CAPITOLUL I. STATUL UNUL DINTRE ACTORII ECONOMIEI PUBLICE Aristotel spunea c omul este un animal politic".

.[1] Putem spune c, mai mult dect att, omul este o fiin social, cu rare excepii n toate activitile sale, viaa sa n eneral, desf!urndu"se n ceea ce numim societate. #o$inson %rusoe, sin ur pe insula sa, a fost una din excepiile menionate. Pn la apariia altor semeni ai si tot ceea ce fcea era uvernat doar de voina sa. &o'n (oc)e spune n Cel deal doilea tratat despre guvernare: *n starea natural [a omenirii+ n.r.], toi indivi,ii dein puterea executiv n raport cu le ea naturii"[-]. .lterior, cani$alii care vi,itea, insula l o$li s i!i modifice comportamentul pentru a evita s cad prad acestora, iar salvarea lui /ineri a presupus sta$ilirea unui minim set de re uli care s le permit convieuirea. 0unt cele dou tipuri de sociali,ri care ne influenea, viaa de la apariia noastr n aceast lume1 una ne ativ care acionea, asupra noastr su$ forma unor pericole pe care tre$uie sa le evitm sau s le nfruntm !i alta po,itiv care se manifest prin inte rarea noastr n proiecte comune ale unor rupuri de oameni. Am$ele au ca re,ultat nu doar vieuirea n comun, dar !i forme de or ani,are din ce n ce mai sofisticate, depin,nd de mrimea rupului !i de complexitatea o$iectivelor pe care comunitatea respectiv !i le propune. (a ntre$area cnd a aprut statul, rspunsul se pare c este reu de dat. 2o3n$ee spunea c din lun a istorie a rasei umane, doar o infinit parte este accesi$il studiului. 4ove,i fra mentare privind state aflate n stadii foarte avansate de de,voltare, n epoci istorice foarte ndeprtate, dar despre care deinem puine informaii, continu s apar. 5xist muli speciali!ti care consider formele de or ani,are umane din perioadele preistorice sau protoistorice drept em$rioni ai statului. Pro$a$il opinia lui 6rileanu despre acest su$iect este foarte inspirat1 nceputul statului e n infinit !i evoluia sa mer e spre infinit " totdeauna a fost dat ermenele statului, iar statul actual cuprinde tot trecutul !i tot viitorul statului. 0tatul s"a nascut cndva n timpuri pre" sau protoistorice, dar aceia!i ermeni exist !i ast,i !i vor exista !i mine1 state pot disparea !i se pot na!te oricnd sunt date condiiile de de,voltare a ermenilor politici". [7] 4iversitatea de preri privind conceptul de stat se explic prin nivelul de cunoa!tere propriu momentului istoric dat, mpre8urrilor istorice n care s"a ndit, diversitatea de criterii de la care s"a plecat etc. Astfel, n Antic'itate, statul era considerat o for de ori ine divin. *n optica lui Platon, statul repre,enta o or ani,are de tip aristocratic $a,at pe caste, n care era inclus ntrea a populaie, cu excepia sclavilor. *n perioada #ena!terii, s"a remarcat n aceast privin 9. :ac'iavelli, care considera statul o or ani,aie politic naional, su$ e ida monar'iei a$solutiste, nscris n limitele unui anumit teritoriu. *n epoca luminilor, :ontes;uieu pre,int statul ca o instituie central $a,at pe le i !i structurat pe trei elemente ale puterii1 le islativ, executiv si 8udecatoreasc. &. &. #ousseau define!te statul ca o putere contractual, le itimat printr"un contract social, adic o or ani,aie politic separat de societate, creia i se cedea, o parte din drepturile comunitii, pentru a slu8i comunitatea. <mmanuel =ant ntele e statul ca o rupare a oamenilor supu!i re ulilor de drept, ceea ce este adevrat dar nu complet, pentru ca nu se explic scopul ruprii respective de oameni. 5l avea n vedere, prin urmare, numai latura 8uridic, dar nu !i cea politic a statului. <nteresant apare definiia dat de >ppen'eimer care, ntr"o lucrare intitulat ?0tatul, ori inile sale !i apariia sa?, n 1@17, concepe statul ca un or anism politic compus de ctre un rup de nvin tori, pentru a se apra de revoltele interioare !i atacurile din afar, urmrind exploatarea economic a nvinsului de ctre nvin tori.
[1] Aristotel, Politica, Bucureti: Editura Antet, 2002 [-] Locke, J., Two Treatises of Government and a Letter Concerning Toleration, London: Yale University Press, 2003, [7] Br#ileanu, $., Politica, Bucureti: Editura Al%atros, 2003, "! !0"

1.1. Omul, elementul central care st la r!"!nea #! e$ lu%!a c r&ur!l r statale '!n Eur &a *n ceea ce privesc formele de convieuire uman, pe parcursul istoriei ndirii !i practicii politice, s"au evideniat dou abordri fundamental opuse. *n primul ca,, grupul este v,ut ca un ntreg organic, oamenii fiind doar componeni ai acestuia+ umanitatea acestor componente ns, depinde de apartenena la rup. >ri inile acestei teorii se re sesc n filosofia antic reac, fiind susinut cu convin ere c'iar de ctre cei mai ilu!tri repre,entani ai acesteia, Platon !i Aristotel. Acesta din urm face c'iar analo ia ntre un or anism viu !i componentele acestuia, afirmnd c a!a precum o mn este vie !i util doar ca parte a corpului uman, altfel fiind un o$iect nefolositor, lipsit de via, indivi,ii nu !i mplinesc umanitatea dect ca mem$rii ai comunitaii. <ndividul care nu se inte rea,, care nu este parte a cetii, este fie animal, fie ,eu. :rturiile istorice ne relev faptul c n ora!ele"state din Arecia, dar !i n #oma Antic, aceast filosofie domin viaa social, fiind promovat o total su$ordonare a individului fa de comunitate. *n cel de"al doilea ca,, grupul este considerat ca o sum a indivizilor care l compun, iar caracteristicile acestuia re,ult din cele ale mem$rilor. Aceast a$ordare a fost promovat de ndirea li$eral, dar tre$uie menionat c ea a stat la $a,a drepturilor !i li$ertilor caracteristice democraiilor moderne. *n aceast construcie, puterea le islativ este re,ultatul dreptului fiecrui individ de a"!i sta$ili re uli cu privire la proprietatea sa, drept pe care l delea repre,entantului su n Parlament. :ultiplele definiii date statului insist, aproape fr excepie, asupra capacitii sale de a crea !i impune re uli, altfel denumit !i constrn ere, ca fiind caracteristica fundamental a acestuia. :enionm cteva din aceste definiii1 >rice stat se ntemeia, pe constrn ere ... %onstrn erea nu constituie, desi ur, instrumentul normal sau unicul instrument al statului, dar constituie instrumentul su specific...statul este acea asociere uman care !i aro Bcu succesC dreptul de a avea, n raniele unui anumit teritoriu " !i acest teritoriu face parte dintre caracteristicile sale " monopolul constrn erii fi,ice le itime" [1]. (eslie (ipson afirma ca multe din aspectele care distin statul de alte forme de asociere provin din faptul c statul este o$li at s utili,e,e fora n afara creia nici mcar nu poate exista ca stat"[-]. Dall si <)en$err3 susin de asemenea c cea mai important instituie a statului este aceea a mi8loacelor de reprimare !i coerciie" .[7] > opinie aparte aparine lui Aeor e 6urdeau care afirma c n afara elementelor enunate Bteritoriu, populaie !i autoritatea care comand"C, pentru a exista, un stat are nevoie de minim unitate interioar, de un rad de acceptare din partea indivi,ilor care vieuiesc n interiorul su. 5!ecul multor cuceriri este, susine autorul, o dovad n acest sens. Eiind vor$a de constrn ere, o intre$are care se impune este ce anume a determinat omul s accepte ri orile convieuirii n comun !i de,voltarea unor forme de or ani,are din ce n ce mai complexe !i n acela!i timp mai restrictive n ceea ce prive!te li$ertatea sa. 4intre principiile enunate de 6rileanu, cel al perpeturii speciilor, care poate fi formulat !i ca instinct de conservare, a fost pro$a$il, primul !i cel mai important factor care a determinat fiinele umane s accepte constrn erile impuse de stat. Eilosoful en le, 2'omas Do$$es, n lucrarea sa devenit cele$r, Leviathan, ne ofer o vi,iune elocvent a modului n care teama de moarte a determinat indivi,ii s se asocie,e n forme or ani,ate cu scopul principal de a"!i pre,erva viaa. Altfel spus, dorina de a-i conserva viaa a fost elementul principal care i-a determinat pe oameni s creeze aceast construcie artificial care este statul. 5xistena noastr nu este ns ameninat doar de semenii no!trii. 2raiul nostru presupune asi urarea re ulat a resurselor necesare, pe care uneori nu le putem procura sin uri. <ar natura poate deveni uneori ostil, punnd la rndul su n pericol vieile oamenilor.
&!'(e%er, )., Economy and Society, *an +rancisco: University o, -ali,ornia Press, !./0, 0

&2' Li son, L., The Great Issues of Politics: An Introduction to the Political Science , 1e2 Jersey: Prentice 3all, !.0. &3' 3all, J.A. i 4ken%erry, 5.J., Statul, Bucureti: Editura 6u *tyle, !..0, 2/

Prin urmare, statul a fost o$li at s i!i asume treptat rolul de protector !i n faa vicisitudinilor naturii sau c'iar n faa ne!ansei sau a incapacitii noastre de a nfrunta reutile vieii. Potrivit lui (ipson un alt resort care a condus la acceptarea unei conduceri !i a formelor de or ani,are aferente statului l repre,int nevoia de a o$ine re,oluii corecte !i acceptate la diferenele !i conflictele care apar inevita$il ntre oameni[1]. *n timp, mai ales dup a doua 8umtate a secolului al FlF"lea, statul !i"a asumat !i alte funcii1 cea educativ, cea economic sau cea social, devenind astfel omnipre,ent n vieile noastre. 4e"a lun ul timpului au fost formulate mai multe teorii privind formarea statului, modul lor de formare fiind o pro$lem care suscit !i n ,ilele noastre numeroase controverse. 6luntsc'li vor$e!te despre trei categorii diferite de state. > prima cate orie o repre,int cele originale" care au fost create pe un teritoriu pe care nu au mai existat formaiuni statale. Gi n rndul acestora autorul erman distin e mai multe situaii. (e enda despre ntemeierea #omei ne vor$e!te de un proces n care toate in redientele erau noi1 populaii venite din alte ,one ocup un teritoriu li$er !i ntemeia, statul romn, su$ conducerea unui lider venit !i el din alt parte. > alt situaie este cea n care o populaie existent este or ani,at de catre un lider Bca,ul formrii statului atenian unde ntalnim o populaie neor ani,at, demers reali,at de ctre %ecrops ntr"una din variante sau de re ele 2'eseu n cea de"a douaC. .n proces similar a traversat !i <slanda, teritoriu ocupat de populaii de vi)in i care iniial au refu,at or ani,area n cadrul unui stat, dar la un moment dat, la iniiativa unui lider pe numele lui .lfl8ot, au acceptat crearea unei repu$lici Banul @7HC. %ate oria secundar const n or ani,area statelor ca urmare a unor impulsuri venite din interior. .nirea a dou entitati statale Bprocesul de unificare a AermanieiC sau dimpotriva divi,area unui stat in altele mai mici Bceea ce s"a intamplat cu Iu oslaviaC sunt exemple care se incadrea,a in aceasta cate orie. %el de"al treilea tipar l repre,int statele care s"au creat n urma unei aciuni externe, fr a include aici cucerirea de noi teritorii. Eormarea Poloniei !i a statelor re,ultate din <mperiul Austro".n ar, constituirea coloniilor europene n Africa sau Asia repre,int ca,uri relevante pentru aceast modalitate de formare . > alt a$ordare a fost denumit de ctre speciali!ti, evoluionist. Arupurile de vntori !i cule tori, n cadrul unui proces natural de de,voltare, au devenit a ricultori !i ulterior au creat formaiuni statale. *n rndul teoriilor evoluioniste speciali!tii includ pe cea li$eral !i pe cea marxist.[-] Am expus mai sus esena a$ordrii li$erale n le atur cu crearea statului, a!a cum a fost formulat de ctre &o'n (oc)e. *n ncercarea de a"!i prote8a vieile !i proprietile indivi,ii decid li$eri s se asocie,e, re,ultnd astfel statul. (a polul opus, :arx !i discipolii si au afirmat c formaiunile statale sunt instrumente care au fost create de ctre clasele stpnitoare pentru a"!i apra $o aiile !i po,iiile din societate. 2eoria social erman B>ppen'eimer, #at,el, Je$er si 5$er'ard apud Dall !i <)en$err3, 1@@KC a contestat evoluionismul susinnd c statele sunt rezultatul cuceririi militare a unei populaii sedentare, de re ul compus din a ricultori, de ctre populaii r,$oinice venite de la mari deprtri. 48uvara afirma la rndul su c primii unificatori ai acestor re iuni privile iate nu aparin n eneral primelor rupuri sedentari,ate pe aceste melea uri". 4ar aceste rupuri nu provin din ,one ndeprtate, ci par s provin de la periferia acestor civili,aii".[7]
[1] Li son, L., The Great Issues of Politics: An Introduction to the Political Science ,1e2 Jersey: Prentice 3all, !.0. &2' 3all, J.A. i 4ken%erry, 5.J., Statul, Bucureti: Editura 6u *tyle, !..0, 77

