Sunteți pe pagina 1din 19

Supraproteza mandibulara retentionata pe doua implanturi: tipuri de proteze si protocol de executie

Autori: - Alexander Shor, DMD, MSD Affiliate Assistant Professor Departament of Restorative Dentistry Unyversity of Seattle as!inton Yoshihiro Goto, DDS, MSD "linical Assistant Professor Departament of Restorative Dentistry as!inton Seattle, Private practice

University of Sout!en "alifornia #os An$eles, Private Practice #os An$eles Kavita Shor, %DS, MSD Private Practice Seattle as!inton

Traducere: - Gabriela Teleasa, Reprezentant Medical Dentana "AS & Romania din ,,Compendium of Continuing in entistr!" #ebruarie $%%&

'e(umat 'ata de alte metode de tratament pentru reabilitarea unei edentatii totale mandibulare, supraprotezarea pe implanturi reprezinta o solutie simpla si eficienta din punct de vedere al costurilor( "!iar daca acest tratament este $eneral acceptat, exista inca controverse le$ate de desi$n-ul supraprotezei, selectarea sistemului de ancorare corespunzator si a te!nicii optime de realizare a acesteia( Acest articol prezinta o supraproteza mandibulara pe ) implanturi inserate in re$iunea anterioara mandibulara( Proteza prezinta un sc!elet metalic, bonturi prefabricate si sisteme speciale reziliente de tip #ocator( *e!nica de realizare propusa necesita un numar minim de pro$ramari clinice, iar sistemele de ancorare reziliente sunt incorporate in proteza in cadrul laboratorului dentar( )biective urmarite Dupa studiul acestui articol, cititorul trebuie sa poata sa:

+xplice caracteristicile ma,oritatii desi$n-urilor protezelor pe implanturiDescrie avanta,ele si dezavanta,ele diferitelor desi$n-uri ale protezelor pe implanturiDiscute desi$n-ul si te!nica de executie a supraprotezelor pe ) implanturi mandibulare(

.ptiunile de tratament pentru reabilitarea unei mandibule edentate total includ: proteza totala conventionala si proteza dentara retentionata pe implanturi dentare(/01 #iteratura de specialitate este clara in privinta avanta,elor supraprotezarii pe implanturi 2imbunatatirea calitatii vietii pacientului si conservarea pe termen lun$ a osului alveolar si bazal3(405 6n reabilitarea mandibulei edentate au fost folosite cateva tipuri de proteze pe implanturi( Acestea au fost clasificate dupa natura sistemului de mentinere: proteze fixe spri,inite pe implanturi, proteze mobile spri,inite pe implanturi si proteze mobile spri,inite pe implanturi si tesuturi(1 6n primele ) variante, protezele dentare sunt spri,inite complet pe implanturile dentare, iar pentru asta este nevoie de cel putin 7 implanturi bine distribuite pe camp si de protocoale sofisticate de executie, care se traduc in costul ridicat al tratamentului(18/90/1 6n cea de-a treia varianta, retentia protezei dentare este asi$urata de implanturile dentare, dar cel mai mare suport este asi$urat de creasta alveolara(18/:8/; 6n contrast cu alternativele in care proteza este sustinuta numai pe implanturi, acest tratament poate fi efectuat cu un numar minim de implanturi, iar te!nica de executie este relativ directa( 6n consecinta, aceste caracteristici explica costurile reduse si acceptarea mult mai lar$a( De asemenea, eficacitatea acestui tratament a fost validata prin numeroasele rezolvari clinice(48<8=40=: "el mai frecvent protocol folosit in suprastructurile pe implanturi include inserarea a ) implanturi in zona anterioara a mandibulei( Protezele spri,inite pe doua implanturi pot fi concepute in doua moduri(18=<8=: 6n prima abordare, implanturile sunt solidarizate cu o bara conector ri$ida incorporata si sistemul de ancorare pentru retentia protezei, iar in a doua abordare, implanturile nu sunt conectate intre ele si mecanismul de retentie este asi$urat de bonturi care incorporeaza o anume forma de mecanism retentiv( +valuarea clinica a acestor tipuri de proteze a fost efectuata in numeroase cazuri clinice, iar literatura de specialitate releva rezultate similare asupra lon$evitatii implanturilor indiferent daca sunt sau nu solidarizate(=<0=> *otusi, intretinerea protezei si satisfactia pacientului difera in functie de sistemele individuale de ancorare, care au o importanta mai mare decat solidarizarea implanturilor(=:8=;8=581/ De exemplu, sistemele de ancorare cu o retentivitate redusa afecteaza in mod ne$ativ

