Sunteți pe pagina 1din 10

Page 1 of 10

SOCIETAEA ROMANA DE YUMEIHO

PUNCT DE VEDERE PSIHOLOGIC ASUPRA TERAPIEI PRIN MASAJ

Din punct de vedere medical se admite (in general) o schema clasica a etiologiei sindromului morbid acesta fiind definit ca o tulburare in functionarea unui organ sau sistem, datorata la randul sau unor dereglari de structura sau/si functie celulara decelabile microscopic leziuni - sau/si prin investigatii a chimismului celular. Aceasta schema determina perceperea bolnavului ca un purtator de organe bolnave si nu ca pe o fiinta umana unica, cu munca, sperantele, si temerile sale. !asa"ul depaseste aceasta orientare, afirmand ca sanatatea sau boala sunt stari dependente de functionarea intregului organism (inclusiv starea psihica a persoanei) si nu doar a diferitelor organe luate separat. Aceasta intelegere a totalitatii functionale a organismului uman pe care si masa"ul o postuleaza, se integreaza in orientarea mai larga a intelegerii bolnavului ca entitate cu o subiectivitate distincta care reactioneaza constient si inconstient in fata propriilor sale boli, a medicului, a terapeutului, a tehnicii terapeutice, etc, reactiile sale fiind in masura sa sustina sau sa impiedice revenirea sa la starea de sanatate. #tarea psihica este determinata/influentata si de starea de sanatate a corpului iar starea de sanatate a corpului este determinata/influentata si de starea psihica. Am definit astfel relatia de inter-dependenta, de determinare reciproca dintre $siche si #oma postulata inca din antichitate. $roblemele de psihologie au anumite particularitati in relatia ocazionata de sedinta de masa" si care tin de specificul conditiilor actului terapeutic. !aseorul este obligat sa se implice direct in actul terapeutic, deseori acesta nefiind prote"at de un sistem in care terapeutul este doar o rotita a unui angrena" mai mare. #ubiectii implicati in relatia maseor-pacient vor fi confruntati cu interferente psihologice variate si comple%e. &n cele ce urmeaza vom prezenta succint unele aspecte psihologice ale terapiei prin masa". 1. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ IZVORATE DIN RELATIA MASEOR-PACIENT &mportanta relatiei maseorului cu bolnavul in actiunea terapeutica este in general un fapt cunoscut si acceptat de catre specialistii in psihologie si sociologie si se considera ca relatiile maseor-pacient influenteaza nu numai aspectele practicii terapeutice specifice cat si evolutia psihica a acestora. 1.a A!e"!#a a$o%&a!a $a'(e)o% *'+#e$!#,e'nul din primele aspecte care se remarca in relatia maso-terapeutului cu bolnavul este atentia crescuta, comparativ cu situatia din alte tipuri de terapie, pe care maseorul o acorda acuzelor subiective pe care bolnavul le dezvaluie. Acest fapt favorizeaza transferul afectiv pe care pacientul il face fata de maseor, transfer care este un factor important in obtinerea rezultatelor terapeutice.