&3' 68uvara, 1., Civili a!ii "i ti#are istorice$ %n studiu com#arat al civili a!iilor, Bucureti: Editura 3u9anitas, 200:, 2"

> serie de speciali!ti nclin s cread c apariia statului a fost un accident nedorit cruia rupuri umane, avnd iniial scopuri sau motivaii diferite, i"au c,ut pri,oniere. Dall si <)en$err3 sinteti,ea, aceste opinii, susinnd c au existat dou categorii de elemente care au condus la un astfel de re,ultat. > prim cate orie au repre,entat"o factorii ecologici. 5xemplificnd, autorii afirm c sistemele de iri aii au repre,entat elemente care au le at puternic de pmnt pe productorii a ricoli, transformndu" i astfel n fura8 pentru stat. Astfel comunitile umane de pe vile marilor ruri s"au or ani,at iniial n vederea atin erii altor scopuri1 asi urarea iri aiilor, depo,itarea produselor, comer, dar aceste ocupaii au sfr!it prin a crea premi,ele instaurrii coerciiei. > alt cate orie de factori au fost cei religioi. Astfel statul !i mai ales instrumentul su principal, constrn erea, a fost acceptat, de!i era ntr"o mare masur mpotriva firii, deoarece s"a pretins c ar fi n serviciul unor fore divine. 9u putem fi de acord cu astfel de teorii. *ntr"adevr, este evident c statul, mai ales n forma n care l cunoa!tem ast,i, nu a fost proiect declarat sau asumat de societile umane de la nceputurile lor. #e imurile democratice moderne au fost construite pe un teritoriu eo rafic att de restrns, raportat la suprafaa locuit de specia uman, nct este raional s spunem c ele repre,int mai de ra$ un accident fericit al istoriei. #e,ultatul acestui accident ns, s"a dovedit ndea8uns de puternic pentru a se impune treptat, c'iar dac n unele situaii numai declarativ, n cea mare parte a lo$ului pamantesc. 4aca este nepotrivit s afirmm c aceast construcie este re,ultatul unui proiect sta$ilit cndva n ,orii civili,aiei, putem totu!i s spunem c statele moderne !i datorea, existena unor demersuri succesive, niciodat finali,ate, de multe ori modificate sau a$andonate datorit contextului istoric, dar care au reali,at o evoluie constant spre re imurile politice actuale. (a nceput, formele de asociere au fost extrem de simple, scopul lor fiind doar asi urarea supravieuirii mem$rilor, n faa a resiunilor altor semeni, dar mai ales mpotriva vicisitudinilor naturii. 0ociolo ul $ritanic Ant'on3 Aiddens ne ofer un model de evoluie a societailor umane de la formele primitive spre unele mai avansate1 %u mult timp n urm, fiinele umane au trit n societi de vntori !i cule tori, mici rupuri care adeseori nu dep!eau 7H"LH de persoane. /ntorii !i cule torii !i asi urau 'rana din vnat, pescuit !i din cule erea fructelor comesti$ile pe care le seau n natur. 4ac le comparm cu societile mari, n special cele moderne ...n ma8oritatea rupurilor de vntori !i pescari se sesc prea puine ine aliti .... exist puine diferene ntre mem$rii societii n privina numrului sau felului posesiunilor materiale " nu exist mparirea ntre $o ai !i sraci ... 4iferenele de po,iie !i ran tind s fie limitate la vrst !i sex1 aproape ntotdeauna $ar$aii sunt vntori n timp ce femeile cule plante, tesc !i cresc copii".Acest tip de divi,iune a muncii, pro$a$il prima n evoluia noastr istoric, are totu!i potrivit lui Aiddens efecte importante deoarece1 $r$aii tind s domine po,iiile pu$lice !i ceremoniale. *n ceea ce privesc ierar'iile sta$ilite potrivit vrstei, ma8oritatea acestor societi erau conduse de ctre cei mai n vrst !i mai experimentai $r$ai.MM[1] 2otu!i Aiddens su$linia, c !i din punctul de vedere al puterii de deci,ie, diferenele dintre mem$rii erau mici, 'otrrile importante fiind luate de adunri la care participau toi $r$aii adulti.

[1] 5iddens, A., Sociologie, Bucureti: Editura All, 2000,

":

1.(. Eta&e )n e$ lu%!a s!stemel r s c!ale 'e*a lun"ul t!m&ulu! 5voluia spre forme mai complexe de or ani,are s"a produs pro$a$il n urm cu -H.HHH de ani, datorit faptului c unele rupuri de vntori !i cule tori s"au apucat de domesticirea !i cre!terea animalelor !i de cultivarea unor loturi de pmnt, aprnd societile pastorale i agrare". *n acest punct tre$uie s menionm opinia lui 9ea u 48uvara care propune o perioad mult anterioar pentru apariia unor em$rioni statali. Astfel el afirma c (a cumpna decisiv dintre mileniile al <<<"lea !i al </"lea .Dr., istoria !i ar'eolo ia scot la lumin n /alea 9ilului !i n :esopotamia de &os uniti politico"economice de8a solid structurate[1] .rmatoarea etap, identificat de catre Aiddens este cea a civilizaiilor preindustriale sau a statelor tradiionale. Autorul afirm c acestea au aprut n 8urul anului NHHH .Dr, fiind diferite de tipurile primitive. Aceste societi se $a,au pe de,voltarea ora!elor, dovedeau pronunate ine aliti n repartiia $o iilor !i se asociau cu conducerea de ctre re i sau mprai. 4eoarece foloseau scrierea, iar !tiina !i arta erau n plin de,voltare, acestea sunt numite adesea civili,aii. *ntruct au de,voltat forme de uvernare mai coordonate dect orice alte forme de societate anterioare, pentru a le denumi se folose!te termenul de ,,state tradtionale ! 4e!i unele din aceste state au fost construite prin cormer !i erau conduse de ne ustori, cele mai multe au fost ntemeiate prin cuceriri militare !i deineau su$stanial fore armate. >pinia unor autori, printre care !i Aiddens, este de ai exclude din evoluia formelor de or ani,are uman statele ca societi industrializate. 5ste vor$a de re atele feudale europene Bde$utul epocii feudale fiind situat, dup ma8oritatea autorilor n secolele /<< " <F, iar finalul, n secolul F/ "1LO7 " cderea %onstantinopolului", sau c'iar mai tr,iuC . Ace!tia consider c nu se poate vor$i de stat n ca,ul unor formaiuni feudale. :onar'iile feudale europene pre,int unele caracteristici proprii statelor tradiionale, dar au totu!i importante trsturi care le diferenia, !i care prefi urea, !i crea, premi,ele pentru de,voltarea viitoarelor state moderne1 o structur social mult mai complex !i ermenii unui sistem le islativ !i administrativ care a fost construit iniial pentru a facilita administrarea unor teritorii din ce n ce mai ntinse. #elaiile de putere n cadrul formaiunilor feudale erau variate !i depindeau ntr" o foarte mare masur de contextul politic !i militar. 0ociolo ul erman "ax #eber pre,int un model propriu de evoluie a sistemelor sociale de-a lungul timpului. Astfel, n cele mai primitive modele de or ani,are, rupurile umane au cunoscut formele de dominare traditional. Je$er distin e mai multe forme su$ care s"a manifestat autoritatea de tip tradiional, cele mai importante fiind gerontocraia !i patriarhalismul. Apariia unei administraii distincte va fi semnul evoluiei acestor sisteme spre unele mai de,voltate, numite patrimoniale. $atrimonialismul apare datorit de,voltrii comunitailor patriar'ale, care !i"au sporit teritoriile fie prin cuceriri, fie prin diverse forme de asociere Eeudalismul european, care constituie o $un ilustrare a patriomonialismului de care vor$e!te Je$er Bfr ndoial a fost sursa de inspiraie pentru aceast teorieC, nu este sin urul exemplu n istorie pentru aceast form de or ani,are. 4ar 5uropa repre,int ca,ul unic al evoluiei formelor de or ani,are anar'ice spre ceea ce repre,int societile !i statele moderne. *n con8unctura creat dup pra$u!irea <mperiului #oman de Apus, $iserica reu!este s se impun ntr"un mod su$stanial !i ca putere laic. 0in urele structuri care rmn n urma <mperiului sunt ora!ele, municipiile. Acestea ns, se aflau ntr"o stare destul de avansat de decdere, iar mem$rii corpurilor municipale c,user n descura8are sau apatie". Astfel, o instituie tnr, plin de entu,iasm, precum $iserica nu a ntampinat mari dificulti n a prelua funciile de ma istrali ai ora!elor. *ntr"o epoc ulterioar Bevoluia fiind foarte rapidC au aprut un corp de doctrine, de re uli !i de ma istrai".
[1] 68uvara, 1., Civili a!ii "i ti#are istorice$ %n studiu com#arat al civili a!iilor, Bucureti: Editura 3u9anitas, 200:, 23

*n cate oria acestor ma istrai erau cei care ulterior vor fi numii preoi, alii care ndeplineau roluri de inspecie sau de suprave 'ere, viitori episcopi !i n final diaconii nsrcinai cu ndeplinirea misiunilor sociale ale $isericii. Eiind ntemeiat pe ideea de protecie, n societatea feudal militarii erau cei care deineau iniial po,iiile conductoare, iar ra,$oiul este ocupaia cea mai important. *ntiul ntre ace!ti r,$oinici era re ele nsu!i, sau mpratul n varianta erman. #aporturile ntre suveran !i vasalii si au fost sc'im$toare in toate re atele feudale, n principal datorit faptului ca era vor$a despre entiti care dispuneau de fora armat. <ntervenia $isericii, n principal prin intermediul papalitii a modificat, la rndul su, uneori loialitile unor no$ili. #e ii au o$inut aceast ascenden fa de restul no$ilimii att datorit tradiiei, ct !i ritualului de ncoronare. 4in aceast confu,ie, dar !i n cea creat de preteniile politice ale $isericii de la #oma, a re,ultat lun ul conflict ntre aceasta din urm !i numero!i suverani laici din 5uropa occidental pentru ntietate n exercitarea puterii. 0uveranii pontifi au ncercat s elimine influena monar'ilor asupra $isericilor naionale, n vreme ce re ii au ncercat s !i asi ure monopolul de putere n re atele pe care le conduceau. <deolo ic, aceast competiie Bcare adeseori s"a trasformat n conflictC ntre $iseric !i stat pentru deinerea puterii lume!ti a fost tran!at de 9iccollo :ac'iavelli, care a demonstrat ca n politic mi8loacele relevante !i eficiente sunt cele ne ative sau violente. Er a inventa nimic, filosoful florentin, pe nedrept acu,at de fundamentarea mi8loacelor politice repro$a$ile, a avut cura8ul !i inspiraia s atra atenia c formele de or ani,are uman, cu precdere statul, sunt create !i meninute prin utili,area forei, a constrn erii. 5ste evident c $iserica nu putea s !i asume metodele descrise de :ac'iavelli ca fiind fecunde n politic". .n alt element important n consolidarea re atelor europene, remarcat de Erancois Aui,ot, a fost nevoia de ordine !i 8ustiie. %'iar n situaiile n care nu deineau o for superioar celei a marilor vasali, monar'ii au repre,entat instana spre care s"au ndreptat cei care erau n cutare de protecie !i dreptate. Am menionat, n cele de mai sus trei dintre entitile care n timpul 5vului :ediu, dar !i mai tr,iu, au deinut rade diferite de putere !i au interacionat, mpiedicnd, n opinia noastr, evoluia monar'iilor occidentale spre despotismul caracteristic statelor orientale1 $iserica, re alitatea !i feudalitatea. 0untem datori s mai menionm dou cate orii sociale care !i"au avut rolul lor, decisiv, n procesul de construcie a statelor moderne din vestul 5uropei1 clasa de mi8loc Bmici deintori de pmnt !i n principal comerciani " cei care vor constitui n viitor $ur 'e,iaC !i o cate orie de repre,entani ai re elului, diferii de la ar la ar, administratori sau ma istrai, cei dinti menii s administre,e iniial domeniile re ale, iar cei din urm, 8ustiia. .neori aceste funcii erau cumulate ntr"una sin ur. /edem astfel, pe teritoriul cunoscut ast,i ca 5uropa occidental, n urma interaciunii forelor pe care le"am descris, o evoluie lent a structurilor statului !i apariia instituiilor caracteristice modernitii1 *ntre anii 11HH !i 1OHH sistemul european de state a traversat o perioad de sc'im$ri care n totalitatea lor ec'ivalea, cu o revoluie. 4ar aceste sc'im$ri, indiferent c au afectat raniele teritoriale sau ceea ce am putea numi aran8amentele constituionale, s"au instalat lent. *n nici o fa, a evoluiei statelor europene n acest interval temporar nu putem vor$i de cataclisme enerale, precum cel care a urmat dupa pra$u!irea imperiului carolin ian sau cel din perioada napoleonian. Putem afirma c n cea mai mare masur acest proces nu a fost condus n mod con!tient spre aceast finalitate. :onar'ii !i"au urmat n mod natural scopul de a concentra puterea n minile lor. *n ceea ce i prive!te pe cetaenii noilor state, ei !i"au dorit doar prote8area vieilor !i a averilor, de,iderat fundamentat ideolo ic ma istral de ctre :ac'iavelli. .na din contri$uiile imense ale florentinului la ndirea politic a fost re ndirea rolului statului. Acesta nu mai are ca misiune crearea unui rai pmntean ilu,oriu, ci doar asi urarea ordinii pu$lice, condiie pentru pre,ervarea vieilor !i proprietilor cetenilor. 4orina italienilor, reprodus de :ac'iavelli n $rincipele, era la acea vreme constituirea unui re at unitar !i puternic, capa$il s !i apere cetenii n faa a resorilor interni !i N

