actiuni in %ustitie separate, reclamantele au solicitat restituirea celorlalte apartamente# In total, ele au obtinut / -otarari definitive, si anume deciziile Curtii de Apel *ucuresti din data de iunie !;; , 4 mai !;;,, mai !;;/, / mai !;;/ si (; octombrie !;;9, care obli$au cumparatorii si autoritatile locale sa le restituie 9 apartamente# Pentru un alt apartament, ele beneficiaza de o -otarare, inca susceptibila de apel, pronuntata la data de (; noiembrie !;;4 de catre Tribunalul *ucuresti, prin care autoritatile locale au fost obli$ate sa le plateasca o despa$ubire# Ultimul apartament din imobil face obiectul prezentei cereri# +iecare dintre -otararile mentionate mai sus era intemeiata pe constatarea ile$alitatii

114

nationalizarii imobilului# .J De%ersurile e/ectuate in te%eiul dre&tului co%un in 'ederea restituirii a&arta%entului nr. 1 !;# La data de 1 aprilie !;; , reclamantele au sesizat Tribunalul *ucuresti cu o actiune in revendicare a apartamentului nr# indreptata impotriva municipiului *ucuresti, a societatii care administra imobilul si a sotilor A#, care cumparasera apartamentul# 0le au cerut si anularea contractului de vanzare:cumparare inc-eiat la data de 4 decembrie 441# ! # Printr:o sentinta din data de , iunie !;;!, instanta a admis actiunea, a constatat nulitatea vanzarii si a obli$at paratii sa le restituie reclamantelor apartamentul# Instanta a constatat ca nationalizarea imobilului fusese ile$ala si ca contractul de vanzare:cumparare nu era valabil# !!# Printr:o decizie din data de , noiembrie !;;!, Curtea de Apel *ucuresti a admis apelurile introduse de municipalitate si de sotii A# Astfel, aceasta a respins actiunea reclamantelor, apreciind ca nationalizarea fusese le$ala si ca contractul de vanzare:cumparare era valabil in masura in care respectase conditiile impuse de Le$ea nr# !3 44/# )eclamantele au formulat recurs# !(# Printr:o decizie irevocabila din data de martie !;;/, Inalta Curte de Casatie si Hustitie a retinut recursul pentru analiza, insa a respins ar$umentele reclamantelor si a declarat actiunea lor inadmisibila# Aceasta a considerat ca reclamantele introdusesera actiunea dupa data intrarii in vi$oare a Le$ii nr# ;3!;; Bpara$rafele !/_!9 de mai %osC si ca, incepand cu aceasta data, ele nu mai puteau solicita restituirea apartamentului in liti$iu decat in conditiile si conform procedurii stabilite prin Le$ea nr# ;3!;; # !,# In ceea ce priveste cererea de anulare a contractului de vanzare:cumparare, Inalta Curte a confirmat motivarea curtii de apel, insa a statuat ca, din cauza respin$erii capatului de cerere principal referitor la restituirea apartamentului, acest capat de cerere era si el inadmisibil# cJ De%ersurile e/ectuate in te%eiul +egii nr. 1!/ !!1 in 'ederea restituirii a&arta%entului nr. 1 !/# La data de 4 au$ust !;; , invocand prevederile Le$ii nr# ;3!;; , reclamantele au solicitat Primariei *ucuresti restituirea intre$ului imobil situat in Calea 'orobantilor# !1# In lipsa unui raspuns in termenul le$al de 1; de zile, ele au introdus, la data de !1 iulie !;;!, o actiune impotriva primariei# Printr:o decizie din data de ; noiembrie !;;(, Curtea de Apel *ucuresti a admis actiunea si a obli$at primaria sa emita o decizie privind cererea reclamantelor# In urma recursului introdus de

115

primarie, Inalta Curte de Casatie si Hustitie a inlaturat ar$umentul acesteia conform caruia intarzierea se datora atitudinii reclamantelor, care omisesera sa isi completeze dosarul# Prin 'ecizia definitiva din data de 2 aprilie !;;/, aceasta a confirmat obli$area primariei si a statuat ca impotriva reclamantelor nu putea fi retinuta nicio culpa de natura sa %ustifice aceasta intarziere# !9# Intr:o adresa din data de !( martie !; ; trimisa a$entului $uvernamental, primaria a mentionat ca analiza cererii era suspendata in asteptarea probelor lipsa# . Fa&te re/eritoare la Cererea nr. 33.7!!/!6 introdusa de doa%na Ileana Florica Solon !2# In anul 4/;, a fost nationalizat un teren ce le apartinea parintilor reclamantei, situat in Craiova# Ulterior, o parte a terenului a fost amena%ata ca $radina botanica si alocata Universitatii din Craiova, institutie publica de invatamant superior# !4# La data de !2 iunie !;; , intemeindu:se pe Le$ea nr# ;3!;; , reclamanta a solicitat Universitatii din Craiova sa fie despa$ubita pentru terenul nationalizat# 0a a aratat ca $radina botanica a Universitatii din Craiova acoperea o suprafata de #4/; mQ! din suprafata totala de !# ,; mQ! din terenul in discutie# (;# Prin 'ecizia nr# 1;;3A3!;; din ; iulie !;; , Universitatea din Craiova a respins cererea reclamantei pe motivul ca bu$etul sau nu dispunea de fonduri care sa poata fi alocate acestui tip de despa$ubiri# Aceasta a trimis cererea reclamantei catre Prefectura Hudetului 'ol%# aJ Actiunea in 2ustitie introdusa de recla%anta ( # La data de 2 iulie !;; , reclamanta a c-emat in %udecata Universitatea din Craiova si a cerut sa fie despa$ubita pentru terenul in suprafata de !# ,; mQ!, pe care il evalua la 9; dolari americani BU5'C pe metru patrat# (!# La cererea Universitatii din Craiova, Tribunalul 'ol% a dispus, prin Inc-eierea de sedinta din data de / decembrie !;;!, ca statul, reprezentat de 7inisterul +inantelor, sa fie, de asemenea, introdus in cauza, in calitate de parat# ((# Printr:o sentinta din data de ( februarie !;;(, Tribunalul 'ol% i:a respins pretentiile reclamantei, ca premature in opinia sa, pe motivul ca partea interesata ar fi trebuit sa astepte ca prefectura sa statueze cu privire la cererea sa de despa$ubire# Cu toate acestea, instanta a apreciat ca reclamanta dovedise dreptul de proprietate al parintilor sai, precum si nationalizarea abuziva# (,# )eclamanta a introdus apel impotriva acestei sentinte#

116

(/# La data de ! noiembrie !;;(, Curtea de Apel Craiova a admis apelul reclamantei, a infirmat sentinta pronuntata in prima instanta si a anulat 'ecizia nr# 1;;3A3!;; # Aceasta s:a bazat pe o adresa din data de ( noiembrie !;;( trimisa de Universitatea din Craiova catre Prefectura Hudetului 'ol%, prin care prima se arata de acord cu acordarea unei despa$ubiri reclamantei# In dispozitivul -otararii sale, aceasta a evaluat despa$ubirea datorata reclamantei la 9; U5' pe metru patrat, conform conventiei inc-eiate de parti in timpul procedurii# 'e asemenea, instanta a mentionat in considerentele deciziei sale ca reclamanta urma sa beneficieze de aceasta reparatie odata ce va fi adoptata le$ea speciala care va re$lementa modalitatile, cuantumul si procedura de despa$ubire# (1# Atat reclamanta, cat si Universitatea din Craiova si 7inisterul +inantelor au formulat recurs impotriva acestei -otarari pe motivul ca intre parti nu fusese inc-eiata nicio conventie# )eclamanta mai sustinea si ca -otararea atacata nu mentiona care dintre cele doua parti parate _ Universitatea din Craiova sau statul roman _ era debitoarea obli$atiei de plata# (9# Printr:o decizie irevocabila din data de (; martie !;;1, Inalta Curte de Casatie si Hustitie a respins recursurile si a confirmat -otararea Curtii de Apel Craiova din ! noiembrie !;;(# Aceasta a considerat ca, in temeiul art# !, din Le$ea nr# ;3!;; , Universitatea din Craiova, care folosea terenul revendicat de reclamanta, avea obli$atia, in cazul in care restituirea terenului nu putea fi facuta, sa prezinte o oferta de despa$ubire care sa corespunda valorii imobilului si sa ii comunice decizia sa Prefecturii Hudetului 'ol%# (2# Inalta Curte de Casatie si Hustitie a mai observat ca, in timpul procedurii, Universitatea din Craiova trimisese Adresa din data de ( noiembrie !;;(, prin care informase Prefectura Hudetului 'ol% despre faptul ca era de acord cu acordarea unei despa$ubiri in favoarea reclamantei, in cuantumul solicitat de aceasta din urma# Instanta a apreciat ca, prin continutul sau, aceasta comunicare reprezenta o oferta facuta conform art# !, si (1 din Le$ea nr# ;3!;; , oferta pe care, de altfel, reclamanta o acceptase# Conform Inaltei Curti de Casatie si Hustitie, o astfel de oferta din partea Universitatii din Craiova insemna recunoasterea de catre parata a pretentiilor reclamantei# Prin urmare, curtea de apel s:a limitat sa constate faptul ca Universitatea din Craiova luase, in cadrul procedurii, masuri pentru respectarea obli$atiilor sale decur$and din le$e# (4# 'e asemenea, Inalta Curte de Casatie si Hustitie a precizat ca nu fusese stabilita nicio obli$atie concreta in sarcina statului roman, parte la procedura, acordarea efectiva a unei reparatii in cuantumul stabilit urmand sa se faca potrivit procedurii speciale re$lementate de Le$ea nr# !,93!;;/# .J Ur%arile ad%inistrati'e ale &rocedurii 2udiciare ,;# Printr:o decizie din data de !9 ianuarie !;;1, Universitatea din Craiova a

117

propus Prefecturii Hudetului 'ol% sa ii acorde reclamantei, pentru terenul in suprafata de !# ,; mQ!, despa$ubirea stabilita prin 'ecizia din data de ! noiembrie !;;( a Curtii de Apel Craiova# 'ecizia era intemeiata pe Le$ea nr# ;3!;; # , # +iind invitata de catre Autoritatea Nationala pentru )estituirea Proprietatilor BAN)PC, printr:o adresa din data de !, decembrie !;;2, sa adopte o decizie intemeiata pe Le$ea nr# !,93!;;/, Universitatea din Craiova a propus Prefecturii Hudetului 'ol%, la data de !, martie !;;4, sa ii acorde reclamantei despa$ubirea in discutie# 0a a precizat ca dosarul urma sa fie transmis Comisiei Centrale pentru 5tabilirea 'espa$ubirilor BComisia CentralaC# ,!# Comisia Centrala nu a informat reclamanta despre urmarile acestei decizii# Pana in prezent, partii interesate nu i:a fost platita nicio despa$ubire# ,(# La audierea din data de 2 iunie !; ;, Auvernul a precizat ca cererea reclamantei urmeaza sa fie tratata cu prioritate# II. Dre&tul si &ractica &ertinente A. Re#u%atul &rinci&alelor &re'ederi legislati'e re/eritoare la restituirea i%o.ilelor nationali#ate inainte de 1878 sau- in li&sa restituiriides&agu.irea a/erenta ,,# Principalele prevederi le$islative in materie au fost descrise in -otararile *rumarescu impotriva )omaniei S7CT, nr# !2#(,!34/, PP (,_(/, C0'O 444: 6II? 5train si altii impotriva )omaniei, nr# /9#;; 3;;, P 4, C0'O !;;/:6II? Paduraru impotriva )omaniei, nr# 1(#!/!3;;, PP !(_/(, C0'O !;;/:>II Be.traseC? 6iasu impotriva )omaniei, nr# 9/#4/ 3; , PP (;_,4, 4 decembrie !;;2? +aimblat impotriva )omaniei, nr# !(#;113;!, PP 1_ 9, ( ianuarie !;;4? Latz impotriva )omaniei, nr# !4#9(43;(, P , !; ianuarie !;;4? Tudor Tudor impotriva )omaniei, nr# ! #4 3;(, P ! , !, martie !;;4, si 7aties impotriva )omaniei, nr# (#!;!3;(, PP (_ 9, 2 iunie !; ;# 0le pot fi rezumate dupa cum urmeaza# 1. Cadrul general ,/# Le$ea nr# 23 44 le:a recunoscut fostilor proprietari si mostenitorilor acestora dreptul la restituirea partiala a terenurilor a$ricole# Cea mai importanta modificare a acestei le$i a fost introdusa prin Le$ea nr# 3!;;; care a crescut suprafata de teren ce putea fi restituita pana la /; de -ectare de persoana pentru terenurile arabile si pana la ;; de -ectare de persoana pentru pasuni# In lipsa restituirii, beneficiarii aveau dreptul la despa$ubire# ,1# In ceea ce priveste imobilele nationalizate, in lipsa unei le$islatii speciale care sa defineasca re$imul %uridic al acestor bunuri, instantele s:au considerat,

118

intr:o prima faza, competente sa analizeze problema le$alitatii actelor de nationalizare si sa dispuna, in cazul in care constata ile$alitatea lor, restituirea bunurilor in discutie# ,9# Intrarea in vi$oare a Le$ii nr# !3 44/ pentru re$lementarea situatiei %uridice a unor imobile cu destinatia de locuinte, trecute in proprietatea statului, a permis vanzarea acestor imobile catre c-iriasi# )estituirea lor catre fostii proprietari sau catre mostenitorii acestora nu era posibila decat daca locuiau acolo in calitate de c-iriasi sau daca aceste locuinte erau libere# In lipsa restituirii, fostii proprietari puteau solicita o despa$ubire care era plafonata# ,2# In ceea ce priveste imobilele care apartinusera or$anizatiilor minoritatilor nationale si cultelor reli$ioase, Ordonanta de ur$enta a Auvernului nr# 2(3 444 privind restituirea unor bunuri imobile care au apartinut comunitatilor cetatenilor apartinand minoritatilor nationale din )omania si Ordonanta de ur$enta a Auvernului nr# 4,3!;;; privind retrocedarea unor bunuri imobile care au apartinut cultelor reli$ioase din )omania prevedeau restituirea lor sau, in caz contrar, acordarea unei reparatii# ,4# Le$ea nr# ;3!;; a consfintit principiul restituirii imobilelor in discutie# In cazul in care restituirea nu mai era posibila, fostii proprietari sau mostenitorii lor puteau solicita o reparatie neplafonata# /;# Le$ea nr# 3!;;4 pentru modificarea si completarea Le$ii nr# ;3!;; privind re$imul %uridic al unor imobile preluate in mod abuziv in perioada 1 martie 4,/ _ !! decembrie 424 prevede ca imobilele vandute in baza Le$ii nr# !3 44/ nu mai pot face obiectul unei restituiri, ci numai al altor masuri de reparatie# Posibilitatea de a ale$e intre actiunea in revendicare si procedura speciala de restituire prevazuta de Le$ea nr# ;3!;; a fost eliminata in favoarea acestei din urma proceduri# / # Pe lan$a bunurile vizate de prevederile le$islative mentionate mai sus, statul se obli$a sa ii despa$ubeasca pe fostii proprietari sau pe mostenitorii lor care au pierdut imobile, terenuri ori recolte abandonate pe anumite teritorii in urma modificarilor $ranitelor survenite inainte si in timpul celui de:al 'oilea )azboi 7ondial# Prevazuta de le$ile nr# 43 442 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea statului bul$ar in urma aplicarii Tratatului dintre )omania si *ul$aria, semnat la Craiova la 9 septembrie 4,;, nr# !4;3!;;( privind acordarea de despa$ubiri sau compensatii cetatenilor romani pentru bunurile proprietate a acestora, sec-estrate, retinute sau ramase in *asarabia, *ucovina de Nord si Tinutul Ierta, ca urmare a starii de razboi si a aplicarii Tratatului de Pace intre )omania si Puterile Aliate si Asociate, semnat la Paris la ; februarie 4,9 si nr# (4(3!;;1 privind acordarea de compensatii cetatenilor romani pentru bunurile trecute in proprietatea fostului )e$at al 5arbilor, Croatilor si 5lovenilor, in urma aplicarii Protocolului privitor la cateva insule de pe 'unare si la un sc-imb de comune intre )omania si Iu$oslavia,

