Sunteți pe pagina 1din 0

Boli

1









BOLI








Un produs:



























Bed-Com
http://dresajcanin.true-dream.com



Boli
2

Aceasta sectiune se adreseaza tuturor categoriilor de cititori-crescatori, dar in
mod special celor care s-au hotarat sa creasca un caine, insa cunosc prea putin
despre bolile si afectiunile acestui animal.


CUPRINS

1. Obiceiuri mostenite ................................................................................3
2. Foamea si setea ......................................................................................3
3. Febra ........................................................................................................4
4. Accidente, rani, prim ajutor ...................................................................5
5. Otravirea ..................................................................................................5
6. Respiratia artificiala si masajul cardiac ................................................6
7. Socul ........................................................................................................6
8. Insolatia ...................................................................................................7
9. Spasmul ...................................................................................................7
10. Plagi prin muscatura ..............................................................................8
11. Arsurile ....................................................................................................8
12. Jigodia (boala lui Carre) .........................................................................9
13. Hepatita infectioasa a cainelui (boala lui Rubarth) ............................10
14. Parvoviroza ............................................................................................11
15. Boala lui Aujeszki ..................................................................................11
16. Turbarea .................................................................................................12






















Boli
3


Obiceiuri mostenite
Chiar daca nu poate vorbi, cainele "ne transmite" permanent mesaje prin
comportamentul lui. Noi trebuie doar sa ne straduim sa le intelegem, mai ales
atunci, cand desi pedepsit, repetea acelasi lucru. Cateva exemple simple dar
elocvente ne vor lamuri pe deplin.
Cu totii am observat cum se invarteste in cerc de cateva ori sau scormoneste
covorul ori pamantul inainte de a se culca. Cati dintre noi nu ne-am certat
favoritul vazand ce face, nestiind ca din timpuri imemorabile stramosii lui faceau
acelasi lucruri pentru a batatori crengile, frunzele, zapada sau pamantul, cu
intentia de a avea un culcus cat mai confortabil. Urmasilor lor acest obicei li s-a
transmis genetic.
O femela cu pui isi schimba zilnic cuibul de cateva ori, mai ales cand timpul este
calduros. Poate nu am inteles de ce, fiindca noi i-am pregatit un loc comod,
comfortabil. Pentru mama insa, confort inseamna un loc unde cateii sunt in
siguranta de rastul lumii si de orice i-ar deranja. Daca este un caine de curte,
acesta va face gropi unde isi va purta cateii in gura. Pamantul umed va da puilor
racoare si va reduce inmultirea puricilor (acestia prefera caldura). De cate ori
vom muta noi cateii, de atatea ori mama ii va duce acolo unde ii va dicta
instinctul. Cainele nostru linge perestii sau mananca pamantul. Are el gusturi
pervertite ? Nu, aceste obiceiuri se formeaza atunci cand hrana este carentata in
saruri minerale iar cainele nu face altceva decat sa suplineasca ceea ce ii
lipseste.
Alte obiceiuri sunt foarte interesante, mai ales daca le observam zilnic si le
acordam un minimum de atentie.

Foamea si setea
Doar unui caine bolnav ii lipseste pofta de mancare sau mananca foarte putin. In
mod normal mananca de cate ori i de da ocazia, astfel, masa devine cel mai
important eveniment al zilei.
Alimentatia fiind o problmema complexa, trebuie privita cu toata seriozitatea.
Hrana trebuie sa fie consistenta, echilibrata si usor digestibila. Cainele este un
animal lacom, el nu mesteca ci inghite mancarea cat de repede poate. Cu toate
aceste, cand este bolnav dispare pofta de mancare rafuzand chiar si alimentele
preferate. Consumul de apa va fi diferit si influentat de alimentele consumate,
temperatura mediului ambiant, gradul de oboseala sau starea de sanatate. Un
Boli
4
caine bolnav va refuza hrana, dar nici odata apa. Astfel acest lichid vital poate fi
intermediarul nostru pentru administrarea unor medicamente.