externi, dupa modelul Eranei. 5ste o form incipient, nu foarte clar structurat a conceptului de $un uvernare. 0tatele din estul 5uropei, unde au funcionat monar'ii elective Bntr"o oarecare msur !i n Prile #omneC, au cunoscut numeroase perioade dominate de confruntri pentru succesiunea la tron, avnd drept consecin o vulnera$ilitate crescut a acestora pe scena internaional. Astfel, 0fntul <mperiu #oman de 9eam Aermanic a dec,ut dup secolul F/, n urma sa rmnd o mulime de state !i statulee n cadrul crora a funcionat n eneral, re ula succesiunii ereditare la tron. <nstituiile statului sunt nc de$ile. Puterea executiv, repre,entat de ctre monar'i !i vede adeseori contestat autoritatea pe tot cuprinsul 5uropei. 2otu!i vedem treptat fenomenul centrali,rii puterii n minile suveranilor impunndu"se, ca un re,ultat al unui ndelun at proces de de,voltare, 8uridic !i administrativ. 5ste dificil de sta$ilit o ordine cronolo ic. 6luntsc'li B-HHHC menionea, domnia lui (udovic al Fl"lea n Erana B1LN1"1LK7C, ca fiind cea care inau urea, seria monar'iilor a$solutiste. %u toate acestea re atul france, va mai cunoa!te convulsii Bra,$oaiele reli ioase, ErondaC !i consider ca doar domnia lui (udovic al Fl/"lea a desvr!it eliminarea oricrei forme de putere no$iliar. *n sc'im$, n 0pania, centrali,area este definitiv nc'eiat n timpul re elui Eilip al <<"lea, a$solutismul spaniol fiind caracteri,at de 6luntsc'li drept sta$il, dar n acela!i timp so$ru !i crud". An lia repre,int un ca, special. %ucerirea normand a reali,at de8a la acea vreme o concentrare important a puterii n mainile re elui. 9oua no$ilime, provenit din afara rii, nu a reu!it dect arareori s de,volte fore centrifu e ec'ivalente cu cele din Erana sau din spaiul erman. 4e!i istoria medieval a An liei nu a fost ferit de convulsii, presti iul !i fora monar'iei au fost rareori afectate pe termene lun i. Pro$a$il cea mai ntins perioad de de,ordini este cea cunoscut su$ numele de r,$oiul celor dou ro,e", desf!urat n cea mai mare parte a celei de a doua 8umtate a secolului al F/"lea. Aceast ultim manifestare a de,ordinii feudale n An lia se nc'eie n 1LKO, prin urcarea pe tronul rii a dinastiei 2udor, care prin cei trei repre,entani de seam ai si BDenric al /ll"lea, Denric al /lll"lea !i 5lisa$eta <C,va desvr!i centrali,area re atului en le,. A$solutismul monar'ic se instaurea, mai reu n spaiul erman. :icile formaiuni statale, componente ale 0fntului <mperiu #oman de 9aiune Aerman, au reu!it n urma r,$oiului de trei,eci de ani B1N1O"1NLKC s !i o$in un statut de lar autonomie. *n acest fel, tendina centrifu se va menine !i treptat se vor de,volta entiti statale distincte, cele mai importante fiind <mperiul Da$s$ur ic !i Prusia. *n aceste ri, monar'iile a$solutiste vor deveni o realitate doar n a doua 8umtate a secolului al F/<<<"lea. *n paralel cu instituia executiv vor evolua !i parlamentele. <deea care a stat la $a,a constituirii corpurilor le iuitoare n 5uropa este de ori ine ermanic. 2ri$urile ermanice !i convocau r,$oinicii n adunri care aveau rostul de a valida deci,iile importante. Pro$a$il acesta a fost modelul care i"a inspirat pe monar'i atunci cnd au constituit, n toate re atele feudale din vestul 5uropei, aceste structuri repre,entante ale poporului, un popor care la acea vreme era repre,entat de o foarte mic parte a populaiei. 4ar ele vor evolua si incepand cu secolul al F/<<"lea vor contesta principiul suveranitatii intemeiata pe vointa divina, impunand vointa poporului ca sursa a puterii in stat. 5volutia principala din acest punct de vedere o repre,inta aparitia executivului re,ultat in urma raporturilor de forte din le islativ, responsa$il in fata acestuia si dependent de increderea sa. 1.+. Stat* c nce&t s! t!& l "!e. T!&ur! 'e stat )n ec n m!e. Pro$lema definirii a constituit o preocupare a politolo ilor !i a altor oameni de !tiin nc din Antic'itate !i care continu !i n pre,ent. 5xist o mare diversitate de preri privind definirea statului, avnd fiecare, luate n parte, elemente raionale care contri$uie la ela$orarea unei definiii ct mai corespun,toare a conceptului de stat. Q

9oiunea de stat provine de la latinescul ?statius? care, iniial, desemna ?o stare de repaus? !i care era utili,at n expresii ca optimus status republicae, status aetatis, pro status civitatis, status %uo, etc. #omanii mai foloseau !i termenul ?civitas?, semnificnd ?cetate, stat?, precum !i ?res pu$lica?, aproximativ cu acela!i neles. 4espre ?polisul? recesc s"a artat de8a c el desemnea, cuvntul ?stat?, ?cetate?. Aermanii au interpretat noiunea de ?statius? n sensul de ?land?, cu semnificaia de ?stat, ar?, vi,nd or ani,area politic statal. 5xpresia ?statio? apare pentru prima dat n lucrarea lui 9. :ac'iavelli ?<< Principe?, n strans le tur cu furirea unitii statale. A$ia n sec. al F/<<"lea aceast idee este lar admis, termenul ncepnd s patrund n toate lim$ile. *n sens lar , statul repre,int o c'intesen a puterii politice, o personificare a acesteia. &osep' 0ti lit, define!te statul ca fiind o or ani,aie a crei caracteristic principal o repre,int puterea de constrn ere. 6. 2'erci considera statul ca !i o form suprastructural a intereselor economice !i a coe,iunii sociale, o entitate or ani,aional special cuprins n ar'itectura de ansam$lu a unui mod de re lare a sistemului economic !i social. 0tatul este omnipre,ent n ntrea a via economic !i social, n acest sens, (uc Je$er arat c statul furni,ea, colectivitii nenumrate prestaii, n domenii variate, de multe ori costisitoare. 4e asemenea, conform lui Je$er, statul intervine n mod continuu n funcionarea economiei de pia prin msuri de intervenie, urmrind fixarea re ulilor 8ocului !i corectarea deficienelor. 2eoreticienii mai receni ai statului, printre care se numar !i :ic'ael :ann, au ar umentat c exist dou dimensiuni ale puterii statului+ una despotic Bcare este mai mare cnd statul acionea, ar$itrar, li$er de constrn erile constituionaleC !i una infrastructural Bcaracteri,at prin a$ilitatea de a ptrunde n societate !i de a or ani,a relaiile socialeC. 0e pare ns c tratarea statului ca opus societii repre,int o punere re!it a pro$lemei. 5roarea re,id n tratarea statului !i a societii ca dou or anisme independente. 4intre teoriile care s"au formulat n le atur cu ene,a !i coninutul statului, !i care au o lar circulaie, menionm urmtoarele1 " te crat!c, n lumina creia statul apare ca o creaie divin, respectul !i supunerea fa de aceasta fiind apreciate ca o ndatorire reli ioas. Astfel de teorii ntlnim n perioada antic, n feudalism !i c'iar n condiiile de ast,i cnd, n unele constituii, se formulea, ideea c monar'ul domne!te din mila lui 4umne,eu+ " &atr!ar,al, care susine c statul ar fi luat na!tere direct din familie, iar puterea monar'ului, din puterea printeasc. 5lemente ale acestei concepii se ntlnesc, de asemenea, n Antic'itate, la Aristotel, dar !i n epoca modern. " c ntractual, potrivit creia statul a aprut pe $a,a unei ntele eri ntre putere !i ceteni, ca o necesitate natural teorie de,voltat n epoca luminilor, n mod deose$it la %'. :ontes;uieu !i &.&. #ousseau+ " $! len%e!, potrivit creia statul a aprut ca re,ultat al strilor conflictuale dintre oameni, n care tri$ul nvin tor !i su$ordona tri$ul nvins. #epre,entani ai acestei teorii pot fi considerai 5u en 4u'rin , >ppen'eimer etc. *n cadrul acestei concepii poate fi inclus !i teoria marxist, care susine c statul este re,ultatul luptei de clas+ " r"an!c!st, care transpune mecanic situaia din natur n societate, n care statul ar repre,enta anumite celule speciali,ate pentru a asi ura funcionalitatea or anismului social+ " ras!st, ca variant a teoriei violenei, n care o ras tre$uie s domine o alt ras+ " &s!, l "!c, care explic existena statului prin factori de ordin psi'olo ic si care se poate re,uma la faptul ca in societate exista doua cate orii de oameni care"unii sunt destinati sa conduca, si altii sa fie condusi+ " -ur!'!ca, potrivit careia raporturile dintre oameni nu pot exista decat pe $a,a unor re lementari 8uridice. K

:a8oritatea acestor teorii contin un anumit adevar, dar sufera prin unilateralitate, data atat de contextul istoric al ela$orarii, cat si de mo$ilurile ideolo ice. Eara a opera o anali,a minutioasa a tuturor acestor teorii, vom preci,a ca, din punct de vedere stiintific, statul este considerat de catre mai multi analisti ca forma de or ani,are politica a societatii aflata pe diferite trepte de de,voltare, elementele cadru ce conditionea,a existenta statului fiind1 teritoriul, populatia si caracterul de or ani,are politica. <n vi,iunea france,ului Armand %uvillier ?0tatul este un ansam$lu de or anisme politice, administrative si 8udecatoresti, care se concreti,ea,a in societatea a8unsa la un anumit nivel de diferentiere, conducere si putere de constran ere a societatii?. 4upa :. 4uver er, statul este si un mi8loc de a asi ura o anumita ordine sociala, o anumita inte rare a tuturor in colectiv pentru $inele comun. %onsideram ca statul poate fi definit ca principala institutie prin care se exercita puterea politica in societate, in limitele unui anume teritoriu, de catre un rup or ani,at de oameni care isi impun vointa mem$rilor societatii privind modul de or ani,are si conducere a acesteia. %u toate ca statul are o mare importanta in economie, repre,entand mai mult decat un a ent economic, teoria economica este departe de a reda intr"un mod satisfacator re ulile de comportament ale acestuia, compara$ile intr"o oarecare masura cu re ulile folosite in previ,ionarea actiunilor si comportamentelor altor a enti economici, cum sunt firmele si consumatorii. 9otiunea de stat se poate defini din doua perspective1 or ani,ationala si functionala. 0tatul, din perspectiva or ani,ationala, repre,inta un set de institutii de re lementare si uvernare ce au menirea de a produce si re uli, de a controla si de a indruma sau re la. <n raport cu alte institutii si cu societatea in ansam$lu, statul modern si democrat se caracteri,ea,a prin urmatoarele trasaturi fundamentale1 1. repre,inta un set de institutii identifica$ile si recunoscute ca facand parte din sfera pu$lica, spre deose$ire de restul societatii care face parte di sfera privata+ -. repre,inta suveranitatea sau putere suprema, luand deci,ii pentru toata tara, pe intre teritoriul sau, reali,and anumite scopuri si repre,entand ultima autoritate pentru toate le ile si consolidand sustinerea re ulilor prin sanctiuni sau coercitie+ 7. suveranitatea sa este extinsape intre teritoriul tarii si la toti indivi,ii, in mod e al, indiferent de po,itia sociala sau de po,itia oficiala in stat, deci inclusiv la cei care ela$orea,a si aplica le ile Beste vor$a despre principiul1 nimeni nu este mai presus de le e?C+ L. colectea,a venituri $anesti de la populatie, prin impo,ite, in scopul de a finanta activitatile pu$lice 4in perspectiva functionala, exista doua moduri de a$ordare si de definire a statului1 1. ca pe un set de institutii care urmaresc sa reali,e,e anumite scopuri sau o$iective. 0e considera ca printr"o definite a$stracta se poate caracteri,a o institutie ca fiind de interes pu$lic sau privat, ci daca prin scopul si functia pe care aceasta o indeplineste corespunde sau nu functiei statului+ -. ca pe un set de institutii sau modele de comportament ce produc efecte, care urmaresc1 fie li$ertatea individului, fie sta$ili,area economica si sociala, fie ec'ili$rul dintre performanta economica si ec'itatea sociala . Prin consecintele pe care le pot avea de,voltarea sau accentuarea unor functii sau institutii, ca de exemplu, cele de mentinere a ordinii sociale, cele de ec'ili$rare a functiei pieteicu cea de interventie a statului, cele de reali,are a $unastrii, cele ale ec'itatii sociale, etc. T!&ur!le s! . rme 'e stat

