Sunteți pe pagina 1din 5

Drenajul limfatic manual Actualitati si indicatii in estetica

Contribuitor: Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori miercuri, 07 noiembrie 2007 02:59 - Ultima modificare luni, 26 noiembrie 2007

Drenajul limfatic manual este o tehnica terapeutica complexa ce se adreseaza circulatiei lichidelor interstitiale in organism. Aceasta tehnica consta din procedee manuale specifice ce se diferentiaza de toate celelalte tehnici de masaj cunoscute. Se poate defini pe scurt ca fiind o terapie de drenaj.

Pentru a intelege aplicatiile recente in estetica si medicina a acestei tehnici terapeutice trebuie sa lamurim aspectele privind elucidarea constituentilor limfei si a rolului acesteai in fiziologia organismului uman.

Inca din antichitate exista o preocupare pentru acest lichid misterios , aceasta a prezentat interes si in evul mediu, dar a inceput sa fie o preocupare seriosa pentru anatomistii Thomas Bertelsen si Olf Rudbeck in secolele XVIII si XIX, acestia au facut primele incercari in a descrie structura si functiile limfei. In secoloul XX apar primele cercetari stiintifice asupra limfei sub conducerealui Emil Vodder care incearca sa descopere cateva metode si tehnici pentru a stimula acesta circulatie catre vasele proprii, aceste metode stau la baza primului drenaj limfatic manual.

Limfa denumita si marea interioara a organismului reprezinta aproximativ 15% din greutatea corpului. Compozitia acesteia difera in functie de teritoriul de unde provine si de starea functionala a tesutului unde s-a format. 96% din continutul limfei este constituit de apa, substante minerale intr-o concentratie similara celei plasmatice, proteine la jumatate din concentratia plasmatica. Continutul lipidic al limfei este redus exceptie face limfa mucoasei intestinale. Se gasesc deasemeni leucocite sub forma limfocitelor si monocitelor precum si alti constituenti plasmaticineproteici si neelectrolitici in concentratii similare cu cele plasmatice. Aspectul limfei este diferit dupa regiunea de unde provine, astfel avem limfa incolora, dar poate avea si o culoare albicioasa sau galben citron.

Limfa circula prin tesuturi cu un ritm lent de aproximativ 4mm/sec.tesuturile avasculare cum ar fi epiteliile, cartilajul, corneea si cristalinul nu contin limfa, la acesta se pot adauga cele care pot fi drenate indirect cum ar fi labirintul membranos al urechii interne si sistemul nervos central, acestea reprezentand tesuturi in care limfa nu are vase proprii si circula prin capilare ce se gasesc in pereti vaselor vasa-vasorium sauspatiileVirchov-Robin.

Pentru a intelege rolul fundamnetal al limfei in organismul uman trebuie sa lamurim legatura dintre circulatia sanguina si circulatia limfatica. Astfel sangele pompat de cord prin vasele arteriale transporta substante nutritive si oxigen, minerale hormoni si vitamine, pe care celulele din tesuturi le folosesc in cadrul metabolismului celular. In urma proceselor metabolice rezulta substante reziduale si de sinteza ce sunt evacuate din celula prin circulatia venoasa, 97%, fie raman intre celule, adica in lichidul extracelular sau limfa. In acest lichid raman si substante asa numite macromoleculare adica molecule voluminoase (proteine, agenti patogeni si toxine) ce nu pot penetra peretii venelor, in cazul acesta intervine circulatia limfatica care are capacitatea sa preia prin vasele sale aceste elemente toxice, in acest caz ele tranziteaza limfa alaturi de limfocite si monocite elemente prezentate mai sus. Initial sistemul de conducte limfatice este format din delimitari deosebit de fine asemuite de scoala franceza cu parul ingerilor si treptat capata aspectul capilarelor, precolectoarelor si colectoarelor prin care limfa este directionata catre ganglionii limfatici. La nivelul ganglionilor limfa este purificata prin procesul de fagocitoza,agentii patogeni si unele reziduri cum ar fi si unele lipide sunt consumate de limfocite si monocite. Tot la acest nivel se imbogateste limfa purificata cu limfocite si monocite.

