Sunteți pe pagina 1din 20

UNIVERSITATEA CRESTINA DIMITRIE CANTEMIR FACULTATEA DE MANAGEMENT TURISTIC SI COMERCIAL

Analiza tehnologiilor co erciale MAGA!INELE !ARA

Dan"t Catr"na

#"c"re$ti %&'()

CU*RINS

Despre ZARA ............................................................................................3 Amplasarea magazinului............................................................................4 Design-ul exterior si interior al magazinelor Zara.................................4 Conditiile ambientale.................................................................................7 Tehnologia amenajarii magazinului ........................................................ Asortimentul de produse .........................................................................!" #maginea magazinelor ZARA........................................................$.........!! %ersonalul magazinelor ...........................................................................!& '#'(#)*RA+#,......................................................................................!-

&

(+ De$,re !ARA
Zara reprezinta un model de a.a/ere de su//ess /are a reusit sa se extinda si sa se /ompleteze /u brand-uri de /alitate la preturi a//esibile. 0pre exemplu este stiut .aptul /a Zara are ne1oie de doar doua saptamani sa dez1olte produse noi si sa le expuna in magazine$ in /omparatie /u media de noua luni din a/easta industrie2 deasemenea Zara lanseaza aproximati1 !"$""" noi modele in .ie/are an. Zara a rezistat trendului industriei 1estimentare din lumea intreaga /are presupunea trans.eral departamentului de produ/tie in tarile unde /osturile de .abri/atie sunt mai s/azute2 %oate /a strtegia sa /ea mai neobisnuita a .ost politi/a de promo1are inexistenta2 /ompania a pre.erat sa in1esteas/a in s/himb un pro/ent din 1enituri in des/hiderea de noi magazine. 3Zara4 e un brand spaniol de haine si a//esorii /are a reusit sa /u/ereas/a toata ,uropa$ dar nu numai. Cole/tiile 3Zara4 pun la dispozitie haine si a//esorii /u un design atent realizat$ dupa /um a.irma insesi /reatorii$ inspirat din ne/esitatile si stilul de 1iata a .emeilor$ barbatilor si a /opiilor din ziua de azi. Zara este prezenta in -4 de tari /u o retea de !"3! de magazine amplasate in zonele pri1ilegiate din prin/ipalele orase. A/easta prezenta internationala permite a /on/luziona /a nu exista .rontiere /are sa impiedi/e impartasirea a/eluiasi stil 1estimentar.%rimul magazin Zara a .ost in.iintat de .ondatorul brandu-lui Zara$ Aman/io )rtega in !576 in zona /entrala a orasului Corunia$0pania. Dupa suu/esul realizat de .ormatul Zara $.irma a in/eput sa se extinda des/hizand numeroase magazine in toata lumea. Zara a .ost si 1a ramane o .irma /are 1a trium.a in toate tarile /hiar da/a obi/eiurile si /ulturile sunt di.erite. Con/eptul pe /are Zara il promo1eaza este a/ela al unui magazin destul de elegant o.erind in a/elasi timp o neobisnuita si moderna sobrietate. #n medie un magazin Zara are aproximati1 !6"" de metrii patrati. Zara des/hide in mod strategi/ magazine in zonele intens /ir/ulate sau zone /omer/iale importante.

&+ A ,la$area

agazin"l"i

%rimele aspe/te /are trebuie luate in /onsiderare la alegerea amplasamentului$ 1izeaza studierea /ara/teristi/ilor zonei in /are urmeaza a .i amplasat magazinul$ analizarea oportunitatii amplasarii intr-un anumit tip de /entru /omer/ial 7de proximitate$ de /artier sau prin/ipal8$ si e1aluarea potentialelor amplasamente in /are s-ar putea realiza respe/ti1a implantare. 9agazinele Zara a/orda .oarte multa atentie a/estui aspe/t2 a/estea sunt amplasate in /ele mai bune pun/te /omer/iale din orasele din toata lumea . 9agazinele se a.la pe amplasamente /u largi /ai de a//es$ iar pro/entul persoanelor /are tre/ prin .ata magazinelor este mare. 0trategia Zara este de a o/upa lo/uri ample$ spatioase in interior$ /u multe .erestre si situate in zone /entrale /u mare a.luenta de publi/ bazandu-se pe mar:etingul 1iral al /lientelei. 9agazinele obisnuies/ sa .ie amplasate in /entre /omer/iale sau lo/uri /are permit a//esul usor in magazin.