satisfactia pacientului(=:819 Unele sisteme au o rata mare de esec mecanic, ceea ce necesita continuu investitii in timp si costuri de intretinere(1/ %azandu-ne pe aceste date, este evident ca ale$erea sistemelor de ancorare individuale are o semnificatie foarte importanta( #uand in considerare aceste tipuri de proteze, implanturile nesolidarizate au avanta,e distincte fata de cele solidarizate, cum ar fi: reducerea numarului de pasi de executie si costuri scazute ale tratamentului( *otusi, o performanta optima a ancorarii nesolidarizate cere un paralelism relativ bun si an$ulatie corecta a implanturilor(1=811 Solidarizarea implanturilor poate fi de asemenea avanta,oasa in cazul implanturilor pozitionate $resit depasind limitele protezei, iar in aceste situatii, bara permite reasezarea sistemului de ancorare in $rosimea maxima a protezei(14 'racturarea protezei este o complicatie rara dar $rava ce survine in cazul suprastructurilor pe implanturi(=:8=5 . etiolo$ie comuna a acestor complicatii include $rosimea mica a rasinii la nivelul bazei protezei in zonele unde acopera sistemele speciale( Pentru a preveni evaluarea incorecta a spatiului vertical pentru componentele protetice si $rosimea protezei, aceasta trebuie efectuata in faza in care se stabileste planul de tratament(1<81: Solutiile potentiale ale spatiului vertical inadecvat includ c!irur$ia alveoloplastica in momentul in care se insera implantul, selectarea sistemelor speciale care au o inaltime minima si incorporarea sc!eletului metalic in suprastructura(181; . alta dilema asociata tratamentului cu supraproteze este te!nica de incorporare matricelor sistemelor speciale( Au fost descrise in literatura de specialitate cateva posibile abordari: una in care in$lobarea matricelor in proteza se efectuata in cadrul laboratorului dentar, iar alta intraoral in cadrul cabinetului stomatolo$ic(/:81>049 Acesta este un pas extrem de important, si daca nu este efectuat corect, poate influenta ne$ativ adaptarea protezei pe campul protetic sau dislocarea matricelor, din aceasta( Din pacate, literatura de specialitate nu furnizeaza date clare, si exista informatii limitate asupra avanta,elor si dezavanta,elor te!nicilor disponibile( Acest articol prezinta te!nica de efectuare si tipul suprastructurilor pe ) implanturi mandibulare nesolidarizate( Pentru retentivizarea protezei aceasta include un sc!elet metalic pentru ramforsare, bonturi prefabricate si sisteme reziliente de tip #ocator( *e!nica de efectuare propusa cat si incorporarea sistemelor reziliente in cadrul laboratorului reduc numarul de pro$ramari clinice 2*abelul ?3( *roceduri clinice ?( Amprenta preliminara *roceduri de laborator ?( +xecutarea lin$urii individuale +xecutarea lin$urii de inre$istrare a ocluziei

)( Amprenta finala

7( Proba mac!etelor @( 6nserarea protezelor Tabel +- Suma tuturor etapelor clinice si de laborator pentru executarea suprastructurii *re(entare de ca(

*urnarea modelului final Montarea in articulator a modelului final +xecutarea sc!eletului metalic Atasarea sistemelor la sc!eletul metalic +xecutarea mac!etelor din ceara 7( +xecutarea protezelor

)(

Pacienta in varsta de AB ani s-a prezentat pentru reabilitare protetica a arcadelor dentare( 6storicul dentar include extractia dintilor compromisi si inlocuirea lor cu protezare totala imediata, maxilara si mandibulara, care au fost rebazate in mai multe ocazii( +a si-a exprimat dorinta imbunatatirii retentiei si aspectului fizionomic al protezelor( +xaminarea clinica si radiolo$ica releva resorbtia moderata spre severa a crestelor alveolare( +valuarea protezelor existente arata extinderea inadecvata a contururilor protetice, retentie si stabilitate scazuta, si pozitie satisfacatoare a dintilor artificiali 2fi$( ?-73( Planul de tratament a fost stabilit dupa un protocol standard in functie de dorintele pacientei, alternativele de tratament si costurile lor( Asfel, s-a obtat pentru: proteza totala conventionala pentru maxilar si proteza sustinuta de ) implanturi pe mandibula(

