Sunteți pe pagina 1din 103
Charles Diehi TEODORA IMPARATEASA BIZANTULUI ‘Traducere si note de ‘TEODORA POPA-MAZILU a Editura Ulise 1991 Coperta de ‘TEODORA POPA-MAZILU ISBN 973-550-008-6 mNTRODUCERE Aventura Teodorei, impariteasa Bizantului, care din culisele Hipodromului a ajuns pe tromul Cezarilor, a avut privilegiul, in toate timpurile, st afite curiozitatea $i. si ea aripi imaginatiei. Ined din viata, minunata sa soarta f@ uimit atit de tare pe contemporani, inet haimanalele din Constantinopol nascocira, pentru a 0 explica, poves- tile cel mai ineredibile, intreaga acea grimada de btrfeli ype care Procopiu a consemnat-o cu griji, pentru poste- Fitate, in Istoria secrets. Dupd moarte, legenda puse sti- pinire pe ea si mai mult: orientali’ si occidentali, si- Tien, bizantini si slavi infrumusefard, cu aminunte ro~ ‘mantice, romantica sa soarti; si grafie acestui renume 2gomates, dintre atitea printese cite s-au perindat pe tronul Bizanfului, Teodora ramine, chiar in zilele noas- tre, eunoseuta si dproape popular’. La San-Vitale din Ravenna, in absida sotitari unde scinteiazé mozaicurile de aur, orice vizitator incearcd sf ezlege enigma palidului si nemiscatului ei chip. La Paris, unde a apirut, acum douizeci de ani, pe scena teatrulut Porte-Saint-Martin, unde, ieri ined, reaplirea ca fntr-o apoteo2d, ea stirneste in egald misurd curiozita- tea artistilor $i @ autoritor dramatict, a istoricilor, ba chiar sia indiferentilor. Odinioard, povesteste Procopiu cu des- tula miirginire, oamenii cinstifi din Constantinopol se in- depirtau de ea cind 0 intiIneau pe drum, de teamd si nu se murdareasca prin aceasta atingere impurd. Noi nu mai avem, in secolul nostra, astfel de temeri si de pre- judeedti; usoara undi de scandal care pluteste in jurul Teodorei mai curind ne atrage spre ea. Persoana sa a ispitit rind pe rind pensula unui Benjamin Constant si a unui Clairin, a obsedat imaginatia creatoare a unui 5 Sardou, a sedus fantezia genialé a actiitei Sarah Bern hardt. Nu e mult de cind, pentru ao face sf vetritased sub ochii nostri intr-un cadru demn de ea, s-a cheltult © sumi fantastic pentru o atenta $i somptuoasd punere in scend si, timp de opt zile, discutia despre virtutea Teodorei aconstituit un subiect de conversatie sfourte arizian’ Totusi, se poate spune ei 0 eunoastem foarte exact Be aceasté faimousi impirdteasi in care alltia oament Rau vizut decit 0 ilustré amatoare de aventuri ? Siero. dem ci ar fi, daca ar putea vorbi, pe deplin satisfiouta de anumite’trisituri romantice cu care, odiniaand ca 51 oxi, i s-a impodobit prea adesea portretul? Nu sint. pe deplin sigur de asta. Existi doud Teodore, cea din Ie torla secreta si cea din istorie, fard nici un alt epiter. Prima este cea mai cunoscutt 'si aventura’ sa; dacl ju. deeim drept, devine banala de indata ce nuci’ mai acor- am acea grandoare a lutului, aproape epic, cu cure a inconjurat-o Procopiu : povestea dansatoarei care, trtind intens, @ eiiutat 0 statornicire oarecare, si care, gasind un om serios, sa rostuit, in miiritis $i-m cumintente. Aceastit Teodor, la Ludovic Halévy se numeste Virginia Cardinal. Mai exista si o alta care ¢ mai putin eunoseut si care este in ew totul alt mod interesanti si curioasi : © mare impiriteasi care a ocupat alaturi de Justinian un loc considerabil si care a jueat adesea in cirmuire tun rol decisiv, o femeie cu un spirit superior, o inteligenti Tard, 0 vointt energicd, o fiinta despotied i rece, violent i pitimasa, complicatit si adesea deconcertantit, dar in- totdeauna nespus de seduettoare. , Aceasti subliniere odati ficutd, mi‘grabese si adaug cd nu incere, eum s-ar crede, nici o dorinf, vecind cu paradorul, de a zugrdvi aici 4 Teodord foarte cinstita si foarte virtuoasd. Am facut, se va vedea, insotindu-le de Tezervele necesare, un loc larg in aceasti carte, povesti- rilor pitoresti din’ Istoria secret’, gi nu numai ci sine departe de a le da crezare, dimpotrivi, mise pare ed din studierea lor se poate desprinde, mult mai complet decit sa facut pind acum, psihicul Teodorei din vremea furtunoasei sale tinereti. Dar trebuie si finem seama ct ru exis mumai Istria secret, In acest din ura ont S-au mai gasit si alte documente, destul de noi, care ne suverane, In afard de biografia ei, recent descoperiti, pe care un pios eflugir a seris-o in secolul al VI-lea (e vorba de abatele de Chora, propriul ei uncki), de Vietile preafericitilor orientali istorisie spre mijlocut secotulut al VElea de unul dintre apropiatié imparatesei, episcopul oan din Ejes, de fragmentele inedite din Marea istorie ecleziasticd serist de acelasi autor, de Cronica anonima atribuita lui Zaharia din Mytilene, alte-lueréri, mai cw seamd contemporane, ca de pilda biograftle patriarhului Sever si a tué Iacob’ Baradew, apostolul monofiztilor, au fost publicate sau traduse dupit niste manuscrise siriene Limnurind int fedora de curios valle cure Teo. dora I-a jueat in treburile poltiee si religioase. Acestora iO ye pot aithum fe ai seit, melt al beh dor destut de rar consultati, ea de pilda Toan Lydus, fie jrag- mentete noi ale lui Malalas, ford a mai vorbi de’ Novelele imperiale, « ciror obositoare vorbirie, atit de plini de invitfiminte totusi, a descurajat si pe cet mat rabdatoré; trebuie si-1 pomenim si pe Procopiu care a lasat, din Jericire pentru. noi, si alte Iuerdri dectt Istoria secret Din toate acestea, dad vrem si ne asumim sarcina de @ le citi eu, atentie, se desprind anumite fapte care arata personajele secolului tui Justinian intr-o lumind putin aiferita poate de cea in care sint de obicei infatisate Dact insist asupra acestor Iueruri, n-o fac, desigur, pentru plicerea de a da dovadi de o inutild paradd de feruditie. Nu veti gist in josul paginilor acested earti nici note, nicl citate ; aceasta este istoria pitoreased, aneedo- tici, a Teodorei, pe care mi-am propus s-o seri in pri- mul rind. Dar aceasta istorie, pe care m-am striiduit s-0 fac cit mai vie, si, dact se poate, amuzanti, nu este mai putin 0 poveste adeviratd. It rog pe cititor si-mi fact Javoarea de a crede cf ficeare fapt amintit se sprijina pe mirturii precise, ot pind si ipotezele pe care mi-am {ngiiduit s& te fac, se pot demonstra, dae e nevoie, in ‘mod stiintific, 4 Nu romanul Teodorei am voit eu si-l povestese : asta wu jicut-o alfit si med tnty-un mod strilueit. Dar, incer- cind st reconstitui mediile succesive in care a trait : Hipodromul turbulent unde’ si-a petrecut furtunoasa ti. erete ; palatul ceremonios si maret unde a stapinit ame bitidusa sa maturitate, Biserica pitoreased si framintatt © iirei grijt a preocupat-o pind la moarte ; schitind ji Gurile personajetor principale care au triit’ in juru-i, a sofului ei Justinian, ale favorifilor sat Petru. Barsymes sau Narses, a confidentet sale Antonina, ale adversarilor sii Loan de Capadocia sau Belizarie, ale protejatitor sai Antim sau Sever, a lui Ioan Egipteanul sau lacob Bara- dew, mi s-a parut ed s-ar putea face si retriiasct, tne freuen eadru adeviirat si in realitatea sa istoriel, enigma tea si compleza fiinfa care a fost Teodora Fara indoiata, in aceasta stranie existent de dansa- (oure ajunsi impiirdteasi, in acest earacter schimbiitor $i imultiform de curtezand devenita, prin inteligenta si prin ambitia sa, un eminent om de Stat, va exista intotdeduna © farima de necunoseut si de mister si nu mi lad cf am rezolvat toate incertitudinile si ci ‘am risipit toute obseurititile, Dar, orice-ar fi, femeia intr-adevar supo- rioard care, dupi’ ce a stiut si-si incinte poporal $i ei-1 cucereasei' pe Justinian, a dornit timp de dowtzeci si unt de anica stapind ‘peste Bizans, meritt si fie cu- noseutd mai bine decit din birfelile pemfletarilor saw din legendele contestabile, ivite dintr-o prea zgomotoust celebritate. N-as urea, 0 spun, ined 0 data, sd Incerc 0” reabilitare a Teodorei. Acost Iueru, in istorie, este 0 treabii in care intrit intotdeauna o'oatecare parte de eroure si de ridicol ; aga cd, oricine ar fi fost ea, actrisa aplaudata, curtezand faimoasi, inainte de a devent esi voi permite, pentru detaliul Iuerurilor si studiul com let al epoci, sil tHimit pe itor 1a marea,lucrare. pe ‘care fam Publieat-o sub tthil: Justinian gi cuilisapia.blsuntind ta setolut af Vite, Paris, Lerést, 1902 (n'a) 8 verand absolut a celui mai mare imperiu din vremee sue Teotora a Het sf se sina mat puteric tat i. toreasca atracfie a acelei lumi atit de curioase in care @ ‘rdit, tot interesul pe care-1 putea oferi pentru. studiul acestei societafi disparute ; acest lueru mea ispitit si $i dau un exemplu: 0 serie’ de portrete ale impiniteselor bbizantine. oriantes prem, Partea inti TEODORA, DANSATOAREA AFIRMAREA TEODOREL fe Sa Ges cae saselea secol, Teodora, mimi 4 dansatoare, unyplen Constantinopoal eo ict britatea el scandaloasd, : ae : ind BEE ABE ny 0 pen ste, Un ern ss ina case naseuse tn Cipra, fara ptimas® gf aratonse LUAtoaltl; alt, mal sproape de‘adevas, {aa at ce pair Siria, Orleum ar fy ea vent de eopld ln Bicant SU Sai, i in eceastt capitals tumultaoast sh conapea Grestu| mare, Dar, peintr-un fenomen de stavism dese de remarcat,toatd viata pista euloarea i dragostes fit sale de oxigine; im vere oe Justinian, naseut I ape munf at Mecedonfei de Sus, era profurd patruns de pie tial roman, Teodora Pamase intotdeauna © oriental; bibs tite ial, teateeredinel toate prjajoe Din ce familie provenea nu se stic eituy de putin Legenda, printe-n fel de respoct_ a rangutul imperil Ua care sat rdfeat a fabricat al triave fale Tse sau cel putin accepiaila, atribuinduci ea tata un senne tor eu poate si greutate, In realltae, mayterea el pare fi fost mult mal umila, Tal ey daca trebute sk Samm crezavo Tstriel seerete, ra un bist om nuit Acacion, care pizea ‘uit in amfitestra; tama sa era 0 fomele palin sever cum se_glseau multe fn ocea Tume destal do amestecaia a callstior si a cirelu. Din aceasta ch sitorie de artist sau naseut trol fete : Comite, Teodora 5. Anastasia: 4 doaa, vitoare impirsteass, Vent prob: Bite lume tn jural anulul 800, ech obignuitt tt Hipodromulul si mat_aminteau incd de Imprejurdrite In care @-aparut pentru prima card 2 in public Teodora. Acacios murise, fristefe vaduva si cele trei fete, dintre care cea mai mare n-avea Ine gaple ani. Ca si pistreze slujba fostulul sot, singurul susfinator al familiel, mama nu intrevizu ni un alt mijloc decit s4 se marite cu un alt birbat care, cApitind slujba de paznic al ursilor, si-si asume In ace” lasi timp si grija casei si a animalelor, Dar pentru ca aceasta combinalie sii reuseasci, trebuiaincuviinfarea lui Asterios, seful factiunii Verzilor t si Asterios primise bani ca si favorizeze un alt candidat in slujba de pazni Ca si Infring’ aceasta rea-vointa evident, mama Teo- dorei se gindi si cointereseze poporul la cauza ei si, in- tr-o zi, cind mulfimea era adunata in cire, ea aparu in arend impingind inainte pe cele trei fetife incununate cu flori, care Intindeau minutele lor rugétoare citre mul- time! Veraii nu ficurd decit si rid’ de aceasti miscd- foare rugiminte; din fericire, cealalti factiune a circu- lui, cea a Albasirilor, mereu'inclinata sé le joace festa adversarllor lor, se grabl si primeasca jalba pe care 0 respingeau Verall si si acorde familiei lul Acacios o slujbi aidoma eu cea pe care o plerduse, Acesta a fost primul contact al Teodorei eu acel popor pe care mai {irziu avea si-l farmece, apot si-l guverneze ; n-a uitat insi.nicfodatd cele petrecute si impariteasa i-a facut pe Verdi si ispiseasch amarnic ocara indiferenfel cu care respinseserd rugamintile et de copil. ‘Teodora crescu deci, impreund cu surorile sale, sub supravegherea unei mame destul de lipsit4 de scrupule, in lumea indeajuns de pestriti care frecventa culisole Hipodromulul, ag cA se gisi in mod firese pregatita pentru viitorul ei destin. Vaduva lui Acacios, femeie practic’, Vizindu-si flicele frumoase, le impinse rind pe Find in'teatru, Comito didu prinia ‘exemplu si reusl in chip strilucit ; urmA Teodora, In curind 0 Insoti pe’sora 7 Partdele sau factunile Verstor (Prasioi) si Atbastilor (Wenetol) namie astéel dup. culoarea careior de alersare_ din Sie a dant vita spor Bizet din Seal Vie Dexi putin la nomir fi raport ci restulpopulatie, el au avut {otusi”o. pulernicainfuenta si in viata ‘polities, dovad fais osia Taiosif Wika HN, care a'pus in pele char trot ft Justinian 48 mai mare pe seen, jucind alaturi de ea roluri de came- Fist; 0 insoliapol la. Teuntunile. mondone, unde fo Muse(ea artiste fu bine apreciata; gir amestceat ase) foarte de tingré intro societate de pettctrell corapts Induré, in promiscultatea antcamereion, desta mone UstrHecurtte Cindajunse fa indat ef la vista tore 83 se poatdurca pe scenaincerca si se imbopifeasce re acelasi fel ca si restul familiei sale. pep Era foarte frumoasd. Panegirigi sit aftrma e& era de 9 frumusele regese, alt Gerard ed nt ewvinsle lel operele de arta near putea so exprime. pe depiig Pina i detractorit ef reeunose ci era in poh. satel sale scunde, deo gretie incomparabila 3 ca fate eee mecétoare, cu ten mat, putin palid, ora luminata de Soh chi marly plini-de expresie. Ge vioiciune it de pating, Din acest farmee atotputernic, dator caus dees facd atitea cucerii, au rimas puting urme in ace! por tretffeal ce se vede 1a San-Vitsle din Ravenna, Sub: lunga mantle imperial, statura pare mel Tighda si ost Inatd ; sub greaua diadema care’) ascunde frunted, cal Peres deasi care abla Iasi si | se ghiceanel plete hegre, obrazul fn, “delict, cu ovalul “tu pati’ sere cu nasal mare, dept $1 subtire, id '0 gravitas selene aproape melanclied; numal chi elles tn aceasta furl offitd sub dunga intunecata a sprincencior te vo Impround, trumosil ef ochl negri de care vorbeste. Pro, copiu, 0 ilumineaziIneh st parcicl devoreash Obravuh Dact ai vrea deci, stil, sath faci o idee ‘deepre eplina siralucire a acest frumuset! celebre, ar feeb ‘4 privesti mal curind spre acele portrete tn care arias modern, un Clairin, un Benjamin Constant ral aes sa Tost spit si reinsufleleased imagines sleaesi & Tease, rel, shy inspirindu-se in chip feriet cin ‘moratcurile Rec vennei, si redea riceit sl Imobilitiit acestal chip. ceva Sin farmecal Ist dioparat Dar Teodora mai aves altceva decit frumusefe. Era inteligenti, spiritual, pldeuta;aven o vervl de catetna, Be care si exercita eu plicere in dauna. actifelor ee jucau impreund cu ea, un Spirit pleut sf vesel, pein care S54 ataga chiar g1 pe cel mai nestatorniel adoraieel aca u Nu era bund intotdenuna, si firea ei ironed mu d= dea indarit In fata vreunul cuvint dur, daca asta 0 facea si rid’ ; dar stia desasemenea, cind Vola si placi, vind omagiile de la sine, ci folosea, ca s& le provouce sau si le incurajeze, 0 cutezanti plini' de vese- lie; cum, in sfirsit, nu avea’niei un pie de simt moral — dealtfel nu se prea vede de unde si si-] fi insusit — si pe deasupra o rara si neobositi inclinatie eatre dra- Goste, datoriti acestor insusiri, reusi prompt si mai re— pede sa se descurce in viati decit ar fl reusit cu teatrul, A fost totusi actrita; dar n-a voit, ca atitea altele, Si cinte nici din flaut, nlei din gura, nici sa fie dansa- ‘toare in adevaratul inteles al cuvintulut ; i plicea faci figuratie in tablouri vivante, unde-si putea expune, fara valuri, 0 frumusete de care era foarte mindrd, si in pantomimele in care antrenul si verva el comici ‘avea prilejul si se manifeste liber. Flecarii din Constantinopol destul de blazati totusi, apreciau — se spune — indraiz- neala exhibitiilor pe care le risca pe scena si ingeniozi tatea efectelor de teatru, destul de necuviincioase, prin care trezea atentia spectatorilor ; i Jumea aplauda sisi up mafinile cind apirea ca, pe’trei sferturi dezbracata, oferindu-si trupul frumos mingiierli pasarilor sale prefe” rate, Nu gustal mai putin nici grajia sireata cu care, in acele pintomime grosolane unde loviturile cédeau' ca grindina, stia 4 primease’ palme si si alb& o infafigare Vesela sub furtund. Dar in intimitate mai ales, succesele sale erau prodigioase. Ca si reludm expresia gravulul istorle Gibbon, mila ei eta universala ; deveni de asemenea celebra. in Bi- zant, prin nebunille ospetelor sale, prin cutezanta’ vor- belor si multimea amantilor. Tinea si i se admire mai mult frumasefea decit rezerva, Citeodata abia iesita de pe scena, schita In culise, intr-un costum foarte sumar, modulatilie acclui dans al’ pinteculul, in fata camaracilor sia intimilor uimiti si se simtea foarte mindra de iscu- sinfa pe care 0 dovedea tn acest exercifiu ; alté data, 8 {m pauza de dupa ospete, risca vorbe de necrezut $i ati ‘udini si mai de necrezut si numal grecul Procopiu. ar putea s4 ne spunii ce impetuozitate ingentoasd $1 savantiy Punea in plicerile ei, binevoitoare cu oricare, stipin sau Servitor, si meezitind si coboare in bucitirle cind cel din salon se simfeau obositi. Avea, spune un istorie bi zantin, spiritul curios si fertil al inventiilor ; povestirite Astoriet seerete ar arata, daci sar putea istorisi in ama unt, cd aceasta reputafie era din plin justificats. Va fi de ajuns si spunem ci, daca ne-am lua dupa aceste birfell, Messalina ar fi, pe lingi ‘Teodora, 0 persoand.. serloasa, modesta si cu moravurl aproape cuviincioase | ‘trebule si adiugém insa c3, in acele jocuri, ‘Teodora fu {in curind atit de compromisi ineit oamenif’cinstifi care © Intilneaw pe strada se indepirtaa de ea de team’ si ‘nu se dezonoreze prin aceasta atingere impurd si ed doar faptul de ao fi intiinit era considerat’ cao preves tire roa. Nu stiu dad Teodora se sinchisea prea mult de opi nia public’ ; dar, alergind astfel dupa’ aventuri, incer alte nepliceri 1a ‘care fu mat sensibila, In ciuda atentiel de care didea dovada ca si evite un atit de suparator accident, i se intimpld si rimina insireinata si toate ten tativele ‘pe care le facu de a scipa inainte de termen de nepldcuta sa progeniturd rimasera ffir efect. Avu deci lun fiu care fu numit Ioan ; dar ii ficu acestui copil ne dorit 0 atit de proasti primire, plingindu-se alit de stray- nie de piedicile pe care 1 Ie punea in eariera el, incit tatil socoti cA near’ fi prea prudent sii ineredinteze pruncul; si, cum chiar in acel moment era obligat si plece in Arabia, fie ca slujbas, fie din alte motive, pre- fer sisi id copilul eu el decit si-l lase ‘Teodore!. Co. pilul avea si reapard mat tirziu si si-l pricinulased ‘Teo- orei unele neplaceri ; pe moment, eurtezana fa tncin~ tata si scape de el. Lectia totusi mu-i ajuta. prea mult stim cu certitudine ci mai avulo fata de care se pare ca sa ocupat cu mai multa solieitudine. Era spre 517. In momentul in eare prin frumusetea, spiritul, Inclinarea ei catre pliceri, devenise. una dintre stelele demimondului bizantin, Teodora n-avea nict opt- sprezece ani. 16 u JOCURILE $1 HPODROMUL IN BIZANT x Vechea denumire a Constantinopatului, botezat asl tn cinstea lul Constantin cel Mare : 2— eda, 986 necurat. Dar mai ales Hipodromul si Teatrul era ma- rea scoali a coruptiei. - = Ne trebuie spunea Justinian, spectacole ca sii se distreze poporul | Una dintre marile griji ale guvernului era deci de @ furniza, prin strilucirea fastului ceremonial si al. sera barilor, 6 hrana continua curlozitatit populare. Cursele ae care, vinatorile, luptele dintre oameni s1 fiarele ie- roce, reprezentatiile teatrale dintre care poporul gusta mal ales farsele si_pantomimele, exercitille acrobstilor i caraghioslicurile bufonilor se ‘suecedau far Ineetare. Pentru plicerea mulfimil. Sapte zile de serbari nemtre- Fupte mareau inceputul Anulul Now si una. dintre ele Purta numele, intr-adevar curios si semnificativ, de wZiua prostituatelor*. Noi atractii chemat fara incetare Blebea la teatru sau la cire si Justinian nu gasise un mijloc mai bun ca si cistige bunavointa multimii, decit de a pune sa se lupte in amfiteatru doudzeci de lei cu treizeci de leoparzi, de a Impirti Invingitorilor cai aco- periti cu valtrapuri bogate, de a oferi poporului un fes- tin prodigios si de a chelful in trei zile ceva mai mult de pateu mailioane. ‘Tot Bizanful frecventa Teatrul si Hipodromul, tine= nil din patura bogata ca si plebea, preotit casi laicil; si eu toate ei obiceiul interzicea’ femeilor cinstite sa se duca acolo, ele nu se aritau mai putin pasionate de tot, ceea ce privea cursele, cali si vizitili, Niciodat’ po. porul, nici chiar poporul ‘roman, nu s-a interesat.m: atent’ ca bizantinii de treburile’ Hipodromului. Visit invingatori sint regii allel ; imparatul in. persoand isi face 0 cinste din a-i lduda; administratia le ridica sia~ tul, splritele inalte ale capitalei se intrec si celebreze, prin mici versuri, meritele lor stralucitoare ; oamenii cel mai de vaza declard ca fara ei viata ar fi lipsita de ve~ selie ; mulfimea se pasioneazi si se imparte dupa culoa rea tunicilor lor. Verzii si Albastrli s-au injurat <1 sou batut timp de secole in cinstea lor ca si cum ar ‘fi fost Vorba si-si salveze patria din vreun pericol. Ne putem imagina cit de numerost erau slujitorii ne- cesari pentru celebrarea acestor jocuri. ‘Trebuiau pocti 18 care si compuna versuri pe care in anumite zile factiu- nile Je cintau in cinstea imparatului lor, trebuiau com= ozitori, numiti melistes, pentru a le aranja pe muzict, organisti pentru a-i acompania, sefi de orchestra pentru a executa aceste cintece ; erau! necesari slujbast pentru @ menfine ordinea in circ, pazniei ai batierelor pentru a Je lisa in jos 1a plecare, ‘slujbasi la vestiare care aveau in grija pastrarea tunicilor $i a coroanelor de aur ale wiatifior ; trebuiau dansatori, mimi, acrobai, saltime banci pentru pauze, paznici de’grajd, paznici de animale, costumferi si costumiere ; trebuiau, in sfirsit $l, mai ales, Vizitil Tot cel popor misuna in culisele ‘si in impreju’ rimile Hipodromulul, societate, fireste, foarte amestecata unde se strecurau numerosi aventurieri si petrecareft in hidejdea de a gisi vreun prilej de placere sau de profit. Si cum cea mai selecta parte a capitalei tinea la cinstes de a apartine uneia sau alteia din cele doud mari socie. tatj, un fel de Jockey-club-uri care aveau ca scop ore ganizarea curselor, lumea cea mai bogata si elegant se intilnea astfel in’ cul ireulul, amestecata in chip straniu cu acea multime interlopa' de vizitii, de clovni, in centrul diseutiilor mondene ; intreg Constantinopolul discuta despre vizitiul favorit, despre actrifa la modi, si paria pe cursele aproplate Oamenii cei mai seriosi nu se dadeau in laturl st diss ute despre originea jocurilor si a culorilor pe care Ie Sd cate in asta un sens simbolie si sa ia profetica pe care 0 avea victoria stlau ci verdele simbolizeaza pi mintul, triumful acestel culori prevestea deci un an fer= il; albastrul, simbolizind marea, suecesul acestel culori anunta navigatii linistite ; si fireste, agricultoril. tineau, cu Verzii, marinarii eu Albastri. Cireul didea tonul modei. Tinerii eleganti care erau obisnuitii Hipodromului, adoptasers, pentru a'se distinge de gloat, intocmai ca’ muscadinit' Directoratului, un costum deosebit si purtari excentriee, Purtau, in felul persilor, barba Tungi si mustati sl mai lungi; intocmai *Nume dat dup 9 termidor (179%), regalistilor elegant 19 a huni, isl rideau pirul. de pe trunte, tar la ceafé Misau ‘st'cada fn bucle Tusgi. Purtau tuniel ca sees foarte strimte deasupea purmnulul, bufante la umesr ee cinta) de ada astfel — ind rida la tetra sau To sire, braele ea si aplaude — iluzia de tobustete sl de Mujchl Vigurosi: se imbricau cu nddeagi st ct cals dlupi moda hunitor, cu mantit ample, bogat rodate at atte, dichisit purlind Ia eentura sibit scurte eu. dash tigurt, hoindreau nogptea ‘prin Constantinopel, atacead 31 molestind pe trecdtoritlinistiti, deposedinguc’ de bijus ‘eri 9 halne, aden asainindut nd prone vor Si se pling’. Partdul Albastellor, puternte la Curte dupa ‘noartea Impiratului Anastasie 3f venir noi! nasi, adusese 1a modi, primul, aceste’yplicutet distracts cum nich polifia, nie Justitia na”Interveneat ponte pe capit acestorfirideegt ale ciror victime rau. de sbieet Verai, adversaril guvernulul, impunitates asgis aul vinovatiior stimulase cutesanta tuturer: pungesior $i halmanalelor din drojaia saciid; st cum, tn etal Verzi,ameninfai fri incetare sl nciodata prot or ganizari la rindul lor bande, casi se apere, ordincs siguranfa disparuri repede din’ Constantinopol Curind, oamenii de treabi na mai euterari si mai asi noapten; oamenil bogati,"pentrua evita ste atacall, fu mal purtau delt vesminte de sina gi bt juteri’ de proasta ealtate. Totust terosrea.damnes, Na mal erau nelinistii acum ca aveau deve face doar ve Verai sau ‘cu Albastel: debitort profitau de dezordine Pentru al obliga pe creditor si le inapoiese chitanel, Sclevil pentru a st elivera de Ta stapinll low fll pests a eee ole i rn amon pr af amantele, petrecirei pent ast saisfaco ~ capricile Aveal vreun dugman, lone’ gisedl leas BAGH os te scape de el; se emorau oament pind sn biseric 4m tolul slajbel, fara mcar st se ste de ce 3f-dobur dintr-o singurd loviturd un om fara. apiare, devenise tan sport foarte gustat si care trecea crept dovadd de Ptere si cura}. St cum Polis, cind se hotara sinters ing, nu Tovea deat in Versi, cum judeeitori,.trema- ind’ pentru viaja lor dact neglijau poruncile factual, 20 Pitan jde orice dreptate, fireste ci incidentele se agra: Intr-o zi, intr-unul din porturile Bizanfului, o tindra femele se Imbarcé impreuna eu sotul ef ca s8 mearge Pe coasta Asiel; citiva tinerl, gésind-o frumossdy ies pur $9 urmareasca si, punind mina pe ea, 0 obligard Gu pforts SA treacd in barca lor. Barbatului ei care Sees festa In van, i se rispunse prin huiduiell. Ca savsi eas yore onoarea, nenorocita nu mai avut alt mijioe siete se arunce in’ Bosfor unde sein a jsPutncios si disperat. Multe altele trebuira si recurg’ ig ate Ja fel de tragice faré ca supravietuitoriion cay se faci dreptate. Asa ci le teebuia un real curaj slujbasilor ea si por- eased impotriva vinovatilor pe eare-i protejau le Coote influente puternice. Prefectul orasului, ‘Teodot, face eee perienta in dauna sa, Un oarecare Hypati azd, fusese asasinat in biseriea Sfinta’ Sol profund tulburat. Or, in. acel mom lui — Justinian bogat si care avea un ‘rang ilusien Asta-l pierdu pe prefect, Justini in, restabilite ca prin Minune, mu se ginal decit sia ranburee ea toritd influentet sale, Teodoty alas tm fata eerie, os Pretextul.unor ealomnll, fu destitut, eaiat fr fear ee $f finalmente obigat st'inice la ministre pentee ae de pumnalul sasinior ‘nversunatt it aor ee Gerturlle Hlpodromalut crea tn oras © sbanre a de framintare, care avea si se transforme, eve at ey trsiu, Intwo adevarata revolute In vremea Bbicitori, vract si ‘oament care imprigtige eee Dura cchtibrul’ intelectual si motel at aon Intro i la Poarta de Aur, o femele, apwestd de lm delir profetie, wesc, peste tre ale maa toe in maluri, va_ineca lumea inte-un now potop ; mulfi- ‘mea, cuprinsa de panel, navali in biseridl shy proster= hata la picioarele altarelor, astepta consternati ingrozi- toarea catastrota Altcori, astrologit citeau in ceruri cataclisme de ne- Tnliturat;'vraci ratdcitori alergau pe. strzi, ca urmariti de fantome nevizute, si dezvalulau treeator Ca sfirstul lumii era gproape. - ‘Si morodl, tremutindy ineresindu-se_ in vorbele lor, tumplea bisericile cu rugdciuni $i lamentari, Unit Intra In ministre, renun{ind la averea st la-demnitaie Tor ; alti isi oferéau bunurile biseriit gi-st cheltulau bani in opere de binefacere ; fiecare voia si moard fertat Grdinea dura uneori siptamini, tard ca Imparatul si posta sisi mijlocul de a potoll o spaima pe care dealtfel 0 im- irtagea si el, Oamenli rezonabill Socoteau ef ar fi tre bait, Tira nici o forma procesuala, si-i aresteze. pe acel agitator! care tutburau capitala eu inseléctunile Tor dar Superstitia era profundi, credulitatea universala Femeile, fireste, erau in mod deosebit accesibile aces- tor miouni, Pentru a-si pistra birbajii sau asi lega amanfii de ele, aveau mai putind incredere in. frumu- selea si seductia lor decit in filtrele si incantatille ma- gice. In asta, ca si in toate celelalte, Teodora, mergea tn pas cu vremea; impreuna cu bunele et prietene In- daro si Crisomallo, facea Tarmece, pregatea bau 1 asigure supra adortorio © vesnica si diabolicd putere ; credea in demoni gicent, in'ghicitor, tn cel care interpretau, visele si Inerezitoare in viltorul el, isi astepta destinul, a AVENTURILE TEODOREI ‘Teodora iubea plicerile ; iubea si banii. Strinsese 0 avere destul de frumoasi, cind i se intimpla un Inerg supicator. Avea ca amant pe un sirian ea numele oe Hecebolos, care Iuera In serviciul administratielimpes ie. Acest personaj, destul de Important, fa numit’ in Suvernémintul de la Pentapolis! din Afvica; "Teodora se hotiri sd-1 insofeased in provincia Iui indepartata's in acel moment era desigur situla de legiturile trecatcare 3i eiuta 0 asezare cit mai durabila, Din nenorocire, so, anual dura pufin : foarte repede, nu se stie din ee causk, amantii se certard ; brutal, cu Injuraturl grosolane, He! cebolos o izgoni pe Teodora, si, fara bank fara. stricta] Recesar, nenorocita trebui, o bucatd de vreme, se spunc, Si Indure. mizeria prin intregul Orient. Fu’ vacets ie Alexandria, in Antiohia, In alte locuri,, exercitindu-s este fot, ca si traiascd, trista ei meserie; ca si cum ‘pune Procopiu, eu solemna s1 naiva gravitate, diavolut ar fi voit si nu existe loc pe lumea asta care 8 nt cu- oasca lipsa de rusine a Teodorel. Asta se intimpla in jurul anului 521 Se pare dealtfel ci sederea destul de lung’ a Teodo- rei in Egipt si-n Siria avu in viata ei o importanta deo. sebiti In acel moment, Alexandria nu era numai un mare ras comercial ai carui negustori se duceau pind in Ce lon sa caute mirodeniile si nestematele Indiel, ping ta China s& caute matasurile ei, pind in Egipt $i Levant de unde se rispindeau in toati Mediterana griul din ‘Aai Cirenaica, pe coasta de nord a Afri, 1a apus de Bap Valea Nilului si produsele Levantului. Alexandria nu era numal 0 cetate elegant’, frumoasd si bogata, usuraticn si corupti, pimintul de ‘unde se alegeau curiezane fain Moase, ca'Thais si Chrysis. Incepind din secolul al Iles, capitala Egiptuldi era si una dintre capitalele crestinismului. Tn nici o parte Tuptele religioase nu erau mai aspre, disputele teologice mai subtile si mai arzi- toare, fanatismul mai atitat ; in nici o parte amintirea ‘marilor fondatori ai vietit cenobitice, ca Antonie, Paco, le, Snudie, Serapion nu daduse loc la o mai borat Ine florire a mindstirilor, misticilor si ascetilor. Periferia Alexandriei era populativ cu miindstiri, desertul Libiel era atit de plin de solitart inctt ar fi meritat si fle nu- mit ,desertul ascetitor In momentul in care trecea pe acolo Teodora, Exip- tul era mai tulburat ca niciodatd. Era in vremea in care impiratul Justin, “dornic si restabilease’ uniunea cu Roma, dezlintuise in Siria cele mai silbatice persecuti cel care refuzau si subscrle la credintaortodox’ proclamati de Conciliul din Caledonia, toti cei care, dupa exemplul’ lui Eutyces, nu admiteaw in persoana lui Hirlstos decit o singura fiinfi — din aceasta pricing au au fost Ioviti fara mila , Sever, patriarfiul, Antiohiei, Tulius din Halicarnas, Ioan’ din Tella, Petru din Apa. meea, mai bine de cincizeci de eplscopi, fusesera. alums gati din functiile lor, afurisiti, exilati ; comunitatile mo- astice din Sirla fusesera risipite cu’ forta, mindsti Inchise, cAlugarit obligati si fuga, bituti,” Inchisi sau masacrati. Multe din aceste victime cfutaserd azil in Egipt, unde patriarhul ‘Timotei, inerezitor in armata lui de cilugiri fanatic’ si devotati, riminea cu incapitinare fidel doctrine! monofizite ; si,'din Alexandria unde se Tefugiase, Sever, omul cel mai insemnat al partidulul, wstinga Tut Crist cum fl numea contemporanii si wpaznicul nezdruncinat al adevarate’ credinfe*, intret hhea prin Inflacararea predicilor si ardodres propagandel sale 0 puternicd agitatie in intreaga lume oriental, In grotele muntilor libieni, in mindstirile plerdute in mijlocul pustiului, oameni de neam mare, femel ele- m gante si delicate, inflacirate de puternici dorinta de Singurdtate, de renuntare si de ascetism, veneau sd caate, cu sutele, salvarea $i uitarea. Preafericitul Toma apartinuse unei familii lustre ; fusese erescut ca un copil de rege ; avusese “avutii mari Dogatie, multime de servitori ; Tusese,spune eronicarul naiv ‘care i-a ridicat in slivi’ sfintenia, atit de marct si atit de domic de fast si de curifenie ‘incite spila de mai bine de zece orl pe zi, pe fat’ si pe milni Cind vintul persecutiel sufla pe d i, urma in Egipt pe Maras, episcopul Amidel ; ca si tralase’, acest mare nobil trudea eu miinil frunze de palmier pe care le vindea; pentru salvares sufletului, acest bogitas vot si fie considerat mort pens teu lume, sl, in pestera pe care si-o alesese ca sh oe retragi, tral ani in. sir, mortificindu-si trupul, rugine du-se fara Incetare s1_plingindu-si pacatele Cind main), trupul if era negru, ars’ de soare §1 uscat ; plete lungt si silbatice fi cideau’ in dezordine pe umeri si pe fata, Davtilor, se interest de dinsa, 0. consola in tristetea ef, Si prezise o soarta striluelt’. Incet, Teodora se 2 legdnata de sperantele acestea si nouptea visa ca, Intoarsa la Constantinopol, devenea favorita unui print, ci reusea si se marite cu el, si cd intra in stapinirea tuturor bogit (illor Tumi Buna Macedonia cunostea, se pare, pe Justinian, si avind prilejul si-i facd unele servicii, se bucura de oare- care trecere la Curte, $3 fi uzat ea de asta pentru a ho recomanda mostenitorului prezumtiv al tronulul pe pric. tena sa Teodora? Nu stim. Se pare, in tot cazul, ca ina~ oindu-se in Bizanf, teatrul primelor sale actiuni, Teo. dora, cumintiti, coaptd, obositi de viata raticitoare. si de nebunestile ‘ei aventuri, dornici poate si se fixese in vreo cisétorie oarecare, ‘se stridul, sincer sau nu, = ducd o viaté mai retrasé si'mai easta,' Conform une! ira~ lif care in secolul al VI-lea inci se mai practica in capitala, Teodora se stabili, 1a reintoarcerea ef din Asia, corecta $i discreti, intr-o modest locuinta, pizind casa: Si toreind Uni, ca matromele din vechile timpuri roe mane. Legenda adauga ci, mai tirziu, devenind impirds teas, Teodora, departe de’a incerca si fac uitat’ aceasta parte a vietii sale, voi dimpotrivé, si-i perpetueze amin- tirea, In Jocul porticului, unde miinile ‘ei torseserd ind a 88 trajascd, In locul casutei care o adapostise, umila si sirmand, ea ridicd o biserici in cinstea, sfintulti Pans telimon. Numele acestul sfint Inseamna mila: merits acest nume, dacd sub protectia lui Teodora ea intilnit pe Justinian Vv . TEODORA SI JUSTINIAN In momentul in care Justinian o intilni pe Teodora, edtre anul 522, far indolalé, viltorul stapin al imperial ui, era tun om de 38—40 de’ ani. Cui un ten curat sl ine floritor, cu parul buclat si mustafa find, care sl ince: puse a’ incirunfi, cu silueta lui eleganta si tala bine Hicutd, avea o infitisare foarte atragitoare ; manlerele indatoritoare, tonul amabil si placut, gratia lui simpla stir seau prin a-l face simpatic si seducitor. Era binecres- Gut 31 foarte elegant ; in plus, gratie intrigilor palatulul ggare-l asezaserd pe tron pe unchiul siu Justin, devenise, {incepind din acel moment, unul dintre primele perso” naje ale, Statulul. Innobilat cu titlurile de comite'si de atriciu, de comandant-sef al trupelor care aledtulsa garnizoana din Constantinopol, tocmai ocupase, cu. un fast extraordinar, functia de ‘consul, si, tn fiecare 2 bundvointa suveranului i apropia tot’ mai mult de trep” fele tronului. Era deci pentru Teodora o cucerire fun moasi de facut, Ambiffos si abil, Justinian prea mal ales ocupat sisi Sporeascd averea. Stiuse, nu fird oarecare perlidie, sii indepartoze rivalli’ care’ puteau si-i stinghereascd’ dra. maul si, nu mat putin dibaci, s& obtind