Sunteți pe pagina 1din 8

DragaTibi, Iti transmit datele de contact ale prof.dr.Eugen Giurgiu ,care este specialist in tratamente naturiste.

Poti sa-l contactezi telefonic,sau prin e-mail si sa ceri explicatii si relatii legate de problema ta,legat de amorteala picioarelor,dar si detalii privind reteta care ti-am transmis-o .Eu am discutaat cu D-lui la telefon si mi-a dat toate explicatiile necesare.Este deosebit de amabil.Florin,baiatul tau poate sa-i caute si adresa de internet. Iti transmit cele mai bune ganduri,tie si familiei tale,si-ti doresc multa sanatate si sa te faci bine cat mai repede. Doru
dr. bioc imist pensionar E!GE" GI!#GI! str. $leea Detunata, bl. D%, sc. $, ap. &', $lba-Iulia, cod (&))*+, tel. )%(,-,...(.)), )/+&-'%.,,.,)

Retete sigure anti-cancer


In urma cu catva timp, ati avut amabilitatea de a-mi publica o scrisoare in care am povestit despre felul in care m-am vindecat de neoplasm mamar prin interventia chirurgicala a unui medic si om de exceptie, prof. dr. Alexandru Blidaru de la I. O. B., urmand in paralel si tratamentul propus de d-l biolog Eugen Giurgiu, despre care am aflat din minunata revista !ormula A" . In dorinta de a fi de folos in continuare, adaug la cele spuse atunci, tratamentul concret pe care l-am primit de la d-l Giurgiu din Alba Iulia, ce contine sfaturi extrem de importante pentru toti bolnavii de cancer. Iubesc revista pe care o editati saptamanal si nu uit niciodata sa rog pe cineva sa mi-o cumpere, daca sunt plecata intr-un loc unde nu o pot gasi. Va iubesc si va admir pe toti, de la cel mai mic pana la cel mai mare, si imi doresc ca si cei foarte tineri sa treaca prin scoala "Formula AS", caci asta sunteti, nu-i asa? Sunteti ireprosabili si oricine are de invatat, daca va citeste. u multumiri si urari de sanatate si viata lunga, a dvs. fidela cititoare, 0I#I$0 !"in motive lesne de inteles, va rog sa-mi permiteti sa-mi pastre# anonimatul. $entru orice lamurire suplimentara, telefonul meu se afla la redactie.% #ateva constatari personale legate de boala canceroasa$ & $rimul factor care duce la imbolnavire este stresul. & "in cau#a respingerii, nepasarii, indiferentei celor din 'ur, cel care supravietuieste c(imioterapiei, radioterapiei etc. are tendinta de a demonstra ca poate face ceea ce a facut si pana in momentul depistarii bolii. Va asigur ca nu este bine. )odul de viata de dinainte a dus la imbolnavire, deci, daca e posibil, cel vindecat va incerca sa sc(imbe modul de viata definitiv, si anume, fara efort, stres, relatii inutile etc. & uvantul *+,-.I, va disparea din vocabular. & -olnavul va face numai ceea ce ii face placere, nu il oboseste. & /u va astepta de la cei din 'ur !c(iar de la cei foarte apropiati sau de la cei care il iubesc% nimic, nici macar sa fie ascultat. Strainilor nu le pasa, iar cei dragi pot fi afectati si se pot imbolnavi si ei, si asta nu e de dorit. & /u se va autoinvinui pentru nimic, nici pentru ce nu a facut, nici pentru ce a facut este inutil.