5lucidarea tipului si formei de stat constituie, de asemenea, o pro$lema de $a,a a teoriei statului, ea lamurind, pe de o parte, esenta statului intr"o anumita perioada, iar pe de alta parte, forma lui concreta de manifestare. 0tatul, ca manifestare a vointei tuturor cetatenilor de a se or ani,a politic pe $a,a de le e, a cunoscut doua tipuri1 unul de esenta dictatoriala, a$solutista, care a aparut ca expresie a unor comandamente istorice, dar prin nesocotirea vointei cetatenilor sau printr"o presupusa le itimitate de ordin divin si altul de tip democratic care, indiferent de forma, constituie o expresie a vointei cetatenilor, materiali,ata prin consimtamantul dat. 4in aceasta perspectiva, este complet eronata conceptia marxista in care se formulea,a te,a ca tipurile de stat sunt le ate de natura oranduirii sociale, avand o esenta de clasa, i norandu"se prin aceasta faptul ca, pe de o parte, statul apare ca o expresie a vointei enerale a tuturor cetatenilor si slu8este ca atare intrea a societate, iar pe de alta parte, faptul ca in cadrul aceleiasi oranduiri sociale pot exista state care se deose$esc prin modul de formare si exercitare a puterii1 stat dictatorial si stat democratic. #ealitatea istorica a dovedit ca statele fasciste si cele comuniste au avut mai multe trasaturi comune, fiind am$ele de tip dictatorial. Pentru a intele e pe deplin statul ca institutie politica, tre$uie studiata si problema formelor de stat. 5senta statului, adica tipul de stat respectiv, se manifesta prin mai multe forme in raport cu condiitiile concrete ale epocii si tarii respective. Eorma de stat are in vedere modul de or ani,are a puterii de stat si, in special, structura si functionarea or anelor supreme de conducere. #e,ulta ca forma de stat, indiferent de esenta, este data de trei elemente+ forma de uvernamant, structura statului si re imul politic. / rma 'e "u$ernamant este un raport intre or anele de stat in procesul de constituire si exercitare a puterii. 4aca ne referim la statele existente asta,i in lume, din punctul de vedere al formei de uvernamant, exista1 monar'ii constitutionale, repu$lici parlamentare si repu$lici pre,identiale, indiferent de esenta statului, care poate fi democratica sau dictatoriala, forma de uvernamant poate sa fie una din cele enuntate maai sus. Aceasta nu inseamna ca intre esenta statului Bdemocratica sau dictatorialaC si forma de uvernamant nu exista le atura. 4impotriva, exista, si inca una foarte stransa. 4e pilda, un stat democratic se poate mai $ine reali,a printr"o forma de uvernamant ca repu$lica parlamentara sau pre,identiala, in care toate or anismele sunt alese, decat prin monar'ie constitutionala in care seful statului, monar'ul, nu este ales. #amane totusi ca o realitate dovedita de experienta istorica faptul ca esenta statului, democratica sau dictatoriala, nu depinde 'otarator de forma de uvernamant, intrucat viata a aratat ca pot exista dictaturi, in ca,ul unor repu$lici, dupa cum exista democratii in cadrul unor monar'ii. Structura statulu! repre,inta un raport intre or anele centrale si locale ale statului. 0u$ acest aspect, putem distin e1 state national"unitare, state federative si confederatii statale. 0tatul federal constituie o comunitate a statelor nesuverane, care presupune un stat central cu competenta si personalitate distincte de cele ale statelor mem$re. >r ani,area statala de tip federal este insarcinata cu re,olvarea po$lemelor comune. Eunctiile statale sunt impartite intre statul federal si statele mem$re. %a urmare, in statele federale se intalnesc, paralel, or ane ale puterii si ordinii de drept federale si or ane ale puterii si ordinii de drept a statelor mem$re. <n statul federal, statele mem$re participa la le iferarea federala, in conditiile

1H

existentei unei delimitari a competentelor in reali,area sarcinilor statale. <n cadrul confederatiilor de state suverane, statele mem$re isi pastrea,a suprematia si independenta in mod inte ral, competentele statului federal referindu"se la luarea unor deci,ii in comun in domeniul relatiilor internationale. %onfederatia poate cunoaste si forme maai evoluate, cu or ane comune, cum sunt1 adunarea repre,entativa, seful de stat, or anele diplomatice, armata, finantele, mentinandu"se fiinta statala distincta care este repre,entata de uverne separate. <storia a cunoscut mai multe exemple de confederatii care, treptat, au incetat de a mai exista ca atare. Re"!mul & l!t!c repre,inta pentru multi politolo i un element al formei de stat, pentru altii, un element al sistemului politic. Avand in vedere ca statul repre,inta institutia centrala a sistemului politic, este neandoios faptul ca re imul politic este le at, in primul rand , de stat, constituind un element al formei de stat, si anume elementul 'otarator, pentru ca el exprima un raport intre or aanele de stat si cetateni. 4aca or anele de stat se constituie si actionea,a prin consultarea cetatenilor, ca expresie a vointei acestora, avem de"a face cu un re im politic democratic si, invers, daca or anele de stat se constituie si actionea,a fara consimtamantul cetatenilor, i norand vointa acestora, re imul politic pe care acesta il promovea,a este unul de factura dictatoriala. 4e aceea, in anali,ele politolo ice, cand se urmareste elucidarea esentei statului, se vor$este despre re imul politic. 4upa functiile si rolul in economie, statele pot fi clasificate in urmatoarele tipuri fundamentale1 protector R implicat in crearea si apararea cadului le al si a institutiilor de piata+ productiv R implicat in activitati economice pentru a contracara nea8unsurile mecanismelor de piata+ ne ociator BcorporatistC R an a8at in medierea siSsau coordonarea compromisurilor in domeniul politicii economice+ $irocratic BexploatatorC R implicat direct in conducerea economiei, caracteri,at fiind de o mare $irocratie. 4upa primul ra,$oi mondial, natura statului R predominant protectoare"s"a sc'im$at intr"una predominant productiva, ne ociatoare si $irocratica. Aceste tipuri evoluea,a de la un tip la altulin functie de fortele politice care influentea,a viata economica si sociala si de re,ultatele experimentelor economica"sociale efectuate. Asa s"a intamplat si in ca,ul fostelor state socialiste, care in anii @H au trecut de la tipul de stat $irocratic la cel productiv sau ne ociator, sau in ca,ul tarilor cu o economie de,voltata, care in deceniile precedente au trecut de la statul ne ociator la cel productiv si invers. <n viata economica reala, nu se intalnesc tipuri pure, ideale de stat., Eiecare tip real in parte mosteneste si imprumuta clemente de la celelalte tipuri. (a toate tipurile reale exista anumite suprapuneri de elemente ale celor patru tipuri de stat. Statul protector a predominat in tarile cu re imuri democratice de tip li$eral pana la sfarsitul secolului al 1@"lea si inceputul secolului al -H"lea. <n aceasta perioada a predominat modelul concurentei perfecte, in care statului nu"i mai revenea decat rolul de a sta$ili asa"numitele re uli de $a,a ale 8ocului sau cadrul le al necesar in care sa se desfasoare toate tran,actiile economice in conformitate cu re ulile concurentei si cooperarii in economie. Eunctiile statului se amplifica, rolul protector implicand le islatie sociala si o ama lar a de servicii civile. /eniturile si c'eltuielile pu$lice cunosc sc'im$ari importante respectiv1 cresterea a$soluta a c'eltuielilor si veniturilor pu$lice, aparitia o$iectivelor sociale in sfera c'eltuielilor pu$lice, introducerea impo,itelor pro resive considerate mai adecvate noii conceptii de 8ustitie sociala.

11

<n calitatea sa de protector, statul are ca functii de $a,a producerea de re uli sau de re lementari le ale, de aparare a le ilor si a ordinii in care se desfasoara viata economica si sociala. 9atura actiunilor statului protector este compensatorie, reparatorie in domeniul distri$utei veniturilor si nu productiv "economica. Aplicarea reformelor neo"<i$erale a dus treptat la aparitia tipului nou de stat numit productiv. Statul productiv este in acord cu doctrinele neo"li$erale deoarece el isi propune adoptarea acelui set de politici economice care sa reali,e,e cele trei scopuri politice esentiale1 T li$ertatea individuala+ T eficienta economica+ ec'itatea sau 8ustitia sociala. 0tatul productiv se axea,a pe urmatoarele trei cate orii mari de actiuni ce privesc economia1 T reconstructia si consolidarea institutiilor de piata Bin special dreptul de proprietateC+ asi urarea functionarii mecanismelor de piata pe $a,e concurentiale si inlaturarea nea8unsurilor si o$stacolelor intampinate+ T aplicarea unei politici de redistri$utie a venitului dupa principiul ec'itatii si a e alitatii de sanse, dar in conditiile unei constran eri impusa de asi urarea eficientei si a de,voltarii economice si sociale dura$ile. Actiunile economice ale statului productiv nu diminuea,a sfera de ale ere a actorilor economici si nu limitea,a li$ertatea individuala, ci dinami,ea,a actiunile sectorului privat. Pentru neo"<i$erali consolidarea institutiilor pietei li$ere, su$ordonarea politicii de redistri$utie a principiilor eficientei economice si e alitatii de sanse repre,inta calea pentru a evita tendinta excesiva de ,,statalitate" Statul negociator. Acest tip de stat este caracteristic doctrinelor socialiste democrate "inclusiv social " democrate " care urmaresc reali,area 8ustitiei si a pacii sociale. 5le pun un anumit accent pe de,voltarea sectorului pu$lic de catre stat in vederea sporirii productiei si distri$utiei $unurilor supuse controlului de catre stat, precum si sporirea volumului redistri$uirii veniturilor si de,voltarea retelelor de institutii pentru protectia sociala. (a acestea se adau a noul complex de masuri si de institutii statale, pentru solutionarea preventiva, pe calea ne ocierii, a conflictelor dintre rupurile de producatori ma8ori U munca si capital " B rupuri de interes si or ani,atii privateC. 5ste vor$a de asa numitul neocorporatism de tip scandinav, care da statului o functie noua de intermediere sau ne ociere. 0tatul isi asuma un rol important in solutionarea conflictelor dintre parti fara insa a enerali,a sau a monopoli,a astfel de demersuri. Aradul de participare al statului la solutionarea conflictelor este in functie de intensitatea acestei necesitati. <n anali,a participarii statului la solutionarea conflictelor prin ne ocieri se au in vedere1 o nivelul la care se reali,ea,a " central, ramura si local Bcentrali,at si descentrali,atC+ o tipul or ani,atiilor in conflict " intre sindicate si patronat, intre unitati economice si diferite or ani,atii si asociatii sociale, profesionale si culturale+ o pro$lemele aflate in conflict " salari,are, conditii de munca, conditii de viata. <n relatiile cu rupurile de interes or ani,ate si semnificative Bsindicate, patronateC si cu alte or ani,atii, statul se afla in situatii diferite, si anume1 o ca parte interesata in participarea la ne ocieri+ o ca parte neutra care participa in calitate de ar$itru sau de moderator in procesele de ne ocieri, o ca parte care incearca sa atra a rupurile de interes si or ani,atiile private in reali,area unor prioritati politice uvernamentale. Statul birocratic. Acest tip de stat apare in conditiile aplicarii doctrinei socialiste marxiste care, preocupata doar de 8ustitia sociala si de e alitate, pledea,a pentru sporirea la maximum a interventiei 1-

statului in economie, pentru enerali,area proprietatii de stat asupra mi8loacelor de productie prin desfiintarea celei private, pentru or ani,area conducerii economiei dupa principiul piramidal, si in fine, pentru introducerea planificarii in economia nationala. Acest sistem este pre,ent si in alte societati decat cele $a,ate pe doctrina marxista, in special deoarece in multe state are loc1 o expansiunea sectorului pu$lic in domeniul productiei de $unuri si servicii+ o implicarea directa a statului in procesele economico"sociale+ o coordonarea centrali,ata si estionarea de catre administratia de stat a economiei. 4intre cau,ele care determina aparitia si de,voltarea sistemului $irocratic putem enumera1 o expansiunea sectorului pu$lic productiv si cerintele coordonarii acestuia+ o implicarea directa a statului in procesele economico"sociale+ o coordonarea administrativa a intre ului proces economico"social.