favoares tutiiror claselor societatit bizantine. Foarte evlavios, si cu seve, ite ortodox, s-a facut plicut Biserieti, prin zelul sf sucernicia sa; prin fastul si cheltulelile ‘sale nebunesti, ‘era Idolul mulfimii; plicea, in sflesit, senatulul si aris! { Titlurile de_patricia si de patricia au fost conterite de Constantin. cet “Mare, la Inceput membrllor familia tapers, p04 altorpersoane. Ble n-aveats nimie comun ei, patrcieeel a ‘epoca romand. veche ql se-acorda de eitre tmpieat fare a oe ‘ne seama de orgine Saude avere, Cum avea, pe deasupra, 0 reali experien afaceri, 0 capacitate’prodigioasi de mune’, o grija atenta fafa de lucrurile legate de administratie, creditul de care se bucura in fata impiratulul era mare, avea chiar, pe drept cuvint, reputatia de a fi, mai mult decit batri- nul si mediocrul suveran, adeviratul sef al guvernulut Foarte ‘calm, foarte stapin pe el, cu 0 vointa destul de despotica, parea si aibii mintéa coapti, caracterul format. Acest om serios, acest politician, acest diplomat, se indragosti nebuneste de Teodors. Aceasti legaturd, care avea si se termine cu 0 clisi- torie, a parut atit ‘de ciudati contemporanilor, ait. de surprinzatoare, incit, pentru a o explica, au facut apel Ta minunt si au’ atribuit filtrelor si practicilor magice in- fluenfa pe care Teodora a cipitat-o repede asupra aman— tului ei. In realitate, nu-i nevole si complicim atita Iu cruriie. Justinian aves, se spune, un temperament de mare indragostit ; si mal ales, sub aparenta Iui sever’, ascundea un suflet nedecis si’ slab, gata’ si suporte in- luenta oricdrei voine energice si puternice. Teodora era frumoasd, remarcabil de inteligenti ; avea o gratie 1 naseut, era spirituala si plicuté, retinea linga ea pind pe cei mai nestatornici adoratori ; avea, mal ales, spl- ritul Tucid si ferm, si totul atesta in ea firé hotiita, autoritara si patimass. Prinful fu cucerit cu totul de la prima vedere ; pind in ziua in-care Teodora murl, el avea sici pastreze fi- del pasiunea fara margini pe ‘care, tindrd, ea i-o aprin- sese In inima. Ea era pentru el, dup’ cuvintul unui is- torie al epocii, ,farmecul cel mat placut“; era, cum It plicea s-o proclame el insusi, jucindu-se cu’ numele Teo- dorei ,darul lui Dumnezeu", “Aga ci, Indragostit nebu- neste, ‘nu i-a refuzat nimie, Ei li pldceau anil: a co- plesit-o cu bogatie. Era lacoma de onoruri si considera fii: @ obtinut pentru ea, datoritd slabiciunil unchiului séu, inalta demnitate de patriciand. Era ambitioas’, avid’ de influenta : el s-a lsat cilauzit: de sfaturile sale, purus” Ate ef impeatul nyesit nt recunouscd tr aces "intinglae o ininane, goo eribue. lorie. ceralo Despre flal cum Is; umplea Justinian visteria I= hr ——— Prebinca mal pe scot. Se see ed Impiratal abeica (Goetette le Penta pase mine pe ovlntte bor Se Siete norelut su, nu se dade inapol pes Caras gat tic din fat dngrtierion node, eal aimed "asecnaeach Cer acest agprime 6 Sila ape Teodor Tania $i sventrile Blau ch fobs et; poset cum se legen carta SPE Serpetd pe el ain prea pe ere Hasyn Seal 2 a inogitcaed seu ek oni, In profiel erecta inten inpotiva Tent care rele™ Tents Cansactle comercate sbldilepreioase, a= Tie trumowse,“ujuerile somptuouse eare‘o pte © igre raen eegieemaripee een soiree, Back cneva‘avenneqanea det lear SS BPihome 4h tala le plat gt ocala pon tn are, & Lapa tatagret inueub vil Nenad era sub pack 60 buns, imbareat de indati si trimis departe, in exil, unde temnicieri cumplifi Ist asumau repede safcina si’ inde plineascirizbunarile. suveranel. ‘Despre caea ce se pe- frecerea in dosul zidurilor de nepitruns al gineceulu, fle- carit capitalel povesteau multe. Existau colo, se ‘sptz nea, imense ascunzatori subterane, Inchisori ‘tdeute $1 de temut unde Teodora tsi Inchidea, isi bitea sisi tor~ fura victimele; acolo, In’ vesnicul intunerie, inlanfulft atit de steins incit abia se puteau apleea, nenorociti rd- mineau Inchisi luni gi ani; Il se arumnca, intocmal ea ani ‘malelor, ceva de mincare ; si eind, din intimplare, teyeau din acest infern, erau nebuni, orbl sat distrusl pentru foldeauna din pricina cumplitel lor eaptivitati, Incl cei ‘eare scdpau vii din aceasta inspaimintatoare gheena, la- birint intunecat la a caret intrare isi lasatt orice speranty uteau si se socoteasca fericlfi. Altii dispareau Tira st Jase nici o urma. Unil oameni povesteau cl intr-o Zi se {intorsese la palat acel fiu pe care Teodora il avusese In finerefe. Tatal, pe patul de moarte, It dezvilulse origl- ‘nea si copilul plecd la Constantinopol ca si-jl gaseasea mama. Impirateasa; foarte nelinistita, temindu-se ca Justinian si nu se supere dact afla’ de’aceasté aventura din zbuciumatul ei trecut, fl primi pe tindr sl incre- dint unuia dintre servitorii sai jexecutorul obignuit al planurilor el secrete. $i niclodata, de atunci, nat hau mai Fevizut pe nenoroct Si ne ferim totus! si Iuim drept liter’ de lege toate aceste povestiri. Insusi Procopiu, eare a cules eu griji ‘ceste flecireli, ne spune undeva ed ‘Teodora era 0 per- Soand tare misterioasé si ed, atuncl cind Vola ca. umntl din actele ei si rmind ‘seercte, nimeni, oricit-de_dibact far fi fost, n-ar fi izbutit si-i patrundi’taina, E dect de ‘mirare cum a putut si affe seritorul toate aceste Istorli Ingrozitoare si atit de strict confidentiale, asasinate noc- ture, inchisori subterane, torturi clandestine si cum- pilte,Trebuie adaugat ci, dupa propria sa mirturisie, se esea totusi nu prea ‘grey si adesea chiar de mal multe ori din acele temnife de temut, si ci, pe de alta arte, unora dintre cele mal Hlustre victime ‘ale Imp {eset le mengea in general destul de bine ba mat $i fa ‘eau, in ciuda diagratierlor treedtoare, o cariera destul de frumoasi. Sigur cd.in acel Palat Saeru, plin de cotiturt sl de taine, se puteau petrece lucruri ciudate, si intim~ Plarea patriarhului Antim, pe care am povestit-o, da de Bindit despre ceed ce se putea ascunde In umbra gine ceului imperial. Tot la fel de sigur e ca atunel cind Teo. dora ura pe cineva, apol cred’ ci nu se dadea inapot de la nimie, nici din fata scandalului unei nedrepte gratieri, nici poate chiar din fata unui asasinat risunator. Ranchiuna ei era tenace; toati viata sla amintit de ocirile cu care Verzil I-at coplesit tinerefea ; niciodata nu ta fertat prefectului Toan de Capadocia de a-i fi pus lun ‘moment in cumpand puterea. Pentru a-si pistra autoritatea supremé, ea zdrobi toate piedicile care i se idicara in cale, indepirt& toate ambifiile care incercau ‘sisi submineze puterea, Ca si puna mina pe un adversar toate siretlicurile erau bune, perfidia ca st violentay mine ciuna ca si coruptia. Sireati, brutal, eruda chiar, efnd Ine teresele sale erau in joc, ea nu mai avea scrupule In alegerea mijloacelor decit in ceca ce privea uneltele care trebuiau sii execute planurile. Dar, dupa mérturisirea aceluiasi Procoplu, aceasti femeie crada $i patimast era capabila de mila fata de dusmanii el, si e un fapt bine cunoscut c& cei mal periculosi dusmani ai ef n-au platit Gecit cu exilul insultele ori comploturile lor. E de asemenea la fel de sigur ci aceasta rizbund- toare suverand acorda toati favoarea ei oamenilor pe care la inceput if urise si ci, chiar daci avea un suflet despotic si dur, ea rimase in schimb si 0 vom vedea, atasatii cu inedpifinare de cet care o jubea sau care © slujeau cu credin{d. I s-a adus, in sflrsit, o injurie gratuita atribuindu-i-se disparitia ‘flulul iu’; fiica sa, in adevar, care amintea si ea lui Justinian de’ un trecut supirator al “Teodorel, n-o deranja citusi de putin, si im- parateasa nu cruta nimle pentru ai face o situatie stra lucité nepotului ei Atanasie. Flecarli din Constantinopol nu fineau eitusl de putin seama de toate acestea, Daci Teodora exercita asupra spiritului lui Justinian 0 influent atit de profunda, ar fi fost intr-adevar foarte simplu de explicat aceasta in- fluenta prin pricin! fliresti. Putin importa ei era fru- moasi, intligenta ef era de mina intl; dacil verna pe imparat: dup capricul el apa isda al mea aceea naiva isl Inchipsia ci in’ ase teebute cova necurat. In zadar se spunea ea ustinien ona the slaba, 0 vointi mal inconsistenta dedi pulberes fet cat Parti vintul; Te plicea mal mult ai arenas € H asigurauimparateset puterea sf penis ef inves Se indola ei ea era vindutariulul, fo'afmen me mea tinereel, sale, insist diavolit il disputen taterene Teodoret st ingoneau Titi din came Toate acestea se repetau, desigyr, destul de discret. Basilsa, se spune, aven pretutingenl splont of etek bine ste expui uritsale.'Se poate totual eed ot deea Impirateasa ar fl continaat. viata dest de ieee fare 0 duseso mai inainte, aventurile sale quiche og Pa furntzat un amplus materi birflton unet Caninty pin respectuossd cu suveran et Sean fa Constantinopl vrttea femelle m cel mat inalt rang: dovads, urmatoaren povestioarg tee tul de picanta. * pe Jn cartierul Zeugra, pe farmul Cormutui de Aur, exista pe 0 coloando statule celebra a al Vonus, ae acrotea'cu protectia una din cele mai faimoae cet de tolerant ale capitate mal avea to alee eatin sceasta mal surprinaitoare’ si mai deosebith. Cand a, Seriindoia de virtatea soit sale, spunens — Si mengem la statnia Iu Venus; dact eft) nevi novati, doveda va veni de Ta sine Se zice ci numai femelle intradevar ‘cistite, pu! teau treoe, fara necazur, prin fata ehipulut sete chee Jalte, in clipa in ‘care se spropiau de ease troveas toy se tie prin ce vraja, despuiate,brase de toate sean tele. 0 poveste de acest gen, nespus de suphrSionre 1 ae Jntimpla chiar unel ‘nepoate@ Teadorei, ‘Trecea cane prin artier, ducindu-se Ta. Blacherne, cind' 9 rapiiula heasteptaté de ploate,o obligh si schiibe drum far Sse gindeasct, se indrepta spre statue sdintico dete se tredi complet desputata. in publi: Fosrte: uma mal mult irltaté, porunct sie" dea jos statuia denuni- toare; dar palavragit din Bizant se distrand enovm, csi detent ie ‘i si nu pare sd fi scar foie nits a ie fe ice rau incl Sp ie grins eet coe ans os ra Sin hh ns m2 co Bie pene I pe ot Se ons ‘Toodorei. Vv VIRTUTEA. TEODOREL De cind Sardou, in drama sa, ne-a aritat © Teodora Indrégostita si alergind dupi aventuri, admitem ca ple cere ci impiriteasa, pastrindu-si pe tron purtitile liters din tinerefe, nui s-a’abtinut, curtezand cum ramésese, de a se reintoaree 1a vechile-i picate. N-ay vrea si devin Fidicol si so fac pe apirdtorul foarte hotarit al virtutit Teodorel dup maritivul el. In afara cay dupa o vorka cunoscuta, e intotdeauna dificil si fil sigur ed astfel ‘de lucruri, nit fin s& spun, desigur, mai mult declt este ne sat, ca Augusta a fost ireprosabili. Cred mai curind ca s-a distrat mult in tinerefea ei si asta nu mf mira ; chiar daed ar fi continuat sf mal tirziu, nag simfi nevoia si ma scandalizez, cael la’ urma uurmei, singurul care ar fi avut dreptul si se plingd era Sustinjan. Dar faptele sint fapte sf cercetarea lor atenta arata ‘ele pledeazi mal curind in favoarea ‘Teodare! Mai intit este cert ci nici unul dintre seritorit care au fost contemporani cu ea, niet un Istoric, lel micar din secolele urmatoare (ai iotust exista printre ef unit care i-au reprosat aviditatea, atitudinea autoritara si ioe enti, influenta excesiva pe care a exercitat-o asupra lui Justinian, scandalul pe care 1-a provocat prin pirerile ef Cterodoxe) n-a spus nimic care si ne ingidule si punem Ja indoiala, dupa casitoria ei, coreetitudinea viefii sale particulare. Insusi Procopiu, care a calomniat-o atita, care fea exagerat cu atita libertate aventurile din tinerete, care a povestit, cu luxul de amfnunte cunoscut, perfi~ e, eruzimile, infamille maturitaf sale, iri pune In sarcind, dup eisdtorie, acestel femel atit de birfite, nicl cea mal mic inelinatie eitre vreo aventura certa, Se va admite fr greutate, socot, c& dact suverana ar fi oferit un eft de wsor pretext, pamfltarul nu iar fl dat in Me furl de asi povesi pe larg adulterele. Noa spus Inaf nz mnie s1 asta din citza cf mea avut ce spune Dar oare nea spus intr-adevar nimic? Dac iW ssumi sarcina si citest! eu atengle Tatora secret, te vel con Vinge cu usurin{a ‘ed nu se spune nie impotsiva Teo ore, nich despre simpatia el fafa de Teodotley nll dee pre cea {ata de Petru Barsymes, nich chiar despre cea Tita de: Areobinge.” “Teodasle, pe care vom gist in_paginife care ur- react, era iubitl oficial al- Antonine, sofia lui Beliarie Ttavorita impiritese, De apronpe.zece ani era in re- Tica ea; 0 urmase in Atsiea, in Silla, In Tala, ra fa vreodataslabul si indragostital Bellzaie, In luda ano- himelor pe care le primise, si vrea si deachids och Pint ta trmatotiaty sof ingele, simtinduse prea 1c Gicol, sa holirit sata misurlle de rigoare. Si-a inchs sottu si la autorizat pe fil siu vitreg, Fotio, si ac= fioneze impotiva amantuit-mamel sale. Fara 53 ecite, Tinarat Tra smule_ pe Teodoste din adpostul pe. caret aflase in biserieaSintal Ioan in Bfes 3 sub plea bund, si-a condus prizonierul intun castel Indepartat din i= Tica operatia a fost atit de bine Infaptuita inet iment ha aflat ce sea intimplat cu ‘Teodoste. Acum intervine inst Teodora, Se ardtaseIntodeauna, se spune, indul- geld fala de aventura favoritel sale, care 0 ficea si Aiba autoritate asupra eis), prin ea, asupra lui Belizarie., Ea se mai straduise 0 dati sil redea Antoninei aman- tul pe care teama de rizbunare a sofulut il indepartase momentan de lingi ea. Asa ce Teodora se puse si mai activ pe treabé cind afla de hotarirea lui Belizarie. Avea, jn acel moment, obligatii cu totul deosebite fata de An- tonina care, in tecenta dizaratiere a lui Toan de Capado- cia, 1 adusese, prin dibicia ei, servicii insemnate ; asa ci, nelinistita pentru prietena ei, se grabi si-l recheme pe Belizarie in Bizant, unde socotea ea ca-si va putea proteja cu. mai mult succes favorita si incepu prin a-l ‘obliga pe general si se impace eu nevasta lul. Fécu chiar mai mult, Izbutind si-l giseasei pe Teodosie, ea il aduse fn taind la palat, sf a doua 21 rugi pe Antonina | — Scumpa mea prieténd, ti plat tert tn min un fluvaet finan, cuon noah viz mend pind acum. Daca vrel sic) veri, tm va face plicere see Fozitate inepuizabila, mila el se concreting in content. rea de mindstri, de’ spitale, de orfelinateTustighee beste undeva despre davurite marete pe care bartign Yona ficut bsericior, spitalelor, aallurlor episcopate Jugivilor. Ba ia dirult eflugirululZootas; pentru’ ce Tetrage cu discipoil si, un vast domenia' i mahaiacs Sike ; a euraparat, pentru act fer! all patsiarheler Ae Xandviet, Teodosie, © vila frumassa la Derkos in Tracie a rugai pe Tacob Baradeu si primeasca 9 casi in ca: Bitala, cu tot ceen ep era necesar a fonder 6 maineste chlar in inferiorul Palatulul Sacra Pentru al primi pe striinii siraci pe care afacerile 4H aduceat ‘la Constantinopol, ea” a constrult mal multe Fhanurt Intinse, A'ridieatbisericl, spitale: pentru, boloand 136 si aziluri pentru cel siraci ; s-a striduit si imbogatéasca cele mai ilustre sanctuare cu daruri somptuoase. Ti pli cea si fie infitisat& in aceasta liberala si caritabild at tudine : pe o splendida tapiserie brodata cu aur, care al~ catuia o invelitoare pentru masa altarulul din Stinta So- fia, 0 vedeai vizitind, impreuna cu Justinian, spitalete si Diserieile, ,opere de" seami, seria un contemporan, ai acelor stipini ai lumil, ai acelor protectori ai cet Printre fundafiilé sale, existi una care a rémas cu Aeosebire celebri: constructia bisericli Sfintii Apostoli Pe colina unde moscheea Iui Mahomed al Ii-lea fsi ridic& astazi cupolele cu semilune, Constantin cel Mare: 4 zidit 0 bisericé inchinata Sfintilor Apostoli si fiul su 4 strdmutat alel, cu mare solemnitate, asezindu-le ‘trun sicriu de dur, rimasifele apostolilor Andrei, Luce si Timotei. In intentia fondatorulul imperiului crestin, acest edificiu trebuia si slujeasca in acelasi timp si de iormint lui si urmasilor lui. In vremea iul Justinian, rica primitiva erapase de vechime; impiratul o di Tima si Teodora isi asuma sarcina s-o recladeases. mal vast si mal frumoasi. In anul 536, impardteasa puse in mod solemn. prima plated a noului edificiu, si marele arhitect care chiar in acel moment termina Sfinta Sofia, Antemius din ‘Tralles, inaugura, cu concursul lui Isidor’ cel Tinir, constructia sanctuarului. Ca si la Sfinta Sofia, se folost si la Stintit ‘Apostoli de toate splendorile si de’ toate posibilitatile de- coratici bizantine, O padure de coloane, smulse fi lf din templele pagine, alcitula de jur imprejurul Sericii un dublu etaj cu largi coridoare ; pe jos, pe 2idui marmurele de pref erau asezate Intr-o strélucitoare mar: chetarie ; pe bolta cupolelor, pe peretii basilici, alaturi de Crist triumfator, inconjurat de Fecioar’ si de apostoli, se vedeau' episoadele principale din viata ferestr @ Min {uitorutui. Dar noun constructie era remarcabila: mal ales in privinta planulul. Avea forma unel cruci grecesti ; si in Vreme ce la Sfinta Sofia o singurd si imensd cupola incununa edificiul, aici cinci cupole dominau intersectia si extremitifile bratelor crucii, Aceasta dispunere care © amintea, se pare, pe cea a biserieii Sfintului Toan Evan- 137 ghelistul din Bfes avea sé faca o strilucita cariera in storia arhitecturii bizantine. In vreme ce Stinta Sofia, prea geeu de imitat, a ramas aproape.unicd, biserica Stin- Ti Apostoli, ,noul firmament cu cinei domuri, cum spune tin poet, instelat cu mozaicuri de aur a servit in mod ‘constant ca model constructorilor din secotele urmatoare. ‘Sun-Mare din Venetia nu este decit © replici a maretei biseriei construita de Justinian si Teodora, ‘Cu un zel pios, Teodora urmirea progresul edificiu- ui at leyenda povesteste ci aceasta constructie i-a prici- uit multe griji. Ined de la inceput au existat greutati pentru stabilirea, unor fundatii solide din cadza_ riului Pyeus care slabise terenul prin infiltratiile sale. ‘Apol urma alti poveste. In momentul in care trebul ‘si inceapl decorarea cu mozaicuri, Teodora bag