Sunteți pe pagina 1din 18

:,'.

OrganizareaadministrativiaprovincieiDaciaafostinsofitbdeconstruireaunuisistemdedrumurice
- . ---gai provincia de Impcriu, de dezvoltarea unci infloritoare vieti urbane, a mincritului, agriculturii, " .-:,::ueurilor si culturii, dc construirea unui puternic sistcm defensiv si de o colonizarc masiv6. S-au stabilit l:;iacolonisti ,,dintoatdlumeuromanit", cum afirmdEutropius.Daciiaufostintegratiastfclinlumea - ::,:na si au primit , sigiliul Romei" , cumscria Nicolae Iorga. Pnn imprumuturi, asimilarc si reelaborare, romanii au creat o civilizatie specifici, unitari, care s: -11'J,rincelemaimulteteritoriicuccritedeei.- . rii.!,iii:,;:r!'.;r.':;ri;,,rrirrl'i,r.t,,jirillr;riir,..t: ,, .,,,1.i],:.i,ri:'r,. ir:,.ri.i,:ri,.,: :il'.:r:.'.'.,:: l!:,'i:rii::i.i.,..':.; rlr ACOIOUndgaUinVinSfiZbOiniCii - :,::ti. au stdpanit cu adevlrat ingincrii, arhitectii, constructorii si juristii romani. Drumurile, orasele, -: -',t'*Jt.1e. teatrelc, tetmelc, amfiteatrele ;i bibliotecile i-au fbcut pe romani, pretutindeni, intemeietori si nu - - .:*ratori de civilizatie. Ace st proces a ar,ut loc si in Dacia romanS.
,

operirile
luiromdn
irr:,.tirc.i*t

.lri;r:litrit
I l:;"!'
.

iir,-

11

Spatru m

i precum, z lal4dra"
Jucuteni),
raTurdas). ',.:. iil-i,"-l:
-- i:l r:i''filur. ". cum ne

irtii specifice, prin actiunea

Romanizarea. A fost un proces istoric lingvistic si cultural descbit de complex, desfisurat in etape si unor factori cu actiune vizlbllhsi urm[ri dovcditc (administratia, armata,

t feuritorii
ce

acoperea

mura sudfostnumili onstituit un Burebista 'a destrimat bon). GetoHr.- I d.Hr. i. Statul dac onflictul cu
.17 d. Hr.), a ricatul rege ea Daciei si

- *r:Lrr.colonistiietc.)siaunorfactoricuactiunemaiputinvizibil[(stiluldeviat[roman).Etapeleesenliale , - - :rrnizarii in Dacia au fost: etapa preromanii (sec.I i. Hr. - sec I d. Hr.), cdnd au avut loc numeroase :: t;- intre civilizatia dacd si cea roman[; etapa stdpdnirii romane (106-271d. Hr.), cea : ::-'lundf,sidurabil5; etapapostromund(dtpdzll-275d.Hr.),cAndciviliza{iaromanlacontinuatsl ,-.->1 sisedezvolteinconditiilcincetdriiautodtetiistafuluiroman.i{.i!:iiliti:.."ii:rJi:i-l;;tr.:l*i lii;sti"r:zl:llirt-1,:i
.

,: : --i. un fenomen lingvistic,


:,

. .,.,-,:,r:t: ::it:i: guvetnatorul si toqi functionarii cu atributii administrative, edilitare, fiscale etc. ': limba oficiald a administratici romane , latina. o .r,,r'.;:,: a avut un rol esential in ap[rarca provinciei si consolidarea vietii romane. Armata
j
a

prin actiunea urmdtorilor factori:

'.-:-,

a\ut un efectiv numeros, apreciat la 40-50 000 de militari, compus din legiuni, constituite din a fost limba latind populari (r,.ulgard). Dacia a fost impdnzitd, cu un puternic sistem dc

- ',:.--romanisitrupeauxiliare,formatedinprovincialidediferiteetnii,intrccaresingurulmijlocde -.--:.i:aLe

s
COSTOBOCI

Castru de legiune
urband <.r&

tip imperial rLrs Augusti. r:prins toatc

3 Asezare

cosT0Bocr
'

I # Castrt: de legiune

I o Aiezare urband

_ -:-l
..'-

_6c\'
-:'1, ssdnl -3s a

- o\

DAC]A

..

nhc\r va

-a\ DACIA "rBe'' PoRoLlssENSls *l *


r.,,:,'i,.,]

rci. Crisana, I si ccntrul ara stipdnirii


i Traian (1 1 7

Napoca
:;2

Porolissum

'"

-l.T.C]A SUPERIOR

'' Aoulum

Potaisa

Mures
','

*nPuiut
=''

Potaisa

DA$IA A'pU-LN$i$'

