incePutulsfirqitului

Uneori da' accept[ singurdtatea'l Senectutea ajuns la o antrmit[ varsti Este momentul in care un cercetf,tor sa aldturi clc "obicctul" cdruiai-a in.""or.-i *e r. r"trogein singurdtatea acordatun statutsuprem' .,- -^1.r^-' o maxim[ nevtlie de retlexle incerc aceastf,stare baz-atdpe individual[. de cole-sidc aceea;ivdrs.t['sau Dupd ce ani in 9rr am lucrat aldturi mai tineri' carc mi-au inflzat mai incoace. aldtLrriA" fuf"'qi mult situaliade a dorr sl gdndirii l.r ambitloasc'm-am gdsitin ;;;l';; in int im it at ea ci singurpc lur ne' cloar rdmi n dc unul si ngur'f i t" ;' " " nu altora' au alc ctt laolalt[ gdndurilor tnele. carc t"'"u o' hoinlrit de cxtrem unci parcursul totu$i' pe orolitbrat in ilivcrsrtatc,rdzbind' ''tologiei ' rtrmine;;tt' pslr agitatepcrl()adc'a supremalte;atn trudit alituri clc ccilalli la niciodatd Nu am rivnit hulit din ignoranli sau ocolit din pentru a adinci ,r,'tJ'i dar "*patici' clrum' mi-a ot'crit satisl'ac1ic' precaulie,dar care, ,u ot"" capat de l-am ci pentru opti;d de a realiza o incheiere' $i mai ales. concligra pc allii' am chiar clacdultcrior i-am convins ;i ,,ngut' abordatdc unul dorit sd-l inchci tot slngLlr' de liccare datd a apirut o nolla Ideea mi-a vcnit mii cle mult' clar mine ;i pe allii' la l'el de pisrd carc m-a atras. chemindu-i lingd argumcnte experimcntale'redatc oasionali, cu carc atn adunat noi iinstit sub tirrtna unor lucr[ri colecttvc' cc m-a ahitut cu folos dp Ia A venit' insd. momentul in carc tot visati si se infdptuiascdaevea' sintcz-a de doctorat cmolia scricrii tez-ei ' incerc ca qi acunt ticizcci dc ani cil dorcsc pentru cmofie :rc accca$i in psihici' nr - r lui dc t r anspunt 'r c de mulli ani sP-atc tlc ast[datlln

pa;i i n studi ul cmP atl el ' Per soni

Nu pot abordaaceas.td sintezd asupra fenomenului.empatic fdrd a rdspunde, sauchiar a-mi rdspunde, la cateva intrebdri ,i.ui"giu de studiu. "ira"J

GENERALE I: PROBLEME SECTIUNEA

Definifii: a
ii Stiinlilicc dc Contrar schemciclasicc valabili oricirci mono-uraf

R c c unos cins . ii.ci tn i s rL rrrc a c p l i n i tl rn i rrd i i ro n orcazi r. i ar.i ni c-grarca p ro P r iilorc c r c c t : . i ri i rr s i s tc rn rrl tl c rc l L ' r.i n ti I l p rcocupi rri u l or i nl .rcsl co rnt t nit ir t a i ps iho l o g i l o r rc p rc z i trti r o c a l c c l c al i ni crc l a i ntcrcsLrt g cn c r al pr iv inr l pr .h l c rrl rti c a p c rs .n a l i ti rl i i c a si l a prc.cuparci r sPe c ialir pr iv ind lc r . ro l n c n u c ln rp a ri L ' l i p . o a tcc a n c lva. cl i rrtulrnvci ti t vi r pr i Ic.j Lr i I ccun()astcrca sri i n 1 i I'ic ir asic p rarir. Ir r p. r t ant c s t c c a a c u rn s i i l .c .l ctrvcrri t ccrceti rri r.r -u i rs i rn i n trcpr ir r s s c r dac ' it a c c a s tiirrrc c rc a rc v a I' i s i rn c ri tori cputcrri e.nsi tj cra ci-r mur.rca lt-a lirst in zadar.
A tttttntl

anunlatl. A mal essprecxcmpl i l .i car cclef iniliialeunor aut ilr iclasici. ca|la untl rautori moderni ' reprcz cnt an; iaidit . er it clor r am ur ialcpsihill<l- uici dc suslindtoria unor dif'eriteinterpret[ri alc mecanismului q;tiinlificc, t,

IO

declangare a fenomenului empatic.Firegte, insi, alegerea prezentdrii este unacronologicd.

A. Dictionare
- Empatia: l. ,,proieclieimaginativda unei stf,ri subiective, fie afectivd,conativdsau cognitiv[ intr-un obiect gi .dstfel, acestobiect apare a fi infuzatcu aceasta; 2,,sapacitate de participare in saula o experien;d de substituire in srm[irea,voinfa sau ideile altora gi astfel migcdrilealtora duc la punctulexecutlriiunor mi;cdri comune, asemdndtoare" in webster' s Third International Dictionary cf. Kennettr g. Ctart, Empaty, A Negletedropic in Psychological Research, Americanpsychologist, vol. 35,nr. 2, 1980, p. 187-190. - Empatia:1. ,,stare mintaldprin careun individ se identificdcu o altdpersoand saugrup,ori simtestarea acestora... -- Empatiaestetic[:2. ,,proiec[ia noastrdmintal6sau imasinard in elementele uneiopere de artdsau,intr-unobiectnatural in: Harwardo. Warren: Dittionary of psychology, S.U.A., Haughton Mifflrn Company,1934,reed1962.

psychologie, ed. II-a, PUF, 1957.

dictionary of the social sciences, New york, The free press of Glencoe, 1962. - Empatia: de rezonanfd, ,,fenomen de comunicare afectivi cu altul. Empatiaseafld labazaidentificdriigi ingelegerii psihologiei alruia,.in: Norbert Sillamy; Dictionnaire de la psychologie,paris, Larousse, 1965.

I2

personality and interpersonal relationships,as deveroped in the client centeredframme work, in Koch Siegmund .,psychology: a study of a science". Mc Graw-Hilr. {rlcwyork. T'ront'. l,ondon, Eook Company, Inc. 1959, p.210.

Ncw York andLonc|on, Press. vol. 4, Academic Psychology.., Strcial

ft-59 1969. Atlanta. P. cmolicl cmolionalIcc constiin rcl'lccta"rca - implicarc - ..Ernpatia in: H. art[". dc la.pcra rcaclia nu dc artd 5i in t-rpdra rcprczchratl ss. Pre Uniwrsity Dukc Arts. of the Psychology Kicitt.r. S. Krcitlcr, -285. 251 972' I N.C., [)ttrham dc exprimdnd . ,.Empatia ca cxpericnliinvtllr.rntarS. -abilitatca N. Mchrabian. A. in: altora" alc stlrile emOli0nalc srrhsrituirc'in of'Pcrsonality '10. Jottrnal empathy. emotional of A measure Flpstcin. p. 525-543. 1e72.

movementresponses; a review of two literatures. perctptual and MotorSkills.1966. 23.p. 243-256.

dc a sl m l l - ..E mpati a - capaci tatc r- inicd a t 'iinlci u. t r lat r c, bLt cu. r iilc. dr . r r c. lc, I 'r ust r ir r lc. . aspi ral i ilc. cxpcri cnl ci c. rrcv.i l c. in: pcr soanc". acclc ar t i cand al tor aca l i rarnca sau rl ni l c 5i [rri ,i ctl l i tc. Research' in Psycflologrcal Topic Neglected A Empathy CUrfi. .U. f nr . 2. 1980'p' lt iT- 190' vol . 3-5, P syc6ol ogi st. A rrtcri can cr lgnit ivi a r olulr . r r int r o asulnar ca combi nag ic estc-o - ,.E rnpati a in cr r r olionall subst it uir c dc cxp cr icnlci prcl ul ri i gi acti .varca ecl ui l al t rttlrrlc aliuia". in: M.H. Davis. Measuring individual differences in Journal ttl' empathy: Evidence for a multidimensional ap_proach. p' ll3136' l9lJ3' antl S oci alP sychok4 y. 44. Itcri ,rnai i ty unul cstc o calc dc cunoa5tcrcEa sc rcl'cr[ la itlccrcarca - .,Ernpatia i lir r i cxper icnlclcsubicct il'calc alt Lr cu. ctl acuratctc ett rl c a i nl cl c-uc piciudccili". i-n:L. Wispc. The Distinction-between Sympathy and ol' ir)mpattry:The call Forth a concept. A Word is Needed.Journal 314321. vol. 50. 'nr . 2. p 1986. P sych6l 6 gy. I' cri gnal i tyand S 9ci 1l o alt i - ..A ci npati zacu ci ni va rcpr czint [ a sim li ccca cc lr liclt c pcrsoanl " . i n: J.A .,D cV i to, H u m an Com m unicat ion, The Basic Ncw Yor k' l9iilt ' p' 222' tJou" ru,4 cd.. H ayci & R c. P ub lislicr s.

V ari ctatcai nterpretati vlca 5 i m ult it udincaexplica[ iilqrac6r dlt c cmpati c a pri l ejuit dcst ulc c0nl'uzii pr ivit oar c la l ' cri omcnr.rl ui i a ceb rl alli' ar' psi hol o-u a accstei 4l&tr!sg*Hp91-9re.in in lc lc-ucrc .d pa9i cit r e o viziune suhst anliali unor Get[rat" u permi s a totodat[. de ccrcstarc. scicntisti in dcplin acrlrdcu progrcsulmctodcll0gici t4 t,

emPatiei? Exist[ fenomenul

; .Confuziile au avut ca origine identificarea, la un momgnt dar, a g' fenomenului empatic propriu-zis cu explicaliile diverse acordate acestuiaincdt a devenit dificil de determinat daci avem in vedere un

favo"puterii" l'unclionalitdliiempatrcede cdtre comportamentul violeng[' conflicte' interpersonale 9i sociale' iir.lrx bateietensiunilor

empatiei sau existd conduite bazate pe mecanisme de"de"linia.ea ..-_-..,,t.. 4lgl_:4" 9_qii1-"4itifilidJ ce nu nu n ne mird le ddlunilmerp3rle?"Itrfiie Ce

faptu-l Cil\qb'eit nogan As6ti,f'a BSbe(Hogan(1969),l-riu't-ctr'-lil"U-nti-crnoscme--scrf e;---ite,

IuiIalt'de uni lor ce acli .gagdt"tlqt$:t5ri lor'gdndurilor' p*rsss!--de "if " trr j: qEilltgggqlll+nui a p. rc proprr pt-f

lva ln

"o ""o

::1n;g5. tui' ei"tt fenomeneste denumit

Hffifrivind

mai multorfenomene exisrenga

o"F'""",11.i1.1'l::'l::i::fenomenologic \i au. il;U;J J""i4inume de retrdire' fenomenului

interpretdrilor !i in varietatea

"

blfi;-;ii@i

ffi;;'dt'

ul renome
itive, a

n r a!_{: ili: +#;,.,: ild'se

f@st
Firegte, fenomenul empatic nu ne apare numai ca o formuli de dezideratcomportamentalce ar trebui sd-l insoleascdpermanentpe om in relalia cu semenii.Acesta ni se dezvdluieca o nevoie p"rronile d" a stabili contactecu ceilalgi cu profunde efecte benefice.intr-un studiu destul de recent Kennerh Clark (t980) considerd cd principala funclionalitate a empatiei esre reclamat[, pentru togi oamenii, de nevoia de contrabalansarea determinanlilor primitiv-animalici din

bazal-fi

t6

l7

fenomenpsiht"' a acestui qi inregistrare 9:,.'::1" vnlidc rJcccrcetare rdmdnemerttone' promiorilor studiuluiempatiei contribu;ia rlr'('$lcit. asupra modernd ;i' de aceea' ;,;t,;; .r""oruj"i"oferitede psihologia

mentionali pe un alt fenomen psihic ;i anumepe cel de pro_ieclie. Potrivit acesruia, prin empatie persoana igi proiecreazr iniliar^fiopi,le trdiri in ,,obiectul" de empatizat pentruca ulteriors[ ,"t.iiar"d ucert"

tlclertntnat atat oe carauttri:=l:

elg tng!].!q!!lqlg, nr vi .Ic riclcille.peEira]ee

tintle :ii 't -in s-0 _spq"r.gelc4. asupra direcfile de cercetare 3*p1u"l lloll f"*;t" una categorlr: "."i "" u""'t"L se polarizeaz[in doud al fr*fi,rf"gi"i de referirigE in sistemul -o{"*q pe rranspune*;"i;;;iJ-iJeativa iirlzfincl
t8

t9

----_-T-_f

! S']EGt4l9-:reIo pretuano srareade sptnt +,r.gr_": emTr"fftprel[4tr_'Eiae :_."::1_:-g\3!L*glr{prrer rpLr[-ci..j"naii.-nr.r,, al celuila-lf.

1tOlZl,pe de aTto, au putut constituio interesantd premis[ de ciasificare a direcliilor de cercetare a empatiei.
Acesti -''-.r.oq'd rl;" i; : p.;p s.'aFR: H;;;; "l:rl !i l:j"R:': i "3q;. (1969) pe de o.parte, _ N. Epste;i " gi A. Mehrabian

altuia si lui de a gdndi. de a realiza rolut sociat al -eltPitil-ptglg|pg1mggului altula $rqcealaltf\vi **;
: r _-_*__:

9i delimitiri Confuziiterminologice

. tn.uaite. reisriu
in gg* propriir
20
_+-=-

n.ntr,i stEiii[ edndurile. acliunile ldrd pierdereatdenttnltt rctrdi stdrile, a-i rctrdi Eentri u-i

qr

STROE MARCUS

E,f*P'ATIH

$I
ERSC NA T] TA TE P,
t

EdituraATOS 1997 Bucuregti,

:1 : i c nt; c 2re s emnl tl c ^-^r:^-^l x ^^hc f gqElg"ta:"fgx#ff+m ostare te irnpSlj cI is rnc rll H x tlc l nn Itlc i nn -e-1!9 { ig99 1ilp1i {i
-. --

_ - .- - a

,,8iirnricr" o p""ol@i-^li^'-Tlt'l^

pr._ul*e-s"*Ilg!.",,g.u-l-*t"Tp!lne
izdnd

a identitate. reprezentdnd. ;'.; uI't ianepy' 99! i ; ;,' n ccl! v' .k g,cir gg*g pallejerg$irr-plq9'q i ;

t*n#rn1"a;;aa'* ;l.fiJ,ilJ f :ifi llii';1,i:'p;;i ;il;;;i" i

ogi.a irr pEilro| 499-!tgl3: 'fir ulriinii ani' cercetarea psihc astfr incearcd' Se chcstiune. dccE,tfl qccHtuiu. t,.*C; Pn-u;aala" o e Pede altdparte')qltpj r ninpnflrrrnii. incear cqre--g prin ptlhic -persoand

i""'jtli J; I de_=e ru ric6ac le-ilsrr "n'p "14';emni

tffi!ffiF#-ndi I'i Ii"#'lii,it,

';;i;i;.,i
t=''il;i;

".

alcffi i'a-piiliu5;1i1uii -^r..o^rit.,

t.6..rr.--

u I simpatiei statd'in cazu tilitp5 t i nso) con -o -ul^t:l,t-tt"", in neegoisd participare ..rr..r,,.to conducdnd la o

.{ lnlluenlat de teoria psihanaliticd.Personaloptez pentru termenul de

t-

psrh,gl spune re. oglg4'1 g.r!u i ifrF;'iI-qoslili.efu@:ea ei primdn | .,tr?n ct - care mal exact exacr mecanrsmul pare 3E mecanlsmul prin pnn se declagr-arzx fbnomenul empatic.

afar6, cdtre o altd persoand"' Prin este nuniune"' Cel ce simpatizeazf, emPatie WisPe Lauren lui form 'in noi ii substituim te ce, ,,in simPatie rnchide, cd emPatia este o cale de

Totugi, ,,transpunerea psihologicd" tinde si elimine posibilitatea

e doud conceptediscutate' ritd delimitare conceptual-;tiinlificI I Prezintd fenomenul emPatiei' Am 22

2t

rvurrlrrLurrqr4, 4LssL4prEsupul|e uesrasurareit ll}r1Hrr,,,!,,'t.-.-.'r--.n,ai"u*a emolional qi intelectual expertenEaatter unei succesiuni destdri,dg-e_qgpg'_c-4resecondiiioneazduneleBealtele Ec riilrtlc cilpahil sdi i-__:^^-*^ i-.ti'irtrrl sx-si aiusteze comu-

l --: psrllcal rl_e p,Eaq-- a;itnsu$rre oe componentd a personalitdlii ca [nc"$c ;ro'-il; :-gnp-ql_*a-;'F;d93l4iff

in1'Jyr;y,.- @
l ntel cul l l !:i l

% ionald un rol ln evalu a.rmal Joacd

--.-_-

concepruale, ci ;i dinintenlia dea arrage arenfia asupra '--'r-- te.minologi.:; , i l 4uv. a l l tal l l r ul rr4uv' :*lljuilti#"ffi: E ar[ontl E E r[On8l l ta]l
cu care ne vom confrunta pe parcursul lucrdrii.
.," ___-rF -r

revelll' empatia este reald si bine urrrv urrLurrrsLrrsa circumscrisd unui uilul caqru cadru qe de extstenlil existen '. anal l)itttr_o atentd. subiectivd. oInpt)Itillncntului em1 Aceastd semnaraream fdcut-o nu numai din nevoia unor derimitd; r'll*L:+:-::E:;rr.r, urmeaza, urmeaza. ar pure4 PutEdr'' Jr-.*i)l,g!rJc:;c,irfrcn-tariiin C.;*n-,"rf]-n cele ce lf*j_ Fq!gg-!" y't1rF,,ncria "f"1" . 3[-.': ia -. a^rF,,ncria ,te .le comunidr";-.4J comunidr",-'4J Fq!9!u-gg -:-^rr.,X. -:-:-^+:.,x.

Funcfiile empatiei empatiei

lustitic

,JilTffi:ffi:Jffi,".*'Jl:i:J',
o'-|*:1-.-1:y-i_3_r_r-u4. r.rsLr tflrr_uil ler

Aqa cum s-a putut constata. uneledefini[ii asupra empaligiinc-earcil sd surprindd nu doar et.n1a I d.
o reaclte reaclic

ra9 wrv|UJU'lv LUlluulL4t r r l|pat |Ua. ATv aZut c a ^ . e n n e t n U l a r K ( l 9 U 0 ) [ | 1 1 o 1 t t t t t t t t a , q 3 r y i 1 i

invoci in studiul sru faptul cd empatiaesreincf, o remdneglijatddc

;:""#d:" :i".t #: ;ilHil:xii:::fiHf liil' L ffi::#: ?1;;11 [H3i'.,

"

&rpi*,in,:litfl,

=*,==

:::.':.::.:t':T]"']:u-i 1...i 1i l ."9.darrtrr e n eE c e s it a tprop.t e a a d d n c ir iiu n c , r f f i problenle legate de natura sau determinangii empariei, 'rpi 1l l sl , proprii ffiG-i,t*gl:* *-

^^,

,r=ffirenos::ffisTillT6s1-nsronqr_tag

interpersonaie.$ial|autoriSeopreScinanalizeleefectuateaSupraun,.nn",*.]q@aa'unproceSd:cu1:-1?tere rolului empatiei in in;elegerea psihologiei parrenerilor, in desdvdrgiiea tee ltH".

24 25

l',:1:'::lil,,i'l'llj'"::;": : 119:": .9"9':qit6 ,u'yt'oHlIl+ *** en]l3ttaca llrno, Prou funcgionalitdgii acesteia ca ':T::,.i o condi;ie. necesard optimizirii relaliiior Gje. aut,rriiconsiderd

{-

insd' crffint-drilileTuncfiililbenefice mengionate, -Frre$te, emparia Mecanismul Psihqlgglg in constelalia trdsdruriror de personaritate de care depindestructural ql eIe oiGEii$-ma.!9@] oi n aceai ta perspecti vd, [c n i:" _f1y:ii,a T.auren ^un nb atrageatenliu wispe (1986) "@mlqpse&llrl3lur-ir. sJlu_4til_nu numaipcl'ertit.d,ci$i abuziud. 6[- unui i" lirnctionalitaie ;i de "*;;;d, in al doilea rf,zboi mondial nazistii-if insogit "lfilnffici bombele u.un.ur" .u procedeeinsp[imdntdroare p9g1] fricd 9i panicd inue ,cei *i-Tt r1$-r"," atic este.dg. l " ltli ].1'1tl]:::t'u' ul ui emp a proces -4--9rea bombardagi. o Ei s-aujor-osi! creeazd' Aceasta q." ;fi"rF: anricipAnd scurtcircuitat' impacturinveniie, nvAitrl..in'mod obi$nuit,un caracter lor' Esteinrr-unanume ieniforosirei-fynclieianricif atrue u brnpuii.i prirrrll dil'icultatein a-l analiza' ca o modalitate abuzivd in scopuii,;i;?i;;. in domeniul empatiei s-au El'orturile depuse de cercet[tori $i in cazul transformxriiartor funcgii are empatieiin consecingc facultdqisubiective' mai ales,asupradefinirii naturii acestei colroentrat, nefaste pentruindivid sepot sesiza di{'erite aspecre cu caracter negativ fe gi asupra descoperirii unor mijloace eficiente de depistare qi faptulcd g q!!11lr4gunosirgre , carevizeazd s.j ingelegere-de psihological empatiei rip emiatic evnluarca acesteia. mecanismului Problematica formularea;l9l t".,.rt9Fite adlionare nsfnits asupra celuilalt,in fond, incearcfl care. \I specialigtilor' t*iin" i""a atenfia 9".t:"1l';1:",1:,"t: clrtal de EerupulEle "ta pqatl dezva-l-u:-q influengdrlisociate experimenral, A,trf{_".pglnsufra J..upu,. 13 ljifirilf1l''*rei

,';i;ffi

acesta

itttii umqle.In-aEdeaflffiinmch

cf -de TisiffiIT-E964 tro__fii-FG?acie inzdn riii't ar

iljliiiiii
reffii1nfFft

alunecarea acestuianepermisde mult cdtre polul l, patotogtcul.mic;breazdperlormantelc

9t o vrzrune incercdnds[ sistematizdm urmeaz6,

/ -' --. -: r I

ia;tis"1"1i 'il"":ilT:

acestui J Lur mecanism r" " ---' asupra uPl 4 4Lr peponalI $onal a as fitn]1. aprecia pu-tem oricum, "e'@lHl' ndividualitatea

i lrir,r:,F]re@t'-1[rs:elslur-q're:tiffi,T:ffi 1 I q!',p-uqq"bEsru.!t{151#Tfffl61 "1,

, ceea ce

informagiei despre latura subiectivd a altora, accentueazd nevoia de a

iurdri de

anumite

qrg.bl:-l-

rerelari if.orm v urr 0'-^-*::l .:.rugP T'e tlSE13lg*gg'$;e a . obj""!u. pe.de o parte, gi(frodusuL
,*Sp..n(l:I-:l 2t

to. corrceptuale, surprinzdnd tn_ila.i o posibi ld conrradi 9"91t icgie inrre

iasupra pr"li"rn"i

O-g -W aceacond-qitd'

emp-aqg-,(starea mp-aqs-,(!Tj

de vedere.Trebuie sI incercdm sd interpretdm evenimentele prin ------------------.--optta persoanei resp [@Erat. Esteo sarcind dificild, aarEticienta, 6firc4 aurorui:--**"* Estevorbade o anumitxsensibilitate la implicalii carereprezintd. manifestare specificda mecanismuluiipsihologic al empatiei,un stil
cognluv caracteflsfic.

ri personaj literar de-c[tre scriitor' se imaginat modelul obiectiv' eul

mecanismului psihologic al empatiei.

surprinderea mecanismului sdu psihologic,cele ce urmeazdvor reprezenta doar o incercarede, a organizaproblemelecu care se confruntd cercetdtorul in scopuladucerii unorclarificlri din-punctul de vedere abordat.
O primb constatare se referf, la f'aptul cd conduitei em declangarea

a constituie o eroare a perceptlel 9l sau neanimat ceva este )auzar ipaticd nu constituie o interpretare Nu 'Itervrne rluzia sau halucinagia"' fi PercePlie9i atia inceteazd de a :. CAnd obiectele de emPatizatsunt empatia este cert perccplie corectA inferioare atunci empatta lnrmale

a I ref'eritoare la condifa extern[ a refer[ la valoarea inkrrmalionali

i"gat";d p.i." d;ail;;;rr"T."supune ""

inilial un ,,modet
lar r[, neap[rdnd "efectul" empatlc' fi poatd nu s[ lare riscul ca,,cel[lalt" dintre contradiclia trdiascI orba sd se Lrede balans' o oscilaqieintre "prea cele mai mite sf, se oblin[ rezultatele altuia locul in pune se a )a ca pentru

t0

tl

este preferabil ca obiectul de empatizat sA fie situat pe un teren relativ cunoscut. ,,Cel5lalt" prea departesau prea aproapeintdrziind intdlnirea empatici. Aceste iemarci pertinente fixeazd, diferenga dintre cunoagtere gi empatie,pe de-o parte,dar si intre necunoaqtere gi'empatie. In ceeace prive;te cea de-a doua condilie a declangdrii procesulur empatic, gi anume condiEia intem[, aceasta se bazeazd. pe unele predispoziEii psihice ale individului, cum ar fi: o mare sensibilitate pentrutrdiri emogionaleo viala bogatXgi supld,experienld emo[ionald, posibilitili evocatoare qi imaginative care activeazd capacitatea de substituire;i integrarea stdrilor altora,dorinla sau rievoia de a stabili un contactemofionalgi de a comunica,un contactviu cu propria viaq[ emogionald, ceeace presupune un intensprocesde autocunoagtere. In lucrareadeja men{ionatdIrving Janis gi colab. (1969) observd existenfamai multor f-enomene care intr[ sub incidenlatermenului de em pat ie.A s tfc l . a u to ri i s c re fe rd l a e m p ati a esteti ci potri vi t cdrei a observarea unei operede artl dezvoltdin ,,eul"percipientmicromi;cin inducdndstdri emolionale.Apor ;i posturi similareobiectuluiobservat, este empatie magici - de tipul participirii autiste (mama deschide involuntar gura cAnd igi hrinegte copilul). Urmeazd identificarea incon;tientd a fiecdrui individ cu un partener al speciei prin ca flind similari. Un al patrulea fenomen este cel al ,,recunoasterea" contagiuniiemo;ionaleca modalitatede transmitere directd a emo;iei fdrd phstrarea distan[ei.Pentrucain line sd se referela empatiamaturi ca fiind capacitatea de a sesizatrdirile altora fird a pierde distan[asau obiectivitatea,capacitatecare se antreneazd in interacfiune gi se invaf[ social. Importantd sub raportul condi;iondrii interne a empatiei apare reliefarea de cdtre autorii citali a aga numitelor prerechizite ale empatiei mature intre care not[m urmdtoarele: empatia apare la indivizi pe care-i intereseazdgi altceva in afara propriilor probleme, care sunt dispugisd-i asculte pe allii, cirora le pasdde oameni,carepot retrdi ceea ce observd cd trdiesc ceilalli, care gtiu ce se petrecein ei, gi nu apare sau apare greu la acele persoanela care carapaceadefensivd este prea rigidX pentru a fi penetratdde.emoliile altora. Sensibilitatea emotionald tafd de algii conchid autorii, depinde mult de experienfa existengei trXite. Tot referitor la condilia subiectivd care favorizeazd conduita empatici, Ezra Stotland (1964) pune in evidenp rrei forme specifice de empatie care se realizeazd. pe cale imaginativ-afectiv[. Astfel, autoarea ,2

condition" in care subiectuligi

sdecdtdaci persoana puternice 'i subiectul cdnd Je altd parte,atunci rmteintr-o situa;ieemolional[' o a eului propriuin simbolicd rsarea o iecta Pe sine Pentrua^dobdndi ce ceea In altuia' a emofionale decAt manifestd mai Pugin :iaaPare 'ii imaginaiiei ca o condilieinternda numita "imaginaqie aga rleclunglrii conduitei empatrce integral 1965) prin care o Osborn F' (termenutilizat de A' Buh$titutiv6" substituire cupatitateude a se introduce prin dezvdluie. per$()and
ui obiectiv, Perceput' evocat sau de : 9i Prin mecanismul Proiectiv' : model. igiilor psihice zflate labazaempatiei nstein (1973)' Autorul are in vedere i cate intrd in interacttune cu : contribuie la aparigiaempatiei' Pe (aclorul' atia presupuneca subiectul celuilalt modul cu acurate;e Pr""L," 'oteaz6E' Weinstein - acestedefiniri

mentrtrincontextei""i""ii'-x""'il",n:'J,;il:,t;riTiiltt; il#;l

semniricalilJffiTj}flffiitjlfi,ffg'll: de sistemur de inruncjie eunt

:dndulei abilit{i simbolicecare sf, in mod deremai multe PersPective al aPanaj ca numai' nu qi le autor, au care cercetdrile Weinstein, E. o relalieconsistent 9i IQ au dovedit rezultatele reprezintd il folosit nclzitivd a aceastora'Argumentll de G. AllPort in l96l ' prezentate tt

de imprQuririle. de via;d, diferenliazd, concludent empatia de cu.noatteregi de identificare, oferind o ,,porti;d.. de intrare gi uner minime ,doze" de detagare. Stabilind condigiile necesaredeclangdrii mecanismului psihologic al empatiei se impune o intrebare firelscd referiroare [a o posibild etapizarc a desfdgurdrii propriu-zise a acestui mecanism. Unii autori v[d in mecanismul psihologic al empatiei un proces se apropiere de modelul de emparizat,de cunoagterea acestuia,de asimilare i dut"lo, modelului gi continudnd printr-un proces de apropiere a modelului extern de eul subiectiv de acomodare la model. Astfel, Arnold

in afardsubformaunei modelpe careapoiil proiecteazd erte proprie, fenomenulde declan;eze sA aptd imbog[fitd imagini experenlial a unor stdri re-trlire de psihologia celuilalt, pe subiectiv[ ,,mril,,rr.. poart[ complicat mecanism qimilurc Acest extem. modelului ale cu

nu proieclia in care,numaiin relaliecu introieclia, cazulspecial Ito6to, strdbdtut altora. Parcursul cunoagterea iliEtorsioneaz[ 9i ingelegerea la de la ,,altul"la ,,sine" psihologice prln mijloace 9i apoide la ,,sine" afectiv[ participare empatici de inlelegere produce conduita 9i ,,eltUl,. obiectiv' f4E de modelulpsihologic al empatier etapizat unui mecanism Notammai suscd perspectiva interac;iunea fapt, pentru c[, in general, principiului F6art[doargirul blntre introiectivgi proiectiv, care se pare cd este expresiareald a Aceastd experimental. esteincd greu de sesizat eonduiteiempatice, problematica dar moment, de explicativd o solulie oferd ne vlziune incd deschisd' psihologic al empatieirdmdne mccsnismului

termeni extremi cum sunt proiecfia eului qi identificareacu altul. Daca in limitele normalului - obse.rvd autorii citagi - influenlele eului asupra altuia gi a altuia asupraeului se afld intr-o stare necesardde echilibru, in cazurile extreme, de tip patologic, se constatd fie o contaminare patologicd a altuia prin eu, fie o depersonalizarea eului absorbit de altul.

definilii oferite de prestigiogi in revistda numeroaselor Trccerea

O definifiesintetici

psihic. f'enomen acestui cAt$i la funclionalitatea cu aproximativun sfert de secolin urmd am In ce m[ privegte, e-9le3ctl&ngpgn o definiliede lucrucaresunaastfel:,,empa!ls Fropus a conqtientd totald, parliald sau de identificare nrlhic 99111-c-o-L+ti9-nJ4 -lii: ii;ii i t, yy i'' iffian petsoan"ffi oftaffien Lnci persoane, unel

,6

Ceade-adouacapacitate, caredupdviziuneaautoruluicitat dr sta labaza empatiei,este sensibilitatea fa15de parametriirelevanli.(cue globalea stimulilordisponibiliintrsensitivity). ,,In afaraconfigura;iei o situafie datd,fiecaretrebuies[ fie capabilsXsesizeze gi aceistimuli care au o relevanld. inferenliald pentru modul in care celdlalt construiegte structural realitatea". Dincolode capacitdgile de focalizare selectivdcare sunt inv5late, cum ar fi: sensibilitatea la produclia verbalda gesturilor, verbald,sau semnificafia expresiilorfacialesau inflexiunilor vocii qi care sunt considerate de autor semnifica;ii pentrupreluarea comune, apare, acurat[de rol, sensibilitatea crescutA fafd de anumigiparametrii.,,Aceastdsensibilitate dd posibilitatea discemerii diferengierilor interindividuale, in raport cu modu! de interpretare ale aceloraqi semnificagii, sau cu modul de utilizareale aceloraqi semnifica;iide cdtre acelagi individ, dar in situa;ii diferite, Cue sensitivityimplicd rnai mult dbcdt icuitate senzorial[.Aceasta derivb mai mult din diferenle Constitufionale, ca, spre exemplu, reactivitatea la stimulare, care se poateobserva incd de la hagtere". Conform viziunii lui E. Weinstein,,semnificaliile sunt proiectate in acelfel de cdtreceldlalt, incdt sd poati fi asimilate directgi consistent cu seopurile-sale. Acestmod proiectatde a defini situagia poatesd fie pe planintern".In sfArgit, diferit de modulin careel o definegte autorul noteazd cd ,,persoanele empatice cuvintele in aceeagi mdsurd ,,ascultd" in care,;ascultd!' prin indici posturali,mimici, emotiile gi dispozigiile fizionomici,caredevin deosebit de evidenliincdt apareo discrepangd intre cele doud forme de limbaj". Ca urmare,raliondndin acestfel, autorul se agteaptd la existenfaunei relagiiintre empatie gi stilul cognitival vigilenpi perceptuale. O ultimd referire privitoare la condilia intem[ care favorizeazd, declangarea conduiteiempaticeprivegteo interpretare personald pe prin raportarea careincercsd o realizez la concepfia lui J.M.M. Mair (1977),'un reprezentant de seaml al teoriei constructului personal. Autorulcitat utilizeazd in explicarea self.uluio metaford privind eul ca o comunitate de euri, sau altfel spus,-persoana ca o comunitate de persoane. perrnite,ca o persoand, prin raportarela sine, sl Aceasta descopere in propriulsdueu o rnultitudine de alternative existenfiale, o pluralitate de roluri, uneori similarecu ale celorlalgi, alteori diferite. Individulopereazd cu subselfurile salerelatividenticcu modulin care opereazd in relagiicu al;ii. in acestsensgranigele eu ceilal;i par a fi mult mai flexibile.,,Astfelne putemconsidera pe noi ca fiind compuqi t4

poates[ tr[iascd o persoand dltt frrsttr rrrrrlliul1ii".in tblul acesta' pe care le persoane iurn,=rit tt ,n ,,iu*ndin pielea" unor variaiealte proprieisalepersonalitili' itt structuia it'r'lrinl tJetrttft, '-"A,;enntnl)otcnlialitate,p""u'"oputemprobafiecaredintrenoi'in pentru valabi.l sd ofere un argument relltii t,i rtilrrrilc'noastre,-poate psihologia in psihological transpunerii rnccanismului ernlir.nr$rr empatiei a integrdrii suflicientf, qi n.""ruid i"".n[ ;l,i;i;,.i;',,.,r.,.r,ri" a euhii' t'unclionald In ltluctttru mai sus s-ar putea recurge;i. la un expuse cele Slrte,,rttizfintl d" nevoie' ca necesitatesubiectivdde eunuolii rrtotivafional, ""i psihicdin cadrulintem de refgrint[ al t#iairn,,up,"re,de rranspunere individualdvalidatdsocial'o nevoiede eltttle,huzttl p" o penetrarea "*p",i"np caremijloceqte E*ptil" intcgrat[in nivoia de comunicare' in via;apsihicda celuilalt' eUacurutclc =in la ceade-atreiacondiliepe caream numit-o"credinla piitlite E, psihologia in transpunere de se referdla conduiia aceasta convcnlie,. de sine' identitdgii pierderea 1[r[ eelullali colaboratorii^ Menlionam anterior cd irving Janis 9i !Y,9') de a sesizatrdirile capacitatea fiind empatiamatur[ ca Gflridcrau o clard ' presupundnd sau obiectivitatea' iituti Lutaa plerdedistanga procesului sens anumir un ddnd astfel gi ;up-i;r;;fu'sine qi ceitat'li do itlcntificare' celei de a treiacondilii care ins[, cd pentruargumentarea Dcsigur, "t""unismul psihological emp.atiei' referireala Carl Rogers Ellgur[ Autorul considerdcd "a fi empatic ilb'5ri upur" "u "oifi"atoat-e' cu cadrulinternde referinl[ al altuia'cu acurate;e' lnreamnIa percepe aparfin care-i saleemolionale "ca 9i-semnificagiile iiiui, "otponent;le dar fdrd a pierdecondilia de "ca 9i persoana, cealalta fi a'i ;i;;;;; cum""' condilie se pierde,stareadevinede identitate'care Dacd aceastd a propriuluieu' frizdndpatologia"' de pierdere extrema, e;tc o stare aparent .sau Agadar,in empatie, congtient sau.neconltient' insd pdstrdnd altuia' in.psihologia transpune se cineva Innpai"nt, identit[;i' .A;a se 9iexplicdunele'conduite proprigi lr.Ltnta conttiinta gi detagare, posibilechilibruintre identificare imputi"" carevizeaz|un f[rldecareinterpretareascenic[n-armaificreatoare,sauterapia relaliadintreprofesor;i n-ar mai fi eficient[, sau,in sfdrgit, meJi"ura Qlevar anihilascopulinstructiv-educativ' in func[ie cuml'in conduitaempaticd' condilieide ,,ca-9i Pdstrarea ,:t

I emDatlce

de a ,,retrdi atitudinire artora" se consumd intr-un f-enomen al care std labaza client

p-lgTqti-$emu v-'.Yi^lYj'. ac cgacten aracte n stl sti ciroiG c l l or de pe rson al i t at c l. PI Ul u n q a a -nuai+ug::-plg-{9ndd I:]l -ygr-,re--uler-gg#.! gSO Potri vii rm"CffiT6;81 s i rape ffievUaTe iiiurur 1= "-!' t
i- : rv rg l J v s ru r

",,s.urtiircuitut6,., instinctiv, in mani6rE qe.gsstbll-{gl.e__gg_q.gggLl_q".,

de celemai multeori nediicursiv ci

lggt

empatlce' carl Rogers se ref'erdin mod expres la aceastain termenii surprinderii acurate[ii predictive. Introducerea de cdtre autor a

In viziunea autorului.citat empatia seasociazd .u f"ic.p1io ^: :--,: y -.bilitatea de a judecu.u u.u.oi.r. ucupanou-se u-se de m5surarea mAsurarea abilit5tii abiliidtii
' / ' tut sggPlgPl I e (se poate i lc nivelu'---;ropiere n1i Irrrplie -:^"::::;' \'

.lffi oll;. ,,'. ll'l"nliil tIt' tie chtar ,l!PE oilug" scluilrrlt
em
dc

cltl $l loentlllcar.;' 4 wur':-

I;*-";;

in situalia

baransul o""ul; :#FlF*' iii;iil"'#d#iffiqf tiT':T:1X are-oetit:::" idenffi a ax aza ne ait r eatize puti
;;;fi:;il;j;
-a[ul

i:T: eJnpat'ru cd cineY4-qqe-tn?i ;; raptcunoscut "

'"

intlr'-t'r*r*enl-'ggary5 :,:ffi ePIgPg$Uj tlilA"l .*Patier-.t pl"-'s@ffi ldp$1jsq4ra' ur mas [' in mare at on fi i;i ;",ln t x'condi1i iil"r'ffi.ii
"; "='i
rezultd a:n-J*Pf[:4.-iLgUqiA
viata{sau
t" t " " " '" ' Poate PQIen]o

ne ef'ectuareaunei

dei

s. la

el suPerior de

l:ti-**::#ffi tt, tqtl" stare e"'a"O'"' t?5ai if'e mun i' *iti "ttf "ri -

i"JtHunclia de comunicare

-4 .,-

g ocl e en d au * *" s i;;; ;;p-" I il ifi:,t.""; ": :'-' ffi:ffi lli'#;ilg,?::

|,-^:L :^,,t,,: rr6an ne(:eqar as i S U fdfi i ungt

(1971) considerd cd, da9_4 nu exisr[ empatie,nu poare sA existe

26

Fdr[ sd md dezic de aceastddefinilie, incerc in prezentalucrare s ajustez punctul de vedere inigial, ca urrnare a unor firegti progress, informatiye, dar gi a unei mai structurate interpretdri a fenomenulLri empatlc. Condi;ia pe care vreau s-o impun unei variante noi de definire 1, empatiei este caracterul sintetic, de cuprinderOa unor aspectecare si ateste diferenlele specifice ale fenomenului psihic cercetat il contextul altor fenomene psihice aflate in proximitate. Ca urmarol inten;ionez ca definilia pe care o propun sd rdspundd la urm[toareltl

