Sunteți pe pagina 1din 11

Romanul adolescentului miop

- fisa de lectura

Partea I I. TREBUIE SA SCRIU UN ROMAN Prima scriere a reputatului istoric al religiilor este Romanul adolescentului miop, aparut din grija de a nu uita vremurile trecute: Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop. Mircea liade crede ca inspiratia nu este a!solut necesara, ci este nevoie numai de a inregistra toate "aptele de viata, incepand din clasa a #$ %a de liceu, cand scriitorul avea pistrui ca un ovrei si invata chimie intr-un la!orator situat in "irida so!ei. #ncercand sa gaseasca un personaj "eminin pentru romanul sau, adolescentul cere s"atul verisoarei sale si prietenului sau, &inu. M-am tul!urat mult la inceput, pentru ca nu stiam cum sa "ie "ata care va stra!ate su"letul adolescentului miop. u n-am cunoscut decat pe "etele cizmarului vecin, care in nici un caz nu pot trece intr-un roman.. &upa inca un insu"icient la matematica si amenintarea corigentei, cei doi prieteni gandeau ca singura mea nadejde nu ramane decat Romanul adolescentului miop, si ca tre!uie sa ma apuc numaidecat de lucru.. 'st"el nimeni nu va mai cuteza sa-l lase corigent. II. GLORIA LUI ROBERT 'l doilea capitol se intituleaza (loria lui Ro!ert, personaj care il citeste pe &)'nnuzio, italianul cu carti "rumoase si "emei "rumoase in amintiri. Ro!ert e adolescentul care vrea sa devina "aimos si el ne spune ca citeste pe *alzac, #!sen si $ictor "timiu. +oi toti il tul!uram cu glume rele, pentru ca tuturor Ro!ert ne e simpatic si antipatic in acelasi timp. #n "ond, este personajul care isi schim!a in mod deli!erat mastile, omul care joaca mai multe roluri: de personaj care nu este ridicol, apropiindu-se in cele din urma chiar de mani"estarile unei personalitati shcizo"renice ,'r "i interesant de notat toate mastile pe care Ro!ert si le-a pus "ata de mine, in cateva saptamani, ca sa-mi schim! parerile si sa nu "ac din el un erou ridicul de roman-. 'utorul povesteste prima aventura traita in Parcul .arol, cu Ro!ert, Perri si &inu, am intalnit in aceea dupa-amiaza patru "ete. /a scurt timp perechile se "ormasera, eu ramasesem cu 0...1 o !runa cu palarie al!a, cu o!rajii al!i si ochii negri. 2"arsitul intalnirii nu a "ost unul placut. #ncercand sa o sarute, "ata s-a ridicat, si-a scuturat rochia si mi-a spus, lacramand, ca pleaca sa-si caute sora. Povestind asta prietenilor sai, acestia au "ost de parere ca a "ost ceva interesant, dar nu prea mult. &e atunci adolescentul nu-l mai intovaraseste pe Ro!ert in intalniri cu "etele. 'cesta raspandeste zvonul ca s-ar teme, iar autorul marturiseste ca zvonul nu e cu totul in a"ara de adevar. III. JURNAL DE CLASA

3ra de muzica, "ocalizata in acest capitol este plina de avatarurile nesupunerii varstelor tinere. Pro"esorul de muzica pu!licase o romanta, numita .rinul, si voia sa-si recupereze !anii pentru tipar cerandu-le elevilor sa-i cumpere !rosura: o !ucata costa sase lei. #ntreaga operatiune sa trans"orma intr-un hohot de ras, pentru ca !aritonii clasei incep sa voci"ereze, la cererea pro"esorului: 2-au adunat sase !aritoni care se sprijina unul de altul si se pre"ac ca-si scapa partiturile pe jos. 4nul din ei a cerut voie a"ara. 2i pentru ca nu a o!tinut, pretinde ca nu poate canta, ca e o adevarata !ar!arie si a!uz de putere, ceea ce se petrece la liceul acesta5. 6osil, un alt personaj % oarecum grotesc, nu e simpatizat, pentru ca e schiop, paraste !aietii, e zgarcit, invata !ine, copiaza la teze, cunoaste chimie si %pe deasupra- e so evreu. .aleia, care sta in spatele lui, ii trage o palma peste cea"a. 6osil il reclama pedagogului, care il pedepseste ca a tul!urat ora: .aleia va "ace o ora de arest. 4n alt caz simptomatic este cel al lui 6anica, elevul terorizat de chimie, la care citeste de zece-cincisprezece ori "iecare lectie si nu intelege nimic, "iind poate cel mai semni"icativ e7emplu al invatamantului !azat pe teroare si e7celand prin rigiditate. *aietii il indragesc, pentru ca e inteligent si sperios. Rade in toate orele, a"ara de chimie si matematica. .unoaste cele mai a!ile "ormule de introducere cand tre!uie sa ceara scuze pro"esorilor. +imeni nu stie, insa, de ce i se spune .ocos. IV. INTRE DON JUANI 'cest capitol prezinta doi dand8 de *ucuresti, aceiasi dintotdeauna, schim!andu-si doar im!racamintea si comportamentul in "unctie de epoca. &iscutia se des"asoara in jurul unor teme din lumea scolareasca: geniile sunt ne"ericite, elevii urmaresc "etele si doamnele de pe !ulevard. 