'i$ura ?- Aspectul initial al pacientei ocluzala initiala a mandibulei edentate

'i$ura ) C 6ma$ine

'i$ura 7 C Dambetul pacientei ,tapa chirurgicala de inserare a implanturilor Datorita pozitionarii adecvate a dintilor in protezele precedente, s-a decis utilizarea duplicatului protezei mandibulare ca $!id c!irur$ical in etapa de inserare a implanturilor( Astfel proteza mandibulara a fost duplicata prin amprentarea ei pe ambele parti 2ocluzala si mucozala3 cu polivinilsiloxan si folosind rasina acrilica autopolimerizabila 2fi$ura @3( Pentru planificarea protocolului operator, a fost aplicata proteza duplicat pe modelul de lucru( A fost marcata pe $!idul c!irur$ical cat si pe modelul de lucru pozitia viitoarelor implanturi, care in plan transversal corespund zonei interproximale dintre canin si incisivul lateral, iar antero-posterior au fost plasate la nivelul varfului crestei alveolare mandibulare( Proteza duplicat a

fost modificata pentru operatie prin crearea unor ferestre corespunzatoare pozitiei viitoarelor implanturi si marcata cu marEer conform an$ulatiei acestora 2fi$ura F3( Analiza spatiului vertical al protezei a determinat selectarea sistemului de ancorare 2#ocator 6mplants Attac!ment - Dest Anc!ors3( Alte produse disponibile sunt +RA C Stern$old si GHS-." ( Pentru a oferi o $rosime adecvata protezei s-a a,uns la concluzia ca este necesara reducerea verticala a crestei alveolare(

'i$ura @ C Duplicarea protezei pe ambele parti cu este convertita intr-un sablon c!irur$ical

'i$ura F C Proteza duplicat material polivinilsiloxan

.peratia c!irur$icala include reducerea crestei alveolare si plasarea implanturilor cu a,utorul sablonului c!irur$ical, se va efectua intr-un sin$ur pas, iar la final proteza mandibulara vec!e a fost rebazata cu un material moale( Iu au survenit complicatii in faza c!irur$icala( *rei luni mai tarziu si dupa confirmarea osteointe$rarii, pacienta s-a prezentat pentru executia protezei definitive 2 fi$ura A3( 'i$ura A C "ele doua implanturi inserate in zona anterioara mandibulara

Amprenta finala si montarea in articulator Urmatoarele preparatii au fost facute pentru amprentarea finala a mandibulei si maxilarului( Proteza maxilara a fost duplicata in silicon executata similar cu duplicarea protezei mandibulare( Suprafata interna a protezei maxilare duplicat a fost redusa cu cativa milimetrii, si au fost create numeroase orificii pentru retentia materialului de amprenta( Proteza mandibulara a pacientei a fost asezata in silicon c!itos pentru a obtine modelul dia$nostic al mandibulei, pe baza caruia a fost realizata o lin$ura individuala din material fotopolimerizabil 2*riad *ru*ray C Dentsplay 6nternational3( De asemenea, a fost realizata pe baza aceluiasi model si din acelasi material o lin$ura in forma arcadei mandibulare pentru inre$istrarea ocluziei( Pentru $!idarea materialului de inre$istrare a ocluziei au fost create doua orificii corespunzatoare implanturilor si multiple retentii pe suprafata ocluzala a lin$urii situate posterior acestor orificii( Amprenta finala maxilara a fost inre$istrata folosind o combinatie intre doua materiale de amprentare polivinilsiloxan cu vascozitati diferite 2mare si scazuta3, combinatie care a fost aplicata in interiorul protezei duplicat( "u $ri,a proteza a fost centrata in timpul prizei materialului si urmata procedura standard de amprentare( Dupa prize, amprenta finala a fost inspectata si declarata acceptabila 2fi$ura B3( Proteza duplicat a fost reinserata intraoral pentru evaluarea dentofaciala 2fi$ura J3 si stabilirea locatiei ideale a liniei interincisive si planului ocluzal( Au fost realizate foto$rafii cu zambetul pacientei pentru a fi folosite in laborator la pozitionarea dintilor(

'i$ura B C Amprenta finala maxilara este obtinuta 'i$ura J C +valuarea dentofaciala a protezei prin duplicarea protezei maxilare duplicat Amprentele au fost retrimise laboratorului unde a urmat protocolul standard de executie a modelului final( Modelul maxilar impreuna cu modelul duplicat a fost pozitionat pe un plan drept 2Hois 6ndex *rey C Panadent3 si dispus pe platform a,ustabila 2Hois Ad,ustable Platform C Panadent3( Proteza duplicat a fost asezata pe

placuta si montata in partea superioara a articulatorului a,ustabil 2Panadent P"K C Panadent3 2fi$ura L3( A fost marcata pe placuta pozitia corespunzatoare pentru fiecare dinte maxilar, iar relatiile verticale dintre fiecare dinte al protezei si placuta au fost inre$istrate in milimetri si trecuti in plan( Pentru etapa de pozitionare a dintilor, a fost fabricata o baza din rasina autopolimerizabila dupa modelul superior( Astfel modelul impreuna cu baza nou fabricata au fost montate pe bratul superior al articulatorului( Au fost selectati apoi dintii artificiali in functie de referintele protezei anterioare si preferintele pacientei asupra culorii( Pozitionarea dintilor viitoarei proteze maxilare a fost finalizata in functie de datele stabilite pe placuta 2fi$ura ?M3(