& (iar daca nu a beneficiat de o educatie religioasa, e bine sa gaseasca o cale pentru a a'unge la "umne#eu. 0ri de cate ori va simti ca vrea sa vorbeasca cu cineva, sa mearga la du(ovnic sau la preot. & /u-si va pune intrebarea1 de ce eu, cu ce am gresit? caci este inutil si daunator. & el mai important1 sa gaseasca medicul in care sa aiba incredere si cu care sa poata discuta desc(is orice aspect legat de boala si, mai ales, sa nu se abata de la cuvantul sau. & In paralel, sa urme#e un tratament natural despre care sa creada cu adevarat ca ii este folositor. & Sa se considere o persoana care poate sa invinga boala. %ratamentul d-lui biolog E&GE' GI&RGI& pentru cancerul de san si displa(ie mamara & Aplicarea de cataplasme cu mamaliguta calda pe san, timp de minimum 23 #ile sau pana dispare afectiunea. $entru aceasta, se va face o mamaliguta mai tare. Se taie o bucata de pan#a cat sa acopere #ona afectata. Se pune pe pan#a mamaliguta, in strat de 4-5 cm. $e suprafata care se aplica pe piele, se va pune tamaie in strat subtire !daca este gros, se va lipi sau poate produce rani% sau praf de sulf. Se aplica cat mai fierbinte !sa nu produca arsuri%, in fiecare seara, pana la disparitia afectiunii. & Aplicarea alternativa de cataplasma cu radacina de tataneasa. Se fierb in 673 ml apa 6 linguri de radacina maruntita. Se fac cataplasme cu o bucata de pan#a, care se aplica pe san, cu planta cu tot. "in cand in cand, se ume#este cu lic(id, pentru a nu se usca. & Aplicatii cu slanina, in special ranceda, care se taie in feliute subtiri si se aplica pe #ona afectata. Apoi se pune o bucata de n8lon, pentru a nu pata len'eria. In ca#ul in care exista si noduli sub brat, acestia vor fi tratati ca si cei de la san. & *ratament pentru intarirea imunitatii organismului. "oua sticlute de tinctura de ,c(inacea se vor turna peste 233 g de polen de albine, care se pune intr-un borcan de 933 g, cu capac. Se lasa timp de 6 ore, pentru a se inmuia invelisul polenului, se va sfarama fiecare grauncior de polen cu o lingura de lemn. $este polenul sfaramat, se toarna pana la umplerea borcanului miere poliflora. Se va amesteca de fiecare data inainte de a se folosi, pentru ca are tendinta sa se stratifice. Se va lua cate o lingura de trei ori pe #i. $ersoanele care au greutate suplimentara vor lua inainte de mese !taie pofta de mancare%, iar cele slabe, dupa mese. & Se pot lua cate 6 lingurite de dro'die de bere #ilnic, pentru a suplimenta (rana si a oferi organismului suficiente vitamine, in special din grupa -. ,ste inter#is sa se consume carnuri grase, afumate, conserve, aditivi alimentari, conservanti, coloranti. Se recomanda multa (rana vegetala cruda, bogata in vitamine, de care are nevoie corpul in aceasta situatie. #oncentrat anti-cancer Se administrea#a obligatoriu, pana la vindecarea afectiunii. $repararea concentratului1 Se face o tinctura din 73 g planta maruntita si 673 ml alcool de :3. Se lasa la macerat 27 #ile apoi se filtrea#a. Se obtine tinctura simpla. Se pun apoi alte 73 g planta in tinctura simpla, se lasa 27 #ile la macerat agitand #ilnic, apoi se filtrea#a. Se pun apoi la macerat alte 73 g planta peste tinctura din a doua generatie. In acest fel se obtine tinctura tripla. Aceasta se va face din minimum 26 plante anti-tumorale !recomandabil 2:% separat, care apoi se amesteca in proportii egale. $lante anti-tumorale1 albastrele, aloe, angelica, ang(inare, arnica, armurariu, branca-ursului, brusture, captalan, catina, cimbru, coada-calului, coada-soricelului, dud, ec(inacea, galbenele, gentiana, lemndulce, levantica, lic(en de piatra, limba-boului, menta, musc(i de piatra, naprasnic, or# verde, patlagina, pelin, pedicuta, pufulita cu flori mici, rac(itan, roinita, rostopasca, ro#marin, salcie, sasc(iu, scaiete, sc(induf, silur, tataneasa, tuia, traista-ciobanului, troscot, ur#ica, ur#ica moarta alba, valeriana, vasc. Administrare. Se vor lua cate 5 ml, de 4 ori pe #i, cu 27 minute inainte de mesele principale, cu 233 ml apa. In loc de apa simpla, e preferabil sa se foloseasca apa fiarta cu o creanga de busuioc sau cimbru, cuisoare, pentru a distruge agentii patogeni. *ratamentul se va tine pana la terminarea concentratului, dar minimum 43 de #ile. ,ste bine sa se ia