28lvia este o "rumoasa si veche simpatie de a lui &inu, pe care il intalnea in aceeasi "amilie, de doua ori pe an: la 2"-tul &umitru si a treia zi de Pasti., dar considerata de autor vulgara. 9otul se petrece intr-o atmos"era englezeasca a domnilor care "umeaza tigari selecte. Ro!ert vor!este despre posi!ilitatea de a tine o "emeie de !rat, de a se simti impreuna in al noualea cer. &inu povesteste o intamplare enigmatica, caruia autorul notase o suma de versiuni, in care era rapit de pe strada de o servitoare si dus in alcovul unei tinere dornice sa-l cunoasca. &upa cum a"irma Ro!ert, aventura lui &inu aduce oarecum cu Pacatul lui .aragiale. V. UN PRIETEN #n al cincilea capitol, adolescentul vor!este despre prietenul sau Marcu: Prietenul meu Marcu e inalt, uscat, cu ochii mari si !ul!ucati, parul cret, mainile lungi, picioarele lungi. *aietii il cred prost si ii spun, din pricina lungimii nasului, Tandarica: iar pentru ca e evreu, il mai striga si Marcala. #n "iecare dimineata, vine cu un roman la scoala, pe care il citeste chiar si atunci cand pro"esorul e7plica, deoarece ii considera pe acestia "ara e7ceptie, nerozi. #n ziua cand tre!uie sa "ie ascultat se intereseaza de lectie, si raspunde pro"esorului cu seninatate ca nu stie, intorcandu-se in !anca sa. +u tre!uie sa-l tina mult la lectie, pentru ca romanul tre!uie citit. Marcu nu su"era pe 6urtuneanu si 6urtuneanu nu su"era pe Marcu. Pentru ca, in urma cu un an cand toti !aietii tre!uiau sa se tunda cel putin numarul ;, pe motiv ca "ace
<

otita 6rurtuneanu venea la scoala cu aceleasi plete negre, in care nu patrunsese masina de doi ani. /a toate acestea, Marcu completa con"idential: sa-l tina ma-sa in vata. /a s"arsitul orei 6urtuneanu l-a insultat, l-a "acut lipsit de !una crestere si a incheiat "ormida!il: -2a nu-mi mai intinzi mana pe strada5. VI. LUNI 8-9, GERMANA .onsiderandu-se persecutat de pro"esorul cu o tunica o"itereasca adolescentul tre!uia sa invete cu un meditator pentru a nu ramane corigent. Meditatorul era !aiatul unui croitor evreu si-l chema 2ami. +u avea decat saisprezece ani, juca inca nasturi, citea pe +ic= >inter, dar invata la scoala evanghelica si, la .onservator, vioara. 'utorul marturiseste ca din clasa # gimnaziala germana ma o!sedeaza. #ntre timp, pro"esorul ajunsese director, glasul ii rasuna "ormida!il in "iecare dimineata si, cand se in"urie, palmuieste elevii. 'utorul a "ost palmuit o singura data cand isi uitase um!rela in clasa si a sarit pe "ereastra. #n acel an isi e7asperase pro"esorul: -&omnule, va rog, eu mi-am uitat caietul acasa...? -4nu.... ram "ericit ca cel putin nu ma mai chinuia la ta!la, marturiseste adolescentul. &upa un rastimp mai lung sau mai scurt, s"arseam intotdeauna cu insuficient. #n "inalul capitolului, autorul recunoaste ca, in ciuda tuturor, domnul director, insa, nu e un om rau. /e daruieste tuturor media su"icient: Magarilor5...@aiA VII. CORIGENTA - 10 iulie .apitolul descrie o e7perienta e7trema a insusi autorului: ramane corigent la germana din cauza unui pro"esor cu o privire ingrozitoare, care il "ace sa uite lectia intr-o clipita. .uprins de disperare, se gandeste chiar la sinucidere. 3 alta corigenta, de data asta mai tarzie si aproape inevita!ila, apare la matematica. 2copul corigentei, pentru pro"esor, este simplu: ca elevul sa se pregateasca mai !ine la matematici, sa cunoasca mai !ine detaliile acestui o!iect su!til. #mpricinatul crede insa ca a nu sti !ine matematica este un dat, tine de soarta, la "el cum moartea este data oamenilor supusi destinului, unui timp ireversi!il. 'dolecentul isi "ace, plin de entuziasm un program prin care isi propune in trei zile invat ce n-am invatat un an si scap.... #si propune sa lucreze intens si sa ispraveasca trigonometria, alge!ra, !inomul lui +eBton si triunghiul lui Pascal. +erespectand acest program, ramane corigent la matematica, isi propune sa o invete la vara si considerand ca e "oarte inteligent ceea ce "ac.... VIII. PREMIANTII 'zi-dimineata s-a randuit !anci in curtea liceului, s-a adus o catedra, cateva scaune si o masa pe care s-au asezat cartile de premii. ra ser!area de s"arsit, unde cei mai silitori paseau curajosi sa-si ia diploma si cartile. Pentru acest premiu invatasera tot anul. 6an"ara era prezenta, colegii premiantilor ii "elicitau. #nauntrul adolescentului miop se dadea o lupta apriga intre gandurile si sentimentele sale. Marturiseste cu ura in jurnal ca uram pe acei adolescenti cu "runtile inguste, incluti si impersonali, care isi invata lectiile, se duc la cinematogra" si se mastur!eaza in "iecare noapte. 0...1 Munca mea si torturile mele, si rezultatele mele nu erau pretuite.