1.+ Ca%a$!e%') &#%e$! a) %e)a!#e# .a*eo%-/a$#e"!&n medicina moderna relatia medic-pacient este depersonalizata de medierea diagnosticului prin intermediul tehnologiei de investigare medicala si limitata datorita numarului mare de pacienti pe care medicul trebuie sa-i investigheze respectiv trateze zilnic. De asemenea actul terapeutic in care medicul interactioneaza direct cu bolnavul este limitat la adresarea catorva intrebari si prescrierea rapida a unei retete. &n cazul in care trebuie acordata o ingri"ire ce presupune contact direct cu bolnavul (interventii chirurgicale, e%amen si tratament ortopedic, etc.) timpul pe care medicul isi permite sa-l aloce fiecarui bolnav in parte este e%trem de limitat. &n consecinta bolnavii au senzatia ca sunt tratati pe banda rulanta . Astfel, fiinta umana, persoana, devine o entitate nosologica a carei diagnosticare si incadrare intr-un sistem terapeutic se face prin intermediul unei serii de analize, e%amene si actiuni curative, in care bolnavul este manevrat in maniera de obiect. #i nu in ultimul rand ar trebui mentionat faptul ca in stabilirea diagnosticului, a tratamentului si a monitorizarii ulterioare a bolnavului, intervin mai multe persoane, cadre medicale din diferite discipline/specializari, fapt care determina lipsa de asumare a responsabilitatii actului medical (desori bolnavul fiind plimbat de la un medic la altul, fiecare declinandu-si responsabilitatea si desori chiar competenta). Deseori ultraspecializarea si pluridisciplinaritatea medicinii moderne pot determina opinii diametral opuse in ceea ce priveste diagnosticul si/sau conduita terapeutica. Spre exemplu: un pacient care se prezinta la medicul de familie acuzand o nevralgie intercostala va fi redirectionat spre a fi investigat de un medic specialist radiolog care descopera folosind tehnici de imagistica o scolioza si o artroza vertebrala si redirectioneaza pacientul spre medicul specialist ortoped (ptr. scolioza) acesta redirectioneaza pacientul catre specialistul reumatolog (ptr. artroza vertebrala) acesta va dirija pacientul spre specialistul neurolog (pentru neuralgia intercostala) acesta va cere si opinia unui pneumolog (sa nu fie cumva si o suferinta pulmonara asociata) pe langa toti acestia pacientul va fi indrumat spre si spre laboratorul de analize medicale. Despre care dintre medicii mai sus mentionati pacientul poate spune ca este medicul curant care dintre dansii isi v!a asuma explicit responsabilitatea tratarii pacientului &n contrast cu cele mentionate mai sus, relatia dintre maso-terapeut si bolnav are un caracter direct, eliminandu-se traversarea personalitatii bolnavului prin mi"loacele tehnologice moderne si prin pasarea acestuia de la o disciplina medicala la alta. (ste de asemenea important de mentionat faptul ca in cazul maso-terapiei, cadrul si metodele terapeutice folosite nu mai anihileaza perceptia reciproca a celor doi subiecti ca fiind dedicati unul altuia. Din obiect al manevrarii terapeutice bolnavul are posibilitatea de a redeveni subiect iar maseorul se prezinta ca terapeut si nu ca ane%a a unor aparate si instalatii sau ca element compozit a unui mecanism (sistem). Dezvoltarea tehnologica a masa"ului (de e%. vibromasa"ul, apartele de stimulare neuro-musculara, fotoliile si paturile speciale de masa", etc.) nu trebuie sa duca la pierderea acestui caracter direct al relatiei dintre maseor si pacient, caracter atat de important in abordarea terapeutica comple%a si completa a bolnavului. 1. $ I"!#.#!a!ea #"!e%/e%*o"a)a) particularitate foarte importanta a actului de terapie prin masa" (si procedee mauale in general) este data de ceea ce s-ar putea numi intimitatea interpersonala a terapeutului si bolnavului. #edinta de masa" are un caracter de inter-relatie directa fata-n fata ceea ce faciliteaza crearea unui climat propice actiunii psihoterapeutice, dar in acelasi timp atrage atentia asupra necesitatii informarii terapeutului cu privire la efectele iatrogene, de nedorit, pe care relatia psihologica particulara a sedintei le poate favoriza. &n lipsa unui control asupra acestei relatii, activ e%ercitat de un medic respectiv de psiholog, terapeutul poate fi victima tulburarilor psihice ale pacientului. #au chiar invers, problemele, tulburarile psihice ale terapeutului se pot rasfrange asupra pacientului si a actului terapeutic.