)+ De$ign-"l e.terior $i interior al !ara

agazinelor

Design-ul magazinului se re.era la stilul a/estuia pus in 1aloare de /atre /ara/teristi/ile .izi/e ale /ladirii in /are .un/tioneaza. Atributele magazinului /are /ontribuie /onjugat la /rearea stilului sau parti/ular sunt; pentru design-ul exterior < .atada$ .irma$ 1itrina$ a//esul in magazin2 iar pentru design-ul interior < peretii interiori$ pardoseala$ pla.onul$ iluminarea. Design-ul uni.orm al .ie/arui magazin Zara$ /are se a.la in slujba unui departament propriu de plani.i/are$ este o /omponenta importanta a imaginii de mar/a. 4

Design-ul si exe/utia magazinelor se situeaza mult deasupra asteptarilor normale din partea unui magazin /u preturi s/azute si /are este .re/1entat in mare masura de tineri. Din momentul des/hiderii primului magazin Zara imaginea magazinelor a e1oluat /u toate /a se /ontinua mentinerea /on/eptului initial. 0e are in 1edere /a toti /lientii sa se simta bine$ sa se bu/ure de un interior de /alitate si sa apre/ieze arti/olele expuse. 9agazinele sunt aranjate pentru a /rea o atmos.era spe/iala /are sa indu/a /lientilor pla/erea de a /umpara moda. #n .ie/re magazin produsele sunt ade1aratii protagonisti in spatii /reate pentru a etala /ole/tiile punand totdeauna in e1identa noutatile. 0-a in/er/at /reare unui magazin elegant /are sa o.ere produse de ultima moda si ser1i/ii bune la un pret s/azut. 9agazinele sunt ample si luminoase.. A/easta amplitudine s-a extins si asupra /abinelor de proba /are in prima instanta nu erau prea /omode. A/um /lientul bene.i/iaza de mai mult spatiu si mai multa intimitate datorita usilor /are in anumite magazine au inlo/uit /ortinele mari si greu de mane1rat.

)+(+ De$ign-"l e.terior


Design-ul exterior poate .i de.init /a .iind un ansamblu de elemente si de mijloa/e destinate unui sistem /omplex de .un/tionalitati de ordin /onstru/ti1$arhite/tural$esteti/ si urbanisti/.

)+(+(+ Fata/a
+atada magazinului este o .orma majora de promo1are a 1anzarilor pentru /omer/iantul en-detail. ,a .un/tioneaza /a inter.ata intre imaginea magazinului si /omunitatea umana pe /are a/esta o promo1eaza. #n /azul magazinului Zara .atada este liniara$ prototip .iind .olosita pentru asigurarea unei imagini /onse/1ente in /adrul intregii retele de magazine$ si este /onstruita din beton si pla/i de aluminiu. ,a trebuie sa /apteze atentia tre/atorilor sugerandu-le /u rapiditate pro.ilul magazinului si elementele distin/te .ata de /on/urenta din 1e/ietate.

)+(+&+ Fir a $a" e 0le a


+irma sau emblema este mijlo/ul de /omuni/are e.i/ienta a magazinului /u mediul sau extern. ,a ajuta oamenii sa gaseas/a magazinul$ sa /unoas/a /e 1inde a/esta$

sa re/unoas/a brand-ul. 0tabilind numele si tipul a.a/erii /omer/iale$ .irma trebuie sa /orespunda /u imaginea pe /are /omer/iantul respe/ti1 doreste sa o /omuni/e /lientilor sai. 9agazinele Zara pot .i re/unos/ute /u usurinta datorita siglei /omune luminoase;

A/easta respe/ta /onditiile de 1izibilitate$ originalitate si atra/ti1itate.

)+(+)+ Acce$"l in

agazin

A//esul in magazin este proie/tat ast.el in/at sa ii in/urajeze pe /lienti sa intre in interiorul sau. A//esul in magazin se .a/e pe usile /are sunt intotdeauna des/hise /eea /e .a/e /a toti /lientii sa se simta bine1eniti. =sile magazinului sunt moderne$ din geam solid si sunt pre1azute /u sistem de alarma.