de seam’ Gi nu mai avea bani ca sa continue Jucrul, Din fericire, ‘apostolii in cinstea eirora se ridica biserica si ale ciror fumasite fusesera descoperite in mod miraculos sub par- Goseala. vechei_ bazilici, venir In ajutorul impiratesel ‘Caci minune, ea avu un vis in care Andrei, Luca si Tix motel f se ardtara si-i spuser’ Na te nelinisti sl nu cere nici un ban sotului tu, Justinian; ci da-te pe firmul marii, dincolo de poarta lub Dexiorate ; vel gisi acolo Ingropate in pamint doua- sprezece vase pline cu aur ! ‘Teodora asculti.st in adevar, 1a locul ardtat, se des- coperiri vasele pline cu monezi insemnate cu efigia sfin~ {tlor apostoli. Astfel-suverana putu si-si termine edifi- Gul sisi] impodobeasca din_belsug. ‘Teodora totusi nu s-a putut bucura sie] vada ispriivit| im intregime: la doi ani dupa moartea sa, in 26 iunie 550, av loc inaugurarea solemnd. Totusi, ine’ din timpul {ih esentialul fusese facut si, conform vointei Iul Con- Rantin, In acest Saint Denis al imperiulut gree din Orient, Sau pregatit, jntr-o somptuoasi capela, pentru ea si s fal eh miinunate sarcofage de marmuri, unde wrmau si fie asezate mat tirzlu sicriele de aur ale celer dot su- Cu toati cucemnicia, operele de binefaccre si zelul pentracele privitoare la ¢redinté, Teodora a fost jude- Quai in diverse chipuri si adesea’ sever de Biserica, In 138 veeme ¢e nik cronicari oriental Garul ta Dumnezeus tn i dara in vrome ce prietent ei din Sins Proclamatyimpiteasa cared iubete po Dutonoss care-] bani Pe Cristos,” impirditeasa credincioasa“, in vreme ce multi o socoteau ,sustinuti de Insusi Dumne. Zu pentru al protejt pe cel neciitt Impotriva aspsi- milor furtunii*, alfi cronicari, indeosebi cei din occider tu lun, avons pentew ea daa oct st bstome. Avesta din peicing lf ochitotedoxismulTeodora er a Rehemonth suspects do eycte Faure stay pairs i Sever, ca profesa pe fati doctrina monetize: nate respingea Concilful din ‘Caleedonta si nu admiten’ decit O sng int in persona fl Crnon, Bene as apr Prien, stidat pe fett Roma sh pind in ultima sea ja proleat cu Incipatinare’parisnit Umpotrivafulge® telor pontifcae, ya reinclizea,spune un tore, sal ereticilor stabiliti'in imperia ft coplesea cu dart bo fate pe’ colin sttintates Dar‘astn'nu era totul, Ca obignuita el ardoare, isl Impinse barbatul pe acelasi deur Be care se angajase ea Insist sm matte increslr Satu, ra antronat inte poli co nliisten atl cir Tn veeme ce sentiment reise te Inpra Uulurepettl sit fat de ortodosi,inlina st ment thea er oma st Sl pettte fe dations Tess ‘pal pln dois mal fn Teen ite plu Tp de outa si um de anf cao splat nace dice cind peste toate pledilie, sia uimisit seopul, sf ica Inga ses vita In fate stl ts Sa aren it prem curnah a Impieicat’o sist reales ae at pera, lita in inatere de relgie pe care 4 dus face chaste fntigenes sale de‘om de Stat st ne dpe deplin Tat stetemutrit at Sustinians | NSS? SUPA spitoe © numeau ,,Teodora, u POLITICA $I TEOLOGIE In momentul in care Teodora se urea, Impreundi cu Justinian, pe tronul Cezarilor, un grav conflict religios {ulbura de multi. vreme intregul Orient, Inca din seco- Jul al ‘Vslea, teologi subtili crezuserd de cuviinta si ex- plice cum, in persoana Iui Hristos, se imbinau umanit Purcy divinitatea si aceasta unitate tulbura profund Bi ‘lion In zadar, in anul 451, Conciliul din Caledonia FOES entat, cu aprobarea Papel Leon cel Mare, sit fac’ [mina in doctrina ortodoxa asupra acestul punct si eon- Uummase cu aceeast asprime atit erezia lui Nestorius care Gattcbea in Hristos dou’ flinfe distincte, cit si pe cea a fai Butyees, care nu admitea in Hristos decit 0 singurd Hina, Partizanit lui Nestorius ca si cel ai lui Butyces Mestia din urma erau numifi monofizifi — refuzau in egal misuré si subserie la condamnarea lor si parti- Gar enonofizit indeosebi, avind In fruntea sa oameni de fhare valoare, sprijinit pe o puternici majoritate in Egpit wn Sita, sustinut de hoarde de cilugiri fanatict si ne- Tndupleeati, devenea, pe zi ce trecea, tot mai stipin pe Biserica bizantind. Ceea ce sporea gravitatea acestel des- Dinar teologice era faptul ci provinciile orientale, unde Stipinea ‘monofizismul, mu erau prea strins legate. In Bzipt, in Siria se aflai natfonalitatt puternic constituite, Taliducst propria lor viati, intotdeauna gata si se des- rind’ de monarhie; credintele lor religioase nu erat Pleova decit forma sub care se manifestau tendinfele lor Separatiste. Asa ci impiratii de la sfirsitul secolulut al ea si inceputul celui de al VE-lea, Zenon, Atanasie, Tuseserd preocupati de concesii care si dea satisfactie mo~ Aotiaifilor, preferind, pentru a restabili unitatea in Orient, Aeieacrifice, dack era nevoie, unirea cu Roma. Tnei de la Tiaimpun, ievteouiile serie puternice napa sa fenactite, 0 alt politica invingea sl, in fata: persecute ice are erie Ge eae Inca din tineretea sa — fazut — Teodc gat ee acai a tesel, monofizitii reapdrurd in coy.ud, ba chiar 9. ¥ Jatul Sacru ; cu toata impotrivirea ortodocsilor, fura zufi capatind incredere la Curte. Curind Teodora fica si mai mult: fl determina pe Justinian si intre in relafii irecte cu dizidentii, Inca de multé_vreme avea o mare admiratie si 0 vie prictenie pentru Sever, patriarhuly Jaturat'din scaun, al Antiohiel, pe care-1 cunoscuse ‘odi- nioara la Alexandria. Pentru’ credinta, stiinta. si eloc- venfa sa, pentru curajul ferm de care daduse dovadi in timpul persecutiei, acest prelat era o glorle a partidului monofizit ; spirit inalt, conciliant, dusman al disputelor desarte, parea mai mult decit oricare altul dispus Ia 0 infelegere, Basilisa il ficu pe barbatul ei si priceapa, in ciuda silei sale, ce avantaj ar fi avut sa se puna de acord cu un astfel de persona}, atit de influent, si reusi si-1 convingd cA o asemenea ‘cucerire ar aduce din Intregul Orient, nenumarate adeziuni la politica imperiala. Cu foarte’ mult curtenie, cel doi suverani it serisera deci lui Sever pentru 2-1 ruga si vind la Constantinopol ; dar patriarhul, nesperind nimie de la acest aranjament, se eschivi, si pretextind virsta sa inaintatd, slabiciunea, pletele ‘lui albe care, spunea el imi vestese moartea aproplatié insistd’ si rimind la Alexandria. Teodora nu se descuraja. In lipsa lui Sever, discipolii sii ura in- vitati si se reunease Intr-o conferinti cu ortedocstt npentru a restabili unitateat, si, Intr-adevar, avu loe a izant un colocviu, Cuvintul de ordine, foarte caracte- ristic, era de a arate dizidenfilor o blindete perfecta si © ribdare nemaipomenit, Ministrul basileului, care con- ducea dezbaterile, vorbl’ pe larg despre ,dragostea de tata, care umplea inima imparatului ; Justinian, care presida el insusi sedinta de inchidere,’ manifesta 0 pu- ernici doringi de conciliere. In cluda’ bunelor intenti nu s-at putut infelege totusi, spre marele necaz al ‘Teo: dorel. Dar faptul de a fi ficut si urmeze atita bunavointa “ dupa infldcaratele persecutii_de odinioara era un mare ppunct cistigat. Intre timp, gratie noului regim de tole reelstigars terenul pierdut. In Asta, oan ‘de Tella, unul dintre col mal llustri predicatori ai sectel In cluda eritirilor eelorlatt episcopi din partid,ti- cea 0 activa. propaganda. Reunind in jurul lul_-grupuri Sigal Seals lng go ea, pune cre rae Pa prin seca ii ithe nance Sri orcs wat ma Sg Sm Seon sa Pe as get ponte a,c To Bint’ sel a iy tin ide eae in ie Seca or ug le ge carl‘ aah al ain at te aor el, “Adve once PE Pe a es de lux, de adulter. In orice caz popularitatea lor prin ie eat sean into goa Me samy Cute, al ae gre sae gh, Toon a Sc a an as Tapa 2 ee ae Baal ene Bam a al mora fo de el ume a gle ret, ah Sy eo oe ult pata sal Rector, at te tie eos oe ad Cam in deelast timp muri st Timotel, patlarhul Alexandeiel. Teodora, care-l iubise foarte. mult pe-acest Bilin apiritor a" dcttine! monofiate, vol idea un urmas Yemn de el. Intre intransigentul Gaeamos, De care sustines armuaia fanaticn a edlugdslor 9 Tee! oslo, ea fl aleno pe acesta din uray mal ugor em nuit i"mal supuss sf cum partdul xaltae sein pating ict vrea pe ‘Gachmos eo actions, conform bt. lulu, cl. toatd vigoaren LasAlesandtio, gradation ca pittarhul defunct si he vegheat pe patul stu mere {Gat de vitoral urmay care, Luli mize Greaptdg mor tului sie punea pe cap.” apa und palleeal sine total Marca get recor ta jurul gituuil Gu tot spelt hil autorttior st prozenta ‘nut emisar~ al Teadore prietont ul Gacamnos au bull she mplede po Too” Gosle ab Indeplinenseh acest ritual de teansmiters a por teri Pentru trl instala pe peotejatal Inpariteseh 9 Wes bull sae fach spel la irupe, st se delege, in Egipt, tin ‘comisar extraotlnar, cumical Narses simbelan intimal Apgustel Sau batut pe sited timp: de mal multe llr Emel Inind ele parte a baile, de su, de pe adoperiurl Ia efi sentra o nig riameria fea recur a foc.’ est pel, pulerea fu de” partes Glemutsl s Teodese e'ured"in‘scaumul episcopal = Prin Intermed Tul Sever, Anim din’ Contantino- pol se gedol inte tn tegited. ca ‘noul epacop al iexandfiel si"sub patronajl.baslsel a1 a compli {ites tmplratual, co tel patrlarht ureacie pe Tal, siete iim nah, 6 oes aera fidetl al credinfet lor, denunfau prin serisot”infli- Giale ‘atitudinea ereticlor; fn zador I nfaigard po Sever cape un pigin,sluga a demonilor ql suspect de practic magice fa Pete din Apemeen ea ge un desta Gat yavinde'gt dropt Oumaeceu pine’, 9, ingh- Goinau’gt eu female fmilaritf rugnos, do" Aasnate fe Zoorts cn pe in bebudy pe Antint pe un fpoutt Finparatul se Qioea"eh neaide' eu tot marele scandal 7TFige de lng alba ou crucineare purtatd de Inaltit rela peste vesmintele de siujba. p pee 10— da. 988 a5 al catciclor, opera de coruptie — eum spuneau el — facea prograte nttcoitoare noroie pein retail Teédre, wn adr sar neproviaut sot in acel mostent fe Bison. Bra Papa ‘Agapit Trimis ex sal is Justinlan de extee tessot ee asic gotilon, sl primit cu Toarto mart -onovutl Io Curt, fi nea tntisat S50 prooeupe ‘'chesiiuale raion, a feluzat cu hotirve ad intve in rela cu ceseal Ati, Ida spd impart Fil de pirerea mea, -a spiel Papel, ov te exiled, in zadar Teodora, mal abilie a inceret sit nduplece pe pont, prin fagidulrea not mart sume de bash Su Ernut de oath ortGdoxin, Agapit nea rut st dda Si prins inte nevasta ‘sas suveranl pont basen try Heri incre ait al multe dacs in ceca logendel, fyaugl Dumnezea Se" promi pe fata in favoarea monofizifilor. : i Tn aferd do destituirenpatzlarhull, Agapit cerea alungarea Tui Zooras, Justinian i-a tras’ atentia ci mo- nal era un om eumplit cares tem de nimen Bipa vot tot dinadnsul of dea cohesion font pentru a-l obliga si se supunde Cind teins. pont {6 prennta Ie mintstren preafestelas gist parle ine chise ¢ Zooras porunel se rdspundet era in-peroads Postal mare Stel legea diving Inteicea ss ciscute ‘in acel moment despre vreo problema, fie. chiar si cu Inplratl Nu mal am nimi de spus, adiugh el; dack vet! ‘sii uzati de forta, n-aveti decit. = " oe Descumpinit, timissl so intoarse 1a palat, Implra- tul, furios, porunel atimet sefulul oficilor st se duc el insugl eau detggament de soldat din garda ca atc arestere pe preafétct: Dar, in mementul {care Miniss tral se Ietofeeg pentru stedbate Corul de Aur aa ahunge tn mahalaua Ske o Telturd heatepatd de tnt trunei nave ingpol pe, nal Pleeard din now end sh dabaree pe malul cliat, alt fartund mplnsé vasul in ‘loc valurlor. Exasperat, ful ofellor I njurd pe marina; forfara ville: Dat un flger edu dntr-o dat peste besliment sl despi punten dea un capt le cel lat, Socotir’ atuncl, in mintea lor proasta, c& insust Damnezeu se lupta'pentra Zooras_ si, fugind degraba, trimisli lui Justinian alergard s&-i duc stirea basileului + stupefiat, Providenta puse mai putin zel in al apira pe Antim, Impiratul, dupa 0 scurta rezistenta, i sacri- fic reprezentantului autorizat al ortodoxiel. Patriathul fu destituit, si-n locul lui, Agapit il puse pe preotul M nas, Era un succes de seama. Papa nu mai avu cind st se bucure. In mal putin de o luna muri subit. Dupi obi- ceil partidolor, vatolicti pretinsera ca cizut vietima blestemelor adversarilor sai ; monofizitfi se bucurara de moattea sa ca deo pedeapsi dreaptd a Domnului. Isi recapitara curajul, mereu siguri de ajutorul Teodoret, Si-si_ reincepurd propaganda cu 0 ardoare nestivilita, In mod public, Zooras nu se temu si boteze de Pasti un mare numar de copii apartinind familiilor de Ix Curte; si, in exaltarea lov, dizidentii mersera. pind la ‘2 insuita pe fati pe Insusi impiratul pe care-1 acuzara de i fi tridat, Un energumen, Isaac persanul, cutez’ si Tovease’ cu bastonul o imagine imperialA si’si-i scoata ochii, Efervescenta era mare in capitald si era de temut ci partidele vor ineepe s& se incaiere. Tn aceast& .criz, Menas, noul patriarh, dadw’ dovada de hotitire, In Iuna mat 536, In Biserica’ Fecioarel, ve= cina cu Sfinta Sofia, se aduné un Concilia prezidat de el ca si dea curs executirii poruncilor lui, Agapit. Timp de mai multe zile, prin fata episcopilor adunati defilari Ssefil si reprezentan{ii minastirilor ortodoxe din capitala, ai comunitatilor din Siria, Palestina si Sinai. Timp de mai multe zile, se citira din Sfintii Parinti ragdctuni prin care, aducind ‘in sprijin dovezi, acel paznici_austeri ai credinfei catolice fi denunfar Papei sau Imparatului_ pe ‘Antim si pe Sever, pe Zooras si pe Petru din Apameea. ‘Timp de trei zile, trimisit Conciliului il céutaré pe An- tim prin tot Constantinopolul ; se prezentara rind pe Find Ia Sfinta Sofia si la patriarh, Ja biserieile in care prelati ar fi putut si caute azil, la mindstirea Sfintul Sergiu unde se biriuia ch I-ar fi ascuns partizanii sit, ba pln si la Palatul Sacru si in Oratoriul Mihail, unde se spunea ci fasese vézut. Peste tot gdsiri porti inchise si oameni gata si jure ci Lar fh vizut pe partiath, dar fave In realitate babar ‘n-aveau ce se lntiplase eae Sir foarte incurcat emisarit Concitului Itinterogaw pind Si pe copill de pe’strdal-ca sf capete vest despre: acu Zalul de negisit Teodora ar fi putut si-t Informeze pe “piscopl, Prin grija el, Antim gisise o sigurd gl disereth sscunditoare chiar in gineceul palatul Imperial; dato Ud proteetel sale, st alli acuzall iebutied st se sustrage Shiodul muse opti insi pe loc péntru etita tucru el afurisl in toata legea pe Antim, pe Sever, pe Petru ain Apameea, pe Zoot le condaming srr, declan per tounele lor despuiate de toate, demnitailo eclezistice, Sterse numele lor din rindurle eatollellor, Dupa car Pralmodiard, inainte de a se despirti, in sca: Fnatile Pituale: »Via{é lung impératulul Viatd tung Datelathulul | Anirisente supra iol Petru, Zooras 91 Se- Sen, afurisenieasupra dusmanilor i Durnaezeu Aver Un impirat crestin; de co sine tomem ? Si dsteugem laine Tul Zooras Poo grotelor eretiellr | $8. dim ni Valk peste mandstirea Tul Petru! Avem un implrat or- fodoxiy de ce si ne temem ? Afurisenie asupra uh Se- Ver, Petra si Zooras ! Credinga crestinilor titra !* ‘rel luni mal tviu Justinian revenit eu, totul 1a ortodoxte’ sh supus doch nfluentelnuntiulut pontifical Polaglus, sencliona, printr-o ordonan{é imperial, sen- timentele Canellulai, Le era tnterais Tul Aptin, Tul Se- ‘er si partizanilor lor sf Ioeulased 1a Constantinopol sau Tn orice alt mare oray al imperil; Je era interais to tron sacl primencea sat at Te oferé sz sub. pedeapea confiselrit veri. Cirle lor {ur8 proserise sl se inter- dine sh se faci copll dups ele sub pedeapsa tAieril mlini: predica Te fa interisa, 31 pind si administrarea botezalal Siva impirtagantel. Astlt Justinian se falea eta resta- Sk. pacea in Biseriot sh a anigurat:pronpertatesSta- cal "Teodora se Tncrezuse prea mult in puterile sale in ees ce priveste infsenta asupra impala impoteiva Papel si oftodoxlel eforturile sale au fost zadarnice ‘Tot ceva to a putt face a fost sicyl slveze prieteni Se stie cum Ia ascuns pe Antim, Tat la fel Jem proc- fat lul Sover miflowce ca s& fugd st patsiachul Antlohiek ‘s-a putut duce in Egipt ca si-si sflrseascé In liniste zilele. Zooras a fost exilat in Tracia sj, in fata porsecutiel ame- hnintitoare, toti cei care nivalisera in Bizant atrasi de nadejdea vietoriel, clerici, cilugari, Iaici, se risipira dis- peratl, pe drept nelinistiti in ceea ce priveste viitorul, In curind, Intr-adevar, In Siria se aprinsera. not ruguri si, sub energica impulsiune a lui Birem, patriarhul An- Uobiel, si a episcopilor sai, cu concursul sustinut al auto- ritafit Iaiee, mandstirile fara inchise, predicatorli intem— nitati sau uclsi, norodul credinciosilor monofiziti lésat prada sirdciel, Insusi Fgiptul fu ating de aceasta reac- fie, Patriarhul Teodosie, prieten cu Antim si cu. Sever, fu chemat la Constantinopol, invitat si-si dea demisia, exilat in Tracia, cu tot clerul su, inlocuit Ia Alexan’ dria de un prelat capabil de a face si se fringé orice rezistenta, fle si, prin teroare, In. putina vreme, in In- treg impériul nu mai rimascra decit treiasezari epis- copale ocupate de dizidenti Teodora nu era insi femeia éare si indure acest exec. A trebuit si cedeze Imprejurarilor, si asiste hepu- Uncioasi Ia ruina prietenilor ei si la ‘triumful papali- ati: cao abilitate supla si cutezitoare: Incered “sd-s1 ia revanga. In timp ce Conciliul din 536 culmina prin afurisenil sterpe, ea profité de moartea lui Agapit pen- tru a ineerea si’ puni pe tronul pontifical un Papa ales de ea. In timp ce, sub influenta nuntiului roman Pela gius, ultima citadeld a monofizitilor, Egiptul, parea pe ale’ de disparitie, 1a Constantinopol, chiar ‘in. palatul imperial, Impirateasa pregtea cu ribdare victoria Bise- rieli-persecutate, ut CHIPURI_DE CALUGARI St DE APOSTOLA Tn vremea in care, din intregul Orient, cilugérii monofizit, persecutat! de ortodoes, nivaleau’ spre Con- Stantinopol, Teodora, dornics si 1c ofere azil'si si. le eso dovad rasunitoare a protetiel sale, nu creat ‘a ar putea proceda mai bine deeit stringindui in. Pa. fatal Sacra, feninge Palatul din Hormisdas era una dintre dependintele sesedingel Imperiale, Situat pe malul drept al’ Mari de Marmara, ef stuise ca ocuin Io Justintan une cid Bu era ‘ined mostenitorul preaumtiv al. impertuut Ureat pe tron, prinful tinuse sist péstreze aceasti. lo cuinta “din ‘tinerete si 0 restatrase cu maretie, n= luzind-o in incinta.extinsa a palatului, Tocmal casa aceasta fu aleasi de Teodora ca si-si instaleze prietenit jn ea si muri fu greu s-o obfina prin bundvointa sotu- Juj el. Justinian nu se suparase de ad avea astfel sub mina sa si sub supravegherea directa a polifiel sale pe sefli cei mat de seama ai opozifiel monofizite.