;

Mai tarziu a cercetat cu &inu listele ce se lipisera la un geam. &in clasa lor erau patru corigenti la matematica: &inu, el, .hioreanu, *onas. 4ltimii doi erau cei mai prosti din intreaga clasa. 'casa a tre!uit sa se pre"aca trist din cauza corigentei, sau, poate, sunt cu adevarat tristC. IX. VACANTA &esi a ramas corigent la matematica, nu se gandeste deloc la corigenta. 2e va apuca de matematica la s"arsitul lui august. Pro"ita de vacanta pentru a citi tot ce-i place. *a chiar intr-o dimineata, in timp ce citea pe Panait #strati cunoaste un vaga!ond cu care a petrecut patru ceasuri de vor!a. $aga!ondul % un evreu tanar, prost im!racat, care ratacise mult si indurase multe. #-a povestit aventurile sale, sluj!ele ,picolo intr-o ca"enea, paznic la o magazie, ucenic intr-o ceainarie-, alimentand visele adolescentului de a-si crea propriul drum in viata, departe de viata pe care o ducea atunci. #n vacanta, lucrul la roman incetase, intalnirile cu prietenii se rarisera, isi petrecea timpul citind si visand. 'stept cu resemnare s"arsitul lui iulie, sa plec in ta!ara de la &um!rava 2i!iului. .ercetasia mi s-a parut intotdeauna o institutie e7altata si du!ioasa. 'm "acut, totusi, drumuri lungi impreuna, am dormit nopti "rumoase in &o!rogea, am ratacit in *ucegi, am colindat in muntii +eamtului. 'cum, i se pare stupida ideea din primul capitol. 'ceea cu e7istenta unei eroine. +u mai voia sa iu!easca "ictiv, pentru ca cititorului sa placa romanul. #n roman voi scrie ca doream &um!rava, pentru ca la *ucuresti ma su"ocau miresmele si patimile. &um!rava ii placea - o credea ispititoare si curata. X. JURNAL DE VARA - 5 august 'm ajuns acasa. &and putine lamuriri, se intoarce mai devreme din ta!ara pe motiv ca i s-au terminat !anii. Reintorcandu-se in mansarda sa, isi petrece citind zilele pana cand se intorc ceilalti din &um!rava. (andul ii ramasese acolo. &esi nu avea vointa, isi propune, pro!a!il pentru a-si insu"la incredere in sine, ca de la toamna am sa incep sa invat serios. 9rei zile mai tarziu, citeste dezamagit ce scrisese la intoarcerea din &um!rava. +u deschisese caietele de matematica, iar acum dorea sa invete psihologie in incercarea de a se intelege pe el insusi. Resemnat renunta la idee, gandind: poate am sa pricep la toamna, cand voi studia psihologia. 3 saptamana mai tarziu !aietii se intorc din ta!ara. &inu ii povesteste cu amanunte complicatiile ivite din dragostele sale. l a iu!it in 2i!iu numai trei "ate, dar a "ost iu!it de sapte. '"la ca e7amenul de corigenta tre!uie sa-l sustina pe DE septem!rie. 2e intelege cu &inu sa amane pregatirea pana la inceputul lunii urmatoare. .onstient ca se apropie corigenta, este ispitit, totusi, de niste carti imprumutate pe care tre!uie sa la s"arseasca cat mai repede. +ici prin gand nu-i trece sa piarda prilejul lecturii unor carii pe care doream de mult sa le cunosc. #nceperea studiului este amanat la nes"arsit, iar in ultimul moment, ia o hotarare "oarte mare: daca pana la DE septem!rie nu invat de la un capat la altul toata materia, ma sinucid. #n restul zilelor pana la e7amen adolescentul este incercat de ganduri, sentimente si ciudate trairi. ' invatat cateva capitole, dar cu o zi inainte incearca sa se convinga, ca poate de repetentie are nevoie in acest moment din viata sa.