Diferite studii arata ca circa *+, dintre bolnavii care se prezinta la medic pentru tulburari somatice au de fapt diverse tulburari psihice, medicatia specifica tulburarilor somatice neavand valoarea curativa scontata. Dar psihoterapia este necesara nu numai in aceste cazuri, de false somatopatii, ci ea trebuie sa sustina si actul terapeutic in mod adecvat orientat asupra unei tulburari somatice reale, deoarece reactia psihologica centrata pe mecanisme de transfercontratransfer si identificarea functioneaza in masa" (si numai) indiferent de acordul si acceptarea de catre terapeut sau bolnav a acestei relatii. )btinerea vindecarii poate fi blocata din cauza interventiei unor mecanisme psihologice derivate din interactiunea bolnavului cu circumstantele terapeutice. 1. & De/e"&e"!a afe$!#,a'nul din pericolele care pot sa apara in relatia maseorului cu pacientul este dependenta afectiva a bolnavului fata de maseor. Aceasta poate influenta negativ actul terapeutic, mergand pana la a amana obtinerea insanatosirii. -elatia stabilita prin intermediul aplicarii masa"ului are nu numai implicatiile fiziologice specifice aplicarii metodelor curative ci si implicatii psihologice. Actul terapeutic in sine raspunde si unor nevoi afective ale bolnavului. &ntensitatea relatiei psihologice fiind mai mare decat in alte tipuri de tratament. 'n efect posibil este perseverarea pacientului in starea de boala care ii aduce gri"a atat de direct manifestata a terapeutului. .evoia pacientului de mangaiere (la propriu si la figurat) pe care maseorul o satisface (deseori fara ca acesta sa o considere ca atare/)0 faptul ca atingerea este poate cea mai importanta forma de comunicare directa0 faptul ca pacientul permite sa-i fie atins tot corpul chiar si in zone (regiuni) considerate intime (desi aceasta atingere nu are conotatii se%uale sau nu ar trebui sa aiba//)0 1apul ca maseorul se adreseaza direct ariei dureroase (nu folosete intermediari precum pilula sau diverse instrumente, etc) adica maso-terapeutul ia durerea cu mana etc0 toti acesti factori enumerati mai sus vor determina aparitia unei puternice legaturi afective intre cei doi subiecti. 2onsecintele acestei legaturi putant fi, mai mult sau mai putin, benefice infaptuirii actului terapeutic. -educerea depersonalizarii tehnologice din actul terapeutic face ca relatia stabilita in masa" sa fie mai tentanta pentru o personalitate cu o suficienta incarcatura nevrotica, tratamentul fiind astfel prelungit in mod nedefinit. &mplicarea afectiva a maseorului poate afecta negativ rezultatele curative atunci cand afectul primeaza asupra ratiunii. De e%. mila e%agerata ce determina terapeutul sa nu efectueze acele procedee care displac pacientului (chiar daca acestea sunt imperios necesare obtinerii rezultatelor curative satisfacatoare/) sau tendinta de e%ces de zel din partea terapeutului, pentru a obtine o insanatosire cat mai grabnica a pacientului de care este legat afectiv. 1. e Pa*#,#!a!ea$acientul revine periodic la terapeut, suporta procedurile aplicate, insa participarea (implicarea) sa activa la tratament este nula sau foarte redusa. Din punct de vedere psihologic aceasta pasivitate a pacientului pe care masa"ul il favorizeaza nu este benefica. 3olnavul trebuie sa fie de partea terapeutului nu a bolii, sa fie orientat activ spre propria sa insanatosire. Desi poate sa para ciudat, totusi nu intotdeauna bolnavul doreste cu adevarat sa se insanatoseasca. 3oala sa ii poate oferi o anumita forta in relatiile cu membrii familiei, cu ambianta sociala, astfel incat insanatosirea ar reprezenta o pierdere in calea careia bolnavul opune, inconstient, toata rezistenta de care este capabil. -olul pasiv pe care el il are in relatia terapeutica ii accentueaza sentimentul ca terapeutul este un agresor care incearca sa-l lipseasca de posibilitatea de a-i influenta pe altii. Atitudinea fata de maseor va fi ambivalenta, dorinta constienta de insanatosire va

fi contracarata de necesitatea inconstienta de aparare in fata opresiunii produse de maseor. #entimentul de opresiune poate fi provocat in masa" si de insasi folosirea unor manevre percepute ca fiind agresive, brutale, (manipulari articulare, intinderi, scuturari, tapotamente, etc.), chiar daca acestea sunt inevitabil necesare in obtinerea rezultatelor curative. 4eama si neplacerile pe care la inspira aceste manevre pot avea surse atat constiente cat si inconstiente. $asivitatea este accentuata si de faptul ca pacientul nu colaboreaza la producerea actului terapeutic asa cum o face in alte tipuri de tratament (de e%. in autoadministrarea medicamentelor). (fectele nefavorabile ale pasivitatii subiectului pot fi eliminate printr-o atitudine psihoterapeutica adecvata a maseorului. 2ombinarea masa"ului cu e%ercitii fizice individuale (pe care bolnavul trebuie sa le efectueze singur dupa un program prestabilit), recomandarea unei diete alimentare, au ca rezultat pe langa efectele fiziologice specifice si un efect de activizare si crestere a coparticiparii subiectului la actul terapeutic. $articularitatile prescrierii dietei, a e%plicitarii e%ercitiilor fizice, prezinta la randul lor implicatii psihologice considerabile. 1. f L#/*a %e!e!e#5ipsa prescrierii medicamentelor din tratamentul prin masa" modifica in mod sensibil parametrii psihologici ai curei. $rescrierea si administrarea unui medicament dezvolta si intretine ideea de boala (medicamentele nu se prescriu decat bolnavilor ). !edicamentul insu-si fiind perceput ca un instrument oarecum magic de tratare a problemelor de sanatate. !agia se datoreaza faptului ca e%trem de putini pacienti cunosc farmacologie respectiv mecanismele chimice prin care actioneaza medicamentul. Din fericire popularizarea iatrogeniei medicamentelor pune bolnavul in situatia de a accepta si alte metode terapeutice cu efecte secundare mai putin daunatoare/grave. Autoadministrarea medicamentului este insotita de reflectarea asupra diagnosticului trecut lapidar pe reteta si de invatarea, dezvoltarea si interiorizarea trairii subiective corespunzatoare. !asa"ul evita aceste dezavanta"e tocmai prin restrangerea intervalului de aplicare a actiunii terapeutice la timpul pe care il ocupa sedintele de masa", obsesionalitatea bolnavilor find astfel mena"ata. 1aptul ca lipsind bolnavul de reteta il lipseste in acelasi timp de o gratificatie, este compensat de atentia e%primata in modul cel mai direct fata de corpul bolnavului (respectiv fata de 6locul7 suferintei). 1. g Sa&o-.a*o$0#*.')#pecificul practic (metode, tehnici) al terapiei prin masa" ridica problema sporirii atentiei fata de unele caracteristici structurale ale personalitatii celor doi poli ai relatiei terapeutice si anume urmarirea dimensiunii sado-masochismului. !ai mult sau mai putin ca in alte forme de terapie subiectul isi poate satisface eventualele tendinte masochiste, scopul masa"ului fiind deplasat de catre pacient de la terapie la satisfacere pulsionala, avand drept consecinta prelungirea tratamentului si amplificarea psihogena a acuzelor somatice. 8ravitatea orientarii complementare, sadice, a terapeutului, cred ca nu necesita comentarii / 1. 0 De*fa*'%a%ea '"'# &#a)og $' +o)"a,')(volutia tratamentului, nu numai in sensul evolutiei sedintelor in ansamblu ci chiar in ceea ce priveste desfasurarea unei sedinte, necesita un permanent feed-bac9 prin care terapeutul sa fie informat asupra ceea ce simte subiectul (atat la nivel somatic, corporal, cat si la nivel psihic, emotional). &n acest fel maseorul e%tinde dialogul de la cel limitat cu boala la un dialog cu bolnavul, particularitatea feed-bac9-ului continuu favorizand