pana la vindecarea completa. $entru evitarea infectiilor in timpul tratamentului, se recomanda tinctura de propolis, cate 6 picaturi la fiecare 7 ;g corp, de trei ori pe #i. Se administrea#a odata cu concentratul. Se pune pe mie# de paine, se mesteca bine si se ing(ite. A)%E "!A%&RI "e cea mai mare importanta in vindecarea cancerului este alimentatia. Se vor exclude din alimentatie toate produsele care contin conservanti si aditivi alimentari, de orice tip sau forma. & arnea consumul ei se admite numai in ca#ul cand provine de la un animal de casa, crescut in mod natural. arnurile provenite de la animalele crescute cu concentrate se exclud categoric, in ca# contrar, nici un tratament nu este eficient. ,ste unul dintre produsele care pot sa contribuie cel mai mult la mentinerea si c(iar proliferarea bolii canceroase. /ici o metoda de preparare nu va putea scoate din carnea de animale (ranite cu concentrate substantele care modifica inmultirea celulara, in conclu#ie, va contribui la proliferarea celulelor canceroase din organismul uman. & $repararea nu se admite uleiul sau untura incinse la temperaturi peste 57 grade pentru ca si acestea sunt cancerigene. & Apa nemtii au folosit la Ausc(<it# sau in alte lagare de exterminare clorul, pentru ca este o otrava foarte puternica. Acum se foloseste clorul in toate apele potabile, pentru a omori anumiti microbi, dar el contribuie astfel si la degradarea organismului. ,ste bine, deci, sa nu se consume apa cu clor. "e asemenea, nici o apa care are termenul de garantie mai mare de 43 de #ile nu este indicat sa se foloseasca, pentru ca in aceasta exista anumite substante c(imice care pot contribui la degradarea organismului. In mod normal, o apa se alterea#a dupa 43 de #ile !romanul spune ca se impute%, in afara de ag(easma. "aca are termenul mai mare de 57 de #ile, inseamna ca acea apa contine conservanti si se va evita folosirea ei. & +eteta apei buna de baut. In 6 litri de apa de orice fel !c(iar de la robinet% se pun doua radacini de morcov, o radacina de patrun'el si o felie de telina. Se tine vasul 65 de ore acoperit cu un tifon. In acest timp, radacinoasele rase vor extrage din apa toate substantele nocive si vor elimina in sc(imb vitamine, obtinand o apa vitamini#anta si sanatoasa. Se consuma la temperatura camerei, fara re#iduurile depuse la fundul sticlei. Se prepara in fiecare #i. 0 alta metoda1 se pune la 2 litru de apa 2 lingura de argila. Se lasa pentru 65 ore si apoi se consuma la temperatura corpului. & +enuntati la pasta de dinti. $entru ca sa nu se produca o serie de modificari in organism, bolnavul se va spala cu sare. Se pune sare pe periuta de dinti si apoi se inmoaie cu apa. Apa cu sare este, de fapt, serul fi#iologic foarte util organismului. & -ai curatirea organismului prin baie este foarte importanta, dar produsele cosmetice ce se pun in apa contin substante c(imice daunatoare. $entru aceasta, este foarte important sa se introduca in obisnuinta #ilnica clatirea corpului cu o apa in care se di#olva la 2 litru de apa 6 linguri de otet de mere sau sucul de la o lamaie. u aceasta apa se va clati intregul corp. Acest lucru face sa se distruga alcalinitatea si sa ramana pielea acida, lucru absolut necesar.