9eza. 'utorul marturiseste: am incercat sa acopar pagini cu calcule a!surde. &esi, o!isnuit cu ideea ca va ramane repetent, $anciu i-a pedepsit "ilozo"iceste - ne-a promovat pe toti. G SFARSITUL PARTII I G Partea a II a I. MANSARDA Partea a doua a romanului incepe cu prezentarea cadrului in care adolescentul petrece cea mai mare parte a timpului sau % mansarda. 'ceasta ii o"era protectie, in dorinta sa trecatoare de izolare, de cu"undare in lectura. #deea scrierii unui roman ramane o!sesiv in mintea sa, dar intarzie a se concretiza: ....e sa scriu, ce sa scriu ca sa uit tristeteaA Poate chiar Romanul adolescentului miop il voi scrie din acelasi indemn. &ar nu tre!uie sa ma gandesc. +u tre!uie sa ma gandesc, ci sa scriu. 'utorul surprinde, prin "ereastra mansardei sale, cursul vietii vecinilor sai: doi tineri, pe care nu-i cunoaste nimeni. 'dolescentul priveste viata lor linistita, sum sotul aduce prajituri la amiazi si sotia pregateste ceaiul pe o masuta joasa. .itind pana tarziu in noapte, o!serva cum lumina se aprinde si se stinge !rusc in iatac. 9oate acestea il "ac sa adoarma, dispretuindu-si !land vecinii. #n "inal, "ace o con"esiune. Marturiseste cititorului sentimentele "ata de lacasul sau, "ata de mansarda. +imeni nu stie ca eu m-as su"oca respirand alt vazduh decat acela al odaitei in care am invatat slovele pe o ta!lie de carton. .and ma intorc din strada, mangai cu ochii zidurile. #ncertitudinea viitorului il sperie % .e se va intampla daca mansarda va "i stapanita de altul5A.... II. MU!A" SOCIETATE CULTURAL - DRAMATICA 'cest capitol prezinta amplu, activitatea societatii din care autorul "acea parte atunci. 2ocietate cultural-dramatica, Muza, tine sedinta in "iecare sam!ata, de la patru la opt. #ncantat ca, in ultima vreme aceasta societate cunoscuse un avant puternic, adolescentul participa si lucra cu entuziasm: muzica, discutii, con"erinte, declamatii, piese de teatru. /a s"arsit, ceaiul. . 'u hotarat, ca societate dramatica ce este, sa puna in scena Don Juan. &upa pregatiri si repetitii intense, spectacolul sa dovedit a "i un real succes. Reprezentatia adolescentului este reusita, nimeni nu a o!servat micile incuracari si incurcarea versurilor. #nsa, se creeaza o atmos"era tensionata intre Ro!ert si &inu, datorita "aptului ca "iecare dorea sa iasa cat mai mult in evidenta. &orinta lor ascunsa era de a impresiona pe domnisoarele prezente la spectacol. 3rgoliile amandurora au avut, la un moment dat, de su"erit. #nsa, in "inal Ro!ert !iruieste. /a o zi de la spectacol, liceenii a"la ca &inu, Petrisor, 2asa, /ia, #rina "usesera e7clusi din 2ocietatea cultural-dramatica Muza. III. FANICA #n acest capitol, adolescentul povesteste cum colegul sau 6anica, a scris o revista. 2e numeste Un liceu model si se va juca la 2"antul 2piridon. Personajele sunt chiar pro"esorii lor, rolurile "iind impartite de autorul piesei. 'utorul il va juca pe 9oivinovici, poate pentru ca am parul rosu si cunosc "ormulele seriilor aciclice. 7perientele sale anterioare, ii alungau orice "el de emotii.