119

inc-eiat la *el$rad la !, noiembrie 4!(, si a Conventiei dintre )omania si )e$atul 5arbilor, Croatilor si 5lovenilor, relativa la re$imul proprietatilor situate in zona de frontiera, semnat la *el$rad la / iulie 4!, si coordonata de AN)P, procedura administrativa de despa$ubire pentru aceste bunuri este diferita de cea prevazuta pentru bunurile imobile nationalizate, iar fondurile necesare provin de la bu$etul de stat# . Procedura &re'a#uta de +egea nr. 49/ !!" &entru sta.ilirea cuantu%ului des&agu.irilor /!# Le$ea nr# !,93!;;/ privind reforma in domeniile %ustitiei si proprietatii, aflata in prezent in vi$oare, a modificat substantial le$ile anterioare referitoare la despa$ubiri, stabilind in mod special o procedura administrativa unificata pentru cererile referitoare la bunuri ce intra sub incidenta le$ilor nr# 3!;;; si nr# ;3!;;; si a ordonantelor de ur$enta ale Auvernului nr# 2(3 444 si nr# 4,3!;;;# /(# Aceasta prevede ca, in lipsa restituirii, beneficiarii masurilor de reparatie pot ale$e intre compensarea creantei lor prin bunuri si servicii si plata unei despa$ubiri calculate conform Jpracticii si standardelor interne si internationale in materie de despa$ubire pentru imobile si case preluate abuziv de catre statJ# /,# )olul principal in punerea in aplicare a acestei le$i a fost incredintat celor doua structuri nou:infiintate= Comisia Centrala pentru 5tabilirea 'espa$ubirilor BComisia CentralaC si Autoritatea Nationala pentru )estituirea Proprietatilor BAN)PC# //# Au fost acordate noi termene pentru introducerea cererilor de restituire sau de despa$ubire, si anume 1; de zile pentru terenurile a$ricole si 1 luni pentru bunurile imobile care au apartinut cultelor reli$ioase si or$anizatiilor minoritatilor nationale# /1# 'eciziile autoritatilor locale prin care se acorda sau se propune acordarea de despa$ubiri trebuie sa faca obiectul unui control al le$alitatii din partea prefectului, care este insarcinat apoi cu transmiterea lor catre Comisia Centrala# /9# Prevederile ce re$lementeaza controlul le$alitatii au fost precizate prin Iotararea Auvernului nr# !23!;;2# Potrivit acestor prevederi, daca prefectul considera ca decizia primarului sau a celorlalte autoritati administrative locale este ile$ala, o poate contesta pe calea contenciosului administrativ in termen de un an de la data deciziei# /2# La primirea dosarului, Comisia Centrala trebuie sa verifice le$alitatea refuzului de restituire a bunului imobil, apoi sa transmita dosarul la Jevaluatori a$reatiJ pentru ca acestia sa stabileasca cuantumul despa$ubirii# Pe baza raportului de evaluare, Comisia Centrala elibereaza un Jtitlu de despa$ubireJ sau trimite dosarul la autoritatile locale pentru ree.aminare#

120

/4# Le$ea nr# !,93!;;/ nu stabileste nici termenele, nici ordinea in care Comisia Centrala trebuie sa e.amineze dosarele# La data de !2 februarie !;;1, Comisia Centrala a -otarat ca ordinea de analizare a dosarelor sa fie aleatorie# La data de 1 septembrie !;;2, aceasta a revenit asupra -otararii sale si a stabilit ca dosarele trebuie e.aminate in ordinea inre$istrarii lor# 3. $ecanis%ul introdus &rin +egea nr. 49/ !!" &entru &lata des&agu.irilor 1;# In vederea platii despa$ubirilor stabilite de Comisia Centrala, a fost infiintat un or$anism de plasament colectiv de valori mobiliare numit +ondul JProprietateaJ# 7a%oritatea capitalului sau este constituit din active ale statului in diferite intreprinderi# 1 # Le$ea nr# !,93!;;/ stabilea ca, in termen de (; de zile de la crearea sa, +ondul JProprietateaJ trebuie sa ia masurile necesare, in vederea cotarii actiunilor sale la bursa, pentru ca beneficiarii deciziilor de despa$ubire emise in baza le$ilor de restituire sa isi poata vinde actiunile si sa incaseze pretul in orice moment# 1!# Incepand din luna iulie !;;/, Le$ea nr# !,93!;;/ a fost modificata de mai multe ori, atat in ceea ce priveste functionarea si finantarea +ondului JProprietateaJ, cat si in ceea ce priveste modalitatile de calcul si procedurile de acordare a despa$ubirilor# 1(# La data de !2 iunie !;;9, Auvernul a adoptat Ordonanta de ur$enta a Auvernului nr# 2 3!;;9 pentru accelerarea procedurii de acordare a despa$ubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, care a modificat or$anizarea si functionarea +ondului JProprietateaJ# Printre alte masuri, aceasta ordonanta, confirmata ulterior de Le$ea nr# ,!3!; ; privind aprobarea Ordonantei de ur$enta a Auvernului nr# 2 3!;;9 pentru accelerarea procedurii de acordare a despa$ubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuziv, le acorda beneficiarilor de titluri la +ondul JProprietateaJ posibilitatea sa incaseze o parte din suma in numerar# 1,# Conform Iotararii Auvernului nr# !23!;;2 privind modificarea si completarea Normelor metodolo$ice de aplicare a titlului 6II J)e$imul stabilirii si platii despa$ubirilor aferente imobilelor preluate in mod abuzivJ din Le$ea nr# !,93!;;/ privind reforma in domeniile proprietatii si %ustitiei, precum si unele masuri adiacente, aprobate prin Iotararea Auvernului nr# #;4/3!;;/ referitoare la punerea in aplicare a Ordonantei Auvernului nr# 2 3!;;9, dupa emiterea Jtitlului de despa$ubireJ de catre Comisia Centrala, partea interesata are posibilitatea sa alea$a intre a primi o parte din suma in numerar Sin limita a /;;#;;; lei romanesti B)ONCT si restul in actiuni si a primi intrea$a suma in actiuni# Aceasta ale$ere trebuie facuta la AN)P, care trebuie sa inlocuiasca Jtitlul de despa$ubireJ cu un Jtitlu de plataJ corespunzator cuantumului sumei de plata

121

in numerar si un Jtitlu de conversieJ corespunzator restului sumei ce va fi convertita in actiuni la +ondul JProprietateaJ# 1/# Aceasta ale$ere se poate face intr:un termen de ( ani de la data emiterii de catre Comisia Centrala a Jtitlului de despa$ubireJ# Cererile de optiune trebuie analizate in ordine cronolo$ica, insa nu s:a stabilit in mod e.pres niciun termen in acest sens# 11# Plata sumelor in numerar mai mici sau e$ale cu !/;#;;; )ON trebuie efectuata intr:un termen de un an de la data emiterii titlului de plata si intr:un termen de ! ani pentru sumele cuprinse intre !/;#;;; si /;;#;;; )ON# 19# Prin Ordonanta de ur$enta a Auvernului nr# 1!3!; ; pentru modificarea si completarea Le$ii nr# !! 3!;;4 privind condamnarile cu caracter politic si masurile administrative asimilate acestora, pronuntate in perioada 1 martie 4,/ _!! decembrie 424, si pentru suspendarea aplicarii unor dispozitii din titlul 6II al Le$ii nr# !,93!;;/ privind reforma in domeniile proprietatii si %ustitiei, precum si unele masuri adiacente, plata sumelor in numerar a fost suspendata pentru o perioada de ! ani, pentru ca ec-ilibrul bu$etar sa poata fi mentinut# In aceasta perioada, Jtitlurile de despa$ubireJ nu pot fi convertite decat in actiuni la +ondul JProprietateaJ# 5. Re#u%atul &racticii 2udiciare interne &ertinente 1. Po#itia Curtii Constitutionale 12# La cererea parlamentarilor, Curtea Constitutionala a analizat, in cadrul controlului de constitutionalitate efectuat inaintea intrarii lor in vi$oare, conformitatea cu Constitutia a le$ilor nr# !3 44/, 3!;;;, ;3!;; si !,93!;;/# Prin deciziile pronuntate la datele de 4 iulie 44/, !9 decembrie 444, 9 februarie !;; si 1 iulie !;;/, ea a statuat ca aceste le$i sunt conforme cu Constitutia, cu e.ceptia prevederilor Le$ii nr# !3 44/, care confirmau dreptul de proprietate al statului asupra imobilelor transferate in patrimoniul sau fara titlu si care conditionau acordarea masurilor de reparatie de aducerea dovezii ca solicitantul avea resedinta permanenta in )omania# 14# In cadrul controlului de constitutionalitate efectuat dupa intrarea lor in vi$oare, Curtea Constitutionala a fost c-emata sa se pronunte din nou asupra constitutionalitatii unora dintre prevederile lor# Aceasta a respins ma%oritatea e.ceptiilor de neconstitutionalitate ridicate in fata instantelor interne si a confirmat conformitatea acestor le$i cu Constitutia# 9;# Prin 'ecizia nr# 2(; din 2 iulie !;;2, Curtea Constitutionala a statuat ca toate persoanele care au introdus in termenul le$al o cerere in temeiul Le$ii nr# ;3!;; puteau pretinde masuri de reparatie si, in mod special, restituirea bunurilor lor in cazul in care nationalizarea a fost ile$ala#

122

. Duris&rudenta curtilor si a tri.unalelor interne- inclusi' cea a Inaltei Curti de Casatie si Dustitie 9 # 'upa intrarea in vi$oare a Le$ii nr# !3 44/, practica instantelor interne a suferit din cauza lipsei unui cadru le$islativ stabil# Hurisprudenta a oferit mai multe interpretari cu privire la notiuni precum= Jtitlul de proprietateJ al statului, Jbuna:credintaJ a cumparatorului, Japarenta in dreptJ, precum si la raporturile dintre actiunea in revendicare si procedurile de restituire prevazute de le$ile speciale Ba se vedea Paduraru, mentionata mai sus, P 41C# 9!# In ceea ce priveste pozitia Inaltei Curti de Casatie si Hustitie referitoare la competenta instantelor interne pentru a statua asupra cererilor de restituire a bunurilor nationalizate, in lipsa unui raspuns din partea autoritatilor administrative la notificarile adresate in temeiul Le$ii nr# ;3!;; , 5ectiile Unite, statuand asupra unui recurs in interesul le$ii, au -otarat, prin 'ecizia nr# >> din 4 martie !;;9, publicata in 7onitorul Oficial al )omaniei, Partea I, nr# 91, din ! noiembrie !;;9, ca instantele interne sunt competente sa statueze asupra fondului cererilor si sa dispuna, daca este cazul, restituirea bunurilor sau acordarea despa$ubirilor prevazute de le$e# 9(# Prin doua decizii, nr# LIII B/(C din , iunie !;;9 si (( din 4 iunie !;;2, publicate in 7onitorul Oficial al )omaniei, Partea I, nr# 914 din ( noiembrie !;;9, respectiv nr# ;2 din !( februarie !;;4, 5ectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Hustitie, statuand tot cu privire la doua recursuri in interesul le$ii, au -otarat ca, dupa intrarea in vi$oare a Le$ii nr# ;3!;; , actiunile in revendicare ale bunurilor e.propriate sau nationalizate inainte de 424, introduse in paralel cu procedura de restituire re$lementata prin Le$ea nr# ;3!;; , sunt inadmisibile# Cu toate acestea, in mod e.ceptional, Inalta Curte de Casatie si Hustitie a statuat ca persoana care detinea un JbunJ, in sensul art# din Protocolul nr# la Conventie, putea introduce o actiune in revendicare, cu conditia ca aceasta sa nu aduca atin$ere drepturilor de proprietate dobandite de terti de buna:credinta# 9,# Prin 'ecizia nr# /! din , iunie !;;9, publicata in 7onitorul Oficial al )omaniei, Partea I, nr# ,; din !! februarie !;;2, 5ectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Hustitie, statuand de asemenea asupra unui recurs in interesul le$ii, au apreciat ca procedura administrativa prevazuta de Le$ea nr# !,93!;;/ nu se aplica in cazul cererilor de restituire sau de despa$ubire de%a solutionate de autoritatile administrative locale in temeiul prevederilor Le$ii nr# ;3!;; # 9/# In ceea ce priveste deciziile autoritatilor administrative locale de admitere a unei cereri de restituire sau de despa$ubire in temeiul Le$ii nr# ;3!;; , Inalta Curte de Casatie si Hustitie a statuat ca acestea au dat nastere la drepturi patrimoniale pentru persoana indreptatita si ca, prin urmare, ele nu puteau fi revocate sau anulate de autoritatea administrativa locala ori de Comisia Centrala

123

Bdeciziile nr# 1#9!( din 9 octombrie !;;9 si nr# 1#2 ! din ; noiembrie !;;2 ale 5ectiei civile a Inaltei Curti de Casatie si HustitieC# 91# In ceea ce priveste cererile transmise Comisiei Centrale in temeiul Le$ii nr# !,93!;;/ si care nu au facut obiectul unei -otarari, Inalta Curte de Casatie si Hustitie a declarat ca instantele nu se puteau substitui Comisiei Centrale pentru stabilirea despa$ubirilor Bdeciziile nr# ,#24, din !9 aprilie !;;4 si nr# /#(4! din mai !;;4 ale 5ectiei civile a Inaltei Curti de Casatie si HustitieC# In sc-imb, aceasta a considerat ca, in ciuda lipsei unui termen le$al impus Comisiei Centrale pentru adoptarea deciziei sale, aceasta din urma are obli$atia de a se pronunta asupra cererilor de restituire sau de despa$ubire intr:un Jtermen rezonabilJ, asa cum este interpretat de %urisprudenta Curtii 0uropene a 'repturilor Omului Bdeciziile nr# (#2/9 si (#29; din , noiembrie !;;2 ale 5ectiei de contencios administrativ si fiscal a Inaltei Curti de Casatie si HustitieC# C. Date statistice &ri'ind Fondul GPro&rietateaG si &lata des&agu.irilor 99# 5tatisticile comunicate de AN)P in luna mai !; ; si furnizate de Auvern sunt urmatoarele= in ceea ce priveste Le$ea nr# ;3!;; , la autoritatile locale au fost inre$istrate !;!#92! de cereri# 4#;!! de dosare au fost analizate si in /1#;;; din cazuri s:a propus acordarea unei despa$ubiri? ,1#9; de dosare constituite in temeiul Le$ii nr# ;3!;; si (9/ de dosare constituite in temeiul Ordonantei de ur$enta a Auvernului nr# 2(3 444 si al Ordonantei de ur$enta a Auvernului nr# 4,3!;;; au fost transmise Comisiei Centrale, care a eliberat ;#(,/ de Jtitluri de despa$ubireJ# Celelalte dosare sunt in curs de solutionare? in ceea ce priveste le$ile nr# 23 44 si nr# 3!;;; referitoare la terenurile a$ricole, conform unei estimari partiale referitoare la 2 din cele , de %udete, autoritatilor locale le:au fost adresate aproape un milion si %umatate de cereri de restituire sau de despa$ubire# //#!9 de dosare constituite in temeiul acestor le$i au fost transmise Comisiei Centrale, care a retinut ! #!94 dintre ele si a eliberat ;#4 / Jtitluri de despa$ubireJ# Celelalte dosare sunt in curs de e.aminare? in ceea ce priveste cererile de restituire a terenurilor sau de despa$ubire in temeiul Le$ii nr# !,93!;;/, peste 2;;#;;; de cereri au fost inre$istrate la autoritatile locale, din care circa 9!#;;; au fost admise cu propunere de despa$ubire? din totalul beneficiarilor de Jtitluri de despa$ubireJ, /#;/4 au ales sa primeasca o parte din suma in numerar, pentru un cuantum total de circa ! miliarde )ON, adica circa ,;; milioane euro# (#2/; de persoane au primit plati pentru un total de circa (/; milioane )ON, adica circa 2; milioane euro# 92# Instituite in decembrie !;;/, actiunile la +ondul JProprietateaJ inca nu sunt cotate la bursa# Cu toate acestea, din anul !;;9, +ondul JProprietateaJ plateste dividende actionarilor sai si, din martie !;;2, vanzarea actiunilor fondului este permisa pe calea unor tranzactii directe, controlate de autoritatea de