)+(+1+ Vitrarea
>itrina este importanta pentru a /on1inge /lientul sa intre in magazin prima oara. >itrinele au un rol .oarte important ajutand la /rearea unei imagini unitare asupra magazinelor Zara. Toate magazinele Zara dispun de 1itrine /u .undaluri in/hise$ tre/atorul neputand 1edea in interiorul magazinelor. A/este 1itrine in/hise exer/ita o atra/tie mai puterni/a asupra mar.ii etalate$ asigurand un aranjament mai atra/ti1 al mar.ii si o iluminare mai e.i/ienta. %entru .ie/are /ole/tie noua se realizeaza la sediul /entral s/hitele expozantilor /are se materializeaza apoi la ni1el lo/al. Zara a dez1oltat un limbaj /on/is$ tipi/ mar/ii$ grupand mane/hinele puse in s/ena /u ajutorul luminii in .ata unui .ond negru. #n a/est mod se /reaza imagini singulare si uni.orme /are permit .irmei sa se lipseas/a de realizarea unor /ampanii de publi/itate /ostisitoare. >itrinele intra in atributiile /elor /are se o/upa de aranjatul lor$ nimeni alt/ine1a nu le poate atinge. #nstrumentele utilizate de Zara pentru a/ea lumina s/enogra.i/a utilizata pentru 1itrine sunt proie/toare ?uinta pentru lampi /u halogen de 1oltaj s/azut .olosite in /ombinatie /u un re.le/tor +lood sau 0pot .iind montate in sistem tri.azi/.

#n anumite spatii /omer/iale /are sunt amplasate in zone puterni/ /on/urate se .oloseste aditional un sistem de /ontrol al luminii$ ,RC)$ pentru gestiunea s/enelor si a luminilor dinami/e.

)+&+ De$ign interior


Zara a reusit sa realizeze un e/hilibru intre designul exterior si /el interior pentru .ie/are magazin.

)+&+(+ *eretii interiori


%eretii interiori sunt .olositi pentru a segmenta spatiul magazinului departajand zonele de 1anzare de /ele /are sprijina 1anzarea. 9agazinele Zara atrag prin luminozitate$ peretii din rigips /arton .iind 1opsiti in /ulori des/hise si a1and numeroase oglinzi /are .a1orizeaza re.lexia luminii pro1o/and ast.el senzatia /a te a.li intr-un spatiu mai mare de/at este in realitate. Zara in/ear/a sa se bu/ure de tot spatiul pe /are il are la dispozitie$ /reand un ambient plin de ordine si e.i/ienta. De/oratiunile din interiorul magazinului se s/himba o data la doi ani. 9agazinele inaugurate in ultimii 6 ani sunt mult mai spatioase$ /omode si aranjate pana la ultimul detaliu.

)+&+&+ *ar/o$eala
%ardoseala este parte integranta a design-ului interior al de prote/tie a mar.urilor expuse si a e/hipamentului /omer/ial existent. %ardoseala magazinelor Zara este din marmura /are /reaza o imagine /lasi/a si ra.inata. 0-a urmarit /a materialul utilizat s@ .ie rezistent la tra.i/ul intens$ uAor de /ur@Bat$ us/at Ai .@r@ obsta/ole pentru /lienBi Ai personal. magazinului si indeplineste o mare .un/tionalitate in asigurarea /onditiilor de intretinere a /urateniei si

)+&+)+ *la2on"l
%la.onul /ontribuie$ de asemenea$ la atmos.era din interiorul magazinelor. ,l este /on.e/tionat dintr-o tigla de plasti/ si pre1azut /u aranjamente luminoase. %la.onul /ontribuie la sustinerea instalatiilor ele/tri/e si al /ondu/telor.

1+ Con/itiile a 0ientale
#n .ie/are magazin se in/ear/a /rearea unei atmos.ere /at mai pla/ute pentru /lienti. Da/a un /lient se simte bine intr-un anumit magazin el 1a petre/e mult timp in in/inta a/estuia$ existand ast.el o posibilitate mai mare /a el sa a/hizitioneze /el putin un produs din /ele expuse. A/elasi lu/ru in/er/a sa-l .a/a si Zara. Din a/est moti1 se a/orda o importanta aparte /onditiilor ambientale.

1+(+ A 0ient /e il" inare


(a iluminarea unui magazin se utilizeaza in general; lumina in/andes/enta /are asigura un intreg spe/tru de /ulori$ si lumina .luores/enta sau lumina de 1apori metali/i /are dau o irizare albastra /are /on.era /ulorilor o nuanta nenaturala. #n /eea /e pri1este lumina$ in /azul magazinelor Zara se .oloses/ instrumente standard de iluminat. 0pe/i.i/e tuturor magazinelor sunt luminile proportionate de instalatiile in tegrate in ta1ane si anume doua (ight/ast DoCnlights /u lampi metali/e de halogen /are o.era un iluminat general e.i/ient si de un /on.ort 1izual sporit impreuna /u un proie/tor orientabil *imbal /u lampa de halogen de 1oltaj s/azut /are produ/ lumina a//entuatoare.