1.0. R lul statulu! !n te r!a ec n m!ca <n istoria andirii economice, se o$serva o verita$ila miscare privind importanta pe care autorii vor sa o dea statului intr"o economie de piata. Mercant!l!smul. 0"a manifestat n perioada 1LOH"1QOH, cnd o nou structur social era interesat n accelerarea procesului acumulrii primitive a capitalului. Aceast structura, n special ne ustorimea, era animat de de,voltarea fr precedent a sc'im$ului de mrfuri, dorina desctu!rii de ideile economice cre!tine. %el care su$ raport final a dat prima data sens noiunii de mercantilism a fost Adam 0mit'. :ercantili!tii au fost nditori pra matici. *n centrul ateniei lor au stat pro$lemele economice practice, cu precdere msurile de politic economic pe care tre$uia sa le ia statul pentru desf!urarea eficient a afacerilor, cre!terea profitului oamenilor de afaceri !i sporirea avuiei naionale. 2emelia politicii economice mercantiliste este ideea pre,enei !i interveniei active a statului n economie, att ca a ent economic de sine stttor, ct !i, mai ales, pe plan extern, printr"o minuioas !i sever politic protecionist n favoarea ntreprin,torilor naionali, limitnd concurena ntreprin,torilor strini. Pentru a m$o ii naiunea, mercantili!ti se adresau direct celui care o ncarnea,1 prinului, re elui etc. A!a se face c Antoine de :ontc'restien nc'in, prin titlu, 2ratatul de economie politic, re elui !i re inei. 4up :ontc'restien, care a fcut din stat un domeniu predilect al preocuprilor sale, intervenionismul statal vi,a n primul rnd ordinea pu$lic, cadrul 8uridico"le islativ !i arantarea proprietii !i a $unei funcionri a pieei. 0tatul tre$uia, de asemenea s ve 'e,e asupra comerului !i industriei+ s prote8e,e inveniile, s acorde faciliti construciilor navale, s se ocupe de formarea cadrelor !i asi urarea ocuprii forei de munc. 5l tre$ui s intervin cu taxe de protecie la produsele reali,ate n ar, dar s se manifeste li$er" sc'im$ist pentru produsele ce puteau fi fa$ricate doar n exterior. 0tatul mercantilist, de la cel spaniol, portu 'e,, france,, en le, etc. pn la cel al lui Petru cel :are, era un stat cuceritor+ el tre$uia s ncura8e,e !i s susin coloni,area pentru ca, pe aceast cale, s asi ure resor$ia unui eventual excedent de populaie, noi surse de materii prime sau noi de$u!ee. 9aiunea mercantilist? se administrea, ca !i afacerile ne ustore!ti. 5a este format dintr"o sum de indivi,i pe care, mai mult ca orice, l lea solidaritatea economic. 4ac :ac'iavelli era de prere c $o ia statului se ntemeia pe srcia cetenilor, mercantili!tii socoteau, dimpotriv, c un stat nu se poate fortifica dect prin navuirea cetenilor+ si ur, nu a tuturor !i nu n mod e al. %ei vi,ai erau, n principal, ne ustorii, cmtrii, industria!ii. *ntrea a reet de msuri va vi,a acest o$iectiv. 4estinul istoric al mercantilismului pe termen lun este plin de nvminte pentru posteritate, inclusiv economi!tii din ,ilele noastre.

17

:ercantilismul a nsemnat pentru teoria, dar mai ales pentru practica comun1 c'r3so'edonism B! curent de idei care sus;inea c omul poate re,olva orice pro$lem economic cu a8utorul aurului, idealul unei societ;i sau ;ri fiind de a avea ct mai mult metal pre;iosC+ etatismul Bconcentrarea puterii n minile statului, care s dein n exclusivitate metalele preioaseC exploatarea minelor, scoaterea din ele a metalelor preioase !i favori,area prelucrrii lor+ or ani,area comerului !i a industriei Bmsuri populaioniste, maxim le al de salarii, re im de munc forat, manufacturi re ale, ncura8nd capitalismul, favori,area exportului, industria naional, coloni,area, 'e emonismul rilor de,voltateC+ opo,iia intereselor naionale ntre ele. *n marea lor ma8oritate, mercantili!tii au fost populaioni!ti, n sensul c s"au pronunat pentru cre!terea numeric a populaiei unui stat. Ar umentele invocate n spri8inul acestei susineri sunt de ordin politic, economic, militar. Pentru ei populaia repre,enta una din dimensiunile principale ale puterii naionale iar ar umentul economic cel mai puternic susinut de ei este c o populaie numeroas face a$undent oferta de for de munc !i reduce, astfel, salariile !i, deci, costurile. Pe parcursul celor trei secole de existen, mercantilismul a evoluat teoretic !i practic+ din am$ele puncte de vedere, sensul a fost spre li$eralism. :ercantili!tii au meritul de a fi a$ordat pentru prima oar cate oria economic de profit, ns o priveau ca un surplus de $ani care aprea n procesul circulaiei, adic numai ca profit normal. %ei mai de seam repre,entani ai mercantilismului au fost+ 2'omas :un !i Jilliam 0tafford n An lia, Aiovani 6otero, Antonio 0erra, Aaspard 0caruffi !i Antonio 6eccaria n <talia, &ean 6odin, Antoine de :ontc'retien !i &ean 6aptiste %ol$ert n Erana, >rti, !i 4amian de >livares n 0pania !i Portu alia, Petru cel :re !i <. 2. Posos)ov n #usia !i 4imitrie %antemir n #omnia. L!1eral!smul ec n m!c. (i$eralismul constituie una dintre cele mai complete si marcante doctrine ale societati moderne si contemporane. Pentru prima oara termenul de li$eralism apare la lexico raful %laude 6oiste in 1K-7, fiind asociat cu lupta pentru li$ertate a $ur 'e,iei si avand o du$la semnificatie atat politica cat si economica. <n eneral termenul de li$eralism a sinteti,at ansam$lul aspiratiilor si revendicarilor innoitoare din societatea europeana dintre mi8. sec.al F/<<"lea si al F<F"lea. <n primele sale manifestari li$eralismul a vi,at domeniul politic fiind sinonim cu inlaturarea a$solutismului, impunerea principiului separarii puterii, a statului de drept, a repre,entativitatii si a drepturilor si li$ertatii cetatenilor. <n plan economic in esenta sa li$eralismul urmarea1 inlaturarea relatiilor de productie feudale, a modului de or ani,are si exploatare a muncii io$a iste+ inlaturarea oricarui fel de constran ere economica+ diminuarea si restran erea rolului statului in viata economica+ proclamare li$ertatii tran,actiilor economice. (i$eralismul a marcat aparitia unei noi orientarii in andirea politica dar si economica. <n domeniul economic noua andire s"a remarcat prin urmatoarele elemente1 a fost conceptia care a transferat centrul cercetarilor economice din sfera circulatiilor marfurilor in sfera producerii acestora + a creat, introdus si de,voltat un nou mod de cercetare si investi are a economicului. A inlaturat empirismul si descriptivismul mercantelist, punand accent pe anali,a lo ica R

1L

teoretica $a,ata pe noi metode si procedee ca1 inductia, deductia, folosirea statisticii si matematici+ a marcat trecerea cercetarii de la nivelul individual la anali,a de ansam$lu a le aturilor economice la scara sociala, nationala si internationala+ a marcat inceperea cunoasterii stiintifice a economiei de piata complete+ li$eralismul a impus aspiratia spre li$ertatea de miscare. <n domeniul economic aceasta a insemnat deplina li$ertate de actiune a a entilor economici, precum si consacrarea li$erei concurente in tran,actiile dintre popoare+ a impus individualismul conform caruia deci,iile cele mai eficiente si concrete le pot lua a entii economici privati in opo,itie cu autoritatea pu$lica"statul, sau cu diferite colectivitati mai mult sau mai putin cuprin,atoare+ li$eralismul a considerat proprietatea privata sociala si individuala, temelia societatii moderne, a economiei de piata, ea fiind de revata de orice servituti feudale+ a impus principiul 'edonismul, conform careia se urmarea o$tinerea unui maxim de avanta8 cu minim de efort+ li$eralismul a impus un nou mecanism de re lare a economiei, cel al pietei, a raportului dintre cerere si oferta, el avand capacitatea de a autoec'ili$ra in mod spontan economia, li$eralismul este si prima paradi ma economica care explica preturile si profiturile din economia moderna pornind de la teoria valorii $a,ata pe munca+ caracteristica ma8ora a paradi mei li$erale o constituie impunerea politici economice a li$erului sc'im$ sau altfel spus politica li$erei concurente. Aceasta politica a fost sinteti,ata de economistii france,i su$ forma, laisse, faise, laisse, passer, Vle monde va de lui meme?, " lasati lucrurile sa"si urme,e cursul lor firesc. 5lementele matriceale ale doctrinei au fost fixate de ctre A.0mit' n Avuia naiunilor? B1QQNC, ,enitul a fost marcat prin Principiile economiei politice !i ale impunerii? ale lui 4.#icardo B1K1QC !i crepusculul " prin Principiile economiei politice? ale lui &.0.:ill B1KLKC. 5 vor$a, a!adar, de o perioad de dominaie de aproape un secol, dup care au aprut reacii critice din partea repre,entanilor altor doctrine economice. Patria li$eralismului clasic a fost An lia. L!1eral!smul ec n m!c clas!c a aparut in secolul F/<<, si punea accentul pe minimi,area interventiei statului in economie, criticand aspru sistemele socialiste, pe care le considerau pe cat de irationale pe atat de ineficiente. (i$eralismul clasic promova insituirea culturii ratiunii si a ordinii naturale", si privea omul ca fiind o parte inte rata a acestui sistem. Asadar, li$eralistii considerau ca doar respectarea naturii si a le ilor ei poate aduce $unastare. 2ot li$eralismul sc'im$a si vi,iunea asupra muncii. Pana la li$eralisti, munca era privita ca fiind ceva 8osnic, nedemn fiind mai de ra$a o pedeapsa. :unca la li$eralisti, era considerata ca fiind o $inecuvantare pentru cel ce o presta asi urandu"i un venit si ur iar intreprin,atorii incepeau sa fie priviti din ce in ce mai $ine in societate. 5ner ia si entu,iasmul de care dadeau dovada acestia necesitau o doctrina care sa le 8ustifice si sa le arate calea spre maximi,area profitului, aceasta a fost li$eralismul economic clasic. 2eorii despre valoare"munca au aparut si in lucrarile lui J. Pett3 si E Wuesna3, dar se considera ca munca produce valoare strict pe doua ramuri1minerit si a ricultura. A. 0mit' a dovedit ca munca produce valoare in toate domeniile economice. %onsidera ca doar munca este etalonul 8ust care nu varia,a in privinta valorii sale, etalon dupa care toate celelalte marfuri pot si evaluate. 0e creea,a astfel un tipar1 marfurile scumpe erau o$tinute cu un efort mare pe cand marfurile ieftine se o$tineau printr"un efort mai mic. Asadar clasicii nu numai ca au anali,at natura si marimea valorii marfii, formand teoria o$iectiva a valorii ci si au ase,at acest concept la temelia edificiului lor teoretic".[1]