124

re$lementare bursiera# 'e e.emplu, in luna mai !; ; au fost inre$istrate !;1 cesiuni# 94# Potrivit informatiilor publicate la data de , iunie !; ; de +ondul JProprietateaJ, 7inisterul +inantelor Publice este actionarul ma%oritar, detinand /1R din actiunile fondului# In plus, ;( actionari sunt persoane %uridice care detin, in total, !R din actiunile fondului, iar (#1!! de actionari sunt persoane fizice care detin, in total, ( ,,R din actiunile fondului# 2;# Conform unei estimari avansate de Auvern, suma necesara pentru plata despa$ubirilor prevazute de le$ile referitoare la despa$ubiri se ridica la ! miliarde euro# D. Te4tele Consiliului Euro&ei 2 # In )ezolutia sa )esB!;;,C( privind -otararile care ridica o problema structurala subsecventa, adoptata la ! mai !;;,, Comitetul 7inistrilor a aratat urmatoarele= JComitetul 7inistrilor, in temeiul articolului /#b din 5tatutul Consiliului 0uropei B###C invita Curtea= I# in masura posibilitatilor, sa identifice in -otararile in care constata o incalcare a Conventiei ceea ce, in opinia sa, ridica o problema structurala subsecventa si ori$inea acestei probleme, in special atunci cand ea este susceptibila a da nastere unor numeroase cereri, astfel incat sa a%ute statele sa $aseasca solutia potrivita si Comitetul 7inistrilor sa suprave$-eze e.ecutarea -otararilor? II# sa semnaleze in special orice -otarare care cuprinde indicatii cu privire la e.istenta unei probleme structurale si la ori$inea acestei probleme nu numai statului in cauza si Comitetului 7inistrilor, ci si Adunarii Parlamentare, secretarului $eneral al Consiliului 0uropei si comisarului pentru drepturile omului din cadrul Consiliului 0uropei, si sa semnaleze intr:un mod adecvat aceste -otarari in baza de date a Curtii#J 2!# )ecomandarea Comitetului 7inistrilor )ecB!;;,C1 privind imbunatatirea cailor de recurs interne, adoptata la data de ! mai !;;,, are urmatorul continut= JComitetul 7inistrilor, in temeiul articolului /#b din 5tatutul Consiliului 0uropei B###C recomanda statelor membre, luand in considerare e.emplele de bune practici mentionate in ane.a= I# sa se asi$ure, printr:o observare constanta, in lumina %urisprudentei Curtii, ca e.ista recursuri interne pentru orice persoana care invoca intr:un mod %ustificabil o incalcare a Conventiei si ca aceste recursuri sunt efective, in masura in care ele pot conduce la o decizie pe fondul plan$erii si la un remediu adecvat al oricarei incalcari constatate? II# sa reanalizeze, in urma -otararilor Curtii care constata deficiente structurale sau $enerale in dreptul sau practica statului, caracterul efectiv al recursurilor interne e.istente si, daca este cazul, sa creeze recursuri efective, pentru a evita aducerea in fata Curtii a cauzelor repetitive? III# sa acorde o atentie deosebita, in cadrul punctelor I si II de mai sus, e.istentei recursurilor efective in cazul unei afirmatii %ustificabile privind durata e.cesiva a procedurilor %urisdictionale B###C#J

125

2(# Partea relevanta din ane.a la )ecomandarea Comitetului 7inistrilor )ecB!;;,C1 prevede urmatoarele= JB###C (# 'upa ce o -otarare a Curtii care releva deficiente structurale sau $enerale in dreptul sau in practica statului BW-otarare:pilotXC a fost adoptata, iar un numar mare de cereri privitoare la aceeasi problema BWcauze repetitiveXC sunt pe rol sau susceptibile de a fi introduse la Curte, statul parat trebuie sa se asi$ure ca potentialii reclamanti dispun de un recurs efectiv care sa le permita sa se adreseze unei autoritati nationale competente, recurs care ar putea fi, in e$ala masura, utilizat de reclamantii actuali# Un astfel de recurs rapid si eficient le:ar permite sa obtina de%a o reparatie la nivel intern, in conformitate cu principiul subsidiaritatii sistemului Conventiei# ,# Introducerea unui astfel de recurs intern ar putea contribui, de asemenea, in mod semnificativ, la reducerea volumului de munca al Curtii# 'esi e.ecutarea rapida a -otarariipilot ramane esentiala pentru solutionarea problemei structurale si prevenirea in acest fel a cererilor viitoare privind aceeasi problema, poate e.ista o cate$orie de persoane care au fost de%a afectate de aceasta problema inainte de rezolvarea sa# Pentru aceste persoane, e.istenta unui recurs menit sa $aranteze o reparatie la nivel intern ar permite Curtii sa le invite sa utilizeze noul recurs si, daca este cazul, sa declare inadmisibile cererile lor# /# Pot e.ista mai multe optiuni pentru a atin$e acest obiectiv, in functie, printre altele, de natura problemei structurale in discutie si dupa cum persoana afectata de aceasta problema a introdus sau nu o cerere la Curte# 1# In special, in urma unei -otarari:pilot care a relevat o problema structurala specifica, ar putea fi, de e.emplu, adoptata o abordare ad -oc, prin care statul vizat sa e.amineze oportunitatea introducerii unui recurs specific sau a e.tinderii unui recurs e.istent pe cale le$islativa sau %urisprudentiala# 9# In cadrul acestei e.aminari de la caz la caz, statele ar putea prevedea, daca acest lucru se dovedeste oportun, posibilitatea redesc-iderii procedurilor similare celor dintr:o cauza:WpilotX care a stabilit o incalcare a Conventiei, pentru a de$reva Curtea de aceste cauze si, daca este cazul, pentru a pune la dispozitia persoanei vizate un remediu mai rapid# Criteriile enumerate in )ecomandarea )ecB!;;;C! a Comitetului 7inistrilor pot servi drept sursa de inspiratie in acest sens# 2# In cazul in care astfel de recursuri specifice au fost create ca urmare a unei -otarari:pilot, $uvernele ar trebui sa informeze rapid Curtea, pentru ca aceasta sa le poata lua in considerare in e.aminarea cauzelor repetitive# 4# Cu toate acestea, nu va fi necesar sau adecvat sa se creeze recursuri noi pentru orice cauza in care o -otarare a Curtii a identificat o problema structurala sau sa se acorde acestora un anumit efect retroactiv# In anumite cazuri, poate fi preferabil sa se lase Curtii sarcina de a e.amina aceste cauze, in special pentru a evita obli$area reclamantului sa suporte sarcina suplimentara a epuizarii din nou a recursurilor interne care, in plus, nu ar fi infiintate decat dupa adoptarea modificarilor le$islative B###C#J 2,# La data de ! martie !; ;, cu ocazia celei de:a #;92:a reuniune, dele$atii ministrilor care suprave$-eaza e.ecutarea -otararilor Curtii au reamintit cu privire la cauzele 5train, 6iasu si cu privire la peste o suta de alte cauze romanesti de acest tip ca aspectele pe care acestea le ridica se refera la o

126

problema sistemica importanta, le$ata in special de lipsa restituirii sau a despa$ubirii pentru bunurile nationalizate, apoi revandute de stat unor terti# Acestia au luat act de un plan de actiune prezentat la data de !/ februarie !; ; de catre autoritatile romane, pe care le:au invitat sa prezinte un calendar estimativ pentru adoptarea masurilor luate in considerare# E. Dre&t co%&arat in %aterie de restituire sau de des&agu.ire &entru .unurile nationali#ate inainte de 1878 in Euro&a Centrala si de Est 2/# In anii de dupa cel de:al 'oilea )azboi 7ondial, re$imurile comuniste din numeroase tari din 0uropa Centrala si de 0st au nationalizat si e.propriat masiv imobilele, precum si structurile industriale, bancare, comerciale si, cu e.ceptia Poloniei, pe cele a$ricole# 21# La inceputul anilor 44;, au fost adoptate masuri de restituire in multe dintre aceste tari, ale caror situatii politice si %uridice erau diferite# 7odalitatile si intinderea restituirilor difereau de la o tara la alta si s:a observat o mare diversitate in formele de despa$ubire stabilite de state# 29# Anumite state nu au adoptat masuri le$islative cu privire la restituirea sau despa$ubirea pentru bunurile nationalizate ori confiscate BAzerbaid%an, *osnia: Ierte$ovina si Aeor$iaC# 22# Le$islatia poloneza nu prevede restituirea sau despa$ubirea $enerala pentru bunurile confiscate ori nationalizate# 5in$ura e.ceptie se refera la re$iunea *u$ului si se limiteaza la a prevedea un drept la despa$ubire# Acest drept se poate concretiza, la ale$erea creditorului= prin deducerea valorii inde.ate a bunurilor abandonate din pretul bunurilor publice ac-izitionate prin intermediul unei proceduri de licitatie sau prin plata unei despa$ubiri pecuniare ce provine din fondul de despa$ubire# Cuantumul indemnizatiei ce i se poate plati creditorului este plafonat prin le$e la !;R din valoarea actuala a bunurilor pierdute in re$iunea *u$# 24# Le$islatia un$ara privitoare la despa$ubirea partiala a daunelor cauzate de stat bunurilor cetatenilor prevede o despa$ubire sub forma unei sume de bani sau a unor cupoane de despa$ubire# Le$ea stabileste si un plafon# 4;# 7a%oritatea tarilor in cauza limiteaza dreptul la restituire sau la despa$ubire la anumite cate$orii de bunuri ori de persoane# Anumite state fi.eaza in le$islatia lor termene, uneori foarte scurte, pentru prezentarea cererilor# 4 # Anumite tari BAlbania, *ul$aria, +osta )epublica Iu$oslava a 7acedoniei si LituaniaC prevad diverse forme de restituire si3sau de despa$ubire prin le$ile numite Jde restituireJ# Altele au inclus problema restituirii bunurilor in le$i de reabilitare BAermania, 7oldova, )epublica Ce-a, )usia, 5lovacia si UcrainaC# In fine, problema este tratata si in le$ile proprietatii BAermania, *ul$aria, 0stonia,

127

)epublica Ce-a si 5loveniaC# 4!# In toate cazurile, restituirea nu este un drept absolut si poate fi supusa unor conditii sau limitari numeroase# Acelasi lucru este valabil si pentru dreptul la o despa$ubire# 1. Conditiile ratione &ersonae 4(# )estituirea bunurilor confiscate ori nationalizate sau despa$ubirea poate sa ii priveasca fie pe fostii proprietari, fie pe succesorii acestora Bmostenitori le$ali in AlbaniaC# Anumite le$islatii, precum cele din 0stonia, Lituania, 7oldova, )epublica Ce-a, 5lovacia si 5lovenia, le impun solicitantilor conditia sa fi avut calitatea de cetatean in momentul confiscarii sau sa aiba calitatea de cetatean in momentul formularii cererii de restituire, iar uneori c-iar ambele conditii# In plus, dreptul 5lovaciei si al 0stoniei impunea conditia ca solicitantul sa fi avut resedinta permanenta in tara respectiva in momentul intrarii in vi$oare a le$ii si in momentul formularii cererii de restituire sau de despa$ubire# Pentru sistemele care prevad procedura de reabilitare, numai persoanele reabilitate conform le$ii pot solicita restituirea bunurilor lor# Asa se intampla in Aermania, 7oldova, )epublica Ce-a, )usia, 5lovacia si Ucraina, tari in care dreptul la restituire sau la despa$ubire decur$e, inte$ral ori partial, din reabilitarea victimelor represiunii politice# . Categoriile de .unuri e4cluse de la restituire 4,# Anumite le$islatii e.clud de la restituire sau de la despa$ubire mai multe cate$orii de bunuri# 4/# In anumite state sunt e.cluse terenurile si cladirile al caror aspect a fost modificat BAermaniaC, in altele, bunurile care si:au pierdut aspectul initial B0stoniaC sau bunurile care au disparut ori care au fost distruse, precum si bunurile care au fost privatizate B7oldova, )usia si UcrainaC# 41# 'e altfel, in 0stonia, bunurile militare, bunurile culturale sau sociale ori obiectele aflate sub protectia statului, precum si cladirile administrative ale autoritatilor de stat sau locale nu pot fi restituite# Conform le$islatiei din 7oldova, terenurile, padurile, plantatiile plurianuale sau bunurile care au fost confiscate din motive fara nicio le$atura cu represiunea politica sunt, de asemenea, e.cluse de la restituire# 49# In )usia si in Ucraina, bunurile care au fost nationalizate conform le$islatiei in vi$oare la data respectiva sunt e.cluse de la restituire sau de la despa$ubire# 42# In Lituania, restituirea este posibila numai pentru imobilele cu destinatia de locuinta# In 5erbia, le$ea nu prevede decat restituirea partiala a terenurilor a$ricole# In fine, in )epublica Ce-a si in *ul$aria, le$ile de restituire specifica

128

bunurile carora li se aplica# 3. +i%itarile te%&orale 44# Anumite le$islatii impun limitari temporale pentru introducerea unei cereri de restituire sau de despa$ubire# 0ste cazul Albaniei si al 0stoniei Bin care fostii proprietari au beneficiat de mai putin de un an pentru a:si depune cerereaC, al +ostei )epublici Iu$oslave a 7acedoniei, al )epublicii Ce-e si al 5lovaciei Bun an de la data intrarii in vi$oare a le$ii privind reabilitareaC# ;;# Alte le$islatii limiteaza restituirea sau despa$ubirea la bunurile nationalizate sau confiscate intr:o anumita perioada# 'e e.emplu, le$islatia $ermana limiteaza despa$ubirea la bunurile nationalizate dupa anul 4,4, insa prevede o despa$ubire pentru bunurile nationalizate in perioada 4,/_ 4,4 in zona de ocupatie sovietica# 4. For%ele de des&agu.ire si li%itarile lor ; # 7ai multe tari au ales o despa$ubire sub forma unui bun ec-ivalent, de aceeasi natura cu bunul nationalizat sau confiscat BAlbania, Aermania, *ul$aria, +osta )epublica Iu$oslava a 7acedoniei si 7untene$ruC# ;!# Atunci cand sc-imbul este imposibil, le$islatiile prevad posibilitatea de a oferi un bun de alta natura, o suma de bani, bonuri de compensare B*ul$aria si Un$ariaC, titluri sau obli$atiuni de stat B+osta )epublica Iu$oslava a 7acedoniei, 5loveniaC sau parti sociale intr:o intreprindere publica BAlbania si *ul$ariaC# ;(# Calcularea cuantumului despa$ubirii platite se bazeaza in principal pe valoarea de piata a bunului la momentul deciziei de restituire sau de despa$ubire BAlbania, Lituania, 7oldova, 7untene$ru, Polonia si 5erbiaC ori la momentul confiscarii B+osta )epublica Iu$oslava a 7acedonieiC sau pe suma stabilita printr: o le$e# ;,# Anumite tari adau$a alte considerente la cel al pretului pietei# 'aca despa$ubirea consta in parti sociale, cuantumul este e$al cu valoarea bunului la momentul deciziei sau cu valoarea bunului public privatizat BAlbaniaC# ;/# In stabilirea cuantumului despa$ubirii pot interveni si alti factori# 'e e.emplu, in Aermania se tine cont de valoarea bunului inainte de e.propriere, ce va fi inmultita cu un coeficient prevazut de le$e# ;1# Anumite le$islatii stabilesc plafoane pentru despa$ubire BAermania, )usia, UcrainaC sau plati esalonate B7oldovaC# ". Autoritatile co%&etente sa decida cu &ri'ire la restituire sau la des&agu.ire