&n maestru al plantelor medicinale$ Eugen Giurgiu

*edicina naturala nu se re(uma doar la administrarea unor remedii, ci este un adevarat stil de viata, pe care bolnavul trebuie sa-l deprinda pentru a se vindeca. +omnul ,ugen Giurgiu este unul din cei mai mari cercetatori in domeniul plantelor medicinale din +omania si din ,uropa. ,ste doctor in bioc(imie, inventator de noi medicamente, cadru universitar, un om care toata viata si-a impartit-o intre laborator, spital !unde a avut mii de pacienti% si catedra. "e cativa ani a iesit la pensie, ceea ce l-a facut sa-si puna o intrebare care i-a adus mari nelinisti1 " um voi mai putea a'uta oamenii?". In scurta vreme a gasit si raspunsul1 scriind. Scriind despre plante, despre vindecare, dand indicatii si recomandari terapeutice bolnavilor care au nevoie de ele. Asa am aflat si noi, de fapt, despre domnia sa, primind pe adresa redactiei scrisori extrem de bine documentate, in care raspundea celor care solicitau a'utorul la rubrica " ititorii intreaba". =-am invitat la un dialog, iar domnia sa a acceptat. Asa ca m-am deplasat pentru a-l intalni acolo unde locuieste, in inima Ardealului, la Alba-Iulia. Interlocutorul meu pare desprins din alte vremuri, mai bune. ,ste subtirel, distins, imbracat sobru si elegant. Are o privire surprin#ator de vioaie, usor ironica, care nu arata deloc cei sai#eci de ani de mult impliniti. )a intampina 'ovial, extrem de politicos !cum numai ardelenii stiu sa fie% si cu usoara stan'eneala a omului care este mai obisnuit cu studiul si cu cercetarea decat cu dialogurile cu reporterii despre munca lui. ,ste greu sa "sparg g(eata" si sa reali#e# un interviu, pentru ca d-l doctor face parte din acea categorie a oamenilor de stiinta extrem de precauti, care evita orice raspuns frontal si orice declaratie spectaculoasa. Isi minimali#ea#a meritele, imi intinde "capcane", spunand ca nu este decat un simplu pensionar care nu merita prea multa atentie. Imi arata ca dovada cartea sa de vi#ita, pe care a inscriptionat, cu o fina autoironie1 ",ugen Giurgiu", iar dedesubt, acolo unde este de obicei trecuta profesia, a scris "pensionar", si abia mai 'os "dr. bioc(imist". "e fapt, sub autoironia si sub raspunsurile sale intentionat eva#ive, se ascunde rana unui om extrem de activ, cu o minte lucida si creativa, nevoit sa renunte la munca sa de o viata pentru a iesi la pensie. .ndeva, dincolo de acest dialog formal pe care reusesc sa-l leg la inceput, se afla povestea sa, idealurile sale despre care nu vrea sa vorbeasca pentru ca probabil inca il dor. ,vita multa vreme orice aprofundare referitoare la el, la viata sa profesionala, la pasiunea sa pentru plantele medicinale si pentru vindecare. Apoi, treptat, parca fara sa vrea, se insufleteste, iar franturi din povestea sa incep sa iasa la suprafata. Eram student sarac in #lu,, la biochimie, cand a venit nenorocirea$ mama avea cancer in fa(a avansata. *ai traieste si acum "Aveam doua#eci de ani si eram un student sarac in lu', la .niversitate, unde studiam bioc(imia. Viata mea nu era cu nimic mai buna sau mai rea decat a ma'oritatii colegilor mei, cand a venit nenorocirea1 mama avea cancer, in fa#a avansata. A fost imediat supusa unui tratament c(irurgical dur,

cu (isterectomie totala si extirparea ambilor sani, dar boala tot evolua. Si, ca si cum nu ar fi fost de a'uns, mama s-a imbolnavit grav de (epatita, ficatul sau slabit a'ungand in fa#a cirotica. $rofesorul (iricuta, care era atunci seful clinicii, un c(irurg excelent, pe care l-am respectat foarte mult, a #is ca nu stie ce sa-i mai faca si a trimis-o la boli infectioase, pentru ca suferea acum si de (epatita. A a'uns la clinica pe care o conducea atunci o alta somitate, profesorul Albinni, dar si el a ridicat neputincios din umeri1 pacienta era fara speranta. In vremea aceea, oamenii erau altfel, parca mai buni, mai inimosi ca acum. Student cum