1O

> alta trasatura definitorie a doctrinei li$erale clasice, o repre,inta anali,a fenomenelor economice prin impartirea societatii in trei clase1muncitori, capitalisti si propietari, reparti,area veniturilor fiind facuta in functie de apartenenta la factorii de productie1munca, capital, pamant. :uncitorii erau remunerati cu salariul, capitalistii cu profitul iar propietarii cu renta. 4intre toate cele trei tipuri de venituri, sin urul care este o$tinut pe $a,a unei munci depuse este salariul. 0alariul o$tinut de muncitor, este doar o parte din valoarea creata de acesta. 0e considera ca salariul tre$uie sa ii asi ure muncitorului cat si familiei lui un nivel de trai minim. Eorta care pune in miscare toate mecanismele pietei, considerau li$eralistii, este profitul. 6anii sunt doar un mi8loc de sc'im$, si nu sunt considerati de li$eralisti ca fiind foarte importanti pentru de,voltarea economica, deoarece la $a,a avutiei natiunilor nu se afla $anii ci munca. 6anii odata o$tinuti, nu pot produce in continuare valoare pentru un individ, asadar ei tre$uie reinvestiti in procesul de productie. 4e aici reiese ca $anii doar inslesnesc procesul de productie si acumularea avutiei, in nici un ca, nu o creea,a. %lasicii au fondat teoria li$erului sc'im$, care a re,olvat o pro$lema deose$it de importanta si de frecvent intalnita in relatiile economice dintre tari. 0c'im$ul de marfuri intre tari, de pana la clasici era foarte dificil,deoarece se considera ca dintr"un sc'im$ nu pot iesi in casti am$ele parti. Preocuparea principala a mercantilistilor, era mentinerea unei $alante comerciale po,itive. 5i considerau ca prin li$erul sc'im$ $alanta comerciala ar deveni ne ativa. %lasicii au dovedeit, ca li$erul sc'im$ si neimplicarea statului in politica importurilor si a exporturilor nu duce la altceva decat la ec'ili$rul $alantei comerciale pe termen lun . A'am Sm!t,. 4esi adept al statului non"interventionist, Adam 0mit' re,erva statului patru datoriri de o deose$ita importanta1 apararea, educatia, lucrarile pu$lice si rolul de a ent fiscal".#eferitor la apararea nationala, aceasta este un factor important intr"o societate. <nfluentele de natura psi'olo ica in teoriile economice ela$orate de 0mit' se pot o$serva usor si in ceea ce priveste apararea si si uranta individului, considerand ca un individ ce se simte in si uranta si simte apartenenta si ri8a fata de societatea de care apartine, va fi mult mai productiv, fata de un altul care se considera ne li8at si nemultumit de felul in care statul se ac'ita de aceste indatoriri. 0mit' considera ca sentimentul de si uranta al cetatenilor, asi ura $una desfasurare a activitatilor economice si nu numai. %'eltuielile pentru apararea nationala erau costisitoare, dar asi urau un ec'ili$ru extern cat si intern. > alta vi,iune a acestei pro$leme, este faptul ca atunci cand o tara depune eforturi pentru formarea unei armate, se enerea,a si o crestere a consumului in special cel din sfera industriala, prin asimilarea te'nicii moderne dominata de armele de foc, [..] un oma iu adus industrialismului". Astfel se enerea,a noi locuri de munca, un rula8 mai rapid al $anilor si o$tinerea de re,ultate vi,i$ile din acest proces. Asi urarea cadrului 8uridic de catre stat, considera 0mit', este de o deose$ita importanta, deoarece indivi,iilor tre$uie sa li se asi ure si prote8e,e dreptul de proprietate, sa se asi ure ca actul de 8ustitie sa fie aplicat uniform si corect tuturor indivi,ilor, indiferent de po,itia lor sociala. Prin acest sistem, 0mit' incerca sa elimine implicarile politice din 8ustitie, care daunau vi,i$il procesului de li$erali,are al pietei. Prin presiuni politice, se asi ura acordarea unor su$ventii, facilitati, inlesniri doar anumitor cate orii, fapt ce impiedica li$era circulatie a marfurilor intre societati, li$erul sc'im$, asa numitul proces de "laisse,"faire". <n statul li$eral, unde diversitatea, toleranta si cooperarea arantau ordinea sociala, suprimarea privile iilor economice era in lo ica li$eralismului". #eferitor la lucrarile si crearea institutiilor de interes pu$lic, autorul considera ca rolul statului minimal era sa infiinte,e si sa intretina lucrari pu$lice1 sosele, poduri, canale de navi atie, porturi, depo,ite si institutiile pu$lice1 educatia, posta, $aterea monedei, de care depindeau $unastarea si civili,atia".

1N

5ducatia este considerata de Adam 0mit' cel mai important $un, deoarece casti urile pentru societate ca intre sunt mai mult decat vi,i$ile. > natiune ai carei indivi,i sunt educati, $ine pre atiti si instruiti va prospera, prin prisma aportului si plusului de valoare pe care il enerea,a existenta unor asemenea cate orii sociale. .n om $ine instruit, va reusi mai usor sa isi maximi,e,e si sa isi urmareasca atin erea scopurilor personale fata de un altul mai sla$ pre atit, fapt ce duce astfel la o mai $una alocare a resurselor in intrea a societate, deci inaintarea spre $unastarea enerala se va face mult mai lesne. <n asi urarea eductiei, este nevoie si de o infrastructura, pe care aceasta sa se poata cladi. Eara existenta institutiilor, a drumurilor, a cailor de facilitare a comertului exterior, $una pre atire a indivi,ilor din punct de vedere profesional era in van. <mportanta institutiilor era ne li8ata la inceput, deoarece efectele sale nu erau foarte vi,i$ile. 4ar institutiile, ofera acel set de constran eri si stimulente ce influentea,a actiunea umana intr"o maniera predicti$ila, reducand astfel radul de incertitudine al actiunilor indivi,ilor. Aceste stimulente afectea,a comportamentul uman in toate aspectele sale, de la cooperarea sociala pe piata si pana la deci,iile politice sau cele ce nu au le atura cu economia. Asadar, importanta existentei unui cadru ce ofera stimulente si constran eri, o asa numita re lementare a vietii sociale si economice a unei societati este mai mult decat vi,i$ila. Adam 0mit' a$ordea,a si su$iectul impo,itarii si a felului cum statul c'eltuieste $anul pu$lic. Apoi enumera principiile ce uvernea,a si a,i sistemele fiscale1 ec'itatea impo,itarii, certitudinea si claritatea impo,itatii, oportunitatea si suporta$ilitatea".%onsidera ca 8ustetea impunerii impo,itului este de necontestat, pentru ca indivi,ii unei societati ce consuma anumite $unuri pu$lice, tre$uie sa contri$uie intr"un fel la refacerea acestora, iar sin urul mod plau,i$il in care pot face acest lucru este prin plata unui impo,it in functie de posi$ilitatile fiecaruia. %eea ce critica 0mit', este modul in care statul foloseste acei $ani. Proasta alocare a resurselor din partea statului, duce inevita$il la repercursiuni in cadrul societatii. Acest fapt survine faptului, ca si in sfera $irocratiei, indivi,ii isi urmaresc propriile interese, iar un mi8loc de contracarare a acestor comportamente care sa dea re,ultate nu s"a asit inca. <n pre,ent, in economiile moderne se incearca o desc'idere cat mai mare a institutiilor pu$lice spre exterior, in incercarea crearii unei piete concurentiale in cadrul institutiilor. Pe scurt, se incearca crearea posi$ilitatii de a ale e a unui individ, daca acesta considera ca un sistem nu si"a respectat indatoririle fata de acesta si ca nu ii repre,inta interesele in mod corect. >portunismul indivi,ilor din cadrul institutional periclitea,a $una desfasurare a activitatilor unei societati per ansam$lu, de aici si ri8a pentru limitarea unor astfel de comportamente. Asadar, sistemul va functiona corespun,ator, atata timp cat oamenii asi ura statului prin plata impo,itelor un venit prin care acesta sa le asi ure $unurile pu$lice necesare, si nu in ultimul rand, ri8a statului fata de modul si eficienta cu care sunt c'eltuite aceste venituri. 4espre datoria pu$lica Adam 0mit' critica lipsa de c'i$,uinta a statului, mai ales pe seama eneratiilor viitoare, in c'eltuiala venitului pu$lic, recur and frecvent la creditul pu$lic". Principalul repros adus uvernantilor cu privire la contractarea de credite pu$lice, era acela ca statul nu folosea $anii eficient. Plusul de productivitate adus de acel capital imprumutat nu exista. <n vi,iunea lui 0mit', era lo ic ca statul sa se indatore,e atunci cand se crea o investitie profita$ila, care ar fi acoperit dupa un timp datoria. 4e aici si conceptia despre uvernanti, ca nu manifesta nici o ri8a in c'eltuirea $anului pu$lic, deoarece acei $ani nu le apartineau. /!2! crat!smul. Ei,iocraii dau forma cea mai !lefuit noii paradi me. 5i furesc o nou doctrin, n esen li$eral. Punerea ei n practic are nevoie de o nou concepie despre mecanismul economic de ansam$lu. Pre tirea terenului este fcut de un numr de economi!ti france,i !i en le,i care manifesta predilecie pentru a$ordarea pro$lemelor economice n termeni de circuit, fie de expresie monetar, fie n expresie fi,ic.? BPo'oa <oan R 4octrine economice universale, pa . L-C Eondatorii acestui curent sunt, n primul rnd, nditorii france,i Erancois Wuesna3, 4upont de 9emours, /incent de Aourna,, :ercier de la #iviere, 6audeau, :ira$eau, 2ur ot, (e 2rosne, 4estut de

1Q

2rac3 !i alii. 4ar fi,iocrai ntlnim !i n alte ri+ #'am :o'un #o3, 4e$endranet' 2a ore !i :o'andas":a'atma =aramo'am Aand'i8i n <ndia, %un Xin 'e,en !i Dun Xenfa n %'ina, 4a,ai 0'undai, 0ato 0'inen, 0ol)i Ando !i 9o$u'iro n &aponia, 2'. &efferson n 0...A., Art'ur Ioun n An lia !i Alfred 2'aer n Aermania. Ei,iocratismul este o doctrin economic $ur 'e, din secolul al F/<<<"lea, avnd o aparen feudal care admite existena unei ordini naturale n societate !i a unor le i economice independente de voina oamenilor.? B&o'n 9ou R 0tudies in t'e 4evelopment of A ricultural 5conomics in 5urope, pa . 71QC. 5l pune $a,ele anali,ei !tiinifice a economiei capitaliste !i a politicii economice li$ersc'im$iste. 0e spune " !i pe $un dreptate R c fi,iocratismul a fost o doctrin $ur 'e, n nveli! feudal. Acest lucru se datora faptului c, att terminolo ia folosit Bavansuri? n loc de capital? !i venituri ? n loc de valori?, rent? n loc de profit? , ct !i situaia lui Er. Wuesna3 de slu8itor al celui mai mare feudal france, au fcut ca acest nditor enial s"!i dep!easc po,iia social !i ntocmai cum monsieur &ourdaine fcea pro, fr s !tie? tot astfel Wuesna3 a a$ordat pro$lemele reproduciei din perimetrul $ur 'e,. *n <storia doctrinelor economice %'. Aide !i %'. #ist consider c o dat cu mercantilismul, epoca precedesorilor s"a nc'eiat+ prin fi,iocrai o alta ncepe, cea a fondatorilor. Eondatori pentru c1 au creat opere ori inale prin care au oferit o vi,iune de ansam$lu !tiinei economice+ au iniiat, spre folosul acestei !tiine, instrumente de anali, moderne+ au dat formularea cea mai desvr!it, pn la ei, teoriei circuitului economic+ sunt promotorii unui suflu nou, condensat n naripata lo,inc, ce le aparine, a laisse,faire"ului? !i care va deveni em$lema li$eralismului de mai tr,iu+ !i nu n ultimul rnd, fi,iocraii repre,int prima Gcoal economic or ani,at n adevratul sens al cuvntului1 un mentor BEr. Wuesna3C, o doctrin mprt!it Bordinea naturalC, un cre, Bfi,iocraia Y puterea naturiiC, o revist B5p'emerides du %ito3enC, un sistem noional !i mi8loace de anali, proprii B2a$loul economicC. Pe acest temei fi,iocraii s"au considerat !i au fost recunoscui ca primii 5%>9>:<G2<. %lasicismul france, ncepe cu ei. Geful de !coal a fost Er. Wuesna, B1N@L"1QQLC, cu lucrrile pentru acest domeniu " 2a$loul economic. %a doctrin !i politic economic fi,iocraia a aprut, n principal, ca o reacie la mercantilism n sensul c1 imoralismul mercantilist i opune o filosofie umanist !i li$eral+ protecionismul este nlocuit cu li$ersc'im$ismul1 $ulionismului spaniol !i m$o irii prin $ani sau comer i opune o a ricultur puternic, sin ura considerat creatoare a unui surplus+ concepiei mondoeconomice statice !i 8ocului cu sum nul i opune o vi,iune dinamic+ li$ertatea sc'im$ului !i n eneral, li$era circulaie a $o iei se pot reali,a n profitul tuturor+ unui stat puternic !i omnipre,ent i opune un minimum de stat. *n mod curent, statul fi,iocrailor avea urmtoarele funcii1 s apere ordinea natural !i, n principal, atri$utul su fundamental1 proprietatea . Ei,iocraii au criticat !i respins voluntarismul mercantili!tilor manifestat n ideea interveniilor statului n economie, inclusiv protecionismul vamal, deoarece erau convin!i c mai presus de dorinele !i voina oamenilor exist n societate , deci !i n economie, o ordine fireasc sau natural care se impunea cu fora lucrurilor implaca$ile !i care , daca era cunoscut !i respectat, asi ura $una funcionare a economiei !i armonia dintre toate componentele societii. 4up prerea lor, viaa economic nu era ar$itrara, nu se desf!ura la ntmplare, ci pe $a,a unor le turi dura$ile, mai puternice dect voina !i sentimentele, inclusiv ilu,iile oamenilor, respectiv pe $a,a unor le i naturale. Pe temeiul acestor le i economice, fi,iocraii au denunat caracterul ilu,oriu 1K

