Surse regenerabile intr-o ferma agroturistica

Introducere
Numeroase sate din Romnia dispun - prin cadrul lor pitoresc deosebit si prin gospodriile lor confortabile, cu oameni ospitalieri si meteugari talentai - de un potenial turistic aparte. Agroturismul este o forma de turism - relativ recenta in Romnia - ce a aprut din necesitatea gsirii unor soluii de cretere a veniturilor gospodriilor rurale prin valorificarea potenialului lor economic. Acest potenial se refera att la excedentul de cazare existent in gospodria rneasca -pregtit si amena at special pentru primirea de oaspei - cat si la bunurile si serviciile oferite de aceasta spre consumul persoanelor care vin in mediul rural pentru relaxare, odi!na si agrement. "n funcie de ambientul natural, cultural si folcloric al regiunii, serviciile agroturistice oferite de gospodriile rneti pot varia de la servirea mesei, servicii de insotire si cluza turistica pe anumite trasee sau iniiere in anumite meteuguri tradiionale, la posibilitatea practicrii unor sporturi sau asistrii la o serie de obiceiuri tradiionale din gospodrie, localitate sau zona #eztori, !ore steti, colinde, !ramuri bisericeti, trguri tradiionale, spectacole folclorice, etc$. %erma agroturistica este o structura de primire pentru gzduire si servirea mesei ce funcioneaz in cadrul unei gospodarii rneti si care asigura alimentaia turitilor cu produse proaspete din surse proprii si locale. "n prezent, agroturismul &n 'ara %graului este la &nceput de drum. (!iar daca locuitorii acestei regiuni au &nceput sa &neleag oportunitatea dezvoltrii unei astfel de forme de turism, fermele agroturistice din 'ara %graului nu sunt &nc intrate &n circuitul turistic.

Au nevoie si fermele agroturistice de energie!

Realitatile zilelor noastre arata ca secolul XX este perioada celor mai mari descoperiri si transformari ale civilizatiei omenesti, dar si cele mai complexe si uneori nebanuite efecte asupra vietii.Pna nu demult resursele naturale regenerabile ale Terrei erau suficiente pentru nevoile omenirii. n prezent, ca urmare a exploziei demografice si a dezvoltarii fara precedent a tuturor ramurilor de activitate, necesarul de materie prima si energie pentru productia de bunuri a crescut mult, iar exploatarea intensa a resurselor pamntului releva, tot mai evident, un dezechilibru ecologic. Tot mai des, o parte din materiile prime intermediare sau finale, produse deosebit de complexe, se regasesc n aer, apa si n sol. Ploile acide sunt tot mai dese, ca urmare a prezentei dioxidului de sulf din aer, datorita dezvoltarii proceselor termice si a utilizarii unor combustibili inferiori sunt evacuate n atmosfera importante cantitati de oxizi de azot, de carbon, negru de fum, saruri si oxizi ai metalelor, antrenate de gazele de ardere, produse cu efecte daunatoare asupra vegetatiei, n general, si direct sau indirect asupra omului. !a acest sfrsit de secol si nceput de mileniu, lumea se afla n efervescenta. "chimbarile care au avut loc si vor avea loc, creeaza, ntr#o viziune optimista, sperante si pentru remedierea fie si treptata a mediului ncon$urator. n tumultul generalizat al schimbarilor, trebuie sa tragem nca un semnal de alarma legat de mediul ncon$urator si de supravietuirea omului si a existentei vietii pe Terra. %ediul ncon$urator apare ca o realitate pluridimensionala care