eram, m-au primit atunci toti marii medici care erau in lu', iar pe timpul acela fara doar si poate lu'ul era capitala medicinii romanesti. Insa toti specialistii au ridicat din umeri si mi-au spus ca nu se mai poate face nimic. .nul dintre ei m-a luat intr-o #i deoparte si mi-a #is cu compasiune1 "Giurgiulica, draga, esti student si nu ai bani, iar inmormantarea o sa te coste mult si n-o sa ai de unde. Semnea#a tu, te rog, ca o iei acasa pe mama pe proprie raspundere, ca nu mai e nimic de facut, decat sa pastre#i banii, sa ai sa o ingropi". Am semnat, ca nu aveam ce face." "-l Giurgiu lasa o pau#a, ca si cum ar fi c(emat mai clar amintirile, dupa care continua, savurand efectul1 ")ama traieste si acum> /umai ca am o mare problema cu ea1 nu mai vrea sa-si ia plantele pe care i le prepar, pentru ca are aproape noua#eci de ani si s-a cam saturat de viata. el mai tare o deran'ea#a ca toate prietenele ei s-au dus, si numai ea, care trebuia sa moara de acum vreo cinci#eci de ani, a ramas in viata, singura."

=a pensie, dar tot in fata calculatorului - -reti sa spuneti ca s-a vindecat de cancer in fa(a terminala si de ciro(a. - "omnul meu, sa stii ca de cancer nu te mai vindeci niciodata, este ca si cum ti s-ar amputa un deget si-ai astepta sa-ti creasca la loc - nu se poate> Insa, este perfect adevarat1 poti trai cu cancerul si poti sati ve#i foarte bine de viata, fara suferinta, oricat de mult timp. )ama, de exemplu, traieste cu aceasta boala de aproape 73 de ani. A luat anumite plante, a mancat anumite alimente, a adoptat un mod de viata sanatos si organismul a re#istat bolii, care nu s-a mai putut de#volta. /utini stiu ca reputatul medic si academician I.#. /arhon descoperise sapte plante anticancerigene - #u alte cuvinte, ati descoperit un tratament viabil pentru boala canceroasa. - red ca este prea mult spus. )ai ales in asemenea boli complexe nu exista un panaceu, un tratament care sa se potriveasca la toti pacientii cu un anumit diagnostic. Insa, ce-i drept, atunci, in studentie, am avut cu mama primul meu succes terapeutic in boala canceroasa. )i-aduc aminte ca atunci cand am a'uns acasa de la spital, mama era galbena la fata, fara vlaga, si se simtea tot mai rau. )-a intrebat ce medicamente trebuie sa ia dupa externare. 0r, medicii, stiind ca nu mai au ce sa-i faca, nu-i prescrisesera nimic. um sa-i spun ca era condamnata la moarte, ca se terminase, atata timp cat mama era inca in viata si voia sa traiasca? )-am pus atunci pe studiu si am cautat in lumea plantelor leacuri pentru boala canceroasa. Si le-am gasit. $utini stiu, de pilda, ca reputatul medic si academician .I. $ar(on descoperise sapte plante contra cancerului. ,l a pornit de la observatia ca exista anumite specii de ierburi medicinale care nu se imbolnavesc niciodata de cancer !boala canceroasa afectea#a adesea si speciile vegetale - n.red.%. um era posibil ca ele sa fie invulnerabile la tumori? ,vident, doar secretand principii active sau combinatii de principii active care in(iba de#voltarea celulelor anormale. Astfel, academicianul $ar(on a conceput un ceai din sapte plante medicinale, plante care nu se imbolnavesc niciodata de cancer1 busuiocul, menta, anasonul !seminte%, valeriana, c(imenul !seminte%, levantica si

nucul !frun#e si co'i%. "in acest ceai, obtinut din plantele combinate in proportii egale, se beau doua trei cani pe #i, in cure de foarte lunga durata. I-am dat acest preparat mamei mele, precum si alte leacuri pe care le-am descoperit pe parcurs si asa a reusit sa scape cu viata. - #are a fost reactia medicilor in fata acestui miracol. /entru ca poate fi numit miracol. - "aca s-ar fi intamplat in #ilele noastre acest "miracol", cum spuneti dvs., medicii ar fi spus ca asa ceva nu se poate, ca este o eroare de diagnostic la mi'loc. =a vremea aceea insa, cand un medic ca profesorul (iricuta dadea un diagnostic, era sigur pe ceea ce