sau c'iar duntor al msurilor de intervenie a statului n pro$lemele economice, de total li$ertate a a enilor economici. 0pre deose$ire de mercantili!ti, care au pus accentul pe comer, $ani, preuri fi,iocraii, preocupai de producie, pun accentul pe fluxurile economice, ncepnd cu repartiia produsului social, continund cu circulaia premiselor pentru reluarea procesului de producie la aceea!i scar, adic reproducia simpl. Pr tec%! n!smul #! 3c ala !st r!c "erman dau expresie principalelor reacii naionale fa de li$eralismul clasic, pe care promotorii acestor curente l"au criticat su$ aspect teoretic, metodolo ic !i al politicii economice. 0u$ aspect teoretic, ei au contestat pretenia de vala$ilitate permanent !i universal a postulatelor li$eralismului clasic !i au afirmat relativitatea sau, dup ca,, inexistena unor le i naturale. >$iectul de studiu al !tiinei economice ar tre$ui s l constituie evoluia economiei naionale, privit ca o entitate !i nu aciunea a enilor economici i,olai. <nvesti area particularitilor naionale !i locale, socoteau protecioni!tii !i adepii !colii istorice ermane, permite formularea unor constatri realiste !i a unor conclu,ii adecvate pentru pro resul economic al rii respective. 0u$ aspect metodolo ic, adepii acestor curente au respins metoda deductiv, utili,at de li$eralii clasici B!i mai tr,iu, de cei neoclasiciC, considernd c ar contri$ui la deformarea realitii economice. *n locul acesteia, ei propuneau adoptarea metodei inductive !i istorice, care ar fi n msur s studie,e viaa economic n devenirea !i cu particularitile sale+ cercetarea economic ar tre$ui s ai$ un caracter empiric, $a,at pe evidenierea analo iilor, asemnrilor !i deose$irilor dintre fapte, fenomene !i procese. 2eoriile protecioniste s"au de,voltat pe parcursul a aproximativ un secol, ntre deceniul al treilea al secolului al F<F"lea !i deceniul al treilea al secolului al FF"lea. 5le au aprut aproape simultan n statele ermane Bmai tr,iu, AermaniaC !i n 0tatele .nite ale Americii " ri n care de,voltarea economiei de pia era ntr,iat de nereali,area unitii statale, de insuficienta valorificare a resurselor disponi$ile, dar !i de pre,ena pe piaa intern a mrfurilor industriale, superioare calitativ, importate din An lia. :ai tr,iu, ideile protecioniste aveau s seasc un teren favora$il !i n Austria, #usia, #omnia, <talia !i n alte ri, n care nivelul de de,voltare economic !i po,iia n economia mondial erau resimite ca fiind inferioare potenialului lor economic. Protecionismul a preluat !i a de,voltat unele idei mercantiliste, mai ales privind rolul statului n stimularea a enilor economici indi eni !i descura8area concurenei externe. *ntemeietorul curentului protectionist este economistul erman Eriedric' (ist B1QK@"1KLNC. Eormat n atmosfera de rena!tere a spiritului naional de la nceputul secolului al F<F"lea, tnrul (ist a susinut intitial unificarea politic !i unitatea vamal a statelor ermane. (ist repro!a li$eralilor clasici, n eneral, !i lui Adam 0mit', n special, faptul c aplicarea ideilor lor slu8ea exclusiv intereselor naiunilor de,voltate BAn liei !i n secundar EraneiC de a de,or ani,a economic !i a frna pro resul celorlalte state. 5l evidenia urmtoarele trsturi ale doctrinei li$erale clasice, la care se raporta critic1 cosmopolitismul, n sensul caracterului pretins universal al postulatelor sale !tiinifice+ individualismul, n sensul siturii a entului economic i,olat n centrul demersului su !tiinific !i al lipsei de preocupare pentru situaia economic a colectivitilor+ materialismul, n sensul concentrrii asupra pro$lematicii avuiei !i valorii. Prin contrast cu economia politic li$eral clasic, (ist pune $a,ele economiei politice a naiunii. >$iectul de studiu al acesteia l repre,int viaa economic a fiecrei naiuni, cu trsturile, capacitile !i resursele sale. 9aiunea, aprecia el, tre$uie s se afle n centrul anali,ei economice, ntruct ea este purttorul totalitii forelor productive. Prin conceptul de fore productive ale naiunii, (ist avea n vedere un ansam$lu foarte lar de elemente materiale !i spirituale1 forele naturii, capacitile de

1@

producie, resursele umane+ instituiile de nvmnt, !tiin !i art, le islaia !i politica economic+ administraia pu$licm credinele reli ioase !i altele. Eorele productive exprimau puterea economic !i presti iul n lume al unei naiuni !i, a$ia dup aceea, radul ei de $o ie. Eora de a crea $o ii, nota (ist, era mai important dect $o ia ns!i. Adept al metodei inductive de cercetare, (ist considera c economia politic era o !tiin experimental, c'emat s studie,e datele empirice privind de,voltarea economic a naiunilor. *n vederea de,voltrii forelor productive ale naiunii, statul are o$li aia s promove,e cea mai potrivit politic economic. >ri, arta (ist, adoptarea unei politici economice protecioniste repre,enta sin ura soluie recomanda$il pentru statele mai puin de,voltate economic. Ar umentele sale n favoarea protecionismului sunt, n esen, urmtoarele1 o de,voltarea forelor productive ale naiunii, !i n special, a industriei impuneau aplicarea unor taxe vamale suficient de mari pentru a descura8a importul mrfurilor strine. *n practic, nivelul taxelor vamale era determinat de diferena de costuri, respectiv de pre, dintre mrfurile importate !i cele produse n ar+ o fiecare naiune era ndreptit s !i de,volte armonios ramurile economice !i s !i constituie un complex economic naional, ceea ce i"ar asi ura sau, dup ca,, i"ar consolida independena economic !i politic n raporturile cu strintatea+ o statul avea datoria patriotic de a i favori,a, pe piaa intern, pe productorii indi eni n raport cu cei strini. Protecionismul era menit, n concepia lui (ist, s contri$uie la educarea economic a naiunii, motiv pentru care era numit protectionism educativ. Pe termen scurt, aplicarea protecionismului determina ma8orarea preurilor pe piaa intern, fapt incriminat ve'ement de adepii li$ersc'im$ismului. Pe msura de,voltrii forelor de producie, a cre!terii productivitii muncii, nivelul taxelor vamale urma s fie redus pro resiv. Protecionismul nord"american s"a de,voltat su$ influena att a ideilor unor mercantili!ti tr,ii, cum era Alexander Damilton, ct !i a teoriei protecioniste a lui Eriedric' (ist. Damilton recomanda nc din 1Q@1 ncura8area industriei nord"americane prin impunerea unor taxe vamale la importurile de produse manufacturate din An lia. (ist a participat, pe timpul !ederii sale n 0.A, la de,$aterile pu$lice asupra avanta8elor unei politici economice protecioniste !i respectiv, li$ersc'im$iste, de,$atere ce s"a $ucurat de un lar ecou n cercurile !tiinifice, !i n eneral, n rndurile opiniei pu$lice. Principalii repre,entani ai protecionismului nord"american sunt D.%.%are3 !i 0.Patten. 5conomistul Denr3 %'arles %are3 a adus n discuie, n afara unor principii !i idei foarte asemntoare cu cele expuse de (ist Bmotiv pentru care cei doi au fost acu,ai c s"au inspirat unul de la cellaltC, !i teorii proprii, cum este teoria armoniilor economice internaionale. 5l considera c divi,iunea internaional a muncii re,ultat n urma aplicrii principiilor li$ersc'im$iste ar duce la mprirea rilor lumii n dou mari cate orii1 ri de,voltate Bsau industrialeC !i ri sla$ de,voltate Bsau a rareC, ceea ce distru ea armonia internaional !i antrena stri conflictuale permanente. *n sc'im$, aplicarea unor politici economice protecioniste ar favori,a de,voltarea productiv complex a fiecrei ri, n care ramurile produciei materiale se completau armonios una pe cealalt. 4e pild, arta el, a ricultura oferea ramurilor industriei prelucrtoare att o surs de aprovi,ionare cu materii prime, ct !i o pia de desfacere pentru produsele industriale. Armonia existent ntre ramurile fiecrei economii naionale repre,enta pentru %are3 o premis esenial a armoniei din relaiile economice internaionale, $a,at pe sc'im$urile comerciale ec'ita$ile !i pe pro resul continuu al fiecrei naiuni. 0imon Patten este autorul lucrrii de lar circulaie 6a,ele economice ale protecionismului B1K@HC, n care a sistemati,at !i completat contri$uiile n materie ale lui E.(ist, D.%.%are3 !i ale altor

-H

teoreticieni. >$iectivul politicii economice a fiecrei ri tre$uie s l constituie, arta Patten, reali,area unui puternic complex economic naional, n msur s asi ure de,voltarea forelor de producie !i un nivel de trai ridicat al populaiei. Pe termen lun , aceste o$iective puteau fi atinse numai printr"o politic comercial protecionist, care s m$ine taxele vamale ridicate cu $arierele netarifare. Gcoala istoric erman a cuprins dou mari etape succesive de de,voltare1 1. vec'ea Gcoal istoric erman, ntre 1KOH"1K@H+ -. noua Gcoal istoric erman Bai crei repre,entani s"au afirmat nc din deceniul 1KQH" 1KKH, dar a crei existen distinct a fost recunoscut doar dup 1K@HC, ntre 1K@H"1@7H. /ec'ea Gcoal istoric erman a fost ilustrat de Jil'elm #osc'er, 6runo Dilde$rand !i =arl =nies. Eondatorul ei, economistul !i sociolo ul J.#osc'er, este autorul lucrrii 0istemul economiei politice B1KOLC, n care aduce nnoiri teoretice !i metodolo ice n !tiina economic. 5l critica teoria li$eral clasic pentru c s"a re,umat la enunarea unor le i pretins naturale, a cror existen nu a putut fi demonstrat. 5conomia naional, susinea #osc'er, repre,enta o entitate or anic, a crei studiere impunea utili,area metodei inductive comparatiste. :enirea !tiinei economice era aceea de a studia particularitile fiecrui popor !i ale fiecrei epoci istorice !i de a formula, pe aceast $a,at, recomandri privind politica economic corespun,toare situaiei date. *n opinia lui 6.Dilde$rand, !tiina economic era c'emat s aprofunde,e factorii de,voltrii economice a popoarelor. Pro resul economic, considera el, nu era re,ultatul funcionrii unor le iti eneral vala$ile, ci al aciunii umane con!tiente. Dilde$rand distin ea trei etape succesive ale istoriei economice1 economia natural, economia $neasc !i economia de credit. :ai cate oric dect ali adepi ai acestui curent, =.=nies contesta existena oricror le i n evoluia economic a societii omene!ti. 5conomia politic, aprecia el, fcea parte din cate oria !tiinelor istorice, o$iectul ei de studiu fiind latura economic a vieii poporului. 4e aceea, considera =nies, economia politic ar tre$ui s se mr ineasc s cercete,e numai asemnrile !i deose$irile pre,ente n evoluia istoric a popoarelor. 9oua Gcoal istoric erman a fost repre,entat, n principal, de Austav 0c'moller !i (udZi &osep' B(u8oC 6rentano. 5i contestau existena oricror le i economice, pe motiv c fenomenele !i procesele economice sunt extrem de complexe !i nu pot fi i,olate n vederea unei cercetri temeinice+ de aceea, considerau fr rost discuiile pe aceast tem. >$iectul de studiu al !tiinei economice, aprecia A. 0c'moller, l constituiau faptele economice i,olate, nerepeta$ile, care puteau fi studiate prin metoda inductiv !iistoric. Aceast po,iie era respins de =arl :en er, fondatorul Gcolii li$erale neoclasice de la /iena, care considera c o$iectul !tiinei economice l formau doar fenomenele !i procesele cu caracter eneral, care tre$uiau cercetate prin metoda deductiv. *ntre A.0c'moller !i =.:en er s"a purtat, n deceniul al noulea al secolului al F<F" lea, o disput de mare re,onan n lumea !tiinific, numit "disputa asupra metodei". .nii adepi ai protecionismului !i ai Gcolii istorice ermane au susinut nfptuirea unor reforme sociale moderate, cum erau acordarea dreptului de or ani,are sindical a muncitorilor, introducerea asi urrilor sociale, respectarea le islaiei muncii, prote8area cate oriilor sociale defavori,ate !i altele. 5i au fost desemnai prin termenul eneric de sociali!ti de catedr, dat fiind preocuparea lor pentru pro$lemele muncitore!ti, pe de o parte, !i populari,area acestei pro$lematici de la catedrele universitare pe care le ocupau, pe de alt parte. 4e5nes!smul. #epre,int un curent n ndirea economic, aprut n secolul FF, introdus de economistul $ritanic &o'n :a3nard =e3nes. =e3nes a pledat pentru o politic activ n favoarea sectorului pu$lic n economie, reali,at nu numai prin ac ;iuni de tip monetarist ale $ncilor na;ionale, dar <i printr"o politic fiscal ener ic "" am$ele msuri fiind menite s repre,inte o contrapondere la ceea