2. pnn*q"g s,q-expriml trei intreb[ri: 1. c^--e--91p_{94."{-.-t]grn,"-n.!ll:Tp3ti"il lt 3. de"le ie exprimd?ed alie eilvinte,rdspunsurile acestfenomen? 6$bnfa,mecanismulpsihologic I rrrFarlel cele trei intrebdri pusb Vi2dri2d empatic. fenomenului funcgionalitatea
=-'.'* ,,# :.::'#:""]fi""Teorleqimetod I -^ l: -^ ^ ^ . . la t . i.m , c fi a tdevenit e rrrie is! ime todej metodej in iotuliaunei analize ol*s Arn pleroerea_con$tllnlel propr_tql s( lqinLllgJl. }t#d'Aceasla ""':]i:'-'::^:"::'il".u'^ ieilalti. dar tara cellalu. rncurstune sd l'ac o incrrrsi,ne nentril ci nu intentionez

diferen1iazdeSenFal"iffiazi.$i.mel..s-ur1:i.::{i'i:::tl.l."j."*,il;,l""1T:##.',l.*.lJj.u"acestsubiect,nef.iind
de ilf a sinelui,reducdnd-o]g-ep"fi-it valoricdasinelui,..r,ed_ucQa$-o.gqper;n-tsd..pul valorici

va eiiiei6eazddimensiunea fd6ntifffite- Caie pu_1_sryry]11_tiryl"_fn--pqftpn-el.Esenlaempat

stbrilor altora diferengiazd,in acelagi timp, ac alte fenomene psihice la care o asemenea a produce, fiind, prin urmare, specificd empatiei Mecanismul psihologic al empatiei este transpuneriipsihice a ,,eului" in cadrul intern d bazatdpe interrela[ia permanentddintre introie Funclionalitatea empatiei privegte cu de infelegerea acuratd a modelului de empatizr tamentului acestuia, comunicarea implicitd r chiar o contagiune afectivd, toate acesteain vederea obginerii uneirrilel metodologii oper conduite Bmpatice performanliale, absolut necesardin anumite tipuriptIontc a metodei.inl tertrli nsupra empatlel' de activitate. pentru vom definiliaplBtinrl selecta tribut subiecttv aceste rdspunsuri Avdnd la bazd pe descoperit apreciindu-le carrcentul restul strict diferengiatoare, propus[ sv4l elementele doar vlvrrrvrrl Pr wPuJ4 qi primele. Ca urmare;6*dffiE-Fte deci, derivdnd din fiind implicite !cRomcnuluiempatic, pornrno' rlrc)ttr' :: 'o - 'r's'rv r.....:---.._-.J-

exprimentalf ca argument bazal pentru ; acel fenomenp$tric&-fgl$.rls Lstirilor, gAndurilor gi acfiudiior,ler utiliz.dndcercetarea ,+i^o T'\a oltfel eqte un faol celuilall, dobAndit prin transpunere-psihologici a rnetod['

* n i #iil'_]ffi*ft#:':;;;;il;''.^i""'p1econcep1ii."u*i^:' ? : . "permanentd 1 . , ' ^ . ]intre : . l 'teorie jijl. .'"o. ;i o interrela;ie

tO*tc6nip'm ;aaai"u-ieem-m modet" obiectl?-46cdexistd .unurrur Irt,'l,, " ..g* unp--r,'iin'i"n-en;dnd-oie c e a t a lt a , d u . 9 iin u " . * , in ' s e n s u lc d o c o n c e p 1 ie
t8 t9

introspeclionismului, de a explica cunoa$terea psihicului -altor ca psihologia sd-9icomute obiectul de studiu de persoine.'Necesitatea justifice iu ,,"u" la ,,altul" a impus aparigia unei concep;ii apte s[

gi evaluare a fenomenului empatic' de detecgie . pdrintele spiritual al teoriei empariei esteconsiileratTheodor Lipps 40

1l

atunci, empatia nu este,pentru mine, pentru empatizat,,oimitalie, cdci gi acum, in actul empatiei, lipsegtepentru congtiinga mea juxtapunerea imitatului gi a imitagiei: ,,Imitagieinrerioard", nu esre,agadar,terrnenul potrivit pentru chestiunea in discugie. ,,Empatia este termenul care trebuie s[ ia locul acestei ,,imita;ii interioare" care poate fi gre;it in;eleasd" (p. la9). ,,Eu pot empatiza numai ceea ce simt. A l,ernpatiza" inseamnd a simgi ceva in altul" (p. 152). ,,Momentul decisiv al empatiei constd in aceeacd eu resimt empatetic,in contemplareamlscdrilor, asemeneaadecviri interioare sau modalit[1i ale unei atitudinr (p. I56). inte^rioare" In cadrul teoriei empatiei, Theodor Lipps surprinde mai multe feluri de Einf{ihlung: l. Un genet'al aperceptiv Einfi.ihlung, care exprimd capacitateade a ,,insufle;i" obiectele pe care le posedd,de a le imprumuta o anumitd acgiune; 2. un Einfiihlung empiric in baza chruia cineva poate transpune in obiecte fo4a gi activitatea proprie; 3, F.infiihlung-ul dispozi[ional, care asigurd obiectivizarea propriei dispozi;ii,asigurdndu-se proiecgia in obiect; 4. Einftjhlung-ul intuitivaperceptiv, care-exprimd transpunerea vielii noastre suflete5ti in ceilal;i, in fapt, cunoagrereanemijlocitd a propriei naturi psihice pe ' baza cdreia se realizeazd proieclia sa in ceilalgi. " '" l Ca teorie inovatoare in epoc[, concepfia exprimati de Theodor Lipps cu privire la empatie in general, gi la empatia esteticA, in special, a smrnit interesante dezbateri, unele dintre acestea, evidentiind importan[a gi semnificalia viziunii aurorului, mai alei, in ceel c" privegteimplicarea receptorului, implicit a psihologiei in contemplarea esteticd, altele,dimpotrivd, subliniind limitele subiectiviste si animiste ale teoriei. Ne vom referi pe scurt la acestea: Direcgiile din care s-au produs principalele comentarii asupra teoriei lui.Theodor Lipps asupraempatiei au fost cele din perspectiva esteticii,ca si cele din perspectiva psihologiei. La pulini ani dupd elaborarealucrdrii fundamentale a lui Theodor Lipps intitulat[ ;,Estetica", un alt estetician de marcd W. Worringer (1908),comentand tezeleprimului, punein disculiecele doud instincte implicate in actul estetic 9i anume nevoia de empatie gi nevoia de abstractizare.Primul instinct reconsiderat dupi empatia lui rheodor Lipps, este denumit de cdtre W. Worringer instinctul de intropatie ,,condifonat de o relalie de incredere panteistd fericitd intre om si fenomenele lumii exterioare", iar cel de al doilea - instinctul de abstractizare ,,care-9i afld frumusefea in lumea anorganicd,, (p. 32 versiunea ronidn[). 42

cd viziuneapsihologicd.J.L. Moreno (1954) considerd Oonstituit-o

43

re-

Lipps a discutat sistematicconceptul de Einfiihlung, remarcd faptul cd acestconcept exprim[ tendin;a percipientului de a se proiecta pe sine in obiectele percepute - fiind considerat un caz de animism. Acest proces poate umbri distinclia dintre eu 9i obiect. Pentru Lipps aceastd calitate subiectivd este experimentatd de persoaneca fiind in obiect, mai degrabd decdt despre obiect. Obiectele sunt mai curdnd sim[ite decdtvdzute. O analizd complexd asupra teoriei Einftihlung-ului la Theodor Lipps ne-o oferd rom6nul Vasile Pavelcu, care, in doud lucrdri fundamentalepublicate la interval de aproape 30 de ani, formuleazd o teorie. Astfel, intr-un serie de semne de intrebare cu privire la aceAstd urmdtoareleidei din critic citat degajd autorul publicatin 1937, studiu omul; ceeace numai ca obiect nu are empatia Lipps: Theodor lui teoria este proiectat in afard nu sunt numai stdri afective ci 9i reprezent[ri 9i volitiuni; obiectul empatiei nu este de riatuid exclusiv afectiv6 nefiind decdt o autoobiectivare,empatia ne face sd trilm in allii pe noi ingine. ca expresie a unui solipsism gnoseologicAceastaeste consideratd, Obiecgia fundamentald pe care o aduce Vasile Pavelcu constd in faptul cd teoria clasici"a empatiei nu reute;te sd dplimiteze principalele coordonate ale ingelesuluiconceptului in discugie,9i anume: obiectul, natura gi valoareade cunoattere a empatiei. In ceeace priveqteobiectul de studiu, nu apare un consens de idei privitor la conlinutul fizic sau psihic, ori psihofizic al empatiei; privitor la natura acestuifenomen, nu este precizatd teza dac[ in cadrul empatiei avem de-a face cu un mecanism strict de proiecgie afectiv[ sau intervine 9i proiecgia neafectivd,inteloctivi; in legdtur[ cu valoarea cognitivX a empatiei nu se delimiteazd dacd ceea ce eul'trdiegte ca stare psihicd strdini este o stare integrald a altuia sau este propria noastr[ trdire obiectivatd. Aceste incertitudini duc cu necesitatela intrebareape care autorul ;i-o pune, gi anume dacd empatia este un act imanent'-sau unul transcendent tntr-o alt[ lucrare fundamental[, publicat[ mult mai tdrziu (1965), Vasile Pavelcu reia critica lui Teodor Lipps care consider[ procesul de empatie ca o proiectare a stlrilor noastre psihice asupra unui obiect din ca afar[, un proceS de insufle;ire a naturii, pe care, ins[, il ap:rec\azd firesc in crealiaartisticd. ,,Dai, in acest caz - noteazd Vasi-le-Pavelcunoi nu gdsim ?ntr-un obiect decdt'ceea ce pusesem in ei; proiectdm intdi, in afar[, stdrile-proprii, le recepliondm apoi.ca venind din afar6, prcepem oglindirea propriei noastnepersonaliidgi. Ndvodul pescarului

in mare'' aruncat caz,cu confinutulcu carefusese in acest rClntoarce, a unui pdtrundere in viala lduntricd citat conchide: ,,Ag.a-zisa fJioutorul maijust, un act de autoproieclie. alt eu nu estedecdto autoobiectivare, o pozilie trdiri. Nu esteoare aceasta tn allii sesizlmpropriilenoastre ala cum am calificat-o tipicUgl specificdsolipsismulii gnoseologic,

prlvire la reoriapsihologicxa emparieigi care au pierdutdin vedere, tehnicilor dei ppUtcal datoriti unor motive obiective (precaritatea obiectivd a propriu-zisd, cercetarea investigaregtiinfificd) tocmai empatiei. psihologic al gi mecanismului tLructurii de TheodorLipps de teoriaelaboratd $i totugi,influenfaexercitatd majore direclii in trei ales mai 9i anume:l. Cfbst destulde consistentd o serie ' citre teorii de a acestei nuantata, pfeludrii, evident ln privinga idei de 2. in ordinea estetice; gi psihologice gi gcoli de aurori lntieaga ce ?n ceed 3 imitaliei fenomenul privind problematicii 9i, e valorific[rii unor teorieiasupra efectulindirectpe Carel-a avut sustinerea pfivegte in studiul empatiei.Cu privire la preluarea metodologice boncepgii tcoriei lui Theodor Lipps in domeniul esteticii nu vom insista, teorie ins[, cd aceastd studiu.Observ6m, obiectulprezentului nef[cdnd prozeliligi in psihologie. e f[cut nuanlat Lauren Wispe (1986) constat[ cd atunci cdnd Titchener(1909) de empatie, de Einfiihlunga lui Lipps prin conceptul noliunea trsduce in obiectul ideeaeului proiectat el pdstreazd empathea, de la grecescul lui E' empatiei prceput.Existd doud faze in concep[ia asupra putem cunoa$te nu potrivit clreia Titchener.Prima expusdin 1909

lntle concep[ia lui Theodor l-ipps 9i gcoala configuralionistd

1'

reprezenhta de Koffka. ln cadrur acesreigcoli ,,inlelegerea stdrilor psihice gi cea motorie se bazeazd. pe asemdnarea dintre structura senzoriald gi cea motorie intre percepfiegi migcare. Trecerea de ra trlire (a mea)- expresie (a mea),la expresie (perceputd la altur)- trdire (a altuia) se explicd prin identitatea formelor. ia configuragionrgti asemlnareastdrilor psihice se bazeazdpe asem[narei structurii f'ormelor. $i vasire pavelcu; citdndu-i pe Koffka conrinud: ,,contagiunea gi inferegerea afectivdsesprijindpe imitagie, iar imitalia afectivd, la rdndulei, nu estedec6to triducerea unei forme motorii, expresive, a unei persoane, intr-o formd senzoriali,a alteia,ambele formeavdndacelagi inlelesgi fiind legate in acelagi mod cu ur".,"t"'.. F[cdnd acesteconstatdri,vasile pivercu considerdconcep;ia lui Koffka ca o rranspunere a teoriei rui Theodor Lipps in rifiuulur psihologiei configuralioniste gi formuleazd, torodatd, ci izomorfismul tindesXanticipeze uneleviziunialeciberneticii moderne. Iatd doarcdtevaargumente careatestd implicagiile teorieiempatiei elaboratd de TheodorLipps in psihologie, filierd conceptuald.u.", ,u toate rezervele formulatede diferi;i autori cu privire la ,,pdrintere.. empaliei, isi pdstreazi locul de ,,inovare,. gtiin;ificI in istoria psihologiei. Pe aceeagi-filierd conceptuald se inscrie gi preluarea de cdtre psihologi a problematiciiimitaqiei'din teoria lui -pre-srigiogi Theodor Lipps. FXr[ a intra in amdnunteprivitoare ra fenomenul imitagiei consemnlm in primul r6nd.conrribu;ia lui H. Wallon (1964)care,pe l0ngd o serie de referiri interesante asupraconcep;ieiimitaliei ia Guillaume, Gross, Finnbogason, Koffka, reia gi teoriaiui I_ipfr1*p.u originii subiecrive a imitaEiei, considerdnd c[ in descrie."u'-i.nrtui"i inteme"reziddo partede adevdr. DupdH. wallon, imitaliaestecircumscrisd de doi termenicontran: instrdinarea ,,fuziunea, de sinein obiectsau ,,participare.. la obiectgi dedublarea fap de model a actului ce trebuie Nerezolvata aceastd "*".utut. privitoare opozigieexplicd divergengere dintre doctrinere la importanlaimitaliei in evorugia psihic[, sau la narura inragil fn continuare "i H. Wallon apreciazd. cI ,,a te l[sa furat de contemplarea unui specracol nu inseamnd s[ r[mdi pasiv.Excitagia nu .a-a,ie fu. cerebrald' Ea serdspandegte in mugchi. begi acegtia pot s[ nu efectuize nici o mi;care ei sunt rorugisediulunei activiid;iintens.;r;;f,;;-;" subiect, degiimperceptibild altora"...,,Eaesteo starede combinare a sensibilit5gii cu migcarea sub formaatitudinii, al c[rui dublucaracrer
46

consttrtocmai in faptul c[ este simultan sau altemativpregdtirea actului 5i agreptare: premigcare gi preperceptie..... . in finJ, orice tttigc'are aparentd poatefi amdnatd, doai activiiatea posturald nu este nicidecum stinsd gi din eapoate reie;iimitagia... curt JohnDucasse_( r966) apreci az1, cd, empatiase realizeazd prin irrritare internd a modu-lui de acfiune a omului (reprezentat, de exemplu (lc statuie), prin stabilireaunui ,,setmotor."caie constituietendinga r:lltrc realizarea ac;iunii... Acliuneaprin intermediul imitagiei interioare poutefi atuncicontemplare esteticd... HansKreitlergi shulamithKreitler(1972),in acordcu A. Bandura, nprcciazd fenomenul imita;ieicd fiind indubitabilindiferentde faptul cll rnodelulestereal sau fictiv, viu sau pictural.,,Existdo prt".ni"d lcgllturdintre emofie gi acgiunea muscurard... Existd eviienla cd n'umite migc[ri pot evocatrdiri emogionale. Aceastd corespodenld nu c pcrf'ectd. Trebuiesi intervinE un fenomen de cunoagtere md laigd a liluafiei'-. Totugi,gesturile expresive nu par a fi suficiente pentluo sIracterizare unicd a emo[iei. Identificarea emogiei necesitd cunoatterea situagiei gi a intreguluimodel comportamental in carese emogia i ntp^licd celuilalt". In sfdrgit, raportuldintreempatie gi imitagie esteamplu anarizat de un alt prestigios psiholog, L. Kohlberg(1969).Autorul fac. o seriede incursiuniin problematica imitaliei ugu .um sunt concepute de lluldwin, Piaget,Bandura,Ausuber,Gir-or" sau Arehfreed,din perspectiva raportului dintre preluareade rol gi imitayie,a bazet rnrtivationalea invdldrii, a relagieimodel-subiect gi s.. opregtecu prcclderela distincgia pe careo vedeintre identificare(ca schimbaie structurald) gi ipitagie.Dupd L. Kohlberg,,in identificare modelarea estc generalizatd gi transsitualionald. o varietate de rolu.ri si c()mportamente sunf reproduse intr-o varietate de situalii.in imitagie, rnode,larea,este pe un_ comportament specific intr_ositualie speciiica. In lcrentlfrcare modelareaeste persistentd apare in absenla ;i modelului'in identificare. prestarea comportamentului moderat parea I'i motivatd intrinsec. Persistd in afara intiririi. in identificar"p."rtur"u comportamentului modelateste relativ ireversibil[,sau de neatins, chiarcdndesteneintirit". $i mai departe: ce estecaracteristlc ,,ceea imitalieiesteabsorbgia unornoi formede comportament din mediu.Ea nu poate fi consideratd instinctivd... De asernenea sistemul de imitare sc schimbdpe mxsuradezvoltdrii individuluidin punct de vedere s[ructural cognitiv. Existdgi o flexibilitare in motivarea imitxrii,,.
47

Nu insistdm mai mult asupraconceptiei diferiflor autori privitoare . la fenornenul imitaliei. Am recurs la aceste cdteva exemple concludente pentru a evidenlia ,,urma" pregnantd lf,satd de teoria asupraimita;iei, empatiei lui Theodor Lipps gi, mai ales,de viziunezi'sa in concepgiile9i teoriile care l-au urmat. In sfdrgit, indrdznesc sd afirm c[, degi conceptia intemeietorului teoriei asupra empatiei a rXmas numai la nivelul interpret[rilor speculative, fdr[, deci, o aplecare expresd asupra metodologiei de investigare a acestui fenomen psihic, aceastdconcep{ie a influenfat unele incercdri ulterioare cu caracterexperimental. Spunreiindrdznesc si afirrn acest lucru, deoarece,nici un document stiinlific iu care mam confruntat nu afirmd relalia dintre teoria clasic5 a empatiei gi metodologia moderni de investigare. $i totu;i, pornind de la mecanismul psihic al imitaliei interne in raport eu migcirile'modelului de empatizat, surprins de Theodor Lipps, s-a ajuns gi prin intermediul celorlalli autori prezentati mai sus, la perfecfionarea unor tehnici de investigatie de facturd.psihofiziologicd apte sd surprindd cu o anume obiectivitate acei indicatori vegetativi, acea reactivitate fiziologicd cel mai adeseacondgita empaticd- Mai mult decdt atdt, care insogegte posibil ca interpretarea funcliei Broiective a psihicului foarte este uman, de care s-a folosit Theodor Lipps in teoda sa, sb fi sugerat, ulterior, aplicarea unor teste proiective de tipul T.A.T. sau Rorschach etc. in detectareaunor componente psihologice (imagini de migcare, imaginalie, afectivitate etc.) pe care se sprijind fnsdgi conduita empaticd. Poate fi vorba doar de o forgare a relaliei de filialiune intre clasici gi moderni? Oricum, se poate emite ipoteza cd coneeptuald dacd din concepfia empatiei a lui Theodor Lipps nu transpare o posibild rela;ie concomitentddintre teorie gi metodd,in schimb, o atare relagie, dar succesiv[ in timp, ar putea pdreaplauzibild. Este gi motivul principal pentru care, cu toate rezerveleformulate fa;[ de teoria inifiald asupraempatiei, rezerve cu care suntem perfect de acord, nu se poate sd nu remarcdm atdt contribu;ia teoreticd,cdt gi influenple pe care lea avut Theodor Lipps in evolufia modernd a studiului empatiei. O a doua categorie de studii clasice cu caracter teoretic privitoare la analiza psihologicd a fenomenului empatiei implicd explicalii cu caracter metafizic, transcendental.Promotorul principal al acestui tip de conceplii a fost Max Scheler,filosof pi psiholog gerfnan. Principala sa lucrare cu privire la fenomenul simpatiei se intituleazd Wesen und 4t

Rtrmen der Sympathie gi dateazd din 1912. Doud sunt problemele pe $Erolc urm[regte Max Schelerin cartea sa' Prima, privitoare la o noud explicalie oferit[ procesului de cunoaqtere psihologicd, procedAnd, tutodat[,. la o criticd a concepqiei lui Theodor Lipps, 9i a doua, privitoare la fenomenul simpatiei. in contrast cu cel al identificdrii tntnlc, prilej de a relua critica adus[',,pdrintelui" empatiei. Rdmdne pe undcva impresia c[ Mdx Scheler este mai mult critic al empatiei decit un intemeietor de concepfie, in ciuda faptului c[ viziunea modemd n$uprafenomenului in discu[ie se apropie mai mult de teoria ,.empatiei decdtde teoria,,empatieisolipsiste". trunscendentale", La Max Scheler, cunoagtereapsihologic[ nu este consideratdca o obiectivd, a cdrei valoare ni prrriccgie a eului nostru, ci ca o cunoagtere percepemexistenla unui alt noi re dczvdluie pe cale emogionald.,,Dacd le remarcd eu gi sentimentele pe care acesta 9i dacd fe ingelegem, nici datorit[ unei prin analogie, unei concluzii nu este datoritd Aegasta (p.22, referirile se fac imitagie" porniri spre unei proiective sau intuigii fenomen se realizeazd.printr-un cunoattere de Calea francezd). f a edigia perceperi, unei sensul imediat mod intr-un adicd ,,in cxpresie, de originalegi primitive" a experienleiinteme (p.22-23). $i mai departe, rutbrul noteazdt,,Noi percepem rugineacuiva in roteala obrazului siu, veselia in rds. Fenomenele absolut sensibile pe care corpul le oferd pdrcepgieisunt susceptibile de a. servi in egalS mdsurd ca mijloc de care va ajuta sd percepem sfera intim[ a altuia. Noi putem sd Gxpresie, tvem percepfiainternX a altor oameni pentru cd noi considerdmcorpul lor ca fiind cdmpul de expresie a experiengei lor interne, a ientimentelor lor intime" (p. 23).Principala tezd iate se degajd din analizaprocesualit[1iicunoagteriipsihologice la Max Schelerconst[ in idea concordangeiabsolute dintre'gesturi gi tr[irea afectivd. Cu toate acesteaMax Scheler refuza solulia imitdrii motorii preconizatd de Theodor Lipps in explicarea mecanismului empatiei. ,,lmitarea presupune o apercepfie a experienfelor interne a altuia 9i este, ?n incapabild de a furniza o explicalie" (p' 24).',Imitagia ;i consecinqd, reproducereaunui fapt intern analog acestuia pe care-l observdm nu semnific[ decdt un lucru,.de a qti ce se petrecein mine... Dar aceast[ asemdnareobiectivd a faptelor psihice nu explicd acea congtiinfd a asemdnflrii,efortul de ingelegere,de trdire a faptelor psihice ale altor persoane" (p. 25). Pentru Max. Scheler participarea la bucuria sau cunoaqteriistdrilor suflete;ti suferinla altuia presupuneanterioritatea ale altora..Nu prin simpatie se dobAndegtecunoagtereasuferingelor 49

intotdeaunacompasiunea ;i^rirnput,u,, (p'22)"',,Spre deosebire de imitalie, in simpatreinrervineinferegerea afectivi. penrru a ne.laceo idee a! in*l"g.r., retrdire,reinceriareca elementconstir'utiv ar simpariei,noi nu au?m nevoie nici de proiecgie afectivd (Einftihrune) nici de imitalie. oin proieclia afectivd gi imitalia, departe dJu.n" ,ai"[f.g._, "onr.e, sunr penrru noi surse de "1,i" e1o.. (p. 26). Spre deosebire ae simp-arieexistd starea de fuziune afectivd sau cazur limitd de identifica're a eutui propriu cu al artui individ' ,,Reproducereaafectivd. gi sirnpatia sunt incompatibile cu fuziunea;i cu identificareaverirabifa.. 1p.!o;. Fuziunea afectivd este socotit[ in stare de hipnozd, la oameni Brir vis. Specific penrru fenomenuj d congtiin;ei de sine, a spiritului cr mental de procesul inlelegerii de ;i sine esteprezentdgi in care se manj gi ,,altul". De altfel, existd chiar afectivd care conduc de la ident viziunea lui Max Scheler ;i ea irnpdrtdgireairnediatd, directd a suj in comun a unei suferinfe psihice; 2 suferingacuiva - fiind consideratt contagiune afectivd_ se realizeazd i si imitaliei; 4. veritabila fuziune afe detaliere a acestorane parvine prinr p. 26-27) privitoare la ,,1 !199_8.,. Einfiihlung - proces reflex, primitiu, denumit empatie, insemndnd mimica elementardmotorie, n"riino foiosit in senslarg de ,,abiritatede a ingelegepe alfli,.; 2. Miteinande simultanS" apdrutd in cazul in <

altora, ci aceaste cunoastere trebuie sdexiste pentru individ subo arti fbrmdpenrru a purea impirtdgisrarea.-.li cunouu,"."u, .up.lii"i"u u ceea ce incearci algii precede

, mal mare mdsurd congtientd si rroprie de a altuia. Este o sta.e 50

Itttclcctualizatd; 6. Mitfiihl - compdrimire. Se referd la un act de pnrticiparela stareaemolionald a altuia, dar compdtimirea si suferin;a lrarloncruluisunt fenomenologic doud fapte diferite; 7. Menschenliebe nivclul sentimentuluirecunoscut,ce depdgegte sensul gdndirii despre nllrrl, intervenind preluirea 9i respectul; 8. Akosmistische Person und ( iottcsliebe- sensulsimpatiei mistice, caracteristicdpentru oamenii cu oricntare religioasd: ,,unitateatuturor spiritelor finite in Dumnezeu". In sf6rgit,in leg[turd cu fenomenul fuziunii afecrive, Max Scheler v[ existen;aa douI tipuri extreme de identificare totald: idiopaticul t'cle qi hcteropaticul.,,In cazul tipului idiopatic, eul strlin este absorbit gi nrirnilat de propriul eu, pdnd la punctul de a se g[si dezbrdcatde toatX Individualitatea, in toate autonomia, in maniera de a fi gi a se (:ornporta; in cazul tipului heteropatic,din contrd eul nostru este atras, Itipnotizat de un alt eu pdn[ la punctulin careacesteu individual strdin, t'urc ia locul eului meu forrnal isi substituie toate atitudinile sale lirndamentalegi esen;ialeale ultimului. Dac[ aceastd fuziune e produs6 crr nu trdiescin mine ci in el. Aceste cazuri ideal tipice.de identificare totald prin contagiune activd pe care eul nostru o exercitd asupraaltuia pi de contagiune pasivb in care eul meu suferl pdnd in miezul individualitd;ii sale se gf,sesc realizate sub forme foarte diverse gi rnultiple in experien;a de toate zilele. Identificarea heteropaticd,,este rrrmarea unei decadenfe progresive a sdrbdtorilor reprezentateprin mistere,care au dezvoltat la multe popoare arta teatrald" (p. 3a-35). Di5cutdnd concepfra psihologului german, in cadrul studiului Inentionat si publicat in 1937, Vasile Pavelcu atrage atenlia cd",,la Schcler a infelege o stare psihicd a altuia gi a trdi sunt doud lucrurr tlcosebite. Cunoaqterea perceptiv[ trece dincolo de limitele eului individual (este transcendentd)9i nu esre de narurd afectivd" (p. 27l). In acela;i studiu, Vasile Pavelcu ldrgeqtecategoriaautorilor integrali fn teoria empatiei transcendentale. Astfel aldturi de Max Scheler sunr menlionati Franciszka Baumgarten, H. Driesch, A. Kranfeld, W. Dilthey, E. Spranger, K. Jaspers, g.a. Franciszka Baumgarten dcosebegte trei procese de cunoattere psihologicd: unul de ingelegere pebaza evocdrii propriei experienle - Nachfrihlen; altul de inlelegere pebaza analizeiexperiengei altora - Verstehen; ;i empatia propriu-zisd care este adoptarea punctului de vedere al altora, ajustareanemijlocitd la o starea altuia, identificareacu aceasta - Einfiihlung. Acest al treilea nivel este socotit mai pu;in obiectiv decdt primele doud gi mai independent fagd de experieng5,de gradul de inteligenld qi culturl. 5l

Valoarea acesteicunoagterio dd transpunerea reald in persoanaaltuia, fiind de naturXtranscendentd. In sfdrgit,in ,,Dramapsihologiei" la care ne-am mai referit, Vasile Pavelcu se referd, in aceeagiordine de idei, gi la intuilia simpateticdla H. Bergson ca avdnd funclie de cunoastere direct[ ,,de sesizareimediatd gi afectivi a naturii unui alter ego", fiind opusd cunoagterii intelectuale. Aga cum s-a putut constata, nici teoria empatiei trannscendente ;i asacum am vdzut, nici teoria empariei solipsiste (denumirile sunt date de Vasile Pavelcu) nu au depdgit o viziune pur speculativd,de interpretare teoreticd a fenomenului gi mecanismului psihologic al empatiei. $i in cazul concepfiei empatiei transcendenterelafia dintre teorie ;i metodd nu a fost una simultand, ci cel mult poate fi apreciatd ca succesivdin timp. Putem afirma acest lucru, deoareceabia in anii 20-40 ai secolului nostru incep sd se dezvolte metode de cercetareapte s d s ur pr i n d d i n te l i g e n g a s o c i a l d (George W ashi ngton S oci al Intelligence Test) sau intuilia sociali (Testul lui Chapin de intuilie sociali) sau Testul Dymond de intuilie ;i empatie, ca fiind posibile rdspunsurila unele dintre teoriile clasice asupra empatiei, sau, mal precis, ca fiind determinatede necesitateaintegrdrii inteligenlei gi intui;iei sociale,ca itemi, prezenfiin conduita empaticd,idei intdlnite gi in teoria empatiei transcendente. Asadar, ca o observafie de ansamblu, putem constata c5. teoriile. clasiceasupraempatiei sunt relativ rupte de viziuneametodologic[ si experimentalistd, echilibrul oferit de o relagie simultanX dintre teorie gi metodX putand fi constatat,mai cu seam[, in a doua iumdtate a secoluluiXX. intr-o recentdlucrarede sintezdcu privire l4 metodologiacercetdrii fengmenului empatic, lucrare la care ne vom referi pe larg, Bruce Chlopan, Marianne Mc. Cain, Joyce Carbonell gr Richard Hagen, de la Universitateadin Florida (1985) observd faptul cd datoritd varietilii definiliilor empatiei au ap5.rutgi unele bariere in mdsurareaacesteia, ,,Litigiul privind definigiilecare inconjoarXempariaa avur un profund efect asupra dezvoltdrii unei mbsuri adecvate a empatiei". Fire;te, inainte ca mdsurarea sd fie dezvoltatd.constructulde empatie trebuie definit". Constatdm,deci, la autorii citagi,un punct de vederefoarre clar privitor la rela;ia dintre teorie si metodd in analiza empatiei. Aceastd relalie a permis evidenqierea unor direclii distincte in cercetarea fenomenuluiempatic. ,2

Antcrior am menlionat aceste direclii care pot fi, pe de-o parte, delrcndcntede fixarea unor itemi inclugi in conduita empatic[, iar pe rle rrltil parrc, dependente de viziuni diferite cu privire la definirea etnpatici. Prima categorie de preocup6ri a relevat surprinderea unor Itr.rnidc facturd psihofiziologicd,ceea ce a condus la utilizareaunor nretodc fiziologice de cerbetare,in al doilea r6nd, surprindereaunor llerni de facturd psihologici inclugi in conduita empaticd 9i surprin;i plirr tcste adecvate,in al treilea rdnd surprindereaunor itemi specifici lrtrornonuluiempatic, inclugi in scalele de empatie. Cea de a doua r'nlcgorie stabilea metodologia de cercetare pornind de la o viziune lugrtitivd asupraempatiei ca abilitate de a prelua punctul de vedere al nltrria,gi de la o viziune, preponderentafectivd asupra empatiei.ca ntrilitatc de substituire in st[rile altora, favorizdnd scale de empatie rlil'critc. ln legdturd cu aceste direc{ii de cercetare a empatiei va continua cxlxrzculprivitor la relalia dintre teorie gi metodd. O primd categorie de cercetdri vizeazd caracteristicile reactivit[gii empatic.GardnerLindzey ;i l'iriologiceca laturd a comportamentului (1969) cer cet [ r i cu car act er unele men[ ioneazd A ronson l i l l i ot ca variabil[ in studiul empatiei reacfia psihotiziologic care utllizeazd. cul ona-gal vani cd (S .M. Ber ger , Condit ioning t hr ong vicar ious Rev.", nr.69, 1909,p. 450-466);H. Tomes, in ,,Psychol. irlstigation, 'fhc adaptation,acquisition and extinsion of emphatically mediated in ,,Diss. Abs", nr. 24, 3442-3443: K. D. Kraig 9i M.S. fcnponses, Wcinstein, Conditioning vicarious affective arousal, in ,,Psychol. ordine de idei se Ruports.",nr. lJ, 1965, p.955-963) s.a. In aceeagi Irrscriu gi cercetXrilelui Ezra Stotland 9i L. Walsh (1963) care ' urmlresc studiul empatieiin cazul emotiei de anxietateprin folosirea eu variabil5 dependentda transpirafiei palmare. Alfi autori utllizeazd, empatiei,indicatorimotori. Astfel, Kogane Jeromegi Ph. ln cercetarea William (1964) inregistreaz[ comportamentul, respira;ia gi ritmul cordiac la copiii care urmdresco competilie intre propriul pdrinte 9i un strdin. E. Gelhom (1964) cerceteazdrelaqia dintre st[rile emotive gi tcn;i unea rnuscul ard, i ar Robinson G eor ge ( 1953) st udiazd r[spunsurile empatice pe baza reacgiilorposturale. Al. Ro;ca, Mreflexul condilionat vascular Rogca9i V, Vasilescu (1954) utrlizeazd acestuia in studiul pletismografice gi implicagiile inregistrdri prin cmpatl el . Trebuie sA recunoa$temcX printre primele noastreincercdri ( 1969)

53

Agu cum am menlionat deja, o direclie de preocupdria oamenilor rfe ltrinIil vizeazddescoperirea acelorinsugiriumanecare contribuiela irlunlir lbnomenului empatic. A.E. Weinstein (1973) considerd ca trrrrrpircprincipald inteligenla, iar George Mead (1967), cu mult ln+rrrlc. apreciazd. c[ inteligenfa sociala este legatd de abilitatea trrrltvitlului de a se pune pe sine in situa;iaaltora.Faptul cd apar unele FlFtnentc comune intre inteligengasocial[ gi conduita empaticdii fac pe lilrrec Chlopan gi colaboratorii(1985) s[ includd testelede inteligengd pe care o fac cu privire la mdsur[torile empatiei. co('lrlfl in prezentarea Aitle l, autorii menlionafi discutd Testul de inteligengdsocial[ George Wnshingtonin formele sale multiple, fiind foarte utilizat in cercetdrile rle psihologie sociald. Itemii inclugi in forma sa inifald intrau in lrnrllloarelecategorii: ,,1. Judecata in situalii sociale (subiecfii fac o a patru posibile solulii la probleme sociale); 2. memoria 'rlcgcrc gi figurilor (sarcina este de a alege unele semnale fotografice nrrrrrckrr Hltlcrior studiate gi apoi prezentate impreun[ cu un grup larg de lotografii); 3. observalii asupra comportamentului ur.nan (probleme lrtivitoare a funclionalitatea umand pebazd de rdspunsuri adevdratesi stdrilor mentale in spatele cuvintelor (sarcina fnlrc); 4. recunoagterea rle n alege din patru posibilitdgi a stXrii mentale corecte descoperitd Intr-un numdr de declarafii); 5. sensul umorului (sarcin[ de alegere trtttltipl[ pentru determinareacelui mai bun final la un numdr de glumc)". Cercetdrile efectuate cu acest test nu au dezvdluit insd rlirtinclii nete intre scala G.W. de inteligen{d sociald pi abilitate verhal[. directiei psihologice de investigare care urmeazd). Cercerarea ln aceeagi ordine de idei, autorii la care ne-am referit, inscriu efectuatdin rdndul actorilor qi al studenlilor in arta dramaticd releva pt'intreindicatorii lua;i in consideralieca implicdndu-sein conduita rrnpatic5, intuigrasociald, surprins[ de Chapin in 1942 prin tesrul care fi poartd numele, reprezentdnd o scal[ de 25 de itemi sau de R. l)ymond in 1949 in cadrul probei de empatie la care vom reveni. Printre alte categorii de fenomene psihice implicate in conduita empaticd menliondm imaginalia gi afectivitatea. Urmdrirea acestor rndicatori ca gi a altor caracteristici de personalitate au permis rcurgereala o serie de teste psihologice apte sd surprindd implicit si lbnomenul transpunerii empatice. Intre aceste teste de o deosebit[ rutilitate s-au dovedit T.A.T.-ul (Testul de apercep;ie tematicd Bpa4inandlui A. Murray ti M D.Henry) gi Testul petelor, care poart[ $i cu aceastadin urmd idee facem trecereala cea de-a doua directie numele autorului sdu, H. Rorschach. Ambele teste furnizeazd care vizeazd,cercetareaunor itemi de facturd.psihologicd inclusi 'in ruficiente indicii cu privire la fbrfa piroiectivd a eului, la capacitdqile conduita empaticd gi surpringi prin tehnici adecvate. imaginativ-afectiveale subiecgilor. 54 55

de studierea f'enomenuluiempatic am recurs, datoritd unei competente contribufi stiintrificeasiguratede loan ciofu, la o cercetarecu caracter psihofiziologic, influenfat5 gi de analizele mai sus menfionate. A fost studiati transpunerea scenicd la actori in condipile reprezentdrii mintale a unui scenariu. Rezultatele au relevat modificAri ale indicalorilor folosili (electrooculograma EOG, electrodermograma EDG, respiralia bucald - R, reac;ii mororii - RM) care por fi legate de conlinutul reprezentdrilor imaginaliei din scenariul dat. s-a constarar cd activarea reactiilor in timpul transpunerii nu se face in aceeagr mdsurd la togi indicatorii; de asemenea, corelalii semnificative au fosr stabilite la un numdr mai redus de indicatori, ceea ce inseamnd c6 actlvarea acestoranu a crescut proporlional, ci diferen;iat. Faptul cd scenariul propus incitd la imaginarea unor activit[gi predominant manuale sau a unor momente dramatice cu caracter de anxietate, a permis constatarea c[ activarea cea mai vizibilI apare tocmai la indicatorii motor gi cutanogalvanic gi, totodatd, c[ miqcarile oculare orizontale fdcute cu ochii inchigi, intr-o sarcinr cu caracterimaginativ, trebuie considerate un indicator specific al reprezentrrilor. De altfel,

56

ettnsideratedemajoritateaspecialigtilorcaedificatoaregi,dupinot' de-atreia pentruaceasta lluntrative la Te urmeazd ce cele in oPri vom Rc al lui F (1949), li Testulde emPatie

la un model vizual, cdt 9i de la unul descrisverbal' Din analiza celor doud direcl.ii metodologiceanalizate,respectiv

.tiv[ in Paginileanterioare' ca.fiind dela definiliaempatiei regte acliunea simlirea gdndirea' in 9i eului a imaginativd lt&nspunerea lumea dupd aceapersoan[ 9i de la structurdnd nltuia,consecvent, rela[iadinrreautoperceptie ,i.niiti" i"*i1iei in viziunealui Allport ca allii' c[tre de sinelui 1i pcrceplia propus[ de R'F' Dyniond empatice a aUilliagil Scalade mdsurare autoaPrecieze Pe o scardde..cinci rprim[ variantdcele ipolare.intr-o in iu fost: incredere al;ii - fdr[ - neprietenos; t - altruist;prietenos Intrumorului' simgul f[rd - sumisiv;cu simlul umoruluiconducdtor timid cu inlocuite fost au gase unu,trei 9i ffasemrile o a douavariantf, linigtit (fdrd griji) - nelinigtit; . fnJrarn"t;simpatic- antipatic; tot pe baza un partener i se cere sd evalueze persoane 2. aceleaEi tr[s[turilor menlionate; a$acum credecd partenerul' sd evalueze 3. se cereapoi persoanei aceleagi.criterii; seuu uuio"uulra,pdstrAnd acesta aqacum crede cd l-ar autoaprecieze se s[ 4. se cere persoanei la criteriileoferite' recurgdnd parteneiul uprecia B' ' Daci in acelaqimoI este testat[ 9i persoana A 9i partenerul sunt cdt de aproape pentru a mbsuraempatialui A. se.calculeazd lui B fald de realele ale evaludri posibilele la priuire cu lui A oredictiile cu la punctul3 de la A se comparf, i""i"aii ia."te d" g (rdqpunsurile A la de 4 punctul la la punctuli^d" tu B, iar rdspunsurile r[spunsurile pntru invers' ld punctul 2 de la B) 9i' se iompard cu rdspunsurile de in termeniinumdrului poatefi sc,orar Testul B. lui calcutuiempariei sau devialie) (scorul de in prediclie oun.r" la careindividul g,"q"91" (scorulcorect).Tesrut aplicat de ili, ;"i;"1;i-.pieJiclittoi "or""t" calculdndu-se autoare s-a realizatpe grupe de cdte 6-7 subiecli' at6t urmdrindu-se fiecare' ateii"caruia in raportcu it""ilif" empatice
,9

intrinseci.