Febra
Acest sindrom reprezinta cresterea peste limita superioara normala a
temperaturii corporale si este insotita de modificari ale functiilor vitale in organism.
Se manifesta prin deterioararea starii generale, frisoane, accelerarea pulsului si a
respiratiei, nas cald si uscat, apetit redus, sete exagerata.
Febra este considerata usoara atunci cand depaseste limita superioara cu 1
grad C, medie cand depaseste limita cu 1,5 grade C si mare, cand 2 sau mai
multe grade au trecut peste limita maxima.
In mod normal, temperatura este mai ridicata seara si dimineata, dupa efort sau
la femelele in calduri; deci nu putem vorbi despre febra. Ca sa stim exact daca
avem de-a face cu o stare normala sau patologica, vom tine si de cele spuse mai
sus si vom masura temperatura interna cu ajutorul termometrului. Acesta se
scutura in prealabil, se dezinfecteaza, se unde capatul (cu mercur) cu vaselina si
se introduce in rect. Dupa cateva minute vom putea face citirea termometrului.
Administrarea medicamentelor
Modul de administrare al medicamentelor este dependent de mai multi factori:
consistenta lor, necesitatea de a actiona ( local sau general ), starea generala a
cainelui. Tabletele, casetele, bolurile, siropurile si antibioticele buvabile se vor
administra oral. Aceasta manopera poate fi executata si de catre crescator, cu
conditia sa fie executata corect.
Tablete Cand apetitul se pastreaza nealterat, tabletele pot fi administrate intr-o
bucatica de carne sau branza. In cazul in care cainele refuza, tableta va fi
introdusa in gura cu mana si depusa la baza limbii, apoi se inchide gura
animalului si botul se tine putin ridicat pentru a usura inghitirea tabletei.
Pulberile si granulele se dizolva in lapte sau supa si se administreaza ca atare
Pentru aceasta manopera este nevoie de doua persoane, una va tine cainele, iar
cealalta va administra lichidul cu o seringa la comisura buzelor, printre cele doua
maxilare. In acest mod, lichidul va fi inghitit usor, fara riscul de a fi aspirat in
plamani.
Injectarea, fiind o operatie mai complicata, necesita o anumita pregatire in
domeniu si este bine sa fie executata de personal calificat.
Boli
5

Accidente, rani, prim ajutor
Traind in secolul vitezei, tot mai des observam ( spre rusinea noastra ), pe sosea
sau la marginea ei animale strivite pur si simplu de masini sau ranite si in
imposibilitatea de a se da la o parte din calea altor "viteji" ai volanului. Daca
inevitabilul totusi s-a produs, avem datoria morala de a indeparta de pe carosabil
victima sau in cazul cand este doar ranita sa-i acordam pe cat posibil un prim
ajutor, atat cat sta in priceperea noastra, cu atentie insa ca sa nu facem mai mult
rau. Mai intai, vom examina cainele pentru a sti ce s-a intamplat. Cel mai
frecvent intalnite sunt hemoragiile si fracturile. Fractuirle deschise sunt acelea in
care osul rupt strapunge pielea si iese afara. Ranile astfel produse sunt
periculoase, fiindca se infecteaza foarte usor, si de aceea se vor lega cu o
batista sau carpa curata.
Hemoragiile ( pierderile de sange ) nazale nu sunt periculoase, daca se opresc
repede. Daca sangerarea continua, este abundenta si se asociaza cu hemoragia
bucala, situatia este foarte grava, fiindca avem de-a face cu leziuni interne.
Oricum se prezinta problema, este bine sa transportam cat mai repede cainele la
medicul veterinar pentru a-i acorda ingrijirile corespunzatoare.