Circulatia limfatica este derivata a marii circulatii sanguine, prin care reintra in sistem o parte din lichidele intersititiale la nivelul circulatiei venoase. Similar circulatie sanguine, sistemul limfaticare loc in cadrul unui sistem vascular inchis care incepe din tesuturi, prin capilare inchise, se colecteaza in vase din ce in ce mai mari si in final se formeaza doua colectoare limfatice mari care se deschid in

Drenajul limfatic manual Actualitati si indicatii in estetica

Contribuitor: Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori miercuri, 07 noiembrie 2007 02:59 - Ultima modificare luni, 26 noiembrie 2007

venele subclaviculare.

Sistemul limfatic este constituit din precapilare, capilare (limfatice initiale), precolectoare, si colectoare. Precapilarele definesc o retea prin tesutul interstitial, orientate spre capilarele limfatice prin care sunt dirijate preferential lichidele extravasate in intersititii. Capilarele limfatice sunt canale endotelizate care au un capat inchis in deget de manusa si sunt situate in imediata vecinatate a venelor. Asemanatoare structurala cu capilarele sanguine se diferentiaza de acestea prin faptul ca celulele endoteliale sunt asezate in asa fel incat marginile lor se suprapun partial cu cele ale celulelor adiacente, formand un fel de minivalvule care se deschid in interiorul vasului si prin care nu mai poate iesi lichidul interstitial.

Aici este sediul principal al intrarii si transportarii lichidelor din spatiile interstitiale in lumneul vasului limfatic. Proteinele cu molecula a carei diametru depaseste 70 microni, care transporta minerale, antibiotice, hormoni, traverseaza peretele caplilarului prin aceste spatii fenomen numit micropinocetoza fara a mai iesi din vas. Limfaticele initiale se continua cu colectoare cu calibru variabil, cu pereti contractili pe care se gasesc valvule. Structural, vasele limfatice au aceleasi trei

tunici ca si venele. Intima prezinta valvule dispuse la distante diferite in functie de calibrul vasului. Astfel in vasele mici se gasesc la distante de 2-3 mm, iar in vasele mari la distante de 12-13 mm. Aceste valvule detin un rol functional important in circulatia limfei si dau aspectul unui sirag de margele al vaselor limfatice prin stramtorile si dilatarile care caracterizeaza limfangiomul. Limfangiomul este distanta dintre doua valvule, acestea avand rolul de a impiedica refluxul limfei. Fibrele musculare situate in tunica medie a vasului colector sunt organizate in spirale si se insera de

o parte si de alta a punctelor de insertie a valvulelor. Umplerea la maxim a unui limfangiom inchide

valvula subiacenta, impinge peretii vasului si o deschide pe cea supraiacenta, realizand astfel circulatia limfei intr-un singur sens. Ritmul de umplere si de golire este mentinut constant, fiind apreciat la 5-10 comprimari pe minut. Trebuie mentionat ca activitatea limfangiomului este asigurata nu numai prin contractia musculaturii intrinseci, dar si prin pulsatiile venelor invecinate, prin

miscarile diafragmatice in inspiratie si expiratie, prin mobilizariel active si pasive ale articultiilor si chiar prin presiunile exercitate asupra aponevrozelor plantare in timpul mersului. In traiectul lor, vasele limfatice strabat unul sau mai multi ganglioni limfatici, care sunt considerati ca filtre active fata de microbi, celule neoplazice, substante straine, dar si ca sediu de formare a celulelor limfocite

si monocite. Gratie tesutului elastic al capsulei ganglionare, ganglionii indeplinesc si o functie

mecanica, regland fluxul limfei, iar prin asezarea lor in pliurile de flexie ale membrelor sunt supusi la presiuni variabile in raport cu miscarile. Vasele limfatice sunt colectate de cele doua trunchiuri limfatice: canalul toracic si canalul limfatic drept dau marea vena limfatica, care conduc limfa spre venele subclaviculare.

Am considerat foarte important de lamurite problemele de anatomie si fiziologie ale circulatiei limfei inainte de a descrie metodologie drenajului limfatic manual. Aceasta tehnica presupune o cunoastere amanuntita a elementelor fiziologice intrucat procedeeledrenajului limfaticrespecta atat sensul curgerii limfei cat si ritmul de circulatie prin vasele limfatice. Astfel procedeele se aplica de la segmentele proximale spre cele distale pentru a creea loc limfei care vine din partea distala. In acest sens se intensifica activitatea limfangiometrica a vaselor limfatice, apare asa numitul efect al palniei . In efectuarea drenajului limfatic se folosesc parti componente ale palmelor. In general procedeele drenajului limfatic manual se grupeaza in:

-procedee de golire a ganglionilor: procedee de pompaj;

-procedee de deschidere a colectoarelor: procedee de apel;

-procedee de impingere a limfei prin capilare: procedee de resorbtie.