'i$ura L C Modelul superior final montat pe bratul maxilara articulatorului

'i$ura ?M C Mac!eta

Pentru amprenta mandibulara finala, au fost inserate pe cele doua implanturi bonturile de transfer 2fi$ura ??3, pozitionarea completa a acestora a fost verificata cu a,utorul radio$rafiilor periapicale( Amprenta finala mandibulara a fost obtinuta in lin$ura individuala folosind o combinatie de materiale de amprenta polivinilsiloxan cu vascozitate mare si scazuta 2fi$ura ?)3( Mac!eta protezei maxilare a fost aplicata intraoral, si a fost evaluata pozitia dintilor folosind protocolul protetic standard si sau notat sc!imbarile dorite ale dintilor(

'i$ua ?? C %onturile de transfer inserate pe mandibulara finala implanturi

'i$ura ?) C Amprenta

Relatia centrica a fost stabilita si inre$istrata in maniera urmatoare: aplicarea pe implanturi unui al doilea set de bonturi de transfer securizate cu suruburi standard de retentie, iar apoi pozitionarea lin$urii pentru ocluzie descrisa anterior la nivelul bonturilor de transfer si mentinuta cu a,utorul unui compozit fotopolimerizabil 2*riad Nel C Dentsplay 6nternational3 care a fost aplicat in desc!izaturile lin$urii( 6n spatele incisivilor centrali maxilari a fost aplicata o cantitate mica de ceara sub forma unui plan drept si apoi proteza maxilara a fost inserata intraoral( #a nivelul zonei anterioare a lin$urii ce inre$istreaza ocluzia a fost aplicat compozit fotopolimerizabil sub forma unei extensii conice verticale, conceputa astfel incat sa intalneasca planul de ceara anta$onist, iar inaltimea sa sa corespunda cu dimensiunea verticala dorita 2fi$ura ?73( Relatia centrica a fost inre$istrata prin aplicarea materialului de ocluzie posterior de extensiile lin$urii si prin $!idarea pacientei in inc!iderea $urii 2fi$ura ?@3(

'i$ura ?7 C Atasarea lin$urii de ocluzie la bonturile 'i$ura ?@ C 6nre$istrarea relatiei centrice de transfer si executarea extensiei conice 6n laborator, au fost atasate la bonturile de transfer implanturile analo$, s-a aplicat in ,urul lor $in$ie falsa si s-a confectionat un model de lucru din $ips clasa a-6G-a pe care s-a inserat lin$ura de ocluzie( Pe baza relatiei centrice inre$istrate, modelul mandibular a fost pozitionat in ocluzie cu cel maxilar pe bratul inferior al articulatorului( ,xecutarea scheletului metalic 6n functie de adancimea tesutului periimplantar au fost selectionate si pozitionate pe modelul mandibular bonturile supraprotezei 2#ocator Abutment C Dest Anc!ors3, au fost inserate pe bonturi sistemele speciale de ancorare 2Processin$ "ap C Dest Anc!ors3( .rificiile de la nivelul sistemelor speciale au fost astupate cu ceara si a fost aplicat un strat de ceara si pe zonele edentate ale modelului final, apoi a fost realizat modelul refractar prin duplicarea modelului final( Giitorul sc!elet metalic a fost modelat in ceara pe baza modelului refractar cu exceptia zonei cu sisteme speciale care au fost lasate neacoperite( 6n ,urul acestor zone cu sisteme au fost create elemente verticale de retentie( Sc!eletul a fost fabricat din alia, de "r-"o prin te!nica ,,cerii pierduteO( S-a verificat pozitionarea sc!eletului si apoi s-a realizat

finisarea si lustruirea suprafetei acestuia( Sc!eletul a fost pozitionat pe modelul final 2fi$ura ?F3 si i-au fost atasate sistemele speciale cu a,utorul unei rasini acrilice autobaropolimerizabile 2fi$ura ?A3( Dupa definitivarea acestui pas, au fost executate extensii rasinice acrilice peste extensiile distale ale sc!eletului metalic(