urmare, cu un grad sporit de incredere. Fdrd a formula imposibila pretenlie de a prezenta exhaustiv testele gi scalele specifice de empatie, md voi opri, totuqi la cdteva probe ,8

addncimea(gradul in care o persoand empattzeazd, cu oricare individ), cdt gi lirgimea (numirul de indivizi cu care poate empatiza) comportamentului empatic. Scorul de intuilie sebazeazd, pe num[rul corespondenlelorexacte intre autoevalu[rile subiec;ilor la punctul I (ale lui A sau B) gi evaludrileparreneruluidespresubiegila puncrul 2 ( ale lui B s a u A). Dymond presupune cd, prin intermediultestuluice-i poartdnumele, subiecfii vor incerca in cea mai mare parte s[ preia rolul altuia (partenerului), cdgtigdndastfel perspectivaceluilalt. Se sugereazd, cd subieclii vor utiliza o operafie mintald anticipativi care modeleazd concepliaautoareicu privire la empatie,inclus[ in definilia initiald. Din comenrariile oferitede Bruce E. Chlopangicolaboratori(19g5) reiese cd ,,dif'erengierile in acuratefeapredicfiei evaludrilor altor persoanepot reflecta dif'erenqe in abilitatea de a se transpunepe sine in gAndirea, simgirea gi acgiunea altuia". In 1979 am publicat o cercetarein care am folosit pentru prima datd o variantd a testului Dymond, pentru ca ulterior s[ revin cu ocazia cercetdrilor efectuateasupraempatiei cadrelor didactice (198j). Testul de empatie a lui W. A. Kerr ;i B. J. Speroff porneqrede la definirea empatiei ca abilitateade a se pune pe sine in pozi;ia altei per s oan e , s ta b i l i n d ra p o rtu ri ;i a n ti ci pdnd al te reacti i , sti ri qi comportamente.Testul prezintd trei secfiuni pundnd subiec;ii sI evalueze ;i sI acorde ranguri prin utilizarea unor judecdgi de accepfiunesau respingerifald de: l. popularitatea a l5 muzicieni de valoare; 2. apreciereaa 15 magazine populare; 3. preValengaa l0 lucruri deranjante (necazuri ce definesc individul). Testul se bazeazd, pe fapte empirice in fiecare caz. Testul coreleazd cu preferinga de conducere.Este consideratun test de empatie de masd mdsurind acuratelea evalu[rilor gi anticipdrilorunei populagii. Scala de empatie a lui R. Hogan a fost amplu analizatd, in studiul sinteticapa4inandlui Bruce E. Chlopan si colaborarorii(19g5) la care ne-am ref-erit. Autorii menfioneazd cd, dupd ce R. Hogan se incredinfeazd cd empatiaeste un conceptcu sens,utilizdnd in cazul a 14 persoanenespecialiste o definigie standard a empatiei dintr-un dicgionar pentru ca pe aceastd, bazd,subieclii alesi sd descrie un om foarte empatic folosind 50 de itemi clin Califoinia e-sort, aurorul t es t ului tre c e l a fa z a u rmd to a re , la dezvol tarea cri teri i l or de determinareaempatiei. R. Hogan utllizeazd. aceleasiprocedee(dar cu 100 itemi din CaliforniaQ-sort)la subiecgi speciali;tiin psihologie.Ca 60

{finnre, el selec;ioneazd5 itemi ca fiind cei mai descriptivi pentru o ;rcrroun[ empaticd gi anume: l. manifestd perceplie sociall pe o scal[ lrilgll in rgplicile interpersonale;2. este congtient de impresia pe care o lrluc nsupraaltora; 3. este deprins cu tehnici sociale (jocul imaginativ, rfnrrtl arc, umor); 4. ar e int uigie in m ot ivalia pr opr ie; i in 5. evalueazdmotivatiile pe care le au ceilalli cdnd r nnrl)ortament; situaliile.TotodatA, selecteaz[9i 5 itemi ca nedescriptivi irrtcrprcteazd penlru o persoand foarte empaticd gi anume: l. Nu are roluri rlfvcrsiflcate - relateazdla toatd lumea in acelagi fel; 2. Se judecd pe ilnr' $i pe ceilalli in termeni convenfionali de tipul ,,popularitate", corectd" etc.; 3. Pare a avea un disconfort in situalii de ,,gtlrrdire 4. Pareextrapunitiv;5. Slabdanxietate gi completitudine; Ineertitudine ;l conllicte, cu efect de refuz de a recunoaste prezenla acestora; It'prcsivgi fa;[ de tendin;edisociate. De la acestcriteriu R. Hogan a r.vnluat subiecgii cu privire la empatie.Au urmat trei rdnduri de validdri dupll care a seleclionatitemii pentru scala de empatie pe subgrupe: empatie. Irtul ttt-medie-joasb Potrivit autoiilor men{ionali cercet[rile cu scalade empatie a lui R. Hugan au vizat trei categorii de cercetdri: qmpatia gi personalitatea, Ftnpati a ;i comportament ul m or al, er npat ia si com por t am ent ul predictiv in situalii variate. Se apreciazdcd aceastdscald misoard nhilitateaunei persoanede a se pune in situalia alteia, fiind socotiti pentru persoanele empatice:capacitatea detcrminantd de a fi conqtient grijulie atitudinea rrruial,adaptarea fagd de stlrile altora. Scalalur R. ;i lLrgan mdsoarXabilitatea de asumare a rolului, ca o funcgionare la ceilalli, ca abilitatede a preluapunctul edecvatisocial gi de adaptare rlc vcderpal altuia,exprimind o viziune cognitivd. Chestionarul de mdsurare a empatiei emogionale (Q.M.E.E.), Hpu4inandlui A. .Mehrabian 9i N. Epstein surprinde f'enomenulde Hctivarea capacit[1ii de substituireemofionald, ce ofer[ o tendinld generald de a fi activatin situafridif-erite, ca mdsurAnd relagia empaticd. llull de scala anterioar[, aceasta descrie o viziune afectivd. cuprinde un numdr de 33 de afirmalii cu iare subiectul Chestionarul poate fi sau nu de acord. Aceste afirmalii reprezintd subscale Intercorelate care mdsoard aspectele rela;ionale ale empatiei la contagiune epo[ionale. Subscalelese ief'er[ la: susceptibilitatea emolionald (qx.: ,,Oamenii din jur au o mare rnfluengd asupra dispozigiilormele sufleteqti"); apreciereaemogiilor unor persoane necunoscutesau indep[rtate (de ex.: ,,Oamenii singuratici sunt
6l

empatie emoFonald.

incerc sd-mi inleleg prietenul,imagindndu-mi cum vede el ,,Adesea din perspectiva sa".Subscala lugrurilc FS (Fanrasy) mdsoard tendingele de a se transpune imaginativ in .stdrile lUhlcctului Ei acliunileunor prlonaje flctive din cdrgi,filme saupiese.Aceastavizeaz6, iremi ca: rculmente m-amimplicat in stdrile eroilordin povestire". ,,Eu Subscala mdsoard Ef' (limpathicConcern) tendinp de oiientare simpatericd fagd af-ectivd, compasiune de nllii; st[ri de cdldurd etc.,vizare de itemi ca: tendin;a de a-mi apropia stdrilede acelea alecelormai ,,[iuttmdeseori ptt[ininorocogi ca mine". Subscala PD (Personal Distress) mdsoard personald, orientarea spresine,trlireaanxietdgii aul'erirrla personale gi in stdride tensiune interpersonald, vizAnd nelinigtc itemica: ,,A fi intremotionald carem[ inspdimAntd". t] cltuulie Conl'orm autorului scalei I.R.L, aceastaintegreazd viziunea ugnitiv[cu cea emolionalia empariei intr-o abordare multidimenrlunnldgi aptd si mdsoare dif-erenge individuale a empatiei, pu6nd propuse de R. HogansauA. Mehrabian ruplini scalele - N. Epstein, pt'lnviziunea multifazicd asupra fenomenului abordat. pentrumoment,la aceste Nc rezumdm, exemplificdri in scopul i.nlEracliunii diplle 1eo1iq ca ;i in intenliade a ;i metodd. llTlt]iUrii rubllniapagii hotdrdtori pe care cercerareia gtiinlificl'i-a realizat in al empatiei. Itttdiulcomplex

Noi direcfii de cercetare

F' cnomenul empati c, devenit subiect de analizt st iint if icd a p*ihologiei odatXcu inceputul secoluluiXX, cdgtigl in consistengi pe m|tsuradezvoltdrii teoriei gi metodologiei privitoare la problematica umunul ui di n perspecti va i nt er disciplinar d. M ai m ult . ni se par e cd. dutrrri ti apteca@ ogi ei ,centr u|degr eut at eal invcstiga;iilor gtiingificein ceea ce priveste f'enomenulemparic s-a mutatdin Europain Statele Unite ale Americii ;i s-adeplasat indeosebi psihot er apiei nprcdomeni i l epsi hol ogi ei so ciale, si -.: oer sonolosiei. un numar lmportantctetucran aborcleaza lenomenulcmpatieide pe

tociald, cercetatd in legdturdcu dor.rd aspecte principale;,i anume: cgmportamentulU l gi capacitarea{e prediclie a social. i-omportamentului In legdtur6 cu prima direclie,o seriede autori se ocupi de rolul eEpatiei ca fenomend (D.E^. BerlEw-l 1960),@.H. Maucorps gi R. Bassoul - 1960,
62

poz iti?6IEi oEi-e iTocia-l-o Prob tEfrI-ffi

6t

_.'--

j:.*g1iryB#**.-

ordinede idei suntcupnnse$r in aceeaqi - 1962)' M. Seymour Berger casrcere

(les8) Bruner,tn&n"l:"".u;,|;fritt"" S.l. rur ru.rirl" "

,,.u,"a-e!lsa!,@qq@

ld, Producliile scrise' conduita a muncl' a iabilitatea de a inv[fa' con;inutul din lividuale derivate

ra sociald u[gl99ut1-pl9!!9*gj9]!l]i uman' J'P' rctie a conipoJtamJntului

re (1954), aPreciazlcd .emPira comporla altul qi anticiParea :5de6 privitoaieTiicdntribugia ao SPeroff' B'J' Kerr, W.A. Hastori, v, B. Baker,I' Black' R' Wolf' A' dintre corelagiei : invocdproblema

P@'1 u.1'

naleazdi;;edn gtfii pri vind lqg-djll CaP de coloand este Carl Rogers rapeutul trebuie sd facd proba unei privite de clientul sdu' DacX lumea devinecapabilde brului siu, acesta ceva desPrecare Pacientul nu are el poate explicitir unele decdt o vagf, cunoaqtere 9i sd-i comunice; pacientului' semnificalii de care acestanu din experienEa semnificaqii autor' estepe deplin congtient - continud acelagi

e1nqtibi' iee-P-rsdi!-tly:l

prln nul proces de identificare' 9l

f l)otneniul modern de cercetare remarcdin r trrrdJp'crsonAl@a-Te -u-i6Ro-taliiae p1"b]:T-1i"-i Dy mond i o. ,',t,ru,iio intr-un amplu ,iuaiu' avdnd la bazd .vastd pnvrre qi inl'e cu interesante incredere facereferiri (1965) vr"r ric-introversiel Guitlaumin Jean prif,oiogi.a, se a de locus < concepfie (anxietate' aceastd de subliniatd ft, Ilogan - 1913, i" frift^I"lird ;i la necesitatea neurotrclsm' Epstein - r9i2, (activare, conduitelor N. gi interpretarea in studiul li rrre r.i A. Mehrabian invoca o atitudine ocupatde "*futita illlercssocial). Lutorul'citeazdo seriede autori care's-au simptomatice. - 1942' (R' Fliess ordine de idei' contr a.analistului profesionald ln aceeaqi practica in empatiei rolul Freud de S' lui ale anterioare lucrdrile It cdil'icatoare'Este vorba O. Fenichel- 1945),i;;ira1i de t Emmant l93l' permitf, Winterstein sI aptl i-928 9iA' (1915,1921,lg23),b'ri"*i"fa 'lrtiludin4ld inlelegerea (S' Marcus' Gh realizeaz[ 9i ' ul.'r,,rutuitramatic putiuprin-listului ob'"tud JeanGuillaumin' d'iscutd (1968) literard(S' It Jaspers ii. lt'tut.ut - 1980);i ini".pr",ur"u st[rilor psihiceale altuia'.Karl al Da' ales' examindriipsihiatrice;i' mai tntet didactic[ (S' Marcus' T' limitele empatieiin c'ontextul ..-,r ^*t--tioi nriveqc d (A, Marcus- Bolohan - 1990)' obiective' gtiingifice cercetdrii in stud.iul emiratiei in subiective c9le. ,"t"nil'pt"tt"fati obiective .ptt:::'^1""p' mai Ccle simptomele 9i Olscuta Karl Jaspers sr anume:

cu referiri interesante cadrul examindriipsihiatrice,fdcand;i unele in citat' Dupd autorul 9i cea subiectivd' ;;i;;" la psihologia"ofitctiua care concrete sunt cuprinsetoateevenimentele iirnprorn"i" obieCtive fizionomia' (ieflexe'migcdriobservabile' simluri p-oiii p".".pute prin
64

importante patrudirecqii wi'p" (1986)' ,,1.rin'iliui-iuur"n exterior altcuiva care

suDstituiriids cdtre un model eonrlilionarea fac mai multe (,,rictorii" ,.ti."^"'*"ltrrali;. atribuirea o anume [rrccarcd de subiecgilor perspectivei schimbarea ntribuiricdndeste";;;l;t;'"
6'

I
I

11

lLt

la observatori la actori, dacX se folosesc instruc!iuuni de tipul: gdndegte despre..." );,,aj utorul , , im agine a z [" ,,,e m p a ti z e a z [" ,,,s i m te , empatic", unde comportamentul helping este variabild dependentd,iar legdturadintre capacitatea empaticdestevariabildindependentd; starea prin corelareascalelor de empatie empaticdgi comportamentulhelping cu cele de orientare helping. O serie de cercetdri recente,mai ales de.provenien!{ am,erican[dar dintre empatieqi ze relaliacongrue-nt[ nu numai,incearcdsI demonstre

qf reac qg 149.'--ql::::: atrdi c ar ou |||('tl -.+fl:+:L'':t:::f;: Iqr,, tlilt-" :'4-l.r:1:-!r'i"-:ji::r-:--IF-rq'iilr(' |,, gfi;i"daca-lmplicaliile ---altora suferin;ele cu Contact in vin v r r r r iintl I 'r r r \ r l rll F iltt l lrtr .-.^^: -^r^tiilo rta rin ' p e ti r e l a q i i l ed
: o p a r te 9 i ,', in viziuntii autorului' acoperd:'P::t--,-,. , ,rrrrrrr( ^-^tinnale

i',,l,lllll,i;il ".r"it",' ""';;;*; alruist' .,,r" *"diuu'd comportamentul ,rl"=, trvr.'

nrrr' pt"t;'111 *t"r'^ ;; ; ;; ft p ;:;';:', I;;i;::, :':::: ::::?":5 zi' i:,l"Ti'i,i1::::',",o;"0 ^'#:il "":i: ;;' ilil ^i* i"r'j iI;llll':, n :i ei cele cognitiv-predictive cele

It
I

iaitrui'sm.l '"-i*atT. Coke,C. DanielBatson Katherine Mc. Davis(1978) ;i

ll I
li

il I
rll l l

tl

ll
j

rl

care il ,,inarmeazd"pe cel ce va oferi ajutorul cu informagieadi;ionall pe care acesta o va folosi pentru a interpreta starea de necesitate a pri n ea i nsd;i . d e a j u to rd a r 5 i p e ntrucd empati a' c eluilaltca p e o c e re re F;" ' m o ti v a ti aa l tru i s td . inlluent e a z d in siudid'[ lui J.F. Diitiilio,'iudith L. Allen gi David A. Schroeclcr (1990) s-a pornit de la modelul alindrii unei st[ri de tristefe prin clarificareamotivaliei subieclilor mijlocirea empatiei, incercdndu-se de a au fost pugi in situagia Unii subiecli de ajutor. pentru acordarea pcrsoana se simte cum imagineze instruili s[-gi poveste, fiind asculta o respectiv[,iar allii sd urmdreascl care are nevoie dc ajutorin povestea lntr-o faz[ ulterioari to[i subiectii au pur;i srmplu fapteleprezentate. a care fuseseprotagonistd fbst pugi in fala situa[ieide a ajuta persoana povegtii ascultateanterior, intr-un context similar sau diferit. S-a cI subiecliicare gi-auimaginatsitualiarelatat[ au avut o stare constatat de tristelemai accentuat[iar ulterior au fost mult mai dispu;i sd ajute faptele ;i numai persoana decAtcei cirora li s-a cerut sd urmdreascd atat. lui M.H. Daylq (cf. D. Romer ordine de idei, cercetf,riile in acecaqi

67

i lr I

individualda oricdreifiinle umane?Existd oameninormali In tlnt(rtura rltdl ltccmpatici? Iatd doar unele dintre problemele cheie la care uilrlrrliortlm sd rdspundemin prezenta lucrare ;i pentru care vom Ipoteze ipoteze adiacente: Obiectivul principal al prezentei lucrdri vizeazd. o ampli !Fr ruflr: la formularea urmdtoarelor empatic se afld o ,,structura fenomenului l,a origineaa A. demonstratiecu privire la surprindereaunui aspectpe cAt de spinos,pc addnci in planul predispoziliilor r6ddciini are care-gi Irrrrrlrrrrrcnt" atdt de incitant privitor la considerareaempatiei ca trds5turdcomund sr ererf ilirrc ale omului, structurdce se organizeazdexperential,fiind definitorie a personalitdf ii umane. In aceastl ordine de idei cercetarea gtiingificd reclamd utilizarea unor argumente convingdtoare,cu atdt mai mult cu cit nu avem de-a face cu un aspectconsiderat ca,,deja vu", sau cu o chracteristicd ce se impune de la sine ,si care s-ar preta doar la o discugie fdrd pretenlrc analitic[, ci cu o problem[ incf, neelucidatd in literaturade specialitate, care se bazeazd doar pe referiri interesante, dar fdrd o centrarc manifestd pe o astfel de direclie. Ca orice fenomenpsihic indispensabil conduiteiumane,empatiase constituiein trdsdtur[ comund a personalitilii. Pentru a emite aceastAipotezi trebuie sd acceptdm cd empatia intrunegte condiliile oric5.reitrdsbturi comune de personalitate,iar pentru a demonstra ipoteza trebuie sd dovedim ci empatia expriml valenle specifice oric[rei trdsdturi comune de personalitate. Decr, pornind de la definirea trisdturii comune de personalitate ajungem si ne intrebdm prin ce se probeazdempatia ca o trds[turd comund de personalitate? Pentru a oferi o imagine mai precisd asupra problematicii cu care ne confruntdm,menliondmpreocuparea pentru rf,spunsuri diferengiate la urmltoarea serie de intreb[ri: poate fi ?ncadrat[ empatia in conceptul generic de trdsf,turl comund de personalitate?Este er.npatiao trdsdturd inndscutd sau dobAndit[? gi cu nevoia de comunicare' cognitivinterpersonal Empatia este un construct multidimensional?Ce relalie existd intre F'.Empatia ca tr[s[turd consolidatdde personalitattese manifestd la capacitatea empaticd gi comportamentul empatic? intre empatie li alte Rllutnitep".toun" printr-o relevare activd a experienlei, concretizatd trdsdturide personalitate existd anumiterelagii? Putem vorbi de un stil prin modalit6gi specifice de prelucrare a infbrmaliei, mai exact, empatic de personalitate? Ca urmare, principala ipotez[ pe care o printr-unstil empatic de personalitate. formul[m, coincide, de altfel, cu titlul prezenteisecgiuni. Ea poate fi de a demonstrac[ empatia este o Agadar,pornind de la necesitatea exprimatd sintetic astfel: Empatia este o trisituri de personalitate. 6E 69

SECTTUNEA A il-A El\ftPATIA O TRASATURA DE PERSONALITATE

definitorii relevate de G. Allport, cX acest feomen psihic cstc prezent in sistemul trdsdturilor comune de personalitatea oricirrci pcrsoane,cd estegreu sd ne imagindm un om normal ca fiind total nccmpatic,cum este greu sd ne imagin[m un om normal fdrd limbaj ;i ci dil'erenlele individuale sau mai exact gradientele de empatic rcprczintd o altd problemd, fiind expresia modalitdlilor particular-adaptive ale persoanel. este formatf, dintr-o serie 1 Aga cum am mai subliniat, personalitatea de trdsdturi stabile, care o fac recognoscibild fie ca aparlinand speciei umane, fie ca apa4inand unei individualitdli gi nu din elemente intdmplStoare, episodice sau accidentale. In cazul dat, empatia reprezintd o trdsdturd de personalitate specific umand, dar in acelagi timp gi o insugire proprie unei individualitdli, de cele mai multe ori nuanfatd, devenindexpresiaunui stil empatic,a unei maniereconstante de manifestarein diferite imprejurdri de via1d. Fixarea crit6riilor de acceptarea empatiei intre trdsdturile comune de personalitateeste completatd gi de o anumitd viziune tipologicd. Cercetdrile privitoare la diferite tipologii vizeazd regruparea trdsdturilor, pundnd accentul pe interdependenp gi asocierea lor. Referirile gtiingificese pot face fie la incercdrile experimentaligtilorde a evidenlia relaliile dintre empatie gi alte trdsdturi de personalitate,ca o dovadd peremptorie a implicdrii fenomenului psihic discutat in structura personaltigii umane, fie la viziunea specialigtilor asupra tipologiilor rezultate din manif'estdrileempatiei propriu-zise. Foarte multe cercetdri (cf. Chlopan gi colab. - 1985) au relevat relagia dintre empatie 9i anxietate, locus de control, autonomie, socializareetc. S-a constatat,astfel, cd persoaneleinalt empatice sunt bine adaptate,pufin anxioase (R. Hogan - 1969) in vreme ce apar corelalii inverse intre empatie gi claustrofobie, obsesie, depresie (Kupfer, Drew, Curtis, Rubinstein - 1978). Tot corelagiinegative apar intre empatie si anxietate, neuroticism, vulnerabilitate, irtcertitudine, groazd(Deardorff, Kendall, Finch Sitarz - 1971); Kupfer g.a. - 1978; R. Hogan - 1969;Johnson, Check & Smither- 1983etc.).Se manifestd gi o anume lipsd de corelalie sau tendinfa spre corelafie negativd intre empatie si locusul de control (Gough - 1974), o anume socializare (R. Hogan - 1973) sau autonomie (Kaartines - 1978). Existd, a$acum am men[ionat ;i anumite tendinle de tipologizare a personalitdlii umane, avdnd la bazd rela;iile dintre empatie gi alte variabile de personalitate.Astfel, Esther Greif qi Robert Hogan (1913) 72

constatfl cd persoanele empatice Sunt caracterizate printr-o naturd linigtitd gi rdbddtoare,prin tendinla lor ascendentafiliativd ;i sociald, printr-o politicd liberald gi umanistd, prin atitudini religioase,in timp ce persoaneleslab empatice tind sd fie intolerante 9i retrase,cu valori qi autoritariene. egocentrice Alt[ descriere tipologicd {cf. Chlopan 9i colab. - 1985) vizeazS' faptul cd empatlcii demonstreazd raliuni umaniste pentru alegerea profesiunii medicale, sunt evaluafi'ca mai pldculi 9i mai extraverfi, au mai mare abilitate interpersonalf, sunt dornici de a trii mai mult in America decdt in Anglia. Aceastd ,,tipologie" se bazeazd insd, pe cercetdri particulare privind corela;iile apdrute intre fiecare dintre variabilele menlionate gi subieclii inalt empatici, cercetaliprin scalade -empatieHogan. Tipologia rezultatd din corelareaunor teste de personalitate(TAT. Rorschach, Califomia Ethnocentrism Test) qr testul de empatie - R' Dymond a relevat la subiecfii cu scoruri inalte de empatie prezenta pentru puternicinteres unei atitudinioptimiste,cdldurd,emoqionalitate. allii. Ei par a fi flexibili ;i increzdtori avdnd relalii satisfdc[toare.cu ceilalli. Fe de alta parte, cei cu scoruri joase de empatie apar ca fiind rigizi, introverfi, centrali pe sine revendicativi fal[ de al1ii, singuratici. Problematica relafiei dintre firea umand 9i empatie, ridicatd de

anume adaptaresociald a unei persoaneinchise. o alt[ tipologie pornette de la rela;ia dintre empatie, socializare9i conduita morald (R. Hogan - 1913) care evidenliazd urmdtoareletipuri posibile: l. un nivel ridicat al empatiei dublat de un nivel ridicat al socializdrii asociere care permite manifestarea tipului cu maturitate moral[; 2 uri nivel ridicat al socializdrii dublat de un nivel sc5zut al empatiei asociere care permite manifestarea tipului realist moral (concept utilizat de Piaget); 3. un nivel ridicat al empatiei dublat de un nivel scdzut al socializdrii asociere care permite manifestarea tipului orientat

7t

cu relaqionare reclamdo permanentd a c[rui existeni[ ;i dezvoltare ii cdruia in care se nasc 9i cu mediul socio-cultural lumea externA, ca empatia l"Ji"izii" (p. l9). ca uffnare'putem concepe9i "p".ir" sau, altfel spus'ca abilitateindispensabild de personalttate trdsdturd de raportarea oric[rei persoane'exprimdndnev.oiafundamentald fiinla umand in[elege nu putem la mediul sdusocial' Agadar' acesteia de comunicareimplicitX nevoiiafara in trds[turi, in afara acestei de a se pune in situaqia in afara f"'i"1li persoanei eu-celdlalt, la condi;iile impuse de parteneruluipentru o efi"i"nta adaptare
origineazdPrezentalucrare'

se Poatevorbi de un temei serios ri trfsXturicomunede personalitate in raPortcu : o scal6dimensional[ dintr-oariecultural[datdtind in Lali

i trds[turicomune9i anume: adopt[ un anumittip de adaptare; d persoand care l. tiecvenlacu mod de ac[iune; acelagi situaliilorin careadoptd 2. evantaiul modelpreferat cu in conformitate acest ,"u.liifot sale 3. intensitateu
de comportament. ^;

il;"a

"o##.uiup';i.!;;i; # ;il ; ;1ffiil'"

;ffi;'":;""il;;';'"Jfu'

Tt'^::ti.'i: arl i11 ;;"s ;i"'. j#1';, i _c I :i1.,:^:::.'j: I I i; iX d" rala and it i t" n,' i ; i:.iltiffi;i;;'' :ii i:::':: i'^:i:'1,:ii?: " ^1 urterrrv 'r.P rvrsr."r' - de o anuml ta dependent de acestea , reac l i i

a Jenomll"]::^":t^T ;.i,na inrp""Eie #T,,i":;l sdsecomPorte tinde

p;tt""nd

* "' i'u ;.' ;;;;;;; pi-, i^.ip,'*d, if."9*, formele de

adaptatr o persoanr "a un''o*po'tuT*:

,' f-.X

;ns i tate empati c d' C u al te tti t^r^--^-* r^ i -^rc i rrrx ri l e imprejurrrile la

l^ ^^-r^nari

n?:ii2ii ; "'| i'l: lltu^*^ neadaptaresocial[' care frizeazd

7l

70

individual, ce neglijeazd cdile gi procedurileconvengionale; 4. niveluri scdzute ale empatiei gi socializdriii care permit manifestarea tipului ce nu acord[ atenlie cdilor gi procedurilor convengionale, precum gi sentimentelor altora. Folosind aceastxtipologie R. Hogan explica rezultateleobginute privitoare la rela;ia pozitivd dintre empatie gi slaba socializare a persoanelor care prizeaz[ marijuana gi care se integreazdin tipul 3, orientat individual, neconvenfional;rebel, experimentator(cf. Johnson s.a.- 1983)in'vreme ce cei ce n-au prizatniciodatdau scorurijoase la empatie gi inalte la socializare,integrdndu-sein tipul 2, - realist moral. In sfdrgit, autorul apreciazdcd cei ce utilizeazd,heroina au scoruri joase la ambele variabile, integdndu-sein tipul 4. In sfdrpit,ne putem opri la o ultim[ tipologie, aparfinandlui K. clark (1980), o tipologie particulardcu referiri numai la nivelurirede manifestare ale fenomenului empatic. Dupd autorul citat, anumite diferengieri individuale privind empatia pot fi consecinta determinangilorpersonalit[gii. Astfel, se poate specula ideea cd unii indivizi vin pe lume cu o dezvoltatd, bazd, corticald penrru funcgionalitatea empaticd (dezvoltareala om a lobului frontal anterior), algii, gi acegtia aparlin majoritd;ii oamenilor, au probabil, o bazd corticaldi lecvatdcare permite anr.renarea acestei insu;iri ;i. in sfdrqit. o a treiacategorie, in numir mic, vin pe lume cu o anumeclificultate a dezvoftdrii funcgionalitdgii bazei corricale a empatiei 9i implicit a plasticitdgiiantrendrii ei,.au tendinfe egocentrice in cazuri extreme 9i d,,v'r psihopafi,sadicii sau tirani. .

extinderea preocupdrilor individuale dincolo de propriul eu, pentru a include in sfera de interes mai pulini sau mai aulli din membrii ,,familiei"-imediate. Aceastd extindere capdtd gi forme speciale de identificare cu fiin;e umane care au calitali gi caracteristici similare cu sine 9i ,,familia" sau grupul s6u, aceste fornie extinzdndu-sepdn[ la similaritdli de ras[, religie, nalionalitate, sex, statut, acest comportament permilAnd un tip de empatie ,,9ovind", poate chiar, conform tezei lui K. Clark, o formd de egocentrism social, care uneori favorizeazdtensiuni gi conflicte intergrupale.Ultima formd de empatie consideratda fi cea mai inaltd gi mai pugin frecventd este, dupd autorul citat, aceeain care individul se simte constrdns s[ ,,imbr[[i9eze" roate fiin;ele umane. Este un nivel de empatie greu de atins (a fi empatic cu verbal[, dar foarte to;i ceilalli) gi care poate fi simulat prin aderengd totugi, daci prin Ne intrebdm, func[ional. cohsistent greu de realizat nivel o posibili de la un astfel putem intrezdri nu relativizare, personalitate? de empatic a stilului manifestare Am recurs la cdteva modele .tipologice ale empatiei aflate in relagie ata cum apar ele in,lucrdrile unor cu alte variabile de personalitate, locul ;i rolul pe care fenomenul pentru a demonstra reputali specialigti, psihic pe care-l avem in studiu il ocupd in structurapersonalit6fi. Dacd este sau nu un fenomen central poate fi discutabil, sigur insd este cd rdspunde criteriilor principale pentru a-l defini ca trds[turd de personalitate.Faptul cd se vorbegtein sfera normalului de gradiente empatice gi nu de tipuri neempatice,ne indreptd[egtes6-l acceptdmca trdsdtur[ comuni de personalitate.

Trislturd inniscutfl sau dobAndit5?

Derularea argumentelor privitoare la considerarea empatiei ca trdsiturd comund de personalitate vizeazd,in opinia noastrd, o prtmd referire la determinanqiifundamentali ai acestui fenomen psihic, ca de altfel gi gi personalitdlii ca sistem bio-psiho-socio-cultural. Ace;ti determinanli privesc premisele neurofiziologice, psihofiziologice, cu care, prin gradul lor de manifestare, psihologice9i istorico-sociale o anumitd variabilitate ne fac sd ne intrebim dacd empatia este o trdsdtur[ inndscutd sau una dobdndit[? Rdspunsul nu este foarte simplu de dat, deoareceexistd suficiente celeilalte alternative. argumentegi in favoarea uneia gi in f-avoarea 75

sociald.o altd categorie,in care empatia igi intrd in drepturile ei, prin
74

in subliniereaambilor determinangi ai fenomenuluiempatic afla1i intr-o anumesuccesivitate. in aceeagi ordine de idei, A.E. Weinstein(1973)ocupdndu-se de geneza empatieiconsidracd rrddcinile timpurii ale acestuifenomen pot fi descoperite in putinga de diferentriere a eului de non-eu.Omul invaldtreptatcd ceilalli au reacliiafective care,degiseparate de alelui. suntsimilareacestora. Esteo formr timpuriede interferare a rolurilor gi poate o cale experenfiald de dobdndirea unei structuri specificea eului ca,,o comunitate de euri':.
Pe de altd parte, faptul cd intre manifestdrile conduitei.empatice se

empatic.

organizeazd,, se,,maturizeazd", devenindun instrumentopera;ional eficientin structura de personalitate socializatd.

Cea de-a doua direcfiede preocuplriprivegte punerea la punct a unor programe de antrenarg a conduiteiempatice. in aceastd privinfd s-au fdcut importanteprogresecare privesc sisternede antrenament empatic la persoanecare reclamXprezenga acestei capacitd;iin activitate.Astfel, W.F. Shaffer gi T.J. Hummel'(1979) propun un antrenament empaticpentruconsilieriipsihologi:un programnecesar

76

77

empatic pentru pdrinli. Antrenamentul propus sebazeazh. pe invdgare structurald, pe tehnici de jucare a rolului gi de intdrire social[. S-a constatatcd, dac[ antrenamentuleste comun gi pentru pdringi.gipentru copii, cregte mai mult randamentul empatic Ai se ajunge la scdderea dificultdEilorde comunicare inrre pdringi gi copii. R.F. Dalton gi L. M. Sundblad (1976) utilizeazd.un alt tip de antrenament pentru cultivarea capacitdlii empatice,gi anume,invdprea modelatl, prezentdndu-se persoaneloraflate sub antrenamentun model de interviu, model privind interacliuni de .comportament,gi redat audio. tn sfdrgit, vom menliona programul de antrenamentempatic gi al perceptiei interpersonale, aparlindnd lui Kenneth Bullmer (1915). Programul intitulat ,,Arta empatiei" vizeazd. capacitatea de cunoastere interpersonald,cuprinzdnd 6 capitole (Perceplia interpersonald;surse de eroare in procesul perceperii interpersonale; Recunoagterea emo;iilor; Recunoagterea sensurilor ascunselCadrul perceptualpentru in;elegereaa altora; Recapitulare) gi se adreseaazdcelor ce practicd meserii care implicd interacfiune cu ceilalgi (pedagogi,psihoterapeuli, me dic iet c . ) . Analiza determinan;ilor empatiei oferi argumente gi pentru luarea in consideralie a unor factori bazali ai personalitdlii, ceva mai complicat,totugi,de pus in evidenfdgi a unor facrori experimentali, ca urmare a unui procesde interiorizare a unor achizilii dobdndite spontan sau dinjat gi care ni se relevdcu destul[ evidengd. Iatd de ce ni se pare important de observat faptul cd in cadrul empatieisunt implicate la nivel individual o seriede predispozigii care se constituie ca un fundament necesar,cu program ereditar peste care se clddeqteviitorul comportament empatic gi care se organizeazdpe mdsuradobdndirii unei experienge, in practica sociald,ca gi pe mdsura instituirii unui antrenament dirijat.

Constructmultidimensionat
V iz iuneaas upr ae mp a ti e ic a u n c o n s tru c tm u l ti di mesi onalexpusd . cu pertinenteargumentede Bruce E. Chlopan gi colaboratorii in studiul citat ( 1985), ne confirmd punctul nostru de vedere asupra componentelor multinivelarede manifestare a fenomenuluiin discugie. De altfel,complexitatea empatiei,chiar gi dincolo de palierelccognitiv 7t

gi afectiv, ne-a sugerat referirea la diversitatea formelor compor_ tamentale ce inglobeazd intr-o srructurd specificx implicaliile transpuneriipsihologice. o primd sintez[ asupracercetdriror*r" riruu fiecare in parte o formd sau alta de manifestareempaticd ani realizat-o in volumul citar: ,,Empatia gi relafla profesor_elev.,(19g7). Am incercat atunci sd stabilim palierele principale are manifestdrii empatice pornind de la aspecte ale reactivitafi fiziotogice, cu im_ plicalii de ordin vegerarib avans6nd crrre formerecogniti-v-predictive, afective, motivagional-a8iionale si curmindnd cu ialenlie performanliale de tip aptitudinal. Din perspectivaconcepliei noastreactuale,aceastd sintezdteoretica ne.trimite la un argumentextrem de convingdtor pentru sustinerea tezei privitoare la empatie ca trdsdturdde personilitate. Faptul ci fenomenul empatic privit in complexitatea manifestdrii sale acoperd ,,spariul abstract" al sistemului psihic uman cu trimiteri la ptairul "^p."r" con;tiintei, dar gi al incongtientului, la determinangii iersonalitdgiide naturd eredjtard, dar gi dobdndith, la planul cognitiv, ernofional, motivafional gi aclional; deci la palierere fundamentale ale vielii psihice ale individului, ca gi la structurainsrrumenral-operalional5 a personalitdlii, constituie un sprijin substanfial in evaluarea acesrui fenomenpsihic ca un model specificeului integratsocial. Nu vom relua prezentareadirecliilor majore in cercetareaempatiei acestea fxcdnd obiectul primei secliuni a acestei monografii; vom aminti doar coordonateleprincipale care acoperdstudiul fiecdrui palier men[tonat. Astfel, din perspectivacercerdrilorde psihofiziologie,indicatorii cei mai frecvent utilizali in studiereaempatiei au fosr: indicatori motori (R. Jerome,Ph. William), rensiunea musculard(E. Gellhorn),rgacgiile posturale(R. George), reflexul condiEionat vascular (Al. Rogca,'M. Rogca, V. Vasilescu),_reacliacutano-galvanic[ (S.M. Berger, H. Tomes,K.D. Kraig, M.S. Weinstein,E. Stotlandgi L. Walsh),"p.""r* gi intr-o cercetare autohtond s-au utilizat indicatorii: electrooculog_luTu, electrodermograma, respiragia bucald, electromiograma (I. Ciofu gi S. Marcus). Rezultatele prezentatede autorii menfionali au incurajat ideea cd reactivitatea fiziologic[ capdti un rol important in tianspunerea psi hol ogi cI cu funcaii uneor i st im ulat iv- declansat oar e, 'alt eor i terminale in raport cu comportamentul empatic. De observat cd o analiz'dpsihologicdra fenomenului empatic fivorizeazd o interprerare 79

obiectivd a acestuia gi, degi nu-i acoperd o explicaqie de conginut,ii poate semnalaprezenlain diferite grade de intensitate. Componenta predictiv[ a empatiei se refer[ la modul in care subiectul percepe gi anticipeazf, cadrul intern de referinfl al partenerului,modul in care acestagdnde;te qi simte. O serie de autori discutd acest comportament din perspectiva analizei laturii imaginativ-anticipative a irrtegrdrii de cdtre subiecta datelormodelului de empatizat (P. N{c. Kollar. A. Bruckhg[mer, R.G. Natadze, E. Stotland). Contribulii teoreticegi metodologice din aceast[perspectivd ne ofer6, a;a cum arn mai mentionat R.F. Dymond, W.A..Kerr, B.J. Speroff, precum gi viziunea cognitivX a lui R. Hogan asupraempatiei ca fiind abilitatea de a prelua punctul de vedere al altuia, viziune ce a prolificd de investigare a fenomenului urmdrit. marcat o direcEie O a treia categoriede cercetdriprivegte surprinderealaturii afective a comportamentului empatic si considerareaacesteiaca fiind cea mai apropiatdde condigiade ,,identificare" psihologicd cu partenerul.Este 9i motivul pentru care acestimplicat al empatiei din care sd origineazd gi conceptul de ,,insimgire", il gdsim cel mai frecvent menfionat in diclionarele de specialitate.Mai mult, unii autori apreciazdcdempatia este o sursdse cunoasterea stdrilor afective ale altora (E. Stein) sau o modalitate de participare la emoliile personajelor artistice gi literare (A. Koestler). Firegte,ins6, contribulia majord o oferi A. Mehrabian gi N. Epstein care prin scala de empatie emogionald (QMEE) investigheazdaspecteleimplicdrii afective in conduita de tip empatic, ca gi abilitatea de a prelua 9i imp[rtd;i stirile altora. Cele doud direcfii fundamentale in studiul empatiei, cea cognitivd gi cea afectivd, gisesc in viziunea lui M. E. Davis un plan de manifestare comund care relevd, in ultimul deceniu, o interpretare multidimensionald in analiza gi m [surarea comportamentului empatic. O a patra component[ a empatiei, relevatd mai tdrziu decdtcelelalte pe care le-am prezentat,este cea motivafional-aclionald.Cecetirile lui M.R. Jarow Si C.Z. Waxler (1916), ca ;i cele ale lui M.L. Hoffman (1975) consider[ cd un criteriu cognitiv permite evaluareamdsurii in care un subiect inlelege ce simte o alt[ persoand;un criteriu afectiv evalueazdmdsurain care subiectul simte acelagilucru pe care-l simte o altd persoandin vreme ce componenta motivationald il conduce pe subiect la acliune, dup[ ce a trecut prin primele doud srtua;ii. in acest sens gi pornind de la cercetdrile pe copii, autorii ajug la concluzia ci lumai comportamentul natural poate deveni sursa cea mai exactd de

date pentru a evalua aceastf,componentd. Ca urmare, s-au urmf,rit reacfiile copiilor din colectivitdfi pregcglare fagd de cei din jur care manifestau stdri de tristele, de fericire, de supdrare sau de durere. Asemenea reac;ii au fost: participarea la emotii, incercarea de a-l incuraja pe partener, oferirea de ajutor, comentarii de intdrire. Spre exemplu, in cazul unor manifestdri de fericire, reacfiile empatice ale celorlalli erau de tipul: zdmbete, rasete, reactii verbale de intdrire gi incurajare ,,asta-i bine"; in cazul unor manifestdri de triste;e, reaclia empaticd era de tipul ,,vai ce pdlSrie frumoasd ai"; in cazul unor manifestdri de durere reacfia empaticd era ,,!i-e mai bine" sau se asocia ci partenerul, manifestdnd o atitudine dugm[noasd fat[ de cel ce i-a produs acestuiadurerea. Autorii relev[ gi unele forme de contagiune emolionald ailnci cdnd copiii igi rdd unul celuilalt. Cercetdrile au demonstrat, totodatd, c[ acei copii care au in mai mare misurd o experienld afectivd pozitivd erau mai dispu;i s[ ofere rdspunsuri empatice altora, pe cdnd copii cu o mai mare experienfd afectivi neg^ativd dddeau mai puline rdspunsuri empatice. [n legdturd cu componenta motivafional-acgionalda empatiei se constatd experimental cd aceasta mediazd comportamentele prosociale cum ar fi, spre exemplu, cel altruist (cercetdrile lui J.S. Coke, D.C. Batson, K. Mc. Davis, J.F. Davidio, J. Aleen, D. Schreder;D. Romer, C. Gruder, T.Lizzandro - pe care le-am citat anterior). in sfdrgit,ne vom referi la o ultimd component[ empaticd gi anume, cea aptitudinald, acdrei cercetarereprezint[ o contribulie romdneascd. Este vorba, in esen$, de surprindereaunui anume nivel de manifestare empaticd,evident supramediu,fdrd de care nu apareposibild realizarea performanlelor in anumite profesii. Asupra acestor cercetdri vom reveni pe larg. Menfiondm doar in trecdt diversitateaproblematic[, cu referire la rolul empatieiin crealia scenicd,in crealia pldstic[, in crealia literard, in activitatea de negociere, in relalia profesor-elev,in relalia r'8 medic-pacient,g.a. Prezentareasuccint[ a componentelor empatiei gi a direcliilor de cercetare ale acestora nu ne poate conduce c[tre ideea dezagregdrii fenomenului abordat.Dimpotriv[, aceastaa fost fdcutd pentru a ilustra constructul multidimensional al empatiei gi pentru a justifica acceptarea ideii de tr[sdturd comuni de personalitate. ')e altfel, tendingd modern[ in studiul fenomenului empatic este bordarea acestuiaca pe un fenomen complex in care componentele tind a se intercorela optim. tl

t0

Acastapresupune, firegte,gi o abordare metodologicd variatdcare sd poat[ pune in evidentdvalenple multiple ale empatiei,ca gi o posibildpreponderengd relativda uneiasaualteiadintrecomponente, in virtuteaimplica[iilorcompensatorii ce pot surveniin structura acestei trisdturi comunede personalitate.