- Prin grija basilisel vechiul palat: din Hormisdas se transforma ‘deci, cum serie un contemporan, ,Intr-un amare si minunat pustiu al célugériloré, In apaciamente s-au amenajat chili; dintr-una din marile sil s-a facut © -bisericd, din. alta’ un refectoriu, ‘Pentru cei mai in Viesti, dintre calugdri, peniru cei care cereatt o-grijh deosebita, anahoreti i schimnieli aluagati din sthasiei Mili constrinsi si coboare de. pe stilpit lor, s-au con strait in curti 3{ sub porticur, colibe de temn, acoperite cu file sait stuf, unde putura’ si traiasca izolati, x me- Gitatle sf rugichine ; celorlalfi calugdrt Ui se puse la dis- pozitie 0 casi vasti unde, sub conducerea ‘uni abate, uceats in comun o viala austerd, Mai bine de clich sule “150 de cAlugari originari din cele mat diverse tari, vorbind limbile cele mai variate, fura astfel adunali intr-o pioasi comunitate ; sien tot lungul zilel, pe cotidoare, in curti, Jn silile somptuoase ale palatului, n-auzeai decit mur murul rugiciunilor si psalmodierea cintecelor sacre, nu mai vedeai decit cilugari batrini, cu barb alba, proster- hhatila pleioarele altarelor, striduindu-se prin veghe, austeritate gi post, si merite salvarea vesnica, In curind prin plosenia lor ‘sirienii devenira populari in capitala. La inceput se mirara tofi de ciudatenia lor ; apoi repede ajunsera si-i admire, Credinciosii alergara cu. miile 1a mandstire, curiosi de acest spectacol nemaivazut sau dor- nici si primeasca binecuvintarea preafericitilor ; pind si partizanli Conciliului din Calcedonia, surpringi ‘si incin- fati, simtira, Ineetul cu incetul, remuscdri, cainta le pa- trunse in suflete sL mulfi dintre el se’ convertira 1a doc- trina monofizité, PAtimasa Teodora mai ales, se ducea Si-3i viziteze protejatii. La fiecare doud sau trei zile, ea venea 34 ingenuncheze cu piosenie Ia picioarele cenobi- tilor, s4 le ceari binecuvintarea si rugaciunile, sa le im- parti poient mirefe. Sfirsi chiar prin «-1 hotiiri pe Jus §nian, In ciuda prejudecatilor, s-o insoleascd ; si ratul insusi, cuprins de admiratie, fu atit de adine con- Vins in urma discutillor pe care le avu cu cilugarii in- eit'vo, ca soia sa, sii cinseased ssi. oroteasl Fireste, in acest entuziasm general, mirdcolele care se produceau prompt, chiar atunct cind era nevoie, f2- Gari si creased $1 mai mult, In Bizant, reputatia acestel comunitat : Intro zi credinciosii se Inghesuird in mare numir ca si primeased impartagania. Ca de obicei, in asistenta se aflau multe femel si copii Deodata se auzi o trosnituré puternica, Sub picioarele multimli foarte compacte, edificiul se prabusi, ingropind Sub el sute de vietlme, De pretutindeni se Fidicau ge- mete, strigdte de groazi si de moarte ; 2gomotul ajunse pina la Palatul Sacru, $1, fn curind, vestea despre cum- lita catastrofa, se rispindi fn intreg oragul. Dar Dom- ful, in-mila sa, veghea asupra alesilor sii, Dup& un Scurt moment de stupoare, zice-se cf tofi cel de fata’ se 1st ridicara intregi si zdraveni fara nici o rand, {ard nici © contuzle, laudind si celebrindul pe Dominul carest salvase dela o moarte sigura. In fafa acesteiminuni, suveranit, bogitasi, intreg_orasul, it’ venerara si. mal ‘mult pe preafericti, si insust Justinian finu sa 18 faca Ginstea sa reconstruiased, pe cheltulala sa, clddirea care se prabusise In timpul anilor grei care urmar& dup Conciliul din 398, atunci cind ‘in intreg imperial persecufia continue eu iurbare, mandstirea monoflaita a Sfintului Sengiu acestui hram ii fusese consacrata — datorita protected imparitesei scap de furtuna. In realitate, calugatii crau Inte-un fel prizonieri in aceasté ajezare Ie trebuia, ca Si plrdseascd orasul, autorizatia elrmultil, Cis toate aces tea influenta pe care o exercitau in jurul Ior era consi- derabila si cu toate cé, cu timpul, mumarul cenobitilor a scizut, 0 parte dintte ef avind ‘ingiduinja sa se in~ foared in finuturile natale, totusi, atita vreme cit a trait Teodora, méndstirea a prosperat; chiar dupa moortea basilisei, Justinian, in’ amintirea soliel sale, a ocrotit-o mai departe Cam tot in acea vreme, si tot gratie sprijinului im Pirdtesei, 0 alti comunitaie’ monofizita se mentinea ta Porfile capitalei, Tn mahalaua ‘ike, pe *malul. oriental a Cornului de Aur, se ridiea, in fata bisericii si a pal tulul Sfintulut Maras, manistirea sitienilor. Fusese fondati pe un teren daruit de ‘Teodora cdlu- irulut Zooras si multi dizidenti care veneau in capitala sasisera aict siguranta si linigte, Pe un teren invecinat, Piosul Matas facuse un’ cimitie pentra coreligionarii si'un mare numar de oameni ilustri ai partidulul tuse- Sera Ingropati in: acest pamint. Devenit astfel un loc stint al’ monofizismului, manastirea ‘era cit se. poate de Infloritoare ; seful ei, abatele Ioan, un calugir originar dip. Armida, in Mesopotamia, avea’ mare trecere in fata impiratesei ‘sf chiar a imparatutl : pentru zelul Tul de a combate si a denunfa paginismul, consimgi sil ferte Jui Justinian credintele eretice. In ‘acest adapost sigur, ‘ncetul cit incetul, se adunara toate notabilitatile patti” dlului eare-si aflard acolo centrul de acfiune si de propa- ands 152 Astfel, in ciuda edictelor, in cluda oprelistilor legit si a persecutiei, Teodora isi sustinea si-q proteja_prie- tenll. Peste tot le pregati monofizitlor aziluri. In insula Chios ea intemele, pentru episcopit expuleatl si ealugari proscrsi, o cas de refugiu, aldturi de mormintal sfin- tulub martirIsidor. La Derkos, pe Pontul Buxin, unde a fost obligata, in timpul erizet'din $36, si accepte ca-monahul “Zooras, patriathul Teodosie si clerul sau si fie exilati, eam Gru nimic a sd indulceasca’ semicaptivitatea ‘partiza- nilor sii. Nu'se multumi, si se Ingrijeasca doar de ne- voile lor, ci le incuraji in mod diseret propaganda, {a- cind astfel inelt si lase si ajungé pind la et pe mume- rosiicredinciost care veneau ing’. pastorii lor sf caute alutor $i mingiiere ; se stradui mai ales sé le inlesneasca Inapoierea in eapitalé, cu scopul de a grupa in jurul el side a organiza toate forjele partidulul In timp ce, intr-adevir, populatile orfentale, in ciuda persecutiei, in ciuda exilului sau a mortil preoilor lor, Se incapatinau in credinta lor, marii sell al sectel Inte: lesesera, abill, od singur palatal putea sit vind in ajuto- rul Biscricii lor si c& toate eforturile trebuiaa depuse la Constantinopol. pentru ya-limblinal pe imparat, “cum zice un cronicar, si a inflacira zelul Imparatesel cu ri wire la credineios ‘Adoptind pentru un moment © prudent rezervi, ei se faiceau ci respecta ordinele clemuirii, nefécind 0 pro- pagandi prea activa, evitind si. predice sau s4_pofun ceased preotilor ; contau pe timp si pe Teodora. Dar ati- tudinea Jor nu pldcu tuturor coreligionarilor lor; exis- au, printre monofiziti, entuziasti si fanatiel st acestia voidu’sé se impuna soliitudini! suveranet. Printre oamenii cei mai pitimasi ai partidulul cel ‘mai_intransigent era Ioan, odinioara episcop la Memtis, in Bgipt. Il urmase in exiful sau pe patriarhul ‘Teodosie, dar sufletul 1ul-eneegie st pasionat, lacom de gloria mar tirfului, n-a intiraiat sa se plictiseasca de viaja prea I nistita 1 prea prudenté care se ducea Ia Derkos, — Ne numese, spunea el adesea, pistorii bisericii 1ui Dumnezeu st totush aol ne lisim miell ca 8% fie sfisah 153 dp lupi. Stim linistifi acasi eind ar trebui sé murim pentru credinta noastra. Se intrista si-i vada in jurul lui-pe episcopi_refu- zind, de teama cirmuiri, ajutorul credinfei, celor care alergau de atita de departe pind la el.” — Pentru Dumnezeu, mai spunea el, nu stiu ce mi fine si nu mi due, de fata cu tofi, in’ Marea, Biserici ‘sau In Forum, sf si ma nohin ! Sfirsi prin a obfine, sub pretextul ci ra bolnay, autorizatia de a merge la Constantinopol pentru. a con sulta niste medici, Foarte bine primit de imparateas care se ocupi ea“insisi de gizduirea si intretinerea lui, el incepu in curind s4 predice foarte liber, restabilind altarele si instruindu-I pe credinciosi. Politicienit sectei, putin nelinistiti de acest zel nepotolit,. socotird ci Ioan se arunea in gura leului si ca prin ‘patima lui nebu- neasci avea si compromita grav parfidul ; si cum egip- jeanul nu voia sf auda nimic si declara dispretuitor cd gura lellor se Inchide cu cuvintul Domnului, cerur’ pa- {riarhului sil recheme 1a Derkos. Teodosie, incintat in taind de opera discipolulut: sdu, se eschiva’ spunind imparateasa era la curent cu intentiile lui loan si ci ea fl primise bine. Se reintoarsera deci catre Teodora. monofiziti o rugara si-l Indepirteze pe egip- capital si, voind prin asta si fle pe placul preafericitilor, ea consimti bucuroasa, Dar cind venir in numele basilisei, sii spund lui Toan et trebuia sd plece neintirziat, sub pedeapsa cu moartea, preafericitul, cu obignuitul lui curaj, alenga drept la palat si de in- data ce se afl in fata’ suveranei, incopu si-i reproseze cu violenta cA s-a infeles cu Justinian casi mihneasc’ Diserica Domnului, $i cum Teodora nu pricepea nimic, el zise —Nu tu mi-ai spus si pirdsesc oragul ? relua el Nu tu ai porunclt si mA omoare? Ce-ti trebuie mai mult? Sa explici; impirdteasa, foarte nemulfumita de tri- misii_ necredinciosi, nu consim{l si-Lierte decit la rugi- mintile preafericitubui. Totusi, ea se stridui si-1 poto- eased putin excesul de zel : : 154 = Ai grija, ti spuse, sa ramil ta palat, ca si pascal vreo nenorocire ; poarti-te bine, cui fae. st cel~ lalti si mu mai hivotonist alfi preoti ity capital! — Ne-am nici o dorinta, faou el; dacs am venit alti, fain feut-o cw unicul scop de acti cere ingaduinta sa petree treizeci sau patruzect de 2ile Tinistit, intro casi 12 fara, cick sint foarte botnav. Incintata, Teodora 1 acorda céea ce vola, Dar Ioan profita de accast4 ingadulnta dea absenta ca si_se uci si predice in Asia Minor; deghtaat In cersetor, ajunse pind la Tars si obtinu marl succese, ‘Totust or” todocsit orau nelinistifi de uneltitile sale; episcopit i trimiserd Jui Justinian scrisori destul de tari care-1 anun- fau cl un cilugar eretie, séipat din capitald, tulbura toati fara. Side data asta, prin istetimea sa, sfintul stiu s-0 scoala cu bine la capat. Intors In. grabi in. Bie Zant, se grabi si-i serie Teodorei ch regreta de a nu fi venii de atita vreme s-o salute, dar sAnatatea sa subredi Impiedicase in tot acest timp si fas din casi.” Astfel, cind din ancheta deschisi pirea si rezulte ei episcopul Incriminat putea foarte bine sa fie Toan Egipteantil, Teo- dora il ludea insist pe garantie sustinind eA sfinful nu pirsise casa de la tard in care fi ingidulse sf se_re- fragi ; si cum il gasira inteadevar acolo, denunjitoril se facura de ris. Th mai multe rindur, prin ingeniozi- ‘ati de acest fel, Toan-putu si-st relnecap’ opera sade evanghelizare, Preveniti dinainte do trecerea sa, credin- céiosit se adunau a intilnirea fixals ; noaptea, in. mare™ taind, in timp ce strajile vegheaw asupra siguranfet adu- nitli, episcopul Impartisea, birotonisea preoti, Incuraja pe ctedinciosi; si'cind ortodocsii erau instiinfati de s0- sirea sa, el era de acum depart. In capitali, activitatea sa nu era mai putin sustinut si insist politicienitau sfirsitprin a se Inclina in fata admirabitului curaj si neobositulut zel al preafericitul intre timp, prin_alte mijloace, ef it urmazeatt opera Gratie imparatesel, Teodosie si prietenil s&i fuseser&che- ‘mati la Constantinopol si, curind, vechea casi a patriar~ hhulut deveni central partidulut : 155 La el se Intilneau tot{ oamenti mai activi si mai ener- ici ai sectei, Aldturi de vechi Iuptitori ca Zooras sau Petru din Apameea, ,€seal acolo oameni ca Tulian, vi- itorul apostol al Nubiel, ca Teodor, viitorul episcop al Arabiei, ca Sergius din Tella, viltorul patriarh al Antio- hiei si prietenul situ Iacob Baradeu, care avea si ocupe: scaunul din Edessa sis reconstituie biserica monofozit si Incé altii, Ioan, abatele ménatirii sirione, care fu mai tirziu episcopal Bfesului si Constantin, care ajunse epis- copul Laodiceei, Ocrotiti pe fati de Teodora, care cunos- fura tea de multa vreme pe cel mai multi dintre el, tol bine primiti la Curte ; basilisa il recomanda fara tare, adesea chiar ii impunea impératului; i din now catolicli se. plinsera ci monofiziti, prin perfidia lor, in- fesasera palatul si cea mai mare parte a capitalei. In curind ei facurd si mai mult. Persecutia ortodoxa miiturase din scaunele lor majoritatea episcopilor dizi- enti, si eirmuirea veghea cu foarte mare atentie s& im- pledige recrutarea clerului schismatic. Lucrul cel mai Important atunci era s& lise dea gefi credinciosilor ; in ciuda precautiilor luate impotriva lor, monofizitit reusira, cu complicitatea Teodorei, acest luctu, Ocazia se i anul 543, Harit Gassanidul, prinful triburilor arabe din ‘esertul Siriei Hi ceru Teodorei si-i trimita dot sau trei episcopi pentru a intretine credinta printre supusit lui. Cu graba, basilisa fi eduti pe acel preotf printre prietenti monofizitilor, si Iucru demn. de remarcat, alegerea et fu pe placul luf Justinian. Imparatul, destul' de incurcat de Clerul sits dizident, folosea cu bucurie in misiuni externe zelul devorant al predicatorilor schismatici ; se mai, fo- losise de ei ca si-i crestineze pe arabii din Yemen si pe abisinienii din regatul lul Aksum, ca si-1 cucereasca la tredinta crestina pe paginii din Nubia si din finutul Ble- mys si se stie cum a secondat Teodora, din toate pute- rile sale, acest apostolat. Cei doi suverani se ardtaré deci de acord si aleagi dintre monofiziti episcopii pe care-i ccerea printul din desert. Cam de vreo cincisprezece ani traia la Constantino~ pol un cilugar din Tella, numit Tacob Baradeu. Om foarte savant, hrinit cu stlinga siian- si greacd, era si 156 mai celebru incd prin posturile sale, austeritatea, sim- plitatea vietii si excesul modestie, De. tindr volse’s& fie Srac si-si impartise toaté averea’saracilor ; deveni re- pede faimos prin neglijenta vesmintelor, asprimea mo- ravurilor si vindecdrilor miraculoase. Venit mai tirziu In capital si primit foarte bine de impariteas’, soco- tise mai intelept si se fereasca de ispitele lumii ;'se in- chise intr-o chilie strimtd, nevoind si vada pe nimeni, hheyorbind eu nimeni si cuatit mal admirat de toti. Harit Gassanidul, care avu prilejul si-1 Intilneascé si si-i ad- mire profetica sa clarviziune, avea o deosebit stima pentru el, Teodora, care-l cunostea bine, simtea pentru @l o vie simpatie. Aga c& pe acest ginditor, pe acest sin- uratic, pe acest ascet Ml alesese ea ca si-i crestineze pe arabi si s& reconstitule biseriea monofizit’. Intimplarea favea si arate cd nu se ingelase. La sfaturile basilisel, Teodosie fl desemn’ pe Tacob Baradeu pentru scaunul din Edesa si numf in. scaunul din Bostra un alt edlugar din anturajul sau, pe arabul Teodor, Cu toata sila lor, cot dot trebuird si cedeze fata dorintei formale a ‘Teodorel si si reintre in acca Vial activa pe care ei sperau.s-o piriseasca. Contir: ‘ma{i episcopi de bitrinul patriach al Alexandriel cei doi plecaré la diocezele lor. Dar, pe lingi misiunea oficial ‘cei doi apostoli primisera si instructiuni secrete, Cu acor~ dul suveranei, Teodor fusese imputernicit sa hirotoni- seasca preoti, si numeasc episcopi, Intr-un cuvint s& Feconstituie clerul monofizit in Orient. Drept cimp de actitme Teodosie atribuise — departe mult de limitele ifguste ale diocezelor lor — lui Teodor intreaga Ara- bie, Palestina si degertul, iar lui Tacob Baradeu Siria si Asia Minor in intregime. Impirateasa, de acord cu pa~ triarhul, incuraja aceast’ propaganda si fagiduia si-st puni influenta in slujba prelatilor, In cifiva ani, Tacob Baradeu, prin energia, zelul si curajul su reconstitui intr-adevar biserica monofizita. Reluind opera pe care o intreprinsese in provinciile asia- tice mai intil Ioan din Tella si dup el Ioan Egipteanul, ‘el pareurse, adesea ascunzindu-se sub straic de cergetor, Siria, Armenia, Capadocia, Cilicia, Isauria, Pamfilia, Asia 157 $i insulele Rodos, Cipru, Chios, Mytilene predicind st in- struind, hirotonisind preoti pentru noile comunitati, or ganizind digceze si numind in ele eplscopi, ,.raspindind dupa cuvintul cronicarului, ,ftuvit mari de’ sacerdot In fntrogul imperiu roman‘. 1" zadar, speriati de. agitatia Be care o provoca apostolul, prelaiit ortodocsi se. sit uisers si-l arestezo\po Incob; In zadar Justinian. la eererea lor, puse un premiu pe eapul sit; sfintul dejuca toate intrigile persecutorilor si-st continta marsul ype drumu} dreptatii*, Mereu pe jos, ducind peste tot 0 exis- tent de ascet, fl giseal cind Ia Constantinopol, cind in Asia, cind in Alexandria, mereu neobosit, mereu de ne sit, Prictenii sil erau convinsl et insusiDumnezew i proteja si intuneca miniea dusmanilor sil si se povestea Jn corarile, monoidtor nu fara caecare ironie, cum je multe oti cavalerit clrmuirii il intrebau chiar pe el ‘A-at auzit spunindt-se ct Tacabsimpostoral a fost fn Gutare loc si cum el isi bites joe de ef rSpuncind — Da, mi s-a spus Intr-adevar e8 a fost vieut in cutare district — si te indica o directie cu tolul optisa celei pe care se gindea el-s-o urmeze — daca va grabiti un pic ail, cy sigurantaei-1 yeti ajunge !