Otravirea
Se produce in urma ingerarii sau inhalarii de substante nocive. Uneori, putem
observa usor si imediat otravirea, alteori semnele se observa mai greu si apar
mai tarziu.
Simptomele otravirii sunt diverse si numeroase; din acest motiv vor fi amintite
doar cele mai caracteristice si mai frecvente: salivatia excesiva, scrasniri de dinti,
colici, vomizari, diaree, hemoragii diverse, tulburari musculare, scaderea tensiunii
articulare etc..
Detergentii, medicamentele frumos ambalate sau sub forma de drajeuri sunt tot
atat de nocive, ca si otraburile, daca sunt lasate la indemana cainelui. De aceea
este bine sa obisnuim cainele sa nu manance orice si de la oricine, mai ales
resturile gasite la intamplare.
Daca inevitabilul s-a produs, pana la venirea medicului, trebuie sa acordam,
cainelui nostru primul ajutor. Multi considera laptele un antidot universal, dar, din
pacate, laptele de multe ori face mai mult rau decat bine, deoarece el dizolva
toxicul care va trece rapid in sange. Cel mai bine este sa administram un vomitiv.
Daca nu avem unul anume, putem folosi apa calduta sarata. Dupa ce cainele
Boli
6
vomia, ii putem administra carbune medical dizolvat in apa ( 2-3 lingurite) sau
albusuri batute si amestecate cu putina apa ( 200- 300 ml ). In cazul ingerarii de
detergenti, se va administra o solutie de apa cu otet ( 2 linguri de otet la un litru
de apa).
Din pacate, efectul otravii de sobolani se observa dupa cateva zile, cand deja
toxicul s-a raspandit in organism, iar efectele sunt ireversibile. Alte toxice produc
rupturi ale vaselor sanguine si hemoragii in toate organele. Stricnina este toxicul
cel mai dur, care produce o contractie musculara generalizata, iar dupa
aproximativ 30 de minute de la aparitia semnelor de otravire se instaleaza
moartea.
Puterea toxicului asupra organismului este diferita de la un produs la altul, dar
mai departe si de alti factori, cum ar fi : varsta, sexul, gradul de flamanzire,
starea de intretinere, starea de intretinere, stare fiziologica, viteza de patrundere
si cantitate de toxic.
Intoxicatia de orice fel este deosebit de grava si necesita o interventie de maxima
urgenta.

Respiratia artificiala si masajul cardiac
Reprezinta doua manopere dificile care implica pricepere si pot fi executate doar
de doua persoane simultan. Daca accidentatul nu mai respira si inima s-a oprit,
practic sansa de supravietuire nu mai exista. Se poate, totusi incerca reanimarea
prin cele doua procedee; astfel : o persoana va apasa ritmic cutia toracica, iar
ceea de-a doua persoana va trebuie sa aiba grija ca limba sa fie fixata lateral, ca
sa nu fie "inghitita" si sa produca asfixie. Daca dupa 3 minute de masaj toracic,
cainele nu da semne de viata, este fara sanse de supravietuire. Daca insa revine,
cainele va trebui transportat de urgenta la cel mai apropiat cabinet medical.

Socul
Este o stare deosebit de grava si apare de obicei in urma accidentelor, si
oridecate ori se pierd cantitati mari de sange. Se poate recunoaste dupa lipsa
oricarei activitati, temperatura corporala scazuta, respiratie accelerata, puls
accelerat si paliditatea mucoaselor, mai ales a gingiei.
Controlul gingiei, prin apasarea cu degetul, este cea mai sigura metoda de a
recunoaste starea de soc.
Boli
7
Astfel, daca dupa 1-2 secunde de la ridicarea degetului nu apare coloratia
normala si paliditatea persista, avem certitudinea ca s-a instalat starea de soc.
Trebuie anuntat de urgenta medicul veterinar dar, pana la venirea lui, vom
acoperi cainele cu o patura calduroasa pentru a impiedica scaderea temperaturii
corporale.

Insolatia
De multe ori, cainii stau sau sunt nevoiti sa stea mult timp in bataia directa a
razelor de soare. Din aceasta cauza, apare febra, pulsul accelerat, respiratia
precipitata si mucoasele devin congestionate. Aceasta este insolatia si are sanse
de revenire din aceasta stare doar animalul a carei temperatura corporala nu a
depasit 41 grade C.
Ca prin ajutor, cainele va fi dus intr-un loc racoros si linistit, apoi i se vor aplica
comprese cu apa rece si se vor administra tonice pentru sustinerea si stimularea
generala a organismului.

Spasmul
Reprezinta o contractie localizata sau generalizata si poate fi clasificat astfel:
spasm care tine 1-2 minute, spasm care se repeta in decurs de 24 de ore.
Este des intalnit la femelele care alapteaza muti catei si apare la doua, trei
saptamani dupa fatare. Se manifesta prin neliniste, respiratie accelerata si
plansete. In timpul crizelor, se iau cateii de la mama si se pot pune inapoi dupa
cateva ore. Este indicata intarcarea si hranirea lor artificiala.
Exista femele predispuse la spasme, acestea nu trebuie date la monta.
Vindecarea este spontana, dar de obicei se face un tratament medicamentos.