129

;9# Autoritatile insarcinate sa statueze cu privire la restituire sau la despa$ubire pot fi de natura %udiciara sau de natura administrativa# Printre cele mai frecvente se numara comisii speciale de restituire si de despa$ubire BAlbania, *ul$aria, 7oldova, 7untene$ruC, or$ane administrative BLituaniaC, ministerul de finante sau ministerul %ustitiei si c-iar instante B)epublica Ce-aC# In toate statele, deciziile or$anelor administrative pot fi contestate in fata instantelor administrative sau civile# IN DREPT I. Asu&ra cone4arii cererilor ;2# Curtea considera in primul rand ca, in interesul unei bune administrari a %ustitiei, aplicand art# ,! P din re$ulamentul sau, se impune cone.area cererilor inre$istrate sub nr# (;#9193;/ si ((#2;;3;1, deoarece faptele ce stau la ori$inea celor doua cauze prezinta similitudini# Cadrul le$islativ si practicile administrative fiind similare, Curtea apreciaza ca prin cone.area celor doua cereri s:ar permite o mai buna analiza a lor# II. Asu&ra &retinsei incalcari a art. 6 K 1 din Con'entie ;4# Primele doua reclamante, doamnele Atanasiu si Poenaru, pretind ca respin$erea actiunii lor in revendicarea apartamentului nr# si in anularea contractului de vanzarecumparare a acestuia le:a incalcat dreptul de acces la o instanta# Cea de:a treia reclamanta, doamna 5olon, sustine ca durata procedurii de restituire a fost e.cesiva# Toate trei invoca art# 1 P din Conventie, care prevede urmatoarele= JOrice persoana are dreptul la %udecarea in mod ec-itabil, in mod public si intr:un termen rezonabil a cauzei sale, de catre o instanta B###C care va -otari B###C asupra contestatiilor cu privire la drepturile si obli$atiile sale cu caracter civil B###C#J ;# Curtea observa inca de la inceput ca principalul capat de cerere al doamnei 5olon se refera la lipsa de eficienta a mecanismului de despa$ubire, care ar fi contribuit si mai mult la prelun$irea procedurii de despa$ubire# Problema duratei procedurii fiind subsecventa celei a eficientei mecanismului de despa$ubire, Curtea se va apleca asupra acestui capat de cerere din perspectiva dreptului la respectarea bunurilor Bpara$rafele /;_ 4, de mai %osC# A. Asu&ra ad%isi.ilitatii # Curtea constata ca acest capat de cerere, pe care doamnele Atanasiu si Poenaru il intemeiaza pe art# 1 P din Conventie si care se refera la pretinsa lipsa de acces la o instanta, nu este vadit neintemeiat in sensul art# (/ P ( din Conventie# Curtea constata ca acesta nu prezinta niciun alt motiv de 130

inadmisibilitate# Prin urmare, el trebuie declarat admisibil# 5. Asu&ra /ondului 1. Argu%entele &artilor aJ Recla%antele !# 'oamnele Atanasiu si Poenaru considera ca prin refuzul de a le analiza actiunea in revendicare a apartamentului in liti$iu pe motivul ca ar fi trebuit sa urmeze in prealabil procedura administrativa prevazuta in acest scop de Le$ea nr# ;3!;; , instantele interne le:au incalcat dreptul de acces la o instanta# 0le adau$a ca, pentru a obtine restituirea apartamentului, au utilizat toate caile de recurs oferite de dreptul intern, si anume actiunea in revendicare si procedurile administrative re$lementate prin le$ile nr# !3 44/ si nr# ;3!;; , fara a obtine vreodata o -otarare pe fond# .J >u'ernul (# Auvernul sustine ca respin$erea actiunii doamnelor Atanasiu si Poenaru nu a adus atin$ere dreptului de acces al partilor interesate la o instanta, ci ca a fost motivata de preocuparea instantelor interne pentru pastrarea coerentei procedurilor de restituire re$lementate prin Le$ea nr# ;3!;; # Acesta considera ca, in orice caz, reclamantele puteau sa se bucure pe deplin de dreptul de acces la o instanta in cadrul cailor de atac puse la dispozitia lor prin Le$ea nr# ;3!;; # . A&recierea Curtii ,# Curtea reaminteste ca art# 1 P din Conventie $aranteaza oricarei persoane dreptul ca o instanta sa se pronunte asupra oricarei contestatii referitoare la drepturile si obli$atiile sale cu caracter civil# Articolul consfinteste astfel Jdreptul la o instantaJ, cu privire la care dreptul de acces, si anume dreptul de a sesiza instanta in materie civila, nu constituie decat unul dintre aspecte# /# 'reptul de acces la instante, recunoscut de art# 1 P din Conventie, nu este absolut= el se preteaza la limitari admise implicit deoarece, prin insasi natura sa, impune o re$lementare de catre stat# 5tatele contractante se bucura, in materie, de o anumita mar%a de apreciere# Cu toate acestea, Curtii ii revine obli$atia de a statua in ultima instanta cu privire la respectarea cerintelor Conventiei? ea trebuie sa se convin$a ca limitarile implementate nu restran$ accesul oferit individului intr:un asemenea mod sau intr:o asemenea masura incat dreptul sa fie incalcat in insasi substanta lui# In plus, o astfel de limitare nu este conforma cu art# 1 P decat daca urmareste un scop le$itim si daca e.ista un raport rezonabil de proportionalitate intre mi%loacele utilizate si scopul urmarit# 1# In aceasta privinta, trebuie reamintit faptul ca scopul Conventiei este sa

131

prote%eze nu drepturi teoretice sau iluzorii, ci concrete si efective# )emarca este valabila in special pentru dreptul de acces la instante, avandu:se in vedere locul eminent pe care il ocupa dreptul la un proces ec-itabil intr:o societate democratica BPrintul Ians:Adam II de Liec-tenstein impotriva Aermaniei S7CT, nr# ,!#/!9342, PP ,(_,/, C0'O !;; :6IIIC# 9# In ceea ce le priveste pe doamnele Atanasiu si Poenaru, Curtea constata ca ele au formulat un recurs intemeiat pe prevederile Le$ii nr# ;3!;; , insa decizia ramasa definitiva din data de 2 aprilie !;;/ prin care primaria era obli$ata sa le raspunda nu a fost niciodata e.ecutata, desi cererea lor data din !;; # Prin urmare, Curtea nu poate accepta ar$umentul Auvernului constand in afirmatia ca reclamantele au putut sa beneficieze pe deplin de dreptul de acces la o instanta in cadrul cailor de recurs prevazute de le$ile speciale de reparatie# 2# In ceea ce priveste actiunea in revendicare intemeiata pe prevederile civile de drept comun, Curtea apreciaza ca respin$erea sa motivata de necesitatea de a asi$ura aplicarea coerenta a le$ilor de reparatie nu releva, in sine, o problema din perspectiva dreptului de acces la o instanta $arantat de art# 1 P din Conventie, cu conditia ca procedura prevazuta de Le$ea nr# ;3!;; sa fie privita ca o cale de drept efectiva B+aimblat, mentionata mai sus, P ((C# 4# Or, din practica nationala reiese ca, la data evenimentelor, autoritatile competente isi incalcau in mod repetat obli$atia ce le revenea de a raspunde la cererile de restituire sau de despa$ubire in termenul le$al de 1; de zile# Problema sistemica ce a impiedicat functionarea procedurii instituite prin Le$ea nr# ;3!;; le:a pus pe persoanele interesate in imposibilitatea de a supune deciziile administrative controlului %urisdictional prevazut de le$e# !;# In ceea ce priveste posibilitatea de a sanctiona intarzierea autoritatilor administrative in analizarea cererilor, Curtea observa ca, prin decizia din data de 4 martie !;;9, 5ectiile Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Hustitie au -otarat ca, in lipsa unui raspuns din partea autoritatilor administrative in termenul le$al, instantele sa fie abilitate sa statueze in locul lor asupra fondului cererilor si sa dispuna, daca este cazul, restituirea bunurilor# Acest recurs a devenit efectiv la data de ! noiembrie !;;9, la data publicarii sale in 7onitorul Oficial B+aimblat, mentionata mai sus, P ,!C# ! # In lumina considerentelor de mai sus, Curtea concluzioneaza ca, inainte ca recursul introdus prin decizia din 4 martie !;;9 a 5ectiilor Unite ale Inaltei Curti de Casatie si Hustitie sa devina efectiv, doamnele Atanasiu si Poenaru s:au aflat in imposibilitatea de a solicita in fata instantelor interne restituirea apartamentului in liti$iu# !!# Curtea admite ca, in conte.tul comple. si sensibil din punct de vedere social, insotit de consecintele economice serioase ale tranzitiei )omaniei catre un re$im democratic si ale reparatiei nedreptatilor trecutului, este posibil ca

132

implementarea cadrului le$islativ sa fi intampinat dificultati si sa fi inre$istrat intarzieri Ba se vedea, mutatis mutandis, *ronioYsKi impotriva Poloniei S7CT, nr# ( #,,(341, P 1!, C0'O !;;,:6C# !(# Cu toate acestea, lipsa de raspuns al autoritatilor administrative la cererile de restituire introduse in temeiul le$ilor nr# !3 44/ si nr# ;3!;; , la care se adau$a lipsa, in perioada mentionata mai sus, a unei cai de atac, le:a facut pe doamnele Atanasiu si Poenaru sa sufere o sarcina disproportionata, aducand astfel atin$ere substantei insesi a dreptului lor de acces la o instanta# !,# )ezulta ca a avut loc incalcarea art# 1 P priveste pe doamnele Atanasiu si Poenaru# din Conventie in ceea ce le

III. Asu&ra &retinsei incalcari a art. 1 din Protocolul nr. 1 la Con'entie !/# )eclamantele considera ca imposibilitatea in care se afla de a obtine restituirea bunurilor lor imobile nationalizate sau de a fi despa$ubite constituie o incalcare a dreptului la respectarea bunurilor, astfel cum este acesta recunoscut de art# din Protocolul nr# , care prevede urmatoarele= JOrice persoana fizica sau %uridica are dreptul la respectarea bunurilor sale# Nimeni nu poate fi lipsit de proprietatea sa decat pentru cauza de utilitate publica si in conditiile prevazute de le$e si de principiile $enerale ale dreptului international# 'ispozitiile precedente nu aduc atin$ere dreptului statelor de a adopta le$ile pe care le considera necesare pentru a re$lementa folosinta bunurilor conform interesului $eneral sau pentru a asi$ura plata impozitelor ori a altor contributii sau a amenzilor#J A. Asu&ra e4ce&tiei &reli%inare inte%eiate &e inco%&ati.ilitatea ratione %ateriae cu &re'ederile Con'entiei a ca&atului de cerere /or%ulat de doa%nele Atanasiu si Poenaru 1. Argu%entele &artilor aJ >u'ernul !1# Auvernul sustine ca doamnele Atanasiu si Poenaru nu detin un JbunJ in sensul definit de %urisprudenta Curtii# !9# In ceea ce priveste dreptul de a obtine restituirea imobilelor nationalizate sau de a fi despa$ubite in temeiul le$islatiei interne, Auvernul subliniaza ca le$ile de reparatie nu au restabilit in mod automat dreptul de proprietate al fostilor proprietari asupra imobilelor nationalizate# !2# Acesta sustine ca nici constatarea ile$alitatii nationalizarii unui imobil, nici depunerea unei cereri de restituire sau de despa$ubire nu sunt suficiente pentru a constata e.istenta unei creante care sa atra$a dupa sine protectia oferita prin art# din Protocolul nr# # In acest sens, Auvernul arata ca dreptul de a fi despa$ubit este conditionat de respectarea cerintelor procedurale si materiale

133

enuntate de le$ile de reparatie si, in mod special, de Le$ea nr# ;3!;; # !4# Or, in opinia Auvernului, analiza conformitatii cererilor cu e.i$entele mentionate mai sus este atributul e.clusiv al autoritatilor administrative si %urisdictionale competente# 7ai e.act, Auvernul considera ca recunoasterea unei creante irevocabile si suficient de bine stabilite in dreptul intern nu are loc decat in urma controlului de le$alitate e.ercitat de prefect asupra deciziilor autoritatilor locale care au analizat in prima instanta cererile de reparatie introduse in baza Le$ii nr# ;3!;; # (;# Aratand ca autoritatile administrative sau instantele interne nu le:au recunoscut doamnelor Atanasiu si Poenaru in niciun moment un drept la restituirea apartamentului in liti$iu sau la o despa$ubire, Auvernul concluzioneaza ca aceste reclamante nu erau nici titularele unui bun, nici ale unei creante fata de stat in baza careia sa poata pretinde ca au cel putin o Jsperanta le$itimaJ de a obtine beneficiul efectiv al unui bun# .J Recla%antele ( # 'oamnele Atanasiu si Poenaru se opun ar$umentului Auvernului# (!# 0le considera ca, in circumstantele specifice ale le$islatiei romane referitoare la restituirea imobilelor nationalizate, e.istenta unui JbunJ, in sensul art# din Protocolul nr# la Conventie, rezulta din intrunirea a trei conditii= intrarea in vi$oare a Le$ii nr# ;3!;; , vointa persoanei interesate de a beneficia de ea, e.primata prin depunerea unei cereri administrative, si lipsa unui raspuns din partea autoritatii administrative in termenul le$al# ((# In ceea ce priveste situatia lor speciala, doamnele Atanasiu si Poenaru reamintesc faptul ca numeroase -otarari definitive au constatat ile$alitatea nationalizarii intre$ului imobil si au dispus restituirea celorlalte apartamente# Prin urmare, ele considera ca recunoasterea ile$alitatii nationalizarii este valabila si pentru apartamentul nr# # 0le sustin ca in prezent dispun de un bun actual sau, cel putin, de o Jsperanta le$itimaJ de a obtine restituirea lui sau o despa$ubire# . A&recierea Curtii aJ Princi&ii ce decurg din 2uris&rudenta Curtii (,# Curtea reaminteste ca un reclamant nu poate pretinde o incalcare a art# din Protocolul nr# decat in masura in care -otararile pe care le critica se refera la JbunurileJ sale in sensul acestei prevederi# Notiunea JbunuriJ poate cuprinde atat Jbunuri actualeJ, cat si valori patrimoniale, inclusiv creante, in baza carora un reclamant poate pretinde ca are cel putin o Jsperanta le$itimaJ de a obtine beneficiul efectiv al unui drept de proprietate BAratzin$er si Aratzin$erova impotriva )epublicii Ce-e Bdec#C S7CT, nr# (4#94,342, P 14, C0'O !;;!:6IIC#