1+&+ M"zica
Cu ajutorul muzi/ii /are se poate as/ulta in magazine se /reaza un ambient modern /are permite alegerea produselor /u libertate. 9uzi/a ambientala este una relaxanta si te insoteste in tot magazinul. 0e .oloseste muzi/a$ /are este la moda promo1and ast.el ideea /a potentialii /umparatori se a.la intr-un magazin /are te tine in pas /u moda.

1+)+ Te ,erat"ra
Temperatura este una optima$ ni/i ridi/ata ni/i s/azuta. Climatizarea magazinelor este un pun/t .orte al a/estora. >ara te poti bu/ura de aer /onditionat iar iarna$ /um nimanui nu-i pla/e sa probeze haine in .rig$ se .oloses/ sisteme de in/alzire /entrala.

1+1+ A 0ient"l igienic


#n /eea /e pri1este ambientul igieni/$ magazinele Zara se remar/a prin /uratenia din interior si tinuta impe/abila a angajatilor.

1+3+ A 0ient"l ol2acti4


Du sunt mirosuri stridente in interiorul magazinului.

3+ Tehnologia a ena5arii

agazin"l"i

Amenajarea de ansamblu$ a magazinului depinde de numerosi .a/tori; 1olumul si stru/tura asortimentului de mar.uri2 .ormele de 1anzare$ in interdependenta /u tipul si dimensiunile mobilierului utilizat2 .re/1enta /ererii de mar.uri a populatiei2 obi/eiurile de /umparare2 zona de amplasare a magazinului si parti/ularitatile sale /onstru/ti1e. 9agazinele Zara in/ear/a sa utilizeze in mod optim spatiul pe /are il are la dispozitie. +ie/are magazin primeste de doua ori pe saptamana produse noi /hiar da/a 1itrinele isi s/himba produsele o singura data pe luna. +ie/are magazin are atat zone destinate .emeilor /at si zone pentru barbati. #n zona pentru barbati ordinea este aproape totala$ totul este /al/ulat$ mai intai tinutele sport apoi /ele de imbra/aminte. Toate a/este arti/ole 1estimentare sunt aranajate in .un/tie de /ulori si apoi expuse in a/elasi lo/ pentru /a barbatilor le pla/e sa aiba totul la indemana. 'arbatii nu ras/oles/$ pre.era /a totul sa .ie gata .a/ut. Zona destinata .emeilor$ /are sunt mai /reati1e si /u ne/esitate de a se mis/a$ este di.erita si de obi/ei este mult mai ampla. Eainele sunt separate in .un/tie de /ulori deoare/e .emeilor le pla/e sa le /ombine in .un/tie de imaginatie si gusturi. Atat in zona /u haine barbatesti /at si in /ea /u haine /reate pentru .emei$ distributia hainelor se .a/e in .un/tie de /ulori si stiluri .a/ilitand ast.el o /autare intuiti1a din partea /lientilor. #n a/est mod$ hainele de /uloare negru se a.la intr-o anumita zona$ /ele de /uloare alb in alt zona si asa pana la /ompletarea a numeroase zone unde poti sa gasesti ori/e$ de la a//esoriile /ele mai bizare pana la panto.i.