Miscarile sunt lente, delicate, atingerea trebuie sa aiba o presiune mica asemanatoare pasului

Drenajul limfatic manual Actualitati si indicatii in estetica

Contribuitor: Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori miercuri, 07 noiembrie 2007 02:59 - Ultima modificare luni, 26 noiembrie 2007

pisicii sau falfaitului aripilor unei pasari in zbor. Uneori se folosesc mainile suprapuse doar pentru a atenua presiunea maini de deasupra prin intermediul maini care se afla in contact cu tegumentul. Singura regiune pentru care se efectueaza manevre profunde este zona abdomenului cu scopul de a mobiliza limfa de la nivelul intestinal.

Pozitia mainilor este diferita in raport cu regiunea drenata, dar se respecta uramatoarea indicatie metodica: priza trebuie sa fie perpendiculara pe traiectul colectoarelor limfatice in procedeele de aple si paralela cu traectul limfatic in manevra de resorbtie.

Obiectivele drenajului limfatic manual sunt:

1 repunerea in miscare a lichidului interstitial si o mai buna rezorbitie a lichidelor excedentare si a macromoleculelor;

2 favorizarea deschiderii capilarelor limfatice si prin ele evacuarea deseurilor provenite din metabolismul celular;

3 cresterea regenerarii celulare;

4 stimularea sistemului imunitar.

Efectuarea gresita a procedeelor de drenaj limfatic poate avea consecinte contrare celor dorite.

Drenajul limfaticdesi o tehnica terapeutica relativ noua este introdus in toate protocoalele de recuperare medicala, constituindu-se parte integranta a acestui proces, cu ajutorul acestuia se restabileste metabolismul la nivelul lezional, fiind de asemenea unul din obiectivele principale in vederea unei recuperari rapide si fara sechele.

Printre indicatiile drenajului manual fac parte si doua componente ce sunt studiate de estetica.

Celulita afecteaza aproximativ 85% dintre femei. Termenul poate avea mai multe sensuri in functie de cauza care a detreminat-o, dar si de modul si semnele clinice pe care le prezinta. Chirurgii o definesc ca pe o infectie extensiva a tesuturilor moi subcutanate; dermatologii o numesc

dermato-paniculopatie edemo fibroscleroasa sau paniculoza. In estetica, celulita este definita ca o grupare de celule adipoase inconjurate de fibre de colagen, care dau aspectul binecunoscut de coaja de portocala . Celulele grase denumite si adipocite , au o forma ovoida sau sferica cu un diametru de 30 -100 micron. Aceste celule, cu rol important in men inerea echilibrului hidric, in protec ia corpului fata de modific rile de temperatura , in sus inerea unor organe, pot sa se

m reasc de volum atunci când intervin e un dezechilibru endocrin, tulbur rii circulatorii venoase ,

dezordinile alimentare.

Aceste multe definitii ale celulitei demonstreaza ca si substratul anatomopatologic al paniculului adipos subcutanat este cunoscut ca o malfunctie microvasculara si de tesut conjunctiv. Celulita nu este o afectiune misteriosa, doar ignoranta celor motivati de interese strict materiale a dus la mistificarea acestei afectiuni. La o sectionare transversala a tesutului cubcutanat vom observa structura total diferita dntre tesutul subcutanat al femeii si cel al barbatului. Vom observa diferenta dispozitiei fibrelor tesutului conjunctiv de la nivelui hipodermului la barbat si femeie. astfel acesti saculeti conjunctivi ce au rolul de a incapsula celulele adipoase au o dispozitie perpendiculara pe derm la femeie si o insertie pe diagonala la suprafata dermului la barbat, prin hipertrofierea celulelor grasoase aceste matrice conjunctive se deformeaza diferit la cele doua sexe aparand efectul de denivelare doar in cazul femeilor unde tensiunea pe fibrele conjunctive este mai mare datorita dispozitie anatomice. Aceasta tensiune la nivelul sacilor conjunctivi determina si un blocaj in

Drenajul limfatic manual Actualitati si indicatii in estetica

Contribuitor: Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori miercuri, 07 noiembrie 2007 02:59 - Ultima modificare luni, 26 noiembrie 2007

resorbtia limfei prin comprimarea excesiva a colectoarelor si precolectoarelor limfatice acestea capata un traiect neregulat, aceste modificari fac ca celulita sa fie considerata ca o afectiune microvasculara-conjunctivala cu evolutie scleroasa.