™ Prietenig ‘Teo orei sf dibicia coreligionarilor sai din capitalé i prov teJau si mat sigur pe apostol. Cum legea canonicd cerea, pentru contirmarea’ unul episcop, prezenta a trel dintre colegit sii, Tacob, la sfa- {ul patriarhulul Teodosie, trebull -sa ‘se. intoarct Alexandria; aict a gisit prelati care, Ia porunea vechiu~ lui lor mitropolit, conferirseu_plicere-episcopatal. la dot dintre insotiterisfintulul. Cu concursul lor, Bara dou, Ta rindul sau, confirma alti episcopi in principalele orase ale Sitiel si Asiel. In agelast timp, prelati retinuti la Constantinopol numeau doisprezece’ episcopt pentru Egipt si Tebaida si, in fruniea.patriarhatului din Antio~ ‘hia, vacant dupa moartea lui Sever, numira pe un prie~ ton al Tui Tacob, savantul si piosul Sergiu din’ Tella Astfel, un Intreg episcopat neoficial se consttul pentru a divija noua bisericd. ce trebuia, dupii marele el invé- itor, si-g1 pistreze numele de iacobita, Cu foarte multi tscusin{a, ‘Teodora, ca s& favorizeze actiunea protejatilor sil, a gisit mijlocil sa dea multora dintre ei insdrcinari are ea a a Rein eae ae, Maca v PAPA SI IMPARATEASA ind, in 536, Papa Agapit_ muri pe neasteptate la Constantinopol, Teodora concepu cutezitorul prolect de 4 profita de eliberarea neprevazuta a scaunului ponti- fical. De citiva ani, traia 1a Bizanf ca nunfia apostotic, tun diacon numit Vigiliu. Era‘un suflet ambitios, lipsit de scrupule, capabil, ca 54 parvini, de multe fapte re- probabile si de compromisuri, Provenit dintr-o familie Ssenatoriala, fusese odati ispitit sd se urce pe_scaunul stintuluj Petru si s-a lasat, in acest scop infiat de Boni- facia al U-lea ca urmag al’ siu, Obligat, in fafa opozitiei Clerului roman, s& renunte la nadejdile sale, cl s-a in- tors citre bizantini si si-a folosit misiunea ‘diplomatica in capitalé pentru a cistiga, cu multa iscusin{a, favoarea ‘Teodorei. Cind basilisa furioasa, de a fi cedat pretentillor lui Agapit se indi, pentru a-si Ia revansa, sf aleasa ea un’ Papi dispus’ sa cadi la involald cu. monofiziti, Vigiliu, bine vazut la Curte si a cirui ambifie 1 garanta ascultarea, piru omul care irebuia sa pund in practic’ planurile impiratesci Lui Vigiliu s1 Teodorei nu Je tu deloc grew si se in- {eleaga. Basilisa ii oferi nunfiului locul Iui Agapit ; el fagaduj in schimb ¢& va fi, pe tronul pontifical, instra- mentul cu totul devotat ai’ nizuinfelor imparatesel, Se povesti chiar, mai tirziu, ca in schimbul protectiel’ bi- zantine, el se angajd in mod si mai oficial : tagédui si renege Conciliul din Calcedonia, si-l repund In seaun pe Antim, 8 sctie marilor sefi ai monofizismului, Teodosie si Sever, ca si le dovedeasc’ totala sa conformitate de vederi cui ei. Drept résplati'a serviciilor pe care le as- tepta de la ei, Teodora, ii lamina Iui Vigiliu o mare suind de bani. ,Pentra cel care a studiat caracterul lul Vigiliu 160 —a spus un foarte pitrunzitor istoric — nicl o stipulatie pu pirea afi depatte de problema initial. Bra capabil de orice fagidulala, sau cel putin era In stare s& te Tase 88 nddajdulesti orice." Ceea ce este sigur ¢ c& a plecat in grabl 1a Roma ucind scrisori pentru Belizarie s1 sofia sa. Antonina st ‘eh aceste scrisori il indicau generalulut ce are de ficut Jn termeni care nu mai ingéduiau nici o obiectie, In nu- mirea noului Papi, Justinian era hotirit. si-i lase mina liberd ‘Teodorei, dorind sii. ofere aceastd compensatie Jn urma eseculul pe care-1 ineercase, si poate cin se- ‘ret satistécut de o solutie care sa restabileasca unitatea Bisericil, punindu-1 pe pontiful roman de acord cu orien- tall, In timp ce la Bizant se negocia acest pact, in Cetatea Bterna evenimentele. mergeauinainte, Ca toate ci la facea data Belizarie debarcase in Malia, Roma era inci in mlinle ostrogotilor. Regele Teodot,”simtind din in- stinct ce importanté avea, in acea conjunctura si se asi- gure do suveranul pontifical, numise cu toaté graba un Succesor dup Agapit, in persoana diaconulul Silvestru, pe care-1 presupunea’ devolat intereselor sale, Cind Vi gillu sosi in Italia, pentru a se aseza in scaunul sfintului Petru, conform dotintet ‘Teodorei, trebui mai intil sil dea jos pe Silvestra, Lucru grey i cu atit mai neplicut cu lt, pentru a se face agreat a Constantinopel, noul Papi ‘avusese grija sii cheme pe bizantini in Cetatea Berna si si-i predea Roma, in 596, lui Belizar Vigiliu era foarte deceptionat ; Teodora, prea. putin rmulfumitd, Ea incercd totusl, indiferenta in fond in ceca Ge privea persoana, de a objine de la Silvestru ceea ce nidijduia do la Vigiliu sii ceru si-1 repund pe Antim e tronul pontifical Nou! Papa refuza cu energie, Atuncl implrateasa se hotirl si se apuce de treaba, Ordine off- clale fi fura trimise lui Belizarie poruncindu-i s8-1 des- titule pe Silvestru si si-1. puna in locul lui pe Vigiliu. Patriciul ezitd, destul de plictisit de ‘silnica treabi care i se cerea; dar, alaturl de al, Antonina, foarte dorici s8-I fle pe'plae’Teodorei, i combitu scrupulele si, pen~ fu a teiumfa, ambitiostt Vigiiu, agitindu-se tn’ jurul generalului, folosea, "se zice, argumente nu mai putin otaritoare, Hi tagadui patriclulut bani si cum nu putea sé contracareze faré pericol, dorinja basilisel, Belizarie sfirsi prin a se preta la complotul urzit impotriva ble~ tului Silvestru, Dar chiar in acel moment ostrogotii, sub ordinele re~ gelui Vitiges, reluard ofensiva, O armata formidabila asedie Roma; pentru aparare, Belizarie avea doar cinci mii de oameni ascunsi in spatele melerezelor prost re- parate, in miflocul unel populatii nemulfumite care suc ferea pe nedrept groziviile asediului si peste care suila vintul tridiri, Cind i se aduserd deci’ pretinsele scrisori ale Papel, prin care pontiful se oferea sa predea regelul gotilor poarta Asinaria, vecin’ cu resedinfa sa din La- tran, patriciul fu putin emotionat ; dar biga repede de Seam ci aceste piese ,doveditoare* fuseserd plésmulte fara rusine; cuprins dé simpatie fat de vietima, ficu in tain, de’ acord cu Antonina, un ultim efort pe'lincd Siivestra, Ti suger sa facd el’ insusi, in fata Teodorei, concesille pe care le astepta de bunavole de la Vigillu si s& scape astfel de soarta care-l ameninta, Cu cura), amintindu-si c& era pazitorul ortodoxiei, Silvestru refuza, Evenimentele aveau si-si urmeze cursul Pentru a dezmin{i zvonul tradirii care elrcula pe sea- ma sa, Silvestru pardsise palatul Latran gi se retrasese departe de ziduri, pe Aventin, in vecinitatea biserici Sfinta Sabina. Aici a trimis Bélizarie si fie clutat, ju- rindu-se pe fiul sau vitreg, Fotios, ci nu i se va intimpla nimic supiritor. In ciuda temerilor celor din preajma sa, care-i biteau joc de jurdmintele grecilor, Silvestru se duce 1a palatul Pincio’ si, in adevar, aceasta prima intrevedere se termind fir’ violente, in ultimul mo- ment Belizarie ezitase. La citeva zile dupa. asta, Papa fu din nou chemat de general, Dar pontiful, nelinistit, refuai si pirdscascs biserica ce-i slujea de azil; in stir sit se decise si, cu o suit’ numeroasi pleol, incredintin- Gu-gi cauza Domnului. Dar abla sosit 1a palatul patricit lui, Silvestru fu despirtit de insotitoril sii care fura re- Yinufi in anticamera ; singur cu Vigillu, el fu introdus in apartamentele intime. Un spectacol straniu il astepta. Pe un pat de odihnd, Antonina culcata cu nepisare, pa Fea © suverand care primeste un supus; la picioarcle sale, Belizarie, agezat ca un indragostit, pirea un ser- vitor ascultator al tuturor poruncilor sale, — Ei bine, senior Papa, oxclama sofia patriciului, ce v-am facut, noi si romanil, ca si vreti si ne predall sotilor ? Geea ce spuse dupi acca, nu se mai stie, Se gtie doar ceea ce se Intimpla. Despuiat de ornamentele sale sacerdotale, Papa fu imbracat In haina de cflugar ; apo un slujitor al lui Belizarie se duse si spund clericilor limagi in anticamerd ; — Seniorul Papa a fost destituit si facut ealugar ! In toful consternarit generale Vigiliu fu ales Papa chiar a doua zi sub presiunea autoritatii bizantine, Asta se intimpla in martie 537. ‘Nenorocitul Silvestru, expediat de Belizarie in Lycia n-avea si mai revada niciodata Cotatea Eternd, Un moment Justinian inspdimintat de amploarea ne- legluirii savirsite impotriva pontifului, s-a gindit sa in- tenteze un proces in toati regula si si-l reageze pe sca uunul siu daca se dovedea nevinovat, In ciuda Teodorei, el a poruncit sa fie retrimis 1a Roma, si Vigillu, foarte nelinistit, se si intreba ce-i va duce’ viitorul, Din fericire, Antonina era acolo; mereu dornicé si fie pe placul imparatesei, ea il determina pe Belizarie sl predea emisarilor lui'Vigiliu pe nefericitul sau pre- Gecesor. Exilat in insula Palmaria, redus la piinea ‘du- rerii si la apa spaimei, Silvestru muri la"putind vreme dupa asta, victimé nevinovati a ambitiilor lui Vigil, @ intrigilor Antoninei si a politicli Teodorei Impardteasa parea sé fi izbutit; ist facuse un Papa credincios el, Dar, odata instalat,’ Vigiliu isi schimba atitudinea. Cu toate sfaturile Antoninei, cu toate soma- fille. Iui Belizarie, el incere’ si meangi ‘pe efi ocolite sl ‘si amine indeplinirea fég&duielilor. Dusmanii sai spun ca a sfirsit prin a ceda, si ci a adresat marilor sefi ai monofizismului, Teodosie, Antim si Sever, o serisoare in care a aderat Ja doctrina lor ; dar documentul este de 0 autenticitate “mult prea suspect si recunoasterea pu~ blick a credintet oficiale pe care Papa a adresat-o impi- ratului si patriachului Menas nu este impotriva ortodo- iei, De asemenea $i Imprejurdrile i-au sugerat pretexte fea $4 nu se execute. Ttalia, devastata de razboi, era in~ ‘r-o situatie prea criticd pentru ca Papa si nu fie scuzat de a fi uitat oarecum de problemele religioase ; atasa- mentul fata de Occident al Conciliului din Caicedonia i traditia sfintului Leon justficau, pe de alta parte, fergizersarile pontifulul. Insist Teodora pirea si fi i eles pericolul pe care Lar fi adus 0 bruscare a lucru- tilor, si, Increzitoare in Vigiliu, ajtept’, Ia inceput cu rabdare, ca acestuia si-i fie propice momentul de a-si indeplini fagadulelile, Cit despre Justinian, foarte supus tune influenfel nuntiului Pelagiu, prieten’bun al Papel, n-avea nici o dorinta si-i favorizeze pe monofiziti, Vi- gillu putu deci, fara prea mare greutate, si rimin4, fara ase certa cu Teodora, fidel ortodoxiel romane. in ‘concluzie, in cluda intrigilor imparatesei, tentativa de a pune mina pe scaunul apostolic a eyuat total ‘Teodora nu era femeia care si se lase inse- ati fara 's& pedepseascd; 0 dovedi chiar in acest mo- ment, Avusese odinioara ca favorit pe un anume Arse- nnios, om destul de patat si pe deasupra apartinind sec- fei eretice a samaritenilor, pe care ea. il facuse bogat, si Senator ilustra ; in momentul revoltei samaritenilor in Pa~ lestina ea primise cu plicere sugestiile sale impotriva cregtinitor. Dar de atunoi Arsenios Isi schimbase parti~ dul’; se convertise la crestinism, primise botezul din mii- nile'sfintului Sabas si depunea un zel de neofit si apere hows sa credin{’, La Alexandria, unde se retrisese, s-a Eindit s& se faci plicut imparatulul, favorizind din toate puterile reactiunes caleedoniand pe care o inaugurase, €u sprijinal guvernului, patriarhul Paul, urmagul lui ‘Teodosie, Teodora fireste, ii plstra ranchiund, din pri- ina acestel greseli; $iel ficu s4 vada asta. Opozitia mo- ‘ofizita se inchega’ in Egipt si patriarhul era fara in- Cetare obligat si actioneze cu asprime, Arsenios ficu pe Zelosut ; il determin’ pe Rodos, prefectul augustal, sd execute, fr judecatd, pe unul ‘dintre adversarii_ arhie- iseopului, Actul era ‘legal ; rafinamentele de cruzime Care insofiserd acest act, sporiserd grozivia. Impdrdteasa isi repede ocazia si se rizbune, Arsenios si Rodos furd frestati, judecati, executati ; bunurile le fura confiscate, Patriarhul Paul,'in ciuda tigiduirilor sale, fu implica, a pirtas In aceastiafacere 31 pus la dispozitia sinodului in Gaza, Basilisa putea sé He mindré de opera sa; cu faceoasi lovitura ficuse si fie destituit un prelat odios ‘monofizitilor, dind un rasundtor exemplu de pericolul caroi pasted po functionarii ce slujeau cu prea multd Goclitate — chiar din ordinele imparatului — interescle fortodoxiei, si pedepsise in sfirsit pe un. vechi. pricten Gevenit un triditor. Vigil trebuia si ia eminte si el la tenacitatea urii sale si la imprudenta dea insela spe- ranfele Teodorel Acestca se petreceau in vremea in care biserica mo- nofizita incepea sA se reconstituie ; si prelatii Curfti, ca si plac suveranei, se strédulau si caute un mijloc de Infelegere cu dizidenti, Unul dintre ei, Teodor Askidas, episcop din Cezareea, avu norocul dé a dibuiprintre textele ‘probate de Conclul din. Calcedonia. tre: ‘opuscule, tre capitolet, cum It se spuneau, atinse in mod notoriu de erezie néstoriand si ai clror autori erau foarte odiosi monofizitilor. Foarte mindru de aceasta des coperire, prin care nidijduia si-1 joace un renghi serios rivalulul sau de influenté, nuntial roman Pelagius, Tl {ngtiint pe Justinian si lingusind mania teologici a im- pparatului il rugi si analizeze aceastd chestiune. Ii ardtd jn plus ci avea mijlocul de a risipi neinerederea mono- fiaitilor, si Conciliul ,reinnott si curatat* va fi fara di- ficultate acceptat de “ofl. Justinian care, sub influenta revenise atunel ia politica de reconciliere, se isi sedus ; dizidenti, incintati de a vedea compromlsa opera Sfiniului Leon, ii impingeau pe totl, chiar st pe fet mai intransigent{'la noua, formula’ a uniunti, Cearta scelor tret capitote® incep., ‘Alci fi cizy Teodorel In mind Papa Vigillu. Acesta fu invitat si-si dea adeziunea la edictul prin care impa- ratul_ pronuntase condamnarea.textelor incriminate si, pentru a-] hotart la asta, Justinian folosi, cu destula. bru {alltate, forfa. La 22 noiembrie 545, cum Papa celebra slujba in biserica Sfinta Cecilia din ‘Transtevere, biserlca 165 fu pe neasteptate incercuité de soldati. Seeretarul im; Hal de care asculta detasamentil, intra in sanetuar. si ficu cunoseut pontifului si-1 urmeze fara intiraiere. Ina~ inte ca asistenta si-sl poati da seama, Vigil fu arestat sj Imbareat in grabi pe o nava care stationa in apropicre de Tibru. In vremea asta, pe mal, rindurile mulfimi se Ingrosau, Un grup de credincios! care-l urmascrd pe Papit ii coreau, prin strigite puternice, binceuvintarea, Pe puntea navel, Vigiiu rosti asupra ior 0 rugaciune. Intre timp. func{ionarul imperial” grabipornirea si ‘curind vasul incepu sé coboare pe fluviu. Dar atunct av loc o alté intimplare : multimea, care-1 detesta pe ponif, Incepu sé huiduiasea in timp ce o grinding de proiectle, pletre, bastoane, se abatu asupra navel. _ — Moarte te, striga poporul, nenorocire'fie | Ai ficut iu romanilor : rdu si-fi fie si tie acolo unde te duci ! In sfirsit, nava, impinsé de curent, fu in afera valu- Ju acelor tirbati ? Vigiia putu si ajunga la Porto si de acolo se imbare’ pentru Siracuza. Imaginatia popular’ ii atribui_o parte din aceasta toviturt de teatru, Teodorel. Se povesteste ci ea a fost cea care a ordonat aceasta répire. wAfard sau in biserica Sfintului Petru, ii Serisese ea cemisarulul su, aresteazi-1 pe Vigiiu oriunde i vel gasi Siadenet noua. Daed mo, po bun Dumnezcu, to jupot Indiferent de aceste scareli, se pare ci Papa se te- mea intr-adevir de rigbunarea’suveranel ale elre ni ddejdi Te trddase ; putin dornic do asemenea sa se, anga- Seze in acest ,viespar teologie al color trei capitole', puse “prea putina graba ina se prezenta 1a Constantinopol. Nu ajunse aici decit dupa paisprezece luni, 1a 25 tanua- rie 547; dar cum avu intre timp ragazul si reflecteze 31 sicsi ‘recapete curajul, cum se simfea sustinut acum Ge opovitia intregulul Occident, sosl aici cu. sentimente foarte diferite de cele pe care le astepta Curtes, Ca si Agapit.odinioar’ fafa de Antim, el refuzd si intre in legatura cu patriarhul Menas s{1 exeomunied in_mod brutal Impreund cu toft aderen{ii sii. Dar in curind se 166 ‘mai domoli ; stingherit de amintirea angajamentelor sale Ge odinioard, cedind obsesiilor basileului, energicei vo~ inte a Teodorei, migulit de asemenea de politetile teo- logilor de la Curtea bizantind, admise posibilitatea de a afurisi cole trei capitole. Tincepind din luna iunie, éa s& fie pe placul impara- tesei, se implied cut pattiarhul ; putin dupa asta mai facu lun pas. I se dovedi ci s-ar putea, fara si se atingl de Coneiliu, si condamne cele trei capitole ; in curind, nicl hu mai ‘fu sigur ca ar avea:dreptate. Cu toate amenin- firlle insi, refuzi eu incipitinare si subscrie la edic- fal imperial, socotind ed urmasul sfintului Petru nu se putea cobori pind la simpla ratificare a deciziilor impli- Fatulul in materie de credinti; dar se angaja oficial, in prezenta basileului si a ministrilor sii, si condamne cele trel eapitole si, ca gaj al figaduielilor sale, in- ining lui Justinian’ si ‘Teodorel dous declaratii exprese Gntarite de semniturd, Si, foarte mindru de a fi rezol- Vat toate dificultatile situatiel, entuziasmindu-se la gin~ Gul dea fi fudecat 0 atit de'tnaltd cauzi, se umflé in pene ed rediduse, prin Intelepeiunea sa, pacea Biser Enchise deci cu brutalitate gura acelora dintre cons Verli sii care protestau si, In ajunul Pastelul din anul 548 Isi_ publica sentinta, Pastrind In mod oficial autor tatea Conciliulut: din Calcedonia, el condamna serierile Color tre! doctor incriminati. Acesta fu ultimul triumt ‘a1 Teodorel. In ajunul mortil, ea a putut si creadd, vi Zind umilinta Papel si progresul crescind al Bisericii monofizite, ei si-a rizbunat esecul din 536, ed a pedepsit inidirile lat Vigilia, ef a facut s& izbucnease’, cu Pu- terea unei energii tenace, politica religioasa la care visase. Biserica nu i-a iertat Teodorel nici brutala destituire ‘a lui Silvestru, nici fidelitatea Incapitinat’ pe care a pistrat-o monofizismului, nici violenta autoritard de care Sa folosit ca sisi sa file impotriva_ persoa- elor ecleziastice, si din pricina cAreia in special Vigiliu f incereat 0 amaré experienti. In ceea ce-l priveste pe ‘Yigiliu, in virtutea unel vechi axlome care nu se po~ triveste decit bogatilor — acesta a indurat uncle afron- turi in afari de cele poruncite de