Sunteți pe pagina 1din 4

Raia caloric Asigurarea energiei organismului uman este o functie vitala, fara de care respiratia, activitatea inimii, a creierului,

ficatului, excretiei, activitatea musculara, cresterea si reproducerea nu ar fi posibile. Energia organismului uman este asigurata prin metabolizarea (arderea) substantelor calorigene (monozaharide, acizi grasi si aminoacizi). Producerea de energie se realizeaza in special pe seama glucidelor si lipidelor, proteinele avand rol deosebit in crestere si reproducere. Neutilizarea totala a energiei furnizate duce la depozitarea glucidelor si lipidelor in tesutul adipos, ficat si muschi. Excesul alimentar si sedentarismul creeaza premizele obezitatii. Cand nevoile energetice nu sunt acoperite prin aport alimentar, timp indelungat, apare denutritia (slabirea). Cheltuiala de energie a organismului i valoarea energetic! a alimentelor se m!soar! i se exprim! "n calorii. # $ilocalorie este cantitatea de c!ldura necesar! pentru cre terea temperaturii unui litru de ap! de la %& 'C la %( 'C. Cantitatea de energie calorica minima necesara pentru mentinerea functiilor sale vitale ale organismul reprezinta metabolismul bazal. Metabolismul bazal se defineste astfel) energia necesara unui individ aflat in stare de veghe, in repaus fizic si psihic, de cel putin %* ore dupa ultima masa si la cel putin *+ de ore dupa ingestie de proteine, in conditii de neutralitate termica, adica la o temperatura a mediului ambiant de *',*%-C. .eci chiar in repaus complet are loc o cheltuiala minima de energie, un consum de alimente necesar functionarii inimii, plamanilor, circulatiei etc. /aloarea metabolismului bazai variaza cu greutatea individului, suprafata corporala, diferite stari fiziologice (graviditate, alaptare etc). si unele functii glandulare influenteaza metabolismul bazai. Astfel hipertiroidismul il mareste. Calculul metabolismului bazai se face tinand seama ca adultul normal are nevoie de o calorie pentru fiecare kg corp greutate ideala pe ora De exemplu: un adult de 70 kg are nevoie de !"0'. !"0 calorii # x 70 x $% &

Nevoile energetice bazale sunt mai crescute la copil si scad cu varsta. Pentru cheltuielile energetice suplimentare (in special efortul), organismul necesita un supliment energetic. 0e stie% ca un gram de lipide elibereaza 1,2 calorii, iar un gram de glucide si de proteine cate +,% calorii. 0e cunosc astazi nevoile calorice pentru diferite activitati fizice si profesii ale adultului intre *&,+' de ani. 3aportate la $g corp4greutate ideala, nevoile calorice in raport cu munca depusa sunt) , repaus la pat *',*& calorii4$g corp4zi5 , munca usoara 2',2& calorii4$g corp4zi5 %

, activitate fizica moderata 2&,+& calorii5 , munca fizica intensa si prelungita +',+& calorii5 , munca foarte grea &',(' calorii si chiar mai mult. Alti autori calculeaza surplusuri de calorii in functie de diferitele activitati astfel) , pentru viata sedentara 6,1'' calorii peste metabolismul bazai5 , pentru activitate fizica usoara 1'',%+'' calorii in plus5 , pentru activitatea moderata %+'',%6'' calorii in plus5 , pentru munca grea %6'',+&'' calorii in plus. Alimentele din grupele alimentare prezentate se pot consuma fie ca atare, fie dupa preparare culinara. Prin gruparea in diferite moduri a preparatelor culinare la o masa, se obtine ansamblul de preparate culinare numite meniu. Meniul rational trebuie sa asigure o varietate larga de preparate, precum si un mod de prezentare stimulant, sa realizeze o concordanta deplina intre aport si nevoi, sa fie echilibrat, adica sa cuprinda alimente din toate grupele (factori energetici, plastici, saruri minerale, vitamine). Ratia calorica alimentara( reprezint! cantitatea de alimente care sa satisfaca cantitativ si calitativ toate nevoile nutritive ale organismului( in raport cu munca( sexul( varsta( diferitele stari fiziologice #alaptare( graviditate( crestere'( clima( pe o perioada de $% de ore. Proportia substantelor nutritive intr,o ratie calorica echilibrata, trebuie sa fie pentru adultul sanatos) , proteinele %',%&7 (%27 in medie), ('7 trebuie s! fie de origine animal! i +'7 de origine vegetal! , pentru lipide *&,2'7 (2'7 in medie) si , pentru glucide &&,(&7 (('7 in medie). Aceasta echivaleaza cu) %,%,& g4$g corp greutate ideala pentru proteine, %,%,& g4$g4corp (si numai in cazuri deosebite * g4$g corp) pentru lipide si +,1 g4$g4corp pentru glucide. 0ub aspect calitativ proteinele cu valoare biologica mare (lapte, carne, branzeturi, oua peste) trebuie sa reprezinte +',+&7 din cantitatea totala de proteine (maximum &'7). 3aportul dintre lipidele animale si cele vegetale trebuie sa fie %4* la %4*, in functie de varsta si felul activitatii. Nu se va depasi niciodata la adult si mai ales la batran procentul &',&&7 grasimi animale, grasimile vegetale putand a8unge chiar pana la ('7 din cantitatea totala de grasimi. in ceea ce priveste glucidele, calitativ, vor fi alese dintre cele cu molecula mare (cereale, legume, fructe) indicandu,se reducerea drastica a concentratelor industriale (zaharuri).