Boli
8
Plagi prin muscatura
In timpul plimbarilor, adeseori au loc incaierari intre caini. De obicei aceste lupte
au drept cauze: mancarea, stabilirea ierarhiei, femelele in calduri. Se bat intre ei
cainii de acelasi sex, dar, sunt si "batausii notorii" care se bat oricand vin in
contact cu alti caini, fara un motiv anume.
Deoarece dantura si maxilarele cainilor sunt foarte puternice, si muscatura este
foarte periculoasa. Cainele muscat se zbate si, din aceasta cauza, in gura
adversarului raman bucati de piele si chiar muschi. Pe langa ca este foarte
dureroasa, rana se poate si murdari si astfel se infecteaza foarte usor.
Sangerarea este binevenita, fiindca spala rana si indeparteaza o parte din
murdarie. Sangerarea puternica insa este periculoasa si trebuie oprita prin
legarea cu o batista sau carpa curata.
Ranile prin muscaturi se observa mai ales la cainii cu parul scurt, fiindca la
ceilalti parul estopeaza muscatura.
Locurile cele mai afectate de muscaturi sunt capul, gatul ( cainele mai puternic
prinde gatul adversarului si-l sufoaca ), membrele anterioare, coada.
De obicei bataia incepe fara ca stapanul sa aiba timp sa intervina. Singura
modalitate de a desparti cainii si nu intotdeauna reusita, este sa ne prindem
cainii de membrele posterioare sau sa aruncam pe ei apa. Este contraindicat ca
in timpul incaierarii sa intervina strainii, fiindca ar putea fi muscati.

Arsurile
Arsurile se produc prin electrocultare si prin caldura.
Primul tip de arsura este mai frecvent intalnit la catei, deoarece din joaca rod
diverse cabluri electrice. Pe mucoasa bucala apar rani, respiratia este ingreunata,
iar in cazuri grave limba si mucoasele se pot cianoza. Mucoasa arsa moare si se
desprinde in cateva zile.
Arsura produsa de caldura este diferita de cea de la om. Partea unde se produce
arsura este protejata de par, aceasta formand un strat protector. Cand arsura
este grava, atunci parul iese usor, daca incercam sa-l smulgem. Pe arsura se
pun comprese reci si locul se desinfecteaza.


Boli
9
Jigodia (boala lui Carre)
Agentul cauzal : virus
Perioada de incubatie : 3-7 zile
Manifestari clinice : febra mare, scaderea poftei de mancare, vomitari, diaree,
catar, faringita, tuse.
Profilaxia : separarea, vaccinarea
Cainele este cel mai receptiv animal la infectia cu acest virus.
Receptivitatea este mult influentata de varsta. Se imbolnavesc mai ales canii in
primul an de viata si in special intre 3-12 luni, rareori sub sau peste aceasta
varsta. Cateii sugari sunt protejati de catre anticorpii colostrali, iar cainii adulti
sunt de regula imunizati in urma trecerii prin boala sau datorita vaccinarii. Rasele
ameliorate de caini sunt mai receptive decat rasele rustice.
Receptivitatea este influentata de asemenea de criza de adaptare din timpul
incarcatulului, de inflatiile parazitare, alimentatie, etc.
Forma supraacuta este produsa doar de virus, fara asociatii bacteriene. Se
caracterizeaza prin aparitia brusca a febrei, secretii seroase sau seromucoase
ale ochilor si nasului, stare depresiva, accelerarea pulsului si respiratiei, anorexie,
mioclonii. Boala se termina cu moartea dupa 2-3 zile.
Forma acuta este cea mai frecventa si debuteaza cu fevra care se mentine 1-2
zile, apoi scade si din nou apare dar cu o intensitate mai mica. Animalul prezinta
inapetenta, secretie oculo-nazala seroasa, vomitari, constipatie, apoi diaree cu
fecale lichide amestecaturi cu mucos si sange. Mucoasa bucala este uscata si
adesea ulcerata.
Simptomele nervoase se manifesta prin mers in manej, rostogoliri, paraplegie,
paralizia vezicala sau rectala, crize epileptiforme, surditate, etc.
Boala dureaza de la 1 la 5 saptamani si se poate termina cu vindecarea sau cu
moartea. In cazul vindecarii, cainele ramane cu tare nervoase.
Vaccinarea antijigodioasa este bine sa se faca la 10-12 saptamani, apoi la 5 luni,
la 10 luni si dupa varsta de un an va fi suficienta o singura vaccinare anuala.
In profilaxia bolii, un factor important il constituie evitarea contactului cu alti caini
straini, iar in crescatorii sa nu se introduca un caine nou fara a fi tinut in prealabil
in carantina 21 de zile.
Boli
10