134

(/# Curtea reaminteste, de asemenea, ca art# din Protocolul nr# nu poate fi interpretat in sensul ca ar impune statelor contractante o obli$atie $enerala de a restitui bunurile ce le:au fost transferate inainte sa ratifice Conventia BHantner impotriva 5lovaciei, nr# (4#;/;349, P (,, , martie !;;(C# (1# In sc-imb, atunci cand un stat contractant, dupa ce a ratificat Conventia, inclusiv Protocolul nr# , adopta o le$islatie care prevede restituirea totala sau partiala a bunurilor confiscate intr:un re$im anterior, se poate considera ca acea le$islatie $enereaza un nou drept de proprietate aparat de art# din Protocolul nr# in beneficiul persoanelor care intrunesc conditiile de restituire BLopecK` impotriva 5lovaciei S7CT, nr# ,,#4 !342, P (/, C0'O !;;,:I>C# (9# 'aca interesul patrimonial in cauza este de ordinul creantei, el nu poate fi considerat o Jvaloare patrimonialaJ decat daca are o baza suficienta in dreptul intern, de e.emplu atunci cand este confirmat printr:o %urisprudenta bine stabilita a instantelor BLopecK`, mentionata mai sus, P /!C# .J A&licarea &rinci&iilor %entionate %ai sus (2# Curtea constata ca partile au puncte de vedere diver$ente in ceea ce priveste interpretarea prevederilor le$ilor de reparatie si, in mod special, in ceea ce priveste momentul de la care persoana care s:a prevalat de aceste le$i devine titularul unui drept la restituirea bunului sau la despa$ubire# (4# Curtea nu considera necesar sa solutioneze aceasta controversa, care tine de teoria si de practica interna# ,;# Astfel, Curtii ii este suficient sa constate, tinand cont de sensul autonom al notiunii JbunuriJ si de criteriile retinute in %urisprudenta Curtii, ca e.istenta unui Jbun actualJ in patrimoniul unei persoane este in afara oricarui dubiu daca, printr: o -otarare definitiva si e.ecutorie, instantele i:au recunoscut acesteia calitatea de proprietar si daca in dispozitivul -otararii ele au dispus in mod e.pres restituirea bunului# In acest conte.t, refuzul administratiei de a se conforma acestei -otarari constituie o in$erinta in dreptul la respectarea bunurilor, care tine de prima fraza a primului alineat al art# din Protocolul nr# la Conventie Ba se vedea, mutatis mutandis, Paduraru, mentionata mai sus, PP 1/ si 9/C# , # Curtea constata ca, de la intrarea in vi$oare a le$ilor nr# 3!;;; si nr# ;3!;; si mai ales a Le$ii nr# !,93!;;/, dreptul intern prevede un mecanism care trebuie sa conduca fie la restituirea bunului, fie la acordarea unei despa$ubiri# ,!# Prin urmare, Curtea apreciaza ca transformarea intr:o Jvaloare patrimonialaJ, in sensul art# din Protocolul nr# , a interesului patrimonial ce rezulta din simpla constatare a ile$alitatii nationalizarii este conditionata de

135

intrunirea de catre partea interesata a cerintelor le$ale in cadrul procedurilor prevazute de le$ile de reparatie si de epuizarea cailor de atac prevazute de aceste le$i# ,(# In speta, Curtea observa ca nicio instanta sau autoritate administrativa interna nu le:a recunoscut doamnelor Atanasiu si Poenaru in mod definitiv un drept de a li se restitui apartamentul in liti$iu# Iotararile invocate de reclamante Bpara$raful 4 de mai susC, desi toate constata ca nationalizarea intre$ului imobil a fost ile$ala, nu constituie un titlu e.ecutoriu pentru restituirea acestui apartament# ,,# )ezulta ca acest apartament nu reprezinta un Jbun actualJ in sensul art# din Protocolul nr# , de care reclamantele s:ar putea prevala# ,/# Totusi, daca constatarea %udiciara a nationalizarii abuzive a imobilului nu atra$e dupa sine in mod automat un drept de restituire a bunului, Curtea observa ca ea da dreptul la o despa$ubire din moment ce din -otararile instantelor interne ce au dobandit autoritate de lucru %udecat reiese ca conditiile le$ale impuse pentru a beneficia de masurile de reparatie, si anume nationalizarea ile$ala a bunului si dovada calitatii de mostenitor a fostului proprietar, erau intrunite# Curtea acorda importanta si faptului ca Primaria *ucuresti refuza inca sa se conformeze deciziei irevocabile a Inaltei Curti de Casatie si Hustitie din data de 2 aprilie !;;/, fara a oferi o %ustificare valabila# ,1# Prin urmare, trebuie concluzionat ca, in ciuda faptului ca primaria nu a emis pana in prezent o decizie, reclamantele sunt cel putin beneficiarele unui drept de a fi despa$ubite# Avand in vedere -otararile %udecatoresti interne, care reprezinta, in sensul -otararilor anterioare ale Curtii, Jo %urisprudenta bine stabilita a instantelorJ, aceasta creanta constituie un Jinteres patrimonialJ suficient de bine stabilit in dreptul intern si care tine de notiunea JbunJ la care se refera art# din Protocolul nr# Ba se vedea, mutatis mutandis, LopecK`, mentionata mai sus, P /!C# ,9# )ezulta ca e.ceptia Auvernului nu poate fi retinuta# ,2# In fine, Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art# (/ P ( din Conventie# 'e altfel, aceasta constata ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate# Prin urmare, el trebuie declarat admisibil# 5. Asu&ra ad%isi.ilitatii ca&atului de cerere /or%ulat de doa%na Solon ,4# Curtea constata ca acest capat de cerere nu este vadit neintemeiat in sensul art# (/ P ( din Conventie# Pe de alta parte, aceasta constata ca nu prezinta niciun alt motiv de inadmisibilitate# Prin urmare, el trebuie declarat admisibil#

136

C. Asu&ra /ondului 1. Argu%entele &artilor aJ >u'ernul /;# Auvernul arata ca reclamantele au utilizat posibilitatea de a se adresa autoritatilor administrative pentru a li se acorda o despa$ubire in temeiul Le$ii nr# ;3!;; , astfel cum a fost modificata prin Le$ea nr# !,93!;;/# / # In opinia Auvernului, mecanismul implementat de aceasta din urma le$e si care se refera la infiintarea +ondului JProprietateaJ este de natura sa le ofere persoanelor indreptatite despa$ubiri in cuantum e$al cu valoarea de piata a bunurilor# Conform ultimelor modificari ale Le$ii nr# !,93!;;/, o parte a despa$ubirii ar putea fi platita in numerar daca creanta nu depaseste /;;#;;; )ON# Auvernul ar$umenteaza ca o anumita intarziere la plata este inevitabila, data fiind comple.itatea procesului de despa$ubire# /!# In ceea ce priveste pro$resele facute pentru ca +ondul JProprietateaJ sa devina functional, Auvernul arata, in observatiile sale scrise din data de !, aprilie !;;4, ca procedura de evaluare a activelor fondului aproape ca a a%uns la final, la fel ca si procedura de selectie a administratorului fondului# /(# In observatiile sale prezentate in cadrul audierii, Auvernul arata ca, din anul !;;9, +ondul JProprietateaJ plateste dividende actionarilor sai# 'e altfel, la data de 4 septembrie !; ;, Auvernul a precizat ca actionarii +ondului JProprietateaJ au -otarat repartizarea dividendelor pentru perioada !;;23!;;4 si ca administratorul fondului a fost mandatat sa faca demersurile necesare in vederea cotarii actiunilor la bursa inainte de !! decembrie !; ;# /,# Auvernul face trimitere la planul de actiune trimis Comitetului 7inistrilor la data de !/ februarie !; ; si care trebuie sa permita identificarea celor mai bune solutii pentru a eficientiza procesul de restituire# Printre solutiile luate in considerare se numara infiintarea unei comisii interministeriale, modificarea le$islatiei in materie si or$anizarea de discutii cu asociatii si cu societatea civila# //# Invocand statisticile furnizate, Auvernul arata ca cererile de despa$ubire sunt numeroase Bpara$raful 99 de mai susC si ca valoarea totala a despa$ubirilor aprobate reprezinta o sarcina bu$etara importanta# /1# In ceea ce priveste Cauza 5olon, Auvernul considera ca, pe calea contestatiei indreptate impotriva deciziei administrative, dreptul reclamantei de a fi despa$ubita nu a putut fi confirmat decat la data de (; martie !;;1 Bpara$raful (9 de mai susC? de altfel, acesta sustine ca perioada care s:a scurs pana la decizia administrativa data de Universitatea din Craiova la data de !, martie !;;4 nu a fost e.cesiva#

137

/9# In plus, Auvernul sustine ca eficienta mecanismului de despa$ubire prin intermediul +ondului JProprietateaJ nu intra in discutie in Cauza 5olon, avand in vedere valoarea despa$ubirii, care nu ar depasi plafonul de /;;#;;; )ON# .J Recla%antele /2# )eclamantele sustin ca lipsa restituirii sau a despa$ubirii, pana in prezent, este de natura sa incalce dreptul la respectarea bunurilor lor# 0le considera ca mecanismul de despa$ubire stabilit de le$islatia interna nu este eficient# IiJ Argu%entele doa%nelor Atanasiu si Poenaru /4# )eclamantele insista asupra comple.itatii le$ilor de restituire si asupra incoerentelor le$islative si %urisprudentiale care ar fi consecinta nenumaratelor modificari ce au avut loc intr:o perioada de aproape !; de ani# 1;# 0le sustin o dubla incalcare a art# din Protocolul nr# # Pe de o parte, ele considera ca a avut loc o incalcare a acestei prevederi din punct de vedere substantial din cauza vanzarii ile$ale si cu rea:credinta a apartamentului nr# , desi statul era la curent cu cererea de restituire introdusa de proprietarul le$itim# Pe de alta parte, ele sustin ca a avut loc o incalcare procedurala a dreptului la respectarea bunurilor din moment ce toate procedurile administrative si %udiciare utilizate pentru a recupera bunul s:au dovedit ineficiente din cauza deficientelor mecanismului de restituire si de despa$ubire implementat de stat# IiiJ Argu%entele doa%nei Solon 1 # )eclamanta insista pe lipsa totala de despa$ubire# 'upa parerea ei, Auvernul nu a demonstrat e.istenta niciunei circumstante e.ceptionale capabile sa %ustifice intarzierea in punerea in aplicare a le$ilor de reparatie# 0a declara ca +ondul JProprietateaJ nu functioneaza inca in asa fel incat sa conduca la acordarea efectiva a unei despa$ubiri# 0a considera ca aceasta situatie ii este imputabila e.clusiv statului, care intarzie in mod ne%ustificat sa ia masurile le$ale si administrative necesare pentru a face ca e.ercitarea dreptului la restituire sau la despa$ubire sa fie efectiva si rapida# . A&recierea Curtii aJ Princi&iile generale ce decurg din 2uris&rudenta Curtii 1!# Curtea considera necesar sa reaminteasca in primul rand principiile care se desprind din %urisprudenta sa in materie# 1(# Privarea de un drept de proprietate sau de un alt drept real constituie, in principiu, un act instantaneu si nu creeaza o situatie continua de Jprivare de

138

dreptJ S7al-ous impotriva )epublicii Ce-e Bdec#C S7CT, nr# ((#;9 341, C0'O !;;;:>IIT# 1,# Asa cum art# din Protocolul nr# nu $aranteaza un drept de a dobandi bunuri, el nu le impune statelor contractante nicio restrictie cu privire la libertatea lor de a stabili domeniul de aplicare a le$ilor pe care le pot adopta in materie de restituire a bunurilor si de a ale$e conditiile in care accepta sa restituie drepturile de proprietate persoanelor deposedate S6an der 7ussele impotriva *el$iei, !( noiembrie 42(, P ,2, seria A nr# 9;? 5livenKo impotriva Letoniei Bdec#C S7CT, nr# ,2#(! 344, P ! , C0'O !;;!:II, si Hantner, mentionata mai sus, P (,T# 1/# In sc-imb, art# din Protocolul nr# cere ca in$erinta autoritatii publice in e.ercitarea dreptului la respectarea bunurilor sa fie le$ala B+ostul re$e al Areciei si altii impotriva Areciei S7CT, nr# !/#9; 34,, P 94, C0'O !;;;:>II, si Iatridis impotriva Areciei S7CT, nr# ( # ;9341, P /2, C0'O 444:IIC# Principiul le$alitatii presupune si e.istenta unor norme de drept intern suficient de accesibile, precise si previzibile in aplicarea lor B*eMeler impotriva Italiei S7CT, nr# ((#!;!341, PP ;4 _ ;, C0'O !;;;:IC# 11# In plus, orice in$erinta in e.ercitarea unui drept sau a unei libertati recunoscute de Conventie trebuie sa urmareasca un scop le$itim# 'e asemenea, in cauzele care presupun o obli$atie pozitiva, trebuie sa e.iste o %ustificare le$itima pentru inactiunea statului# Principiul J%ustului ec-ilibruJ, inerent insusi art# din Protocolul nr# , presupune e.istenta unui interes $eneral al comunitatii# 'atorita unei cunoasteri directe a societatii lor si a nevoilor acesteia, autoritatile nationale sunt, in principiu, mai bine plasate decat %udecatorul international pentru a determina ceea ce este de Jutilitate publicaJ# In mecanismul de protectie instituit de Conventie, acestora le revine, asadar, obli$atia de a se pronunta primele asupra e.istentei unei probleme de interes $eneral ce %ustifica masuri aplicabile in domeniul e.ercitarii dreptului de proprietate, inclusiv masuri ce presupun privari si restituiri de bunuri# Prin urmare, ele se bucura aici de o anumita mar%a de apreciere, ca in alte domenii asupra carora se e.tind $arantiile Conventiei# In plus, notiunea Jutilitate publicaJ este ampla prin natura sa# In mod special, decizia de a adopta le$i referitoare la privarea de proprietate sau care prevad o despa$ubire din fonduri publice pentru bunuri e.propriate presupune, de obicei, analiza unor c-estiuni politice, economice si sociale# Considerand ca este normal ca le$islatorul sa dispuna de o lar$a mar%a in politica sa economica si sociala, Curtea a declarat ca respecta modul in care acesta concepe imperativele Jutilitatii publiceJ, cu e.ceptia cazului in care %udecata sa se dovedeste a fi vadit lipsita de temei rezonabil BHames si altii impotriva )e$atului Unit, ! februarie 421, P ,1, seria A nr# 42, +ostul re$e al Areciei si altii, mentionata mai sus, P 29, si *ronioYsKi, mentionata mai sus, P ,4C# 19# Atat atin$erea adusa respectarii bunurilor, cat si abtinerea de la actiune trebuie sa pastreze un %ust ec-ilibru intre cerintele interesului $eneral al comunitatii si imperativele apararii drepturilor fundamentale ale individului# In

139

mod special, trebuie sa e.iste un raport rezonabil de proportionalitate intre mi%loacele utilizate si scopul urmarit prin orice masura aplicata de stat, inclusiv masurile care priveaza o persoana de proprietatea sa# In fiecare cauza ce presupune pretinsa incalcare a acestei prevederi, Curtea trebuie sa verifice daca, din cauza actiunii sau inactiunii statului, persoana in cauza a fost nevoita sa suporte o sarcina disproportionata si e.cesiva B5porron$ si Lannrot- impotriva 5uediei, !( septembrie 42!, P 9(, seria A nr# /!C# 12# Pentru a aprecia conformitatea conduitei statului cu art# din Protocolul nr# , Curtea trebuie sa se dedice unei analize $lobale a diferitelor interese in cauza, tinand cont ca scopul Conventiei este sa prote%eze drepturi Jconcrete si efectiveJ# 0a trebuie sa mear$a dincolo de aparente si sa cerceteze realitatea situatiei liti$ioase# Aceasta apreciere poate sa se refere nu numai la modalitatile de despa$ubire aplicabile _daca situatia este similara cu o privare de libertate _ ci si la conduita partilor, inclusiv la mi%loacele utilizate de stat si la punerea lor in aplicare# In acest sens, trebuie subliniat ca incertitudinea _ fie ea le$islativa, administrativa sau le$ata de practicile aplicate de autoritati _ este un factor ce trebuie luat in considerare pentru a aprecia conduita statului# Intr:adevar, atunci cand in cauza este o c-estiune de interes $eneral, puterile publice sunt obli$ate sa reactioneze in timp util, in mod corect si cu cea mai mare coerenta B6asilescu impotriva )omaniei, !! mai 442, P / , Cule$ere de -otarari si decizii 442:IIIC# .J A&licarea &rinci&iilor %entionate %ai sus in cau#ele re/eritoare la %asuri de re&aratie intr(un conte4t de re/or%a &olitica si econo%ica 14# Curtea a stabilit ca principiile mentionate mai sus sunt valabile, de asemenea, in situatia unor modificari fundamentale ale sistemului unei tari, precum cele pe care le reprezinta tranzitia de la un re$im totalitar la o forma democratica de $uvernare si reforma structurii politice, %uridice si economice a statului, fenomene ce conduc inevitabil la adoptarea unor le$i economice si sociale pe scara lar$a B*ronioYsKi, mentionata mai sus, P ,4C# 9;# In materie de restituire de proprietati, o le$islatie de mare anver$ura, mai ales daca e.ecuta un pro$ram de reforma economica si sociala, nu poate asi$ura o dreptate completa in fata varietatii de situatii in care se afla numeroasele persoane in cauza# 0ste in primul rand obli$atia autoritatilor interne, in special a Parlamentului, de a cantari avanta%ele si dezavanta%ele inerente diferitelor solutii dintre care sa se poata ale$e, stiut fiind faptul ca este vorba de o ale$ere politica Ba se vedea Hames si altii, mentionata mai sus, PP 12_14, si, mutatis mutandis, Olaru si altii impotriva 7oldovei, nr# ,913;9, !!#/(43;/, 9#4 3;2 si (# (13;9, P //, !2 iulie !;;4C# 9 # Curtea a recunoscut de%a ca punerea in balanta a drepturilor in cauza si a casti$urilor si pierderilor diferitelor persoane afectate de procesul de transformare a economiei si a sistemului %uridic al statului constituie un e.ercitiu de o dificultate deosebita#