include nu numai mediul natural, dar si activitatea si creatiile omului, acesta ocupnd o dubla pozitie& de 'component' al mediului si de 'consumator', de beneficiar al mediului. (onceptul actual de 'mediu ncon$urator' are un caracter dinamic, care cauta sa cunoasca, sa analizeze si sa urmareasca functionarea sistemelor prote$ate n toata complexitatea lor. Prin 'resurse naturale' se ntelege& totalitatea elementelor naturale ale mediului ncon$urator ce pot fi folosite n activitatea umana& ' resurse neregenerabile # minerale si combustibili fosili ' resurse regenerabile # apa, aer, sol, flora, fauna salbatica ' resurse permanente # energie solara, eoliana, geotermala si a valurilor. (nd se vorbeste de progres sau de saracie, se vorbeste de fapt, n termenii cei mai globali, de mediul ncon$urator care caracterizeaza planeta noastra la un moment dat, caci ntre toate acestea si poluarea, degradarea apei si a aerului, amenintarea paturii de ozon, desertificarea, deseurile toxice si radioactive si multe altele, exista o strnsa interdependenta. )data cu sporirea populatiei globului, ce a decurs paralel cu perfectionarea organizarii sociale si, n special odata cu dezvoltarea industriei, a transporturilor mecanizate din ultimele doua secole, ncercarea omului de a domina n lupta aspra cu natura, de a#i smulge lacom bogatiile ascunse, ncepe sa aiba tot mai mult succes. Peste un miliard si $umatate din populatia actuala a Terrei apartine civilizatiei industriale.%ediul ncon$urator reprezinta un element esential al existentei umane si reprezinta rezultatul interferentelor unor elemente naturale # sol, aer, apa, clima, biosfera # cu elemente create prin activitatea umana. Toate acestea interactioneaza si influenteaza conditiile existentiale si posibilitatile de dezvoltare viitoare a societatii. n concluzie, se poate afirma ca mediul trebuie adaptat si organizat pentru a raspunde nevoilor indivizilor, ceea ce presupune preluarea din natura a unor resurse si prelucrarea lor pentru a deservi populatia *pentru a satisface doleantele acestora+. ,ceasta dependenta cunoaste un mare grad de reciprocitate, datorita faptului ca nevoile umane se adapteaza ntr#o masura mai mare sau mai mica mediului.

Sprijin extern
%ulte dintre politicile -. influen/eaz0 1ansele durabilit0/ii mult n afara grani/elor -niunii, iar produc/ia 1i consumul din -. sporesc presiunea asupra resurselor de mediu distribuite pe plan global. .ste important, din aceast0 cauz0, s0 fie garantat faptul c0 m0surile care se iau n direc/ia dezvolt0rii durabile n .uropa, s0 contribuie la dezvoltarea durabil0 1i n restul lumii. Politicile 2 interne 1i externe *ale -.+ 2 trebuie s0 spri$ine activ eforturile altor /0ri 2 n special al celor din lumea n curs de dezvoltare 2 pentru realizarea unei dezvolt0ri mai durabile. ,doptarea pn0 n 3443 a directivei privind taxele pentru produsele consumatoare de energie. n decursul unei perioade de 3 ani, (omisia va propune /inte mai ambi/ioase de mediu pentru taxele pe energie n scopul internaliz0rii n totalitate a costurilor externe, precum 1i indexarea la ultima rat0 a infla/iei a nivelului minim al accizelor datorate.

Cele mai intalnite forme de energie intr-o ferma agroturistica

Energie solar
Energia solar este energia emis0 de "oare pe ntreg domeniul radiaiei sale electromagnetice. .nergia solar0 este considerat0 energie regenerabil0 i st0 la baza celor mai multe forme de energie de pe P0mnt& energia hidraulic0, energia eolian0, energia combustibililor etc. (onversia n energie a combustibililor se face prin fotosintez0. .nergia solar0 poate fi folosit0 s0&

genereze electricitate prin celule solare *fotovoltaice+ genereze electricitate prin centrale termice solare *heliocentrale+ nc0lzeasc0 cl0diri, direct nc0lzeasc0 cl0diri, prin pompe de c0ldur0 nc0lzeasc0 cl0diri i s0 produc0 ap0 cald0 de consum prin panouri solare termice