spunea si la fel si ceilalti care au consultat-o pe mama. Asa ca specialistii au fost impresionati de re#ultatele obtinute si am fost indemnat sa raman pe langa facultatea de medicina din lu' si sa continui cercetarile despre plante, ceea ce am si facut. )-a spri'init in acest demers si eminentul medic si profesor care a fost Iuliu ?atieganu. "omnia sa mi-a acordat un mare credit mie, ca om, dar mai ales terapiei cu plante. "esi a fost contemporan entu#iasmului descoperirii celor mai puternice medicamente de sinte#a, cum ar fi antibioticele, el era constient ca acestea sunt prea puternice si unilaterale ca actiune, pentru a fi prescrise in mod curent, in orice boala. "octorul ?atieganu spunea ca "a administra antibiotice intr-o infectie banala este ca si cum ai vana cu tunul muste". Abia in ultimul deceniu, cand au aparut atatea noi tulpini de bacterii re#istente la antibiotice, a fost recunoscut oficial acest adevar, pe care domnia sa il afirmase atat de plastic cu 53 de ani in urma. "e aceea el, ca si alte minti desc(ise de la acea vreme, au sustinut cercetarile mele in domeniul plantelor medicinale, pentru ca reali#au ca acesta era viitorul medicinii. In boala canceroasa, degeaba sunt folosite remedii vegetale anticancerigene, daca nu se fac cateva demersuri in ceea ce priveste dieta - In ce boli ati testat utili(area terapeutica a plantelor medicinale. - ,u va pot raspunde la aceasta intrebare, dar nu o sa aveti nici timp si nici unde sa notati atata informatie. In insemnarile mele, sunt peste o mie de afectiuni, sindroame, tulburari in care s-au obtinut re#ultate notabile prin folosirea plantelor medicinale si a altor remedii naturale. Iar aici, trebuie sa preci#e# ca tratamentele pe care le-am elaborat de-a lungul timpului nu s-au limitat doar la folosirea unor plante medicinale. $entru ca acestea, administrate fara un regim alimentar corespun#ator, de exemplu, nu au decat o eficienta redusa, uneori nula. In boala canceroasa, pentru ca tot am vorbit despre ea, degeaba sunt folosite remedii vegetale anticancerigene, daca nu se fac cateva demersuri in ceea ce priveste dieta. "e pilda, consumul in exces al carnii in tratamentul bolii canceroase este foarte nociv, pentru ca aceasta va furni#a materie prima pentru formarea celulelor canceroase. u alte cuvinte, carnea este (rana pentru cancer. In sc(imb, legumele, mai ales cele de culoare galbena sau rosie !morcovi, sfecla, tomate, ardei%, care sunt foarte bogate in beta-caroten - un element indispensabil in lupta contra bolii - au o actiune benefica in cancer. Vedeti, de aceea medicina aceasta naturala are raspunsuri pentru practic orice boala, pentru ca nu se limitea#a doar la administrarea unor remedii, ci este un adevarat stil de viata, pe care pacientul trebuie sa-l deprinda gradat, pentru a se vindeca. "e asemenea, prin administrarea unor remedii naturale, actiunea asupra organismului este mult mai fina, mai coerenta, decat in ca#ul tratamentelor alopate contemporane. Sa va mai dau un exemplu1 in pre#ent, in orice problema endocrina, nervoasa ori de imunitate se administrea#a vitamine si mineale de sinte#a. ,ste o adevarata moda a vitaminelor de sinte#a, bagate cu forta in organism. S-a a'uns acolo, ca pana si sucurile de la c(ioscuri ori margarina de la alimentara au adaosuri consistente de vitamine artificiale. Va pot spune din experienta mea directa cu pacientii, in spital, ca multe boli si tulburari sunt cau#ate de acest adevarat dopa' cu vitamine de sinte#a. "e ce? $entru ca - putini medici iau acest lucru in considerare - organismul are anumite "filtre" pentru a regla cantitatea de vitamine si minerale care sunt asimilate. Aceste "filtre" nu functionea#a insa in ca#ul substantelor artificiale, asa incat acestea se asimilea#a automat in exces. "e aceea, (ipervitamino#a este o boala reala a #ilelor noastre, c(iar daca inca este foarte rar depistata.