140

9!# In aceste circumstante, autoritatile nationale trebuie sa beneficieze de o lar$a mar%a de apreciere, nu numai pentru a ale$e masurile care sa re$lementeze raporturile de proprietate din tara, ci si pentru a avea la dispozitie timpul necesar pentru punerea lor in aplicare# 9(# Totusi, aceasta mar%a, oricat de mare ar fi ea, nu este nelimitata, iar e.ercitarea puterii discretionare a statului, c-iar si in cadrul celei mai comple.e reforme a statului, nu poate determina consecinte incompatibile cu normele stabilite prin Conventie B*ronioYsKi, mentionata mai sus, P 2!C# 9,# Conform art# din Protocolul nr# , statul are dreptul de a e.propria bunuri _ inclusiv orice drepturi la despa$ubire consfintite de le$e _ si de a reduce, c-iar foarte mult, nivelul despa$ubirilor prin mi%loace le$islative# Ceea ce prevede art# din Protocolul nr# este ca valoarea despa$ubirii acordate pentru o privare de proprietate operata de stat sa fie Jin mod rezonabil in raportJ cu valoarea bunului# O lipsa totala de despa$ubire nu poate fi considerata ca fiind compatibila cu art# din Protocolul nr# decat in cazuri e.ceptionale B*ronioYsKi, mentionata mai sus, P 21C# 9/# Art# din Protocolul nr# nu $aranteaza un drept la o compensatie inte$rala in orice circumstante, o compensatie numai partiala nefacand privarea de proprietate nele$itima eo ipso in toate cazurile# In mod special, niste obiective le$itime Jde utilitate publicaJ, precum cele care urmaresc masuri de reforma economica sau de dreptate sociala pot milita pentru o rambursare mai mica decat valoarea de piata inte$rala SHames si altii, mentionata mai sus, P /,? Lit-$oY si altii impotriva 7arii *ritanii, 2 iulie 421, P !;, seria A nr# ;!, si 5cordino impotriva Italiei Bnr# C S7CT, nr# (12 (349, PP 4/ si urmatoarele, C0'O !;;1:6T# 91# Astfel, Curtea a admis in mod e.plicit in cauzele *ronioYsKi si ZolKenber$ ca reforma radicala a sistemului politic si economic din Polonia, precum si situatia finantelor sale puteau sa %ustifice limitari draconice la despa$ubirea repatriatilor de dincolo de *u$ S*ronioYsKi, mentionata mai sus, P 2(, si ZolKenber$ si altii impotriva Poloniei Bdec#C, nr# /;#;;(344, P 1(, C0'O !;;9:>I6 Be.traseCT# 99# In plus, din %urisprudenta sa reiese clar ca, in situatia in care Curtea a putut sa considere ca le$ile de restituire puse in aplicare pentru a atenua consecintele incalcarilor masive ale drepturilor de proprietate, cauzate, de e.emplu, de re$imurile comuniste, urmareau un scop le$itim, aceasta a considerat totusi necesar sa faca in asa fel incat atenuarea incalcarilor din trecut sa nu creeze noi nedreptati disproportionate Ba se vedea, de e.emplu, Pincovb si Pinc impotriva )epublicii Ce-e, nr# (1#/,2349, P /2, C0'O !;;!:6IIIC# cJ A&licarea in s&eta a &rinci&iilor %entionate %ai sus

141

92# Curtea observa in primul rand ca, punand in aplicare o le$islatie speciala de restituire si de despa$ubire, statul roman a optat _ spre deosebire de alte state care au suferit o sc-imbare similara de re$im politic in 424 Bpara$rafele 2/_ ;9 de mai susC _ pentru principiul despa$ubirii inte$rale pentru privarile de proprietate care au avut loc in perioada re$imului comunist# Astfel, pentru privari de proprietate suferite acum circa 1; de ani, cum este cazul reclamantelor, le$islatia romana prevede, in lipsa unei posibilitati de restituire, acordarea unei despa$ubiri intr:un cuantum e$al cu valoarea de piata pe care bunul nationalizat ar avea:o astazi# 94# Curtea face trimitere la %urisprudenta referitoare la incalcarile dreptului la respectarea bunurilor persoanelor indreptatite sa primeasca o reparatie pentru imobilele a caror restituire nu mai este posibila Ba se vedea, in special, 5train, mentionata mai sus? 7atac-e si altii impotriva )omaniei, nr# (2# (3;!, 4 octombrie !;;1? 6iasu, mentionata mai sus, si Latz, mentionata mai susC# 2;# Curtea reaminteste in mod special faptul ca, in cauza 6iasu B-otararea mentionata mai sus, PP /4_1;C, a apreciat ca o decizie administrativa a autoritatii locale competente prin care i se recunoaste partii interesate un drept la reparatie este suficienta pentru a crea un Jinteres patrimonialJ aparat de art# din Protocolul nr# si ca, prin urmare, nee.ecutarea unei astfel de decizii constituie o in$erinta in sensul primei fraze din primul alineat al acestui articol Ba se vedea si 7arin si A-eor$-e )adulescu impotriva )omaniei, nr# /#2/ 3;1, PP !;_!!, !9 mai !; ;C# 2 # 'e asemenea, nee.ecutarea unei decizii administrative care recunoaste dreptul la o despa$ubire intr:un cuantum pe care aceasta il stabileste reprezinta o in$erinta in sensul primei fraze din primul alineat al acestui articol B0lias impotriva )omaniei, nr# (!#2;;3;!, P ! , ! mai !;;4C# 2!# Cu atat mai mult, nee.ecutarea unei -otarari %udecatoresti ce recunoaste un drept la despa$ubire, c-iar daca suma nu a fost stabilita, constituie o in$erinta in dreptul de proprietate in sensul primei fraze din primul alineat al art# din Protocolul nr# B'enes si altii impotriva )omaniei, nr# !/#21!3;(, PP ,1_,9, ( martie !;;4C# 2(# Curtea a a%uns la constatarea incalcarii dreptului de proprietate al reclamantului in Cauza 6iasu, tinand cont de ineficienta sistemului de restituire si in special de intarzierea inre$istrata in procedura de plata a despa$ubirii# 2,# In mod special, Curtea a constatat ca partilor interesate nu le era oferita nicio $arantie in ceea ce priveste durata sau rezultatul procedurii in fata Comisiei Centrale# 0a a observat in plus ca +ondul JProprietateaJ nu functioneaza intr:o maniera care sa permita acordarea efectiva a unei despa$ubiri tuturor beneficiarilor le$ilor de reparatie care alesesera sa primeasca actiuni Ba se

142

vedea, printre altele, 6iasu, PP 9 _9!, si 7atac-e si altii, P ,!, mentionate mai susC# Astfel, aceasta inactiune a statului nu era %ustificata in mod le$itim prin urmarirea unui scop de interes public, in conformitate cu principiile enuntate in para$rafele 1!_ 12 de mai sus# 2/# In speta, Curtea observa in ceea ce le priveste pe doamnele Atanasiu si Poenaru ca, in ciuda faptului ca ele au obtinut, prin mai multe -otarari %udecatoresti ramase definitive Bpara$raful 4 de mai susC, o constatare a ile$alitatii privarii lor de proprietate si ca, prin decizia ramasa definitiva din data de 2 aprilie !;;/, autoritatea administrativa locala a fost obli$ata sa pronunte o decizie asupra cererii lor, aceste -otarari nu au fost puse in e.ecutare nici pana astazi# 21# Curtea mai observa, in ceea ce o priveste pe doamna 5olon, ca in ciuda faptului ca a obtinut, la data de (; martie !;;1, o -otarare %udecatoreasca definitiva ce stabilea cuantumul despa$ubirii si ca, ulterior, la data de !, martie !;;4, o decizie administrativa a confirmat acest drept, aceste decizii nu au fost inca e.ecutate# 29# Auvernul invoca in principal numarul mare de cereri de despa$ubire similare celor introduse de reclamante, lucru care a condus la in$reunarea procedurilor administrative, la prelun$irea termenelor de solutionare si de plata, precum si la o sarcina bu$etara importanta# 22# Curtea se vede, asadar, confruntata cu cauze dificile, ce releva o comple.itate politica, istorica si faptica tinand de o problema ce ar fi trebuit sa fie rezolvata de toate autoritatile care au raspunderea deplina de a $asi o solutie adecvata# Aceasta realitate trebuie sa $-ideze Curtea in interpretarea si in aplicarea Conventiei, care nu trebuie sa fie nici ri$ide, nici opace fata de circumstantele faptice concrete# 24# 7otivele de ordin faptic avansate de Auvern nu pot fi puse la indoiala# Totusi, Curtea apreciaza ca aceste constatari nu au fost in mod suficient insotite de masuri le$islative si administrative capabile sa ofere tuturor partilor interesate in procesul de restituire o solutie coerenta, previzibila si proportionala cu scopurile de interes public urmarite# 4;# In ceea ce priveste planul de actiune prezentat de Auvern, Curtea observa ca nu a fost trimis Comitetului 7inistrilor decat la inceputul anului !; ;# 'esi acesta propune cateva solutii interesate, acestea nu sunt insotite inca de un calendar de adoptare Bpara$raful /, de mai susC# 4 # )eferitor la recentele pro$rese inre$istrate in ceea ce priveste +ondul JProprietateaJ, invocate de Auvern, Curtea observa ca, la ora actuala, din cei peste 12#;;; de creditori inre$istrati la Comisia Centrala numai circa (#/;; au beneficiat de transformarea creantei in actiuni la acest fond, a caror

143

tranzactionare nu este inca posibila pe piata bursiera# 4!# 'upa ce a analizat in lumina principiilor enuntate in %urisprudenta sa toate elementele aflate in posesia sa, Curtea considera ca Auvernul nu a e.pus niciun fapt sau ar$ument care sa poata %ustifica inefectivitatea dreptului reclamantelor la despa$ubire# 4(# Curtea apreciaza ca, in speta, faptul ca reclamantele nu au primit inca o despa$ubire si nu au nicio $arantie cu privire la data la care o vor putea primi le: a impus o sarcina disproportionata si e.cesiva, incompatibila cu dreptul la respectarea bunurilor lor, $arantat de art# din Protocolul nr# # 4,# Prin urmare, in speta a avut loc incalcarea acestei prevederi# I:. Asu&ra a&licarii art. 46 din Con'entie 4/# Conform acestor prevederi= J # Inaltele parti contractante se an$a%eaza sa se conformeze -otararilor definitive ale Curtii in care ele sunt parti# !# Iotararea definitiva a Curtii este transmisa Comitetului 7inistrilor care suprave$-eaza e.ecutarea ei#J A. Argu%entele &artilor si ale tertilor inter'enienti 1. Argu%entele &artilor 41# )eclamantele sustin ca, desi procesul de adoptare a masurilor de reparatie pentru privarile de proprietate suferite inainte de anul 424 a inceput acum douazeci de ani, inca nu s:a inc-eiat# In acest sens, ele observa ca le$islatia relevanta a fost modificata de mai multe ori, ceea ce a avut drept consecinta complicarea tot mai mare a procesului# 49# Prin urmare, ele considera ca lipsa de reactie adecvata din partea autoritatilor nationale dupa constatarile facute de Curte in -otararile 6iasu, Latz si +aimblat, mentionate mai sus, este de natura sa aduca atin$ere caracterului subsidiar al mecanismului de control instaurat de Conventie# 42# Auvernul arata ca o serie de probleme dintre cele mai $rave a condus la incetinirea procesului de restituire si de despa$ubire pentru bunurile nationalizate# Acesta subliniaza amploarea fenomenului nationalizarilor sub re$imul comunist, precum si varietatea bunurilor ce fac obiectul le$ilor de restituire# 44# 0l mai precizeaza ca se confrunta cu un mare numar de cereri de restituire sau de despa$ubire provenite de la fosti proprietari sau de la mostenitorii acestora#

144

!;;# Apoi arata ca la numarul mare de cereri de despa$ubire se adau$a cerinta unei despa$ubiri inte$rale impusa de le$ile in vi$oare# Conform unei evaluari apro.imative, suma necesara pentru a plati aceste despa$ubiri se ridica la ! de miliarde de euro# Auvernul precizeaza in acest sens ca PI*:ul )omaniei pentru anul !;;4 a fost de !; de miliarde de euro# 5uma despa$ubirilor platite efectiv pana in prezent ar fi de circa 2, de milioane de euro# !; # In ceea ce priveste posibilitatea prevazuta de le$e de a acorda bunuri sau servicii drept compensatie, Auvernul sustine ca ea nu poate avea decat o aplicare foarte restransa din cauza lipsei de bunuri si a caracterului limitat al rezervelor publice de terenuri ce apartin comunelor# !;!# Auvernul mai semnaleaza ca sursa de dificultate pentru punerea in aplicare a mecanismului de restituire si de despa$ubire lipsa de informatii cadastrale si lipsa unui inventar al bunurilor statului# !;(# In ceea ce priveste masurile ce trebuie luate din perspectiva art# ,1 din Conventie, Auvernul admite ca sistemul de restituire trebuie sa devina mai eficient# In acest sens, acesta arata ca in anul !;;4 a fost creat un $rup de lucru ce reuneste reprezentanti ai A$entului $uvernamental, ai +ondului JProprietateaJ, ai AN)P, ai 7inisterului de +inante si ai 7inisterului de Hustitie# In plus, la data de !/ februarie !; ;, Comitetului 7inistrilor al Consiliului 0uropei i:a fost prezentat un plan de actiune# Acesta cuprinde urmatoarele puncte= infiintarea unei comisii interministeriale avand ca obiect identificarea celor mai bune solutii pentru finalizarea procesului de restituire a proprietatilor? modificarea le$islatiei in materie de restituire a bunurilor nationalizate in sensul simplificarii acesteia si al asi$urarii unei eficiente mai mari# Cele mai importante propuneri se refera la stabilirea de termene pentru toate etapele administrative ale procedurii si la prevederea de sanctiuni in caz de nerespectare a acestor termene, e.tinderea suprafetelor de teren ce ar putea fi restituite si cresterea personalului administrativ implicat in procedurile de restituire? aprobarea de catre Parlament a Ordonantei de ur$enta a Auvernului nr# 2 3!;;9 pentru accelerarea procedurii de acordare a despa$ubirilor? or$anizarea de discutii cu asociatiile fostilor proprietari si cu reprezentantii societatii civile# !;,# In ceea ce priveste o eventuala reforma a nivelului despa$ubirilor, Auvernul se arata constient de faptul ca Jsolutia polonezaJ adoptata dupa -otararea *ronioYsKi ar putea constitui o ipoteza de lucru, subliniind insa faptul ca o astfel de abordare ar putea provoca nemultumiri in randul persoanelor interesate# !;/# In fine, Auvernul considera ca, in situatii precum cea a )omaniei, caracterizata printr:un dispozitiv le$islativ cu consecinte serioase si al carui impact economic asupra intre$ii tari este considerabil, autoritatile nationale trebuie sa beneficieze de o lar$a putere discretionara pentru a ale$e masurile ce vizeaza $arantarea respectarii drepturilor patrimoniale si trebuie sa poata