abordarea bolnavului ca intreg, ca o fiinta, un om, cu o subiectivitate si personalitate definita. 2omunicarea permanenta cu bolnavul conditioneaza performanta profesionala a terapeutului. .umai astfel acesta putand astfel intelege cum percepe bolnavul tehnica si care este efectul acesteia asupra lui (atat imediat cat si pe termen lung). &n consecinta terapeutul isi poate a"usta (corecta, imbunatati, perfectiona, adapta, etc.) conduita terapeutica de la caz la caz si chiar la aceea-si persoana de la o situatie la alta. &n timpul sedintei dialogul se a%eaza pe intrebari despre efectul imediat, despre cum resimte bolnavul actiunea terapeutica (doare, ma irita, ma rela%eaza, doare dar face bine , nu simt nimic, etc). 5a inceputul fiecarei sedintei (in timpul seriei aplicate) maseorul culege informatii despre efectul pe termen mediu (cum a fost in zilele urmatoare sedintei). 5a inceputul unei noi serii de sedinte terapeutice maseorul culege infromatii despre efectele pe termen lung (cum a evoluat situatia in ultimele sapatamani/luni/ani).

1. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ IZVORATE DIN RELATIA PACIENT 2 TEHNICA 1. a A"3#e!a!eaAn%ietatea este un moderator de seama al relatiilor bolnavului cu terapeutul iar masa"ul produce stimulari atat activatoare cat si depresoare. Anumite aspecte ale procedeelor terapeutice manuale duc la cresterea nivelului de an%ietate, comparativ chiar si cu alte mi"loace terapeutice. 'tilizarea unor procedee, mai ales cele privind manipularile osteo-articulare (care au ca finalitate producerea de clacmente, etc.) sunt declansatoare de an%ietate. ) pregatire psihologica a pacientului inaintea aplicarii acestora poate reduce aceste tensiuni. An%ietatea, tensiunea espectativei procedeelor periculoase sau potential dureroase, afecteaza grav actul terapeutic mergand pana la imposibilitatea aplicarii efectuarii acestuia. De teama acestor procedee bolnavul refuza acceptarea procedeelor care pot restabili echilbrul functional al corpului si poate chiar refuza integral acceptarea terapiei. 2u toate ca-si are subtilitatile sale, in mod aparent tehnica masa"ului (e%cluzand manipularile osteo-articulare) este de o simplitate si evidenta care permite reducerea an%ietatii bolnavului. &ntroducerea subiectului intr-un cabinet medical sau fizio-terapeutic cu numeroase si sofisticate aparate cu care este pus in legatura, ii creaza acestuia o puternica an%ietate. &n masa" insa, subiectul are posibilitatea sa urmareasca si chiar sa orienteze personal desfasurarea actului terpeutic. &ar aceasta posibilitate, de control cognitiv asupra metodologiei si efectelor masa"ului, este o cale binecunoscuta de reducere a an%ietatii, de crestere a increderii in tehnica si a rezistentei la durere (provocata fie de o sensibilitate e%agerata sau/si determinata de nivelul de instalare al afectiunii). An%ietatea terapeutului se manifesta mai ales la debutul profesional insa poate sa se instaleze si dupa multi ani de e%perienta, in relatie cu acele cazuri fata de care se implica profesional si emotional dar comple%itatea acestora (sau lipsa de e%perienta in acele cazuri) nu permite obtinerea de rezultate curative satisfacatoare. Astfel, terapeutul, devine comple%at de sentimentul de neputinta in fata suferintei aproapelui . 1. + I.ag#"ea &e *#"e4ehnica masa"ului produce un impact clar si concret cu ('-l bolnavului nu numai in sensul strict fizic al tratamentului ci si in sens psihologic. &maginea (u-lui corporal, al (u-lui fizic este una din componentele importante ale imaginii de sine a subiectului. $astrarea integritatii si a unei anumite calitati a imaginii de