Prin hipertrofierea acestot celule grasoase, in unele cazuri se pot produce si comprimari la nivelul terminatiilor nervoase libere atragand dupa sine si aparitia unor forme dureroase de celulita.

Dupa aspectul si consistenta tegumentului se deosebesc trei forme de celulita:

-celulita compacta care este dura are aspect granulomatos poate fi dureroasa la palpare;

-celulita edematoasa care are o consistenta pastoasa cu nodozitati si aspect pufos;

-celulita moale buretoasa se asociaza cu hipotrofie musculara si cu vergeturi.

Vergeturile reprezinta al doilea diagnostic din estetica ce beneficiaza de efectele drenajului limfatic manual. Acestea sunt leziuni cutanate cu aspect de striuri aparute ca o consecinta a slabirii tesutului elastic al pielii. Ele pot fi roz sau violacee daca sunt recente sau alb-sidefii cand sunt mai vechi. In general se instaleaza in perioadele de schimbari homranale cum sunt: pubertatea, sarcina, menopauza. Aceasta inseamna ca fluctuatia greutatii corpului influenteaza structura tisulara jucand un important rol in aparitia acestor leziuni. Fibrele de colagen si de elastina responsabile de elasticitatea pielii isi pierd cu totul aceasta calitate. Tesutul nu mai are timp sa se adapteze noii forme a corpului. Acest fenomen apare frecvent in perioada adolescentei, atunci cand datorita cresterii pielea crapa . Vergeturile se localizeaza pe flancuri si uneori pe umeri in cazul adolescentilor. La femeii o crestere a estrogenilor constituie principala cauza a sclerozarii fibrelor elastice si de reticulina si aceasta se intimpla in principal in cadrul sarcinii.

Prin mobilizarea limfei de la nivelul tesutului subcutanat, metabolismul la nivelul celular este restabilit, o cantitate mare de toxine este mobilizata catre circulatia sistemica si catre releele ganglionare unde sunt distruse. Compresia asupra terminatiilor nervoase libere este scazuta astfel scazand si fenomenul dureros al celulitei, se indeparteaza ionii de calciu de la nivelul dermului, acestia au fost mobilizati de pe fibrele de elastina si reticulina pe care le rigidiza scazand astfel elasticitatea tesutului rezultand prevenirea vergeturilor, se creste imunitatea locala, se scade inflamatia din tesutul cutanat, implicit se creste numarul limfocitelor si monocitelor care consuma si lipidele dislocate din straturile hipodermului. Scazand compresia dintre derm si hipoderm se scade si gradul de tensionare al fibrelor elastice din derm.

Sustinem acest tip de tratament in diagnosticele de mai sus si ne rezervam dreptul de a nu accepta tratametele violente adresate in acest moment in cele doua diagnostice. Suntem de acord cu masajul tonifiant ce are rolul de a combate hipotrofiile musculare, nu incurajam efectuarea unor tehnici de masaj dure pentru stratul cutanat, aceste manevre dure nu produc decat suferinta tesuturilor si aparitia unor complicatii mai grave. Aparitia hematoamelor in urma masajelor dure nu semnaleaza decat o greseala voluntara indreptata impotriva celor ce apeleaza cu buna credinta la serviciile maseurului. Manevrele dure adresate tesuturilor superficiale adica pielii in general pot produce pe langa hematoame si seroame adica ruperea unor vase limfatice, aceste traumatisme intirzie si mai mult circulatia limfatica mentinand astfel una din cauzele aparitie vergeturilor si celulitei.

Aplicarea corecta a manevrelor de drenaj limfatic manual trebuie insotita si de o dieta adecvata,

Drenajul limfatic manual Actualitati si indicatii in estetica

Contribuitor: Dr. Cristina-Ana FOZZA si Prof. Ioan POPA - membri fondatori miercuri, 07 noiembrie 2007 02:59 - Ultima modificare luni, 26 noiembrie 2007

practicarea unor exercitii aerobe si purtarea unor haine adecvate. Toate aceste detalii contribuie la mentinerea unei stari de sanatate a tegumetului si nu numai.