145

beneficia de timpul necesar punerii in aplicare a acestora# In cazul de fata, se pare ca statul a devenit victima propriilor sale bune intentii# !;1# Prin urmare, Auvernul roa$a Curtea sa ii ofere spri%in in rezolvarea acestei probleme, indicandu:i cat mai clar posibil directiile de urmat si -otarand suspendarea tuturor cauzelor aflate pe rol, care au un obiect similar, pentru a:i permite sa puna in aplicare masuri potrivite# . Argu%entele tertilor inter'enienti !;9# Asociatia pentru Proprietatea Privata considera ca sistemul de reparatie instaurat de statul roman pentru bunurile imobile nationalizate inainte de 424 prezinta deficiente ma%ore atat la nivel le$islativ, cat si la nivel %udiciar, administrativ si bu$etar# Aceasta considera ca le$ile de JreparatieJ sunt inutile in masura in care dreptul comun, si anume actiunea in revendicare, a oferit intotdeauna solutii mai simple si mai previzibile# !;2# Asociatia considera ca o reducere a nivelului despa$ubirilor nu poate fi %ustificata de pretinsa insuficienta a resurselor bu$etare si ar fi de natura sa compromita speranta le$itima pe care le$islatia actuala le:o ofera partilor interesate# 'e asemenea, aceasta reducere ar aduce atin$ere principiului neretroactivitatii le$ii si principiului nediscriminarii, dat fiind faptul ca mii de persoane aflate intr:o situatie similara cu cea a persoanelor care asteapta inca sa fie despa$ubite au fost de%a despa$ubite la valoarea de piata a bunurilor ce le:au apartinut# !;4# Asociatia )es)o Interessenvertretun$ )estitution in )um^nien, care prezinta ar$umente similare in cea mai mare parte, mai arata ca mecanismul de despa$ubire si de restituire actual este foarte lent, ceea ce il face ineficient# In plus, ea sustine ca autoritatile administrative implicate in acest proces refuza sa publice rapoarte de activitate, astfel incat procesul este lipsit de transparenta# 5. A&recierea Curtii 1. Princi&ii generale ! ;# Curtea reaminteste ca, in conformitate cu art# ,1, inaltele parti contractante se an$a%eaza sa se conformeze -otararilor definitive pronuntate de Curte in liti$iile in care ele sunt parte, Comitetul 7inistrilor fiind insarcinat sa suprave$-eze e.ecutarea acestor -otarari# 'e aici rezulta, in special, ca, atunci cand Curtea constata o incalcare, statul parat are obli$atia %uridica nu numai de a le plati partilor interesate sumele alocate ca reparatie ec-itabila prevazuta de art# , , dar si sa alea$a, sub controlul Comitetului 7inistrilor, masurile $enerale si3sau, daca este cazul, individuale, ce trebuie inte$rate in ordinea sa %uridica interna pentru a pune capat incalcarii constatate de Curte si pentru a:i inlatura pe cat posibil consecintele#

146

! # 5tatul parat ramane liber, sub controlul Comitetului 7inistrilor, sa alea$a mi%loacele prin care sa indeplineasca obli$atia sa %uridica in privinta art# ,1 din Conventie, in masura in care aceste mi%loace sunt compatibile cu concluziile cuprinse in -otararea Curtii B5cozzari si Aiunta impotriva Italiei S7CT, nr# (4#!! 342 si , #41(342, P !,4, C0'O !;;;:6III, C-ristine AoodYin impotriva )e$atului Unit S7CT, nr# !2#4/934/, P !;, C0'O !;;!:6I, LuKenda impotriva 5loveniei, nr# !(#;(!3;!, P 4,, C0'O !;;/:>, si 5# si 7arper impotriva )e$atului Unit S7CT, nr# (;#/1!3;, si (;#/113;,, P (,, , decembrie !;;2C# ! !# Iotarand ca o anumita cauza trebuie tratata conform Jprocedurii -otararii: pilotJ, Curtea cauta sa faciliteze repararea cea mai rapida si cea mai efectiva posibila a unei disfunctionalitati ce afecteaza protectia dreptului conventional in cauza in ordinea %uridica interna# Unul dintre factorii luati in considerare de Curte atunci cand a conceput si a implementat aceasta procedura este amenintarea tot mai mare pe care o reprezinta pentru sistemul Conventiei numarul mare de cauze repetitive, dintre care unele rezulta din aceeasi problema structurala sau sistemica# ! (# Procedura -otararii:pilot are, inainte de toate, scopul de a a%uta statele contractante sa isi indeplineasca rolul ce le revine in sistemul Conventiei, rezolvand acest tip de probleme la nivel national, recunoscandu:le astfel persoanelor in cauza drepturile si libertatile definite in Conventie, asa cum prevede art# , oferindu:le un remediu mai rapid, usurand in acelasi timp sarcina Curtii S*ronioYsKi impotriva Poloniei Bsolutionare amiabilaC S7CT, nr# ( #,,(341, P (/, C0'O !;;/:I>, si Iutten:CzapsKa impotriva Poloniei S7CT, nr# (/#; ,349, PP !( _!(,, C0'O !;;1:6IIIT# ! ,# Procedura -otararii:pilot presupune ca aprecierea de catre Curte a situatiei denuntate intr:o astfel de cauza sa se e.tinda in mod necesar dincolo de interesele reclamantului despre care este vorba# 0a ii impune Curtii sa identifice, pe cat posibil, cauzele problemei structurale si sa analizeze cauza din perspectiva masurilor $enerale ce trebuie luate in interesul celorlalte persoane eventual afectate BZolKenber$ si altii, mentionata mai sus, P (/, si, mutatis mutandis, Olaru si altii, mentionata mai sus, P /,C# . A&licarea &rinci&iilor %entionate %ai sus in cau#a de /ata aJ A&licarea &rocedurii 3otararii &ilot in cau#a ! /# Curtea observa ca, spre deosebire de cauzele *ronioYsKi si Iutten: CzapsKa, mentionate mai sus, in care deficientele din ordinea %uridica interna au fost identificate pentru prima data, Curtea se pronunta in cauzele de fata dupa mai multe -otarari in care a constatat de%a incalcarea art# 1 P din Conventie si art# din Protocolul nr# din cauza deficientelor sistemului roman de despa$ubire sau de restituire Sa se vedea, in acelasi sens, *ourdov impotriva

147

)usiei Bnr# !C, nr# ((#/;43;,, PP !4, C0'O !;;4:###, curiM NiKolaMevic- Ivanov impotriva Ucrainei, nr# ,;#,/;3;,, P 2(, C0'O !;;4:### Be.traseCT# ! 1# Curtea constata ca din cauzele de fata rezulta ca ineficienta mecanismului de despa$ubire sau de restituire continua sa fie o problema recurenta si pe scara lar$a in )omania# Aceasta situatie persista in ciuda adoptarii -otararilor 6iasu, +aimblat si Latz, mentionate mai sus, in care Curtea i:a indicat Auvernului ca se impun masuri $enerale pentru a permite realizarea efectiva si rapida a dreptului la restituire# ! 9# 'upa adoptarea acestor -otarari, numarul constatarilor de incalcare a Conventiei din acest punct de vedere a crescut neincetat si pe rolul Curtii se afla alte cateva sute de cereri similare# 0le ar putea da nastere pe viitor unor noi -otarari care constata incalcarea Conventiei# Acesta nu este numai un factor a$ravant in ceea ce priveste raspunderea statului fata de Conventie din cauza unei situatii trecute sau actuale, ci si o amenintare pentru eficienta viitoare a dispozitivului de control implementat de Conventie Sa se vedea, mutatis mutandis, *ourdov Bnr# !C, mentionata mai sus, PP !4_ (;, si curiM NiKolaMevic- Ivanov, mentionata mai sus, P 21T# ! 2# +ata ce aceasta situatie, Curtea apreciaza ca prezentele cauze se preteaza la aplicarea procedurii -otarariipilot, asa cum este definita in -otararile *ronioYsKi, Iutten:CzapsKa, mentionate mai sus, precum si in -otararile *ourdov Bnr# !C, mentionata mai sus, PP !4_ (;, curiM NiKolaMevic- Ivanov, mentionata mai sus, P 2 , si Olaru si altii, mentionata mai sus, P /4# .J E4istenta unei &ractici inco%&ati.ile cu Con'entia ! 4# Iotararile de%a pronuntate permit identificarea anumitor cauze ale disfunctionalitatilor din le$islatia si din practica administrativa care, adau$ate la dificultatile e.puse de Auvern, au afectat si pot inca sa afecteze in viitor un numar mare de persoane Bpara$rafele 42_!;! de mai susC# !!;# Printre aceste cauze, cea mai importanta pare sa fie e.tinderea treptata a aplicarii le$ilor de reparatie aproape asupra tuturor bunurilor imobile nationalizate, la care se adau$a lipsa unei plafonari a despa$ubirilor# !! # Comple.itatea prevederilor le$islative si sc-imbarile ce le:au fost aduse s: au tradus printr:o practica %udiciara neconstanta si au $enerat o incertitudine %uridica $enerala in ceea ce priveste interpretarea notiunilor esentiale referitoare la drepturile fostilor proprietari, ale statului si ale tertilor dobanditori ai bunurilor imobile nationalizate BPaduraru, mentionata mai sus, PP 4, si urmatoareleC# !!!# Curtea observa ca, in fata multitudinii procedurilor de restituire, autoritatile interne au reactionat prin adoptarea Le$ii nr# !,93!;;/ care a stabilit o procedura administrativa de despa$ubire comuna tuturor bunurilor imobile revendicate#

148

!!(# Aceasta unificare, care mer$e in directia buna prin faptul ca implementeaza proceduri simplificate, ar fi eficienta daca autoritatile competente, si in special Comisia Centrala, ar fi dotate cu mi%loace umane si materiale corespunzatoare nivelului sarcinilor ce trebuie indeplinite# !!,# In acest sens, Curtea ia nota de faptul ca, fiind confruntata inca de la infiintarea sa cu un volum important de lucru, Comisia Centrala a e.aminat dosarele in ordine aleatorie# 'esi criteriul de e.aminare a fost modificat, in luna mai !; ;, dintr:un total de 12#(// de dosare inre$istrate la Comisie, numai in ! #!1; dintre ele s:au emis decizii de acordare a unui Jtitlu de despa$ubireJ si mai putin de ,#;;; de plati au fost efectuate Bpara$raful 99 de mai susC# !!/# Lipsa unor termene pentru analizarea dosarelor de catre Comisia Centrala constituie un alt punct slab al mecanismului intern de despa$ubire, care a fost de%a identificat de Curte in -otararea +aimblat mentionata mai sus si a fost recunoscut de Inalta Curte de Casatie si Hustitie# Aceasta din urma a criticat lipsa de dili$enta a Comisiei Centrale si a obli$at:o pe aceasta sa analizeze dosarele intr:un Jtermen rezonabilJ Bpara$raful 91 de mai susC# !!1# Totusi, in lipsa unui termen le$al constran$ator, Curtea apreciaza ca obli$atia mentionata mai sus risca sa fie teoretica si iluzorie si ca dreptul de acces la o instanta pentru a denunta intarzierea acumulata in fata Comisiei Centrale ameninta sa fie $olit de continutul sau# !!9# In fine, Curtea ia nota de sarcina foarte importanta pe care le$islatia in materie de bunuri imobile nationalizate o impune bu$etului de stat si referitor la care Auvernul recunoaste ca este dificil de suportat# Cu toate acestea, Curtea este surprinsa de lentoarea cu care inainteaza procedura de cotare la bursa a +ondului JProprietateaJ, desi aceasta cotare a fost prevazuta inca din anul !;;/, iar lansarea tranzactiilor ar fi de natura sa orienteze o parte din beneficiarii Jtitlurilor de despa$ubireJ spre piata bursiera, ceea ce ar scadea presiunea bu$etara# !!2# Avand in vedere acumularea de disfunctionalitati ale mecanismului de restituire sau de despa$ubire, ce persista dupa adoptarea -otararilor 6iasu, +aimblat si Latz, Curtea apreciaza ca este imperativ ca statul sa ia de ur$enta masuri cu caracter $eneral, care sa poata conduce la realizarea efectiva a dreptului la restituire sau la despa$ubire, pastrand un %ust ec-ilibru intre diferitele interese in cauza# cJ $asuri cu caracter general !!4# In ceea ce priveste masurile destinate $arantarii eficientei mecanismului stabilit prin Conventie, Curtea atra$e atentia asupra )ezolutiei )esB!;;,C( si a )ecomandarii )ecB!;;,C1 ale Comitetului 7inistrilor al Consiliului 0uropei,

149

adoptate la data de ! mai !;;, Bpara$rafele 2 _2( de mai susC# !(;# 'esi, in principiu, nu ii revine Curtii sa defineasca remediile adecvate pentru ca statul parat sa se poata ac-ita de obli$atiile sale decur$and din art# ,1 din Conventie, pentru a acorda spri%inul pe care il solicita statul parat, ea trebuie sa su$ereze, cu titlu pur orientativ, tipul de masuri pe care statul roman le:ar putea lua pentru a pune capat situatiei structurale constatate# !( # Asa cum a aratat de%a Curtea in Iotararea 6iasu mentionata mai sus, statul parat trebuie, inainte de toate, sa inlature orice obstacol din calea e.ercitarii efective a dreptului numeroaselor persoane afectate de situatia considerata de Curte a fi contrara Conventiei, asa cum este cazul reclamantelor, sau, in caz contrar, sa ofere un remediu adecvat Ba se vedea, mutatis mutandis, curiM NiKolaMevic- Ivanov, mentionata mai sus, P 4,C# !(!# 5tatul parat trebuie, asadar, sa $aranteze prin masuri le$ale si administrative adecvate respectarea dreptului de proprietate al tuturor persoanelor aflate intr:o situatie similara celei a reclamantelor, tinand cont de principiile enuntate in %urisprudenta Curtii cu privire la aplicarea art# din Protocolul nr# Bpara$rafele 1!_ 99 de mai susC# Aceste obiective ar putea fi atinse, de e.emplu, prin modificarea mecanismului de restituire actual, cu privire la care Curtea a constatat anumite lipsuri, si prin implementarea ur$enta a unor proceduri simplificate si eficiente, intemeiate pe masuri le$islative si pe o practica %udiciara si administrativa coerenta, care sa poata mentine un %ust ec-ilibru intre diferitele interese in cauza B6iasu, mentionata mai sus, P 2(C# !((# Punerea in balanta a drepturilor in cauza si a casti$urilor si pierderilor diferitelor persoane afectate de procesul de transformare a economiei si a sistemului %uridic al statului constituie un e.ercitiu de o dificultate deosebita, presupunand interventia diverselor autoritati interne# Prin urmare, Curtea apreciaza ca statului parat trebuie sa i se lase o mar%a lar$a de apreciere pentru a ale$e masurile destinate sa $aranteze respectarea drepturilor patrimoniale sau sa re$lementeze raporturile de proprietate din tara si pentru punerea lor in aplicare Bpara$rafele 14_ 99 de mai susC# !(,# Curtea ia act cu interes de propunerea avansata de Auvern in planul sau de actiune ce vizeaza stabilirea unor termene constran$atoare pentru toate etapele administrative# O astfel de masura, cu conditia sa fie realista si dublata de un control %urisdictional efectiv, ar putea avea un impact pozitiv asupra eficientei mecanismului de despa$ubire# !(/# In acelasi timp, Curtea apreciaza ca alte e.emple de bune practici si de masuri de modificare le$islativa, ce respecta principiile impuse de Conventie si de protocoalele sale, oferite de alte state semnatare ale Conventiei, ar putea constitui o sursa de inspiratie pentru $uvernul parat Ba se vedea in special cauzele *ronioYsKi si ZolKenber$, mentionate mai susC# Astfel, refacerea totala