+ie/are magazin are un amplasament al mar.urilor gandit ast.el in/at potentialii /lienti sa nu se inghestuie in .ata a/eluiasi ra.t. 9agazinele Zara au gandit .oarte bine amplasamentul .ie/arei se/tiuni de haine$ /ea pentru .emei$ /ea pentru barbati si /ea pentru /opii. 0e/tiunea dedi/ata .emeilor se a.la intotdeauna langa intrarea in magazin. =na dintre expli/atii ar .i /a este un pi/ /iudat /a un barabat sa se du/a la /umparaturi singur 7exista /azuri dar nu multe8 iar un /opil obisnuieste sa mearga insotit de mama sa. #n a/est .el /and insoteste barbatul sau /opilul$ .emeia se 1a opri intotdeauna pentru a arun/a o pri1ire. 9obilierul nu se expune publi/ului mai mult de doi ani. %entru mobilier se .oloses/ mese joase pentru produse pre/um pulo1ere$ bluze sau produse /are bene.i/iaza de anumite redu/eri. 0e utilizeaza de asemenea ra.turi si umerase. Ra.turile de expunere sunt /on.e/tionate din metal si sti/la si pot sustine greutati de pana la &6 de :g. Ra.turile de expunere .olosite pentru arti/olele de in/altaminte sunt /on.e/tionate din lemn si sunt in general amplasate langa /asele de mar/at sau langa /abinele de proba. #n spatiile unde /lientul nu are un /amp 1izual bun se amplaseaza /asele de mar/at si /abinele de proba$ /ele doua lu/ruri pe /are sigur /lientul le 1a /auta el insusi. #n a/est .el obie/tele de imbra/aminte se a.la in /ampul 1izual al /lientului putand sa aiba a//es la ele mult mai usor. Zara in/er/a sa pro.ite de .ie/are spatiu pe /are-l are la dispozitie. #n apropierea /aselor de mar/at aseaza arti/ole pe /are /lientul nu doreste sa le a/hizitioneze in mod expres pre/um /urele$ o/helari de soare$ produse de ma/hiat$ par.umuria. Cum toti /lientii 1or trebui sa astepte la o /oada isi 1or indrepta atentia /atre a/este produse si da/a le 1or pla/ea le 1or /umpara. +ie/are magazin dispunde de asemenea de un depozit unde sto/heaza obie/tele de imbra/aminte$ de un as/ensor pentru a putea ur/a la .ie/are etaj si de o zona unde este amplasata toaleta de ser1i/iu.

!"

6+ A$orti ent"l /e ,ro/"$e


Asortimentul de mar.uri < in .orma sa /on/reta$ de bunuri materiale puse la dispozitia /lientelei unui pun/t de 1anzare < o/upa un lo/ dominant in politi/a /omer/iala a unui .irme. ,l de.ineste prin natura produselor din /are este /onstituit$ segmentul de utilizatori /aruia i se adreseaza si masura a/ti1itatii e/onomi/e a pun/tului de 1anzare. Asortimentul este restrans si pro.und$ Zara .iind spe/ializat pe obie/te de 1estimentatie si a//esorii. 0/urtand /i/lul de 1iata al produsului se obtine un su//es insemnat pri1ind intampinarea pre.erintelor /lientului. Da/a un model nu se 1ine /on.orm asteptarilor intro perioada de o saptamana$ a/esta este retras din magazine si /rearea unui model nou este prioritara. Di/i un model nu ramane expus in magazin mai mult de patru saptamani$ /eea /e in/urajeaza /lientii .ideli ai Zara sa 1iziteze magazinele /at mai des. Zara se adreseaza unui publi/ destul de amplu. #n .ie/are magazin putem intalni 3 linii; una pentru barbati$ una pentru /opii 7de la bebelusi pana la !- ani8 si una pentru .emei. 0trategia de mar/a a e1oluat in /adrul Zara$ identi.i/and .ie/are tip de produs pentru .ie/are publi/ /u o mar/a$ /hiar si in interiorul a/eleiasi game. De exemplu Zara 9ujer este impartita in 3 se/tiuni; 7o an+ Cuprinde hainele /are sunt amplasate mai aproape de usa de intrare in

magazin. Tesaturile sunt de mai buna /alitatea si impli/it mai s/umpe. Reprezinta linia gandita pentru o .emeie moderna si a1angardista. 0e pot intalni arti/ole de la /ostume .ormale si /lasi/e pana la /amasi si topuri tineresti si a/tuale. A/easta linie este singura /are o.era marimi mai mari de la 3--44 si pentru anumite modele /hiar si 4-. #a$ic+ Cuprinde obie/te de imbra/aminte mai pra/ti/e$ basi/e in/luzand /ole/tiile negru si alb. %retul a/estei linii este destul de s/azut. 9arimile sunt 34-44 si 0-F(. Tra2al"c+ ,ste o linie tinereas/a si inglobeaza aproape toate arti/olele de jeans.

%oti gasi .uste$ bluze$ pulo1ere$ o multitudine de jeans si /hiar haine sport. 9arimile a/estei linii sunt mai mi/i; 34-43 si F0-(. 0e o.era si panto.i /u marimi intre 3--4!

!!