Capacitate gi comportament
Un alt argument in favoarea ipotezeiemiseprivegteempatia,ca insugire proprie oricdrei fiinfe umane, in gradiente difirite de manifestare, de facturdinterndgi comportamentald. Se exprimdca o nevoie specific umanf, de comunicare implicitd, intocmai ca gi limbajul, incdt nu existd persoand normald care sd nu dispundde valenge empatice, ca premisd a interacfiunii eu-celdlalt.. ca urmare,,apreciem cdtimpatia, in limitelecazuisticii cercetate, se plaseazf, mai curdndintre polii: foarreempaticai slab empaticdecat intre polii: identificare total[ gi detagare (negmpatic), cari ftizeazd. o

tot ata cum un partener empatic, din urmd un comportament la acesta empatic. al comportamentul negativ poate influen[a neempatic capacitd;ii nivelul de independent relativ aceasta gi subieitului, unei repetate, intuifii unei rodul fond in Estd iubiect. la constatat

interactiv-reglator.

Notam anterior cd demonstrareavalen;elor aptitudinale ale empatiei a fdcut obiectul unor perioadeprelungite9i eficiente de cercetarein cadrul preocup[rilor gtiingifice ale psihologilor din Romdnia. lucrdri, studii 9i monografii pe Dispunem,deci, de numeroase acurate, laborioase aceast[tem[, cu experimente 9i validdri statistice pe care vom incerca, divers[ gi cazuistic[adecvatd cu problematicd conceptuale p"nl* primadatd,s[ le prezent[msubforma unei sinteze rezultate concluzii pe celemai reprezentative ionAata 9i conving[toare experimentale. din datele

insuqireaptitudinali

insolitdde un comportament empaticrelativ bun, a apdrut necesitatea t2

- 1971). tt

Principala caracteristicd a'acestor lucrlri de debut in studiul transpunerii'sceniceo consrituie apelul la variabile definitorii ale acestei capacitdgipsihice, proprie actorului dramaric, gi anume la imagina;ie gi afectivitate. Avdnd ca obiectiv teorltic tocmai descoperirea interacgiunii acestorvariabilgseincearcl surprinderea lor prin intermediulunormetode speeifice cum au fost, in prirnur caz, testul Rorschach, T.A-T. scenariulexperiment,eraborare de povestiri la stimufi verbali, iar in ar doiea caz, prin raportarea mai specifici la profesiuinea actoriceascd utilizdndu-sJ probe ca variantediferite de elaborareinternd la stimuldri verbalein vederearearizdrii emogionale. "*fr"riro. Probeleutilizateau pusin evidenlr rdspunsuri imaginative gi afective in condifii de improvizaliesau de ,lngiddire,.a eriboririi, permil0nd condifli inrerprerarive de tip corelagionil. Pentru analizavarenfeloraptitudinaleale variabilelor cercetate gi surprinse interactivca insugirede transpunere scenicd, s-a recursla studii comparative intre actori consa..ali gl studenf la institutul de profil cu performanfe diferengiate calitativ, precum ,si la .artistice evolufialoturilor de subiecfi studengi de la examenele de actoriela admiterein institut, la performangele dupd primii ani de studiu.ca urnare a celor prezentate putem observacil abordarea problematicii empatieiscenice s-a fdcut intr-o modaritate indirecta, pr"o"uf-"u pentru anumite variabile psihologice care permit ", .o_pon"."u capacitdliide transpunere scenicdgi nu incd, 4u uo"r* integralitatea ulr..i.gl:prin surprinderea.fenomenului "onrtutu psihic analizatin sa' scale specifice de empatie."Interesul manifestlt pentru .utrlizdnd analizamecanismului psihologicai transpunerii scenicegi chiar at empatiei in general, qi nu nevoiade diagnozd a fenomenululi ne-a condus,in momentelede debut al cercetlrilor spre"".""tut solulia gtiingificdmenlionatd (srudiul interacliunii unor variabite proprii fenomenuluiempatic) pentru ca abia ulterior ra .""u.g"-'li'tu utilizarea unor scale de empatie, carene-au confirmatpri-ei" ."r,.iltut" cu privire la capacitatea de transpunere scenicd. chiar dacdactivitatea de transpunere scenicd reprezintd o modelare psihologicd dupdun modelreprezenragional, zugr'vit uerUat in of".a dramaticd" procesul elabordrii internea personajului scenic sebaziaza pe-imaginagie, zdmislindu-se un prod,us creativ nou,,origi,nal gi lu valoare artisticd.Modelul mental al personajurui drama-tic gr rdmdne unran, iar interpretareaacestuia de cdtre actor integreazd "rtc obligatoriu un amplu proces de retrdire afectiv[ in uJd"r"u

intruchipdrii scenice cu autenticitate. De aceea,transpunereamentald a actorului dramatic tn personajul scenic, ini;ial reprezentat, se bazeazd pe interac;iunea imaginaliei cu afectivitatea in scopul retrdirii empatice a gdndurilor, emo;iilor, acgiuniloracestuia,,ca gi cum" ar fi eroul, dar, fdrd a pierde identitatea de sine. Degi artd interpretativ[ ptin excelen![,, activitatea artisticd a actorului presupnne un deosebit efort creator. Depape de a imita modelul viitorului sdu erou, actorul realizeazd, incd din clipa lu[rii contactulUi cu rolul, un act de crealie. El igi ajusteaz[ personajul pbtrivit cu datele sale fizice gi psihice, imprumutdnd eroului 9i elemente ale propriei personalitali. Primul contact cu personajul inseamndgi un prim prilej de a intra in func;ie procesul imaginativ care asigurd, pe de o parte, intelegerea eroului dramatib, prin realizarea credinlei in fictivul artistic, iar pe de altd parte, conturarea lui mentalX pdnd la'cele mai mici arndnunte. In ,conduila transpunerii scenice procesul imaginativ imbraci o form[ dirijatd in funclie de configuralia psihologicd acordat[ eroului de cdtre dramaturg precum gi o formd liber[ ce sg manifestdin capacitateade improvizare. Spre deosebirede primul caz in care procesul imaginaliei este direclionat de un model verbal 9i se exprimd ca o capacitatecreatoarecu atdt mai mult cu cAt factorii care-l direclioneazd sunt mai bine exprimali; in cel de al doilea caz intervine procesul imaginagiei libere in care actorul altoieqte pe egafodajul creat elemente inedite, care se exprimd ca o capacitate creatoare, cu atdt mai mult cu cdt apar mai pulini factori care ar putea direcliona procesul improvizafiei. Cu toate elementelecare contribuie la delimitarea din punct de vedere psihologic al celor doud forme de c[ actul de manifestarea imaginagieicreatoare,se impurie observagia crea{ie scenicd presupune intrep[trunderea lor ca fiind singura modalitate de realizareintr-un chip original a personajului artistic. Cel de al doilea proces care intervine in transpunereascenicd este afectivitatea; Condilionat6 de procesele de cunoagtere, tr[irea emolional[ evocatd prin intermediul memoriei afective corftribuie la conturarea cdt mai exactf, din punct de vedere psihologic a eroului dramatic. Prin rnijlocirea unor stdri afective tr[ite sau cunoscute simpatetic de c[tre actor se realizeazd actul de proieclie afectivd, care contribuie la inplegerea definitivd a psihologiei eroului dramatic gi actorului in rol. care asigurd un comportament afectiv co'respunzdtor Prezbn{acalitativ superioari a ambelor procesepsihice, presupusi, prefigur[rii creatoaregi nuanlat afective de altfel, de insdgi necesitatea I5

aceste variabile, luateimpreun[;. gi performan;a artistic[. Rezultatele pe actdri gi studenliin arta'dramaticd ob;inute ca urmare a corelXrii rbspunsurilorimaginatrve cu a celor afective obginute-la toareprobere psihorogice apficate cu scopuldepistirii unor tipuri de rdspunsuri, ne-a ietevai existenla unor coeficien;i semnificativi (variantaT.o.T.=-o.ot - p<.01;scenariu _ = 0'76- p < .01; varianta Rorschach = 0.4i- p < .0r ; proced"ui "*p"rir"i, de povestiri= 0.30 "ruuo.arir Acegti'coeficienli ,"-"n"e+"p*f cd la o bundpartedin9:19.t:..05). s.ubiecgii racareau aprrutr'spunsuriimaginative au ap[rut gi rdspunsuri afective, iar la o bunapartedintre subiectiira c3renu au-apdrur rdspunsuri imaginative s_a doveditgi o pauperitliea rdspunsurilor afective.Imporranrne aparegi faprur i"i"fi"-Ji"", imaginagie gi afectivitate se exprimdmai specific, "x in probelorcareurmdresc "*u"i, studiulimaginalieidirijate-ui "urur (varianta f.eJf. gl scenari ur-experiment). dec6t in cazufprotelorcareurm'resci maginali a liberd(varianta Rorschach gi procedeul elabordrii de povestiri).Frecvenga unor coreraliii semnificative intre orux- procese psih^ice la,subiec;iicercerafi (studen;i ra Institutul""i" de teatrugi^ actori; confirmdiporeza privitoare la existen;a uneirelaliid;i";";;;li;;;;." inrre imagina;iegi afectivirate, rerafii care i" ;";liriir. *,i1i""a"rii crearivitare qi trdire emogionali a"ri" i*pr"ri" ::::,t scenlce. urilor imaginative afective a 9i entrupunerea in disculiea uneinoi derlrii capacit[giide transpunere scenicd dreprindicatorfundamentar ar tarentrrrui peniruartaJ.",i"ii"a. In acestsens,s-auefectuatcorelafiiintre idspunsurile sumat"(ru,nu rangurilor) la cele doud variabile, in cairul fi".e."i frotJ"gi performanfele artistice-ale subiec;ilor cercetafi, materializate'in n"trr" oblinutela examenere de actorie..boreragiile eiectuate p" +: o" rufi""1i ne-aurelevatcoeficiengi semnificativi intre fiecarepr"Ue i" p"r" ,f t6

dintre variabilere rranspun"rii ,""ni"" gi a doua, il"i;i;;fiiu

scenicd. Revenind ra anariza rezultatelor experimentare agacuryr ne aparele prezentate, in prima lu-craremenlionatd (,,Empatia-_ experimentale"- cap_. II: Transpunerea ""i"",a.' (empatia; scenlJ uo_ desprinde dou6 direclii de preocuidri gi anume:una privind relalia

a viitorului eroudramatic, cagi.a u-nei reactivitdli fiziologice specifice, 'indiciu constiruie cer mai importani ar capacitdrii dE rarispunere
Subiecgi

T.A.T.
Imag.

Scenariu-exp. Rorschach Povestiri

Afect. Imag. Afect. Imag.Afect.Imag. Afect.

Actori Stud. buni

2,6 ))

3,8 2,8

I,J

1,8 1,6

t7
l5
4

l0
f

a]nr"

0,9

1,8
l. l

Stud. slabi 0,4

0,1

0,3

0,3 0,2

T.A.T. -=0.39 de actoriedin anul I (varianta la examenele rezultatele = 0.53- p <.01;varianta Rorschach experiment .02 <p> .01;scenariu = 0.50 - p<.01;procedeul povestiri= .0.41'- p<.01)' elabordrii.de Semnificaliaacestorcoefioienliconst[ in faptul cd existd o rela;ie talentali artisticeale subiecfllor,consideragi direct[ intre performanlele subieclii qi rdspunsurile lor gi ci, in genere,la un pol se situeazd iar la celdlaltpol scenicd, de transpunere talentagi avdndcapacitate de transpunere mai pufin talentaligi cu o mai slabi capacitate subiecgii gi in cazul ii gdsimprezengi scenic[.Aceiagicoeficien;isemnificativi la probelenoastrecu netele la examenulde coreldrii rdspunsurilor pe 31 subiecli(varianta T.A;,T, efectuate actoriedin anul II - corelagii = 0.36 - .05 <p> .02; scenariulexperiment= 0.40 - .05 <p> .02; = 0.58- p <.01;procedeul de povestiri= elabordrii varianta Rorschach intre actori,studen;i efectuate 0.43 - p <.01). in sf6rgit,comparaliile proceselor privind ponderea imaginative netalenta;i talentali gi studen[i exprimate in media sarcinilorexperimentalei gi afective in realizarea slabi,pe ne evidenfiazd o diferentdmareintre studenfii rlspunsurilor, pe parte. de altd Unele diferenle talenta;i, de o parte,actorigi studen;i calitatea talentati, mai alesin ce privegte apargi intre actorigi studen;i mai originale, mai de actori sunt Imaginile elaborate rdspunsurilor. spre simbol, fagd de exprimdnd o tendinp mai fin nuantate, afective, pot fi mai numeroase ca talentali,carein genere imaginilestuden;ilor calitativsuntmai pufin realizate. la actori,darcaredin punctde vedere experimentale ne cofirmd faptul c[ transpunerea Acesterezultate o condilie a talentuluiscenicgi cd studierea mintaldesteo expresie; cu destulde scenicene permiteo departajare structuriitranspunerii dupdcriteriultalent. a subiec;ilor marecertitudine ne.a eviden;iat insd gi prezenla unor cazuri conCercetarea
tf

tradictorii, destulde putinela num6r,provenite din rdndulstudenflor clasificagi ca mijlocii din punctulde vedere al talentului. Aceste cazUri sepot manifesta divers,fiq printr,unoarecare decalaj intre dezvoltarea imaginagiei gi a afectivitdlii, fie printr-o neconcordan{dintre performanlele oblinute la probele psihologice gi performan{ele artistice. Exprimareastatisdcda prezenleiacestorcazuri estedatd de faptul cd, degi semnificativi,coeficienfii prezentagi nu exprimd corelagii deosebit de mari.Notdmins[ cd acegti coeficienlimai por fi influenlati gi de faptul cd notelela examenul de actorie,cu carenoi am corelat rdspunsurile subieclilorla probele psihologice,exprimd nivelul talentuluiscenicin intregimea lui, intervenind in aprecierile comisiei de examinare parametrii alli decdt capacitatea de transpunere scenicl 9i gi indeosebi capacitateade exprimare anisticd, precum gi efortul individual de autodezvoltare care poate5iita; in anumitelimite o funcgie compensatoare importantd pentru a acoperi deficitul unor predispozigii apritudinale. Analiza fenomenului de transpunere scenicd reprezintd o a modului de manifestare a empatieiin creafiaartistic[. -exemplificare llustrarea conduitei prin creafiascenicd ernpatice a avutdreptscop eviden;ierea unei modalit[1i caracteristice de manifesrare, la nivel aptitudinal, a fenomenuluui urmdrjt. Cea de-a doua lucraremenfionatd (,,Transpunere gi expresivitate scenic[") aduceun plus de consistengb experimentald cu privire la specificitatea transpunerii actorice$ti gi 1acaracteristica saaptitudinald. In viziunealui Gh. Neacgu, capacitatea de transpu4ere scenicd a fost studiatdin calitate de condi;ie internd a realizdrii comportaamentului expresiv. Autorul introduce in structura transpunerii scenice, aldturide imaginagie gi afectivitate o a treia trdsdturd specificactoriceascd pe care o numette proiectivitate. Demonstrafia experimentaldrelevl prezen1'a celor trei factori psihologici intercorelaliin structura empatiei scenice,permigdnd explicarealhturii cognitive a traqspunerii prin raportare la originalitateaimaginagiei qi la capacitatea de prefigurarea modelului expresiv. Potrivitconceptiei lui Gh. Neacgu, prefigurarea se relevdprin trei tris[turi specifice:,,pre:zen+a elementelor de migcare in cursul introiec[iei datelor rolului 9,ial elabordrii modelului rnintal al personajului, prin autoproiecfia actorului, ca instrument al interpret[rii dramatice, in modelul'imaginat gi prin funcfia selecriv-anticipativd a acestei autoproiecgii in procesul intruchipdriiscenice" (p. laa). Lu6nd tt

scenic[ in consideratiestructurainternd a capacit[1iide transpunere autorul relevdtrei moduri de relalionarea parametrilortranspurrerii 9i in care toti parametriisunt dezvoltali anume:,,a) un tip de structurd intr-un grad inalt, proporlional, armonios-specificpentru subieclii

diferenle gi neactori gi a constatat in cazul capacitdlii de transpunere lor 9i pe'variante nete. ,,tn toate cazurile- pe probe,pe ansamblul intre - aplicareatestuluii Mann Whitney, evidenliazd, "^pe.i-entale a mediilor; absplutd de subieclio diferenld extreme celedoudcategorii nivelul semnificafieiacestordiferenleeste dat de P = 0,004". Ca scenic[ se prezintd in calitate de unnare, a rezultat cd transpunerea Cutalent in curs de dezvoltarela studen{ii-actori aptitudinecreatoare, in activitatea plenar, ca o condilie performanliald qi manifestatd drhmatic. a actorului creatoare a pus in la studiulaptitudinilordramatice Contribuliaromdneascd valenlele opera[ional-instruevidenl[ prin mijloace experimentale mentale ale empatiei scenice ca insugire performanliald specificd actoriceascd. procesului de creatie

interviuri,in.eseurisauopereliterare.Chiar dacdtextelecu caracter nu ne dezvdluiegi o terminologiegtiinlific[ adecvatd introspecfionist relevd in esen;i, f[rd nici o indoialx acestea problematicii cercetate, t9

ponderea fenomenuluui empaticin structura de ansamblu a talentului procesului a creator la scriitori.Analiza sebazeazdpg exprimarea 9i cu claritate a unor punctede vedere emisede G. Flaubert, GeorgeSand, Honor6 de Balzac, Agatha Cristie, Stendhal,Julien Green, lonel Teodoreanu, CezarPetrescu, Marin Preda, AugustinBuzurag.a., dar Ei pe unele concluzii rezultate din viziunite gtiinfifice aleunorpresrigio$i psihologi (S. Freud,G. Allport, M. Ralea, V. pavelcu, T. Hersenip.a.). Demonstrafia privegte, intre altele,situarea fenomenului empatic intr-un loc central gi cu un rol determinant in sdvdrgirea actului creator-literar. vom menfio.na doaruna dintrereferirileconvingdtoare pe care ne bazdm argumentarea gi care apa4inescriitorului romAn Ionel Teodoreqnu (cf. Manuscriptum nr. l, l97l). potrivit acestuia, in crealiaunui personaj literar se disting trei momente:,,crea[ia tipului fizic; stdpdnirea pe careo puneacesttip frzic, fiziologicegte asupra ta - intrXin tine ddndu-1i ritmul lui fiziologic; gi al treileagi supremul moment,acelacdndsufletulscriitoruluidevinesufletulpersonajului... Scriitorul Ionel Teodoreanuse refer[ la aga-zisul ,,proteism psihologic" ca o condi;iea creagiei prin care,,materialul brut al omului totul: qi bdrbatgi femeie,gi bun gi rdu, gi rafinargi frust.,care cqn{ine se simplific[, dispar la scriitor, dar ,,rf,mAnca nigte virtualitdli .scriitorul ambigioneazd declangabile". chiar s[ surprind[ un anume mecanism psihologic al transpunelii in sufletulaltuia:,,Compozitez un personaj cu trdsdturi luatede la sute.Aceasta esteea insdgicreatoare de via1d. O faci sub imperiul unui ritm unirar,gratiecdruiainsugirile luatede la personajele feluritesuntconvergente iti d[ $i totalizarealor aparenla unui personajnou. Condilia ca personajul s[ existepentru lector,e sXexistepentrutine. Sd-l simli prin toatesim[urile.SI-i vezi toareparricularitxlile. concret.Altminteri il descriirece.in al doilea moment, dupdce a apdrur (personajul), dupi ce gi-aapdrut, sd intre in trupultdu,in sdngele t[u, ritmul fiingeilui fiziologice. Sdte constr0ng[ sdschilezi tu insugi migcxrile pe carele faci. Sd te constrdnld sd-limiEi ca pe cineva. Acestal doileamoment il voi intitulaluarea in oosesie de cdtre personajul creatal propriei talefiinle fizice.Al treilea-moment cel mai emolionantmomental creagiunii: clipa c6nd sufletultdu, in dispretullegilor firii care te condamni la unicitate,se incarneazd intr-un sufletnou, altul decAt al tdu. Aceastd posibilitate de a-gi incarna sufletul in orice, in individualitate noux, opuse chiar individualitdliicrearorului. este mareasi esenEiala insugire a creatorului literar"
90

zdmislegte gi cdndincepegerminalia trebuies[ fie aptitudinea evadlrii din concretulimediat 9i voinla acestei evadiri... Evadarea aceasta e impusdqi de faptulcd autorul, construind cartea, o construiegte pentru uzul altora:vorbind altora,el trebuiesd opereze acea,;transpoiigie,, a ,,Eului" sduin ,,Eul celuilalt".E codi;iaimperioasd, condiflasinequa non a intrepdtrunderii simpatetice, a intelecliuniireciproce. cdnd viei sdte inpleagXalfi, trebuie sdli pdrtrse$ri, virtual,interioritatea ingustd gi sdracd, strlbdtutd de meschine accidente, subiective, careadesei,pot lua propo4ii amlgitoare-gi sd re substitui cugetuluicelorlal;i,vorbind limbajulcarev[ e comungi vd conciliazi,limbajulcarefaceconcesii".

3. Empatia ca aptitudinedidactici
Numeroase privitoarela aptitudinilepedagogice cercOtdri au scos in eviden;dfunc;ia special[ pe care o capdtdconduitaempaticdin relaalia profesor-elev.

David, Adriana Predescu- 1987). Lucrarea menfionatdcontinu[, intr-unfel, preocupdri mai vechi(1977 la empatie , 1980)cu privire. ca aptitudinedidacticd,urmdrind de aceastddatd sondarea unor noi argumente privind empatia ca aptitudine precumsi stabilirea didacticd, rela;ieidintreempfiieF pdfffi anF prffiion al5-t a cadrele didactice. '" Specrficnf-acestoinoilnvestigaf r -eonsfe*ffi ffiifiii-Tr[erifr'ental pentruatingerea obiectivelor propuse. Acestspecificestedat de faptul cd s-au utilizat, indeosebivarianteale lcalelor-.d.:,.", _pr?!1",,p{*g!1yA 9t

(R. Dymond) gi de emparlgemogionalS. (A. Mehrabian - Epsrein). In demersul cerctjiEiii afr'-fifiIrZdf iifi lot de l0 profesori dirigingi, de diferite specialitdgide la trei licee din capitald. un lot de I 2 profesori selec;ionagi, de educagie artisticd. plaiticd. Acegti subiecgiau rdspunsla scala de empatie predictivd. Pentru proba de empatie emo;ionald am testat98 de profesori de educalieartistic[ plasticd, 20 de educatori din gcoli de reeducare,precum gi cei 12 profesori selecflonagi, testali $i cu proba anterioard. Il experi mental d., c are surpri nde comporramenruI "yq{p4_td -.ptip-u_ predictiv empatic al prrife5oiului,'s-a sciliiitat'c'atiiiiui diOaitii'se se punellnToZuf: fi6i:eGE'?i-n"?asele lor gi,sd noreze pe baza a t5 criterii evaluative bipolare, cu note intre 5 gi l, cum cred cI s-ar autoevaluafiecare dintre elevii alegi. in paralel s-a cerut de la eievii respectivi si se autoevalueze pe bazaaceloragicriterii bipolare scalate.

predictive. niveluluibun spreridicatal empatiei ce cadesubincidenta in cazulal doilea,cei l2 profesoriselecgionagi fi s-aureferitfiecare pe totalullotului de profesori l0 elevi (unul singurla l3), oblinOndu-se 123 reacgiide tip empatic. Dintre acestea 31Vasunt reactii de nivel ridicat empatic,6OVo reacEli de nivel bun empaticgi doar9Vadin reaclii de nivelslabempatic. Este un nou argumentcare atest[ prezenlaunui nivel bun empatic la cadreledidactice. cd aceste cadredidacticp $i dacdfinem seaama dintre cele cu performanat[deosebitd sunt'selecfionate, in munca pedagogic5, predictiv[de atuncirezultd cu necesitate faptulci empatia

un"e.Lru-{r.ril--qly-el--e-l!,e--l!-9tt9.9_!i-fg!-qttg9",p.l@
(9l%o reacjii de nivel ridicat gi bun empatic). Pentru a investiga nivelul empatiei emotionale la cadre didactice am utilizat scala Mehrabian - Epstein (QMEE). Rezultatele au demonstrat cd profesorii selec{ionali se inscriiu in proporfie de l00Vo la nivel bun ;i ridicat empatic, profesorii obignuili se inscriu in proporlie de 69,4Vo in acelagi nivel, iar educatorii in propo4ie de 65Vo,in vreme ce nivelul mediu slab empatic nu acoperd nici unul din lotul profesorilor selecfionagi, 3O,6Vo din rdndul profesorilor obignui;i qi 35Vodintre educatori. Mai mult, referindu-ne la mediile celcir trei grupe de cadre didactice cu privire la scorurile empatiei emogionaleconstatf,mc[ pentru profesorii selec;ionali media este de 54,4, pentru profesorii obi;nui1i media este de 46,1, iar pentru educatori media este de 47,4. In sfdrgit, prin raportarea acestor rezultate la un grup de 33 de subiecli ale cdror profesii nu reclamd empatie, gi la care vom reveni, se constatddiferenle semnificative. Totodat[, acelea;i date ne-au pus in evidenld relal,iadintre empatia

empatia predictivd a profesorului este mai bund. Invers, cu cdt scorul de deviangx este mai mare cu atdt empatia predictivd a profesorului este mai scizutd. Aceatd variantX experimentald scoate in evidenl[ nivelul comportamentului predictiv empatic al profesorului, atdt fag[ de fiecare elev in parte, cdr gi fa;d de rofi elevii lua[i in consideragie - prin insumareanivelului empatic oblinut in fiecare caz in parte.Acesta din urmd ar reprezenta nivelul general al empatiei predictive a profesorului. Cei 10 profesori dirigingi s-au referit fiecare la un numdr de elevi ce avariatintre 8 si 14. in roral cei l0 profesori aurealizat predicgii cu privire la 109 elevi. Dupd fixarea nivelurilor de empatle (ridicat-bun-slab) pe baza unor criterii statistice s-a.constatatcd cele 109 reaclii ale profesorilor dirigingi se distribuie astfel: 50,4 Vo reaclii empatice de nivel ridicat, 31,2 Vareactii emparicede nivel bun gi 18,4 Vo reac[li,empatice de nivel slab. Aceasta inseamn[ cX profesorii investigagi, togicu vechime in invdgdmdnt,prezintd,8l,6Vo dintre reacgii ca fiind de un burr gi ridicat nivel empatic fapt ce denotd valoarea empatiei predictive ca insugire apritudinald.De altfel, media generald a empatiei predictive la profesorii testafi este de 12,2, scor de deviangd 92

'

pdn Asupra acestuidin urm[ aspectam inigiat o noud veilfi-carb urmdrirea semnificagiei diferenlelor dintre medii la variabilaempatie emotional[la profesoriselecfonaligi profesorineseleclionali. Astfel, fdcdnddiferenla dintremediilesemnalate mai suscu ajutorulformulei Mann Whitney am putut pune in evidenp existenta unei diferen[e (54,4 faldde 46,1;t ='2; p<.05). semnificative Acestrezultatatestd faptul cd profesoriicu performangd didacticl profesori, ridicatdsuntsemnificativ mai empaticidecdtceilalgi ceeace inseamnd ci gmpatia 9Toli9l3ll lg_p_l-e-z1n!4q9_e? il:lSit"_ pli!'jq} It

emqion aId._ ieq ro_l3 Iqy9l11la= itp. _pg{qrrryile _upl! _n9u i"n:y; -e-. -prq .e9j4g_f 9f43c!ic93l'_l_*vajg99.Lt9t:Ul-ul-dl$rss_yelgl_estp_ale*ig nr:gl_u-l"p'e-rf9ru+lf9r*p*Lqf,q.q-lsnql-q--]e--p3dre!edi{e!t'-gg ..l-"_!_1.119:ge-

I gggggimld"-e

rn srartlt,o senede cercetdri recente (lgg4) efectuate pe trei loturi de subiecgi gi anume:46-deprofesoriobignuifldin liceebucuregtene, 61 de elevi din ultima clasr a $colii Normale 47 de studen;icare si aspirdla profesiunea didactici, asupracdrora s_alucrat .u qUee (chestionar de empatie emogionald) ne-aurelevaturmdtoarele difiren;e de medii: pentruprofesori 50,02;pentru elevi 45,9; pentru studenli 44,06 pdstrdnlu-r: ierarhie posibild in relagiadinire empatie gi 9 competengi didacttic{.chiar daci inrre aceste medii nu apardiferen;e semnificative, ele inscriindu-se in baremulmediu - empaticse poate fixa o anumevaloarea empatieiemofionare in relafeiu nivelul de competenldgi experiengd didacticd prin raportare la rezurtarele investigaliilor anterioare, fdrd, insd, a putea trasao linie precisdde demarca;ie intre cadrele didactice gi celein devenire. existente In esenldrezultatele oblinute

r^yll r.tjl[ur u qcuc41it erlclenla com unrcdn r cu elevii. +_-r."-:_*'llr*

i care-i asigur[, aldturi de alte

)ntru a nu se transformaaceastd

94

9'

l|illXt::Tt;cea 'medic-pacient.., estare a comportamentului

cenuanihileazd, ci intdregte, inrr-un anume sens;

",np*i.*i" rela;ia

Au fostexaminate urmitoarele roturide subiecgi: 9g cadredidactice

pediatrie; l0 medicipediatricu experie muncd in car-erelaliile interperionare de tip empatic nu sunt cu necesitate reclamate. in total 2-52 de subiecfi. loturi de control pozitiv in studiul edicii;psihologiigi artigtii) loturi 9i ei (funclionarii), precumgi loturi de i gi (profesori obignuili,educarori,

emi,aticilaprobautitizatd.ut"""-J'J,x"J,Ti:,i,H:T::hTil',
empatie menfionate (confoim taberului de mai jos). Totodatd, Iudndu-se in consideragie media."oru.iloid" empatiepentrufiecare lot in parte (conform tabelului de mai jps), se constatat prezenra .poate unor diferenleedificatareintre loturile urmdrite.
Nivelurile Profesori empatiei selec[ionafi (12) Profesii cale reclami empatie Medici pediatrii (10) Profesori Educa- Studenti Functori pediatrie

"

Si +132;nivelulbun cu intr +67 gi +93; nivelul,mediu de .scoruri sgoyri iltre gi +66 gi nivelul stabcu sioruriinrre_33gi +fi urn 13a oblinutdistribufia procentuaffi a subiec;ilor-cercerali pe nivelurile de

fionan

(le)
2t.tvo
52.6Vo 26.3Vo

rrivitoare la funcfia imstrumen_

+941+132 +671+93 33.3V0 +331+66 66.7V0 -331+33 Medii +54.4

(e8)
lVo 18.4Va 50Vo 30.610
+46 |

(20) 5Vo 2576 35Vo

(60)
l'.670 16.7Vo 53.4Vo

(33)
3Vo 39.4V0

40Vo
50Vo lI%o

+44.5

+51

CAteva observafii:

35Vo 28.3Vo 57.6Vo +47.4 +44.1 5 -31

I ' Nivelul ridicat de empatieemolionald estefoarteslabreprezentat ceeace inseam'nd cd in propo4ii diferite subieclii apa4inan'Jiuturor loturilorcercetate nu au tendinle de ,,identifi"-".."o ceira\i gi introduc un coeficient mai maresaumai mic de detagare.
,7

Empatia in relafii cu alte variabile de personalitate

Aga cum am anuntatdeja, in acest subcapitolintenliondms[ prezent[m unelerezultate ale cercetdrilor privitoarela relaliaempatiei cu alte trdsdturi de personalitate fntre care simpatia, altruismul, cunoatterea interpersonal[, recurgAnd, indeosebi la investigagiile din ultimii ani desfdgurate in cadrulInstitutului de Psihologie al Academiei Romdne, dar nu numai,in vederea delimitdriiunor noi argumente in sprijinulipotezeiprezumate in prezenta lucrare. in prima secvenfd am menfionat o seriede cercetlri careau vizat relafiiledintre empatiegi variabile de personalitate ca flexibilitate-rigiditate, extraversie-introversie,anexietate, socializare, locul controlului etc. in aceastd secvengi vom discuta relaliaaceasta din analiza proprii. inveStigaliilor

1. Empatieqi simpatie
Dep5gind unelebariere impuse, multdvremede confuziilede ordin terminologic intre empatiegi simpatie, ata cum au fost ele tratatein prima parte a lucr[rii, orientareainvestiga;iilor noastre a vizat relevareainfluen;ei exercitatdde atitudineasimpateticdasupra niveluluiempatical personalitdgii. preocupare Aceastd a decursfiresc din nevoiade a rdspunde in ce mdsurd relaliadintreempatie gi simpatie produceconsecinfe pentru activitatea de comunicare interpersonald. Este de presupuscd, in aceastdrelalie o persoandva tinde sd empatizeze mai bine cu o persoandsimpaticd decdt cu o persoand care-i este bntipaticd. Ceeace ni s-a pd.rut, insd, mai importantde investigat se referdla modul in careempatiase potenteaz[ saunu in relaliile dintre persoane care se simpatizeazd reciprocsau se resping reciproc, ca gi modificdrilecaresurvindin perspectivd empaticd intre persoane care nu impdrtXgesc reciproco atitudinesimpateticd.. Este, prin urmare, o incercare de a confrunta doudvariabilede personalitate careprovoacX prin gradullor de interacliune componente relafionale specifice. Pentruconturarea acestei viziuni vom recurgela studiulintreprins in cadrul Institutului de Psihologiedin Bucuregti,de un grup de (S. Marcus, Delia Stratilescu, cercet5tori RuxandraGherghinescu 1992)cu privire la relaliadintreempatie gi preferinlele simpatetice. Problematica acesteicercetdrise situeazd la intersecliadintre o abordarepreponderent personologicd, cu accentepe variabile de

9t

care subiectul gregegtein predic;ie (scor de deviang[). in aceastd modalitate se poate calcula gi empatia subiectului, ca gi empatia partenerului, care prin inversarea termenilor diadei poate devetri la rdndu-i subiect. Pentru determinareanivelului empatiei se considerd cd, cu cdt scorul de deviagieeste mai mic, cu atOtnivelul empatiei este mai ridicat. LoSurilede subiec;i (SS) utilizate in cadrul cercerdriiinrreprinse au cuprins: 12 psihologi, 86 elevi de la un liceu bucureqrean gi 96 de elevi de la $coala Normald.,Mengiondmcd fiecare subiect a intrat in 5 sau 6 diade avdnd de fiecare dacd alt partener. Dupd fixarea subieclilor in cele 8 tipuri diadice s-a calculat media empatiei pentru tirc,are dintre categoriilediadelor menlionate. Reddm in continuare un tabel cu mediile 6mpatiei obfinute: Precizdm faptul cd anahzaefectuatd se aplicd fiecdrui lot de subiecli separat,incercdnd prin aceastao validare concurentda.rezultatelor. Mediile empatiei Diada

Psihologi Elevi
l i c err S uhi ect - narfener s i mnati c

Elevi $c.
NormalX

14.43

17.62

16.00
19.,77 t].42 18.36 14.47 t7.54 20.38 t9.19

Subiect- partenerantiDatic Subiect simpatic - paFtener Subiectantipatic- partener

S-S A-S S-A A-A

23.12 t6.43 21 t2 t0.62

18.25 22.25

21.33
18.56 20.40 16.45 18.80 20.67 22.00

24.00

100

1. Rezultatele relev[ cd subiecliicu parteneri simpaticisunt semnificativ mai empatici decdt subiecfii cu partenericonsideragi antipatici: - Psihologi: 14.43 -23.12(28SS- 6 SS);Z=2.55;p =.01 - Elevi liceu: 17 .62- 21.33 (208SS - 46 SS);Z = 3.36:p = .0008 - Elevi Sc.Normald:16- 19.17 (242SS - 42 SS);Z = 5.04;p<.01 Aceste rezultatedemonstreazd dependenga nivelului empatic de atitudinea simpateticd fald de partenen.
t0l

2. Subiecfii considera;i simpatici de cdtre parteneri sunt semnificativ mai empaticidecdtsubiecgii considerali anriparici de cdtre parteneri. - Psihologi: 16.43 -21.12(28SS - 6 SS);Z- 1.85;p=.06 - Elevi liceu:18.56 - 20.40(208SS - 46 SS);Z=2.47; p = .Ol - Elevi Sc. Normald:17.42 - 18.36(242SS - 42 SS);Z=3.21; P=.01 Acesterezultatedemonstreazd cd parteneriicare-i consider[ pe subiectisimpaticitind sd aratefald de acegtia o anumetranspareng[ comportamentali,favorizdndu-leun nivel ridicat al manifest[rii empatiei pqedicative. 3. Comportamentul emparical subiecfilor din diadaS - S (subiect simpatic - partener simpatic) estesemnificativ mai evoluatdecAt comportamentul empatical subiecgilor din diadaA: A (subiect antipatic partener antipatic): - Psihologi: 10.62 -24.00(24 SS- 2 SS);Z =2.02;p =.04 - Elevi liceu:16.45 - 22.00(182SS - 20 SS);Z = 2.66;p = :007 - Elevi Sc. Normald:14.47- 19.19(212 SS - 12 SS);Z = 2.95; p=.003 O posibildexplicaliea acestor diferenge ar consra in faptul cd in diada S - S empatiasubieclilorse potenlazd prin atractiareciprocd dintreparteneri, in vremece in diadaA - A scdderea niveluluiempatic se potenleazd datoritdrespingerii reciproce dintreparteneri. De altfel, la psihologi:mediaempariei in diada S - S esrede lO.62(mai bund decdtin diada subiecr- partenersimpatic= 14.43gi decdtin diada = 16.43);la elevi de liceu:mediaempatiei subiectsimpatic- partener in diadaS - S estede 16.45(mai bunddecdt in diadasubiect - parrener = 17 simpatic .62 gi decAt in diadasubiect = 18.561; simpatic - partener la elevi de la Sc.Normald:mediaempatiei in diadaS - S estede 14.4j (mai bund decdtin diadasubiect- partener simpatic= 16 ti dec6tin = 17.42). diadasubiectsimpatic- partener Mai mult, la subiec;iidrn primul lot.mediaempatiei in diadaA - A esrede 24.00(mai scdzutd decdtin ffiada subiect- partenerantipatic= 23.12gi dec6tin diada = 23.72gi decdtin diadasubiect subiect antipatic - partener antipatic =21.12); la subiec;iidin cel de al doilealot mediaempatiei partener in diadaA - A estede 22.00(mai scdzutd decdt in diadasubiect - partener = 21.33gi decdt antipatic = 20.40); in diadasubiect antipatic - partener in sfdrgit, la subiecgii celui de al geilealot mediaempatiei in diadaA A este de 19.19(asemdndtoare cu cea din diada subiect- partener

antipatic = 19J7 Ei mai sc[zut[ decdt in diada subiect antipa[ic = 18.36). partener fa;{de subiectului privegte faptulc[ empatia 4. O ultim[ observalie de modul in care cel ce empafizeazd' partenereste mai dependentd de modulin care fa;dde celllalt decdt simpateticd manifest[o atitudine subiectule apreciatde cdtrepartener'ff,rdinsd a neglija total 4cestdin urmaaspect. Astfel, S - S fal[ de A - S dezvoltddiferenlemai mici empatice S - S fapde S - A, tot atacum,A - A fafdde S - AdecdtA - A decdt A - S, fapt ce denotf,cd nivelul empatical subiectuluise de fa;d modific[ mai evident ca urmare a modului in care acestail pe partener. sauil respinge simpatizeazd Lotirl l: =.15 (24SS- 4 SS);Z= 1.44;P - 18.25 S - S falddeA - S = 10.62 = .05 = (24.SS 1.97;P 2 SS); Z= 10.62 22.25 S A S - S fap de =24 p ='50 Z= 3.5; 2 SS); 22.25(4 SS A - A fatddeS - A (4 SS - 4 SS);Z = l; p = .7j A - A fald de A - S =24 - 18.25 Lotul2: SS'?6SS);Z= 1.81;p= S - SfafddeA-S= 16.45-18.80(182 .07 (182SS- 26 SS);Z = 3.29;p= - 20.67 S - S fap de S - A = 16.45 .001 , A - A faldde S - A = 22 - 20.67(20 SS - 26 SS);Z = 0.01;P ='99 (20 SS- 26 SS); Z =0.911 A - Afafdde A - S =22- 18.80 P =.36 Lotul3: Z=2.95;p = S - S fafdde A - S = 14.4]- 17.ll (212SS- 30 SS); .003 - 20.37(212SS- 30 SS);Z = 4.141.p< S - S fapde S - A = 14.47 .001 Z=0.66',p>.10 - 2A37(12SS- 30 SS); A - A fa;dde S - A = 19.18 = = (12 SS 30 SS);Z--0.64;p l7.ll 19.18 de A - S A - A fagd .52 ln plus cd empatiasubieclilorsimpaticifa95de Se poateconstata simpatici parteneri este mai mare decdtempatiasubiecfilor simpatici empatia subieclilor loturile, gi cd la toate parteneri antipatici, fap de antipatici cregte fagd de parteneri simpatici decdt fald de parteneri t0t

'

antipatici, dar f[rd a atinge valorile medii ale subiec;ilor-simpatici. Aceasta denotd faptul cd partenerul are o pondere mare in declangarea comportamentului empatic a subiectului, dar gi c[ modul in care subiectul este cotat de cdtre partener influenleazd in anumite limite comportarnentulempatic al subiectului. In esenfd, cercetarea prezentatd pune in evidenfX relalia dintre empatia predictivd gi atitudinea simpateticI, relalia in care, in pofida tendinfei de autonomizare a insugirii empatice aceasta capAfi, in anumite limite, o influenld pozitivd sau negativd in raport cu modalitatea coterii partenerilor ca fiind simpatici sau antipatici. Aceastd influengi apdrutd ca urrnare a intervenfiei unei atitudini preferenliale sau de respingere intre indivizi afla[i in relalie favorizeazd. sau diminueazd nivelul empatic al subiectului fagd de partener. Mai mult chiar, intr-o relalie diadicd de simpatie reciprocd intre subiect gi partener nivelul empatic al unuia fafd de caldlalt se potenfeazd, fafd de nivelul empatic al unuia fap de celdlalt intr-o relalie diadicd divergentd (A - S sau S - A); sau, intr-o relafie diadic[ in care partenerii se antipatizeazl reciproc, nivelul empatic diminueazd fald de nivelul empatic al unuia fald de celdlalt intr-o relalie diadicd divergentd (A - S sau S - A). ' Am recurs la o analizd de detaliu, realizatd. intr-o cerectare colectivd, pentru a argumenta implicarea fenomenului empatic ca variabild de personalitate intr-o structurd mai larg[, ce privegte relagia cu o altd variabild de personalitate,aflatd in proximitate, .gi cu care adesea s-a confundat conceptual,'analiz6. care atesti o anumitl interacfiune fireasbd intre trls[turile de personalitate, integrate intr-un

de a acfiona in vederea,ameliordriiacesteist[ri. disponibilitatea cercedrilor din Problematicamentionatda constituit qi preocuparea Institutul de Psihologiedin Bucuregti,care au inigiat un studiu helping dintreempatie privind interac[iunea experimental 9i orientarea ca autoripe S. Marcus,Gh' avdndu-i Cercetarea, didactice. la cadrele Sducan,publicat[ Doina-$tefana Neacgu,RuxandraGherghinescu, nr;2, 1994sub titlul: in revistade psihologie, intr-o formd restrdnsd dintre'empatie gi orientare ,,helping" in structurarea ,,Rela1ia ca aptitudine didictice" areca ipotezdideeacd empatia, compeien;ei profesorului in psihologia elevului), didaitic[ (transpunerea favorizeazd'aparilia atitudinii,,helping" (atitudine formativd a al modelulgipersonologic fald de elevi),iar structurarea profesorului helping orientdrii de nivelul ridicatal depinde didactice 9i competenlei

lui D. Romer' helping(HOQ)' apa4indnd de orientare B. Chestionarul lllinois. din la Universitatea de Ch. L. Gruder,gi T. Lizzandro, Deoareceprimul chestionareste cunoscut, vom face referiri

personologic sistem complex.