ea, de care Impiri- teasa nu putea fi ficutd rspuncitoare, ca, de exemplt, 167 asprele tratamente care {-au fost aplicate acestuia si care sint in mod incontestabil posterioare morfil,Tecdecct Din veac in veac, istoricit ecleziastici au acoperit: mu mele imparatesei de blesteme si de ocdri sl existi ceva aproape ridicol in animozitatea cu care unii dintre el, vad in sofia Iui Justinian, o a doua Eva. preasupusd Sarpelui, o noud Dalila, o ait Irodiada, inddita la singele sfintilor, 0 fiinta a iadului, tulburata de Satan, infesats de musca dracului, Inversunata si rupd pacea Tascumpa rata prin singele 'preotilor si martirilor, ‘Teodora ihe rita sii fle judecati altfel decit prin acest val de vorbe desarte. Sigur ei a pus prea muita ardoare pitimasd in asi realiza planurile, prea~ mulla violent’ autoritard, prea multe dusminii’ inedpatinate, prea multa crusiine @ dat totust dovada,’ in aceasta problema, de cealititi eminente : © fermitate ‘barbiteasca, un sent” ment foarte ascufit al necesititilor cirmuirii, o intel genfi lucida si puternica de om de Stat. A fost constanta in planurile sale, credincioasi prietenilor si politica com plex pe care a ‘impus-o lui Justinian in materie de re lgie a fost, in ciuda ezitarilor si schimbarilor bruste de atitudine, destul de demna, dupa toate apreeierile, chiar de un Impirat, MOARTEA TEODOREL 1a 20 tunte $48 Teodora muri de cancer dupa 0 des tat de ng sufering Pentru a aduoe ultimele omagit impiratesel_ moar, rmultime curtenilr 31 demniarior s-aradunat. tn fara tin site Patatulat Sacra, In Tricinia celor noulapre™ fee palurifusese expus, conform: cermonlolulu, cede ‘rl Imbalsimat al suvefanel Pe patul tn Intregine din fur, ea se ositines invesmintata ta purpard, ineumunatie cu diadema imperial, cu_pleloarele inclfate in papuel Fosit de purpura pe chipul el descopert, moartea nus pusese oh pecetet; putin mal palidh cade obicel paren, Ci doarme Hints, Im jurul Inaltullcatafae, po care straiceau bjuterile olé mal preliose ale coroanel,ar= eau, Infipte in coloane, mil de torte de argint st de aur Tncet, in eral ingrosa, ureau inte faeirie Yamin sllor norit miei de Arabia, parfumul grew at plantelor tu miros de rasina la. picioaele culeugulat tuncbru, null cubleuar femelle din casa imperial pllngeau sfisitor Pent line a, in fs sere monte dex ‘81 Intregul Bizant into. procesiune. solemn. Pal hut Mens urmat de numeri! clr din maven betel Papa Vigilu inst de eilughr side episcop; apol Se” naful in halne de ceremonie,patricini, magistrati, inal {i sft militar, moltimes demnitartor palatal sta ad ministrafiel; pot lungal sir al femeltor patriell eu cen {ura de onoare si magistiss, soft ale prefectlor, consi ler, chestortor, doamne de ta Curte sf camerst toate venird ind pe rind, la hemareapropocitlul si aduce 169 ‘un ultim omagiu basilisei, La sfirsitul Iungului cortegitr inaintau printil din familia imperiali si insusi Justinian, inlicrimat, coplesit de gravitatea pierderii pe care-o so cotea, pe ‘bund dreptate, ireparabila, Femeli pe care o adorase fi aducea, ca ultim dar st suprema amintire, ble juterii somptuoase, stofe minunate brodate eu aur si in- “Stelate cu pletre scumpe, dar funebru care trebuia s- insoteasca pe defunct In mormint, simbol al ultimel stra~ luciri a acelui lux si a acelei pompe pe care ea le lublse Cuprinzind in brafe scumpul. ‘trup neinsufletit, bitrinul basileu, cu ochii scildati in lacrimi, isl ud uultimul ramas bun de la Teodora sa. ‘Atunei, Ja un semn al suveranulul, purtatoril “impe- rlali ridicard slerlul ; dup care marele maestru al core- moniilor se apropie de moarta, sl repetd de trel orl, cu ‘voce tare, cuvintele rituale Tesi de aicl, basilisi ; regele regilor, stipinul sti- Pinilor te cheama ! Si, urmind sicriul pe sub bolfile palatului, procesi- ‘unea imperiala se aleatui si se desfasura pentru ultima ara. Afara, sub porticurile Augusteionului, © multime in doliu astepta trecerea cortegiului ; Ia porti, pe terase, Ja ferestrele caselor, femel cu. pirul despletit.plingeaut in cere sau scoteau strigite ascufite ; pe strizile aco- perite cu covoare, presirate cu nisip aurit, unde timila urea In nori desi si incefi, strabitind valul de norod atras de grandoarea spectacolulul, cortegiul funcbru Ina- inta, maref $1 pompos. Cintecele sacre ale preotilor, psal- modierile fecioarelor se amestecau cu bocetele de dali, ‘cu sunetele orgilor de argint, cu strigatele ritmice ale factiunilor ; mii de luminari’ se leginau intr-o proce- slune luminoasi ; si, stribitind lunga Stradi a Slujbel, prin Forumul lui Constantin si Piafa Capitoliului, toatd Curtea se indrepti spre biserica Sfintii Apostoli s-o con- due pe Teodora In ultimul ei laeas. In biserici se celebré slujba oficial a mortilor. Din ‘nou maestrul de ceremonii apropiindu-se de eadavru Ii sstrigi : 170 — Recapliti-tt odihna, basilisé; regele regilor, sti- pinul stipinilor te cheama ! ‘Apol prepozitul fi 1ud diadema de aur si o inlocui cu 0 fisie de purpura ; in sfirsit, In marele sarcofag de marmori verde de Hictapolis pe care ea Insisi poruncise ‘sii fie progitit la Denls, se depuse sicriul de aur care inchidea rimasitele Impirdtesel. Incet, mulfimea se risipi si Justinian, zdrobit de durere, reintra impreund cu ‘Curtea in palatul siu pustiu. Cind se auzi In imperiu de moartea temutel. suve- rane, tofl cel care suferiser’ din pricina ei simtiré cum Je renase curajul si sperantele, Ioan de Capadocia rea- paru la Constantinopol mingiindu-se cu ideea de a recu= ceri favoarea lui Justinian ; Artaban, alungindu-si sotia pe care i-o impusese Teodora, crezu ci a venit momentul Si se razbune conspirind impotriva Imparatulul ; Ger- manos $1 fill sil, foarte atifati, socotira ceasul_ potrivit, pentru. a iesi din lunga dizgratie pe care o indurasera ; Chiar $1 Antonina, protejata 51 prietena Teodorei, i ‘bincficitoarea si ‘ciuti un nou sprijin pentru gura _puterea, In ochii tuturor, moartea basiliset parea S& aduci dupa sine o reactie ‘si politicl si religioast ; chiar si ortodocsil, uneltind pe linga imparat, cereau noi egi impotriva monofizitilor infrieosati de moartea marel lor protectoore, Se si vorbea si se curete Palatul Sacru de toti_acei cilugiri nelegiuiti care murdireau de atita vreme Palatul din Hormisdas ; fl gi afftau pe print acum cind impiriteasa era moarti, si-supund cu forta cre- intel Caleedoniel pe acei erctici care se bucuraser’ de ingiduinfa imparatesel si cutezaseré si reziste poruncl- Jor impiratului, Uitasera_insii de dragostea adinci pe care Justinian © pistrase Teodorel, de lunga obisnuinla pe care o avea de a-i urma sfaturile; de-grija pe care 0 avusese, ina- inte de a muri, ca si-i explice sotulul ef supremele sale dorinfe $1 sei recomande pe toti cei care o lubisera $i © slujisera cu credinta. wDornie — dupii cum spune un contemporan — de ‘a s¢ conforma in toate lucrurile vointel sotiel sale, chiar moarti, basileul rimase cu inc&pitinare fidel staturi~ an lor cu care ea il inconjurase si politieii pe care ea 0 tra~ sase. Toan de Capadocia, cu toate eforturile sale, ramase dizgratiat ; Belizarie, in ciuda onorurilor, fu intotdea- luna bénuit ; Petru Barsymes gi Narses isi pistrard favo rurile ;-Antonina, in amintirea prieteniel Teodorei, pastra ‘increderea suveranului; Germanos si fili sai furd sin- gurii care reintrard in gratii ; dar printre printii din fa- ‘milia Imperial, favoritul dintotdeauna al batrinuluiim- arat fu curopalatul Justin pe care Teodora fl insurase ‘cu nepoata sa si pe care-I desemna ea mostenitor prezum= tiv al monarhiei. in materic de religie, Justinian nu urma cu mab utind fidelitate, instructiunile Teodorei, Cind in gine ceul imperial I-au descoperit pe batrinul patriarh Antim, De care ea il ascunsese, Impiratul fi ficu o bund primire Patriarhului eretic si, spre stupoarea tuturor, li vazurd pe marii sefi ai monofizismulul, Antim, Petra din Apa- meea, Teodosie din Alexandria, ‘primiti ¢a prietent la pa- lat si pe print ciutind impreuni cu el mijlocul de a re- stabili pacea in Bisericd. Pina fn ultima lui zi, Justinian se stradul sA realizeze politica de coneiliere 1a care visase Teodora ; Vigiliu, prost tratat, inchis, constrins sa fuga, ‘trebui pind la urmi si se resemneze si si condamne cele ‘rei capitole pe care Conciliul ecumenic din 553 le ana- femizi in mod solemn. Pentru a-l reduce pe dizidenti imparatul multiplicd colocviile si conferinfele ; si daca efortnrile sale fura pind la urmé inutile, ele’ dovedira cel putin pind la ce punct rimisese el fidel sfaturilor ‘Teodorel, \Niciodaté Justinian n-a ultat-o pe seducitoarea flint, colaboratoarea inteligenta si Indriizneaté pe care soarta 4-0 scosese in cale. In amintirea el, finu si-i pastreze in serviciu pe tofi cel care-i fuseseré apropiati ; pind in ul- tima sa zi, if pistrd, cu fidelitate, memoria. Multi ant dupa aceea, cind voia si faci o figdduial’ solemna avea obiceiul sa jure pe numele Teodorei, si cei care doreaus Si-i faci plicere fi aminteau de minunata, frumoasa si 172 fnfeleapta suverani, care dupa ce fusese In lumea aceasta colaboratoarea sa credincioasa, se raga acum Domnului pentru soful el. Trebuie sA marturisim ci exist’ un oarecare exces in aceasté apoteozi. Teodora dansatoarea, n-a avut deloo virtufi care s-o ducd drept in ral; Teodora impiriteasa, ‘cu toati evlavia sa, a avut cusururi si viell care nu se prea potrivese cu aureola sfintilor. Dar 0 trasiturd me- rita sé fie notata: aceasta mare ambiffoasd care, sub fnaltele sale calitati de om de Stat, a stiut si ramind femeie, da dovadi pina si dincolo de moarte de o in- ‘comparablla putere de farmec si de seductie. IMPARATUL JUSTINIAN In biserica San-Vitale din Ravenna se vad pe pereti ‘absidel dou’ tablouri mari de mozale. La stinga, un Im- pirat, Imbrdcat intr-un costum bogat, stralucind de aur ‘si de’ pietre scumpe incalfat cu papuct de purpurd, cu ‘coroand pe cap si Inconjurat de aureola pe care bizantinii ‘© atribuiau regilor, aduce darurile sale biserieii isprivite prin grija lui. E Intovirdsit de doug grupuri de perso- naje; din primul: fac parte arhlepiscopul de Ravenna si ‘clericit sii, in lungi vesminte sacerdotale ; In al doilea, ‘stralucitorul cortegiu al demnitarilor aulict si ab girzilor, tolul scinteind de bogitia broderiilor, de luciul scuturi lor si al armelor. De cealalti parte a absidel, o impard- teas inainteazi spre usa sanctuarului, intovardsita de 0 suit de femei in vesminte elegante $i rafinate. Costu- mul suveranel este de o splendoare fra seamin. La poa- Tele mantiei sale de purpura violetd, o broderie lata de aur se desfisoari In cute luminoase | pe piept i stralu- ccese bijuteriile ; pe capul inconjurat de o aureola, poarta © diadema ; in’ par, clucuri de perle sint amestecati cu ppletre scumpe edzindu-i pe umeri ca niste cascade scin- Aeletoare, Poate nicdierl lumea bizantind nu traleste evocata ‘mai puternic ca in aceste tablouri celebre. In rigiditatea Jor putin cam solemni, aceste figuri asezate simetric, infatiseaza ochilor nostri marefia Curtti imperlale, pre- ‘stigiul luxulul, raf namentele minutioasei si savantel sale etichete. Vesmintele bogate sint copiate dupa realitate ; fofele atit de caracteristice in hieratica lor raceald, sint, fir indolalé, portretele insesi ale personajelor ; in fata cacestor chipuri nemiscate, te lagi multi vreme prada vi- ‘aril, In absida solitara gi fara si vrei incerci si dezlegi enigma acestor misti de nepatruns, si ghicesti misterul Vietii_ si al gindurllor disparate. Cici acest barbat si eeasté femeie au jucat pe scena lumi, cu trefsprezece Secole in urmé, marile roluri ale istoriei ; el au guver— rat aldturi ani’ indelungati ca niste stapini absolufi, tot Ceca ce alcituia atunci universul civilizat ; nimic n-a lip Sit marefiei lor, nimle, nici prestigiul gloriei militare, nici straluelrea marilor’ reforme administrative, finamentele clvilizatiei celel mai elogiate, nici ‘min tunel arte creatoare, nimic, nicl chiar farmecul unel exis- tenfe romantioase, ‘care si astizl ne suscita curiozitatea, Ja numele inseparabil unite de Justinian si Teodora. Ce a fost, cea Voit sf fie acest bict faran ilir urcat pe tronul Cezarilor ? Ce a fost, ce a voit si fie aceasta Sansatoare umild care, printr-un joc al soartei, ajunge in coridoarele circului in splendorile imparatici ? De- sigur, problema este greu de rezolvat ; sarcind delicata, poate imposibila, dar cu. siguran{é nui indiferenti nici uriozitifii noastre, nici istoriel. Pentru a infelege ce a fost In secolul al Vi-lea acest imperiu gree din Orient, luminat atunci de o raza de glorie neasteptata, sa incer= cim si patrundem secretul acestor vointe suverane, care ‘au pus in miseare toaté masindria domniei ; s& incereim 54 citim in aceste suflete despotice si mindre care si-eu [pus pecetea profunda si de nesters pe tot ceea ce au atins, 12 oda. 088 Prin ultimli ani al secolulul al V-lea, trei tineri {i= Tani din Macedonia isi pardsira intro bund zi muntit hnatali ca si se ducd ‘sf-si caute norocul ; tot bagajul, toatd averea lor 0 duceau in spinare intr-un sac, care Continea o mica provizie de pline uscata ; astfel echipati © apucaré pe jos spre Constantinopol. Erau nite fact cu infatigare frumoasa, voinici si energici ; ajunsi in ca- ital’, nu intimpinara nici o greutate si se inroleze in garda imperiala. Or, in aceasta societate bizantina care prin vnele laturi era cludat de democraticd, armata te Dutea duce departe3 s-a wizut aceasta pentru unul dintre cei trei tineri. Curajul su militar, bunele si credincioa- sele sale servicli fi aduser’ o avansare rapida ; devent ofiter, general, chiar senator. In anul 518 cind muri im- aratul Anastasie, el comanda ca sef trupele de garda Apoi, intriga il aduse oarecum pe tron chiar pe omul! nostra ; el a fost imparatul Justin T, Justin avea un, nepot, Justinian, ndscut, ca si el, ine ‘trun sat necunoscut din Macedonia de sus, in imprejus rimile actualului Uskub, spre hotarele Albaniei. “El fa Pentru acest tinir cel mai atent si cel mai bun dintre lunchi, un unchi demn de mostenit, Neavind nici un co- pil, Justin se interesase de timpuri de flul surorii sale : il adusese 1a Constantinopol, veghease la educatia lui, Per. sonal, Justin nu se avea prea bine cu invafitura ; abia stia si citeascd, cu scrisul 0 ducea sl mai prost, incit atunei cind s-a' ureat po tron, au trebuit si confectio- noze pentru el, ca si poati semna actele oficiale, 0 placa de lemn cu niste crestituri care corespundeau ‘Iiterelor 178 ain parafa Imperial, i in care suveranal ist plimba, eu freulate, pana sovatioare. Dar acest faran ae ia Dustee Infelogea ‘rtutea edesfielpentra celal Nepotul ol turma dec la scons cl se patrunse adine de cultura 9 de tracifjile Greciet gi Rome 9 end noroctl il imbrick pe unehlul shu in purpur, el deven! sttuttoral s ajar toral si Astit,ajunse ropede unul dintre primele pers sonaje ale imperil; treptay,bunavointa suveramula apropie de trepteletronulul, Deveni comite, patric, consi, comandanteset al trupelor caret aveau garnie zoana in capital; in sgt, Justin adopt st esece Ja tmperiu. Pein talentele st tndeminarea la of aspunse dealtet speranfetor pe care unehiul iu si Ye pusese In el. Cind Justin ajunsese Imparat, Justinian se epropia de treizec si cinei do aniy avea experienta afacerion: mine tea coup, caracterut format, tia sa se deharaseve, na firs oarecare perfidte, de rivalil care puteau sd stea In calea norocutul siti s& se faci iubi de toate clasele societi bizantine, Placea Biseriei prin ovtodoxia sas 2elul credin{el sale merits Iaudele 91 respectul pontiilor Tomant; prin serbicle strdlucte care marca tneepatul demnitatitor sate (cind deven! consul cheltala 28000 de galbeni, mat mult de patru milioane de feanciy doveni Eola calf din Hipedrom, sn acclay timp sh sats cu_proprlle ste placert pentru lux rip Ting de asemenea Senatul ss sie feed plaeut aritocra- tie A avut, in adovie, faioasa legatur cu Teodora. 