Sunteți pe pagina 1din 3

%

Cunoasterea luciferica-cunoasterea paradisiaca


Poezia si filosofia alcatuiesc o opera unitara prin marile intrebari ale existentei si cunoasterii exprimate prin metafore plasticizate si relevante, prin care se concretizeaza abstractul( Ploaia umbla pe catalige sau un zbor de lastun/ Iscaleste peisajul ) si se reveleaza un mister esential. Conceptele care stau la baza cunoaterii poetice sunt expuse in Trilogia cunoasterii , in care poetul propune in locul cunoasterii paradisiace pozitiva, o cunoastere luciferica, notata cu semnul minus: Cunoasterea daruita lui Adam in paradis era o cunoastere prin care i se da posibilitatea minunata sa imparta nume lucrurilor si fiintelor, adica sa le recunoasca, sa le claseze, sa le categorizeze. Pentru Adam nu existau mistere deschise ca sistem . arpele i!a deschis aceasta perspecti"a si i!a promis o cunoastere di"ina, o cunoastere pentru care nu exista ascuns si pentru care totul este prezent. #ar dupa consumarea pacatului, care consista in chiar dorinta de a dobandi o cunoastere di"ina, sarpele nu i!a putut da decat cunoasterea de care el a fost in stare $ cunoasterea luciferica . Daca fata e cunoasterea para isiaca !la"a a manifestat o sceptica rezerva, el a elo"iat cunoasterea luciferica: % Incepe prin % dechiderea misterelor ca mistere& prin pro"ocarea unei crize in obiect si sfarseste prin incercarea "esnic repetata, niciodata incheiata de a scoate pe alt plan si cu o anumita dobanda obiectul din criza . Prin destin si prin imprejurari cunoasterea luciferica e profund tragica'%criza& din obiect rapeste acestuia echilibrul launtric($ obiectul % cunoasterii luciferice e totdeauna % un mister& care de o parte se arata prin semnele sale si de alta parte se ascunde dupa semnele sale&. Prin aceasta se poate intra in universul problematicului implican tatonarea teoretica, constructia adica riscul si esecul, nelinistea si a"entura. . Pentru filosoful# poet $. !la"a, o cunoastere pozitiv transce entala este interzisa omului in cel putin trei motive : %. aca omul ar fi in posesiunea a evarului absolut, ar incremeni in el orice tensiune spre altceva, i s#ar taia orice inamica : &.'obiectul cunoscut ar putea fi upa plac, creat si astfel si istrus pe aceasta cale, iar ec(ilibrul existential ar fi prime) uit * +. ,-' aca si obiectul si subiectul cunoscator ar atin"e absolutul s#ar pune sub semnul in oielii centrul absolut sau Marele Anonim ,-, care inseamna misterul suprem . .cesta#i transcen entul si el epaseste cu mult i eea e Dumnezeu' pericol e escentralizare a existentei . Prin transcendent se intele"e, e obicei, ceea ce trece nu numai incolo e experienta, ci si e toate posibilitatile e amplificare te(nica a experientei. Transcendentul, prin efinitie, e proiectat incolo e linia faptelor ce sunt sau pot sa evina obiecte ale simturilor. / eile espre transcen ent sunt, incolo e orice, control irect al experientei : )iind interzis accesul direct la absolut, *arele Anonim a permis omului o transcendere adec"ata indirecta, sub forma unui negati" care!i metafora . /n"ra in cunoaterea in ivi uala prin cenzura transce entala , 0arele .nonim o inzestreaza, in acelasi timp, cu ten inta inamica e a se epasi in fiecare moment. Dupa !la"a, fazele ramei cunoasterii ar fi : 1tarea e "ratie. /esirea in starea e "artie. 2r"oliul luciferic. 3suarea. /nte"rarea in mister., iar baza cunoasterii luciferice o

& constituie irationalul, ilo"icul, inconstientul ( toate , elemente expresioniste la care se pot a au"a ilimitatul, cosmicul). 3tapele cunoasterii luciferice ar fi : %. Desc(i erea unui mister latent, ceea ce inseamna punerea unei probleme* provocarea unei crize care espica obiectul fanic( cunoscut) si criptic( necunoscut)* &. .tenuarea calitativa a unui mister esc(is, care inseamna plus# cunoasterea si uce la mistere atenuate ( se obtine prin intelect enstatic, a ica noncontra ictia, lo"icul)* +. Permanentizarea calitativa a misterelor, a ica : zero# cunoasterea * 4. /ntensificarea calitativa a unui mister esc(is: minus 5cunoasterea are ca rezultat misterele potentate. Plus# cunoasterea se obtine sub auspiciile intelectului extatic si al lo"icului, principiul noncontra ictiei* intelectul se mentine in ca rul functiilor sale lo"ice normale. 0inus# cunoasterea se obtine sub auspiciile intelectului extatic sub pecetea ilo"icului, a contra ictiei, a antinomiei transfi"urate.