5nstalaiile solare sunt de dou0 tipuri& termice i fotovoltaice. 5nstalaiile fotovoltaice produc energie electric0 f0r0 costuri de combustibil. Panourile solare fotovoltaice produc energie electric0 6 h7zi *calculul se face pe minim& orele de lumin0 iarna+. 8iua, timp de 6 ore, *iarna 9,: ore+ aceste panouri solare produc energie electric0 care poate fi stocat0 n acumulatori, pentru a fi folosit0 dealungul nopii, la casele izolate, f0r0 legatur0 la reeaua electric0 naional0.(omparativ cu puterea furnizat0 i durata de via0, investiia necesar0 n panourile fotovoltaice este mare. Panourile necesit0 spaiu de instalare orientat convenabil, iar f0r0 un sistem de stocare *care, la rndul s0u, necesit0 investiii i ntreinere+ energia generat0 este disponibil0 doar n miezul zilei, cand consumul e mic.

Energie eolian
Energia eolian este o surs0 de energie regenerabil0 generat0 din puterea vntului. !a sfritul anului 344;, capacitatea mondial0 a generatoarelor eoliene era de <= >46 %?, acestea producnd ceva mai mult de 9 @ din necesarul mondial de energie electric0.Aei nc0 o surs0 relativ minor0 de energie electric0 pentru ma$oritatea 0rilor, producia energiei eoliene a crescut practic de cinci ori ntre 9>>> i 344;, a$ungndu#se ca, n unele 0ri, ponderea energiei eoliene n consumul total de energie s0 fie semnificativ& Aanemarca *3=@+, "pania *B@+, Cermania *;@+.Dnturile se formeaz0 deorece soarele nu nc0lzete P0mntul uniform, fapt care creeaz0 mic0ri de aer. .nergia cinetic0 din vnt poate fi folosit0 pentru a roti nite turbine, care sunt capabile de a genera electricitate. -nele turbine pot produce : %?, dei aceasta necesit0 o vitez0 a vntului de aproximativ :,: m7s, sau 34 de Eilometri pe or0. Puine zone pe p0mnt au aceste viteze ale vntului, dar vnturi mai puternice se pot g0si la altitudini mai mari i n zone oceanice..nergia eolian0 este folosit0 extensiv n ziua de ast0zi, i turbine noi de vnt se construiesc n toat0 lumea, energia eolian0 fiind sursa de energie cu cea mai rapid0 cretere n ultimii ani. %a$oritatea turbinelor produc energie peste 3: @ din timp, acest procent crescnd iarna, cnd vnturile sunt mai puternice."e crede c0

potenialul tehnic mondial al energiei eoliene poate s0 asigure de cinci ori mai mult0 energie dect este consumat0 acum. ,cest nivel de exploatare ar necesita 93,< @ din suprafa0 P0mntul *excluznd oceanele+ s0 fie acoperite de parcuri de turbine, presupunnd c0 terenul ar fi acoperit cu ; turbine mari de vnt pe Eilometru p0trat. ,ceste cifre nu iau n considerare mbun0t0irea randamentului turbinelor i a soluiilor tehnice utilizate. Avantaje n contextul actual, caracterizat de creterea alarmant0 a polu0rii cauzate de producerea energiei din arderea combustibililor fosili, devine din ce n ce mai important0 reducerea dependenei de aceti combustibili. .nergia eolian0 s#a dovedit de$a a fi o soluie foarte bun0 la problema energetic0 global0 -tilizarea resurselor regenerabile se adreseaz0 nu numai producerii de energie, dar prin modul particular de generare reformuleaz0 i modelul de dezvoltare, prin descentralizarea surselor. .nergia eolian0 n special este printre formele de energie regenerabil0 care se preteaz0 aplicaiilor la scar0 redus0.