/uc Ilustri profesori ai scolii de medicina din #lu,, in frunte cu Iuliu 0atieganu, au privit cu multa speranta spre terapia cu plante. *ie mi s-au acordat 12 de paturi in spital, pentru a aplica tratamente fitoterapeutice. #eva de necre(ut in (iua de a(i - "puneati de experienta dvs. cu pacientii in spital. #red ca este prima oara cand aud despre cineva care a practicat pe scara larga fitoterapia intr-un spital de stat... - /u am nici cea mai mica nostalgie dupa vremurile de dinainte de 9@, dar sa stiti ca erau atunci parca mult mai mult decat acum conditii pentru a inova, pentru a descoperi lucruri noi in medicina. V-am mai spus ca ilustri profesori ai scolii de medicina din lu' au privit, greu de cre#ut acum, cu multa speranta spre terapia cu plante. )ie, personal, mi s-au acordat, vreme de ani si ani, 67 de paturi in spital pentru a aplica tratamente cu plante. Iar atunci cand pentru un pacient nu se gasea tratament alopat eficient, erau numerosi medici din spitalele universitare care spuneau1 "*rimite-l la Giurgiu>". Adesea mi se aduceau ca#uri disperate, oameni pe care sa-i trate# si care erau la un pas de moarte, si foarte rar am refu#at. Aceasta, desi era o responsabilitate uriasa, pentru ca in vremea aceea o eroare de tratament putea insemna un proces penal, care sa ma distruga din punct de vedere profesional si uman. Am tratat cu succes, asistat de medici, cu a'utorul plantelor, oameni bolnavi de cancer cu diferite locali#ari si in diverse stadii, oameni bolnavi de sclero#a in placi, de dermato#e considerate incurabile, de afectiuni autoimune... Am avut in permanenta spri'inul unor medici, am avut la dispo#itie un laborator utilat la un nivel decent, spri'inul unor botanisti care-mi aduceau speciile de care aveam nevoie. S-au creat in vremea aceea, in lu', #eci de medicamente din plante. ateva se mai produc si acum, cele mai multe au fost pe nedrept uitate, nu putine la numar se produc in strainatate, desi inventiile sunt romanesti. - 'e puteti da exemple de asemenea medicamente din plante. "omnul Giurgiu e#ita inainte de a raspunde, apoi da descura'at din mana ca si cum ar spune1 " e mai contea#a?". Apoi continua cu amara ironie1 - Acum nu mai este voie sa spui ca un produs din plante este medicament si este bun la cutare boli. /u, acum este supliment alimentar si nu poti spune ca are vreo indicatie terapeutica. Iar daca totusi vrei sa avi#e#i un medicament dintr-o planta ar(icunoscuta si studiata, demersul acesta durea#a ani si ani, trebuie sa treci #eci de bariere birocratice si sunt necesare sume inaccesibile pentru un muritor de rand pentru a-l putea produce. Am descoperit, intre altele, un medicament extraordinar de eficient pentru bolile prostatei. Am incercat sa-l produc si am renuntat. Apoi, pur si simplu, am vandut brevetul unei firme belgiene, care mi-a dat o suma cat pensia mea pe vreo cinci#eci de ani si asta a fost tot. "ar, oricum, cred ca a fost un ca# fericit, cand munca unui cercetator roman a fost recompensata de cineva. #onsider ca mare parte din succese se datorea(a faptului ca am folosit extractele in alcool, in care substantele cu actiune curativa sunt gata di(olvate in mediu lichid si pot fi asimilate rapid si fara probleme de organism - *ai aveti, in pre(ent, in proiect, si alte medicamente din plante, inca necunoscute publicului larg.