4 psitorla oe, oarectim scandaloatay fost dup cum Spune um seritor al timpuluhy yde ajuns a ste tach ot judect calitatea suet sfu"sh sil aprecice. moral iateat, Bunul impirat Justin pare st #1 privit acest hucra tu mat puting severitate; ra un soldat titriny ciruia rea putin il pasa de nobilis el Insugh so cisitori Errannanta so plimbata mud vrome prin tert 9 i ccs, Fant_serupule, din acea ferele necioplia ca 3 el Smpiniteasa Hizangulul, Dect Justin nu protests pea ‘ult impotiva pasiunil nebune a nepotull iu, Evista Pies ye ceg toto sia regia ean en 179 4 le uma, eu prostitute Sau eu actrifes ca sit faa picere ul ustinan: bmp Tatul abrogd acca loge ;Teodore devent soll leita a Mostentorutul ronulut si se dada inage demtate Patrieland, firs ‘ca Blzanjul se fl seandalza prea tare Astfel, ind Justin mrt in anul S27, nepotul st mu ie timpins nit o greutate sf mosteneascd ton sf Teodora Innit puter cu eh prope pease don, in St pint tn 865, Justinian avew st domneasea pest’ grec din Orient. Pe ee Putine personaje istorice sint atit de greu de judecat ca imparatul Justinian. Poti spune despre el in acelasi ‘timp mult bine si mult réu si dovezile par a se inmulti spre a justifica si raul si binele. Ca in atitea probleme de paihologie istories, nu lipsa de documente complici aprecierea, el dimpottivé, numarul lor prea mare. Jus- tinian a scris mult si a pus pe alfii si serie si mai mult; monumentele sale legislative sint precedate de lungi pre- fefe, de ordonante minutioase, In care se reflect gindi- rea si Idelle guvernirli acestui print; si desi ar fl oare- cum’o naivitate s& considerdim aceasta literatura de can- celarie drept expresia exacti a adevarului, totusi nu se poate si nu tinem socoteala de ea. Pe de alta’ parte, Serfitorii contemporani au povestit cu multe amanunte evenimentele domniei, si din povestirile lor se desprinde chipul viu al impiratului. Dar sa examinam mai indea- proape pe unul din acesti istorici, sl anume pe col mai Hlustru, Procopiu. Acesta a fost secretarul lul Belizarie, pe care J-a intovirigit in toate campaniile; a trait 1a Gonstantinopol in apropierea Curfii, in rindurile inaltei societa{i administrative ; deci a putut observa Indeaproape oamenii si lucrurile. Si privim acum fn cirtile sale si si vedem ce imagine contradictorle ne-a lisat scriitorul despre Justinian. Tata, de exemplu, tratatul Despre ziduri. In aceasti lucrare, imparatul este pus, fara ezitare, deasupra celor mai mari oameni al antichitii, Bl este superior Jul To~ mistocle prin succesele armelor, Jui Cyrus. prin Intelep- clunea administratiel. El a redat monarhiei splendoarea sf gloria, i-a strivit pe barbarl, a recucerit.provincile Plerdute, a intemeiat nenumirate orage. A fost restau- aloud relige,campionul rtedosiel. A adus lumina gt Varatle "bra ale dropatal srk Awe a imperutt « ntrumisetat rsete fe gern Fable ‘Mai cu sear a fost lee gryconecuc mle tmany trove Te frat Inge 3 eae Se Hera bus amd dab tiie usa nt srae nenoreify po cas eee be Seta fic st dames esc fe imine ee feet auth inss min anaes Beem, Da Be nplra, fic of bout sig aaa at Feet, Pentru‘aajuta st welve acces penta Dumnese. a trams epi ae ae urea fev er arise cum ide a, eee wee. Hind divimatede'¢ iat ie Tange foe Gel mal savant nga pis ce mine eee Senn pit Iie eee Seas a a sau, Dumnezeu il facuse inginer. = nee ies cesta exe pancprstl "rk rezerv td mt Dar itd rovers acest! mesa Heese mite. {ote cen famous Toda eeratay Rewer ft conte Plt ase pre sgl Some et ae ee Enlomnle tote coved toe ercuine te level ain Constaninpel Ieeiponeer es ee, Poe rat At mal ait ht ce pe ae hie ‘emistet, nil Cyrus ef Domifen cet nar ee tre rant ith portetal po cone anata et ite {ull "Era in general un pros al un studio gio Prost de ulti spe astmenee —eaeinil sat et tcoto S ,knul tga care aseuld dob oer fe mulfumeste st den dr ain ureche Bra aS de prone decouple peice de coc tun Sle pei, mincinos, un sper fan, tenet A tir een spun tateor ean ee Tele, Invdlos fo ericine i era supe ae a e's intige in airy, contapen decent a cusuruntor’pe care nati ie bnparie ear tral mull indivi Acest ra‘ Tustolaeamua a aes jor, se desprinde din ea o impresie asemAnatoare ; timp. Bee fa nt ss cece ah sere hae areg ge nes sa pce Se ae eee ne ae a tile ag a eae ee gel Tak urn Se 2 ast cea tn aid aga serie cept Ip tev nlite sp doen oe uk ee oes ames ee femme ac nea pe puch ee, See seeps Spe com alan sve mata fa seh roc ou carder ate Poporul avea obiceful si-l vada si si-l aclame in alaiu- Tile oficiale, ci doar un trup fard cap, strabitind ‘slile goale, in plimbiri interminablle, pina’ in clipa in care capul, revenind nu se stie de pe unde, se unea din now cu trupul, pe care-1 pardsise in mod atit de cludat. In prefata sa, Procopiu a avut griji si ne spund ea va po- Vesti intimplari care ar putea pirea de necrezut poste. ritatil“, Mi-e tare teama ca acest avertisment este o pre~ cautie inuti Nu este acum momentul s8 explicim motivele pentru care Procopiu, dupa ce se facuse panegiristul infocat, al lui Justinian, 'a crezut de cuviinfé si deviné cel mal In- versunat dintre detractoril sii, nicl si cercetim dacd aceasta Istorie secretd, care face’ prea putind cinste inte- igenfei 1 valorii morale a celui care a scris-o, este in adevar opera lui Procopiu. Un luera ramine important pentru noi: intre aceste portrete atit de contradictori, unde anume si ciutim adevarul ? Fara indoiala niet dé © parte, nici de cealalté, nici In lingusitoarea exagerare in cartea Despre ziduri, nici in adunitura neroada a Anecdotelor ; dar pentru a zugrivi omul asa cum a fost, ce tristturi’trebuie sa refinem din aceste mirturisiri ? Si daci adevarul se afla undeva, la mijloc, cum dealtfel © si probabil, cum si reusim Sé-1 scoatem la iveali ? Fiinded 0 alta dificultate complicé problema, Cind iti propui sa studiezt aceasti mare figura a lui Justinian, nu trebuie uitate dou’ fapte : una, cd in momentul in care el se urca pe tron, avea patruzeci si patru de ani; a doua, ci a domnit treizect si opt de ani, adici a murit la optzect si doi. Or, cum se intimpla de obicei, la sfir- situl unei domnii préa lungi, o lincezeala adinea ‘cuprinse in ultimil anf toate domeniile administratiel publice. Im Piratul imbatrinise ; nu se maj interesa, spune un istoric al epocii, de problemele care-] preocupasera in tineretea ‘maturitatea sa, plerduse acea violeiune si acel orgollu imperial care-1 inspirau odinioara hotdririle. Lisa armata si decadi, fortarelele s4 se ruineze ; asista neputinelos Ia hotiile functionarilor sii, petrecindw ‘cutii teologice vane, minginindu-s1 activitatea polit a semana vrajba printre barbari sl cumparind, atunci cind primejdia ameninfa, retragerea lor eu bani, ‘Se cunoaste faimoasa impartire, cu caracter medical — pe care Michelet 0 face in ceea ce priveste domnia Jul Ludovie al XIV-lea; la fel s-a Incercat s se deose- ‘eased un Justinian de dinainte de cluma si altul de dupa Si este sigur, in adevar, ci in anul 542 impiratul fost atins grav dé aceasta boala si cd s-a vindecat foarte grew. S-a incereat de asemenea s& se impart domnia lul Justi- nian dupa cum a domnit cu sau fii Teodora ; cicl este incontestabil ci si moartea impardtesel, care @ survenit jn anul 548, marcheazi un inceput de’ slabiciune si de decadent. In orice caz, oricare ar fi cauzele, efectul ra mine acelasi : cd Justinian, imbatrinind, a simfit profund greutatea virstel. Or, daci pentru al zugravi se vor Gfuta in special trisiturile portretului din aceasta peri adi de decidere, nu riseim s& falsifieim infatisarea per- sonajulut s1 caracterul lui? Cum va trebui oare si procedeze istoricul, pentru a schita aceasta impozanta figurd, care incontestabil cf me- itd sf fie zugravitd prin locul important pe care la ocu- pat in lume ? Mai intii si din fericire, s-au pistrat citeva marturii razlefe despre Justinian ale unor scriitori mat independenti si mai putin porniti decit Procopiu : Agat- hhias, Evagrius, Malalas, Ioan din Nikion care ne permit S& controlim $1 s& corectim afirmafille acestui scriitor. $i apoi, nici din Istoria seereta nu trebule inliturat. tot, ‘ira alegere. Dac sintem nevoiti sd o folosim, si asta cu extrema prudenta, cel putin rarele calitati pe care le acorda acest pamfletar imparatulul nu vor risca si ni se para suspecte. Dar mai ales trebule si examindm marile evenimente ale domniei, si cercetim cauzele care le-au inspirat, si vedem rolul pe care I-a jucat Justinian ; pen= tru aceasta, istoria razboaielor sale, pe cire Procoplu scris-o de data aceasta cu mai muita impartialitate, ne va furniza indicatii infinit mal utile; si daca aceste ine Gicatii se vor potrivi cu gindurile pe care le exprima actele legislative ale 1ui Justinian, nu vom avea oare Greptul si facem apel la trisiturlle’descoperite, pentru a incerea si zugravim cu mal mult adevar portretul impa= ratului ? i Ca infatisare, ne spune Procoplu, Justinian era, de tale milo; Boe thy firs che gras ave fal rotund’, tentl colorat, capul frumos. Un alt cronlear, Toan Malalas, adauga cl. avea nasul drept, tenul deschis si colorat, un inceput de-chelie. st plrui sl barba Incé- Tuntite inainte de vreme. Esta interetant si comparém eu aceste dowi marturit portretele In mozaie care se vad la Ravenna, unul in San-Vitale, colélalt in. San-Appolinare Nuovo ; amindoud sint operele unor mari artist contem= pporani cu Justinian si cuncastem si dala, precisi a exe cutaril lor; eel dintii este ficut in anul 547, celalalt cu cel pufin zece ani mai tirziu ; dealifel, presupunind c& sint exacte, se vede cd sint putin intinerite. In absida de Ja San-Vitale, eapul Iui Justinian este usor alungit, bar bia hotitité si voluntara ; fruntea nu prea inaltd este umbriti de buele ondulate ; nasal. drept, subtie si ener- ic; © mustafa deasupra unet guri miei 3 fine cu buzele Gslal de pronunfate; ochl larg dese, eu pupliele foarte dilatate, privese fix inaintea lor. Portretul de la m-Appolinare ne Infatigeazi un Justinian mai greot See i a feel s-a ingrosat, 0 barbie Incereinati au 0 ex= enta; mustata a dis- pirut sl aceasti masci grasi si imberbi, cu dnfitisare Daj Sports, nu mal are expresia energid st putin Ingrijrata a ehipitut de Ia San-Vital, Exe un Justinian imbitrinit, asa cum apare la sfirsitul domniei ; nu mai ‘este glorlosul invingitor al vandalilor sal ostrogotilor. ‘Aceasta este infitisarea exterioara ; si inceredm acum, desi acest Tueru este cu mult mai dificil, si-1 deseriem psihicul. Din acest punct de vedere aparentele exteri- are sing mai degrabi seducitoare si migulitoere ; la -aceast Curte Ta care eticheta ocupa un loc atit de mare, ‘imparatul afigeazd o mare simplitate. Mai inti, este usor de ajuns la el sie apropiat ; primeste pe oricine, nucl supird deloc scapirile marunte in ceea ce priveste ‘atitue pind pe malurile Dunari, opera’ savirsta meriid si fie Ginstits, Sigur ci-ti vine a ride de acel Justinian care regle- menta. prin cantititi uriase de legi postul Pastelul, sau care se certa ca la usa cortulul eu ealugirll obseuri ce gindeau altfel decit el, Sigur cd te doare vizindu-l cum uita, in toful unor eertunl sterile, Ttalia tn agonte, sau cum varsa singe nevinovat pentru zadarnica satistactio de a impune un articol de lege. Dar cind se complaicea ‘si fie nagul regilor barbari care veneau la Constanti- nnopol ca. si se boteze, cind i coplesea cu atentii si cu daruri pe acesti neofiti ciudati : huni, herull, iber, cind ‘rimitea in lumea intreagé misionari si-1 crestineze pe eretiel si pe pagini, de fapt el flcea 0 adevaratd operd 198 politica ; s1 prin aceasta Idéea cresting a cirei incarnare @ devenit! mai tirziu Justinian In. credinta popoarelor se intilneste cu ideea imperiala al cirei ilustrurepré zentant ramine, Un ‘store egfotean din secolul al VIT-tea, episcoput toan ain iio, poster n Tegiturd cu gewata frond ee nda; Tmparatol sustinian apunea, el iubea pe’ Dummezeu din {ath inima din tot sufleul sm: Or” oo afla'in aces rere. ia Constantinopol ‘ug ‘ral renumit erédinctos ccaleay cu ijt pe acest compliee al iadului dar ‘inele mari personaje. de a Eurte, care se ocupat ‘mat mull de teatru de curse decit de Icrutle. spiritual Il ‘satuira pe Impirat” sh apeleze Ta ser- Visite sale” yAcest_ om, siceau cl, dupa ce a dis la. ruin po ‘adice vicloria romanllor: prin procedeele sale va ft ‘mperiulul Va {ine In fra "poporul st va face sa. se ‘thine usor ‘birurile; et a trimite peryior demon, va.stoarce Duterea din soluath prin plagi de toate felurte sci va face pe Foam! si tium(e fara lupta Cu tonte sceste promisiunt sede steve, inp rma eli fri, pn i em 1 at com, dar pentru a fine. acest ‘acurs Bu, Justinian, Tere irat cestin® mur vol invinge eu ajutorul. demoniior St var= bind ast, fy alums din fata sa pe vracl sl'mat Uralu, aja Cum se cuvenea,puse char sf fears: (W. 8} ou Sl ee a ot So 2d Sa Oe i aa slr desl, seo Ml ree sre ea in pt leg sf pa de maha sp ea cp en eo ein iF acl ne 8 po a a ia eae ll tn i pt a a eal, ee Sh a ear infumurare, un orgoliu de necrezut. _,,Niciode ‘a pind Hei, oe nea ae meget oa ae A neem a nee er, on oe et oe supusl si aproape ei a facut sa se desprinda de Bizant, 200 Egiptul si Siria monofizite, Realizarea ideii imperiale a fost si mai dezastruoasi, dacd se poate spune astfel. Ma- rile ambitit it cost. scump pe oamenii care sint instru- mentele lor oarbe. Pentru a avea bani, toate mijloacele {'s-au pirut lui Justinian bune : a sporit impozitele, le-a jnmultit cu o cruzime cumplita; cea dintii datorie a supusilor, sptinea imparatul, si cel. mai bun mijloc pe care-], aul Ge a recunoaste ‘solicitudinea imperiala, sint Ge a plati, cu devotament absolut, impozitele publice in Sntregime* Pentru ca banii si intre direct in tezaur, im- pirauul a dat friu liber Jécomiel si hofiilor functionarilor Bai, lar pentru a face fata nevoilor razboaielor el. insusi hnu’s-a dat inapoi din fafa practicilor celor mai necinstite. ‘Acesta este pretul obisault al gloriei : mizerie profunda, completa siracire a monarhi. Je cunoaste aceastd anecdot’ celebra : = Gind voi muri, intreab&A Napoleon I pe unul din tre eurtenii sii, ce-o' si zicd lumea ? ‘sire, raspunse cel Intrebat, Jumea va zice ba una, ba alta. “Nu, intrerupse brusc imparatul, va zice Bine c-am sedpat de el !* Popoarele aut zis si_ele uf! a doua zi dupa moartea tui Justinian. Poetal Coripps povesteste ca atunci cind ‘succesorul suveranulul defunct aparu pentru prima oard jn Hipodrom, fu primit de o multime rugitoare st dispe- Tati: Fie-ti mila de noi, strigau barbatii, cicl_pierim. Vino in ajutorul sclavilor tai. ,,Tu esti credincios, ge- meau alfil, esti atotputernic, Vezi lacrimile noastre, usu~ Teazi-ne mizeria. Erau toti cei clrora Justinian le stor- ‘sese bani, familiile debitorilor insolvabili, sotiile sii ma- mele prizonierilor, toate victimele regimului trecut im- plorind mila noului Imparat. $i atit de adincé era peste fot impresia de deseatusare, incit pind si refinutul Ava~ Sfirsind povestirea acestei domnii : ,Astfol muri Justinian, dup ce umpluse lumea de zarva si de fulburari ; si indata dupa sfirsitul vietii, primind plata pentru iaptele Iui rele, se duse sa afle, inaintea tribu- alului din iad, rasplata pe care o merita*. Ce are a ut! 201 face! Aceast4 impresie pe care a Lisat-o domnia lui Jus- tinian este la fel cu cea pe care o lasa toate domniile mari. Justinian ca si Ludovic al XIV-lea, Ludovic al XV-lea ca si Napoleon ; si totusi, cu toate slabiciunile, imin ei oare mai pujin mari ? __, In stirsit, far indojala ci punerea in practicd a unei dei a tradat adeseori gindurile impiratului, O- parte din opera lui a rimas netorminata ; alia parte s-a dove- dit a fi efemerd. Dar concepfia in ansamblul el a fost nobila si inalti si orice s-ar spune, domnia sa n-a fost citusi de putin lipsiti de roade, Africa, Italia, Spania, recucerite de Justinian, au fost plerdute de succesorii Sil; efortul prodigioasel. sale activitati administrative a Cizut In uitare ; sistemul siu ecleziastic s-a schimbat. Dar dou din ereatiile sale mai dainuie si astizi : Codul Iu Justinian si Sfinta Sofia, vor pleda vesnic in fafa poste- ritatit cauza marelui impirat. precupetit lui Justinian numele de cel Mare : si in adevir, cu toate cusururile sale, imparatul a meritat acest titlu. Dar mai ales legenda popular, mai induratoare decit istorla, I-a consaerat de- finitiv gloria. Lumea intreaga a pistrat si a infrumuse- fat amintirea acestei puternice si gigantice figuri. In Egiptul secolului al Vil-lea, ca si in Italia secolului al IX-lea, se vorbea cu admiratie despre minunatele ma- suri prin eare Justinian restabilise ordinea in provincll, despre constructiile caritabile si despre splendidele bi- serici pe care le zidise, despre generozitatea superioaré tuturor inaintasilor sai; fn jurul numelui si monumen- telor domniel sale, Imaginatia poporului a tesut un In- treg ciclu de povestiri minunate si pitoresti. In Bizan- ul secolelor al XI-lea si al, X1I-lea, legenda a preamarit marea operd cate a pistrat dintre toate numele lui Jus- tinian, accast neasemulta SfintA Sofia, ale ciret proportil colosale ululese posteritatea; si daci unele povestiri, preamirind gloria si nenorocirile lui Belizarie, aminteau ingratitudinea imperiala, in Orientul secolelor al XII-lea si-al Xifl-lea, a sirbi,’ 1a bulgari, traditit romantioase, Chrora Ii s-au acordat multi vreme’o valoare istorica, re~ 202 vendicau pentru slavi onoarea de a fi dat nastere mare~ lui imparat. 1 Cu trecerea secolelor amintirea marelui imparat s-a plsteat, adeseori chiar mai vie, prin unele intimplirh Eurprinzatoare pentru vremea respectiva. Amintim, do ida, acea tragied zi a anului 1204, cind-cruciatil prd~ Ging, in lacomia lor, mormintele imperiale din biserica Sfingilor Apostoli, gisira in mormintul violat cadavral Tul Justinian ined intact, dupa mai bine de sase_secole ; ‘muti de uimire se traseri inapoi din fata acelui impirat, care ‘parea ci lese din mormint in toate strdlucirea ves- mintdlor sale si a pietrelor scumpe care-] impodobeau. In sfrsit,cind Evul Mediu Occidental invata din now in carfile sale dreptul roman uitat, prestigiul siu crescu si mai mult, Dante 1-a asezat pe Justinian in Paradisul hu sia pus in gura sa aceste cuvinte semnificative, care rezuma gindirea si gloria Cesare fut, € son Glustiniano. “Gio por rasta placave dt spirermi Ei‘etd Tavera Am fost Cezar, int Justinian... Ha"pltcue tut Dummezew 98 mi inspire {rs marea mea opera." Incarnarea ideii de putere, completata de ideca bine- lui, acesta a fost, acesta a voit sf fie Justinian, si prin aceasta a fost Intr-adevar mare. Tacepe tradi afirmt cf Justinian s-ar fh mise, dint-o tame Ea ae aStiG In impertsn"apropire “do famille 06, com out paring fol puriau numa de. tt SPGIondls, ple pes le nce Urn, Bees ENSURED, © thinans cin care Alemanve.tmprumute nse Vint a ormatin ou toate a manuscriso din Barbering intl ace nlorretafecilugar ‘eof fost preceptor al imps 1 Ee eae doc un rerimat facut Tn scold al seul Be alg romanjioase, de dat destul de recent ea demontat a acest povei gd origin to Gla ee eSechde care at Lunt nayere, la sbi gi bulgari fe jurul mu oe 1 Wir Inet de te Preend eatey 2 at prin, aceasta carta prezindh lneren ‘sore absolut nicl oTvaloare storied. (N. 203 cUPRINS Introducere Partea tnt ‘TRODORA, DANSATOAREA 1 Afirmarea Teodorei oss ss 1 Jocurile §1 Hipodromul tn Blzang . IMT Aventurile Teodorei +. « IV Teodora 1 Justinian : V Legenda Teodorel 6.2 Partea 0 dows IMPARATEASA TEODORA. 1 Pajatul Sacru din Bizant TT Viaga imperiala a Teodorel . . « TM Birfelile capitalei a IV Virtutea Teodorei : V Veraii si Albastrii Vi Cirmuires. Teodoret ‘VIE Dusmaniile Teodorei os. 5. ‘Vill Teodora si Toan de Capadocla 1X Teodora si Belizarie 1X Feminismul Teodorei cee Partea a treia PREACUCERNICA TEODORA I Pletatea Teodoret 22.2... it route ol terloese eer yt I Chipuri de célugiei yi apostell TV Papa i tmpirdteasa so... 2s. iy avarinal Tanoenl cetera IMPARATUL JUSTINIAN 1 a m v v i uo 350 60 169 an we te 186 193 200