#n /adrul liniei de arti/ole pentru barbati poti gasi haine pentru o tinuta sport sau pentru una mai eleganta. 9agazinele /uprind arti/ole de imbra/aminte pentru toate 1arstele mergand de la un stil mai /lasi/ la unul mai modern si in.ormal. #n /adrul Zara Eombre poti gasi jeansi$ /amasi$ /ostume$ /ra1ate pe langa a//esorii si arti/ole /omplementare pre/um panto.i$ /urele$ palarii in/lusi1 lenjerie intima si par.umuri. #n /adrul a/estei linii marimile arti/olelor pentru partea de sus sunt 9$($ F($ FF( si /ele pentru partea de jo/ de la 3 la 4 . #n general$ zona Zara Eombre este separata de Zara 9ujer si Zara DiGo si are propriul sau spatiu sau /hiar sa aibe un magazHn propriu 7depinde de .ie/are oras8. #n magazinele Zara poti gasi o linie de a//esorii /are o.era publi/ului o multitudine de arti/ole /omplementare pre/um /urele$ genti$ genti de mana$ o/helari de soare$ palarii$ .ulare$ esar.e si multe altele. =na dintre ultimele linii propuse de magazinul Zara este /ea de /osmeti/e. ,xista de asemenea o linie de par.umuri ideale pentru ori/e zi si la un pret bun. Zara stie sa mearga in ritm /u so/ietatea imbra/and a/ele idei$ tendinte si gusturi pe /are so/ietatea insasi le-a generat. De ai/i si su//esul pe /are il are printre oameni$ /ulturi si generatii$ in /iuda di.erentelor sale /are impart a/eeasi dorinta arzatoare al unei mode pentru toti in /are designerul si /lientul merg la unison.

8+ I aginea

agazinelor !ARA

#n /iuda .aptului /a nu realizeaza ni/iun .el de /ampanie publi/itara pentru magazinele sale$ Zara se bu/ura de o imagine buna din partea /umparatorilor. A/easta imagine buna a .ost /onstruita /u ajutorul personalului /are intra in /onta/t /u /lientii$ designul magazinelor$ ser1i/iile o.erite$ 1arietatea arti/olelor de imbra/aminte /omer/ializate. 9agazinle Zara se bu/ura de o ex/elenta amplasare$ in /ladiri mari /u o arhite/tura atra/ti1a .oarte aproape de /ele mai bune strazi si /entre /omer/iale din /ele mai mari orase. Tot personalul a.lat in /onta/t dire/t /u /lientii sunt imbra/ati in uni.orma. Toti sunt imbra/ati la .el$ a1and o tinuta eleganta si in a/elasi timp simpla. #maginea pe /are o au /lientii despre Zara este a/eea unui magazin /apabil sa le satis.a/a ne/esitatile prin intermediul unei bune relatii /alitate-pret si unui stil propriu

!&

a.lat in /ontinua /on1ergenta su tendintele a/tuale ale modei. Din momentul des/hiderii primului magazin Zara$ imaginea magazinelor a e1olutionat /hiar da/a$ /on/eptul initial se mentine in /ontinuare. 'una imagine pe /are o are Zara se datoreaza .ara indoiala .aptului /a intotdeauna isi tine /lientii aproape .iind preo/upata sa le o.ere arti/ole de imbra/aminte de /alitate la un pret bun si intr-un /adru /u un design exe/utat /u atentie.

9+ *er$onal"l

agazinelor

Angajatii trebuie sa trateze intr-un mod /ore/t si /ordial /lientii dat .iind .aptul /a primii personi.i/a /ompania in o/hii /umparatorilor si /onstituie o importanta dimensiune a imaginii.

9+(+ Ge$ti"nea ,er$onal"l"i


Datorita personalului din .ie/are magazin$ Zara a reusit sa s/himbe regulile jo/ului de moda. #n a.ara de posibilitatea de a lu/ra intr-o e/hipa tanara si de a se dez1olta din pun/t de 1edere pro.esional intr-o /ompanie /unos/uta la ni1el mondial$ angajatii .ie/arui magazin Zara sunt moti1ati prin salariul /are-l primes/ /are este destul de ridi/at in /omparatie /u /ele o.erite de alte magazine din a/elasi se/tor de a/ti1itate. +ie/are magazin isi moti1eaza angajatii re/ompensandu-i pentru interesul de /are dau do1ada si pentru dorinta de a mun/i o.erindu-le un dis/ount de !6I la toate magazinele Zara. #ar da/a angajatii lu/reaza de mai mult de - luni in magazin primes/ un /omision din 1anzarile magazinului proportional /u numarul de ore mun/ite.