sine este un parametru care trebuie mentinut relativ constant. !odificarea imaginii de sine in afara unor limite personale poate produce tulburari profunde in sfera intregii personalitati, cu repercursiuni asupra sanatatii nu numai psihice ci si somatice. 4erapia prin masa" produce o interferenta cu imaginea de sine a pacientului prin interactiunea cu imaginea (u-lui corporal. $e parcursul sedintei de masa" terapeutul poate evidentia aspecte necunoscute (neconstientizate, neobservate pana atunci) ale starii corpului pacientului cum ar fi: descoperirea unor zone dureroase noi , a unor limitari de mobilitate articulara nepercepute pana atunci, a unor suferinte noi (varicozitati neobservate, tulburari de statica vertebrala, asimetrii morfologice si functionale, tulburari de tonus muscular, etc). 4oate acestea vor modifica imaginea de sine a pacientului. $erceptia, constientizarea, #chemei corporale determinata de aplicarea manevrelor de masa" pe intreg corpul poate sa redea subiectului imaginea integralitatii sale si sa-l a"ute sa se simta asa cum este sa se simta intreg . 2onstientizarea starii de rela%are din timpul si de dupa aplicarea sedintei de masa" vine deseori in contrast cu starea obisnuita, cotidiana, tensionata, a acestuia. #ubiectul intelegand astfel ca ceea ce considera pana atunci, ca fiind starea lui normala este de fapt o starea anormala aflata la limita patologicului. Deseori subiectul se percepe ca fiind mai bolnav sau mai sanatos inaintea aplicarii sedintei de masa" comparativ cu ceea ce simte, observa si afla de la terapeut, pe parcursul acesteia si mai ales comparativ cu ceea ce poate concluziona la sfarsitul tratamentului. 4erapeutul trebuie sa procedeze cu tact, echilibrand pe cat posibil, tendintele spre aprecieri e%treme ale imaginii de sine a pacientului. &n acest sens aprecierile negative privind starea de sanatate a pacientului trebuiesc facute graduat, folosind un limba" diplomatic . &nformatiile despre problemele de sanatate nou7 descoperite in urma aplicarii sedintei terapeutice este recomandabil sa fie date pacientului in masura in care apar si rezultate terapeutice bune. (%ceptie fiind situatiile in care este pusa in pericol viata bolnavului sau negli"area unei probleme poate duce la complicatii ireversibile pe termen lung. 1. $ I"$%e&e%ea$sihosomatica a demonstrat ca: atitudinea bolnavului fata de mi"locul de tratament, fata de cel care il aplica, increderea in eficienta si acceptarea afectiva a terapiei, sunt conditii reale si importante ale sanogeniei. &n cazul masa"ului, frecventa destul de redusa (inca) a utilizarii ca terapie, e%otismul metodelor, ii creaza o aureola care duce la cresterea increderii bolnavului in valoarea terapeutica a tehnicilor in cauza. (fectul este accentuat prin folosirea unor tehnici deosebite cum ar fi elementele de manipulari articulare din terapia ;umeiho, )steopatie, 2hiropractica, s.a. &ncrederea e%agerata , uneori chiar mistica, a bolnavului in capacitatile terapeutice ale maseorului poate crea situatii neplacute. &n cazul unui insucces terapeutic pacientul va fi bulversat negand in cele din urma atat competenta maseorului cat si eficienta terapiei. $acientii care manifesta o incredere obsesionala fata de terapeut vor fi intotdeuna nemultumiti (in cele din urma). 1. & Ga"&#%ea *#.+o)#$aAcest mecanism care consta in incercarea de a influenta un fenomen pritr-un mi"loc de actiune fara legatura cu fenomenul in sine (pus in evidenta in studiul colectivitatilor primitive de e%. in gonirea bolilor ) se regaseste si in actiunile subiectilor familiarizati cu problemele tehnicilor moderne. $rintr-un astfel de mecanism, prelucrarea informatiilor pe care le are subiectul despre masa", duce la cresterea increderii in tehnica aplicata dar si la interpretarea total eronata a cailor prin care procedeele de masa" influenteaza starea de sanatate.