Principalul avanta$ al energiei eoliene este emisia zero de substane poluante i gaze cu efect de ser0, datorit0 faptului c0 nu se ard combustibili. Nu se produc deeuri. Producerea de energie eolian0 nu implic0 producerea nici unui fel de deeuri. Costuri reduse pe unitate de energie produs. (ostul energiei electrice produse n centralele eoliene moderne a sc0zut substanial n ultimii ani, a$ungnd n ".-.,. s0 fie chiar mai mici dect n cazul energiei generate din combustibili, chiar dac0 nu se iau n considerare externalit0ile negative inerente utiliz0rii combustibililor clasici.

n 3446 preul energiei eoliene a$unsese de$a la o cincime fa0 de cel din anii 9>B4, iar previziunile sunt de continuare a sc0derii acestora deoarece se pun n funciuni tot mai multe unit0i eoliene cu putere instalat0 de mai muli megaFai.

Costuri reduse de scoatere din funciune . "pre deosebire de centralele nucleare, de exemplu, unde costurile de scoatere din funciune pot fi de cteva ori mai mari dect costurile centralei,n cazul generatoarelor eoliene, costurile de scoatere din funciune, la cap0tul perioadei normale de funcionare, sunt minime, acestea putnd fi integral reciclate.

Dezavantaje

Principalele dezavanta$e sunt resursa energetic0 relativ limitat0, inconstana datorit0 variaiei vitezei vntului i num0rului redus de amplasamente posibile. Puine locuri pe P0mnt ofer0 posibilitatea producerii a suficient0 electricitate folosind energia vntului.!a nceput, un important dezavanta$ al produciei de energie eolian0 a fost preul destul de mare de producere a energiei i fiabilitatea relativ redus0 a turbinelor. n ultimii ani, ns0, preul de producie pe unitate de energie electric0 a sc0zut drastic, a$ungnd, prin mbun0t0 irea parametrilor tehnici ai turbinelor, la cifre de ordinul =#6 euroceni pe EiloFatt or0.

-n alt dezavanta$ este i 'poluarea vizual0' # adic0, au o apariie nepl0cut0 # i de asemenea produc 'poluare sonor0' *sunt prea g0l0gioase+. Ae asemenea, se afirm0 c0 turbinele afecteaz0 mediul i ecosistemele din mpre$urimi, omornd p0s0ri i necesitnd terenuri mari virane pentru instalarea lor.,rgumente mpotriva acestora sunt c0 turbinele moderne de vnt au o apariie atractiv0 stilizat0, c0 mainile omoar0 mai multe p0s0ri pe an dect turbinele i c0 alte surse de energie, precum generarea de electricitate folosind c0rbunele, sunt cu mult mai d0un0toare pentru mediu, deoarece creeaz0 poluare i duc la efectul de ser0.-n alt dezavanta$ este riscul mare de distrugere n cazul furtunilor, dac0 viteza vntului dep0ete limitele admise la proiectare. )rict de mare ar fi limita admis0, ntotdeauna exist0 posibilitatea ca ea s0 fie dep0it0.