-1

ce el considera ineficien;a relativ a sistemului economic privat, <i a ciclurilor economice enerate de acesta. =e3nesianismul a fost ini ;iat n lucrarea V2eoria eneral a ocuprii for;ei de munc, a do$n,ii <i a $anilor? B2'e Aeneral 2'eor3 of 5mplo3ment, <nterest and :one3, 1@7NC. V2eoria enerala a ocuparii fortei de munca, a do$n,ii si a $anilor? a socat att lumea academica, ct si cercurile politice. %u totii stiau ca politicile economice recomandate de economistii neoclasici nu mai erau functionale, dar de"a$ia acum ntele eau ca devenisera inaplica$ile, dat fiind noul context economic si politic. %artea taia toate nodurile Aordiene ale de,$aterilor pe tema determinarii productiei lo$ale si, n consecinta, a folosirii minii de lucru, considernd ca factorul determinant poate fi cererea a re ata. Printre conceptele neconventionale promovate de =e3nes se numara1 imposi$ilitatea ec'ili$rului dintre oferta si cererea de $unuri si servicii, conducnd n cele din urma la disfunctiuni precum soma8ul+ ineficienta mecanismelor concurentiale ale pietei li$ere de a asi ura si mentine ec'ili$rul economic+ posi$ilitatea de a utili,a politicile fiscale si monetare pentru a elimina recesiunile si a controla $oom"ul economic. %artea a declansat de,$ateri nca de la pu$licare, iar acestea nu au luat sfrsit nicin pre,ent. Eiecare recesiune sau cri,a economica a fostnsotita de reevaluarea teoriilor lui =e3nes. =e3nes considera ca economia este o ramura a lo icii, nu o stiinta naturala. 5conomia era va,uta de =e3nes ca o stiinta a andirii cu a8utorul modelelor com$inata cu arta ale erii modelelor relevante. 0pre deose$ire de stiintele naturii, materialul la care ea se aplica nu numai ca nu este constant, el este c'iar neomo en in timp. >pinia lui, preluata de fapt de la #o$$ins, este ca economia, care se ocupa de motive, anticipari si incertitudini psi'olo ice, este o stiinta morala, pentru ca foloseste preponderent introspectia si 8udecati de valoare. Pentru ca un model sa nu"si piarda eneralitatea si valoarea ca mod de andire, tre$uie sa nu contina valori reale pentru functiile sale varia$ile, deoarece devine inutili,a$il. =e3nes o$serva ca in c'imie, fi,ica si alte stiinte ale naturii, menirea experimentului este de a furni,a tocmai acele valori reale ale diferitelor cantitati si factori care apar intr"o ecuatie sau formula+ dupa aflarea acestora, ele raman definitive. <n economie, a introduce cifre intr"un model duce la anularea valorii sale, pentru ca cifrele nu se vor mai potrivi la o alta incercare. %oclu,ia sa este ca a transforma un model intr"o formula cantitativa inseamna a"i distru e utilitatea ca instrument de andire. <ndiferent de de,voltarile ulterioare, =e3nes si cartea sa nca repre,inta punctul de cotitura catre nouantele ere a stiintei economiei. 9ici o eneratie de economisti nu poate pornin cariera fara a aprofunda teoria )e3nesiana. =e3nesianismul a constituit $a,a teoretic a lucrrilor pu$lice ini ;iate n anii [7H de uvernele american <i erman ca solu;ie mpotriva cri,ei economice. =i"a c<ti at mul;i adep;i pe plan mondial dup cel de"al doilea r,$oi mondial, dar a pierdut teren ca urmare a sta fla ;iei din anii [QH. =e3nesianismul a reinviat cu oca,ia noii cri,e economice care a inceput sa ne $antuie din -HHK. Prim" ministrul $ritanic Aordon 6roZn l"a invocat n spri8inul unei mai ener ice politici de interven ;ie a statului in #e atul .nit. 5lemente clare ale acestei teori pot fi o$sevate si in politicile americane ale administratiei >$ama. Personal sunt de acord cu un sin ur lucru din cele spuse de &o'n :a3nard =e3nes VPe termen foarte lun suntem to;i mor;i? \ 4arl Mar6. %ontemporan cu frmntrile na;ionale ale secolului al F<F"lea, :arx interpretea, acest proces prin sc'ematismul marcat de conflictul dintre clasele sociale, <i evolu;ia modurilor de produc;ie. 4e<i n eneral marxi<tii au nlocuit din discursul lor na;iunea <i na;ionalismul cu rasa?, clasa?, sau sexul?, acest fenomen n plin ascensiune nu putea fi exclus din de,$aterile nditorilor de stn a.

--

Privind na;iunea ca efect al unui anumit stadiu al capitalismului, nscut din contradic ;iile acestui mod de produc;ie, ea nu poate fi explicat de ctre :arx, dect din perspectiva luptei de clas <i a divi,iunii muncii. Potrivit autorului %apitalului, navi a;ia, comer;ul, manufacturile au dus la o i,olare a na;iunilor, solu;ia ie<irii din acest i,ola;ionism fiind marea industrie. 4istru nd ideolo ia, reli ia <i morala? ce individuali,ea, fiecare na;iune n parte, industria, potrivit opiniei marxiste, avea menirea de a elimina particularit;ile diferitelor popoare, ducnd la o omo eni,are social <i politic. Acest fapt avea ca re,ultat final universali,area istoriei <i distru erea i,ola;ionismului natural n care se afla fiecare na;iune. Eiecare societate industrial are nevoie de o cultur omo en ca s uneasc to ;i mem$rii <i a crea canale de comunicare ntre indivi,i. Aici intervine rolul statului, care potrivit lui :arx, tre$uia s educe pe mem$rii si ntr"o msur n care, scopurile personale s devin enerale, instinctul $rutal nclina;ie moral, independen;a natural li$ertate spiritual astfel nct individul s se contopeasc n via;a colectivit;ii <i colectivitatea s se contopeasc cu ndul individului?. :aterialismul istoric al lui :arx, nu poate oferi o explica ;ie concludent apari;iei fenomenului na;ional, doar interpretea,, influen;a, expansiunea, consecin;ele re,ultate <i l pune n direct le tur cu evolu;ia modului de produc;ie <i a anta onismului dintre clasele sociale. 5ste adevrat dup cum spune <i Au3 Demet, c de,voltarea industrial a dus la crearea unei clase omo ene de speciali <ti pe diverse domenii, care tre$uiau s foloseasc acela <i lim$a8 n mediul economic. %rearea acestei clase de speciali<ti industriali a necesitat de,voltarea unei culturi de mas, implementat prin politicile educa;ionale ale statului <i care n cele din urm au dus la o standardi,are mental <i social. %on<tiin;a unor rupuri umane, sau cum le numea 6enedict Anderson, comunit ;i ima inatea apartenen;ei la aceia<i lim$, istorie, reli ie, cultur, folclor, este omis de ctre filosofia marxist. 9a ;iunile s"au format doar ca efect al trecerii de la sistemul de produc;ie feudal la cel capitalist <i nu din aderarea sau adoptarea de ctre o comunitate a unei serii de valori <i sim$oluri precum1 o istorie ce statuea, continuitate n raport cu marii nainta!i, o serie de eroi pilduitori pentru virtuile naionale, o lim$, monumente culturale, un folclor, locuri memora$ile !i un peisa8 tipic, o mentalitate specific, , nsemne oficiale R imn, drapel R precum !i identificri de ordin pitoresc1 costum, specialiti culinare?, menite a consolida coe,iunea na;ional. Printre numero!ii oponeni ai credinei cre!tine, cu si uran marxismul nu este cea mai important, cea mai impo,ant sau cea mai impresionant filo,ofie din istorie. Pn de curnd, ns, n mod si ur a fost cea mai influent. %omparnd 'rile lumii din anii 1@1Q, 1@LQ si 1@KQ, se o$serv ct de implaca$il a fost cursul sistemului de ndire marxist, astfel nct a inundat o treime din lume n doar dou eneraii R o performan reali,at doar de dou ori n istorie1 de ctre cre!tinismul timpuriu !i islamismul timpuriu. *n urm cu ,ece ani, fiecare conflict politic !i militar din lume, din America %entral !i pn n >rientul :i8lociu, se producea pe axa comunism R anti"comunism. %'iar !i fascismul a devenit popular n 5uropa, !i este nc o for care s conte,e n America (atin, n mare msur din cau,a opo,iiei sale la Vspectrul comunismului?, dup cum l nume!te :arx n prima te, a lui1 V:anifestul %omunist?. V:anifestul? a constituit unul dintre momentele"c'eie n istorie. Pu$licat n 1KLK R Vanul revoluiilor? n toat 5uropa R este n esen, ca !i 6i$lia, o filo,ofie a istoriei, trecut !i viitor. 2ot trecutul istoric se reduce la lupta de clas ntre asupritor !i asuprit, stpn !i sclav, fie c este vor$a de re e versus popor, preot versus enoria!, me!ter versus ucenic, sau c'iar so versus soie, printe versus copil. Aceasta este o vi,iune a istoriei c'iar mai cinic dect cea a lui :ac'iavelli. <u$irea este total inter,is sau i norat+ concurena !i exploatarea sunt re ulile universale. %onform celor afirmate de :arx, acest lucru se poate totu!i sc'im$a, pentru c acum, pentru prima dat n istorie, nu mai avem multe clase sociale, ci numai dou1 $ur 'e,ia BVcei care au?, proprietarii mi8loacelor de producieC !i proletariatul BVcei care nu au?, non"proprietarii mi8loacelor de producieC. Ace!tia din urm tre$uie s se

-7

vnd pe ei n!i!i !i munca lor proprietarilor pn la revoluia comunist, care va Velimina? Beufemism pentru Vcrim?C $ur 'e,ia !i astfel va elimina clasele sociale !i conflictul de clas pentru totdeauna, instituind un mileniu de pace !i e alitate. 4up ce a fost extrem de cinic cu privire la trecut, :arx devine extrem de naiv cu privire la viitor. :arx a mo!tenit !apte idei radicale de la De el1 1C :onismul1 ideea c totul este una !i c distincia R de $un sim R ntre materie !i spirit este ilu,orie. Pentru De el, materia era doar o form de spirit, iar pentru :arx, spiritul era doar o form de materie. -C Panteismul1 noiunea potrivit creia distincia dintre %reator !i creatur R idee distinctiv iudaic R este fals. Pentru De el, lumea este creat ca o expresie a lui 4umne,eu BDe el a fost un panteistC+ pentru :arx, 4umne,eu este redus la lume B:arx a fost un ateuC. 7C <storicismul1 ideea c totul se sc'im$, c'iar !i adevrul+ c nu exist nimic deasupra istoriei care s o 8udece !i c, prin urmare, ceea ce este adevrat ntr"o epoc devine fals n alta, sau vice"versa. %u alte cuvinte, 2impul este 4umne,eu. LC 4ialectica1 ideea c istoria se de,volt numai prin conflictele dintre forele oponente, o Vte,? vs o Vantite,? evolund spre o Vsinte, mai mare?. Acest lucru se aplic la clase, naiuni, instituii !i idei. /alsul dialectic este dansat n sala de $al a istoriei pn cnd va veni n cele din urm *mpria lui 4umne,eu R *mprie pe care De el a identificat"o cu statul prusac. :arx a internaionali,at *mpria la statul comunist mondial. OC Eatalismul1 ideea c dialectica !i re,ultatele sale sunt inevita$ile !i necesare, nu li$ere. :arxismul este un fel de predestinare calvinist fr un Predestinator divin. NC 0tatismul1 ideea c, deoarece nu exist nici un adevr sau o le e etern, care s transcend istoria, statul este suprem !i necritica$il. Aici :arx a internaionali,at din nou naionalismul lui De el. QC :ilitarism1 ideea c, deoarece nu exist o le e universal natural sau ve!nic peste toate statele, care s 8udece !i s re,olve diferenele dintre ele, r,$oiul este inevita$il !i necesar att timp ct exist state. A treia influen asupra lui :arx, pe ln cea 'e elian !i cea a raionalismului iluminist, a fost reducionismul economic1 reducerea tuturor pro$lemelor la pro$leme economice. 4ac :arx ar citi acum aceast anali,, el ar spune c adevrata cau, a ideilor mele nu este puterea minii mele de a cunoa!te adevrul, ci structurile economice capitaliste ale societii care m"a Vprodus?. :arx a cre,ut c n om ndirea este determinat n totalitate de materie+ c omul este determinat n totalitate de societate+ iar societatea este determinat n totalitate de ctre economie. Aici este rsturnat punctul de vedere tradiional potrivit cruia mintea conduce trupul, omul conduce societatea, !i societatea conduce economia. *n final, :arx a adoptat ideea proprietii colective asupra mi8loacelor de producie, de la nditorii anteriori Vsociali!ti utopici?. :arx spunea1 V2eoria comunismului poate fi re,umat ntr"o fra, unic1 desfiinarea proprietii private?. 4e fapt, sin urele societi din istorie care au practicat cu succes comunismul sunt mnstirile, )i$uurile, tri$urile !i familiile Bpe care :arx a dorit, de asemenea, s le desfiine,eC. 2oate uvernele comuniste Bcum ar fi cel al .#00C au transferat proprietatea statului !i nu poporului. %redina lui :arx c statul va Vdispare? din proprie iniiativ dup ce a eliminat capitalismul !i a pus n locul lui comunismul s"a dovedit a fi uimitor de naiv. >dat ce puterea este confiscat, numai nelepciunea !i sfinenia ar renuna la ea. Apelul cel mai profund al comunismului, mai ales n rile lumii a treia, nu a fost voina de a tri n comunitar, ci Vvoina de putere?, cum a numit"o 9iet,sc'e. 9iet,sc'e a v,ut mult mai adnc n inima comunismului dect :arx.

-L

-O