) pondere mai mare o are aceasta gandire in interpretarea unor tehnici moderne de masa" in care se folosesc procedee speciale de masa" (refle%ologie, shiatsu, presopunctura, stretching, etc.). #ubiectul percepe ca acestea fiind mai eficiente datorita e%otismului si a aurei de mister care le invaluie. &nformatiile, de obicei nu foarte clare si uneori chiar eronate in ceea ce priveste fiziologia umana, determina pacientul sa interpreteze in mod mistic simbolismul prin care sunt descrise anumite metode de masa". Descrierea simbolica a fiziologiei umane a cailor si mi"loacelor prin care procedeele de masa" o influenteaza, introducerea e%trasenzorialului si paranormalului in cadrul sedintei de masa" determina pacientul sa perceapa simbolic actul terapeutic. Astfel terapeutul se poate transforma in taumaturg in mintea pacientului, consecintele fiind e%trem de nefaste pentru ambii protagonisti. !etodele terapeutice orientale abunda de simbolism in e%plicarea atat a procedeelor in sine cat si a mecanismelor prin care acestea actioneaza. Acest simbolism apartine unor culturi care au dezvoltat o maniera de gandire (un psihism) specific lor. Abordarea acestui simbolism in cultura occidentala da nastere la grave erori de interpretare caci conte%tul cultural, istoric, informational, nu permite perceperea adevaratelor sensuri ale simbolismului oriental. !odul in care functioneaza psihicul occidentalului este deseori diametral opus orientalului. 8andirea orientala se bazeaza pe imagistica (ideograme, pictograme, etc.) iar gandirea occidentala se bazeaza pe matematica si logica. .u poti intelege matematic un simbol (desen) oriental. !aso-terapeutii, care practica metode terapeutice orientale, trebuie sa-si schimbe maniera de gandire, perceptia asupra fiintei, e%istentei, a insa-si lumii. .umai astfel vor putea intelege corect ceea ce fac. De aceasta intelegere (profunda/) depinde calitatea actului terapeutic. 3ariera lingvistica, culturala (care include simbolismul), este foarte greu de trecut. 1. e Efe$!') 4PLACEBO5(ste cert ca efectul placebo participa, si in masa" ca si in alte tehnici terapeutice, la succesul tratamentului. Au fost realizate studii, cu concluzii contradictorii, prin stimularea unor zone active si a unora indiferente de pe suprafata cutanata, pentru a se urmari si diferentia efectul placebo de efectele specifice ale masa"ului. 2u toate ca efectul placebo apare la aplicarea unei tehnici neutre (sau intr-o zona neutra) si produce o imbunatatire a starii subiectului, totusi aplicarea tehnicilor, in raport cu zonele refle%e de e%emplu, produce efecte mult mai puternice si comple%e. 'nii terapeuti practica deliberat metodele de tip placebo , altii, incompetenti, deseori folosind metode terapeutice fanteziste (rudimentare, prost intelese sau insuficient studiate,etc.) obtin unele rezultate terapeutice datorate acestui efect si cred cu tarie, in cele din urma, ca rezultatele pozitive observate se datoreaza competentei lor respectiv ca metoda lor are eficienta terapeutica. &n ambele cazuri evolutia profesionala a acestora este compromisa. &nsa din punct de vedere deontologic-profesional si chair "uridic fiind considerati infractori. --------------------------------------------------------------------------------------

6. PROBLEME PSIHOLOGICE ALE TERAPIEI PRIN MASAJ DETERMINATE DE RELATIA MASEOR 2 TEHNICA -elatia maseor tehnica implica o raportare atat din punct de vedere al aptitudinilor cat si al atitudinilor.