Hepatita infectioasa a cainelui (boala lui Rubarth)
Agentul cauzal : Adenovirus
Perioada de incubatie : 4-6 zile
Manifestari clinice : febra mare, diaree hemoragica, vomitari
Profilaxia : vaccinare
Sunt receptivi la infectie cainii, diferite specii de vulpi si lupul. Receptivitatea cea
mai mare o au cateii intre 2-6 luni. Sub si peste aceasta varsta, receptivitatea
cea mai mare o au cateii intre 2-6 luni.
Sub si peste aceasta varsta, receptivitatea scade, animalele inbolnavindu-se
foarte rar.
Boala debuteaza prin febra ( 40-41 grade C), iar evolutia poate fi supraacuta sau
acuta.
In forma supraacuta, se observa o stare de abatere pronuntata, diaree, vomitari,
convulsii, moartea producandu-se in cateva ore. In forma acuta se observa
apatie, tulburari digestive, vomitari si diaree uneori hemoragica, sete marita,
dureri la palpatia ficatului si reactie ganglioanara evidenta.
Uneori se observa o stare isterica.
Boala dureaza in cazul formei acute 2-4 zile si se termina in cele mai multe
cazuri cu moartea. Alteori, durata bolii este 10-15 zile si se termina cu
vindecarea.
Vaccinarea la cainii mai mari de un an este bine sa se faca cu un vaccin bi sau
trivalent, scopul de a reduce numarul interventiilor.
Catelele pentru reproducere vor fi revaccinate dupa un interval de 6 luni de la
ultima perioada de calduri.
Cateii care provin din mame nevaccinate se recomanda a fi vaccinati imediat
dupa implinirea varstei de 15 zile, iar cei proveniti din mame imunizate vor fi
vaccinati la varsta de 2 luni cu rapel dupa 2 luni si apoi dupa 4 luni. In cazul
folosirii unui vaccin bi sau trivalent, acesta nu se poate administra mai devreme
de 3 luni, pana cand catelul nu pierde toti anticorpii antijigodiosi mosteniti de la
mama, astfel antigenul este neutralizat.
Boli
11

Parvoviroza
Agentul cauzal : virus ( parvovirus )
Perioada de incubatie : 4-10 zile
Manifestari clinice : scaderea apetitului, diaree, vomitari, abatere
Profilaxie : vaccinarea
Parvoviroza canina este o boala semnalata in America in anii 1977-1987, iar in
Europa, Canada si Australia, cativa ani mai tarziu.
Imbolnavirea cu parvovirusul poate evolua atipic sau inaperent, dar mai ales sub
forma de enterita sau miocardita.
Enterita parvovirala poate sa apara si la cainii adulti, dar incidenta mai mare si
evolutia mai grava se observa la catei. Se manifesta prin abatere si astenie,
hipertermie variabila, diaree, de obicei hemoragica, vomitari, deshidratare.
Miocardita parvovirala este mai putin frecventa si afecteaza exclusiv cateii sub
10 saptamani.
Se manifesta fie prin moarte brusca, fie prin evolutie acuta indeosebit cu semne
de edem pulmonar; nu este exclusa nici cronicizarea.
Profilaxia consta in folosirea vaccinului inactivat la catei de 2-6 luni ( cu rapel
dupa 10-12 zile ), sau vaccinuri vii la adulti, cu administrarea unica.

Boala lui Aujeszki
Agentul cauzal : virus din grupa Herpes
Perioada de incubatie : 3-5 zile
Profilaxie : vaccinare
Manifestari clinice : tulburari ale functiei sistemului nervos central, prurit
(mancarime ) intens.
Boala a fost de mult cunoscuta in America sub numele de "prurit nebun", fara sa i
se stie etiologia.
Boli
12
Virusul a fost pus in evidenta pentru prima data in Ungaria de catre Aladar
Aujeszki.
Primele simptome ale bolii se manifesta prin febra, apatie, anorexie, facies
speriat, iar in scurt timp apare pruritul intens, mai ales in regiunea capului si in
special la gura. Cainii bolnavi sunt nelinistiti, surescitati, latra fara motiv, nu
raspund la chemare decat dupa insitente si au o expresie speriata. La unii caini
apar si accese de furie, dar nu exista tendinta de agresivitate fata de om.
Spre sfarsitul bolii, cainii prezinta paraliza larinxului si a farinxului, din care cauza,
vocea este ragusit-stinsa, ajungadu-se chiar la afonie.
In acest stadiu se observa si o salivatie abundenta, spumoasa. Moartea survine
dupa 20-30 ore de la aparitia semnelor clinice.
Ca profilaxie se recomanda sa nu se foloseasca drept hrana cainilor carne de
port cruda si sa se efectueze vaccinarea in doua inoculari la interval de 15-20
zile.
Prima inoculare sa fie de 2 ml, iar a doua 3 ml. Protectia data de acest vaccin
este de 6-12 luni.