'i$ura ?F C Asezarea sc!eletului metalic pe modelul de ancorare sunt final atasate de sc!eletul metalic cu rasina acrilica

'i$ura ?A C Sistemele special

autoplomerizabila 'eali(area prote(elor Modelul final mandibular a fost repozitionat in articulator, iar dintii protezei mandibulare au fost asezati in mac!etele din ceara in functie de modelul anta$onist dP,Q stabilit 2fi$ura ?B3( Mac!etele din ceara au fost returnate la

cabinet pentru proba intraorala, unde au fost verificate asezarea pe camp, ocluzia, estetica si aprobarea pacientei(

'i$ura ?B C Mac!etele din ceara

Protezele au fost executate din rasina acrilica termopolimerizabila dupa protocolul standard( Suprafatetele protezelor au fost finisate si lustruite 2fi$ura ?J3( Matricele de fabricare din proteza mandibulara au fost inlocuite cu matrici retentive 2PinE Male C Dest Anc!ors3 2fi$ura ?L3(

'i$ura ?J C Protezele maxilara si mandibulara mucozala a protezei

'i$ura ?L C Suprafata

'i$ura )M C Gedere intraorala a bonturilor 6n cabinet, au fost fixate bonturile pe implanturi conform recomandarilor producatorului 2fi$ura )M3 si au fost inserate protezele intraoral pentru a,ustarea lor in locurile unde presiunea pe tesuturi era in exces folosindu-se o pasta indicatoare de presiune( A fost verificata si adaptata intraoral sc!ema ocluzala( Pacienta a primit instructiunile de intretinere si s-au stabilit urmatorele pro$ramari( #a urmatoarea pro$ramare, pacienta si-a exprimat satisfactia asupra tratamentului ales 2fi$( )? si ))3(

'i$ura )? C Gedere intraorala a ambelor proteze zambetul pacientei iscutii

'i$ura )) C 'oto$rafie cu

Un avanta, ma,or a implantelor nesolidarizate este faptul ca ele permit folosirea bonturilor retentive prefabricate( 'olosirea implanturilor interconectate cu bara cere proceduri aditionale de laborator si cabinet, iar executarea lor este asociata cu cresterea costului tratamentului( *otusi, in cazul implanturilor care nu sunt aliniate sau sunt prost pozitionate, bonturile prefabricate nu pot asi$ura compensarea dorita, iar stabilizarea implanturilor cu bara poate prevenii aceasta problema( Un alt avanta, al bonturilor prefabricate este ca pot fi inlocuite usor in cazul esecului unuia dintre ele 2ex: uzura sau fractura bonturilor3, deoarece sunt identice iar inlocuirea lor nu necesita modificarea protezei( Pe de alta parte, daca apar probleme la nivelul barei, este necesara refacerea protezei( "onform statisticilor asupra suprastructurilor pe implanturi cele mai frecvente complicatii si $reutati in intretinerea protezelor sunt le$ate de sistemele de ancorare ale protezelor(/:8=:8=581/ #iteratura de specialitate indica faptul ca intervalele de revizie si complicatiile sunt strans le$ate de sistemele de ancorare, ceea ce subliniaza caracteristicile de proiectare specifice fiecarui sistem de ancorare( "ele mai comune probleme includ de$radarea in timp a retentiei matricei, esecul mecanic al matricei