6. a A/!#!'&#"#Aplicarea tehnicilor si a procedeelor de masa" cere din partea maseorului o serie de aptitudini fizice si psihice. 2ele mai importante ar fi aptitudinile senzoriale (sensibilitate tactila, coordonare vizual-motorie, etc.) si cele cognitive (memorie tactila, memorie topografica, imagine spatiala, etc.). Acestea fiind importante datorita multitudinilor variatiilor parametrilor morfo-fiziologici diferentiati de la un pacient la altul, la subiectul sanatos comparativ cu cel bolnav, si chiar la acela-si pacient pe parcursul timpului pe care maseorul trebuie sa-i observe si sa-i analizeze. 2um ar fi: analiza si interpretarea diferentierilor de tonus muscular, a parametrii cutanati, a arhitecturii musculo-scheletice, cunoasterea anatomiei topografice, a patologiei viscerale si a reflectarii semnelor si simptomelor acesteia la nivel cutanat, muscular sau/si osteo-articular, cunoasterea semiologiei aparatului locomotor, etc, .. toate aceste cerinte necesita prezenta aptitudinilor specifice masa"ului terapeutic. De asemenea aplicarea procedeelor de masa" impune anumite cerinte destul de stricte in ceea ce priveste starea de sanatate si parametrii fizici (inaltime, greutate, mobilitate, conditie fizica, etc.) ai practicantului masa"ului. 6. + A!#!'&#"#Atitudinile maseorului fata de problemele tehnice ale masa"ului sunt mediate de relatia sociala constructiva/construita in "urul acestei terapii. 'nul din aspectele care intervine este amplasarea diferita a opticii lumii medicale fata de maseor in raport cu eficienta curativa a acestei modalitati terapeutice. Atitudinile se pot clasifica astfel: atitudinea reciproca in relatia maseori-pacienti, maseori-societate (familie, prieteni, mediu social), maseori-medici, maseori- terapeuti apartinand altor forme/metode terapeutice0 atitudinea fata de tehnica folosita, fata de problemele inerente practicii terapeutice (succese, insuccese, conflicte, stress informational, etc.), fata de colegi, fata de necesitatea perfectionarii profesionale continue, fata de ierarhia profesionala/organizationala. 6. $ D#*o"a"!a $og"#!#,a)amenii au nevoie de a realiza o armonie, o coordonare a cunostintelor lor. &nformatiile pe care le aduce masa"ul produc o disonanta cognitiva in momentul suprapunerilor peste fondul cognitiv al omului obisnuit. #tudiile psihologice au aratat ca indivizii umani resimt disonanta cognitiva ca fiind un factor de disconfort afectiv si ca urmare aplica diferite metode pentru reducerea sa, inclusiv anularea informatiei disonante. !aseorul are nevoie de rezistenta la disonanta cognitiva pentru a putea accepta atat intelectual cat si afectiv informatiile pe care studiul si practica masa"ului le aduc. Aceasta acceptare este cu atat mai dificil de realizat cu cat pe langa diferentele de principii in abordarea problemelor medicale, maseorul are de de studiat o serie de asertiuni care sunt e%primate in forme metaforice, intr-un limba" inca insuficient de abstractizat, greu de tradus intr-un limba" mai e%act si uneori inacceptabil sub aspect stiintific medical contemporan. Altfel spus este greu de gasit o cale de comunicare e%acta, precisa, un limba" comun, intre maseor, medic si pacient. 3aga"ul de cunostinte, psihismul, semnificatia anumitor informatii, capacitatea de perceptie difera (uneori chiar complet) intre cei trei protagonisti. -ezultatul este o respingere, o negare a ceea ce ei nu pot intelege sau a informatiei care intra in contradictie cu tot ceea ce ei stiu si accepta ca fiind cert . -estul tine de domeniul imposibilului, caci este mai usor a se nega o informatie care tinde sa rastoarne psihismul, mentalitatea, intreaga viziune asupra vietii. (ste greu de acceptat ca ceea ce ai invatat, ca fiind fundamental si sigur, pe parcursul anilor (uneori chiar a generatiilor),

poate fi eronat si ca trebuie inteles si acceptat un punct de vedere deseori chiar diametral opus. 6. & De*$0#&e%ea )a "o'Desi imperfect definit din punct de vedere operational conceptul de deschidere la nou e%prima una din necesitatile atitudinale importante ale masa"ului, fiind legat intr-o oarecare masura si de rezistenta la disonanta cognitiva. #e poate observa ca persoanele care au o rezistenta cognitiva mai mare fata de acceptarea ca terapie a masa"ului au in general o rezistenta cognitiva crescuta fata de acceptarea noilor descoperiri stiintifice care survin in lumea moderna. 5ipsa acestei atitudini (de deschidere la nou) poate fi desigur inteleasa, in unele cazuri, si ca o modalitate de aparare a terapeutului in fata bombardamentului informational la care este supus. 6. e D#a)og $o"!#"'' $' +o)"a,')Deschiderea la informatii noi este necesara nu numai fata de informatiile provenite din sistemul conceptual al diferitelor metode de terapie manuala, ci si fata de informatiile pe care le furnizeaza bolnavul. !aseorul are nevoie de caldura umana care sai permita intretinerea unui dialog continuu cu bolnavul, informatiile pe care le aduce acest feed-bac9 fiindu-i necesare in diri"area terapiei. A se vedea si cap.< h. 6. f A!#!'&#"ea fa!a &e %#*$) problema speciala este ridicata de atitudinea fata de risc a maseorului in raport cu utilizarea unor tehnici de masa". $e de o parte o anumita tendinta spre risc conditioneaza rezistenta la disonanta cognitiva. -iscul 2ognitiv , temeritatea in aruncarea unor punti ipotetice peste golurile informationale, in interpretarea teoriilor si a practicilor stravechi este o necesitate, sporita si de dificultatea obtinerii informatiilor relevante si uneori comple%e cu privire la masa". $e de alta parte maseorul trebuie sa fie caracterizat printr-o continua prudenta0 mai ales atunci cand foloseste tehnici si procedee prin care poate produce leziuni imediate sau modifica semnificativ ansamblul functional al organismului. -iscul imediat si cel pe termen lung: - e%ista un risc de a face rau imediat (a leza un muschi, ligament, a leza tesutul cutanat, etc.) - riscul de a face rau prin aplicarea terapiei pe termen lung acesta din urma poate fi direct, cum ar fi: aplicarea de procedee, respectiv abordarea practica, terapeutica, ce se dovedeste in timp a fi nociva (prin aplicarea perseverenta pe termen lung), persistenta in a aplica procedee incorect efectuate sau/si daunatoare0 si indirect cum ar fi asumarea raspunderii terapeutice in cazurile in care este depasita competenta maseorului, astfel dupa o perioada de timp mai lunga sau mai scurta de aplicare a terapiei se constata o totala sau insuficienta eficienta curativa iar pacientul se orienteaza catre alte metode terapeutice dar = este prea tarziu (au survenit modificari patologice ireversibile, etc). De asemenea e%ita riscul generarii unor probleme immediate dar care nu se vor intinde pe o perioada lunga de timp precum si a unor probleme cu care bolnavul va ramane pe o perioada lunga de timp sau chiar toata viata. 2hiar si aplicarea metodica, corespunzatoare, corecta, competenta, a terapiei prin masa" comporta anumite riscuri. #pre e%emplu boala, suferinta pacientului, se poate agrava sau se pot ivi complicatii neprevazute. &n cazul agravarii simptomatologiei pacientului chiar daca aceasta face parte din reactivitatea terapeutica buna, anticipata de terapeut si proband eficienta terapiei, se pot totusi declansa mecanisme care nu mai pot fi tinute sub control de terapeut, consecintele putand fi nefaste pentru ambii protagonisti ai actului curativ.