E

4nul dintre cuplete este dedicat elevului !olnav de gal!inare din cauza chimiei, lucru real, devenit comic tocmai prin coincidenta dintre culoarea !olnavului si speci"icul multor su!stante ale acestui o!iect de studiu. Povesteste si despre plim!area la $alea .alugareasca, la via lui Morariu. &esi acesta ii anuntase ca vor "i culegatoare tinere si must, !aietii nu s-au aratat prea incantati la "inal. .ulegatoare au "ost din !elsug, insa !aietii nu au putut pro"ita pentru ca parintele lui Morariu a ramas, tot timpul, langa noi. IV. DOMNUL REDACTOR &omnul /eontescu, redactorul ce poarta numele capitolului, lucreaza la o revista unde adolescentul trimitea constant articole, care erau si pu!licate. #nsa, invocand o a"acere "amiliala tanarul se invoieste de la ora de gimnastica cu scopul de a-i "ace o vizita domnului /eontescu: 'm alergat acasa ca sa-mi schim! tunica si sa-mi las sapca. &omnul /eontescu ma stie student. +e"iind la prima incercare de a o!tine un onorariu ,#ntr-o zi am precizat: pentru douazeci de articole, cate pu!licasem pana atuncim ceream cinci sute de lei. &ouazeci si cinci de lei de articol.-, si cunoscandu-l pe domnul redactor de asta-vara porneste increzator spre redactie. #n ziua aceea nu i-am pomenit nimic de onorariu, marturiseste adolescentul, insa nici cateva saptamani nu a indraznit acest lucru. .u toate acestea, el ii tot "agaduia articole. .hiar dupa cateva insistente, raspunsul ce l-a primit nu era unul incurajator: 'm vor!it. 2e "ace. #ti spun eu ca se "ace. #-am spus dlui director cum stau lucrurile.... (andurile ce ii ravaseau mintea in acel moment, simtindu-se dezgustat si o!osit, chiar de se stia un talent -putand sa scrie despre orice % lua o decizie. Ma umilisem mult si "ara nici o iz!anda. 0...1 &ar de astazi mi-am "agaduit solemn sa nu mai trimit nimic dlui #lie /eontescu. &esi am talent cu carul. 2i desi ma cunoaste el si as putea scrie orice... V. NOIEMBRIE 2oarele de noiem!rie, trist in aceasta perioada a anului, marcheaza parca lipsa de vitalitate a personajelor dintr-un oras cu o mitologie inca nedescoperita: #n dupa-amiaza aceasta de noiem!rie, sunt trist. Melancolia il cuprinde pe de-a intregul ca o mana ce ta strange. 9rist, adolescentul incearca sa redevina "iinta puternica si hotarata de alta data: @otarat ca o stanca, incruntat, cu ochii inclestati de tinta, cu !uzele strivite de "urie, cu pumnii stransi gata de a se pravali si a-mi indurera carnea. Prin minte ii trec momentele in care, prin durerea trupului devenea stapanul propriului sau su"let. 2e simtea mai puternic, cand se "orta sa "aca ceva, cu ajutorul durerii "izice: .and imi alungam somnul cu pumnii. .and citeam pana ce-mi lacramau ochii si ma usturau pleoapele. 2i spre mirarea cititorului, adolescentul considera cele mai "rumoase zile zilele in care se !iciuia. Marturiseste cu seninatate, incercand sa miste pe autor, sa-l socheze cu gandirea sa: Pastram "ranghia dupa un ra"t cu carti. #n "iecare noapte, inainte de a stinge lampa, incepeam s"ertul acela de dulci si dureroase des"atari. 4rma, apoi, o clipa de e7taz. ' renuntat la acest o!icei si, cum chiar el marturiseste: Mi-am cautat si eu, ca toti oamenii sla!i, prieteni. .hiar si asa, el tine la prietenii sai, iar o eventuala despartire
H

il doare. Melancolia a "ost izgonita de amintiri, amintiri care l-au scos din lumea in care tristetea il tarase. 'cum a redevenit el, adolescentul de saptisprezece ani, cu preocupari stinti"iice. VI. REPETITII $iata liceului se scurge cu e7actitatea unui ceas elevetian, gasindu-si masuratoare in repetitiile pentru spectacolul 4n liceu model. Pro"esorii, erau si ei alaturi de actori, impartasindu-le macar o "arama de entuziasm. 4nii elevi sunt mai e7pansivi, altii mai timizi, dupa cum este "irea "iecaruia. 9oate aceste impresii sunt culese de scriitor de la "ereastra mansardei prin care se strecoara lumina unui nou inceput. +e adunam in sala de muzica. #n !anci, in a"ara de actori, se mai gasesc cativa !aieti care ne dau ajutor. Minculescu, din clasa a $###-a, vine printre cei dintai. 2cenele care se repeta, dau o oarecare !ataie de cap regizorului ,Regizorul este &l 6ilimon, de la 9eatrul +ational-, datorita lipsei acute de dictie a lui Pa=e. #n acelasi timp si in acelasi loc, dl *oloveanu ar "i tre!uit sa-si "aca repetitiile cu "an"ara. #nsa acesta incearca, "ara succes, sa-i atraga pe elevi. *a chiar, cate unii, mai rautaciosi, "ac o!servatii cu glas tare, ca sa-i auda si dl *oloveanu. 'ctorii, gasesc si o parte "oarte !una in "aptul ca joaca in piesa: Pro"esorii nu indraznesc sa ne asculte. #i mintim ca "acem repetitii in "iecare zi, toata dupa-amiaza. Pro"esorii ne cruta. 