si al bontului retentiv, dislocarea matricei din proteze si fracturarea bazei acrilice a protezei(=5 %azandu-ne pe aceste probleme, cele mai importante caracteristici ale unui sistem de ancorare trebuie sa includa o putere de retentie buna si lon$evitate a componentelor retentive, inlocuirea usoara a componentelor, rezistenta structurala adecvata a componentelor, precum si dimensiuni minime pentru mentinerea inte$ritatii structurale a protezei( 6n ciuda faptului ca exista multe informatii in literatura asupra performantelor clinice ale sistemelor de ancorare, ale$erea unui sistem de ancorare adecvat nu este o tema usoara deoarece exista un numar mare de optiuni valabile si sunt introduse continuu pe piata noi tipuri de sisteme( Desi, nu sunt raportate statistici bine controlate ale performantelor clinice pentru sistemul de ancorare #ocator, autorii cred ca desi$n-ul lui satisface toate cerintele( Autorii ar dori de asemenea sa sublinieze ca aceasta declaratie se bazeaza doar pe experienta lor si cred ca se cere pentru validare o cercetare clinica aditionala( Prezentul desi$n al protezei a inclus incorporarea in proteza a unui sc!elet metalic pentru prevenirea unei eventuale fracturi a acesteia( Acest element aditional este indicat in special in cazurile in cre proteza prezinta o $rosime minima si&sau arcada opusa mai are dentitie naturala sau reconstructie pe implanturi(1 Sc!eletul metalic necesita timp aditional din partea laboratorului, dar rezulta o crestere minima a costului pe tratament( 6n afara de acest inconvenient, nu prezinta alte dezavanta,e evidente( Un alt pas crucial in executarea protezei este incorporarea sistemelor de ancorare( 6n te!nica prezentata, autorii recomanda conectarea sistemelor la sc!eletul metalic ca pas separat realizat dupa executarea protezei( Desi in proteza este polimerizata o cantitate substantiala de rasina acrilica, aceasta nu are un efect semnificativ in deplasarea sistemelor de ancorare deoarece atunci cand sunt fixate de sc!eletul metalic, ele rezista la eventualele distorsiuni asociate procesului de executie al protezei( Pe de alta parte, incorporarea sistemelor de ancorare in proteza in timpul executiei prezinta un potential mare de distorsionare si adaptare redusa din cauza contractiei volumetrice mari a rasinii acrilice( Autorii mentioneaza ca acest

Selectarea sistemelor de ancorare adecvate nu este o tema usoara deoarece pe piata dentara exista un numar mare de optiuni disponibile si sunt introduse continuu tipuri noi.

rationament este empiric si aceste distorsiuni ce pot aparea in timpul te!nicilor de executie a protezelor nu s-au analizat intr-un studiu de sine statator( 6ncorporarea sistemelor in sc!eletul metalic intr-o etapa anterioara are avanta,e aditionale: ofera o vedere de ansamblu buna in momentul probelor intraorale a adaptarii protezelor, iar posibilele distorsiuni asociate procedurilor clinice si de laborator pot fi corectate la timp( Deoarece proteza este mentinuta pe bonturi, se poate stabili o evaluare corecta a relatiei ocluzale, in timpul probelor orale( . alta abordare pentru incorporarea sistemelor de ancorare in proteza este asezarea lor dupa procesul de executie al protezelor( Avanta,ul acestei abordari este faptul ca se evita potentialele distorsionari asociate procesului de executie in laborator sau cabinet asi$urand asezarea acceptabila pe camp a suprastructurilor( *otusi, este o te!nica sensibila care necesita timp clinic aditional, iar in contrast, incorporarea in laborator confera un mediu de procesare controlat, fara a se produce posibila contaminare cu saliva sau porozitati in rasina, ceea ce poate contribui la dislocarea lor( Pe de alta parte, pozitionarea sistemelor in cabinet poate fi o te!nica aleasa in situatia in care proteza existenta este convertita in supraproteza pe implanturi( 6n prezenta abordare, relatia centrica a fost inre$istrata cu a,utorul unei lin$uri prefabricate de inre$istrare a ocluziei care este si$ura in cazul implanturilor( Avanta,ul este acela ca nu necesita executarea standard a sablonului de ocluzie, astfel ca acest pas poate fi efectuat in cadrul aceleasi sedinte cu amprentarea finala, ceea ce reduce numarul de pro$ramari clinice( Desi$n-ul si executarea protezelor pe implanturi nesolidarizate pot fi realizate in mai multe moduri, c!iar daca literatura de specialitate nu furnizeaza raspunsuri complete asupra acestor moduri( 6n multe situatii, cercetarile disponibile nu sunt direct aplicabile situatiilor clinice datorita diferentelor intre te!nicile de executie si cazurile clinice( #uand in considerare aceste limitari, clinicienii si te!nicienii dentari trebuie sa accepte ca principii comune: lon$evitatea, simplitatea executiei, intretinerea si reparatia usoara, acceptarea pacientului si costul tratamentului( Conclu(ii Acest articol a descris desi$n-ul si te!nica de executie a unei proteze mandibulare pe implanturi( Retentia protezei este asi$urata de ) implanturi nesolidarizate inserate in re$iunea anterioara a mandibulei( "aracteristicile protezei includ incorporarea in aceasta a unui sc!elet metalic si a sistemelor de ancorare constand in bonturi prefabricate si sisteme de ancorare tip #ocator( De asemenea, au fost discutate cateva controverse privind desi$n-ul si executia protezelor pe implanturi( Aprecieri