Proiectul Casa Verde

Din iulie, persoanele fi ice pot s !"i monte e panouri solare si centrale pe pele#i su$ven#ionate stat% Goul program Casa Verde &'(' va incepe, conform autoritatilor, pe =4 iunie 3494. .xper/ii %inisterului %ediului au finalizat recent Ghidul aplicantului pentru programul Casa Verde.Potrivit ghidului, cei care 1i vor monta o central pe pele#i pot scuti =.444 de lei, bani pe care i va suporta statul. %ontarea unui sistem de panouri solare va fi subven/ionat0 cu ;.444 de lei.Programul H(asa DerdeI pentru persoane fizice va debuta pn0 la =4 iunie 1i va avea un buget de 994 milioane de lei, proveni/i din Jondul de %ediu, a anun/at mar/i, 9 iunie, ntr#o conferin/0 de pres0, ministrul %ediului 1i P0durilor, !aszlo KorbelL, bani ce vor fi folositi pentru subventionarea de panouri solare si centrale peleti pentru populatie.H!a ora actual0, am finalizat Chidul de finan/are pentru programul M(asa DerdeN destinat persoanelor fizice, ce va fi trimis spre publicare n %onitorul )ficial pn0 la 9: iunie. .fectiv, programul va deveni func/ional pn0 cel trziu la =4 iunie 1i va avea un buget de 994 milioane de lei. Procentul gndit ini/ial de acordare a unei subven/ii de B4 la sut0 din costul total al unui proiect s#a modificat, astfel nct persoanele fizice pot intra n posesia a cel mult :4 @ din valoarea total0 a unui proiectI, a subliniat KorbelL. ,stfel, valoarea subven/iilor este cuprins0 ntre =.444 de lei, n cazul centralelor de perete, 1i B.444 de lei pentru pompele de c0ldur0. Ae asemenea, un cuantum de ;.444 de lei va putea reveni unei persoane fizice care solicit0 1i de/ine un proiect eligibil pentru panouri solare. Potrivit ministrului %ediului, fondurile vor a$unge la solicitant la finalul lucr0rii, pe baza unor acte $ustificative din partea acestuia.HJondurile vor fi deblocate la finalul lucr0rilor pe baza facturii, notei de recep/ie 1i a unei garan/ii prezentate de cel care face lucrarea. !ucr0rile vor fi verificate timp de doi aniN, a explicat !aszlo KorbelL.n cadrul noului program I(asa DerdeI, persoanele fizice vor trebui s0 depun0 la agen/iile teritoriale de mediu un dosar care s0 con/in0& copie dup0 actul de identitate, copie a actului de proprietate 1i pentru autoriza/ia de construc/ie *dac0 este cazul+, precum 1i o adeverin/0 care s0 ateste faptul c0 nu are datorii c0tre bugetul local.H"olicitan/ii trebuie s0 fie proprietari ai imobilului pentru care solicit0 implementarea proiectului M(asa DerdeNI, a precizat ministrul %ediului.ntrebat dac0 persoanele fizice au posibilitatea s0 depun0 cereri de finan/are pentru centrale eoliene, !aszlo KorbelL a punctat faptul c0, momentan, acest tip de solicit0ri r0mn valabile numai n cazul persoanelor $uridice. HM(asa DerdeN pentru persoane fizice nu include acordarea de finan/are pentru generatoare

eoliene. .ste mai dificil s0 pui eolian lng0 o cas0. (entralele eoliene r0mn la persoanele $uridiceM, a spus KorbelL. ,cesta a ad0ugat, totodat0, c0 persoana care solicit0 investi/ia 1i va asuma ntreaga responsabilitate n alegerea firmei care urmeaz0 s0 efectueze lucrarea. H(el care face investi/ia 1i 1i alege firma are responsabilitate total0 asupra proiectului. Dreau s0 men/ionez faptul c0 cele 994 milioane de lei pentru M(asa DerdeN vor fi repartizate pe $ude/e, n func/ie de num0rul de locuitoriI, a precizat ministrul %ediului. !a nceputul lunii martie, !aszlo KorbelL anun/a c0, n cadrul programului H(asa DerdeI, exist0 un portofoliu de peste 644 de firme agreate, iar bugetul alocat pentru ntreg anul 3494 va fi de ;94 milioane de lei, din care =44 de milioane lei reprezint0 credite de anga$ament, iar =94 milioane lei provin din Jondul de %ediu. (onform datelor oficiale ale ,dministra/iei Jondului pentru %ediu *,J%+, n cadrul programului H(asa DerdeI destinat persoanelor $uridice exist0 3=> de proiecte n evaluare. Aintre acestea, >: au de$a contracte ncheiate, n valoare de ;: de milioane de lei.