9+&+ Selectarea ,er$onal"l"i


9agazinele Zara sunt ade1arate laboratoare de moda$ este lo/ul unde /lientii isi exprima optiunea in pri1inta arti/olelor de imbra/aminte pe /are 1or sa le poarte. ,/hipa din .ie/are magazin as/ulta opiniile si gusturile .ie/arui /lient si /u a/este in.ormatii in/ear/a sa o.ere noutati in .ie/are saptamana. %ersonalul .ie/arui magazin este .ormat din persoane intuiti1e si responsabile$ /are se identi.i/a /u mun/a lor$ dedi/ati in intregime /lientului si /are .ormeaza e/hipe intreprinzatoare /are au initiati1a si /are du/ in .ie/are zi moda in strada.

!3

Zara in/ear/a sa gaseas/a oameni /apabili sa raspunda la toate a/este /erinte o.erindu-le oportunitatea de a /unoaste tot /e este nou si la moda$ de a .i in/onjurati de stilul international odata /u /ole/tiile /are se s/himba permanent. 0e /auta personal /are sa aiba experienta anterioara in domeniu dar se apre/iaza mai mult interesul pentru moda si dorinta de a trai-o in dire/t. +ie/are magazin trebuie sa-si sele/teze /u atentie angajatii. 0e o.era posturi de; 1anzatori$ /asieri$ /oordonatoriJmer/handiseri$ persoane /are sa se o/upe de 1itrina$ responsabili /omer/ialiJse.i de 1anzari. Zara o.era 1iitorilor sai angajati in postul de 1anzator oportunitatea de a se dez1olta personal$ de a in/epe o /ariera plina de oportunitati$ si de a se integra intr-o e/hipa pro.esionista. ).era de asemenea posibilitatea unui job part-time pentru studentii /are dores/ sa-si termine studiile. Casierii sunt persoane in /are se depune toata in/rederea .iind responsabili de imaginea magazinului. 0e /ere simtul responsabilitatii si talent de organizator si se o.era in s/himb posibilitatea de a /reste in a/elasi timp /u Zara asumandu-si noi pro1o/ari. %entru /a magazinele Zara reprezinta un s/enariu de moda se ne/esita /oordonatori.mer/handiseri /apabili sa organizeze spatiul si sa aseze produsele ast.el in/at sa poata transmite un mesaj /umparatorului. %entru /a in .ie/are magazin produsul este protagonistul$ /oordonatorii sunt /ei responsabili sa-i dea 1iata. Coordonatorul trebuie sa-i ajute pe /lienti sa intre in /onta/t /u /e este nou$ sa gaseas/a /eea /e /auta si datorita /onsilierii o.erite$ .ie/are magazin 1a a1ea garantia satis.a/tiei .ie/arui /umparator. Zara /auta o persoana /are sa aiba /unostinte de stil si /oordonare$ sa .ie /reati1e si sa le pla/a sa se impli/e in a/ti1itatile din magazin. 0e /ere intuitie si 1iziunea /omer/iala a unui spe/ialist pentru a identi.i/a ne1oile /lientilor. 9agazinele Zara asteapta 1iziunea si interpretarea /elor /e se o/upa de 1itrine pentru a-si atrage /lientii. 0e /auta persoane /are sa des.asoare tot potentialul /reati1 pentru a /rea un ambient$ o tendinta de moda intr-un spatiu atat de parti/ular. #n /entrele /omer/iale sau in /ladirile de pe bule1ardele /ele mai /omer/iale$ mun/a /elui /e se o/upa de 1itrina 1a putea .i 1azuta de ori/ine. 0e /auta un pro.esionist /reati1$ /u gusturi pentru moda si de/oratiuni$ exigent si atent la detalii$ /apabil sa tradu/a si sa interpreteze tendintele .ara sa piarda din 1edere partea /omer/iala a modei.