0...1 'sa sunt pro"esorii: oameni cumsecade. VII. DRUMUL CATRE MINE INSUMI &rumul catre mine insumi este capitotul in care scriitorul incearca sa patrunda intr-o lume, in care, pana acum ii era teama ca nu va reusi sa o cucereasca. ra su"letul si mintea sa. #ncearca sa-si inteleaga simtirile, trairile si sentimentele: u simt, deci, ca e7ista un singur su"let in mine. &ar cum sa ajung la elA. &e mai multe ori, in alte zile de "iecare data, adolescentul incerca sa sa gaseasca si sa se inteleaga. 4neori, il intristau lucruri simple, care ii trezeau intre!ari de sine ,melodii, drumuri de tara marginite cu plopi, viniete risipite priun reviste-. Privind in el, gaseste sentimente si conceptii contradictorii. 'cest lucru il deznadajduieste in ideea de a scrie un roman: #ata de ce nu voi putea scrie niciodata Romanul adolescentului miop, singura mea nadejde. #nsa, iese din aceasta stare de continua cautare, aprinde lampa si atunci odaita reinviaza, si cartile din ra"turi imi vor!esc, iar su"letul meu se intoarce. Ramane cu regretul timpului pierdut, intristat "ara motiv. VIII. INCIPIT VITA NOVA Mircea liade evoca lumea liceelor din *ucuresti, cu preocupari o!isnuite, in care elvii invata pe rupte, multi "ara a intelege nimic. 3rele de latina, spre e7emplu, din care nimeni nu intelege o !oa!a, sunt tinute de un maestru ocultist si "ilozo", de aceea se ocupa prea putin de cunostintele noastre la gramatica si ne cerceteaza mai cu placere logica si calitatea stiintei noastre. 4n personaj deose!it este *ratasanu, care stie sa traduca din latina, chiar auzind "raza care se concepe ,*ratasanu cunoaste toate e7ceptiile si traduce orice te7t. 9raduce
I

chiar "ara sa se uite in carte, ci numai ascultand "raza-. &ar nu stie de ce @oratius a scris .armen 2aeculare. .hiar si asa, adolescentul nu il invidiaza pentru ca, de cand a venit la liceu, ia doar premul intai cu cununa: &e "apt, cred eu, nu stie nimic. +u stie decat lectia. Marcu, in constrast cu el, este elevul cel mai lenes, tolerat de toti pro"esorii, avand insa insu"icient la lim!a latina. .u toate acestea, Marcu e mult mai !ine in"ormat: a cetit pe tot 9acit, ceea ce n-a "acut nici unul dintre premianti. 2i a cetit multe volume de *oissier, ceea ce iarasi n-a "acut aproape nimeni. IX. CU MOS-AJUNUL 4nul dintre putinele capitole vesele si pline de vitalitate, adunarile !aietilor in mansarda sa ii da adolescentului o stare de spirit, pe care nu o are mereu. #ncepem repetitiile su! !agheta lui 6anica. Repertoriul !aietilor este !ogat si contine cantece pentru "iecare tip de oameni ,pentru patriotici: Pe-al nostru steag e scris 4nire, pentru casele !atranesti: ' ruginit "runza in vii si alte cantece traditonale-. 'ceste intalniri, ce se prelungeau mult in noapte, erau un prilej "oarte !un de a comenta repetitiile pentru Un liceu model si pentru a-l !ar"i pe Ro!ert :9oti simtim o deose!ita !ucurie sa !ar"im pe Ro!ert. Pentru ca Ro!ert a ajuns nesu"erit de cand spune ca va "i iu!it in curand de o printesa. #n noaptea pentru care se pregatisera intens au pornit la colindat pe la case. 4nii oameni nu i-au primit, iar !aietii au "ost revoltati. 'u injurat pe proprietari si au iesit trantind poarta. 'ltii, i-au po"tit chiar in casa, unde !aietii au "ost servitii cu ceai cu cozonac si au luat alte produse traditionale ,nuci, mandarine, smochine-. /a s"arsit, s-au intors acasa la adolescentul miop, unde masa era pusa si vinul in pahare. &upa ce au !aut aproape tot vinul, s-au despartit si "iecare s-a dus la casa sa. #nsa, scriitorul a trecut pe !unul sau prieten, &inu, si dupa ce au sta!ilit o viitoare intalnire, la aniversarea lui 6anica, au inceput sa cante cu voiosie. G SFARSITUL PARTII A II A G Partea a III-a I. SAMBATA 2am!ata este o zi in care liceenii se plim!a prin oras, impartasindu-si impresiile despre "emei, despre lume in general: &e ce sa ascundA 'm privit adesea, lacom, solduri si sani tainuiti. 'm sor!it mireasma "eminina cu ochi inghetati. 9rupurile "eminine sunt de toate "elurile: trupuri plapande sau provocatoare % mignone, s"ioase, ipocrite % sau inalte, mandre, senine, care nu ascund nimic, care doar adum!resc. #n orasul monoton, singura consolare o constituie contemplarea acestora, care, in imaginatia adolescentilor, do!andesc imaginea unor zane din povesti. 2am!ata nu este provinciala ca duminica, zi premergatoare inceperii unei noi saptamani de lucru, momentul de rela7are a "amiliilor inainte de a intra in tul!urarea altor zile monotone. 9re!uie sa scriu aceasta: asteptam sam!ata ca pe o zi rara. +u pentru ca e urmata de duminica, ci pentru ca sam!ata e ziua trupului. Ro!ert ar spune a dragostii. #ar Poprisan, a "emeilor isterice. 6ara prea mult entuziasm, in "iecare sam!ata, mergea cu prietenii sai la cate o casa cu "elinare rosii, unde se educa "ortele masculine. 'colo alegi "ata dupa !unul plac, restul se petrece "ara emotii, lasi !anii pe masa si pleci.