In ordineade idei a demonstra;iei incercateseinscrie gi cercetarea relaliei dintre empatiegi o alt[ trisdturd comundde personalitate care este altruismul,ca manifestare interioardde satisfacere a nevoii de acordare de ajutorcelor afla;i in nevoie.Studii recente, apa4indnd unor autori americani(J.S. Coke, D.C. Batson, K. McDavis - 1978; D. Romer,Ch. L. Gruder,T.Lizzandro - 1986;J.F.Davidio,J.L. Allen, D.A. Schroeder- 1990) vtzeazd. corelagii posibile intre cele doud variaO-ile menfionate, dovedindu-se cd prin transpunere psihologicd de 'capacitdlii de recunoagtere ordin substitutiv, se mediazdractivarea propriu-zisd a stdrii de nevoie in care se afld partenerul,precum gi

2. Empatieqi orientare,,helping"

ta

t05

Egoigtiisuntreversul altruigtilor, iar egoigtiisuntindiferen;ii carenu se imp^liciin nici un fel in ailiuneaae aJutor.

::l l1.t:lls, celei extrinseci).

reaui u.to.uiui iu**ilr ffiJ il : : ::,i'::1':: $*_lll, t are :reri prin"lu ain con s-i derar"I'u n'o'tiu u-liui
I t# ;;;;; ;i ;

Ilill::::,l:.:li1 T, :,indicato.ut indicatorul altruism g.i la ,"""ptiu iH J;nj. ulm?re. at6t altruismur inrrinsec), -f lmotiuai,je cdt *.*:l:::?,:,tril

;;il;ii ;;iffi;: ,i l1 l,i,:,'li:,,11 :'^":tl]_j: "rtruism 11, comqu's ain' u'"'"i;;'r".,";il#i"

r doi.i ndic atori rereren flarisi i: ""1** ::l:;, i1, 1,J!." ;1-'. {i;|"ra niverur (A)

Analizarezultatelor s-a.bazat,pe rdspunsurire obginute la ambele probedin parteaa trei loturi de subiecti unu.", $i - 46 cadre didactice de la diferireliceLbucuregtene - - 61 elevi din crasere finare.are. $corii NormatJoin Bucuregri 47 studenf ai u-norfacultdli'bucuregtene ce pregitescviitoare .cadredidactice. Recurgerea ra aceste. loturi de subiecli ?giareraliunea in apropierea sau depdrtareade niv-elul didactice, astfel lotul profesorilor "orp"t"n1Ji esre un lot referenfial, ceral eievilorae ra g.oaia iio.o,"aa, fiind mai apropiat de rotur,referengiar, in raporrcu cet ar sluoenlir,o, aspird doarla o carierd didacticd. "" Prin urmare, ordinea performanfeididactice sau mai exact al competenlei profesionare esteceae.nunrat' gi ca atare cercetarea privind reragia dintre orientarea "" herpinggi "e "l,"pia,n n" dezvdluie diferengeie concrudente "nfiil-,; intre celetrei grupede subiecti. A. prin corelarea (metoda Bravais-pearton.l .--p'*i"i-* . la celerrei loruri de subjggg] "ii^iir."r am obfinuturmdtorii.oericiengi---"'""' - cadre didactice: 0.2575 (p<.10) - elevigc. Normald:0.30/7 1p<.OZ; - studenli: 0.3532(p>.02) Aga.cumse poateconstata la fiecaredintre grupelecercetate apar

;ffii:H

B' Prin corelarea empatiei cu orientarea herping la ceretrei loturiie subiecgi-am-oblinut urmdtorii coeficiengi: - cadre didactice: 0,3177 (p<.05) - elevi$c. Normali:0.4072 (p<.01) - studenfl: 0.3225 (p<.05) cazuri corerafiire $i in acesre intre empatiegi orientarea herping suntsemnificative.
t06

semnificative (sau rendinld desemnifii"fill'r"i* "rnp",i;'si

In comparagie cu primele,celedin categoria a douade corelaliisunt de motiva;ia mai mari la profesori gi elevj. Oricum, independent pe carese sprijin[, la toatetrei categoriile intrinsecd sau/gi extrinsecd, de subiecli cerceta[i apar corela;ii semnificativeintre cele doud variabilede personalitate urmdrite. Pentru a demonstra rolul empatiei in declantarea atitudinii de ajutorare, am urm[rit in cadrul fiecXruilot de subieclimanifestarea niveluluiempaticIa doudgrupede subiecli. S-auselecfionat intdi, dou6 , grupeextremede subieclidupdvariabilaaltruismgi apoi dou[ grupe extreme de subiec;i dupd variabila orientare helping. Gruparea s-a fdcut conformabateriistandard de la media eubiecfilorla extreme grupului. S-a pornit de la ipoteza cd dacd la grupul performantnivelul empatieieste semnificativmai mare decdt la grupul neperformant, apari;iaatitudiniiprosociale de atuncinivelul empaticcondigioneaz[ fie de orientare helping.S-arecurs,ca atare, la ajutor,fie ea altruistS, dintre mediile empatiei (Mann calcularea semnificalieidiferengelor Whitney) la cele doudgrupeextremede altruismgi respectiv la cele doud grupe extremede orientarehelping,oblindndu-se urmitoarele rezultate: A. Buni altruigtifag[ de slabaltruigti, in ceeace privegte empatia: (11 SS- 8 SS),+59 faldde+37.7:Z= 1.23;p=.22 - profesori p =.06 de +35; Z = 1.86; - elevi(11 SS - 9 SS),+57 faEd (8 SS- 7 SS),+58.3 fagd de +27.1;Z=3.5;p =.002 - studenli B. Buni orientare helpingfagd de slabiorientare helping,in ceeace privegte empatia: (19SS- l6 SS), p =.1I +55.05 fa;dde+43.18; Z= 7.57: - profesori = =.05 (l - elevi I SS - 14 SS),+63.5fap de +39.3;Z 2.43;p (6 SS - 5 SS),+46 fa;dde +16.4;Z=3; p =.015 - studenli gi rezultd cd in toate cazurile subieclii Ca in analizaanterioard performanlialiin ceea ce privegte acordarea de ajutor au media decit a subiecfilorafla;i in grupele opuse. empatiei mai ridicatf,Aceastadenot[ cd empatiase manifestilca o condifle a declangdrii orientdriiprosociale. intre grupurilebune fa;d de cele slabe Semnificaliadiferengelor atuncicdndseia in consideralie nivelul empatiei apare foarteevidentd (pentru nu este in cazulstudenfllor carenici unadin celedoudvariabile influenfati de o autentic[ profesiedidacticd),destul de evident[ la elevii de la $coalaNormal[ (unde aparprimele semneale influenlei

A. In-ceea ce privegte mediilela empatie, acestea sunt: - profesori: +50.02 - elevi:+45.90 r0t

- studenli: +44.06 lntre mediile profesorilor. elevilor gi studenfilor la indicatorul empatie nu apar diferenfe semnificative, toate aceste medii inscriindu-se in baremul de mediu-empatic. Ordinea, insd, a mediilor empatic la cele trei loturi de subiecli confirmd premisa noastrl privitojre la competerrp. B. In ceea ce privegte mediile de altruism, acesteasunt: - profesori: 13.3 - el evi : I 1.8 - studenti :I1.3 $i in cazul acestui indicator media altruismului este descresc[toare de la grupul referenfial la cel mai indepdrtat de competenla didacticd. Mai mult chiar, intre mediile altruismului la profesori fap de elevi apare o diferen;d semnificativh,(t;= 2.04, p = .04) ca qi intre mediile altruismului la profeso?i gi studenli (t = 2.46; p = .016) in vreme ce intre mediile altruismului la elevi gi studenli apare o diferengd nesemnificativd.Aceasta denotd faptul cd profesorii sunt semnificativ mai altruigti decdt elevii gi studenlii testati. C. In ceea ce privegte mediile la orientarea helping, acesteasunt: - profesori: 18.41 - el evi : 17.95 ' - studenl i :17.14 Dacd intre mediile profesorilor 9i elevilor nu apare diferenld semnificativd, in schimb apare o diferenld semnificativd intre mediiie profesorilor si a studenlilor (t = 2.07; p = .04) ca 9i o tendinl[ intre (t= 1.49; p =.14). Cu toate c[ ordinea mediile elevilor gi studengilor prezumatd a comeptentei didactice se p[streaz[ gi in cazul acestui indicator, constatdm cd elevii sunt mai apropiali de profesori decdt studenf, intervenind mai direct implica;ii legate de specificul activitilii didactice care stimuleazd nevoia de ajutor, independent de motivafie. In esenld se poate constata cd ordinea la indicatorii urmdrili este aceea;i,respectiv profesori, elevi de la $coala Normald, studenli ce se pregdtescpentru carieradidacticd ceea ce poate conduce la ideea qd la (profesori), atdt media empatiei; cat $i lotul cu competentdrecunoscutX mediile orientlrii prosociale sunt cele mai cerscute,mediile scdzdndpe m[sura depdrtdrii de lotul referenlial. Aceste date reprezintd un prim semnal al ponderii nivelului ridicat al indicatorilor urmdrili in structura competenfei didactice si implicit locul gi rolul acestora in aceastd structurd.

t09

In scopul confirmlrii acestorobservalii s-a recurs la sumarea rangurilor obginutede fiecare subiect din lotul general (profesori + elevi,+ studenti) la indicatoriiempatiecu altruism(respeciiv empatie cu orientare helping),acorddndu-se rangurinoi, ca expresiinumerice reprezentdnd general[". S-a calculat media noilor ,,performanfa ranguripentrufiecarelot de subiecligi ca urnare am obfnut urmitorul plasament pe scara rangurilora celortrei grupeinvestigate de subiecli. A. In privin[a mediei rangurilor la empatie+ alrruismse oblin urmdtoarele: "- profesori: 67.1 I - elevi:79.42 - studenti: 82.80 B. in p:ivinla medieirangurilorla empatie+ orientare helpingse . ob;in urm[toarele: - profesori:71.33 - elevi:76.12 - studenli: 88.38

in odineade ider s-aconstituit pe caream reprodus-o Demonstralia la sustinerea de aceast[lucrare,ca o argumentare a ipotezeipropuse personalitate, in de trlsdturd comun[ ca empatie dintre interac;iunii ca aptitudine, orientarea profesiei didactice, al cazul particular 9i prosociali (altruism/ orientare helping), ca atitudine formativ[, al competentei ambele variabile alcituind un model personologi0 justifice 9i s[ care s[ un argument de vorba profesorului.Este de empatiei ca trdsdturd considerdrii la urmd pdnd ideea fundamenreze aptitudinale. cu valenle personalitate

interpersonald 3. Empatiaqi cunoaqterea

psihologiei celorlalli este, fdrd indoiald, o capacitate Cunoagterea general umani bazatd,mai ales, pe inlelegerea gi evaluareasemenilor. Aceastd cunoagterese continud sau se dezvoltd'simultan cu o altd insugire specific umand care este autocunoalterea. Atat in cunoattere, cdt gi in autocunoattere se intersecteazd percepereaacuratd a comportamentului altora cu modul in care ceilalli gdndescgi simt cu privire la sine, printr-un apel constantla experienta validatd social. Rqferirea la aculateleacunoagterii privelte tendinla de evitare a erorilor de apreciere ce se pot manifesta in evaluarea gi prediclia comportamentuluisemenului sau in autoevaluare. Avdnd in evderec[ obiectul cunoagteriila care ne referim estechiar persoana umand ni se pare cd orice act de atribuite realizat ca urmare cdgtigdin acuratelecognitivd prin gradul de a perceperii interpersonale luare a perspectivei celuilalt, prin pdtrunderea in cadrul intem de referinld al partenerului, agadar,prin implicarea de tip empatic. Altfel

aqyratd dqpsihologig se ilsti,tuieca o calede 4prQpiereempatia spus, -r--;::T:-:-::*# parteffiI-ul in amplul proces al cu!q4$!9l!dr!Lglpqls!q419-I!-9ao pentrucA,amtprin empatie,cdt 9i prin atribuire Spffiffiile"lativ-coTecte sunt inc[rcate de ca gi calea de interpretare calea de cunoagtere, subiectivitate,de experientatr[ifi, reproiectatdspre partener, care perceptive, cdt atdtnivelul acuratelii sociald poatefixa, prin validarea gi gradul de aproximare evaluativd. !ap-19.1.".-91*P-fig---!fAqgpUret".

vdnepu45:!t substituti "igqq!4iti4p$iLo-lgg!.i-?3elt9lgtulu+leaslelA eti i tIeIg--egUSSIlYlt l leqiti m depds te rp gqal}-sadru i n re a ?n gli ;u !9 "; "f putem preludm sens sx acest ,ffii, at;iuiiiql-*-i!:s:gultgstte&in il
implicitd a personalit[1ii,carepleac[ de la ideea ed-val'a5iie'[t'dt'teoria
ill

il0

cb in cursul experien{eiindividuale fiecare isi formeazb schemerelativ stabile de agteptdri ;i anticipdri cu privire la al1ii, cdt gi teoria constructului personal, care fixeazd, ca postulat fundamental cd ,,fiecare om igi contruiegte pentru sine un model reprezenta;ional asupra lumii, ce ii permite sd dea acesteiaun oarecare sens gi sd-gi construiascdo hartd a traseului comportamentalin relaEiecu mediul". intre considerareaacestor teorii privitoare la personaliiate gi viziunea conduitei empatice ca variabild de personalitatese intrevdd o serie de argumentepertinente care vin in sprijinul ipotezei centrale a prezentei lucrdri, considerdnd prin aceastacd empatia se interpune in procesul

V
) meJr tuI-Eel u-ifah se ie aTi2e a/X-ili n
e!48!!e, A Iatd de ce, am considerat important sd prezentdm o cercetare cu caracterexperimental efectuatbtot in cadrul Institutului de Psihologie din Bucuregti gi care a fost expusd intr-o formd prescurtat[ in studiul: ld" publicatd .in Revista de l Psihologie, nr. 2. 1993, in realizarea autorilor: S. Marcus, Delia Stratilescu gi Ruxandra Gherghinescu.Aceastd cercetare si-a fixat ca obiectiv gtiinfific sd surprindd locul pe care-l ocupd capacitatea empaticd in sistemul cunoagterii interpersonale,funclia instrum-ental5 a acestei insugiri psihicein inlelegereagi evaluarea partenerului, ca gi rolul pe care-l capdtd transpunereade tip empatic in realizarea unor evaludri acurate,gi a unor predicgii corectecu privire la ceilalli gi chiar

ne-am referit pe larg in paginile anterioare.Amintim c[ subiectului i se cerea ca pebaza a 10 criterii bipolare (simpatic - antipatic, armonios fizic-dizarmonic, inteligent - prost, afectuos - rece, altruist - egoist, acceptatde ceilalli - respins de ceilalli, respectuos- b[ddran, milos crud, cu sim;ul umorului - fdrd simlul umorului, vesel - trist) scalatede la 5la 1 sd operezeurmdtoareletipuri de evaludri 9i predicfii: l. o autoapreciere(,,Eu despre mine"); 2. o apreciere a partenerului (,,Eu despre partener"); 3. o prediclie a modului in care s-ar aprecla partenerul pe'sine (;,Cum cred eu cE se evalueazdpartenerglu"); 4. o preclicgieasupra modului in care partenerul l-a aprecia pe subiect (,,Cum cred eu cd m[ evalueazd partenerul"). Testul se aplic[ 9i subiectului gi partenerului in acelagi mod, in grupe de 6-7 persoane. cdt de Pentru determinareanivelului empatic amintim cd se calculeazd' aproapesunt predicliile subiectului (r[spunsurrle la problemele 3 9i 4) de autoevaluare gi evaluare realizatd de partener (rdspunsurile la problemele 1 gi respectiv 2). Rezultatul este scorat in termenii numdrului de puncte la care persoana anaiizatdgre$elte in prediclie (scor de devianfd).De notat cI, cu cdt scorul de deviagieeste mai mic, cu atdt nivelul empatic este mai mare. S-a fixat nivelul bun empatic (BE) la scorul de devialie cuprins intre 0 9i 15 puncte, iar nivelul slab empatic (SE) la un scor de deviagiede peste 20 de punct; de notat ce intre 15 gi 20 de puncte se grupeaz[ majoritatea subiecfilor. Lotul de cercetare a cuprins 182 de elevi din licee bucurestenedin care s-au selec[ionatpe criteriul menlionat un grup de 54 subiecli buni empatici qi un grup de 29 subiecli slab empatici, care au fost comparate(Mann Whitney) in privinfa msdiilor ob;inute la urm[torii indicatori:

*g$g[i -iry-ag! v4.in4elryg-dg$.I9 urate ac teaevaluat! 19a$e-1pre _* * s11e. i :p'o6fi pift;td. aslfe it atoriail" ;" lt aft@ fr i!sTfinf, "t evaluativd s-a recurs la calculareardspunsurilor - pentru acuratetea
la problema 2 la testul menfionat dup[ cum urmeazd: s-a calculat scorul de deviafie intre mdul de evaluare a subiectului cu privlre la partener gi modul de evaluare a grupirlui (6 persoane)fa1[ de acelagi partener. Cu cdt scorul de devia;ie este mai mic cu atdt evaluarea subeictului este mai acuratd; - pentru imaginea despre ceilalli s-au folosit: 1. rdspunsurile subiectului la problema 2 a testului; 2. scorul de devia;ie rezultat din compararea r[spunsurilor la problema 2 gi problema 3, tealizat de subiect, ceea ce exprimd diferenfa dintre cum il vede pe partener qi cum crede c[ acestase vede pe sine, in fapt rela;ia dintre evaluare 9i
fi,

iciazd,de o evaluare gi o autoevaluaremai acuratEldedTt'*o

Pentruprobarea ipotezeiarnrecursla un model experimentalbazat pe varianta personald a testuluiapa4inand Rosalindei Dymondla care

u2

prediclie; 3. scorul de deviagie intre r[spunsul la problema2 apargindnd subiectului gi rdspunsul la problema 1, apar;indnd partenerului, ceeace exprimd diferen;a dintre cum il vede subiectul pe partener gi cum se vede partenerul pe sine, in fapt dintre evaluarea subiectului gi autoevaluarea partenerului (care reprezintd,in fond, confirmarea primitd de la partener); - pentru imagineade sine s-au folosit: l. r[spunsurilesubiectuluila problemaI (,,Eu despremine"); 2. scorulde deviafieintre rdspunsurile la problemele I gi 4 ale subiectului, ceea ce exprim[ diferenla intre cum se vede subiectulpe sine gi cum cerdecd il evalueazd partenerul, in fapt relalia dintre autoevaluarea gi predic;ia subiectului; 3. scorul de devialie intre rdspunsul la problema 1, aparfinand subiectului, 9i rdspunsul la problema 2, apargindndpartenerului, ceea ce exprimi diferenla dintre cum se vede sub-iectul pe sine ;i cum este el vlzut de partener,in fapt relalia dintre autoevaluareasubiectului si evaluarea fdcutd de partener (care reprezintd, in fond, confirmarea venitl de la partener). Noti - toate tipurile de rdspunsuri sau scoruri de deviagiesunt sumatesi mediile sunt calculatepentru grupul subiecgilor bun empaticr ;i pentrucel al subieclilorslab-empatici. Asa cum am menfionat, analiza rezultatelor privegte discutarea semnificaliei diferenlelor dintre medii la indicatorii acuratefe evaluativ5,imaginea despreceilalgisi imagineadespre sine in cazul celor doud grupe extreme - empatice, in scopul determin[rii relagiei dintrevariabilaempaticf, de personalitate generalumandde si insuqirea cunoagtere interpersonaligi autocunoa$tere.

A. Empatia qi acuratefea evaluativi

In ceeace privesteprimul indicator luat in disculie se constatdcd subiecgii bun-empatici(BE) dezvoltXo mai fini acuratele evaluativ[ in raport cu subieclii considerali slab-empatici(SE). Astt'el rezultatele statistice demonstreazd cd; BE - SE = 4.14 - 6.75 (acuratege evaluarivd); Z = 4.81; p<01 Constatarea ne conduce la ideea cd un nivel ridicat de emoatie favorizeazd.. datoritd transpunerii substituiive in cadrul intern de referinld al partenerului,o mai acurat6evaluarea acestuiagi implicit o mai mare apropierede evaluarearezultatd din opinia grupului, pe cdnd un nivel slab de empatie micgoreazd gansele unei acurateevaludri a
I il4

caz empatla nu fiind influenlatd de evaluare sau viceversa' In acest

il5

o
.
qlrruurrrrut arnournror

'
autoatrrbDrilloi ca $r auloatnDulnlor, tr

@;;
::::::it:11'l1 !ll-:

"u

la ceallrltd, medil evarudrii cerorrar;i "r" = 3s.8 fale de +0.e2;SE -"J-"r;;"i;ili';""0,t; 35.s fafd

i"T"rtlo#

menfionat se intelpune valoareacriteriilor utili2ate, unele dirnre ' acesteaimplicate hemijlocit^in descrierea insirgirii empatice.ca urmaream cornparat mediilerdspunsurilor subiecgilor bun-empatici cu a celor sl'ab-empatici la fiecarecriteriu in parte gi'am constatai cd cele mai rnari diferenleaparla criteriile:afecruos (4.16- 3.31= +0.g5)gi
vdd mai
cl

Fire;te, dincolo de intervbnlia demonstrabil[ a fenomenului empatic in autoevaluare, ne-am pus problema dacd,in procesul

de :s.sqt.*"

criteriicu putrajele 2 9i I din scala de la 5 la l).

totodatd,cd un procentinsemnat de subiecgi din grupa slab-empatici,in j'r de 25vo - 30vo nu se vdd afectuoqi gi altruiqti (notdndu-seia aceste Prin urmare gi aceast[ cercetare colectivx la care ne-am referit a

In sfdrgit,dateleoblinute ne arati cd diferenga . dintre autoevaluare gi confinnare(scorul de deviafie int." Arpunsul la problema l, aparlindndsubiectului,gi rdspunsutta prbUte ma 2,' "p"rfi"a"a
It6

jlylllltl

igtllt

fi,rraneaza o autoevaluare corectd.

Am incercatin ultimele capitoleprivitoare la felafiadintre empatie gi alte variabilede personalitate sd reproducem fragrhentat con;inutul

u7

unor cercetari intreprinse aldturi de al;i cercetdtoricu care am colaborat, mul;umindu-le inch o datdpentruaportulstiingificpe care l-au adus,in elucidarea unor aspecte legatede relalia'meniionata. Acestecercetdri pe carele-am iniliat gi condussrauconstituitpentru cadrultemarical acesrui volum ca ARGUMENTE aduse in spilinut ipoteze i_ de bazd pri vind empatia ggt1111Jg_r4 ggqy ! 4!,e pel1q!-elit+te. Aceste cercetd'rnvocate dovedesc gi inscrierea prihologiei romdnegti intr-o ordinede idei contemporand, marcdnd un aport;tiingificfagd de noile direcgii actuale de investigarea fenomenului empatic In sfdrgit, cercet[rile in discugie au netezitcaleaspie inlelegerea gi itteryl9.:*g gmpatic nq nymai c.ao tr{sdrurdcoriund de "{-s.!9.ry.9!ului q9ry9ry!i-!e1e=..gL-s,-r-=.qa-9 m4nier5Co4p.o,rtamentala,,.c1 s1ilempaglc de pe-.Lqglr-e!!.t9,. ce ne-ar apropiagi mai mult de viiiunea-noastra _ceea asupra acestuia.

I
1

{r

1995), care se caracterizeaz[printr-o mai mare flexibilitate in definirea gi aplicareacriteriilor apreciative.Toate acesteaconcurd spre a conferi empaticului posibilitatea folosirii diferitelor strategii de cunoagtere cu acelagi,,gradde eficien$"., Aceste caracteristici ale stilului empatic le-am surprins prin aplicarea probei REP, avdnd ca indicatori de bazd structura sistemului de judecat5, prin raportarea fiec[rui construct folosit la toate celelalte,frecvenfaconstructelor afective utilizate, ca gi nivelul identificlrii psihice a subiectului cu celelalte roluri evaluate in grila REP. in esenl[, pripul indicator confer[ calitatea sistemicda judec[1ii, al doilea indicator exprimd facturajudecigii, iar cel de-al treilea relevd mecanismul judec5fii bazat pe transpunerea in situagia, starea emogionalda altora, pentru a se surprinde identic sau/giopus in raport cu ceilalli. Lucrarea menlionat[ relevd ideea ci stilul apreciativ in general ;i stilul apreciativ empatic, in particular, constituie o caracteristicide peronalitate ,,sub raportul manierei de abordare, evaluare gi interpretare a evenimentelor realit[f i in scopul cunoagterii acestora gi in vedereafixdriieelaliilor adaptatecu acestea".Ceea ce ne-a interesat in mod special in cercetarea intreprinsd in 1980 a fost mai mult funcl i onal i tatea sti l ului em pat ic ca pr econdit ie a m anilest ir ii aptitudinilorin exercitarea anumitorprofesii,precum si faptul c[ acest stil se constituie ca o manierd constantd de apropiere de obiectul la stabilirea similaritd;ilor structurale cu cunoagterii,,,deschiderea predictivdcu privire la comportamentul ceilalli, capacitatea semenulur probabil, tbarte de cele mai multe ori, antrenarea trdirii empatice". ;i, Fa15 de rezultatele cuprinse in menlionatul volum, ca gi fagd de rezultatele obfinutein cadrul cercetdrilorrecente(dupd 1990)pe care le-am prezentat mai sus, rezultate care favorizeazd o ampld argumentare asupra relevanlei insugrrii empatice in structura dc personalitate, in prezentne-amconturato viziune mai exphcitd asupra stilului empatic,asupramodalitdgilor de decelaregtiinlificI a acestuia i nt eer dr iiacest ist il int r - o st uct ur dm ai am old de si . mai ' al es.asuD ra pgrjglgl1lgle qare vrzpgq_64_zrsul stil ioqnitiv S ubl i ni em cd di n per spect iva viziunii noast r e st ilul cognit iv

(complex inte.qper-sonal seidentiflcd.9g-*s.qe_T"u"l*gg1u!q?g3::]944Ii - lnterniefiar:- simplu) e$ilffi H prffidTil fT-idi?fi-perspectiva

Itt
I1 9

COMPLEXITATEA COGNITIVA

EMPATIE

\^*rrcENTA socrALA<
bibliograficx pe care se sprijind inrerpretareaacestei relafii pentru ca ^proprii ulterior sd incercdm o demonstragiegtiinlificd rezultatd, din le _ cercetdri efectuatein ultima vreme. Disculia in cauz[ se consumd,la diferili autori, mai alesin ceeace privegte conceptul 'de competenfr interpersonald sau in termeni mar EFICIENTA SOCIALA Aceastti structurd trimodald poate fi redusdla o structurdbimodal5

;r{
,q

t;
lil

,,Competenla didacticd centrat[ pe aptitudinea pedago$cd joacd rolul de instrument de unificare, codificare gi exprimare in afar[ sub forma comportamentelor educafionale, a totalitdtrii datelor personalitdlii celui afiliat la srarus-ul gi rolul de profesor" (p. Golu, N. Mitrofan - 1982).Dupd opinia noastrdcompetentadidacticd aparesi ca o dimensiuneinterpersonalI cu fa;ete cognitive afectiv - simpateiice, ;i dezviluind abilitatea de a mdnui reacliire celuilalt, de a eficientiza comunicareagi relagiaprofesor-elev. Pentru perspectiva gtiinlici mengionatd am utilizat urmdtorii termeni operalionali. 1. Stilul cognitiv interpersonal ca exprimare a modului in care

,20

comportamentul altora. o a doua categorie extremd vtzeazd, subiectii simplu-cognitivi cu un sistem evaluativ in care distincfa dintre constructe este esrompatd, sdrdcdcioasdca diferenEiere.Simplii t2l

incadreazd pe ceilal;i in pugine categorii, manifest[ dificultdgi cu privire la comportamentul altora. 2. Stilul empatic privit ca o constantda comportamentului empatic Apreciem cd ref-erirea independentde persoanelecu care empatizeazd.. trebuie sd releve nu atdt adilionarea metodologicdla stilul empatic scorurilor de empatie ale unui subiect fagl de un anumit numdr constant de partenerigi fixareaunui scor mediu al empatieisubiectului, ci constantagravitdrii reacgiilorempaticeale subiectuluiin jurul valorii medii de empatie. Agadar, cu cdt aceste reac{ii se plaseaz[ in jurul iar cu cdt mediei vor releva mai exact o constantdcomportamental5. acestcreactii se abat de la medie vor semnalao inconstant[ comportamentald,deci lipsa unui stil empatic. Unul dintre obiectivele teoretice majore ale cercetdrii intreprinse didactice]a vizeazd. demonstrarea unei stucturibimodalea competenfei confluentadintre stilul cognitiv interpersonal ;i stilul empatic,precum posibileintre stilurile cognitiv-intergi congruenlele gi incongruentele personale(complex-simplu-intermediar) gi stilul empatic, prin raportarea la performanla didactic5. Ipoteza de la care am plecat in demersul gtiinlific intreprins relevi dintre stilul faptul c[ o competen[ddidactic[ presupuneinteracfiunea cognitiv interpersonalmediu-complex gi stilul empatic, ca structurd profesor-elev. integrativ[ apt[ sAoptimizezerelagia Potrivit ipotezei emise apreciem cd nici persoaneleapargindnd stilului cognitiv interpersonalfbarte complex, care se v.5dgi ii v[d pe ceilalgi flagrant deta;agiunii de algii, ;i nici persoaneleapa4indnd stilului cognitiv interpersonalsimplu, care nu se vdd gi nu-i vdd pe ceilal;i diferigi, nu manifestd un stil empatic evident si de acceanu eficient al competenfei asiguri un model personologic didactice. Ca urmare, in acord cu A. Landfield care constatdo relagieprecard precum qi o corelagie intre dintre foartecomplexii cognitivi si c-mpatie, complexii cu o integrare ierarhicd a constructclorutilizate gi capacitatea empaticd, punctul nostru de plecare vizeazd. demonstrarea interpersonalmediu-complex 9i stilul relafiei <lintre stilul. co-{r,ritiv empaticca modalitate interndde eficien;dinterpersonald in competenla didacticd. vizeazd2 probe dupd cum urmeazi: Metodologia de cercetare A. Varianti a testului REP cu l0 roluri qi 10 constructe impuse. Subiecgii-,cadre didacticecu experienldaleg l0 elevi din claselelor t22

care corespundfiecare la unul din urmdtoareleroluri: tocilar, increzut, retras, impertinent, cu inilitivd,dominator, preferat, respins, cuminte, lcneg la care se adaughrolul EU. Subieclii evalueazdpe elevi 9i se .l cu urmdtoarele 0 constructebipolare (scalatede la 1 autoevaluaeazb la 5): cu umor - fdrd umor, sufletist- indiferent,activ - lent, con;tiincios - superficial,emotiv - stdpdnpe sine,tolerant- agresiv,optimist - maleabil,deschis- inchis, altruist - egoist. pesimist,incdpdgdnat Dup[ completareaintregii grile cifrele se transform[ in semnedupi urm[torul sistem: 1.2 capltrdsemnul x, iar 3,4,5 rdmdn fXrd semn. Cifia medie intri la polul secund al constructului.Apoi se aplicX - descrisdin ,,Stiluri apreciative" metoda de analizd matching-score

(1 e 8 0 ).
in Cifra media (3) intrd la polul secundal constructului,deoarece tle impuse, constructe evaluareacelorlalgi,subieclii, fie cd utilizeazd libere, pomesc judecata de la polul emergent,primul ce-i cade sub observalie,epuizdnd aprecierilecu I gi 2, iar ajungdnd la trei incepe sf, se indrepte spre polul opus. Din acestmotiv evaluareape scala 3 trece de partea evaluXrilor 4 qi 5, dar 9i, pentru cd o astf'elde interpretare a scalei de apreciere transformati in semne o regdsim qi in lucrarea lui D. Bannister 9i J. M. Mair, 1968 - p. fundamental[, apargindnd 64-65. Pentru a verifica temeinicia transform[rilor din cifre in semne pe corelativh care am prezentat-omai sus, am efectuatin paralel o analizS' foarte scoruri descoperit dintre constructe qi in mai multe cazuri am metode prin ambele calculate apropiate de stil cognitiv interpersonal (matching score ;i corelalii Spearman),ceea ce ne-a permis sd optim pentru prima metod[ statisticd. pentru a surprinde o reald diferenliere in condiliile in De asemenea, carepolul pozitiv estemai agreatdecatcel negativ,ceeace se observ[ subiec;ilor,am introdus evaluareaintermediard(3), 9i in rXspunsurile de reguld la polul negativ. din analiz[ sunt: Indicatorirrezultagi - structura sistemului de constructe prin corelarea constructelor intre ele. Apar cinci niveluri ale structurii: l. complex - peste 30 de scoruri de potrivire mediane gi tendinla spre complexitate cu 28-29 scoruri mediane;2. intermediar- 27-18 scoruri mediane;3. tendin;a spre srmplitate- 17-16 scoruri mediane,9i simplitate sub 15 scoruri m'ediane; t2t

'structura sistemului de roluri - prin corelarea celor l0 roluri intre ele (rotirea grilei cu 90:), Apar aceleagitrei niveluri ale structurii c a m ai s us. Noti: Dacd prima structurdrelevd modul complex sau simplu adicd diferenliat sau nediferenliat de utilizare a constructelor in evaluarea celorlal;i, cea de-a doua structurd relevd modul complex sau simplu (diferengiat - nediferen;iat)de a-i judeca pe ceilalfl (respectiv.peete"l;. nivelul identificirii eului cu ceilatfi prin corelarea EU-lui cu celelalte 10 roluri (elevi), permildnd surprindreanumdrului de elevi cu care profesorul se identificd, se considerd gi asemdndtorgi diferit sau se autoevalueazd. ca diferit. B. Varianti a testului R. Dymond de empatie predictivi Subiecpii- cadre didactice folosesc aceeasigrild de l0/10 roluri si constructele impuse, fiecare construct bipolar scalat de la I la 5. in aceastd probd subieclii nu ii vor mai evalua pe elevi ci vor face urmdtoareapredicgie: ,,cum cred ci elevii menfionafi prin roluri s_ar autoevaluacu.constructeleimpuse". urmeazd-cea de-a doua fazb prin care elevii nominalizagisunt pugi sd se autoevalueze cu aceleasi constructe. Analiza testului consti in calcularea diferenlelor intre predicfia profesorului si autoevaluarea elevului. cu cdt diferenfa este mai mica cu atdt nivelul empatiei este mai mare. in grira respectivd profesorul empatizeazd. cu I0 elevi. Indicatorii probei sunt:

,i

i; tt
rf

li

{ { s

li,

II l$ .,# $
'i

qi pe cei care manifestd tendinfa statisticdspre,stil; respectiv pe cei cu 7 r5.spunsuri empaticein jurul mediei, din cele l0 rdspunsuriposibile. - Media empaAei - privind cei 10 elevi, aydnd urmdroarele etaloaneinterpretative:medii de 0-5 = foarte empatic; medii de 6-10 = bun empatic; medii de ll-15 = mediu empatic;medii de 16-25 = slab empatic; medii peste 26 = neempatic. De rnengionat cd, cq cdt scorul mediu al empatiei este mai mic, cu at6t el exprimd mai adecvat capacitateade predicfe a profesorului in raport cu autoevaluarea (confirmarea) elevului. S-au utilizat ca subiecli profesori cu experien{ddin $coala Normald din Bucuregti, profesori selecliona;i (cu performanle deosebite) de educalie artistic[ plastic5, precum gi profesori dirigingi din diferite licee din Bucuregti. Elevii testali sunt, evident, din gcolile in care subieclii nogtri le sunt profesori. S-au investigat 35 de cadre didactice gi 350 de elevi. Din exigenlX gtiinlificl am relinut pentru analizd,numai protocoalele experimentale ale subiecfilor profesori care au primit confirmdri la predicgiile efectuate din partea tururor celor l0 elevi la care s-au referit. in analiza ce urmeazd a fi prezentatd ne vom referi, spre exemplificare, doar la doi dintre indicatorii oblinugi din probele aplicate si anume: stilul cognitiv interpersonal manifestat prin structura sistemului de constructe; stilul empatic manifestat prin constanta comportamental empaticS. Totodatd, vom examina relagia presupusd intre cei doi indicatori.

l1 l:

Analiza rezultatelor
f . in lotul experimental anunlat62.9Vo dintre subieclise incadreazf, in categoriacele ce manifest[ stil empatic. Acest prim rezultat plaseazi indicatorul stil empatic in pozilia specific5,proprie competenlei didactice, prin raporraregi la rezultatele noastre anterioare privind empatia ca aptitudine didacticS. De menlionat cd media empatiei pe lotul cercetateste de 10.7 (mediu bun empauc.). 2. In lotul experimental investigat 65.1Vodintre subieclr manifestd stil cognitiv complex; 5.JVo manifestd stil cognitiv cu tendinfd spre (in total =71.4Va);14.3Vo complexitate stil cognitiv inrermediar gi 14.3 % stil cognitiv sirnplu. Media stilului cognitiv a lotului este de 28, respectiv tendingdspre complexitate. 125

manrereconstant-empatice.

rezultatelenoastre,considerdndin categoria subiecfilor cu stil empatic 124

T
in cazul profesorilor $colii Normale 83.3Vo dintre subiec;i manifestXstil cognitiv complex: 5.5Vo manifestd stil cognitiv cu tendinfdspre complexitate(in roral = 88.8vo)qi 1l.2va manifestx stil cognitiv intermediar.Stilul cognitiv simplu lipsegte. A;adar este de remarcat tendin[a clard a cadrelor didactice de a operacu stilul cognitiv complex, care le asigurxutilizareaeficientdgi diferengiatd a criteriilor de evaluare a elevilor in detrimentul stilului simplu, confuz gi neeficient. Acest rezultat arunedo lumini favorabil[ asuprautilizdrii acestui indicator in evaluareacompetenlei didactice. 3. Fireste.problema care ne-a interesatin cea mai mare mdsurA vizeazd. raportul dintre stilul empatic gi stilul cognitiv interpersonal, avdndu-se in vedereipotezaci stilul empaticnu poatecorela nici cu o complexitate cognitivd excesivd, care diferenliazd, prea categoric criteriilede evaluarea celorlalli fdrd putinga de a le reragiona, gi nici cu simplitateacognitivd, care confunddcriteriile de evaluarea celorlalgi, fdrd putin[a de a le delimita. Ca urmare, potrivit concepfiei expuse presupunemo anume rela;ie de intercondilionareintre stilul empatic si stilul cogniriv mediu - complex ce permite atdt o anumit[ delimitare, cAt gi o anumedependen;d intre criteriile de evaluarea celorlalgi. Analitic s-a procedatastfel: a) Am selecgionat din intreg lotul de subiecli cercetali o grupd cu stil empatic gi o grupd fdrd stil emparic; b) Am urmirit distribugia scorurilorla stilul cognitiv interpersonal . in interiorul fiecireia dintre cele doui grupe selecfonate in funclie de nivelul de complexitate. c) Am calculatmedia stilului cognitiv interpersonal pentru fiecare grupa. Rezultatele sunt urm[toarele: Grupul de subiec;i caracterizatprin stil empatic are media stilului cognitiv inrerprsonal de 30,3 (limita minimd a complexit[lii), iar grupul de subiec;i flri stil empatic are media stiiului cosnirrv " interpersonal de 24,3 lintermediar). Aceste date exprim[ o prim[ constatareprivind relasra dintre stilul empaticgi stilul cognitiv interpersonal mediu - complex. In cadrul grupului de subiecli cu stil empatic77,2vomanifestdun stil cognitiv interpersonal complex; 18,2% manifestdun stil cosnirrv interpersonal intermediar;4,6% manifestd un stil cognitiv intJlpersclnal simplu. t26 Jindnd eont, deci, cd stilului empatic ii corespundepredominant un stil cognitiv complex, dar de o complexitatemedie gi de asemenea, ludnd in considerarefaptul c[ profesorii cu stil empatic domind lotul analizat, putem trage concluzia existenfei unei relalii de intercondi;ionare intre stilul empatic gi stilul cognitiv interpersonal mediu complex gi cX aceastd relagie exprimd o condigie subiectivX a competenfeididactice. In cadrul grupului de subiecgi fdrd stil empatic,6l,5Vomanifestdun stil cognitrv interpersonalcomplex cu cote excesiv de iomplexe; 8% manifestd un stil cognitiv interpersonal intermediar1' 3O,5Vo manifestd un stil interpersonal simplu cu cote excesivde simple. Ca urmare se constatXcd subieclii fdr[ stil empatic, minoritari in lotul investigat, prezinti fie un stil cognitiv excesivde complex,fie un stil cognitiv excesiv de simplu cea ce denotd c[ cele doud categorii extremeale stilului cognitiv interpersonal sunt incompatibilecu stilul empatrc. Ultimul argument privind relalia dintre stilul empatic gi stilul cognitiv interpersonal mediu - complex ni-l furnizeazd. rezultatele calculdriiabateriistandard a scorurilorstilului cognitiv interpersonal la cele doud grupe extremeale stilului empatic.Astfel, s-aputut constata cd majoritatea profesorilorcu stil empatic(82Va) se incadreazd in stilul cognitiv interpersonalmediu-complex, cu o marjd de manifestare teoreticf, reprczentatdde scorurile intre 25 9i 36 (intermediar mediu complex) dar cu o cotare reald intre 25 ;i 34, in vreme ce majoritatea profesorilor f[r[ stil empatic (84%) se incadreazl.in stilurile cognitive intermediar-mediu complex ;i exccsiv de complex gi cu o marjI largd de manifesareteoreticdreprezentatd de scoruril intre 7 si 41, dar cu cotarerealdintre l9 9i 39. Acest rezultatne conducecdtreideeacI stilul empaticcoreleazd cu stilul cognitiv interpersonalmediu complex si cd subieclii fIrI stil empatic se plaseazdin oricare stil cognitiv interpersonalfie el si excesivde simplu sau cxcesiv de complex. Cercetarea ef'ectuatd, care s-a amplificat ulterior prin lXrgirea nurndrului subiecgilorinvestigali gi care s-a confirmat, ne-a scos in evidenld valoareatr[s[turii empatice de personalitate, consideratX o manieri constantd de manifestare in determinarea principaluluimod de adaptareinterpersonalIa individului care este cunoa$terea celorla;r. Implicareanemijlociti a stilului empaticin cunoagterea interpersonald capltd, ca urmare a investigaliei realizate,o nuanlareevidentX,cu 127

I I

lr
lt

'l il

consecinle edificatoare pentru insdgidefinirea. fenomenului empatic. Relafla constatatd intre stilul empaticgi stilul cognitivinterpersonal de complexitate medie,ca gi'lipsaunei relalii evidente intre stilul empatic gi stilul cognitivinterpersonal de complexitate excesivd, pe de-oparte, stilul cognitiv interpersonal simplu,pe de,altdparte,ne dezvdluie ;i plasarea empatieiintre limitele extreme ale diferenfieriicriteriilor (specificcomplexitdlii evaluative gi aleconfunddrii excesive) acestora (specific simplitdtii), vizdnd un plan inrermediaral cunoagterii interpersorale in care acceptarea diforenlelor nu exclude gi asemdndrile, ca o condifle sine qua non transpunerii psihologice in cadrulinternde referinglal partenerului. Implicareade ordin aplicativ a rezultatelor consemnate vizeazd, modalitatea de pdtrundere cognitivr in cadrul intern de referinp al partenerului. cu cit existdcriterii de evaluare gi predicaie a celorlal!, -dar diferengiate, gi'legate par[ialintre ele cu atit ,sansa unei constante comportamental empaticecregte,printr-o transpunere complexdin psihologiaceluilalt; cu cdt criteriile sunt diferen;iatefdrd "excesiv putinga de a le 9i lega intre ele, sau dimpotrivd cu cat criteriile sunt nediferengiate, dispirdndspecificitatea in daunalegdturiiintre ele, cu

deci ca variabilX comund gi centrald a personalitdlii individuale. in sfArgit, cerc6tarea stabilegte,prin analiza rela;iei dintre stilul cognitiv interpersonal,si stilul .empatic specificitatea manifestdrii acestei rela;ii in funcEie de competengadidacticd, ,fixdnd un model personologic pertinent al valorizdrii potenlelor psihice ale profesorului in relalia intercognitivd gi interafectivd cu elevul. Demonstratia se inscrie, agadar,ca un ultim argument, aldturi de cele anterioare,in inten;ia noastrd. de a dezvdlui locul gi rolul empatiei in stucturade personalitate. Secfiuneaa doua a prezentului volum am consacrat-oin intregime unei demonstra;ii. Aceastd demonstraTierealizatd pe doud cdi, una teoreticd gi intemeiatdpe o bibliografie recenti gi una experimentaldgi centratd, mai ales, pe cercetdri efectuate in fara noastrd, a vizat ipoteza debazd, de la care s-a originat lucrarea noastrd.Ipoteza la care ne-am referit conlinea urmdtoarea interogalie: ,,Este empatia o trdslturd g[site fcomund de personalitate?".Rdspunsurilecdutate gi argurirentele ne-au confirmat ipoteza. Cel pufln din punctul nostru de vedere au devenit edificatoare. Ne inter4eiem aceastecertitudine pe faptul cd demersul nostru gtiinfific s-a referit la condigii cheie care fixeazd un anume fenomen psihic in rdndul trdsdturilor comune de personalitate. Demonstrafia a parcurs intr-un fel o anume cale clasicd de analizd, pornind de la determinangiiprincipali ai personalitdgii,trecdnd apoi la mecanismul psihologic privind interioritatea manifestdrii unei trdsdturi de personalitateqi imediat la raportul dintre interioritate gi exterioritate sau, mai precis, dintre capacitategi comportament, pentru ca la un alt nivel interpretativ sd demonstrdm putinfa transformdrii unui fenomen psihic in insugire psihicd cu valenld performaliald gi, in sfdrgit, sd fixlm rolul gi locul unei trdsdturi de personalitate in relalia sa structuraldcu alte variabile de personalitateaflate in proximitate. Acest intreg demers teoretic privitor la evolugia fireascd a oricdrei trds[turi comune de personalitate a putut fi aplicat cu succes la interpretareafenomenului empatic. Dup[ demonstrarea putinlei de a integra empatia in normele fixate de psihologia clasicd.,norne sau criterii ce delimiteaz[ definitoriu o trdsdturi comun[ de personalitate (frecvenfa, extensia gi intensitatea manifest[rii), am simlit nevoia gdsirii unor argumenteperemptorii care sd situeze empatia in planul variabilelor importante de personalitate. Aga cum am prezentat, aceste argumente dezvdluie faptul cd

Fenomenul capdti o argumentafie suplimentard in condigiile ludrii in consideralie a indicatorului privind structura relagiilor dintreroluri, convergent structuriirelaliilor dintreconstructe (la carene-amreferit

nefiindexpresia acuratefii empatice.

t2l

t2,

t'enomenul empatic are pregnante rEddcini ereditare de ordin

ceade-atfeia rezultatene-audeteiminatsd ab.ord[m Tocmai aceste ;volum in ernpatiei rolul referdla locul 9i care.se' secfiunea aeestui i*uitipl" actividti specificumand de tip comunica;ional cum ar fi ca de art6., creabaregi receptoare conduitadidactic[, piihoterapeuticd, interpersonald. qi conduita obignuitd

experimentale citate (cele mai multe realizate in colectiv in cadrul Institutului de Psihologieal Academiei Romdne) se referd la emnarie in relagia cu alte variabilede personalitate. inscriindu-ne intr-o viziu.,e modernS.asupra problemei am constatat in paralel cu unele studii contemporane realizate peste hotare, iar in alte cazuri, ca urmare a

In sfrrgit, cercetdrileintreprinse ne-au condus qi cdtre descoperirea unui stil empatic, o manierd constantdde manit'estare a transounerii psihologice. integrdndu-sepe acestd cale in leoria constructului personal prin fixarea unui raport corelativ intre stilul empatic gi stilul cognitiv interperson al de complexitate medie. Toate aceste argumente folosite cu roatd precaufia gtiinlificd gi bazate.peexperienle psihologice ne-au intdrit convingerea cd.in cazul empatiei avem de-a face nu numai cu o trdsdturd comund de

tt0

trl

EMPAT]E $I ACTIV]TATE

sEcTtuNEA A rlr-A:

permanentcontact social. In scopul realizdrii unor astfel de demersuri.

Aga cum arati Mihai Golu (1993), ,,Dinamica reald, vie a personalitdgiise particularizeazd. gi dobdndegtetrdsdturi specifice, in funcfie de natura gi confinutul rela;iei concrete,cotidiene in care se afld angajat5" gi mai departe: ,,Rela1iadevine astfel acel cadru obiectiv in care se probeazd gradul de concordanfd (consonangd) sau de discrepanld (disonangX) dintre planul potenfial gi cel real. a] p e r s onalir dlii. . ( ." p . I 3 6 ). Aceastd relalie, intre[inutd printre altele de variabila empaticd de 9i personalitate,fixeazd,termenii adaptativi ai individului la mediul sau ambiant, material ;i spiritual, individual gi social, acgional gi performangial. Iatd de ce ni se pare cd, pentru a ingeregeunele activitdli specific umane implicate in exercitareaeficientd a unor profesii cum ar fi cele didactice, medicale, psihoterapeutice,artistice, dar qi in comunicarea optimd interpersonald, trebuie sd ne referim cu precdderela fenomenul empatiei ca variabilI de personalitate. t12

Secgiuneaaceasta incearc[ o l[rgire a spa[iului de referingd in problematica empatiei prin deplasarea centrului de preocupare din sfera personologiei in planul activitdlii psihice mintale gi comportamentale ce maximizeazd eficient gi uneori performanlial anumite tipuri de'raporturi interpersonaleproprii unor profesiuni ce reclam[ astfel de raporturi gi in care, fdrd un anume nivel supramediu de tranqpunere in psihologia altora, competenla specificd ar fi de neatins,. Schimbareaaccentuluiin analizagtiingificdnu anuleazi in nici un fel acumulirile anterioare ci, dimpotrivd, le valorificd, pentru cd dezvXluie,in fond, relalia directd dintre fenomenul empatic, devenit vari abi l d apti tudi nald de per sonalit at e, ; i act ivit at ea concr et d. manifestatdin anumite tipuri de profesiuni ca expresie a obiectiv[rii unei conduiteempaticeantrenate. Poate cd incX nu suntem in mdsurd s[ delimitdm cu suficientd precizie dif'erengelegi nuangele privitoare la conduitele empatice specifice manifest[rii lor in imprejurdri de vialX deosebite.Aceasta nu inseamndcd pe parcursul analizei nu vom incerca astfel de delimitdri. Rezerva pe care ne-o luim fne indeosebi de faptul c[ suntem, deocamdatd, influengali de manifestarea generald a mecanismulul empatiei ca trdsdtur[ comun[ de personalitateqi dispunem de mai putine date experimentale comparabile privitoare la diferite imprquriri de viagXsau in anumite profesiuni care reclamd o conduitd empaticA. Firegte, insd, cd nu vom neglija aceastA din urmd perspectiv5,iar dacX rezultatele nu vor fi incd pe mdsura agteptdrilor, ele vor desc,hide totugi, o cale importantd pentru cercetdrile altora, in vlltor. intr-un studiu introductiv pe care am avut onoarea sd ni-l scrie la volumul ,,Empatia gi literatura" ('1994),Paul PopescuNeveanu (1994) incearcdsX demonstrezeo-anumeconsonantdintre fenomenul empatlc gi imprejuririle de viap. Autorul citat noteazl urmdtoarele: ,,La i ntersecfi a di ntre r eal gi posibil, dint r e subiect iv gi obiect iv, imprejurdrile de viaqd apar ca ansambluri mobile, interacfioniste, centratepe personalitategi implicdnd personalitatea. In relagiile dintre structurile9i condigiileinteme cu situaliaconcretdambientald intervin, dupX Murray, tematizlri sau schematizdri cu un anumit sens... Cum existenlanu estesingulard, ci prinsdintr-un pdienjeni; de coexistenfe; temele existenliale se pot defini ca niste factori comuni care, fiind simboliza;i, devin transmisibili prin comunicare...Aceasta este o tranzaclie dintre structurile profunde ale subiectivului gi factorii t13

externi de presiune gi influen1d...imprejurarea de via![ presupune o dinamicd, inse;i conduitele fiind dirijate de valori gi reglementateprin modele culturale.:. Intre fondul personal stabil gi acomoddrile psihocomportamentalecircumstantiale este un raport necesar. omul strdbateun ;ir nesfdrgit de imprejurdri pe care le domin[ gi clrora le este, in acelagi timp, subordonat,. toate apartindndviegii sale. In acest context empatia este un raport firesc gi indispensabil, orice personalitatefiind gi empadcd." Agadar, empatia ca tr[s5,tur[ comund de personalitatesurprins[ in activitatesuferdo dubld condigionare, una de ordin intern, ce reproduce mecanismul psihologic standard al fenomenului in disculie gi una de ordin circumstangial extem, depedentd de factori cultural valorici, sociali gi chiar individuali, proprii partenerilor cu care persoana interacfioneaz[. Aceast[ consonant[ legitimd dintre empatie ;i imprejurdrile de viald, asuprac[reia s-a aplecatPaul PopescuNeveanu, cap[ti caracteristiciqi nuangespecifice in relatia profesor-elev,medicpacient, creator-receptor, in rela[ia dintre negociatori gi chiar in rela;ia individ-individ in actul comunicdrii interumane.Asupra acestor modalitd;i specifice de activitate empaticXvom face referiri expresein secfiuneaaceastaa lucrdrii. Firegte, surprinderea anumitor specificitdli ale manifestdrii fenomenului empatic in diferite imprejurdri de viafd, sau mai caracteristic in condigiile exercit[rii unor activitXgi profesionale, trebuie sd se intemeieze pe delimitarea unor'criterii care sd permitd astfel de diferengieri. Abordarea pe care o inten{iondm va avea in vedere raportarea la urmdtoarele criterii apreciative 9i anume: modalitdgi specifice de apropiere de modelul de empatizat (perceptuald, reprezentagionali, imaginativd), mecanismul psihologic implicat preponderent in empatia specificd (cognitiv, afectiv, motivafional-acgional; congtientincongtient; pozilional fagd de identificare gi fatd de detagare etc), valenteleperformanfiale ale empatiei in funclie de specificul actividtii depuse (aptitudinea empaticf, si caracterul unimodal, bimodal sau trimodal al conduitei respective),valoarea adaptativd,func;ionalitatea gi eficienla social6 a empatiei in acfiune (locul gi rolul pe care-l ocupd in structura de personalitate competent[) etc. Aceste criterii vor fi evocatein legdturd cu fiecare dintre activitd;ile menlionate in care se manifestl fenomenul empatic, permi;dndu-ne, in acest fel, descrieri diferenliate gi, totodatd, surprinderea unor caracteristici ale lt4

manifestdrii specifice a fenomenului empatic in diverse imprejurdri de viap ;i profesiuni.Este,din punctul nostrude vedere,un pasinaintein funcliei adaptativea personalitdliiumaneprin mijlocirea eviden;ierea trdsdturii empatice.

Empatia qi activitateadidacticd
Una dintre formele principaleale activitdlii umanecare solicitddin plin fenomenul empatic este activitatea didacticd. Pentru profesor empatia se constituie ca un fenomen psihic, atdt cu funcgionalitate de tip motivaEional,ca o nevoie de transpunerein energizantd, psihologiaelevului pentru a-l inlelege9i apreciacdt mai exact,cdt gi ca performanEialI de tip aptitudinal, un fenomenpsihic cu funcgionalitate psihologia elevului in sd transceadi aptd ca o insuqirede personalitate v. lui instructiv-educati scopuleficientizdriiactu C ontri bul i a psihologiei r om dnegt i in aceast i dir eclie est e fecundd.Ne vom opri doar la contribuliile personale (realizate in pe care le vom insera in cele ce urmeazi ca colective de cercetare) argumente pentru demonstrarearolului gr specificului empatiei in activitatea didacticd. Referirile au in vedere trei lucrdri fundamentale realizatein perioade dif'erite, dar conqindndun unic demers ;tiingific: ,,Stilul apreciativ gi aptitudinea pedagogicd" (1980); ,,Empatia 9i relagiaprofesor-elev" (1987); ,,Relaqiadintrc empatie 5i orientarea geidi dactice" (l 994). competen in structurarea ,,helpin-e"

A. Rolul empatiei in activitatea didactici

'

implicareaunui cu succesa activitdlii didacticevizeaz.d Exercitarea condigii complex de variabile de naturd sociald(instituqiispecializate, adecvatede lucru cu elevii, statut $i rol specific etc.), dc naturX psi hosoci al d (re lagii int er individuale: pr of 'csor - elev. r elagii intergrupale:prof'esori,clase de elevi etc.) qi de naturi psihologici (factori cognitivi, af'ectivr, motivagionali,aptitudinali qi atitudinaliin structura de personalitate a cadrului didactic). Acestc variabile aclioneazd simultan gi interactiv, dar pot fi cercetate.in scopul unilaterale.Ceeace ne-a preocupat aprofunddriilor;i din perspective inte,eratd in structuri in mod deosebita lbst variabila de personalitate relaqionale ca factor definrtoriu pentru comunicarea necesard intre perspectiv[, am recurs la analiza profesor gi elev.Mai mr"rlt, din aceastd acelui fenomen psihic care ne-a apdrut atat in viziunea altora ca ;i a

tt,

noastrd, ca ,,placd turnant[", ca ,,factor prim" pe care se bazeaz6. comunicareaimplicit[ dintre profesor gi elev, condigia optime de interacgiune, de inlelegere gi de roleranfl intre partenerii vizatri,cu alte cuvinte modalitatea psiholo-uicd de asigurare a unei eficienteactivitdti didactice. Am recurs, deci, la cercetareaf'enomenuluiempatic pe care l-am considerato condife internd ldrd de care activitatea profesorului n-ar avea sens,un model psihologic propriu unei activitdli specifice. Am acceptatdin plecare cd profesorul care fixeazd impactul cu elevul gi in procesul instruirii qi in cel al educxrii, care stie sd se refere la cadrul intern de referinfd al partenerului pentru a-i descifra potenlialul, trlirea, motivalia etc estemai de dorit, decdt un profesor, oricdt ar fi de

aptitudineadeosebiti (s.n.) de tr4nspunerein situalia ascult[torului, a elevului sau a studentului. Fireqte cd pentru diverqi autori care s-au ocupat de fenomenul empatiei, de altfel ca ;i pentru noi, problema privind mecanismulpsihologic al acestui incumb6, mai ales, aspecte care in cadrul activitxlii didactice capltd psihic, mecanism fenomen note specifice.

complex de factori interni intre care fenomenul empatic trebuie sd capetevalenle aptitudinale. o serie intreagd de autori evidengiazd direct sau indirect rolul empatiei in profesiunea didacticd. Astfel, in ordinea de idei a celor prezentatemai sus, remarcdm punctul de vedere a lui M.Marchand (1956) care considerdaptitudineade a se deschidein fatra elevului ca fiind o dominantd a personalitlgii unui adevdrat piofesor, egocentrismulfiind dimpotrivd,principalatrdsdtur[negativd.Autorul face referiri la trei tipuri de profesori care influenEeazd,activitatea de comunicare didacticd si anume: a) tipul amorf, egoist, indiferent care

{ {

f t,

de copil sd fie subordonatdnevoii de a-l ingelege9i ajuta, precum 9i expresia unui act de comunicare implicitX bazat pe aptitudinea de a pdirunde in cadrul intern de referinll al copilului. Pentru Vasile Favelcu (1976) iubirea pedagogicd se caracterizeazdprin natura ei echilibrat[, armonizatd gi echitabild. ,,Aceastdformd de ddruire nu reprezintd nici indbugirea prin afecliune exagerat[ a individualitdEii educatorului ei afectivd fap de personalitatea elevului gi subordonarea a abandonare o total6 nici pasiv[, captivd), (iubire egoistd, jertfire, a anihilare gi renuntare totald educatorului, personalitdgii elevului dorinfelor sau trebuinlelor vederea satisfacrii in acesteia (iubire ablativd). Renunlarea la sine este tot atat de nedreaptd,ca 9i renunfarea la altul in iavoarea eului: ambele conduite sunt la fel de ordine de idei consemndm;i punctul de vqdere antisociale".in aceeagi al lui LS.Firu (1939) carenota: ,,Nu te cobori la nivelul copilului ca sd faci teatru, nu ca si-l umile;ti pe copil sau sd te umilegti pe tine, ci pentru a creste din nou, impreund cu el, a simli din nou tu emotia marilor creatori, a relua gi verifica adevlruri acceptate." In sfdrqit, Gilles Feny (1975) fixeazd mai direct mecanismul empatiei atunci cdnd noteazd cd ,,profesorul este cAnd grijuliu sd pdstreze o distangd

un factor de personalitate relevant pentru declansarea activitdlii pedagogice. La rdndul sdu,vasile pavelcu (196g) considerd cd arta de a preda presupune pe ldngi stdpdnirea cunostinlelor, claritatea qi plasticitatea expunerii alimentatede vioiciune si pasiune ;tiingificd gr tt6

pierdereapropriei identit[1i, gi de fenomenul deta;drii prin exacerbarea valenplor propriului eu ca fiind diferit de ceilalli, vizeazd' orice modalitate de transpunere eficientd independent de specificul activit[gii. Ceea ce poate sd ne apard specific activitdqii didactice este
t

t17

Aga cum am menfionat deja in lucrareacolectivd asupraempatiei ?n . rela;ia profesor-elev (S. Marcus, Teodora David, Adriana predescu1987), manifestarea fenomenului psihic abordat se insereazd, cu necesitatein comportamentul profesorurui ra crashpe intreg parcursur desf5gurdrii procesului instrctiv-educativ. Emparra este prezentd in procesulpreddrii de cunogrin[e, in stabilireanivelului de aicesibilitate

$
I

f
I

;
.f

Implicarea aclului empatic se continud 9i in procesul verific[rii cunogtinfelor, in formularea intrebdrilor care trebuie sI trezeascd o anume curiozitate epistemicd 9i nu s[-l gochezepe elev, in tratarea indiyiduald a partenerului pentru a-l atrage 9i nu a-l intimida ' Intervin in acest proces gi o serie de factori mediatori raportali la agteptdrileprofesorului, la dificultatea intrebarilor puse, la r[bdarea in piitni."u rispunsurilor, la oferirea unui feedback clar gi consistent, mediatori care presupun cu necesitate un act de transpunere a elevilor' psihologicd in structurade personalitate ^ in iargit, o altd direcJie importanrd in fixarea unor relalii de incredere reciproc[ intre profesor 9i elev privegte evaluarea corectA, obiectivd, stimulativd a nivelului de cunogtinle.Folosirea notei ;colare in apreciereanivelului de cunoEtin[e,in stimularea interesului pentru invdJareca ;i in valorizarcacapacitifilor individuale de a opera eficient cu aceste cunottinte, implicd inplegerea empaticd a profesorului acuratd a psihologiei pentru elev, cu atat mai mult cu cdt cunoagterea favorizeazd empatic tip de transpunerea ilevului dezvdluit[ prin obiectivd. o evaluare qi implicit eliminarea erorilor de atribuire Firegte ponderea deosebitd a.implic[rii empatice a profesorului se eviden;iazf in amplul ;i complexul proces al educaliei elevului, cu referiri exprese la dezvoltarea motivafiei pentru munc[, la alegerea rutei profesionale, la fixarea comportamentului dezirabil in raport cu 'nor-"I" sociale g.a. Ideea ne-a preocupat cu deosebirein contextul in care procesul educa;ional reclamd o permanentd confruntare dintre profeiori gi elevi cu efecte pertinente de influengarebazatein cele mai multe cazuri pe o strategiecomunicativd implicitd de naturd empatice' in lucrarea mentionat[ am urm[rit manifestareaempatiei predictive a profesorilor fap de elevi cu comportament corect 9i fatd de ele-vicu incorect, conshtand, pe de-o parte, cd cei 10 profesori "o*po.tu-"nt . diriginli examinafi manifestd in proporlie semnificativ de mare dintre mediile @ci.ASn) reactii de nivel bun empatic, c[ diferenqele corect comportament cu grupa elevilor empatiei predictive fa16 de (12,7) este incorect comportament cu (11,7) $i fa1[ de grupa elevilor mediile compardm cdnd atunci c6, (t=1, p > 05) 75: nesemnificativd 9i empatiei predictive fap de fiecare dintre cele doud grupe la fiecare profesor in parte obtinem urmdtoarelerezultate: I = 11,8- 10,5 ;( 655 - 5SS) ;u = 6 - nesem nif icat iv 2 = ll,3 - 13,4;(7SS- 655); u = 6 - nesgmnificativ 3 = 13,7- 16,3;(655 - 5SS); u = 16 - nesemnificativ tt9

I'E

4= 18, 3- l l ,8 ; (5 SS - 5 S S); u = 4 -p < 0 5 5 = 14,4 - 19,6;(655 - 4SS); u = 9 - nesemnificativ 6 = 5, ' l - 14 ,5 ;(7 SS- 5 SS );u = 3 - p < 05 1 = lo,l - 10,2;(7SS - 7SS); u = l7 - nesemnificariv 8 = 8, 6 - 11 ,1 ;(5 S S - 3 SS );u = l 8 - n e s e mni fi cati v ' 9 - 10, 4- 7 ,3 ; (5 S S- 3 SS );u = 1 3 - n e s emni fi cati v 10 = 10, 2- l l ; (5 SS- 7 SS );u = 1 6 - n e s emni fi cari v Prin urmare, marea majoritate a profesorilor examinagi nu panifestd diferenle semnificative fagd de elevii cu comportament corect in comparalie cu elevii cu coinportament incorect, dezvdluind o anumit[ constantdempatici ce frrzeazd. un anume stil comportamental empatic independentde parteneri. Apar chiar unele cazuri (1 , 4, 9) de profesori care se manifesti mai empatici (media mai micd exprimd nivel mai ridicat de empatie ca exponent al deviantei dintre prediclia profesorului gi autoevaluarea elevului dupd criterii scalate impuse) fagdde elevii cu comportament incorect decdt fagdde cei care nu le creeazdprobleme.. Manifestarea unui nivel ridicat empatic fap de elevii cu comportament indezirabil creeazd premisa unei intervenfii eficiente de naturd educalionalb. privind inlelegerea elevului, anticiparea comportamentului idu gi fixarea strategiei corespunzdtoare de influenlare. Aceste rezultate ni s-au pf,rut edificatoare pentru implicarea empatiei in actul educagional, prin care profesorul reugette sd pdrrundd in cadrul intern de referingdal personalitdgii copilurui dificil gi astfel sd gdseascdmijloacele pedagogice necesarede influenfare a conduiter acestuia. Dacd cercetdrile noastre ca gi cele ale altora eviclengiazdrolul empatiei in activitatea didacticd ni se pare necesar sd aducem in

prin activitate intre profesor gi elev, apreciemcd dezvoltareaconduitei empatice nu trebuie ldsatd la discregia hazardului, fiind adepgii instituirii unui antrenamentempatic dirijat, care poate completa intr-o modalitate organizatd, experienfa dobdnditd in timp de cdtre cadrul didactic. In acestsensputem renunta la folosirea variabilei empaticeca un criteriu eliminatoriu pentru cadrele didactice considerdndcI pe un fond acceptabil cie potenfial empatic se clddegteprin antrenamentun nivel corespunz[tor exercitdrii eficiente a activitdfii didactice. In acestuipunct de vedere ne bazdm pe multiplele programe de sustinerea antrenamentempatic existente, dintre care unele ne-au parvenit, ca gi pe mijloace empirice utilizate in antrenarea unor insugiri ce favorizeazddezvoltareaempatiei gi care privesc: dezvoltarearelaliilor de comunicare cu coloraturd afectivd, analiza motivelor proprii gi ale altora, antrenarea imaginaliei substitutive prin preluarea de roluri sociale,implicareasocialdg.a. Subliniind, desigur, c[ empatiajoacd un rol important in activitatea didacticd, nu 'absolutizdm valoarea acestui fenomen psihic pentru eficienla profesionald a profesorului, pentru demonstrarea ampld a competentei sale. Ne-am oprit la acest fenomen in ordinea de idei a problematicii acestei lucrdri, dar, mai ales, prin implicagiile lui nemijlocite in structurade personalitatea cadrului didactic chemat la o activitate preponderentrelalionald. Desprinzdnd rolul empatiei in activitatea didactic[ ni se pare important ca in continuare sd ne referim cu deosebire la specificul fenomenului analizat in structura de personalitate a profesorului in relatie permanentdcu elevul.

B. Specificul empatiei didactice

Ne vom opri pe scurt la cdteva note specifice ale empatiei didactice a$a cum au ?eieqit ele din cercetdrile experimentale intreprinse in gcoald. La profesori empatia se constituie intr-o insugire aptitudinal[, performangiald, fdrd de care dificila activitate didactici ar fi de neconceput.Conduita empaticd, ca un rOzultatal intersectlrii eficiente a capacitdlii de transpunerein psihologia partenerului gi a comportamentului empatic, ne apare,din toate investigaliile intreprinse, ca fiind proprie unui cadru didactic performant gi competent. Cercetdrile efectuate au evidenfiat, totodat5, modalit[1i diferite de ,40
t4l

manifestare a capacit[fii gi comportamentului empatic, relevdnd funcliile gi mecanismele psihologice ale empariei emolionale, ale empatiei predictive gi ale celei motivdfional-acfionale, precum gi valen;ele.compensatorii ale acestorlaturi proprii fenomenului studiat gi regdsiteca integratori definitorii in structurade personalitatea cadrului didactic. Cu privire la modalitllile predictive qi emofionale de manifestare a coduitei empatiece, decalajele sunt minime la lotul subiecfllor selecfionafi(profesori cu inaltd performanfi didacticd) gi se consumi la cotele ri{icat gi bun empatic ceea ce inseamn[ cd aceste modalitdli reprezintd, Variabile fundamentale gi constantein conduita empaticd, iar analiza calitativd addncitd relevd chiar o devansare a empatiei emotionale in raport cu cea predictivd. Cu privire la empatia motiva;ional-acfionald aceasta degine o pondere apane in stabilirea relaliei optime intre profesor gi elev, in alegereacelor mai potrivite metode pedagogice de lucru cu elevii si de influenfare a acestora, evidenflindu-semai ales sub raporrul eficienlei activir[Fi didactice. Analiza gtiinfificd intreprinsd a condus gi la evidengierea prezenfei. unor factori compensatori in structura empaticd a personalit[gii cadrului didactic. Rezultatele obginute pe grupul de profesori selecgionagi supus la toate probele de empatie (predictivd, emolionali, motivafional-aclionale) au evidengiato anume varietate in rdspunsuri care, fdrd, sd dezvdluie decalaje mari intre formele de empatie (diferenfe cel mult de o clas[), demonstre az| cd unele minusuri nesemnificative intr-o direcgie empatice sunt compensate de unele plusuri in altd direcfie, gi cd formele de empatie ,,diferit.. manifestare se completeazdreciproc. Aptitudinea empaticd proprie cadrelor didactice cu modalitXgi specifice de manifesrarece relevd relalia dintre capacitateapredictrv empaticd, conduita emotional empaticd gi comportamentul motivational - aclional empatic se structureazdla profesorii eficienli iltr-un stil empatic,intr-o manierd constantdde manifesdre carc atrage dupd sine abordareaempaticd a tuturor sau a majoritdgii partenerilor de relalie, respectiv o tratare empaticd a oricdrui elev, indepedent de calitdlile dezirabile sau indezirabile ale acesruia. Asrfel, prin cercetdrile intreprinse qi relatate in secfiunea anterioard am decelat stilul empatic ca o conduitd uniform empaticd a profesorului fagd de majoritateaelevilor cu care este pus in contact, stil pe care l-am corelat cu o altd capacitate a profesorului, respectiv complexitatea medie cognitivd sau putinfa de a diferenfia criteriile de evaluare a,celorlalti, t42

rf.
i{

ca ;i diferengelenotabile intre sine qi parteneri. Firegte, stilul empatic estein sine o'performan![ a personalitllii cadrului didactic, iar tratarea majoritd;ii partenerilor in manierd empaticd nu anuleazddescoperirea diferenfelor dintre elevi, ci o prebupune prin raportare la cealaltd performangd relevatd de stilul cognitiv interpersonalmediu-complex. Pe de altd parte, implicarea unui stil empatic al profesorului in relalie cu elevii nu anihileazdinfluenple indirecte resimlite de profesor din partea elevilor (nivelul empatiei acestora), ca punct intuitiv de sprijin pentru maximizarea sau minimizarea reacfiei empatice a cadrului didactic, chiar dacX acestereaclii nu sunt prea diferite. Prin urmare, o prim[ caracteristicda empatiei didactice constd in faptul c[ se declangeazica o lnsugire aptitudinald,cu multiple fa;ete de manifestare (cognitive, emofionale, motivalional-actionale) corela{ionate sau compensate ;i care se structureaz[ intr-un stil empatic al profesorului apt sd fiateze cu o mdsur[ constant[, ,de transpunere psihologic[, diversitatea partenerilor-elevi cu care interactioneazdpe parcursul activitdlii didactice. In cadrul relaliei profesor-elev empatia se constituie ca o formd de comunicare implicit[ in care valengele empatice ale partenerior favorizeazd eficienga interacliunii, ingelegereareciprocd gi toleranla adaptativd. Prima caracteristic[ a comunicdrii empaticein relalia profesor-elev este datd de prezenla fald.in fagd. a modelului de empatizatcu subiectul eare empatizeaz[.Mecanismul empatiei se origineazd de la fenomenul psihic al percepliei sociale care induce un act de atribuire prin transpunere psihologicd. A doua caracteristic[ vizeazd.o condi;ie internd gi anume interferenta dintre nevoia de comunicare; imaginafia substitutivd gi o anume sensibilitate afectivd care permite intrarea in ,,rolul" partenerului,?n cadrul intern de referinf[ al elevului. In sfdrgit, a treia caracteristic[ privegte-,,credinfa in convenfie", sau aga-zisa ,,cobordrea profesorului la nivelul elevului" pentru a-l inlelege mai acurat, pentru a-i retr[i stdrile, gdndurile gi ac;iunile ca gi cum ar fi in locul lui, dar fdrd a pierde congtiinla de sine, propria identitate de profesor'aflat intr-o comunicare specific[ cu elevul sdu. Cercetdrileintreprinse ne-au eviden{iat elementelecare se implicd comunicdrii implicite de tip empatic. Astfel, nemijlocit in declangarea s-a demonstrat cA in rela;ia interpersonald conduita empaticd este dependentdamt de obiectul empatiei (modelul de empatizat),adicd de partener,cdt gi de subiectul care empatizeaz[ (condilia intemd) intr-o

t4t

manltestare funcfiile gi empatiei pr valenpleco regdsite ca i didactic. C manifestare subiec;ilorp consumX

r-elev) in care transpunerea

-,p"r-i, s[ surprindem,pe dea si aceluiagi profesor fa$ de rdrii dependengei, ldrgimii rului didacticla;d de parrenerii td parte.rdspunsurile empatice rl si acelagi elev, in vederea rtului de transpunereal cadrului mod ic[. nderea unor elemente specifice idactice gi anume: i didactic este constant ridicat, r de transpunere in psihologra , evident nu foarte mari, intre empatiaaceluiagi protesorlata uv *,^-ri;i elevi, ceeace denotdo anume dependenl[ a comportamentului empatic fald de modelul de empatizat, care s-ar putea explica prin intervenfia unor variabile de personalitate proprii partenerului (fire deschisdsau inchisd in raport cu cei din jur; gradul de simpatie sau antipatie ce il degajd in relaliile inrerpersonale 9 . a. ) ; - degi nivelul empatic al diferigilor profesori tinde sd se consume la cotele mediu gi bun empatic, se constatd o anume variabilitate a comportamentului de transpunere, de la profesor la profesor, in rapo;t cu acelagi model de empatizat (acelagi elev), denotdnd capacitdgi diferite de permisivitate.,de intuigie, de imaginafie substitutivd, care faclliteazd in mod divers transformarea actului propriu-zis de cunoa$tere intr-unul empatic. In aceeagiordine de idei ne-a interesat gi relagiabilateral[ de tip empatic in comunicarea implicitd dintre profesor gi elev contatdnd cd in cele mai multe cazuri un comportamnt ridicat empatic al profesorului fagd de elev este insogit de un comportament corespunzxtoral elevului fagdde profesor, iar un comportamentrelatrv slab empatic al profesorului fa$ de elev (apar mai rar si asemenea manifestdri) este insolit de un comportament slab empatic al elevului fagdde profesor. Aceasrl rela;ie emparicd se clddegte,in mod obignuit, din relalia continud stabilitdin clasd,in mod experenlial, in baza unei deduclii implicite, fiecare perso,and participantd la comunicare simfind gi retrdind stirile celuilalt gi putdndu-giconstrui pe aceast[cale propria
t44

strategie de comportament gi anticipdnd" in acelaqi timp, conduita psihologicd a celuilalt. Firegte, aceastaimplicd, totodate, ;i capacitXli in care empatice individuale cu care partenerii tind sXintdmpine relagia ne la care se angajeaz[. Oricum conduita empatic[ a partenerilor dintre referim condigioneaz[ optimizarea relaliilor interpersonale profesor gi elev, reprezentdnd premisa necesar[ instituirii unei activit[[i instructiv-educativeeficiente. O problemd deschisdrdmdne aceealegatd de lipsa de concordan;d a empatiei la parteneri. in cazul dat este de presupuscd intervin ;i algi factori perturbanli (prejudecdli subiectiviste) care pot anihila influenla aga zisei contagiuni empatice. Poate cd in astfel de cazuri (evident puline la numdr) s-ar impune o preocupare special[ din partea profesorului pentru indepdrtareadecalajului observat prin apelareala metode de autocontrol gi de influenlare care s[ anihileze versiunea strict subiectivistdin explicareapsihologiei celuilalt. Agadar, chiar dac[ in relalia profesor-elev empatia se manifest[ ca un fenomen interactiv, manifestareaacesteiafiind relativ dependentd de partenerii angajagi in comunicare, nivelul empatic al cadrului didactic este determinat de capacitateasa ca aptitudine manifest6 9i nu arareori de ,,maturizare" a unui stil empatic consolidat. . Exist[ o .funclionalitate specificd a empatiei didactice' Aceasta, potrivit propriilor cercetdri, se obiectiveazd in valorificarea atribuirii iuu u e*ludrii psihologiei elevilor ca gi in condiflonarea comportamentului ,,helping", formativ fagdde parteneri in formare' Ipoteza de la care am plecat in cercetareaprimului aspectmenlionat (raportul dintre empatie gi atribuire) a constat in faptul cd in comportamentul apreciativ al profesorilor se pot distinge rela;ii unidireclionate intre atribuire gi empatie sau anumite contradiclii care pot duce la un comportament sau altul fap de elevi. Parametrii luagiin disculie qi cerceta[ide noi au fost: evaluareaelevilor de cdtre profesori; prediclia pe care o realizeazd profesorul cu privire la autoevaluarea elevului; empatia predictivd a profesorului rezultatd din diferen;a (minimd) dintre prediclia profesorului cu privire la autevaluarea elevului gi autoevaluareaacestuiadin urmd (menliondm c[ acestease realizeazddup[ criterii bipolare scalate- unice). Rezultateleobfnute fi comentatein volumul ,,Empatie gi relalia profesor-elev" ne-au permis dezvlluirea a patru modele de comportament apreciativ al cadrelor didactice gi implica;iile aplicative ce decurg pentru eficientizarea relaliei profesor-elev t45

I rel)t'f fliltn Cutlt.rrl rlirlilc:lit, r,rrst.r,nil t nl)t1,1)iittc lit cvaluarc.$i p'cdicfic irr rap,rrcu auk)cvaruarca crcvir'r,. tlslc v'rba dc profesori empatici care manifestd o convergenltr irrtrc cvaluare ;;r predicfe gi in care evaluarea este intdritS de empatie.Sub raporr aplicativacest modeloferdo caledeschisd in rela;iaprofesor - erev,de incryd9r9 reciprocd in scopulinfluenldriipozitivea elevului. cel de-ardo'ea moder-' reprezinid p.Ji"ro.ut cu scoruridiferitein evaluare gi prediclie, dar cu ,"o-ri anr.rri"t" inrrc n.o,ri^ autoevaluarea elevului.Estevorba intre evaluare gi predictrie. Sunt ac un anume fel, dar credcd eleviisr Acegtiamanifestd o inlelegere empaticd a la justa lui valoare.Emp-atia uu^ pertinentd "onJu, pentrucercetarea imaginii.desr acesta, fald de moderuranteriorlmpatia nu se implici in acurategea evaludrii, ci doar crceazd,premisa autoevaludrii ,i implicit a predicgei 'profesorului, -oairi.arii "r""rrri insf, cu condifia evaludrii rearizatd, de acesta.E;p;;-t" "or".tituiii impricd prin conrrasrin evaluarea acuratd. profesoriiempatici, inscrigiin cele .aeficient in psihologia elevului.cu _ elev. profesor

cr'ccir/il. l;rri lt'rrrci, o llirrie,ril irrtrr,: prolbsor;i clcv. lrrnpatia rtu sc irrrplit'ii ilr cvirlrrirrc, pcrmilind croridc atribuirc. Cl urrrrarc profbsoriislab empatici sunt mai pulin eficienli sub raporteducalional, lipsa unei conduite empatice ducdnd la ingelegerea gregitd a elevuluigi implicit la o indoielnicb posibilitate evaluativd. cercetdrileintreprinseau pus in evidenfdprocentediferite de apartenenfd a profesorilor la cele4 modele, consktandu-se cd,in cazul unui grup de profesoriperforman;iali, primul model acoperd.90Vo, al doilea model acoperd2,7Vo,al treilea model acoper{ 7)Vo qi al patrulea model - o, iar in cazul unui grup de profesorineselecfionafi primul modelacop"erd J | ,6Vo 15,6Va, , al doileamodelacoperd al treilea modelacoperd,9,2Vo gi al patrulea modelacoperd 3,6Vo.