Autorii doresc sa multumeasca d-lui Darrin Raport %DS, MSD, pentru mana$ementul c!irur$ical al acestui caz si d-lui Hunio 6maizumi pentru executia protezelor( 'eferinte ?( "arlsson N+( 'acts and fallacies: an evidence base for complete dentures( Dent Update. )MMA-77:?7@-?7A,?7J-?@M,?@)( )( Adell R, +riEsson %, #eE!olm U, et al( #on$-term folloR-up study of osseointe$rated implants in t!e treatment of totally edentulous ,aRs( Int J Oral Maxillofac Implants. ?LLM-F:7@B-7FL( 7( Ditzmann IU, Marinello "P( A revieR of clinical and tec!nical considerations for fixed and removable implant prost!eses in t!e edentulous mandible( Int J Prosthodont( )MM)-?F:AF-B)( @( Melas ', Marcenes , ri$!t PS( .ral !ealt! impact on daily performance in patients Rit! implant-stabilized overdentures and patients Rit! conventional complete dentures( Int J Oral Maxillofac Implants. )MM?-?A:BMM-B?)( F( ARad MA, #und SP, Dufresne +, et al( "omparin$ t!e efficacy of mandibular implant-retained overdentures and conventional dentures amon$ middle-a$ed edentulous patients: satisfaction and functional assessment( Int J Prosthodont. )MM7-?A:??B-?))( A( %er$man %, "arlsson N+( "linical lon$-term study of complete denture Rearers( J Prosthet Dent. ?LJF-F7:FA-A?( B( #indTuist # , RocEler %, "arlsson N+( %one resorption around fixtures in edentulous patients treated Rit! mandibular fixed tissue-inte$rated prost!eses( J Prosthet Dent. ?LJJ-FL:FL-A7( J( ri$!t PS, Nlantz P., RandoR H, et al( *!e effects of fixed and removable implant-stabilised prost!eses on posterior mandibular residual rid$e resorption( Clin Oral Implants Res. !! "#$%#&'(#)* L( Adell R, #eE!olm U, RocEler %, et al( A ?F-year study of osseointe$rated implants in t!e treatment of t!e edentulous ,aR( Int J Oral Sur+( ?LJ?-?M:7JB-@?A( ?M( #eE!olm U( "linical procedures for treatment Rit! osseointe$rated dental implants( J Prosthet Dent. ?LJ7-FM:??A-?)M( ??( .rtorp A, Semt *( "linical experiences of computer numeric control-milled titanium frameRorEs supported by implants in t!e edentulous ,aR: a F-year prospective study( Clin Implant Dent Relat Res. )MM@-A:?LL-)ML( ?)( Nalindo D'( *!e implant-supported milled-bar mandibular overdenture( J Prosthodont. )MM?-?M:@A-F?( ?7( Ditzmann IU, Marinello "P, Sendi P( A cost-effectiveness analysis of implant overdentures( J Dent Res. )MMA-JF:B?B-B)?( ?@( Ditzmann IU, Sendi P, Marinello "P( An economic evaluation of implant treatment in edentulous patientsUpreliminary results( Int J Prosthodont. )MMF-?J:)M)B( ?F( Attard IS, Darb NA, #aporte A( #on$-term treatment costs associated Rit! implant-supported mandibular prost!eses in edentulous patients( Int J Prosthodont. )MMF-?J:??B-?)7( ?A( Hlemetti +, "!e!ade A, *aEanis!i V, et al( *Ro-implant mandibular overdentures: simple to fabricate and easy to Rear( J Can Dent ,ssoc. )MM7-AL:)L-77(