-iscul neprevazut , determinat de situatiile in care pacientul poate avea probleme de sanatate ascunse , necunoscute sau ignorate care sunt evidentiate la aplicarea terapiei si care deseori sunt sursa unor incidente care pot merge pana la a pune in pericol viata bolnavului. &nformarea bolnavului despre riscurile pe care le presupune aplicarea actului terapeutic este o conditie obligatoriu de indeplinit inaintea aplicarii oricarei forme de tratament. &nsa aceasta informare trebuie facuta cu tact, nu trebuie speriat bolnavul care in consecinta poate fie sa refuze acceptarea terapiei fie sa-si sugereze aparitia unor tulburari grave a starii de sanatate in consecinta aplicarii terapiei (sa-si induca prin autosugestie simptome subiective). 6. g Re(#*!e"!a )a /%e*#'"#4rebuie recunoscut faptul ca practica masa"ului nu este inca generalizata si acceptata de catre societate. (ste relativ bine cunoscuta si acceptata ca metoda cosmetica dar prea putin cunoscuta ca metoda terapeutica sau/si profilactica. Aceasta situatie solicita din partea maseorului o atitudine speciala: rezistenta la presiuni afective si sociale. !aseorul trebuie sa contracareze neincrederea si scepticismul cu care este uneori privita activitatea sa de catre mediul profesional, medical si social. 4rebuie remarcat faptul ca uneori aceasta neincredere este "ustificata de cazurile in care utilizarea masa"ului ca metoda terpeutica se face de catre persoane incompetente (fara studii aprofundate, reale in domeniu, necalificate sau superficial calificate). $regatirea psihologica a bolnavului inaintea inceperii terapiei reprezinta o necesitate a carei intelegere si respectare poate asigura ameliorarea si chiar vindecarea mai rapida a bolii. &n unele cazuri chiar conditioneaza posibilitatea aplicarii metodelor terapeutice. !aseorul in societatea moderna, contemporana, poate beneficia de accesul la informatii vaste in domeniul specific muncii sale si in cel medical general. Astfel maseorul poate sa-si insuseasca un sistem de tehnici comple% cu o mare si larga adresabilitate la o gama foarte larga de afectiuni, unde masa"ul poate fi elementul curativ principal sau poate veni ca ad"uvant in completarea altor metode terapeutice. &n consecinta maseorul trebuie sa beneficieze de o pregatire psihologica temeinica atat in ceea ce priveste proriile nevoi cat si in aplicarea psihoterapeuticii asupra bolnavului. (ste important ca si populatia sa beneficieze de informatii de calitate in ceea ce priveste masa"ul si beneficiile acestuia astfel incat publicul larg sa fie instruit, educat, determinand in consecinta o atitudine psihica coerenta si corecta in raport cu terapia prin masa". $siholog: %%%%%%%%%%%%%%% 4erapeut ;umeiho: #orin &ga 4imisoara >+.+?.>++?

10