1istemul filozofic al lui $ucian !la"a se ocup6 e problema cunoaterii 7i e filozofia culturii. %. P82!$30. C9:2.;<38// !la"a lanseaz6 ou6 concepte ori"inale: # cunoa7terea para isiac6: cunoa7tere e tip lo"ic, ra=ional, care se revars6 asupra obiectului cunoa7terii 7i nu#l ep67e7te, vr>n s6 lumineze misterul pe care#l re uce* # cunoa7terea luciferic6: nu l6mure7te misterul, ci#l spore7te, ?l poten=eaz6* se consi er6 obiectul espicat ?n ou6: o parte care se arat6, este ?ntot eauna un mister 7i se ezv6luie prin semne* alt6 parte se ascun e up6 semne* cunoa7terea luciferic6 provoac6 o criz6 ?n obiect, care r6pe7te obiectului ec(ilibrul l6untric. Prin cunoa7terea para isiac6 se statornicesc pozi=iile lini7titoare, momentele e stabilitate, prin cunoa7terea luciferic6 se intro uce riscul, e7ecul, nelini7tea 7i aventura. &. C2:C3P<9$ @9:D.03:<.$ .$ @/$2A2@/3/ C9$<98// este stilul, ansamblu e tr6s6turi ominante, e factori ce ac=ioneaz6 asupra comunit6=ii umane, viz>n un orizont spa=ial 7i unul temporal. 1pecificul culturii rom>ne7ti este i entificat cu spa+iul mioritic (vezi capitolul cu acela7i titlu in B<rilo"ia culturii). 2rizontul spa=ial este efinit prin no=iunea e Bplai, care ?nseamn6 succesiunea eal# vale: BPe#un picior e plaiC Pe#o "ur6 e rai (B0iori=a). 0etafora este# plasticizant6, 6 concrete=e faptului, f6r6 a#i ?mbo"6=i con=inutul* # revelatorie, caut6 s6 releveze un mister esen=ial pentru ?nsu7i con=inutul faptului.

<8D1D<98/ .$3 $/8/C// $9/ $9C/.: !$.E. BPoemele luminii: orin=a e contopire cu cosmosul, cunoa7terea se i entific6 cu iubirea: B3u nu strivesc corola e minuni a lumii, B:oi 7i p6m>ntul* # lirica se caracterizeaz6 printr#o atitu ine vitalist6, specific6 tinere=ii: B:u#mi presim=i, $umina raiului, BDa=i#mi un trup voi mun=ilor* # eul liric se esf67oar6 f6r6 ?n"r6 ire ?n spa=iu 7i timp, exist6 o comuniune ?ntre eul liric 7i 9nivers* este re efinit raportul intre bine 7i r6u: se simte necesitatea unei inter epen en=e: lumina raiului provine in aceea a ia ului* p6catul 7i lumina s#au ?nfr6=it ?n spiritul cre in=ei: B@rumoase m>ini, BP6m>ntul, B3va,* # poeziile primului volum se construiesc ?n )urul unei metafore centrale, revelatorii: lumina: B3u nu strivesc corola e minuni a lumii, B$umina, /zvorul nop=ii* BPa7ii profetului: titlul anun=6 o sc(imbare e atitu ine: pre omin6 cu"etarea, reflexivitatea asupra tr6irilor intense: B0oartea lui Pan. BFn marea trecere inre"istreaz6 o ruptur6 ?ntre eul liric 7i univers* natura ?7i pier e inocen=a 7i ?nf6=i7area para isiac6, poetul se simte un ?nstr6inat, vitalismul se estompeaz6 ?n favoarea ?ntreb6rilor tulbur6toare, B1crisoare* copil6ria 7i creatorul popular p6streaz6 ?mpreun6 le"6tura cu sensurile eterne: B.m ?n=eles p6catul ce apas6 peste casa mea, BDin cer a venit un c>ntec e leb6 6, Cuv>ntul in urm6. 9niversul mitic evine spa=iu al eternit6=ii: B3u cre c6 ve7nicia s#a n6scut la sat. 0oartea, la ?nceput presim=it6, acum a)un"e cap6t al marii trecere, se asociaz6 cu motivul somnului care face posibil6 ie7irea in timp: B1omn. B$a cump6na apelor, B$a cur=ile orului 5 poemele sunt e inspira=ie folcloric6: B1t6 ?n co ru f6r6 slav6, B!el7u"* ?n simplitatea ritmului popular poetul escoper6 complexitatea ?ntreb6rilor filozofice, aspira=ia spre absolut* motive mitice: Bursul cu crin, Bunicornul. B:eb6nuitele trepte 5 asist6m la o ?mp6care ?ntre 9nivers 7i eul liric, re"6sit ?n puritatea lui primar6. <303 .$3 P23A/3/ $9/ $9C/.: !$.E. # me ita=ia lirico#filozofic6 # setea e absolut 7i e mister # orul e via=6 7i aspira=ia spre o tr6ire intens6 a ei # natura 7i iubirea # nelini7tea interioar6, tulbur6toare # ">n irea mistic6 7i folcloric6 0arin 0incu: volumul BPoemele luminii con=ine ?n esen=6 toate elementele pro"ramului expresionist: # sentimentul absolutului, isteria vitalist6* # exacerbarea eului creator* # retr6irea autentic6 a fon ului mitic primitiv* # interiorizarea 7i spiritualizarea peisa)ului* # tensiunea vizionar6 maxim6.