150

a le$islatiei, care sa conduca la re$uli de procedura clare si simplificate, ar face sistemul de despa$ubire mai previzibil in aplicarea sa, spre deosebire de sistemul actual, ale carui prevederi sunt dispersate in mai multe le$i, ordonante si -otarari# Plafonarea despa$ubirilor si esalonarea lor pe o perioada mai lun$a ar putea sa reprezinte, de asemenea, masuri capabile sa pastreze un %ust ec-ilibru intre interesele fostilor proprietari si interesul $eneral al colectivitatii# !(1# Tinand cont de numarul mare de persoane vizate si de consecintele importante ale unui astfel de dispozitiv, al carui impact asupra intre$ii tari este considerabil, autoritatile nationale raman suverane pentru a ale$e, sub controlul Comitetului 7inistrilor, masurile $enerale ce trebuie inte$rate in ordinea %uridica interna pentru a pune capat incalcarilor constatate de Curte# dJ Procedura de ur%at in cau#ele si%ilare !(9# Curtea reaminteste ca procedura -otararii:pilot are menirea de a permite ca remediul cel mai rapid posibil sa fie oferit la nivel national tuturor persoanelor afectate de problema structurala identificata prin -otararea:pilot# Astfel, in -otarare apilot se poate decide amanarea tuturor cererilor similare in esenta pentru perioada de timp necesara punerii in aplicare a masurilor cu caracter $eneral menite sa rezolve respectiva problema structurala BcuriM NiKolaMevicIvanov, mentionata mai sus, P 4/, *ronioYsKi, mentionata mai sus, P 42, si >enides:Arestis impotriva Turciei, nr# ,1#(,9344, P /;, !! decembrie !;;/C# !(2# In acest sens, Curtea a considerat necesar, in unele dintre -otararile sale pilot anterioare, sa adopte o abordare diferentiata in functie de momentul introducerii cererilor in fata sa, si anume dupa sau inainte de pronuntarea acestor -otarari S*ourdov Bnr# !C, mentionata mai sus, PP ,(_ ,1, si Olaru si altii, mentionata mai sus, P 1;T# !(4# Pentru prima cate$orie, Curtea a apreciat ca reclamantii ar putea fi invitati sa formuleze capetele de cerere, in primul rand, in fata autoritatilor nationale# In ceea ce priveste a doua cate$orie, aceasta a considerat ca ar fi nedrept sa li se ceara reclamantilor sa sesizeze din nou autoritatile nationale cu capetele de cerere respective, tinand cont de faptul ca sufereau de%a de mai multi ani consecintele incalcarii drepturilor lor $arantate prin Conventie# !,;# In toate cazurile, analiza cauzelor similare a fost amanata, in asteptarea punerii in aplicare a masurilor cu caracter $eneral, pentru un an S*ourdov Bnr# !C, mentionata mai sus, P ,(, curiM NiKolaMevic- Ivanov, mentionata mai sus, P 41, si Olaru si altii, mentionata mai sus, P 1 T sau pentru 1 luni B5ul%a$id impotriva *osniei:Ierte$ovina, nr# !9#4 !3;!, P 1/, ( noiembrie !;;4C# !, # Avand in vedere numarul foarte mare de cereri indreptate impotriva )omaniei, referitoare la acelasi tip de contencios, Curtea -otaraste sa suspende pentru o perioada de 2 luni, incepand de la data ramanerii definitive a prezentei

151

-otarari, analiza tuturor cererilor rezultate din aceeasi problematica $enerala, in asteptarea adoptarii de catre autoritatile romane a unor masuri capabile sa ofere un remediu adecvat tuturor persoanelor afectate de le$ile de reparatie# !,!# 'ecizia de suspendare nu afecteaza posibilitatea Curtii de a declara inadmisibila orice cauza de acest tip sau de a lua act de o solutionare amiabila la care vor fi a%uns eventual partile, in aplicarea art# (9 sau art# (4 din Conventie S*ourdov Bnr# !C, mentionata mai sus, PP ,,_ ,1, si Olaru si altii, mentionata mai sus, P 1 T# :. Asu&ra a&licarii art. 41 din Con'entie !,(# Conform art# , din Conventie= J'aca Curtea declara ca a avut loc o incalcare a Conventiei sau a protocoalelor sale si daca dreptul intern al inaltei parti contractante nu permite decat o inlaturare incompleta a consecintelor acestei incalcari, Curtea acorda partii lezate, daca este cazul, o reparatie ec-itabila#J A. Pre2udiciu !,,# Primele doua reclamante, doamnele 7aria Atanasiu si Ileana Iuliana Poenaru, solicita restituirea apartamentului in liti$iu sau acordarea sumei de 2!#;;; euro B0U)C pentru pre%udiciul material pe care l:ar fi suferit, reprezentand valoarea apartamentului, stabilita in luna octombrie !;;1 de catre un e.pert imobiliar# Pentru pre%udiciul moral ele solicita suma de 2#!;; 0U)# !,/# A treia reclamanta, doamna Ileana +lorica 5olon, solicita pentru pre%udiciul material suma de 2(!#12, 0U), adica ec-ivalentul valorii de piata a terenului la care se refera cererea sa de reparatie# Pentru sustinerea pretentiilor sale, aceasta a trimis Curtii doua rapoarte de evaluare, intocmite de ! e.perti imobiliari, ce dateaza din ianuarie_februarie !;;4# Primul raport estimeaza valoarea de piata a bunului la (#(49#92/ lei romanesti B)ONC, adica 2;!#/;; 0U), conform conversiei realizate in acelasi raport, in timp ce al doilea raport estimeaza bunul la (#144#2/! )ON, adica 21;#!2; 0U)# Partea interesata sustine ca incalcarile invocate i:au creat o stare de incertitudine si de frustrare# 0a solicita suma de 9#;;; 0U) pentru pre%udiciul moral# !,1# Auvernul contesta aceste pretentii# !,9# In ceea ce priveste cererea doamnelor Atanasiu si Poenaru, acesta subliniaza ca nicio instanta sau autoritate administrativa nu le:a recunoscut partilor interesate un drept la restituirea apartamentului in liti$iu# In ceea ce priveste valoarea acestui apartament, bazandu:se pe concluziile unei e.pertize imobiliare efectuate in luna noiembrie !;;1, acesta sustine ca valoarea sa de piata este de (4#1;( 0U)#

152

!,2# In ceea ce priveste cererea doamnei 5olon, Auvernul reaminteste ca despa$ubirea stabilita prin 'ecizia din data de ! noiembrie !;;( a Curtii de Apel Craiova, apoi prin cea din data de (; martie !;;1 a Inaltei Curti de Casatie si Hustitie era de 9; dolari americani BU5'C pe metru patrat# In plus, Auvernul observa ca, in timp ce aceste decizii faceau referire la un teren in suprafata de !# ,; mQ!, reclamanta a precizat in formularul sau de cerere ca terenul in discutie avea o suprafata de numai #4(! mQ!# Auvernul considera, prin urmare, ca reclamanta si:a limitat astfel obiectul cererii sale la valoarea suprafetei de #4(! mQ! de teren# !,4# Cu privire la pre%udiciul moral pe care il sustin cele ( reclamante, Auvernul considera ca simpla constatare a incalcarii ar putea constitui o reparatie ec-itabila suficienta# !/;# Curtea reaminteste ca a constatat incalcarea art# 1 P din Conventie si art# din Protocolul nr# din cauza ca autoritatile nu au statuat cu promptitudine asupra cererilor reclamantelor, calculand si platind despa$ubirile datorate# Tinand cont de natura incalcarilor constatate, Curtea considera ca reclamantele au suferit un pre%udiciu material si moral# !/ # In ceea ce priveste cererea doamnelor Atanasiu si Poenaru, Curtea observa diferenta substantiala dintre estimarea reclamantelor si cea avansata de Auvern cu privire la valoarea apartamentului# !/!# In ceea ce priveste cererea doamnei 5olon, Curtea constata ca reclamantei i s:a recunoscut printr:o decizie ramasa definitiva o creanta calculata la pretul de 9; U5' pe metru patrat ca despa$ubire pentru terenul in suprafata de !# ,; mQ!# !/(# Tinand cont de ineficienta sistemului actual de restituire si avand in vedere in special varsta reclamantelor si faptul ca acestea au inceput procedurile administrative acum mai bine de noua ani, Curtea, fara a specula asupra evolutiei pe care o va putea inre$istra in viitor mecanismul de despa$ubire, considera rezonabil sa le aloce partilor interesate o suma ce ar constitui o solutionare definitiva si completa a cauzelor de fata# !/,# Pe baza elementelor aflate in posesia sa si statuand in ec-itate, asa cum prevede art# , din Conventie, Curtea aloca, pentru toate pre%udiciile, suma de 1/#;;; 0U) doamnelor Atanasiu si Poenaru si suma de /#;;; 0U) doamnei 5olon# 5. C3eltuieli de 2udecata !//# 'oamnele Atanasiu si Poenaru au solicitat suma de #(/; )ON pentru c-eltuielile de %udecata an$a%ate in fata Curtii, din care onorariul simbolic de circa ;; 0U) al avocatului lor, domnul C#:L# Popescu, care le apara pro bono# La

153

data de / aprilie !; ;, acestea au cerut si rambursarea sumei de 199,!1 )ON, reprezentand c-eltuieli postale ocazionate de trimiterea observatiilor complementare in vederea audierii din data de 2 iunie !; ;# !/1# 'oamna 5olon a solicitat suma de 1#141, 2 0U) pentru c-eltuielile de %udecata an$a%ate in fata Curtii# Aceasta prezinta documente %ustificative pentru onorariul avocatei sale, in valoare de 1#;;; 0U), precum si pentru c-eltuielile postale si de traducere si pentru onorariile e.pertilor imobiliari, in valoare totala de 141, 2 0U)# La data de ! iunie !; ;, aceasta a cerut si rambursarea c-eltuielilor de %udecata an$a%ate pentru audierea tinuta de Curte la data de 2 iunie !; ;, si anume !# /; 0U) pentru onorariul avocatei sale si un total de #(( ,/! 0U) pentru acoperirea c-eltuielilor de deplasare si de cazare ale acesteia# !/9# Auvernul nu se opune rambursarii c-eltuielilor de %udecata, cu conditia sa fie reale, %ustificate, necesare si rezonabile# !/2# Totusi, acesta considera e.cesiv onorariul avocatei doamnei 5olon si sustine ca aceasta nu a prezentat o situatie recapitulativa care sa permita evaluarea numarului de ore de lucru ale aparatoarei sale# In plus, el considera ca onorariile e.pertilor imobiliari ce au fost an$a%ati nu au le$atura cu obiectul prezentei cauze, dat fiind faptul ca reclamanta nu putea pretinde un drept de creanta al carui mod de calcul a fost de%a stabilit printr:o -otarare %udecatoreasca ramasa definitiva# !/4# Curtea, conform %urisprudentei sale, trebuie sa cerceteze daca c-eltuielile de %udecata a caror rambursare se solicita au fost an$a%ate in mod real, daca corespund unei necesitati si daca sunt intr:un cuantum rezonabil Ba se vedea, de e.emplu, Nilsen si Ho-nsen impotriva Norve$iei S7CT, nr# !(# 234(, P 1!, C0'O 444:6IIIC# !1;# In ceea ce priveste suma solicitata de doamnele Atanasiu si Poenaru, suma de #99;,11 0U) platita de Consiliul 0uropei pe calea asistentei %udiciare acopera c-eltuielile de %udecata solicitate# Prin urmare, Curtea -otaraste sa respin$a cererea reclamantelor in aceasta privinta# !1 # In ceea ce o priveste pe doamna 5olon, avand in vedere criteriile stabilite de %urisprudenta sa si in lipsa unui decont detaliat al orelor de lucru ale avocatei care a reprezentat:o, Curtea ii acorda /#;;; 0U) cu titlu de c-eltuieli de %udecata# 'in aceasta suma trebuie scazuta suma de #2,2, 1 0U) platita de Consiliul 0uropei pe calea asistentei %udiciare, ceea ce reduce la (# / ,2, 0U) suma ramasa de plata# C. Do.an#i %oratorii !1!# Curtea considera potrivit ca rata dobanzii moratorii sa se bazeze pe rata

154

dobanzii facilitatii de imprumut mar$inal a *ancii Centrale 0uropene, ma%orata cu ( puncte procentuale# PENTRU ACESTE $*TI:EIn unani%itateCURTEA 1. #otaraste sa conexe%e cererile1 2. declara cererile admisibile1 3. #otaraste ca a avut loc incalcarea art. > 5 1 din onventie in ceea ce le priveste pe reclamantele +aria Atanasiu si -leana -uliana !oenaru1 4. #otaraste ca nu se impune sa anali%e%e separat capatul de cerere intemeiat pe art. > 5 1 din onventie in ceea ce o priveste pe reclamanta -leana Florica *olon1 6. #otaraste ca a avut loc incalcarea art. 1 din !rotocolul nr. 1 la in ceea ce le priveste pe toate reclamantele1 onventie

>. #otaraste ca statul parat sa ia masurile care sa garante%e protectia efectiva a drepturilor enuntate de art. > 5 1 din onventie si art. 1 din !rotocolul nr. 1/ in contextul tuturor cau%elor similare cu cau%a de fata/ conform principiilor consacrate de onventie 8paragrafele 22;B23> de mai sus9. Aceste masuri vor trebui sa fie puse in practica in termen de 1< luni de la data la care pre%enta #otarare va ramane definitiva1 =. #otaraste sa suspende pentru o perioada de 1< luni de la data ramanerii definitive a pre%entei #otarari anali%a tuturor cererilor re%ultate din aceeasi problematica generala/ fara a pre"udicia posibilitatea urtii de a declara inadmisibila oricare dintre cau%ele de acest tip sau de a lua act de o solutionare amiabila la care vor fi a"uns eventual partile/ in aplicarea art. 3= sau art. 3; din onventie1 <. #otaraste0 a9 ca statul parat sa le plateasca impreuna reclamantelor +aria Atanasiu si -leana -uliana !oenaru/ in termen de 3 luni de la data ramanerii definitive a pre%entei #otarari conform art. 44 5 2 din onventie/ suma de >6.777 E)( 8sai%eci si cinci mii euro9/ pentru toate pre"udiciile/ plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impo%it/ ce va fi convertita in moneda nationala a statului parat la cursul de sc#imb valabil la data platii1 b9 ca statul parat sa ii plateasca reclamantei -leana Florica *olon/ in termen 155

de 3 luni de la data ramanerii definitive a pre%entei #otarari conform art. 44 5 2 din onventie/ urmatoarele sume/ ce vor fi convertite in moneda nationala a statului parat la cursul de sc#imb valabil la data platii0 8i9 116.777 E)( 8una suta cincispre%ece mii euro9/ pentru toate pre"udiciile/ plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impo%it1 8ii9 3.161/<4 E)( 8trei mii una suta cinci%eci si unu euro si opt%eci si patru centi9/ plus orice suma ce ar putea fi datorata cu titlu de impo%it de catre reclamanta/ pentru c#eltuielile de "udecata1 c9 ca/ incepand de la expirarea termenului mentionat mai sus si pana la efectuarea platii/ aceste sume sa se ma"ore%e cu o dobanda simpla avand o rata egala cu cea a facilitatii de imprumut marginal a Bancii entrale Europene valabila in aceasta perioada/ ma"orata cu 3 puncte procentuale1 4# respin$e cererea de reparatie ec-itabila in rest#

156