"l Giurgiu si autorul interviului, Ilie *udor - /u am numarat niciodata plantele cu care am lucrat, dar cred ca sunt vreo patru sute de specii pe care le-am folosit de-a lungul timpului, poate mai mult. Aceasta, in conditiile in care la noi in tara, daca sunt acum cunoscute si folosite pe scara larga o suta de specii de plante. Va dati seama ce imensa re#erva de leacuri din plante inca necunoscute exista? Apoi, in afara de specia de planta, contea#a enorm cum este aceasta preparata. Foarte multi oameni cunosc si folosesc doar ceaiuri obtinute prin fierbere - este o metoda de extractie foarte incompleta si prin care se pierde mult din puterea curativa a plantei. Altii consuma pastile din pulberi de plante, pulberi care se di#olva si sunt absorbite in tubul digestiv intr-o masura destul de mica. "e ce? $entru ca celulo#a pre#enta in tesutul plantelor este ca o bariera care impiedica eliberarea principiilor active pentru a fi asimilate de organism. $ersonal consider ca mare parte din succese se datorea#a faptului ca am folosit extractele in alcool, in care substantele cu actiune curativa sunt gata di#olvate in mediu lic(id si pot fi asimilate rapid si fara probleme de organism. - #u alte cuvinte, pentru a avea efectul maxim, plantele trebuie folosite sub forma de tincturi. - ,xtractele (idro-alcoolice sau, altfel spus, tincturile, sunt fara doar si poate remediul din plante cu actiunea cea mai rapida si cea mai completa. Iar cercetarile mele de peste patru #eci de ani vin in spri'inul acestei afirmatii. $robabil ca medicamentele viitorului vor fi din plante si vor fi astfel de extracte, poate imbunatatite. $entru ca nu se compara, de pilda, efectul antiinfectios sau diuretic al ienuparului luat ca ceai !in care nu se di#olva deloc anumite principii active% cu efectul tincturii de ienupar, alcoolul fiind un di#olvant de cateva ori mai bun decat apa clocotita. $oate si de aceea multi medici inca neaga valoarea exceptionala a plantelor medicinale, pentru ca nu sunt instruiti si nu cunosc metodele optime de administrare, nu cunosc ce pot face cu adevarat aceste plante. "e altfel, cred cu tarie ca ceea ce se preda acum in facultati nu este medicina, ci doar o parte a acestei stiinte. $entru ca medicina nu implica doar simpla utili#are a unor substante c(imice de sinte#a !bune mai degraba pentru ca#urile de urgenta% si a bisturiului, cum cred multi medici acum. )edicina implica sa cunosti viata in profun#imea ei, sa intelegi legatura dintre om si natura, o legatura perfectionata in #eci de mii de ani de evolutie. Atunci cand administre#i unui om o planta sau o combinatie de plante, nu faci decat sa refaci o legatura dintre el si natura. Animalele salbatice stiu ce ierburi sa manance atunci cand sunt bolnave, dupa cum stiu si sa nu consume din ceea ce este toxic. /oi, oamenii, am pierdut aceste legaturi intime cu natura care ne incon'oara, iar insanatosirea presupune sa ni le refacem. "e fapt, aceasta este ceea ce fac eu de peste patru#eci de ani1 redescopar ceea ce demult a fost facut, cu multa arta, de natura. red ca acesta este, de fapt, marele secret al meseriei mele, iar dincolo de el nu mai este nimic de spus> Eugen Giurgiu - str. Aleea +etunata, bl. +1, sc. A, ap. 34, Alba-Iulia, cod 235567, tel. 512898:.:2.55, 5;73941.88.85

S-ar putea să vă placă și