9n organism adult sanatos, conform conditiilor de efort mediu, are nevoie zilnic de o alimentatie cu o valoare calorica de aproximativ 2''' calorii. Printr,o regula de trei simpla, cunoscand necesarul de principii nutritive si procentul, putem afla usor cate calorii din cele 2''' revin fiecarui principiu alimentar. , proteine) 2''' calorii x %& ) %'' : +&' calorii , lipide) 2''' calorii x *& ) %'' : ;&' calorii , glucide) 2''' calorii x (' ) %'' : %6'' calorii .aca impartim rezultatele prezentate la indicii de ardere cunoscuti (+,% pentru proteine si glucide si 1,2 pentru lipide), obtinem o cantitate aproximativa in grame) , proteine +&' ) +,% : %'1,; g (%%' g in medie) , lipide ;&' ) 1,2 : 6',( g , glucide %6'' ) +,% : +26,'1 g. Cunoscand aproximativ la cate grame din fiecare substanta nutritiva avem dreptul, in cadrul ratiei calorice zilnice, luam lista de alimente necesare unei persoane, in medie pe zi, pe care o vom calcula conform tabelelor cu compozitia alimentelor. Aceasta lista trebuie sa cuprinda alimentele din toate grupele principale (proteine, lipide, glucide) in proportiile indicate si in cadrul unui numar global de aproximativ 2''' calorii. Aceasta lista cuprinde alimente ce se pot procura in sezonul de iarna. Cu atat mai mult, proportiile indicate pot fi respectate in sezonul legumelor si fructelor proaspete. <abelul, ofera posibilitatea compararii procentului fiecarei grupe de alimente, fata de numarul global de *1'' calorii din lista de alimente, cu procentul indicat de proportiile alimentatiei rationale. Avem mai 8os cateva alimente cu deosebita actiune vitalizanta, cu rol protector, indicate atat in alimentatia omului sanatos cat si a celui bolnav. Acestea sunt foarte utile in diabet si pot fi consumate de la varste fragede pana la adanci batraneti. .ro8dia de bere contine &'7 proteine foarte digestibile, o cantitate exceptional de mare de glutation (o proteina sulfurata cu importanta in oxidoreducere si in rezistenta la infectii), %+ minerale esentiale, %; vitamine (grupa = in totalitate) si mult ergosterol (provitamina .). 0e administreaza in doze de o lingurita pe zi la copii si %,* la adulti si batrani, la fiecare masa, amestecata in supa, iaurt, soteuri de legume etc. Compenseaza carentele in factori nutritivi si contribuie la mai buna utilizare a glucidelor. Este indicata la denutriti diabetici (previne instalarea 2

polinevritelor) si la sportivi (favorizeaza rezistenta si asigura eliminarea toxinelor din organism). Are si un rol protector pentru ficat. .ro8dia de bere obisnuita, prin <ratamentul cu soda caustica, carbonat de sodiu sau acid clorhidric, cum se intampla in industrie, pierde ;'7 din vitamine. .e aceea se indica consumarea dro8diei de bere cultivata pe cereale. >ermenele de grau contine produse fosfatice, multe saruri minerale (fier, magneziu etc.) proteine complete care contin toti aminoacizii esentiali etc. Este o sursa naturala importanta de fier, magneziu, proteine, vitamine = si E. /itamina C este redusa. Este indicat in stari depresive, la convalescenti, anemii, sarcina, lactatie. ?avorizeaza digestia si regleaza functiile intestinale. Nu are insa suficient calciu. Este contraindicat in hipertensiunea arteriala. @a copii se administreaza %, + lingurite pe zi, dupa varsta, iar la adulti *,2 lingurite la mese. 0e prepara punand graunte de grau intr,o farfurie si se acopera cu apa. .upa *+ de ore vara si 2( iarna, bobul se umfla. 0e spala si se umezesc boabele in urmatoarele cateva zile. 0e mananca la inceputul mesei si se mesteca bine. Este mai putin eficace decat dro8dia de bere. Polenul este un aliment cu totul deosebit. Contine proteine, zaharuri, grasimi, minerale, oligoelemente, toate vitaminele, o serie de hormoni, enzime, factori de crestere si pigmenti. 3eda in cateva zile vigoarea persoanelor deprimate, favori, zeaza dezvoltarea copiilor bolnaviciosi, impiedica imbatranirea precoce si reface denutritia. Nu se fierbe pentru ca astfel se distrug vitaminele. 0e administreaza diluat in apa, lapte, cafea sau ceai cald, zilnic o 8umatate pana la o lingurita de cafea. 0e indica mai ales persoanelor dupa (' de ani. Este usor laxativ. 0e mareste doza in caz de oboseala, slabiciuni, anemie, tulburari de crestere. Patrun8elul este un condiment foarte bogat in principii nutritive. %'' g patrun8el contin *'' mg vitamina C, (' mg provitamina A, *+' mg calciu, %1 mg fier etc. Este un excelent antiseptic si se administreaza in rahitism, tuberculoza (deoarece contine mult calciu) anemie, boli oculare s.a. Prelungeste viata si intarzie senescenta. 0e consuma ca atare sau sub forma de suc. )aurtul contine vitamina =, saruri de calciu si proteine. .atorita acidului lactic si bacteriilor pe care le contine, prote8eaza flora intestinala atat de utila organismului. Astfel impiedica putrefactia intestinala. Excesul este demineralizant, prin acidul lactic continut. 0e recomanda %' zile &,( linguri de iaurt zilnic si apoi pauza &,( zile.