J

2criitorul insa era constient: aceasta nu era dragostea. ra, poate, dragostea de trup. #nsa, pentru ceilalti nu conta asta. Prietenii l-au laudat, iar el a "acut cinste intr-o !erarie, "iind sar!atoritul. 2am!ata devenea din ce in ce mai putin emotionanta. II. PAPINI, EU SI LUMEA #n Papini, eu si lumea, se insista asupra cartii lui (iovanni Papini, 4n om s"arsit, care e7prima e7act starea de spirit a autorului. 9anarul liade este si !ucuros si suparat, pentru ca scriitorul italian i-a luat initiativa a ceea ce ar "i vrut el sa scrie, dar si pentru ca l-a descris asa cum este ,/-am urat si l-am iu!it o dupa-amiaza intreaga. /-am urat, pentru ca el cuvantase lumii ceea ce voiam sa cuvant eu. 2i l-am iu!it, pentru ca mia scris viata-. #ntentia de identi"icare cu Papini este totala: adolescentul vrea sa-si "ormeze, insa, o alta personalitate. @otararea de schim!are a personalitatii pare irevoca!ila: #n curand, voi "i altul. $oi arata celorlalti ca "luviul su"letului meu se poate revarsa si in alta matca. $oi rodi pretutindeni roade noi. /upta se duce, in su"letul autorului, pentru crearea unei personalitati di"erite, pentru a descoperi noi radacini acolo unde nu sunt. # se pare revoltator "aptul ca, cititorii l-ar putea acuza de pagiat dupa ce i-ar citi cartea. #ncrezator sustine: +u mi-e teama de nimeni. 2unt gata sa dovedesc oricui aurul si !ijuteriile mele. .hiar lui (iovanni Papini. III. UN AN ' trecut un an. 'dolescentului i se pare acum inutila si haioasa ideea de a scrie Romanul adolescentului miop. #ntr-un an s-au intamplat multe. &rumurile celor sapte prieteni deveneau din ce in ce mai departate: +u mai suntem nici colegi. l ,&inu- a dat clasa a $###-a in particular, cu 6urtuneanu si *ricterian, si a cazut. .eilalti au trecut si sunt acum la "acultate. &ar Ro!ert n-a mai voit sa se inscrie iarasi la liceu. 2-a inscris la .onservator.... Recunoaste ca s-a schim!at, ca duce o viata du!la si marturiseste cu regret ca: dupa un an, aproape toti prietenii mei au iu!it. +-a scapat nimeni. +umai eu. #ncearca sa se incurajeje gandindu-se ce e dovada de virilitate. Recunoaste ca se minte, recunoaste ca su"era. +ici macar amintirile nu i-au mai ramas. 2au i-au ramas prea putine. &ar e anul meu, e anul vointei mele, pe care eu l-am dospit cu sangele meu si l-am insu"letit cu viata mea, si l-am calit cu gandurile mele. IV. PRIETENII Kurnalul se e7tinde pe durata unui an intreg: un an lung, plin de re"lectiile unui adolescent care traieste e7perimentele cele mai !izar. Prietenii se indeparteaza treptat: 'm "ost atat de singur in ultimele luni, incat ma socoteam aproape "ara prieteni. Revederea cu ei sta su! semnul unui !un ramas: Pasii mei ma instrainau de prieteni, si pasii lor ma departau. Reintalnindu-se in vechea mansarda peste care timpul nu parea ca trecuse, !aietii a"la cu stupoare cazul lui Radu. 4n caz tragic: el "ugise de la internatul din *rasov pentru ca isi stie sigur repetentia. Personajul cu chipul lui de to!osar, miop, cu dinti

lati si !uze mari, crapate, ajunsese cinic si vulgar si nu putea manca "ara sa !ea tuica "uma multe tigari si spunea anecdote stupide. Motivul pentru care nu poate sa invete il dezvaluie, neparand miscat, pentru ca mi-a murit mama. 2e lasa o tacere apasatoare in mansarda, iar !aietii il considera cinic pentru ca nu-si arata adevarat su"erinta. Pentru prima oara scriitorul povesteste aproprierea !acalaureatului, ce ii sperie, din pricina noului regulament. 4nii spera la tomnateca promovare, stiind de acum ca $anciu ii va lasa corigenti. Printre ei si adolescentul miop, trist dupa despartirea de prietenii sai. V. TRISTETI, IN VARA 'cum, corigenta devenisa o certitudine sperantele ii erau indreptate spre tomnateca promovare. +u stia ce avea sa "aca in continuare. 