?B( MericsEe-Stern R, Darb NA( .verdentures: an alternative implant met!odolo$y for edentulous patients( Int J Prosthodont. ?LL7-):)M7-)MJ( ?J( "ordioli N, Ma,zoub D, "asta$na S( Mandibular overdenture anc!ored to sin$le implants: a five-year prospective study( J Prosthet Dent. ?LLB-BJ:?FL-?AF( ?L( *aEanas!i V, Penrod SR, "!e!ade A, et al( Does a prost!odontist spend more time providin$ mandibular tRo-implant overdentures t!an conventional denturesW Int J Prosthodont. )MM)-?F: 7LB-@M7( )M( KeydecEe N, Penrod SR, *aEanas!i V, et al( "ost-effectiveness of mandibular tRoimplant overdentures and conventional dentures in t!e edentulous elderly( J Dent Res. )MMF-J@:BL@-BLL( )?( *aEanas!i V, Penrod SR, #und SP, et al( A cost comparison of mandibular tRoimplant overdenture and conventional denture treatment( Int J Prosthodont. )MM@-?B:?J?-?JA( ))( "arlsson N+, Hronstrom M, de %aat ", et al( A survey of t!e use of t!e mandibular implant overdentures in ?M countries( Int J Prosthodont. )MM@-?B:)??)?B( )7( 'eine SS, "arlsson N+, ARad MA, et al( *!e McNill "onsensus Statement on .verdentures( Montreal, Xuebec, "anada( May )@-)F, )MM)( Int J Prosthodont. )MM)-?F:@?7-@?@( )@( Attard IS, Darb NA( #on$-term treatment outcomes in edentulous patients Rit! implant overdentures: t!e *oronto study( Int J Prosthodont. )MM@-?B:@)F-@77( )F( Iaert 6, Alsaadi N, van Steenber$!e D, et al( A ?M-year randomized clinical trial on t!e influence of splinted and unsplinted oral implants retainin$ mandibular overdentures: peri-implant outcome( Int J Oral Maxillofac Implants. )MM@-?L:ALFBM)( )A( Iaert 6, Alsaadi N, Xuirynen M( Prost!etic aspects and patient satisfaction Rit! tRo-implant-retained mandibular overdentures overdentures: a ?M-year randomized clinical study( Int J Prosthodont. )MM@-?B:@M?-@?M( )B( *immerman R, StoEer N*, ismei,er D, et al( An ei$!t-year folloR-up to a randomized clinical trial of participant satisfaction Rit! t!ree types of mandibular implant-retained overdentures( J Dent Res. )MM@-J7:A7M-A77( )J( .etterli M, Hiener P, MericsEe-Stern R( A lon$itudinal study on mandibular implants supportin$ an overdenture: t!e influence of retention mec!anism and anatomic-prost!etic variables on periimplant parameters( Int J Prosthodont. )MM?-?@: F7A-F@)( )L( atson NH, Payne AN, Purton DN, et al( Mandibular overdentures: comparative evaluation of prost!odontic maintenance of t!ree different implant systems durin$ t!e first year of service( Int J Prosthodont. )MM)-?F:)FL-)AA( 7M( "une M, van Hampen ', van der %ilt A, et al( Patient satisfaction and preference Rit! ma$net, bar-clip, and ball-socEet retained mandibular implant overdentures: a cross-over clinical trial( Int J Prosthodont. )MMF-?J:LL-?MF( 7?( alton SI( A randomized clinical trial comparin$ tRo mandibular implant overdenture desi$ns: 7-year prost!etic outcomes usin$ a six-field protocol( Int J Prosthodont. )MM7-?A:)FF-)AM(

7)( Nulizio MP, A$ar SR, Helly SR, et al( +ffect of implant an$ulation upon retention of overdenture attac!ments( J Prosthodont. )MMF-?@:7-??( 77( alton SI, Kuizin$a S", PecE ""( 6mplant an$ulation: a measurement tec!niTue, implant overdenture maintenance, and t!e influence of sur$ical experience( Int J Prosthodont. )MM??@:F)7-F7M( 7@( S!or A, S!or H, Noto V( 6mplant-retained overdenture desi$n for t!e malpositioned mandibular implants( Compend Contin -duc Dent. )MMA-)B:@??-@?L( 7F( P!illips H, on$ HM( Space reTuirements for implant-retained bar-and-clip overdentures( Compend Contin -duc Dent. )MM?-)): F?A-F))( 7A( #ee "H, A$ar SR( Sur$ical and prost!etic plannin$ for a tRoimplant- retained mandibular overdenture: a clinical report( J Prosthet Dent. )MMA-LF:?M)-?MF( 7B( Pasciuta M, Nrossman V, 'in$er 6M( A prost!etic solution to restorin$ t!e edentulous mandible Rit! limited interarc! space usin$ an implant-tissue-supported overdenture: a clinical report( J Prosthet Dent. )MMF-L7:??A-?)M( 7J( %oudrias P, "!e!ade A( *Ro-implant overdentures Rit! ball attac!ments: a stepby-step approac!( 6n: 'eine SS, "arlsson N+, eds( Implant Overdentures% .he Standard of Care for -dentulous Patients. "arol Stream, 6ll: Xuintessence Publis!in$ "o- )MM7:?)L-?@7( 7L( S!ifman A, Mars!aE %( 6mplant-retained mandibular overdentures: a simplified, cost-effective treatment approac!( /uintessence Int. ?LL@-)F:J)F-J)J( @M( Dominici S*, HinderEnec!t H+, Patella-"larE +( "linical procedure for stabilizin$ and connectin$ .-rin$ attac!ments to a mandibular implant overdenture( J Prosthet Dent. ?LLA-BA: 77M-777(