Cel de-al doilea aspectprivitor la funclionalitatea empatiei la cadrele didactice vizeazd.condigionarea atitudinii formaiive, de

profesorul' Se dgclangeazd un crimatrelalionalnepropice corabordrir, vizdndo farsdcontradicfie int.e px.e.ea'rui'gicea a erevului, care r46

de spre si n e, desi r .:]:"" :;"ill ffi :Tlil':Jii;ff:u[:J, "![:j

zintdprofesorul cu scoruridiferite i intre predicfie gi autoevaluarea tici ce manifestd divergenld intre profesorul este convins cd ceea ce

un grup slab altruist, am putut eviden;iain concluzie funclia de mediere a empatiei in activitatea motivagiei $i atitudiniialtruiste. Aceastdfunclie se obiectiveazd. atdtprin valenfele salecognitivanticipative deoarece, prin transpunerea in psihologiecelui aflat in nevoiade ajutor,subiectulcapdtd, informafiisuplimentare asupra stdrii partenerului, cdt gi prin contagiunea afectivd,de preluarea stdrilor
147

celuilalt, care motiveazd, recurgerea la comportamentul de ajutor necondilionat. cercltarea menfionatd dezvxluie cd atit valenfele aptirudinale ale empatiei didactice, cdt gi valenfele atitudinale ale altruismului profesorilor exprimd insugiri specifice in cadrul unui model personologic al competenlei didactice, relagia dintre aceste variabile fiind consonantS, atitudinea altruist-formativd a cadrului didactic

ocupat in paginile anterioare.

insugirea empatiei se implic[ permanent, indiferent de fazele procesului instructiv-educativ, la un nivel de manifestaresupramediu, ca o condilie fdrr de care competenla psihopedagogicr ar ii socotitd deficitm[.

empatiei didactice sunt concomitente, cu un anume grad acceptabil de variabilitate, permi;dnd, totodatd, gi structuri compensatorii.

la implicagiile afective ale partenerilor, angajeazdimaginagia substitutiv[ gi se raporteaz[continuu la experienp dobdnditX. empaticin psihologiaelevului profesorul evitl atAt Implicdndu-se implicarea excesivi de tipul identificirii, c6t ;i neimplicarea de tipul detagirii. Capacitatea empaticI manifestatd printr-un comportament tinde sd se consolidezecu timpul intr-o manierl corespunzdtor valenfestilistice9i uneoritipologice. dobdndind de acfiune, constantd Stilul empatic al profesorului implicd o manifestare constant empaticl, de nivel supramediu, relativ indiferent fafi de variabilitatea sub care apar modelelede empatizat, respectivelevii. nu red[ niveluri uniforme de stilul empatic. Cu toate acestea, o anume variabilitateconvenabil[ (in ci presupune comportament, in cadruletalonului empatice de rxspunsuri limita unorclaseapropiate realepe de careestedeterminat[ diferentele variabilitate plurinivelar), punct de vedere acest Din care le afigeazilmodelele de empatizat. independent total c[ sti-lulempatic al profesorului nu este apreciem demodeIuldeempatizat,devaritateapersonalitd1iielevilor' didactice, dincolode funcfia performanfiali a empatiei in sfdrgit, se manifesdgi funcSa cognitiv anticipativi implicat[ ?nprocesulde ca 9i a elevilor,a anticip[rii moduluilor de comportament, infelegere in actul de evaluare, de atribuire ca o condifie a eflrcientizirii ordine de idei, empatia activitifii instructiv-educative: in aceeagi didactici in-forma sa motivafional'acfionali mijloceqte declan' garea atitudinii altruiste, a oferirii necondilionate de ajutor, de ?n actul de influenlaredidactic[, de atdt de necesard formativitate, elevului. a personalitdlii structurare fdcutd'cl ca urmarea demonstra;iei in concluzie,putem accepta psihicdcomun[ generale ale empatieica insuqire dincolode valenlele de personalitate,apar la cadrele didactice, elementecaracteristiCe,

Empatiaqi activitaFaterapeutului
t0

Aceastddireclie de analizdiu face obiectul unei tratiri bazatepp b experinld gtiin;ified personald. De altfel, intr-un anume sens,

;' '

,. ,

u,

intenliondm doar o prelungire a disculiei amorsate in subcapitolul anterior cu privire la contactelenemijlocite interumane care revendicd o conduitdempaticd. , Agadar, nu .ambigiondmo prezentare exhaustivd a problematicii empatiei in activitatea terapeutului, nedispun6d nici de o bibliografie pe completd gi nici de o practicd suficientl in ordinea de idei anunfarX. de alt[ parte, ldsdm inten;ionat cdmpul deschis desfdgurdrii unor interesante cercetdri experimentale la care s-au angajat o serie de doctoranzi gi care, foarte probabil, vor completa, cdt de curAnd, acest spatiu inch pufin defrigat,cu rezultate concludete. Ceea ce ni se pare, insi, demn de relinut este integrarea acestei problematici intr-o viziune generald cu privire la comunicarea empaticd si revenirea cu argumente provenite din demonstralii .gtiinlifice riguroase la profilul de personalitateal terapeutului a c6rui activitate bazatd pe interacgiune umani reclamd un nivel empatic corespunzdtor. In cadrul acestui subcapitol vom relua, deci, unele teze generalecu privire la fenomenologia empaticd printr-o aplicare sui generis ale acestora la activitatea terapeuticd. Se simte intr-un fel nevoia de particularizareprin sublinierea unor caracteiistici proprii ale empatiei in conduita terapeuticd. Aga cum se gtie, cadrul de desflgurare al activitdfii terapeutice presupune nemijlocite contacte intre parteneri (terapeuli-clien!i, medici-pacienli) aflagi intr-o necesard relalie de interdependen[d. Aceastd rela;ie, bazatd, pe o structuri comunicafionald explicitl, presupune intocmai ca orice tip de comunicare umand gi o relagie implicitd de tip empatic. in relagia specific umand prezente 'in activitatea terapeuticd un partener resimte acut nevoia de ajutor, in vreme ce celdlalt simte necondigionat nevoia sd ofere ajutor. $i in acest sens empatia terapeutului se justificd prin valenp sa mediatoare in exercitarea comportamentului ,,helping". Aga se explic[ de ce fenomenul in discufie se produce cu necesitatede cdnd lumea. Virgil En[tescu (1981) considerd cX ,,incd din antichitate s-a pus mereu problema empatiei 9i a legdturilor' psihoafective dinrre medic gi bolnav". Personalitatea teiapeutului in care integrdm gi aptitudineaempaticd devine astfel, nu doar un simplu pol al unei comunicdri fortuite, ci un factor determinant intr-o relagie necesard cu profunde valenfe responsabile gi umaniste.De aceea,nici nu se putea ca in viziunea t50

gtiinlificd a uneia dintre corifeii teoriei umaniste asupra personalitdlii, l-am numit pe Carl Rogers (1965), s[ nu gdsim referiri dintre cele mai privitoare la psihologia terapeutului.,,1norice psihoterapie substan;iale - noteazd autorul citat - terapeutul este o component[ foarte importantl a ecua;iei umane: ce face, atitudinea sa, conceptele debazd ale rolului sdu etc. influenfeazdin mare mdsurd procesul terapeutic.... Terapeutul care folosegteo metodd ce nu concordd cu atitudinea gi conceplia sa va fi sortit egecului. Acelaqi lucru se intdmpld gi dacd el nu are nici o concepfie sau atitudine sau dacd ele nu sunt suficient de ferme". Prin urmare relagia terapeut . client, medic - pacient implic[ un contact nemijlocit gi necesar,utilizdnd o comunicare explicitd de tip verbal gi/sau nonverbal, ca gi o comunicare implicitd de naturd empaticd. Caracteristicpentru empatia terapeutuluiestefaptul cd modelul sdu de empatizat (clientul, bolnavul) este un model direct, perceput nemijlocit gi ,,investit" cu nevoia de ajutor. Calea de introiectare a modelului de empatizat este una perceptual[ gi deductivd,predopinant cognitivd, chiar dac[ informagia ce ii parvine se referd gi la {r[irile emolionale ale clientului. Efectul. empatic este de infelegere 9i interpretare a modelului de e.mpatizat ins.ofit de o stare afectivd participative. Acest efect se produce intuilionist gi se consumX echidistantintre identificare $i detagare. Mecanismul declan;ator al conduitei empatice la terapeut il decel[m in modelul de empatizat aflat in stareade nevoie de ajutor, dar se declangeazdpebazaunor calitXgipsihice ale terapeutului,intre care notdm: sensibilitatea la implicalii qi stdri afective ale partenerului, imaginalie substitutivd,nevoie de comunicare gi altele. Unele precizdri cu privire la mecanismul psihologic al empatiei terapeutuluini le ofer[ acelagiprestigios autor, Carl Rogers, care noteazd:,,Terapeutultrebuie sd presupund,in limita posibilit[1ilor sale, cadrul intern de referinp al clientului, sd perceapdlumea aga cum o percepe acesta,sd-l perceapl orice perceperedin pe client agacum acestase percepe,sd pdrdseascd ceva din aceast[ intelegere gi clientului gi s[ comunice afara acestuia... atitudinile trebuie sd trdiascd sd observe, ci empaticb. Nu trebuie de insdgi asupra empatiei aceastd conceptie Autorul leagd clientului"... punctul centratdpe client (C.C.), considerdnd-o metoda sa terapeuticd nodal al metodei, in sensul cd niciodat[ terapeutul nu trebuie sd se situeze in cadrul extern de referinld al clientului; locusul percepliei trebuie sd fie in client qi nu in afara lui, de aceea trebuie evitatd t5l

atitudinea constatativd si utilizatd aritudinea participarivI. Dacd terapeutul va utiliza evalulri gijudecdfi din cadrul exrern de referinld al clientului sau centrate pe propriul eu, in cursul cdreia aten[ia s-a deplasatde la client cdtre sine, atunci, potrivit viziunii lui Carl Rogers, acestlucru va scddearespectulfagdde client gi va deplasagreutateadin aria empatic[ in cea ra;ionald. In sfdrgit, autorul citat, referindu-se la explicarea mecanismului psihologic de pioducere a empatiei terapeutului,mengioneazd cd acesta poate dpbdndi accesulla cadrul intern de refering[ al clientului pentru cd ,,multe obiecte perceptualeale cAmpului meu se afld gi in cdmpul sdu, gi practic roate"atitudinilemele fald de acesteobiecte existd si in lumea lui de referinld. Atdta timp cdt pot infera direct din comunicarea cu individul gi indirect din comportamentul sXu pot cunoaste o parte din cadrul sdu intem de referingd"(1959). Conchizdnd asupra mecanismului fenomenului empatic in activitatea de terapie, Carl Rogers, noteazd: ,,Nu este vorba de o identificare emo;ionald, ci de una empaticd, cdnd terapeutul percepe emotiile celuilalt prin imersiune intr-un proces empatic ii nu trlind el insugi ca terapeut emotiile celuilalt". Aceastb ultimd referire pe care o face psihologul american ne trimite c[tre cea de-a treia condigiea producerii unui fenomen empatic gi anume credinla in convenlie. Este vorba de acel ,,ca gi cum" utllizat de Carl Rogers,.carevizeazd, transpunerea in psihologia celuilalt ,,ca gi cudr" ar fi cealaltd persoand,dar fdrd a pierde condigiade ,,ca gi cum". Agadar, ernpatia nu implicd identificare totald cu parteherul, dar nici detagare totald de acesta, ci acea capacitate de retrdire a stdrilor, gdndurilor gi acgiunilor celuilalt, fdrd,a pierde congtiinga propriei identitdli. Daci aceastX con;tiinld se pierde, fenomenul frizeazd. patologicul. Este o intreagd mdiestrie a terapeutului de a se raporta la cadrul intem de referin;d al clientului fdrd a se identifica total cu acesta gi fdrd a-gi pierde idenrirateaproprie. De altfel, ?nsugistudiul citat in secliunea anterioari, aparlindnd Andrei Marcus-Bolohan (1990) ne demonstreazdexperimental c[ niciodatd,,comportambntul medicului (pediatru) nu poate fi redus numai la un proces de identificare afectiv[ cu copilul fdrd intervengia unui grad de detagare de cazuistica individual6, fdrd o analizl la rece, lucidl a cazurilor examinate gi atdt de necesard in luareadeciziei, ceace nu anihile azd,.ciintdreqte,intr-un anume sens, regula de manifestare a comportamentului empatic in relagiamedic - pacient". t52

a empatiet putem apreciaca o alt6,caracteristicd |n acest.sens tras.eu datagare-, identificare de fagd echidistanfa terapeutului, 9i psihologicd transpunere de conduita pe baleiazdeficient care interpolar in cadrulinternde referinldal celuilalt. terapeutului ale empatiei caracteristici insd,cd principalele Firegte, funcgiileacesteiinsugiri psihicein activitateapropriu-zisdde vizeazd. cu pacientul. comunicare inlelegerea9i O primd func;ie a empatiei analistului vizeazd' stdrilorpsihiceale altuia,care,potrivit viziunii lui Jean interpr-tarea cd constA prealabild printr-oincercare Guiliaumin( l965), se realizeaz| sauidentitdliicu st[rile proprii observatorului. analogiei in acceptarea R.D. Chessick(1965) se ocupd de efectele perspectivd, Din aceagi (1968) noteaz'd iar Karl Jaspers ele empatieiin psihoterapie, salutare primard in o evaluare func;ia empatieiin inplegerea celorlalli, ca examindrii contextul in dar 9i relatiile directe interpersonale, psihiatrice.in sfdr;it. Carl Rogers (1959) considerdcd terapeutul irebuie s[ facd proba unei infelegeriempaticea lumii privite de pe sd-lin;eleagd pacientul sdu:,,Cel mai importantesteca terapeutul petrece, se lucru acest Dac[ pare insugi. sie igi iubiect agacum acesta autorulcitat, conchide restulvine de la sine".Acest tip de in[elegere, activd prin atenfie se dobdndegte ci nu estespontand, 9i continudla celuilalt. emofiile pe careo presupune-fenomenul de infelegere Funcgia ti interpretare partenerului in psihologia putintatranspunerii asigurd 9i astfel, empatic p."1uana plrspectiva celuilalt, existd gansastabilirii unei relalii iolerantefa;d de cadrul intem de referinfdal clientului gi prin asta In prelungirea a acestuia. stfategicde inrAurire demersului anticiparea cu cognitive9i anticipative acuratelii funclii seinscriecrelterea acestei rol un valoarepregnant[in activitateaterapeutic[.Carl Rogersacordd ca o pe care-l plaseazd empaticd de acuratele importantconceptului clientului al referinld consecinl[ a intrdrii in cadrul intern de cdt mai sensibil9i estede a percepe cd scopulterapeutului considerdnd clientului perceptiv al cit mai acurat intregul cdmp 9i chiar s[ prin ochii lumea (terapeutul) vede comunice acestuia cd el partenerhlui. cu funclia Funcfiacogtlitiv:anticipativda empatieise complete'azX de a specifici parteneri, ca modalitate implicitd intre de comunicare intern de sdu cadrul pacientul cu' infera direct din comunicarea dintre empatic[ comunicarea nu doar referinld. Aceasta implic[ t5,

experient[empatic[cu allii irole playing). cooperare, empatic dirijat apare 9i in viziunea altor Ideea antrenamentului activitd;iiterapeutice autorigi seinscrieca o condiliea perfecliondrii interumand. gi de cooperare

ingelegeriiacesruiagi al determindriiposibilului comportament in raportcu el. strategic din lipsaunor tip de activitate acestui Nu insistlm'maimult asupra empatiei modelulproducerii dar gi din cauzdcd. concludente, cercerflri anterior' menlionate modelele in esenld reproduce, negociatorului, atdt empatiaprofesorului cdt 9i Ceea ce ni se pare a caracteriza

Una dintre activit[tile specific umane ce presupunecu necesltate implicarea fenomenului empatic este crealia artistic[. Fie ea scenicd, literard, plasticd gi chiar muzicald, activitatea creatoare care vizeazd, indeosebi, raportarea la personaje umane antreneazdca modalitate aptitudinalI stareaemPaticd. in cazul activitdlii artistice gi literare, empatia capdti unele caracteristici particulare dependentede transformarea acesteiaintr-o

Empatia qi creafiaartisticl

astfel formula unele specificit[gi necesare addncirii fenomenului in tipic. discu;iemanif'estat 154

,,,

1. Empatia scenici
Fenomenul empatiei scenice sau al transpunerii actorului in psihologia personajului a constituit obiectul a dou6 lucrdrii

empatlel. Pentru oricare cercetdtor interesat sd studieze in profunzime mecanismul psihologic al fenomenului empatic, activitateaireatoare a actorului dramatic devine un reper model. ,,unde se gf,segte mai bine ilustrat Einfiihlung-ul - noteazd A. villidrs - decdt in identificarea

actorului cu personajul?" (p.2a\. Am trdit personal aceastdnecesitate, atunci cand in debutur cercetdrii stiinlificeasupra empatiei m-amorjentat cu precddere asupra investigagi.ei psihologice a acroruluidramatic. Activitateascenicd eite prin excelengd. o activitatede transpunere a actorului drarnaticin psihologia personajuluisdu pe care ;i-r reprezintdca model de empatizatpe baza descrierilormai mult sau mai pugin detaliate realizatede dramaturgca gi pe bazareprezendrilo. ."produr" ad-hoc
t56

cu privire la interpret[ri de succbs ale predecesorilor afla1i in rolurl similare. Fdri o asemeneatranspunere in personaj actorul dramatic va fi tentat si se redea pe sine sau va excela intr-o identificare necritic[ fa;d de acesta, ceea ce frizeazd patologia. Actorul dramatic intrd in rolul lui Hamlet, nu se crede Hamlet. Iatd cum, dintr-o prim[ inspecfie, empatia scenicd poate prezenta cdteva caracteristici,lacare vom mai reveni, dar pe care le menliondm deja gi anume: specificul apropierii actorului de modelul de empatizat se dobdndegte prin mijlocirea reprezentdrii gi imaginaliei 9i nu in contactul perceptiv-nemijlocit cu un personaj viu, prezent; chiar 9i in cazul in care actorul empatizeazdcu partenerul scenic, acest model de empatizatestetot reprezentatgi imaginat pentru bunul motiv c[ actorul al piesei; ci cu partenerul-personaj cu partenerul-actor, nu empatizeazd joc al empatiei abil sd apar[ uri trebuie scenicd transpunere in aceastX pesffand echidistanla dintre totala detaqare de personaj 9i totala identificare cu acesta; in sfdrgit, pentru a se transpune cu credinld, Srnceritate 9i autenticitatein personaj, actorul trebuie sX dispund de o aptitudine empaticd, de aceainsugire specialdde personalitatecare sdi permitd sI retrdiascdstdrile, gdndurile gi actiunile personajului, ca 9i cum ar deveni pentru un timp acesta,dar f[rd sd-gipiardd identitateade sine - con$tiinta de actor. Detalieri necesare cu privire la aceste caracteristicispecialeale empatiei scenicevor face obiectul anahzeice urmeazd. Putem, agadar, desprinde, printr-un efort de analizd, cdteva caracteristici ale empatiei scenice, inlelegdnd prin acesteaelemente diferenliatoare ale manifestdrii fenomenului in discu;ie ce depind de specificul actividtii actorului dramatic. Principala caracteristicd a empatiei Scenice este dat[ de funclia performanliald. Cercet[rile la care ne-am mai referit au demonstrat valenlele aptitudinale ale empatiei scenice. Aceste cercetdri au fost confirmate in timp de experienlele artistice ale unor mari oameni de teatru care integrau printre factorii specifici talentului actoricesc gi fenomenul transpunerii scenice: ,,A intra ?n rol, a studia gi intui mersul gi gesturile, a ddrui o haind trup rolului poate orice actor, dar a intui sufletul omului, a intra un 9i in rol; a crea un personaj cu adevdratartistic este un lucru pe care nuI poate infdptui decdt numai un talent adevdrat" (K.S.Stanislavski: Viafa mea in arti, 1958, p. 169) t57

,,Actorul nu va intra pane la o totald transformare in pielea personajului..O judecatd de tipul - nu l-a jucat pe Lear,a fost Lear in carnegi oase- ar fi pentruel zdrobitoare.,. (B. Brecht:Mic organon pentru teatru, Revista,,Teatrul" nr.3, 1968,p.73-74) ,,Actorulde talie mareesteomul caresepoatetranspune in cdt mai multegi feluritepersonaje." (George vraca: cf. c.I. NottaraAmintiri. 1960, p.271) Exemplificbrilela care'am recurs reitereazd. ideea c[ piatra de incercare in actulcreatieiscenice o constituie putintade transpunere a actorului in personaj, indiferentde gradulde asemdnare saudipdrtare dintre personajgi dateleinterioareale actorului,transpunere ," "ur" consumdechidistant de fenomenuldetagdrii totale gi de fenomenul identificdriitoralefagdde modelulde empatizat. Aceastd echidistanld seproduce datoritd congtiin;ei clarea actoruluidramatic potrivit cdreia trdireape careo traduce scenicnu estea sa proprieci a personajului, cd transpunerea sa psihologicd in cadrul intern de referinld al personajului nu anuleazd congtiinga identitdgii salede actoraflarin fala unuipublicc[ruia ii prezintrmodele umane cu careconvengional tinde sd se ,,identifice". Cu cat autenticitatea transpunerii scenice estemai artisticd,cu atdt crealiagi talentul actoricesc sunt mai bine puse in valoare, anuldndtemporarsentimentul convengiei carepoateitdnjeni receptorul. caracteristicatranspuneriiscenicerezultd gi din specificitatea mecanismuluipsihologic angajat in procesul empatiei. Acest mecanismvizeazl o condigieextemd care se referd la modelul de empatizat,o coriditie internd ce se referi la relalia dintre imitatriereprezentare - imaginalie gi trdireaafectivd gi o condi$efacilitatoare pe careo impuneconvenlia personajului ,,intrdrii"in psihologia In cee.n ce privegte condigia externd, actoruligi descoperx modelul de empatizat, personajul de interpretat preponderent prin intermediul reprezentdriigi intr-o mdsurd prin intermediul imaginafiei sale, deoarece modelulexternestefie descris amplude cdtredramaturg, fie pdstratin memoria actorului din modele interpretative anterioare realizate de alf actori.Agadar, in descifrarea modeluluide empatizat actorul dramatic incearcd sd fixeze un ophmum comportamental (psihicgi fizic) carebaleeaz[ intre un act de imitagie, reprezentdri ale memoriei, imaginagiacreatoare,uneori destul de liberi, frizdnd improvizaEia gi retrrirea afectivd a stdrilor posibilului personaj.in
t5t

c[utarea optimului comportarnentalactorul recurge la fenomenul ca menlionatd), in lucrarea (4mpludescris de Gh.Neacgu proiectivitdlii in plan mentalal posibileiconduitepsihice9i empaticf,, o ahticipare complexmecanism acestui a actoruluiin rol. in sdvdrgirea expresive capdtd o nuanldspecificd element fiecare dramatic, interioral actorului oameni de importangi relatdrile unor gi din altfel rezultd cum de a$a teatru: indoialdactorulimitX.Imita;iaesteinsdgiartalui, insd imitX ,,Fdrd apropiindde fe.lulsdumodelul modificAnd, comentdnd, interpretdnd, dupdfireaqi nevoilescenei. il transpune pe care-limitd.Setransformd, insugirilorsaledupd cu totalitatea mlddie insugi se La rdndul sdu,el iar nu o pare realitatea insdqi, astfel fdcutd Imitalia modelulde imitat. p. 1960, (L.S. amintiri, Bulandra:Amintiri, gi servili." copie slab-d

3 rr - 3 r 2 )
,,Nu poli sd trdiegti intr-un personaj fdrd s[-1i imaginezi omul pe care-l joci, in toate amdnuntele lui psihice, in comportarea 9i in toate atitudinile lui" (S.V.Ob|aztov'.Profesiunea mea,7952, p. 49-50) ,,Sd stipdnegti personajul, sd nu te stlpdneascd el. S[ nu te emofionezi pdnd a te crede personajul pe care-l interpretezi, cici rigti sd te dai pe tine gi personajul sd dispard." (Grigore Manolescu, cf. V.Brdd[feanu, Grigore Manolescu, 1958, p. 2l l) ,,Posesiuneaacestor calitdli (imaginafia gt afectivitatea n.n.) nu lor este o dovad[ poate fi dovada unui actor deslvdrgit, dar absenga neindoielnic[ a unuia slab. Fdrd s[ se pund pregnant din punct de vedere mental in locul personajului, fdr[ sdrgi imagineze senzafiile 9i emotiile 9i s[ simpatizezecu ele, chiar dacd ele sunt cu totul diferite de un actor poate cu greu sd interpretezeun rol cu deplin ale sale p_roprii, succes."(J.Dolman, The art of play production, 1946, p. l5a) Cea de-a treia conditie, gi anume credintrain convengie reia, in discufie sintagmade ,,ca gi cum" a lui C.Rogers,potrivit c[reia actorul dramatic, in cazul nostru, intrd in pielea personajului ,,ca gi cum" ar deveni acesta,dar fdr[ a pierde condigiade ,,ca gi cum". O altd caracteristicda empatiei scenice vizeazd caracterul profund consumptiv al conduitei menlionate. Se are in vedere faptul relatat de in personaj actorul dramatic pe oameni de teatru, cd transpundndu-se parcursul a2-3 ore exprimd atdteagdnduri, trdiri ;i ac;iuni carc ii sunt date unui om poate intr-o intreag[ perioadd a viegii sale. Consumul de energie nervoas[ gi fizic[ presupus este adesea epuizat gi. profund t19

angajant fiind expresia esenlei conduitei transpunerii scenice care, in ciuda reludrii in cadrul multiplelor repetifii, nu anuleaz[ ci adAncegrc implicareapsihologicd. In sfdrgit, o ultimd caracteristicd a empatiei scenice privegte caracterul trimodal al ipostazelor in care se manifestd acest fenomen. Principalul niod de transpunere scenicd il reprezintd intrarea in ,,pielea" personajului de interpretat. Asupra acestei forme de empatie nu mai insistdm fiind modul evident de existen[d al profesiunii actorice$ti, Dar actorul dramatic se traspune, totodatd. gi in personalitateapartenerului artistic cu care comunic[, nu numai ca in relagiadintre actori, dintre colegi de breasld, dar, mai ales in relalia dintre persoaje implicate in acliuni scenice reclamate de construclia dramaticd.Cel de al treilea mod de empatizare a acr.oruluidramatic se produce in contacul pe care-l realizeazd., continuu cu publicul, mereu' altul, gi care-i dd senzagia de perpetud premierd. Actorul se transpune in psihologia publicului pe care-l ,,simre" apropiat sau depirtat gi in funcfie de care igi regleazl conduita sa participativd. A gadar , c o m u n i c a re a a c to ru l u i c u ,,p a rtenerul " , comuni care implicitd, de tip empatic se structureazd, pe trei planuri relativ distincte, gi anume: cu propriul personaj, cu personajul-partenergi cu publicul; acest cadru trimodal se constituie de fapt ca o specificitate a empatiei scenlce. in eseng[,empatia scenicd este maximal determinatdde specificul activititii artistice, manifest0ndu-se performanlial, bazatd, pe un mecanism psihologic adecvat necesitdgii de a se raporta la modele umane elaborate din afard, dar recreate imaginativ de cdtre actor pe care acesta le retr[iegte profund consumptiv, asigurdndu-i un amplu proces de comunicare implicitd de facturd trimodald.

2. F.mpatia pi creafia literari

unor prestigiogi oamenide litere cd empatia, indiferentdacdestesau nu folositdca termengtiingific; se instituieca o rrisdrurdaptitudina.ld r60

prezentdcu necesitatein crealia scriitorului. fundamental6, Agadar, ca gr in cazul activit[gii scenice, gi in cazul activitAfi scriitoricegti, empatia se constituie ca o aptitudine, ca o trdsdtur[ instrumental operalionalda personalitdlii creatorului de transpunerein psihologia personajului sau personajelorpe care le construiegte. Volumul recent publicat cu privire la tema empatiei gi literaturii (S.Marcus, D.S. Sducan - 1994) abordeazd in extenso aceastd problematicd, din care vom incerca o regrupare a argumentelor ref'eritoarela unele caracteristiciale empatiei in crealia literari. Cu privire la rolul empatiei in elaborarea romanului existX apartinandunor proeminen!i oameni de numeroasetrimiteri interesante litere. Vom face doar cdteva referiri conving[toare: ,,incdntltor lucru sd scrii, sd nu mai fi tu, ci s"5circuli prin toati creafia despre care se vorbegte. Astdzi, de pildd, bdrbat gi femeie in acelagi timp, amant gi iubitd totodatd, m-am plimbat cdlare printr-o pddure intr-o dupi amiazdde toamn[, pe sub fiunzele galbene gi eram caii, frunzele,vdntul, cuvintelecare-gispuneaugi soarelerogu, care-i f5cea s5-gi inchidi pe jumitate pleoapele scdldate in iubire." (G.Flaubert, II, p. 358). Correspondance, carte (romanul Leviathan): eu sunt despre aceaste adevdrul ,,Iatd toate personajele...Adev[ratul romancier nu-gi domind romanul, ci devine propriul s5u roman, se cufundd intr-insul. Complicitatea dintre el gi personajelesale estechiar mai profund[ decdt i;i inchipuie gi cdnd gregegte gregesc, gi el intr-un fel. El este tot ce-i cartealui, cdnd acestea crede in ea, cdnd se las6 absorbit." (Julien Green, Jurnal, 1982, p. 126127) ,,S[ fii orice, astae condilia crealiunii. Sufletul tdu sd fie inzilpTazul prdvdlit, pe care camioaneleil hurduc[, in ginele care tipA la curbe sub rogile locomotivei, sufletul t[u s[ fie ulila pe-care ai copildrit, in biserica strdmbd,in zborul vulturului gi in fiorul de argint al greierului; ;r'sufletul tdu s[ fie in umerii gdrbovili ai mo;neagului, in pagii fetei care iubeqte qi in saltul copilului care se joacd. Aceastd incarnafte in creaturile inchipurii tale este suprema fericire, suprema desdvdrgitd rdsplat[ a scriitorului." (Ionel Teodoreanu,Cum am scris Medelenii, nr. I ( 2) , 1971, p. ll9- 133) Manuscri ptum o funcfie Aga cum reiese,conceptul de empatie la scriitori vizeazd. performangiald a reugiteicreatoaregi se extinde, mai mult sau mai putin justificat, gi dincolo de personaje,chiar 9i fagdde obiective inanimate,
t6I

de fenomene ale naturii. tn plus chiar, transpunereapsihorogici a scriitorului cocheteazdmai mult cu fenomenul identifiixrii aiat in cazul actorului dramatic. Mihai Ralea (1957) observa cd artistul in general ,,intrd in intimitatea lucrurilor gi fenorqenelor, le ghicegti gdndui gi taina .a devine una cu ele. Se gtie cd acest fenomen a fost n,r-it d" Lstetica germandEinfiihlung (p.238). Aceast[ identificare se produce nu doar faEd de un anumit personaj, ci fald de multiplele personajepe care le inventeazr, intrand empatic in ,,pielea" acestora. In cazul scriitorului apropierea de modelul de empatizat este predominant imaginativr gi doar intr-o mdsurd evocar[ pe bazd de reprezentdri, dezvdluind o altd, nuanld caracteritict ;i deci diferenliatoarefagd.deempatia scenici. Mecanismul psihologic al declansdrii empatiei scriitorului se bazeazd. preponderent pe fenomenul i maginagiei iubs ti tutive. Empatia scriitorului, ca gi a actorulJi, este puternic'sp.jinitd pe procesulimaginafiei substiturive (evidenliat de A.F. osborn'- 196r, a p t s d int r oduc r i n d i v i d u rp ri n s u b s ri tu i re i n c ontextepsi hi cepropri i altui individ, cu sprijinui cdruia se efectueazd, introiecaiamoaelurui in subiect ;i proieclia subiectului cdtre model. Imaginafia substitutivd reprezintdmijlocul psihorogicnecesarerabordriiunui'comportament afectivraportatla modelul obiectiv (perceput, evocalsau inventat)fdrd de care nu se produce srareaempaticd.in cazul special al comporta_ mentului creatorin artd,funclia adaptativd a empatieide echilibrarecu qealitatea ca gi a ima-ginagiei de tip substitutivdevin veritabileabirithgi absolutnecesare manifestdriitalentuluiartistic. Firegte, in empatiascriitorului,ca gi in empatiascienicd, intervin si alte fenomene psihice aldturi de imaginafie reprezentare, intre care tr trdireaafectivS., mai pulin consumptivd,dar pe alocuri evidentd,ca si proiectivitatea joacd un rol important. Ca urmare, in empatia scriitorului apropierea de modelul de empatizat se face creativ pe baza imaginagiei substitutive, consumdndu-se simultan actul de invenfie cu cel de transpun"r., fupt ." asigurd o inregrare nemijlocitd a fenomenului emiatic in pioce_ sualitateacreagiei, dar in acelagitimp, apropiereaae poiibilut moiel cle empatizat se realizeazd gi prin nu'n".out" evocdri ii reprezentdri ale rnemoriei ca efect al acumuldrilor rearizate de'scrilto, pe bia deosebitului sdu spirit de observalie. Aceste elementeconduc la trdiri t62

afecrive intense gi la retrdiri empatice fald de posibile trliri ale personajelor inventate gi pe care, in final, scriitorul le contureazdnu numai sub raport psihologic, ci gi sub raport aclional, oferindu-le crireriul aurenaicidtii pi veridicitdlii conduitei psihice in activitate. Nu excludem nici condilia credinlei in convenlie, fiindcd in afara acester condilii n-ar fi posibil[ rranspunereapsihologicd a scriitorului.in unui anume spirit create;i' evident.pdstrarea personaje numeroasele critic necesaroricdrui creator de valoare. In aceeagiordine de idei se prefigureazd gi explicagia posibilI a declangdrii. unor multiple i.anrpun"ri in personaje prin apelul la experienla scriitorului care cumuleazdin propria personalitateo multitudine de euri partiale, a unet comunit[gi de self-uri, potrivit concepliei lui J.M.M. Mair la care neam mai referit. in ceea ce priveqte caracterul consumptiv al empatiei la scriitor, ca in cazul empatiei scenicein care a*c.rtanu n. upir. cu atataevidengd specificul activitflfii este unul demonstrativ, totu$i existd argumente ."lutut" de scriitori din care rezultdconsumul mare de energie fizic[ ;i psihica in elaborarea operelor literare. Firegte cel mai elorcvent exemplu ni-l ofer[ relatarea scriitorului G.Flaubert care declard: ,,Pe cdnd scriam cum s-a otrdvit Emma Bovary, aveam atdt de puternic gustul de arsenic in gur6, incdt mi-am provocat dou[ indigestii, una dupd alta, doud indigestii foarte reale, c[ci am vomat tot ce mdncasem." (cf. H.Taine, De I'intelligence, vol.1, p'90)' Desigur, exemplilficdrile ar putea continua. Ideea implicdrii, uneori con,u.-piiu", a creatorului in actul transpuneriipsihologice in personajele elaboratedezvdluie o caracteristicdimportantd a empatiei artistice. in sfArgit,vom evidenlia caracterulbimodal al empatiei scriitorului, obiectivat in cele dou6 perspective de transpunere psihologicd ;i in anume: una in personajeleoperei create, scriitorul transpundndu-se in numai nu pare c[ se psihologia tutuior personajelor construite ;i tot intuiegte pe care-l cititor, virtualului p".ronui"; a doua in psihologia imaginitiv, ;i pentru care i9i elaboreazd opera, anticipdndu-i gi chiar putinla acestuia de a empatiza cu personajele pref'erinEele create de scriitor. O posibild explicagie a modului de transpunerein psihologia cititorului -virtual se bazeazd pe insuqi faptul cd primul gl critic al operei sale este chiar scriitorul, aflat implicit 9i in "itito. ipostazade cititor. Iat[-ne, agadar, ;i in situa;ia favorabild de a desprinde cdteva caracteristici ale empatiei scriitorului 9i care se referd, mai ales, la t6t

comunicd implicit pe baza nevoii create de a se identifica cu aceleaqi personaje. comqnicarea de tip empatic intre scriitor gi cititor se intemeiazd, pe transpunereapsihologicd a ambilor poli ai comunicdrii fa[5 de aceleagipersonajeobiectivate in opera lirerird.