Turbarea
Agentul cauzal : virus din grupa Rhabdovirus
Perioada de incubatie : 15-16 zile
Manifestari clinice : tulburari ale sistemului nervos
Profilaxie : vaccinarile anuale
Turbarea este cunoscuta inca din antichitate, fiind consemnate in cele mai vechi
documente, ramase pana in zilele noastre. Este raspandita aproape in toata
lumea. Belgia, Suedia, Norvegia, Elvetia, Portugalia, Australia sunt tari indemne
de turbare.
Virusul rabic este patogen pentru toate mamiferele, inclusiv omul. Animalele
tinere sunt mai receptive la infectia rabica.
Cainii adulti sunt adeseori rezistenti la infectie datorita unor infectii foarte mici de
virus, incapabil de a produce boala clinica dar care il poate imuniza.
Boli
13
La caini, boala imbraca doua forme: furioasa si paralitica, dar s-au mai deschis si
forme avortate si atipice.
Forma furioasa parcurge etapele: prodromata (melancolica), de excitatie
(maniaca), paralitica (finala). Cainele este mai putin atent, raspunde greu cand
este chemat, uneori devine afectuos pe masura. La inceput isi consuma hrana,
dar apoi apetitul devine capricios si uneori se produc vomitari. Odata cu
progresarea bolii, cainele incepe sa se ascunda in locuri intunecoase si da uneori
semne de neliniste. In acest stadiu exista tendinta de a inghiti diverse obiecte
necomestibile : pietre, butati de lemne, hartie, etc.
La locul patrunderii virusului, apare uneori pruritul, cainele avand tendinta in acel
loc de a se scarpina sau de a se automutila chiar.
Dupa aproximativ 2 zile de la aparitia primelor simptome, incep unele semne de
paralizie si o stare febrila trecatoare care dureaza cateva ore, apoi dispare
pentru a reaparea dupa 5-10 zile. Aceasta faza dureaza 1,2-2 zile.
Faza de excitatie se caracterizeaza printr-o stare de agitatie extrema, cainele
fiind tentat de a ataca animale si in special alti caini. Tot acum apare tendinta de
a pleca de acasa. Odata plecat, vagabondeaza mari distante, parcurgand pana
la 50 km pe zi, ca pana la urma epuizat sa revina acasa. In timpul acestui
vagabondaj, intra in curti straine si musca alti caini, animale sau persoane pe
care le intalneste si chiar pe propriul stapan.
Inchis in cusca, se repede la gratii, rupandu-i-se adeseori dintii. Daca se
introduce printre gratii un baston, se repede furios la acesta. In medicina se
numeste "proba bastonului".
Vocea este ragusita din cauza paraliziei coardelor vocale. Pupilele sunt dilatate
si uneori inegale, alteori se observa constructii spasmodice ale unor grupe
musculare. Daca paralizia farinxului nu este avansata, cainele turbat poate bea
apa. Faza de excitatie dureaza 3-4 zile.
Faza paralitica se caracterizeaza prin paralizia mandibulei care este cazuta, iar
saliva, neputand fi inghitita, se scurge pe comisuri. In afara de paralizia
mandibulei, se produce paralizia trenului posterior care progreseaza cuprinzand
si trenul anterior. Moartea se produce in 6-8 zile de la aparitia primelor semne si
numai uneori dupa 10-11 zile dupa o paralizie totala.
Forma paralitica se caracterizeaza prin aparitia paraliziilor indata dupa faza
prodromala, fara a trece prin faza de excitatie. Paraliza incepe de regula la
muschii maseteri apoi se extinde la alte grupe musculare. Animalul moare dupa
2-4 zile, in stare de paralizie generala.
Boli
14
Forma avortata, foarte rar intalnita, se manifesta prin semne foarte vagi si se
termina prin vindecare.
Profilaxia se realizeaza prin vaccinarea antirabica anuala cu vaccin adsorbit pe
hidroxid de aluminiu