!4

Responsabilul /omer/ial este /el /are se 1a trans.orma in /anal de /omuni/atie intre grupul de magazine pe /are le 1a administra si /ondu/erea. %rin/ipala atributie 1a .i sa sprijine responsabilii magazinului in gestiunea produsului$ a e/hipei si a obie/ti1elor /omer/iale. =n rol important trebuie sa-l indeplineas/a 1anzatorii si /asierii /are intra in /onta/t /u /lientii$ asa /a sele/tia personalului a.lat in /onta/t /u a/estia trebuie .a/uta /u mare atentie. Trebuie a1ute in 1edere aspe/tul .un/tional si /el relational. Candidatii trebuie sa aibe atitudinile potri1ite pentru /a posibili /umparatori sa .ie bine asistati in timpul pro/esului de /umparare. A/este atitudini sunt; .lexibilitate$ toleranta si mai ales empatie pentru /lient. De asemenea trebuie sa aiba abilitati pre/um; abilitatea de a se adapta .ie/arei situatii$ sa-i .a/a pla/ere sa intampine /lientul intr-un mod /at mai pal/ut$ sa stie sa lu/reze in /onditii de stres$ sa .ie la /urent /u tot /eea /e se intampla in jurul lor$ sa raspunda prompt si sa-si ajute /lientii in /azul in /are a/estia intampina anumite di.i/ultati sau au anumite intrebari. Trebuie sa .ie persoane poli1alente /u /apa/itate de rea/tie si ambitioase. ,xista mai multe posibilitati pentru a apli/a pentru un lo/ de mun/a intr-unul din magazinele Zara. Cea mai /lasi/a este de a merge dire/t /u C>-ul intr-unul din magazine. Alta posibilitate ar .i prin intermediul internetului pe pagina Ceb spe/ial /reata pentru a/eia /are 1or sa lu/reze in /adrul e/hipei Zara. Zara a lansat un site 7CCC.inditexjobs./om8 /u o.erte de angajare unde se pot lua la /unostinta toate o.ertele de mun/a iar da/a te inregistrezi poti trimite C>-ul si pre.erintele personale. Alta optiune ar .i /ompletarea si trimiterea 9i/ro C>-urilor /are se gases/ in pliantele Zara. %entru sele/tionarea personalului se realizeaza un inter1iu /u a/ele persoane /are si-au depus C>-ul. #nter1iul poate /onsta intr-un /hestionar /u intrebari des/hise sau despre un /az spe/i.i/. 0unt anumite situatii in /are /ei inter1ie1ati sunt rugati sa intre in rolul unui 1anzator sau /asier sau un alt o/upant al postului pe /are il soli/ita. 0e in/ear/a sa se 1ada /are sunt persoanele /apabile sa se adapteze la situatiile /e pot aparea in magazin. De asemenea se /auta persoane /are pot sa stabileas/a o buna /onexiune /u /lientii si /are pot sa rezol1e /at mai bine si mai rapid problemele neasteptate.

!6

9+)+ For area ,er$onal"l"i


+ormarea personalului este .oarte importanta pentru noul angajat. 0e o.era un program de instruire pentru persoanele nou angajate. A/este programe sunt indi1iduale sau in grup in .un/tie de .ie/are post. Zara o.era noilor 1anzatori un /urs intensi1 despre lanturile sale de magazine. Cursul dureaza o saptamana si se des.asoara de la 5 la !5;"" /u o ora de pauza. #n /adrul a/estui /urs noii angajati sunt in.ormati /u pri1ire la magazine$ /lienti$ tesaturi. %rin intermediul a/estor /ursuri Zara doreste sa-si s/himbe imaginea pe /are o are de auto1ending si sa o.ere o atentie personalizata .ie/arui /lient. Zara dispunde 3 /entre de .ormare 7doua in 9adrid si unul in 0an 0ebastian8 unde parti/ipa personalul din toata reteaua sa mondiala de 1anzari. Datorita a/estei .ormari personalul 1a sti /are sunt atributiile sale$ /ums a le indeplineas/a$ /um sa trateze /lientul$ /um sa solutioneze problemele /are se pot i1i. ) buna .ormare ajuta personalul sa .ormeze o e/hipa. Toate a/estea sunt reunite sub doua .un/tii; una operationala si una .un/tionala /are /uprind 3 elemente; /el 1izibil$ gesturile si /el 1erbal. >ariatia 1olumului tra.i/ului pe par/ursul saptamanii ;

Variatia volumului traficului pe parcursul saptamanii


numar de persoane 35000 30000 25000 20000 15000 10000 5000 0
er i ba ta lu ni jo i m ie rc ur i ar ti du m in ic vin m sa m a

Series1

zile

!-

#i0liogra2ie:
!. >isean 9irela )/ta1ia < Tehnologii /omer/iale$ ,ditura A0,$ 'u/uresti$ &""4 &. KKK 3. KKK 4. KKK 6. KKK -. KKK 7. KKK . KKK CCC.zara.es CCC.inditex./om CCC.inditexjobs./om CCC./iao.es CCC.er/o./om CCC.C:ipedia.org CCC.mar:etingdire/to./omJnoti/iasJnoti/ia.phpLidnoti/iaM!3365

!7

!5

&"