'r vrea sa-si stie soarta ca sa stie cum sa procedeze. #ncertitudinea ii pune stapanire pe ganduri: $oi pasi la anul la 4niversitate sau voi pierde luni dupa luni, dezamagit, asteptand noi e7amene. Retraind amintirile pastrate in caiete se simte departe de lumeea aceea descrisa, de prieteni. 'm ramas sa s"arsesc singur lupta, si dusmanii rasar din mine, multimi. Realizeaza cum insemnarile adolescentei se apropie cu pais repezi de s"arsit. +u va mai scrie, pentru ca nu va mai "i adolescent. Romanul nu l-a inceput, iar caietele cu amintiri sunt din ce in ce mai numeroare ,.and voi cuteza sa-mi scriu romanulA 2e s"arsesc caiete dupa caiete, si "iecare poarta alata luna sau alt an.-. 'mintirile il napadesc, poarta su"erinta in su"let ca o cruce grea ce ii apasa umerii. 2unt o!osit si trist, si sunt singur in casa aceasta, grea de amintiri. &e ce ma napadesc amintirileA VI. MA CLATINA VANTURILE .apitolul prezinta schim!arile de mentalitate si preocupari prin care trece adolescentul. 'u trecut de mult timpurile cand chimia si insectele imi odihneau creierul. 'u trecut si timpurile lui 6eli7 /e &antec si @aec=el, zile s"arsite inocent in "ata !ocalului cu tritoni, noptile istovite langa cartile cu scoarte rosii din Bibliot !"ue de P ilosop ie scientifi"ue. 2e simte altul, Kurnalul nu mai prezinta interes. &atorita schim!arilor su"letesti, adolescentul isi da seama ca eroul ar aparea vesnic contradictoriu. 2imte ca stintele care odata il "ascinau ,istoria, "ilozo"ia- sunt inutile. +u stiu daca ceea ce imi lipseste este credinta. +u accepta credinta o!isnuita in 2"inti, in *iserica, in Mantuitor. #ncearca sa gaseasca adevaratul inteles pentru credinta, pentru credinta sa. .um as putea ajunge 0...1 la #susA #n "inal, isi deschide in totalitate su"letul, con"esandu-se: #ata ce simt: ca sunt ridicat din mine si iz!it de colturi dureroase, si lasat iar in su"let, si iarasi inaltat. 2i nu stiu nimic alt, si nimic nu inteleg. VII. BACALAUREATUL *acalaureatul in"atiseaza partea "inala a epocii de scolaritate: dupa e7amenul de corigenta pentru care atat el cat si Marcu invatasera, $anciu !iruise, dupa trei ani, invataseram matematica.
DM

'dolescentul care citise atat de mult se simte o"ensat de atitudinea indi"erenta a pro"esorilor, care il desconsidera, ii dau note mici. 'm "ost cuprinsi, atunci, de "e!ra nestapanita a lecturilor pripite, a ras"oirilor nervoase, a memorizarilor, a "iselor, a su!linierilor cu creion rosu. #n timpul pro!elor de oral, isi amintea lecturile sale stinti"iice si anii petrecuti in la!orator. levul este singur in "ata pro"esorului: 2unt aproape trecut. 2i nu simt nici o !ucurie, si asta ma doare: mult, mult. 2i de aceea scriu in caiet: ca sa nu uit durerea din ziua e7amenului meu. 3 "arama de indoiala ii ramane insa in su"let: &aca nu voi treceA... VIII. FINAL 'm scapat, am scapat5... .apitolul 6inal cons"inteste rotund, intr-o simetrie a te7tului, s"arsitul perioadei de liceu: Mi-am cetit numele pe listam cu ochi tul!uri. 0...1 M-a cuprins deodata un dor puternic de a vedea liceul unde am petrecut opt ani. Realizeaza cu nostalgie si durere ca il intristau clasele unde nu vor mai "i "ete cunoscute, il intristau dulapurile cu carti de unde citise. +u vrea sa renunte la adolescenta. #deea de s"arsit il cutremura: .ine ar putea intelege tristetea sal!atica a acestui sfarsit pentru totdeaunaA...3 viata se inchide. /a acel s"arsit de toamna, se hotaraste: u am sa scriu Romanul adolescentului miop. $rea sa surprinda realitatea, "iresc si dramatic. Privind cum ploua incheie Jurnalul, in aceasta zi de toamna, pentru a incepe sa scrie la roman: Pentru ca am ramas singur, m-am hotarat sa incep chiar azi Romanul adolescentului miop...

DD