Empatia qi receptarea artisticl

clasificd contemplatorii de artd in doud mari categorii 9i anume: spectatori simpatetici, care se confundd cu conlinutul emogional al operei de artd ;i spectatori care contempleazd, mentinand o distan;d intre ei gi operd, manifestdndo stdpdnirede sine criticd 9i rece. La rindul sdu A. Michotte (1962) remarc[ faptul cd relafiile empatice dintre spectator 9i erou sunt de diferite niveluri: a) ele pot lipsi cdnd emotiile manifestate de erou sunt net diferite de acglea pe care ,,situa;ia" le provoacd spectatorului (mdnie la unul, sentiment comic la cel[lalt); b) ele pot exista ca un simplu'paralelism cdnd spectatorulia parte la ,,durerea"actorului, dacd spectatorulse regdseqte in personaj; c) cdnd spectatorul percepe pe figura aptorului expresia sentimentelor pe care le incearcd el; d) cdnd se produce o totald identificare intre spectator;i actor. Analizacomplexd asuprafenomenului identificdrii cu opera literard realizatd de Hans Robert Jauss (1983) pune in evideng5cinci tipuri specifica gi anume: identificarea asociativd (comportament estetic de prelucrare a unui stil in universul imaginar inchis al unui-act lucid); identificarea admirativd (atitudine esteticd in raport cu perfec;iunea unui model); identificare simpatetic[ (efectul estetic al autotranspuneriiin NON - Eu); identificare,catharticd (transpunerea spectatorului din sfera trdirilor gi intereselor sale, in situagiaeroului aflat in suferinld pentru oblinerea desciltugdriispirituale); identificare ironicd (nivelului r.eceptAriiestetice i se schi;ea4[ doar cadrul unei identificdri la care se putea attepta pentru a-l ironiza sau respinge in faza urmdtoare). in sfdgit, ne vom referi la punctul de vedere exprimat de Lucian Blaga (1970) potrivit cdruia se poate vorbi de o dubld laturd a empatiei: autorul intre una cognitivd gi alta esteticd.Diferenla pe care o stabileqte cele dou[ laturi const[ in faptul cd, in vreme ce in primul caz situa;ii, stdri posibile ale realitdlii,in celdlalt contemplatorul sesizeazd caz contemplatorul trdiegtestdri realizate pe un plan irnpropriu, fictiv, pe planul convenfiei. Pgate cd in cazul empatiei estetice, a$a cum e denumitd de c[tre L.Blaga, este vorba de o convenfe de ordinul doi, convenliei proprie empatiei peste convenfia proprie prin suprapunerea fenomenului estetic. in ce ne privegte, preludnd cu interes tipologiile invocate, care in, fond semnaleazddiferenle ale nivelurilor de empatie in receptarea artistic[ 9i literar5, considerdm cd fenomenul empatic se interpune cu in activitateaoric[rui percipient iegit in intdmpinarea operei necesitate t55

tu

de artd. Mai mult sau mai pu[in, mai difuz sau mai intens, empatia se implicd in orice act de cunoagtere$i ceimunicare,ca gi in ."."ptur"u artisticd gi literard. Aceastd implicare se datoreazd,mai ales, activdrii unei trdsdturicomune de personalitatecare estefenomenul empatic. $i, in acest sens, poate cd, din perspectiva psihologic[, o primd diferengiere intre empatia creativd gi empatia contemplativ[ const[ in faptul cd prima se manifestb ca o insugire aptitudinal5 generald gi speciald(in funclie de specificul acrividtii de creagie) pe c6nd cea dea doua se manifestd ca o tr[sdturl comun[ de personalitate,prezentd mai mult sau mai pulin evident la toli oamenii gi independent de specificul,,obiectului" contempldrii. Investigaliile operate de noi in rAndul publicului de arr6.sau a cititorilor confirmd acest punct de vedere, in sensul evidengierii conduitei empatice in egald mdsurd 9i la publicul avizat gi la cel mai pufin avizat. De altfel, Mihai Ralea (1957, p. 40-41) referindu-sela personalitatea criticului remarcd: ,,Nu e de aiuns insd criticului o ingelegere rec.. ii mai trebuieentuziasmul., .ir. sd retrdiascd opera. Rbril gi lucid, continud in el freamf,tul oamenilor, dar il opregte la timp, ca si-l poatd pricepe." O caracteristicd aparte a empatiei prezente in activitatea de receptare artisticd o constituie prezenla formelor consumptive de transpunere.S[ ne referim, in acest sens, doar la cdteva observagii pertinente fdcute de oameni de artd qi esteticieni. K.Groos relev[ rolul stdrilor interioare in receptarea artisticdpentru provocarea sentimentelor, a dispoziliilor de pldcere qi neplicere in cazul ascultdriiunor bucdli muzicale,cu prilejul lecturiiunei poezii sau in fafa operelor plastice. ,,Dacd artistul nu se pricepe sd provoace prin arta sa unele procese fiziologice in organismul publicului, sau dacd publicul igi refuz[, din pricina insensibilit[giisau a oboselii,asemenea stdri, atunci opera de artd poate fi cel mult ingeleasd, dar nu gustatd afectiv (K.Groos, ,,Das aesthetische Miterleben und die Empfindungen aus dem Kcirperimern", in Zeitschrift fi.ir Asthetik, IV, 1909, p. 172). ,,Anxietateacare il cuprinde pe spectatorla un film tulburdtor esre real[, este reflectati in simptomele fizice familiare, palpita;ir, tensiunea mugchilor, tresdriri subite" (Arthur Koestler ,,The act of creation",Hutchinsonof London, 1964,p.2iB-279). ,,Sd intrdm numai in una din sllile acesteasi sd observdm ce efect produce asupra spectatorilor. Dacd privim in jur, vedem chipuri oarecum nemigcate, cS.zute intr-o ciudatd stare:ele par sd-;i strdngdtoli
t66

mugchii intr-o mare incordare, cdnd nu-i pdstreazdmolegili de o mare istovire... Starea de pierzanie in care par prdbugili sub imperiul unor neprecise,dar puternice sentimente este cu atat mai profund[ cu cdt actorii lucreaz[ mai bine" (Bertolt Brecht ,,Mic organon pentru teatru" in Rev. ,,Teatrul",nr.2, 1968,p.50). Aga cum remarcd Henry Wallon (1964), ideea de a contempla un .spectacol nu inseamnd o stare pasivd ci o transpunere in care imobilitatea aparentdeste plind de tensiune musculard. Autorul citat punein disculienu numai implicareaemotionald, obiectivatd fiziologic in actul transpunerii artistice, ci prefigureazd gi o altd caracterrsticl a empatiei proprii recepterii artistice care vizeaz1 tendinla inhibitivd a manifest[rii libere a implicdrii emofionale. Fste pAnd la urmd acea echidistan!6, la care ne-am mai referit, intre f'enomenul detasdrii si identificlrii totale, care dezvdluie o specificitatea empatiei artistice. Hans Kreitler gi Shulamith Kreitler (1912) subliniazdtocmai aceastd tendin;d de relinere a receptorulur in implicarea empaticl fagX de obiectulartisticpe care o nume$tedistanlare aparend gi carenu recluce i ntensi tatea qi gradul de im plicar e em ot ionald. , , Ar t a per m it e distan[area aparentd... Exist[ o anumitf,inhibilie in orice fel de trdire a artei", care se datoreazd,,distanleiin timp, spalialitdlii, incadrdrii picturii. sculpturii pe pedestal". Intr-un anume sens, se dubleazl caracterulconvenfionalal empatiei artistice,fapt ce permite o anume inhibilie comportamentald, mai mult sau mai pulin re[inut[ care se i n co m plexit at ea t r dir ilor ; i f uncgioneazl pr in ,,i ncastreazI contrabalansarea rlspunsurilor emolionalegi a intelesurilorcognitive." Este un apel la dubla credintd in convenlie, una provocatdchiar de ci tre mecani smul specif ic em pat iei qi cealalt d pr ovocat [ de confiuntarea cu fenomenulartistic. Dar, fireqte, valoarea psihologici a empatiei in activitatea de rcceptare a artei este asiguratd de multiplele funclii ale fenomenului menti onat, func!i i ce conver g cdt r e o m ajor X car act er ist icd a transpuneiiisubiectivein modele artisticeobiectivatein operd gi care vizeazd conceptul adaptabilitdgii, al echilibrdrii emofional cathartice proprii receptorului cu realitateaesteticA. Empatra favorizeazd.actul de inlelegere a mesajului transmis de creatorprin intermediuloperei sale cdtre diferite ttpuri de percipiengi. Apropierea prin implicare af'ectivf, de modele specifice umane favorizeazi. prin empatie nu numai o exemplaritate cognitivd ci, in acelagitimp gi o posibild contagiuneemolionald,o retr5,ire a st[rilor t67

modelului care il apropie sau il depdrteazdde individualitatea propne receptorului. Pe canavaua manifestdrii fenomenului empatic se produce impactul cu modelele pozitive, se preiau prrn similaritate gi contagiune paternuri de conduite umane, se exercitd, ceea ce nu arareori denumim prin sintagma de ,,func1iaeducativ[ a artei", adicd preluareabeneficd a unor caracteristiciconvenabiledescoperite prin em pat iela per so n a j e l a e rti s ti c e . in sfdrgit, in activitatea de receptare artisticd ;i literari funcfia comunicativd a empatiei,innoadd o relalie implicitd intre creator si receptor bazat6, indeosebi, pe faptul cd unul gi acelaqi model de empatizat,,,personajul"este prin forqa lucrurilor, comun qi creatorului gi receptorului. Comunicarca, atdt de comentat[, de cele mai multe ori la,,distanld"(temporald intre emildtor si percipient, in cazul 9i spatiald) artei gi literaturii igi are originea, dupd oprnia noastrl, tocmai in antrenarea fenomenuluiempatic,ca mod de comunicareimplicit[, care se produce;i de la un pol qi de Ia celilalt pol asupraunuia gi aceluiagi ,,personaj"(intr-un caz elaborat,in celdlalt caz recepfionat),dar care se produce gi ,,direct" prin implicarea emparicea crearoruluiin psihologia virtualului receptor sau viceversa prin implicarea empaticd a receptorului in psihologiaenigmaticuluicreator. Asadar, ca in orice act de comunicare, in activitatea atdt de complexda receptdriiartistice, percipientuligi mobilizeazdvoitsaunu, forla sa empatici pentru a se transpune cognitiv si emolional in psihologia ,,partenerului" (fie el personaj arristie, fie el creator de operi) in scopul de a retrii al5turi de acestao viag[ ,,convenabild"gi de a se adapta mai mult sau mai putjn consumptiv la modele oferite generosde cdtre creatorin opera sa. In acestsens,empatia,ca fenomen psihologic, favorizeazd,apropierea receptorului de artd gi implicit atraclia de facturd estetic[ fa1[ de produsul creariv.

parreneri, vizdnd dialogul intdmpl[tor ca gi condilia de activitate iocial[in care oamenii sunt angrenali cu gi fdrd voia lor. Avem, deci, in vedere totalitatea relaliilor intelpersonale,fie ele intdmpldtoare sau fie ele familiale sau institulionale; cu alte cuvinte',9!99q": organizate,

icul" glplAi.-J-el8g}-+5P!y.9lb3l4 {1pgeparlele!' de comun

pr_e-supuq-e gt:9-jruLrgqfg=lrnflicitI
de tiP e.mp4!19 co.mpl-9ta1qg-e, Fenomenul empatiei se manifestX ativ in actul de comunicare
l n ,,

addugi!o4re-,---il.s-9-J-l!o-.a-f9.

rea lor

ca prin a9p4!14_!_q-$i

transDunerea in psihologia parteneruluis6 face prin interryediul

.l t

a substituti vd i m agina rga,ci!le poti b_kjg.Clgrlglle-p4$i ." I magi n a1i afective similare cu ale modelului de ffii mrffilffi;unor de care adesea empatizaL 9i astfel o inlelegere mai exactd a acestuia, depinde varietatearelaliilor intre oameni. Prin urmare, prin intermediulempatiei avem putinla de a intelege .afrcl-j!---e.de;:i ry{bineparrenerul.-ae;:l-iniui-endtiilellrrdiiiie

p oqla iEnitEhffibut

Maucorps Held 9i J.gqping Dupd Jean-Francis avqLdg un4ic!rp$ prin excelenld este ".patic

Dincolo de condigiilecaracteristice impuse de activitdgile specifice in care empatia se manifestS.ca o modalitate adaptativd qi care-i condilioneazd conduite de transpunere psihologicd cu valen[e diferenliatoare,aparein toate cazurile evidenfiate anterior, functriade comunicare a fenomenului studiat. "" Insd, funclia a" .o.ii1iar" a empatiei se evidenliazd cu precddere in relafia interpersonal[ obiqnuitd, in procesul de interac{iune dintre I6t

Empatia Sicomunicarea umani

Ia qel4"lelt-slE mpAiffijr' .saiiE@Lislsls1e I te 49tg.#--lr .ffi'-e

ffi;ffiiililitatea p_ersolle

cd o pgrsold.se in carenoi c-1q4-e-m Pgnein locul altei

169

muIte cazu ri maxiril)eiTeG6tu I Emparie-driflfre i . in,a in,aimiffiEa i.gr irrfiaiEa e_lp_elreDe implicd pe ldnganivelql empaticprecaral par;;;?iid;-il i pe careJ.F.Heldgi J. Maucorpsii identificd w, orept obstacole, lntre care menfiondm:conviqgrile"*glgs.e, mediul
soclal ial otrent, diferit, atltudrnlle polltlce i!g"_fer11"tiglo3$sau religioase opuse, handicapu gp_y-$:Endiffi l, 3It9+n il9 pot ----"-* --j--" apartenenra qlgFffi. la rase siitiFTaGie?liffil. 3P*g".!Ele,*F ---DupE@nra noastia, rim-iiatiffipoiluititare de pdtrundere in cadrul intern de referingd al altuia poate contracara manifestarea agresiva, permi;dnd aparilia unei iititudini tolerante, de ascultare gi de luare in consideragie a argumentelorfurnizate de partener ca o condilie atd.tde necesardcomunicdrii intdrpersonale.,,Refuzul" de empatie conduce la cantonarea mai mult in sine, tot a$a cum exagerata permeabilitate

-"-gqg!i9qge.-itt-erperysl4a apar;i unii it&gl9t&y944j$nlre favorizan -enn*st-{;9!ane-q11,,,,,,,,,,,,,,iiiE menfi6;tm, {actori d!a' cumierese din __- - - j- . : ' il ' ii " propnrle tulecercetdri. cercetdri, nivelul empatic al partenerilor. nartenerilor.carecare.in cele cele mai mar 11Jglgl_gmlg_r__c
' ,!: - ' :.- .- :-

t"."pli,+:"t*ry+

{e

- Irving L. Janis,GeorgeF. Mohl, JeromeKojan, Robett R. Holt Y ci ss.ap-ti ( 1969) consi derd . d Utr.pLqp SgSt gy!r;lj[11u-"sle""d9.4r "qPg! jqpglpl

tulletp4tl tulgll!_!9f.?cli', -"+'c--t-o-rnqt-li

rqlqJgqpgnig4Sii,

- fitiana Slama-Cazacu(1968) ,,...in limbaj relalia dintre emifdtor qi receptor este bilateralfi, in sensul cd fiecare partener reprezintd in sensulc[ virtual posibilitateade ajuca gi cel[lalt rol, 9i reversibild, receptorul-om poate sd devind la rdndul sdu, un emildtor' Aceastd atitudine, dubl6 alternativ[, este t'undamentald pentru limbaj. Ea favarizeazd,de altfe, empatia in comunicareaobignuitd sau in artd"'

cglr9gptjg-,pry"ll_9-?Ig-!*-qrylatt-"91.fnod-dg intersectdnd Unii autori, -Valo*ilet pgllty-c ;; aplicativd sa aplic;ii"h pentru gplipirgL.t Eu-VaT6'drca impli6i-tEcdre imliliciiE--c-u comunicare )r tnterDersonale. consloera intrJipg_ijgt4l ii tor glg$iilj ca: rera1 g.-.
':'^ - ''' .---r,-E-c-" '+-''-" -

favqrtzeazd,sT parinti ;i copu,

c-o1-o*bp5-e31dpguqrg!4_ds3lglgg.gLshlg&erse_rqtserpgnlru,lttirnp
scurt a propriei perspective cu a celuilalt. Empatia-esteCei cTre d'.la"urnr*, !ti6-IeAzX;1i6ri antipatie, (,,orientare gi comporramen r 3l!P4r-e@ cumieiesegi din cercetdrile ,,Helping"- 4lp"rqr*qt).aga intreprinse de noi
gi prezentatein secgiunileanterioare.

social[ duce la pierdereaidenrir[lii eului. Nevo_ig--dg, g,UpgS_-Sp

perdieprqc"esul 9:

i si intdrire sociald

,SExisti o formd de comunicare fdr[ finalitatea infelegerii unghiului de vedere a celuilalt care exprim[ o cale de a considera 9i aprecia conduira celorlalf potrivit unghiurilor proprii de vedere 9i o altd form[ de comunicare, care presupune urmdrirea modului in care persoana interpreteazdrealitatea inconjurdtoare, gdnde;te, simte 9i motiveazd din perspectivapartenerului gi care capdtdo finalitate comprehensiv[, de inlelegere a psihologiei celuilalt, ca expresie a implicdrii, a comunic[rii de tip empatic (K. Bullmer - 1975). td un rol aparte in in esenl[, putem conchide c[ empatia

O.Lerbinger -!f3.J.

Sullivan

) discutd Lrqi aspecreale iiEliiteractiv ce areca efectad

privite ca relaliadintreoameniafla;i intr-un procesde comunicare $i aceste cuvintepot fi privite nu numaiin termeniicon;inutului lor logic, dar de asemenea a calitdlii lor emolionale. Comunicatorul esteavizat sd se abginide la a evalua,de la a judecastarea partenerului ;i sd se pregdteascd sd fie pe recepfie sprea putea?n1elege.
170

pozitivd, SA tli laresocial4 interpersonale contactelor Mi6tteristice

t7l

Maturizareaempaticl la confluenfadintre experienfa empiricl qi antrenamentul dirijat

pe parcursul AnalizAnd lucr[rii raportuldintreprimargi dobAndit in orgaRizarea comportamentului empatic am demonstrat prin argumentele de caredispunem in prezent c[ 4gsst fenolnen constituie.. 2,se la ni)'el individualpe o seriede p$:Sliwszilii.-eL@ epc!!E!Ig{g. care ..sec|[detre--tii roareacondu iid empaticd,g.q gl-ec.t
ca socla nu arareorl ca urmare a

.rnstltuirju

tairru. Aminteaffiui

L.Kohlberg empatia ne apare ca un fenomen primar care se orga-

comunicare, ce pare a fi o nevoie instinctualb, cu o pondere mdritd a implicdrii emofionale incd destul de pugin conrrolari ralional gi conduita empaticd maturd a adultului experimentat, in care se echilibreazicomponenta predictivdcu ceaemogionald qi motivalionalaclionalda empatiei gi in care valoric aceastd conduitd capdtduneorl valenfe aptitudinale,exprim5 in suficientd mdsuri argumentafiain favoarea unei anumiteevolufii a fenomenuluiabordat. Mai mult, chiar, raportarea conduitei empaticela psihologiaunor persoane de varstaa treia ne indreptalegte si presupunem si o anume involulie a acestui fenomen, aldturi de a altora, ca o condifie psihologicX,a unor manlfest[ri egoiste gi egocentrice.De ce ,,scade,,]a unii bdtrani capacitatea empaticd, de ce acegtianu mai simt nevoia inlelegerii psihologieicelorlalgisi a comunic[rii optime cu parteneriiin favoarea. unei opliuni de cele mai multe ori fbarte clare pentru aplecareaasupra proprieipersoane? De ce dacXempatiase maturizeazd,prin intermediul experien;eisociale trdite care-i valideazd individului anticipirile cu privire la cadrul intern de referinld al altuia,in cazul unei experienge foarte bogate a vdrstnicilor se renun[[, totugi, la o conduitd empaticd? Poate cd acum gi fdrd.argumentele unor cercetdri speciale pe aceasti problemd un rdspunsexact este greu de oferit. presupuneri se pot face. Efe pot fine de instalarea unor prejudec[qi ca rezaitat al exacerbdrii experienfeitrdite, pot line de cramponareape comportamente,Jevenite ,72

rigide gi uneori antiinovatoare; ele pot line de pdr[sirea activit[lilor colective gi a suspend[rii unor relalii interpersonale;pot fi legate de nevoia de a fi ajutali in dauna nevoii de a ajuta g.a.Nu ?n legdturd cu aceast[ problemd vom incerca sd ne desfigurdm analiza, din lipsa evidentd de probe experimentale, ci, indeosebi, pe problema maturizdrii empatice la confluenga dintre experienla empiricd ;i antrenamentulprogramat. Studiul evolufiei empatice prin compararea adeseori a nivelului experenlial al copiilor, consideragi,,autentici" actori atunci cAnd, in joc, se implic[ afectiv, intrdnd cu ,,credingd" in rolurile de educator,sau in cel de doctor gi acceptdndcu aceeagisinceritateparteneri copii sau, mai inainte, p[puqile proprii, pe de-o parte, cu nivelul experengialal adullilor, care intrd la rdndu-le in diversitatearolurilor sociale 9i dintre acesteaa actorilor creatori, care cu aceeagiautenticitate, credinl[ 9i sinceritate ca gi ale copiilor, dar cu o capacitate empaticd rafinatli experenfial gi adusd sub raport performanlial la stadiul de aptitudine scenicd,pe de alt[ parte, ne pune in evidengdun prim aspect,9i anume, valorificareain structurarea9i maturizareafenomenului empatic a unei experienle dobdndite prin activitate relalionald. Propriile noastre cercet5ri privind diagnosticarea nivelului empatiei la studenti care ambilioneazd ;i se pregdtesc pentru o carierd didacticd, la elevii din ultima clas[ a $colii Normale care, deci, se afl5 in pragul exercitirii profesiei de educator gi invlfdtor gi la cadre didactice cu experienld in inv[ldmdnt, relevd o evolulie a conduitei empatice, care nu poate fi pusI decdt pe seamaexperienlei profesionale. Dacd ne raport5m la mecanismul propriu-zis al fenomenului empatic atunci vom constata cd acesta presupune o confiuntare continub de ordin cognitiv gi afectiv, o anticipare prin imaginalie substitutivd a cadrului intern de referrnld al modelului de empatizat perceput, evocat sau chiar elaborat, o intrare'in rolul acestuia 9i dobdndirea prin transpunere a unei inlelegeri gi a unei stdri afective relativ identicd cu a modelului. Pentru dobdndireaacestei insugiri psihice personalitatea subiectului i;i valideazi in permanen[d anticiparea sdvArgitdprin reacgia partenerului. Aceastd confruntarevalidare ca premisb a desivdrgirii capacit[gii empatice se realizeazdin in frecventa relafe eu practica social[, in comunicarea interpersonald, experienla socialI validatd - celdlalt. In acest sens considerdm conduiter maturizdrii premis['necesar[ a evolugiei individual ca 9i cu profesiilor reclamd care in cazul empatice.Iat[ de ce, chiar-gi 17,

rT
stringenfd prezenta unei conduite empatice performante, il$ recomanddm exclusiv pe baza testelor ?J ico[1!9,1L o seleclieprofesionald empatie m pat legr gi in precis scd de ln nici nt c r u un nc caz azc cu ue efect l e c te eliminatoriu, l rmrn a to ri uSti , i ndpreci de-Tffi l a un stiind
anumit nivel acceptabilal empatiei pr-n-acii.litare qi expcrienldtrdith --------gdse;terost

'$ {

aceaSta poateevoluaperformanliat 9.t_gtulr probud. .

a

!. j$

necesare Imtzare a acestul nl rre;te cd, pauperitatea empatic5 poate ridica semne pentru profesiuni care reclam[ relalii interpersonalecurente si pentru care nici timpul ;i nici nevoia sociald nu ingdduie transformdri structurale neeconomicoase; doar in acesLecazuri se pot formula contraindicalii. Agadar,pornindu-sede la un anumit nivel al conduitei empatice dobdndit experengial gi perfectibil experenlial, optdm penrru un hntrenqmgnt' empatiCdirlj atlcare are avanrajul vali dlri i unei expriiien;e empatice sigure, de calitate, gi intr-o unitate de timp mult mai micl decdtpe baza unui antrenament lf,satla voia intdmpldrii. Aga cum am dezvoltat problema si in alte lucriri ale noastre gi mai ales cu referire la empatiadidacticd(S. Marcus. T. David, A. Predescu - 198l.,p. l2l130) s-au conturat doud direcgii de preocupiri privind-.antrenamentul empatic. o primd direcgievtzeazd. jgscoperirea unor capacitdli constitutive ale fenomenului empatic gi aftrenarea acestorain mod particular. Cea de-a doua direcgie de preocupiri priveste aplicarea unor programede antrenament empatic. Semnaldrile noastre relevd o preocupare aparte a psihologilor practicieni gi teoreticieni p-gj.!Iu capacitdgiiemparice la _dezvoltarea perloa.le aflare frecvent in iiiiiat'il relaliirnale, dar nu numii pentru acestea, avdndu-seca premisd clard opgiuneagtiinlificd de a antrena eficient un fenomenpsihic propriu personalitdliiumane gi care cu c6.t este mai dezvoltat cu atdt favortzeazd, comunicarea interpersonaldatdt de necesarX conlucrdriidintre oameni. in;elegem prin,.,,m_atur!74rea empatic[n declansarea unor for;e interioarecare permit trecereade la un proces spontande ,,identificare" cu algiila un procesevoluatde transpunere psihologicI carepresupune optareaexplicitd sau implicit[ pentru o implicare relativizatdce se consumd la nivelul interacgiuniidintre identificare si dera$are, sau altfel spus, care presupune o anume retrdire empatice ajustatd, in situalii speciale, cu o tendinp de a men;ine distanfeoptime in scopul
174

'-a fenomenului empatic prin mijloorrea relativd transformare experienfei sociale acumulate se constituie ca un cdgtig adaptativ al umane. personalitdgii Maturizarea empatic[, fie dobdnditd experenlial cu consum sporit energetic $i nu totdeauna vizAnd un obiectiv performanlial, fie ea dobdnditd organizat, programat, cu scop precis ;i cu eficien;[ sporitd, devine in viziunea noastrd un obiectiv important al psihologiei umane. qtiinlificein folosul personalitdlii

t75

de constantd individuald pulin influentat[ perturbator sau stimulator conduit[ o factori extrasubiectivi. Stilul empatic' fdrd a deveni via;d cu stereotipd,se manifestdadaptativin funclie de imprejurdrile de in care se confruntd omul, evidenfiind un patern eficient 9i tolerant

sFARglruL
Aici se ?ncheie demersul nostru gtiingific privitor la f-enomenul empatiei. Un demers gtiinlific care a incununat o activitate de cercetare prelungitd, aldturi de colaboratori la fel de pasionagi ca gi autorul acestuivolum, pentru studiul empatiei. Ceea ce ni s-a pdrut important in scrierea acestui volum a vizat demonstrarea ipotezei privind considerarea empatiei ca trds[turi comund de personalitate. Am recurs la argumente teorel.ice si experimentaleprivind fixarea fenomenului empatiei in ordinea de idei a determinan[ilor principali ai personalitigii aducdnd in disculie raportul dintre structura predispozilionalh,gi achizigiaexperengiald a empatiei, evolugia de la ,,primar" la ,,maturizat", relagia dintre interioritatea gi exterioritatea conduitei empatice, contextul multidimensional gi multifuncgional al fenomenului cercetat care acoperd multiplele niveluri ale sistemului psihic uman, precum 9i viziunea personologicr prin care se evidenfiazi valoarea aptitudinalr a empatiei gi integrarea acestei insugiri in contextul structurii de ansamblu a personalitdgiiprin corelagiicu alte trdslturi psihice. Am urm[rit, totodatd,integrareafenomenului empatic in activitatea umand, delimitdnd insuqirile generaleale comunicativit5gii empatice de caracteristicileprovocate de specificul unor activitdgicum sunt cele legate de procesul instructiy-educativ, de actul terapeutic,de crea;ia gi receptareaartisticd, de unele imprejurlri de viagd ce reclami relalii interpersonale. Prezenlaempatiei in desfdgurarea activit[filor umane se manifesti nu arareori performanlial, fapt fdrd de care eficienfa produsului realizat nu este posibild. in sfdr;it, in ordinea de idei a analizei fenomenului empatic in structura de personalitate, am putut detecta printr-o metodX proprie manifestareaunui stil empatic, a unei'maniere comportamentale,ca o t76 pdstrdriiidentitdlii de sine.

ajuns' de u mbcar satisfdcdtoare' Iatd-ne prin urmare in ipostazafericitd, sar a pune punit strddanieinoastrede aproapetrei decenii, cu mulgumirea d" a .onrtuta cd exist[ l^n prezent multiple preocupdri in rdndul colaboratorilor mei . mai tineri pentru dezvoltarea in continuare a s'tudiului empaliei. Le urez sd obgin[ rezultate importante intr-o problemd cu generoasddeschiderepsihosocial[ in a$a fel incit, peste vreme, incercareape care o inchei aici sd fie cotatd doar ca un inceput'

t77

. EMPATHY AND PERSONALITY

This book hrin.{sout thc fbllowing summary: First Section: GENERAL PROBLEMS

thc of the considerationol this phenomenonas an essentialtrait of human any of ability specific a pattern". as a ,,general persclnality, il"ing to transposeln the anotherpsychology to reach to an implicit way of communication,an interindividualone' aim at some pcculiar aspects hhc main problems tbr cliscussiOn pointed out in the title of hypotheses, contiguoustbi the funclamental the secondsection: l. At the origin of the empathic phenomenonthere is a basal structurewhich has its deep roots inlo the human being's hereditary the empirical structure*hi.h utgonizesit self du.ring predispositions, view' point of educativc the fiom perfbctible being iln.r*lldg", a multidimensional manitbstation its try expresses empathy Th; 2. which covers the whole human psychic systcm' psychic phenomenc,n deuel oppeafrtl mt heunconscit luslevelof t heveget at iveconduct ' the consciousplane of the cognition anelanticipation,and passed'into ieachiqg the emotional (aftectivc)and motivationalplane' 3. Tie empathy has a perfbrmantial tunction as an operarional resultsat the over medium levcl. psychic tool to obtiin some efTicient is a generalability presentin the whole human behaviour The'empathy with similar others. but it can become als' a special in relationships ability tbr some fields of activity (dramatic, literary, therapeuttc empathya.s.o). 4. Between the empathic ability. as a psychologic potential of of i ntcrnal i ty, and t he'em pat hic behaviour , as a psychic act ion under relationships, divergent and convcrgent externa;iy are possible and partners'empathiccclnduct. of'circumstances the inf'lucncc 5.Theempathyasanint r insiccom ponent of t hepcr sonalit y it sell'in interactionwith other pcrsonality complex systemm'anif'ests supporting conducts correlated or attitudinal. t.aits, temperamental co-unitivestyle' and the interpersonal altruism, sympathy, with the necd of communication. trait of personalityshows it self 6. The empathy as a consolidated for somc inilividuals as a behaviouralconstant,an individual manner, and morc exactly as an empathicstyle. The third sectionplacesthe analyscof the empathicphenomenon i n di ft-erent pl anes of t he hum an act ivit y developping special preoccupationi tbr the teachers', therapists', c'reatorsof art and negotiationand usual iit"rutur" activity. but also fbr artisticreception, humancommun icat ion.
179

Second Section: THE EMPATHY AS A PERSONALITY TRAIT - Hy p< lt hc sc-s A c o rn m' n tra i t .f p c rs o n a l i ty'-l Innatcor acqui rccl t r ait ' l- M ult idim c n s i o n ac l o n s tru c t. - Ab i l i ty anclbchavi our. - Ti ai t ol apt it udc . - T hc c m p a th y i n rc l a ti o n s h i p swi th othcr vari abl cs ol p c r s onalit y . - Emp a th y a n d s y rn p a th y ; E,mpathy and hcl pi n-u ,r ic nt ar ' i. n. - E rn p a th v a n d i n t.c rp c rs .n a krn .wrci -o" . - E ,r,pu,hi c i tyrc ol' pc r s onalit y a n d th c i n tc rp c rs ti n a cl o u n i ri v cstyl c:. Third Section: EMPATHY AND ACTMTY - ' f hc c r npa rh ya n d th e d i d a c ri ca c ti v i ty . - Thc crnpathyand thc thc r apis t ' sac t iv i ty . - T h c c mp a th y a n d th c arti sri c crcati rn. The c m pat hy a' d t h c a rti s ti c rc c e p ti .n . _ T h c c tnpathy and thc hurnan c< lm m unic at io n - . ..T h cc rn p a th i cm l i tu ra ti tl n 'tow . arcl s thc contl ucncc bc t wc enc m pir i c a lc x p c ri e n c c a n d d i rc c tc ctra l i ni ng. T hc l' ir s ts c c ti o n.l ' l ' c rsa s y n th c ti c a s l i -u h .n t rl rc ev.l uti ' n of thc

T7E

t,

This book is the author's scientific approach, based on a large bibliographical .analyse, and a long personal or in collaboration scientific experience, conceived as a thematical synthesis for the purposeof bringing together in a personological vision some points of view on a psychic phenomenon present in the whole human activitv. which is the empathy

un gomrne un trait indispensablede la personn4lit6' comme "pattern dans transposer se de 6tre.hdmain gdne*f", une habilit6 propre ir tout communication de voie )r une ia psychologie de l'autre pour arriver implicite, interindividuelle' d'aspects Les principaux probldmes en discussion visent une s6rie titre de la le dans 6nonc6s base, de particuliers, adjacentsi I'hypothbse ieconde section: 1.A l ' ori gi neduph6 nom bneem pat hiqueset r ouveunest r uct ur e -cles racines profondes dans le plan des prddispositions basale qui a h6r6ditalres de I'homme, structure qui s'organise exp6renciellemeirt,

EIdPATHIE ET PERSONNAL]TE
Cet ouvrage d6veloppe le sommaire suivant: Premiire Section: PROBLEMES GENERAUX - D6finitions - Y a-t-il le phdnomdne de I'empathie? _ Concept et interprdtation - confusions terminologiques et d6limitatlons conceptuelles - Les fonctions de I'empathie _ Le m6canisme psychologique - Une d6finition synth6tique - Th6orie et m6thode _

Nouvelles directions de recherche Seconde Section: L'EMPATHIE, PERSONNALITE

UN

TRAIT

DE

- Hypothdses - Un trait commun de personnalit6?_ Trait inn6 ou acquis? - construct multidimensionnel - Habilitd et comportemenl.Trait d'aptitude - L'Empathie en rerations avec d'aurres viriabiles de personna{itd - Empathie et Sympathie - Empathie er orientation de type ,,helping"; - Empathie et connaisance interpersonnelle _ Le siyle empathiquede personnalit6et le style cognitif interpersonnel. Troisi0me Section: EMPATHIE ET ACTMTE - L'Empathie et I'activit6 didactique - L'Empathie et l'activit6 du thdrapeute- L'Empathie er la cr6ation artistiqui - L'Empathie et la r6ception artistique - L'Empathie et la communication humaine - ..La maturation empathique" d la confluence entre l'exp6rience empirique et I'entrainement dirij6. La premidre section prdsenteune vision synthdtique,sur l'6volution de la recherchedu phdnomdne'empathique du point d" uu" conceptuel, fonctionnel et du m6canismepsychologique d;expression La secondesection se propose une ample ddmonstrationbas6e sur des consid6rations th6oriques et exp6rimentales concernant l'explication de I'empathie comme un trait commun de personalit6. L'analyse effectu6e met en dvidence des r6ponseset des arguments scientifiquesconcernantla considdrationdu ph6nomdneen diJcussion
IEO

le style cognitif, avec le besoin de communication' se O. t-'e.nputnie comme un trait consolid6 de personnalit6 constante manifeste chez cartains individus comme une comme comportamentale,une maniEre individuelle, plus exactement un style empathique. Latroi si ^bmesec t ionm et l'analyseduph6nom bneem pat hiquedans des des plans diverses de I'activitd humaine ddveloppant
tEl

"BIBLIOGRAFIE
Allport. G.. The Historical Background of Modern Social Corrpany'l96lJ'26WcslcyPublisc:hin-u r'ol.l. Aclctison Psychology. 21. Allptlrt.G'.StructuragidezvoltareapersonalitSfii,Bucurcsti. l gttl - p' 340-342' Ed. Diclactici ;i Pedago-uici. F Alcan' 1906' Paris' individuelle, L.. Art et Psychologie Arrdat,
P' tt5' ,,i. l N,, ni The pr evaluat ion of - per vr nl M .I\{ M . ' Thp B anni stcr. D ., Ma ir . J. and Ncrw York, l96u' constructs, AcaclemicPrcss..London Bcr-uer.M.S.. Conditioning through vicarious investigation' p. 450- 466' P sychol .rcv.. vol - 69, n r ' 5. I c) 62. and motive strength' "l sensitivity Interpersonal D.E.. Bcrlcw. p' 390- 394' l. 196 nr . 2. v'o1. 63. psychol . ". soc. ahurtrrn. and predictive simplicity complexity Bicri, J.. Cognitive cognit ivc t lr ct lr vol. a ( ccl. ) . . Rcading lir r behavi or i rr J. C . Mancuso p. 2691970. I NC. wison. and N cw Y ork . Holr . Rinchiir t pcrsonal i ty. 2ttO. Blaga I-Lrcian.Scrieri despre art5. BucLrrc$ti.Ed. Mcridianc I970. p. 3.1. B l ank-Grci l . E ' . Hogan. R. . The theory and measurementof vol. 20. nr. 20. nr. 3. p' 2130Journalol . Counscling.1973. emp.athy.

,E2

2tt4. A.. The developmentof ideas about empathy' Burchcirner. l0 ( I)' p' 6l-70' 1963. Psycholo-uy' oI Courrsclirrg ..Journal of traits in meaning The R.. D.. Tagiuri. Shapiro. S.J., Bruncr. Pitrulkr. ..Pcrson isolation and combination. in: R. Tagiuri,"L. Univ. Prcss, bchavior".Standl-crd pcrccptionand interpersonal l95tt'cap.18.p. 277-28tt' Cahfbrnia, Standlirrcl,
t8t

Bullmer.K.. The art of empathy.New york, Human Science Press, 1975. Cazacu Tatiana^. Slama, fntroducere in pshiolingvistici, Bucuregti, Ed. $tiinflficd,1969.

De Vitro, J.A., Human Communication,the Basic Course,4 - -- -:' ed. Harperand Rev. Publischers, New york, tSSt, p. ZZZ. Dolman, J., The art of acting, New york, Harper Brothers Publishers, 1949, p. 26-27 . Ducasse,C.J., The phitosophy of art, New york, Dover Publications my, 1966, p. 210-211. Dymond,R.F.,A scalefor the measurement of empathicability, psychology, of Consulting ,,Journal 13, 1949, p. 127_1i3. Dymond, R.F., Personality ans empathy, in ,,J. Consult. Psychology", nr. 14, 1950,p. j43-350. V., Dialogul medic - pacient, Cluj_Napoca, Ed. Dacia, _^ .En[tescu, 1988, p. 82.

Ferry, G., Practica muncii in grupuri, Bucureqti, Editura 197 5. Didacticdgi Pedagogicd, Firu, I.S., Personalitatea profesorului romAn, Bucuregti, 1939. LiceuluiRomdnesc, Biblioteca Freud, S., The psychoanalytic theory of neurosis, New York, Norton,1949. E., Motion and emotion: the role of proprioceptionin Gelhorn, rev.", the psychologyand pathology of the emotion, in ,,Psychol. 1964. nr. 6. p. 457-412. . George A new theory of empathy and its relationsto Robinson, nr' 1, 1963,p. 49identification, in ,,Joumalof AsthmaResearch", tt4. 1993, Ed. Geneze. Golu, M., Dinamica personalitifii, Bucuregti, p. 13-19. Golu, P., Mitrofan,'N., Dimensiuni psihologiceale competenfei nr.2, 1982,p. 129-149. didactice,,,Rev.de Psihologie, to Affective Emotional Responses G., R.J., Mencielsohn, Gruen, Empathy and between Distinction The in Others: Displays 51, nr. 3, and Social Psychology, Sympahty.Journalof Personality p. 609-614. 1986, Guilford, J.P., Personality, New York, Mc Graw-Hill Book 1959. Company,I.N.C., Paris, .Guillaumin, J., La dynamique de I'examenpsychologique, p.307. PUF.1965, Guzetta,R.A., Acquisition and Transfer of Empathy by the Parent of Early Adolescents through structured Learning p. vol. 23, nr. 5, 1976, Psychology", of Counseling Training, Joumal 449-454. in self disclosure Haynes;L., Avary, A., Training adolescence 1979,vol. Psychology", of Counseling and empathy skills, ,,Journal 26,p.526-530. Heider,F., Perceivingthe other person,in R. Tagiuri,l. Petrullo, behavior", Standford Univ' ,,Personperceptionand interpersonal California,I 958, cap.2, p. 22-26. Stancltbrd, Press, Hcld, J.F. Maucorps,J., Je et les autres: essaisur I'empathie Payot,1971. quotidienne, Paris, of affect and cognition synthesis Holllnan,M.L., Developmental and its implications for altruistic motivation, ,,Developmental 1975,11,p. 607-622. Psychology",

CUPRINS
' ' P' t - inceputul sfArqitului - SECTIUNEA I: PROBLEME GENERALE " " "'p' ll - Concept;i interpretare Defini;ii - Existflfenomenulempatiei? Confuziiterminologicegidelimitdriconceptuale-FuncflileempatieiMecanismulpsihologic.odefiniliesinteticd-Teorie;imetod[-Noi direc;iide cercetare. - SECTIUNEA A II.A: EMPATIA O TRASATURA DE ....P.68 PERSONALITATE inndscutd - Trasaturd Ipoteze - Trdsdtur[comundde personalitate? sau dobdndita?- construct multidimensional- capacitate 9i - insugire aptitudinal[ - Empatia in rela{ie cu alte comportament Empatie9i orientare Empatie9i Simpatie; variabilede personalitate: - Stilul empaticde interpersonald ,,helping";Empatiegi cunoagtere gi stilul cognitivinterpersonal' personalitate . SECTIUNEA A III-A: EMPATIE $I ACTMTATE . terapeutului - EmpatiaEiactivitatea didacticd Empatiagi activitatea -Empatiagicreagiaartisticd-Empatiagireceptareaartistic[-Empatia dintre empaticd"la confluenfa umand- ,,Maturizarea gi comunicarea dirijat' empiricd9i antrenamentul experienfa - sfargitut ' .. - EmpathyandPersonality .... et personnalit6 - Empathie -Bibliografie....

" 'p' 178 "p' 180 " " "P' 183