O Uioia T,a ana Sarr-rseJelusa

IJA\,IA

acia a fost
1

i,ema INFtrRiOR O

TERiTORIU
SUPRAVEGi.IEAT

sau Hadrian

Drcbeta

| ,;ilJ$ia'Traiana :- -. ..:: :. DACIA Sarmisegetilsa Dierna MALVENSts TERlroRltJ I . SUPRAVEGHEAT


''1,'..
Drobeia

rLi provincii:

Ro*rula 9
Dundrea

t\,10EstA

Romula

I
Dundrea MOESIA SUPERIOR

cia lnf'erior.
tulcrit o ni'rua

MO-SIA

SUPERIOR

$UPTRIOR

Liir-d: Dacia

\pulensis

si

-ri'cionatc unui
Ii;r'e {)ctc:iantti;

castre' turnuri de obsen-atie valuri de apbrare, limes-uri. in apropierea acesror casrri au luat ;i nttmitecanabae, armatajucandunrolinsemnatinprocesuldeurbanizare
si in er

ordonafi, gtiau carte si, ceca ce era mai impofiant, "ur" vorbeau limba latin[.

olutiade;;#ilffffi:l veteranii: sc bucurau de mare prestigiu, au ocupat oir..it" trrlu;;;tr;;"ri'e; au inremeiat familii 'si gospoddrii,.fiind improprietdritiin prwincia
pe uu apirat-o ca

fiint'

asezdi

miiitari. erau disciplina{i si


JdL

colonistii:colonizareaafostoactiunedirijatidestatulroman.Eutropius(sec.lvd.Hr.)spune

prima fiind ulpia Traiana Augusta bacica Sarmisegetusa, urmatd de Apulum, Drobeta, Napoca, Potaissa, Romula, Tropaeum-Traiani, si municipia, aseziariurbane cu autonomie administrativd si juridicd prccum : Porolissum, Tibiscum, Di"rrru, Troesmis. orasele au jucat un rol esential
intomanizarea autohtonilor. in mecliut ruial, rolul orug"ruiu
roman (villarustica).

ciromanii au adus colonistiinDacia,,din knfi lumea romandpentrupopularea oros"lor si cultiyarca ogoarelor,,. Acestia au ar'ut un rol deosebit in dezvoltarea mestesugurilor, -'-^;r;o i -promotorii unor relatii acti.r'c cu autohtonii prin intcrmeJiul limbii latine popuiire, Urtranizarea: orasele au avut un rol insemnat in r6spandirea culfurii si civilizatiei romane. Asezdrile urbane din Dacia romand au fost dc ctoud carcgorii: organizatd dupd, modelul Romei,

""r;;ird; ffi;ffi;; ;"";;";;;;il;;a rol,il;ffi

,;o;ffi;,,

i',li)r*rr,.stdp'nului

economic roman si prinsd intr-un intens schimb cre pro'dus" Ro-u ,i provinciile Imperiului, gratic unui sistem de drumuritemeinic",, .or.,*ii. de inginerii romani. Reratiilc dc muncd dintre autohtoni, coronisti, veterani romanizare.

Activitatea econornici: Dacia a fost integratd in sistemul

si administratia romand au fost de nafuri si faciliteze proccsul de

3500), tdblite cerate cu elementc de scrierl si carcule aritmetice descoperite laAlburnus Maior, instrumente clc scris l.rrizf ,i.*i,rt.nt, unor;coli (ludi literatti). Arla roman ia ,,provirciald,. s-a impu. p"rt" iolin Dacia. o Rerigia: este cer mai bogat clomeniu ar spiriruaritdtii romanc :1.: 1 fau onzat intrepdtmnc'lerea spirinrar a dac o -romana. Sunt ujoru,. divinitdtile romane si di' alte pror incii a1e Imperiului. Se intalneste frecventsizcretisntul reli,{ir,ts si adorarea., echilor zeitatiau"a r,rUrrr-a rofilan (irtterpretcttio Ytlrtt:LLtttu tutttLii!.; t'ottt.ii!,;,. Lnro.l rol lnlprrrtantl-a1ur-lcrortinismul imp.rrtant i_a ju,_i. ci o,tinismul '. Un Fbnus ^ sd srraspandeasc:. h se ;t-lul I d. Hr. in Moesia'si apoi in statLrie clin.sec II-IIL des.opet.ir.i T.t"n:'pt la Potoi.sstt /Turtlut EtidettrLt:;i ljacla- der 316.j hanntl sldru", r.l ",r,llunitatiiorobstesti Orparat ugar"u inaltLtlnil'elc1ecil'ili:,iiiej.i:';,.,aure1iani. ajtrnsese protinci.i D.tci,; ,t, -:.1.-,:.., I ::.:t.-_...-._-- 1....:: ririrtlatcritoriilCS6p6nitcefeCtir tintpttl stapanirii toti:_,t:.. p .. .;j- ... r^-^r .-_ ''' -- '' :''ll: I -'':r t.-,r..t ,t --, l''-: '-r " .,'^.ti. faptconfirmatdgnumeroasg r""'r"r' "'r,...,,.r...........'"'"''' .lc->aa,ilr-::*.. -'. r-r;--,r-r;L---1,;rri l-l-lr5 cl. Hr.)nuainscmnatoprirea rra.-:i-,lr r: f =:-.--e::' S-:.r:;z; iaco-romanaq !i s-a uu dovedit solidS si ve constitui piatra de temelie pentru fcnnar.-r :":,:'- r., *- : i:-i,:

o cultura: a avut un rol decisiv in romanizarea Daciei. Limba latind a asigurat comunicarea dintre brstinasi si romani. i^ao.""li*uri latine este probatd in Dacia de numeroase descoperiri de inscrip{ii (pcstc

Dreptul: legilc romane, si mai ales Constitutio Antoniniana (212 d. Hr.), au alut un ror impofinntin formarea modului de a gdndi si a actiona al populaliei daco-romane. Normelc dreptului roman r" ;;;;j in dreptul romAncsc de mai tdrziu.
j

fiin16

a;elari

:6aprovinciei.
: au ?ntemeiat

disciplinali si
rd. Hr.) spune eaogoarelor".

: a ; o - geto -d acd aflatd, intre Tisa, Ni stru, c arpatiiNordici si Mun{ii Batrcani care, in urma cuceririi romane, a suferit procesul
rr"maniz5rii. Rezultatul
a fost o

Etnogeneza romaneasci. A fost rezultatul unui indelungat :- ;Lrmplex proces etno-lingvistic desfdsurat pe o striveche vatrd

Dictionor illoric
aaaaaaaaaaaaaa

Asimilare

anizirii, fiind
ratiei romane. ganizatd dupd

de Apulumo
cu autonomie u jucat un rol

u/" stdpAnului
rtd
Lse

in sistemul

cu Roma si rinic construite

onisti, veterani

e procesul de
o

Antoniniana

de a gdndi

;i

se

vorregdsi

Daciei. Limba

duprd incetarea stdpAnirii romane. rvdtarealimbii Retragerea aureliani a demonstrat cd romanizarea geto-dacilor a fost un proces profund, nscriplii (peste '::" :nibil' care a continuat L'ruar sr si xr in cHpa etapa urmatoare' urmdtoare. Dupd uupa abandonirea abandonarea Daciei. Daciei, romanitatea nord-dunireand nord-d ttni.ft,cni ule aritmetice n'-r a dispdrut, ci s-a extins din fosta provincie spreiest, nord si rdsdrit prin /l/ si existenta :m:.careanafural[apopulatiei,inambele,"o,,,ii,constifuindu-seastfeiun@ rpus peste tot in -,'a-''t complex de cultur[ de origine romanic[, deosebiti de cea a migratorilor soti- huni, gepizi,longobarzi, avari, slavi) si superioari culturii acestora. alititiiromane continuitatea daco-romand este probati de descoperirea a numeroase unelte, i. Sunt adorate rno'minte, vase, tezaure din bronz, inscriptii in limba latind,, al[turi de Se intAlneste :[ennente de cultur[ materiali a migratorilor. in pe.ioaela secolclor IV-vI s_a dace sub nume :-:-izat cea de-a doua sintezi, care a constat in,,trtpirea," migratorilor i ti r.tinismul r :ra ro*rflicilor. in toatd aceasti perioad[ romanitatea nord-dunrr eand,in resia si apoi in a 1up5 retragerea r,!,strat o legdturr permanentd cu romanitatea sudici. Daco_romanii au ;':ntilu?t si dezvolte o civilizatie de origine romanicd in mediul rural, Donariul cle la Biertan satul (sec. ul lV-lea d. Hn) ipdnite efectir' frrn*1 forma specificd de asezare, in cadrul cdruia s-a consoli dat obstea ,;:eascdformd obiect traditional[ paleocrestin cu de organizaresocial-economica. Asezdrile s[iesti t de numeroase inscriptia EGO ZENOVIUS Lsemnatoprirea s-ar.] grupat, de reguli, intr-un anumit cadru geografic (vbile raurilor, VOTLMPOSUI.Aceastd :dit solidd si va "l:presiuni intramontane, locuri protejate de piduri, dealuri si munti), in descoperire evidentiazd ir:rcruri autonome mai putemice, uniuni de obsti,numite de Nicolae Iorga insusirea crestinismului il romanii populure" menite s6 reziste stdpAnirilor limba latind ,,barbare.. vremelnice.

:urropius, conform crrora Dacia proces istoric, etno-lingvistic si a fost sec[tuitd de birbali, dacii cultural de lormare a unui popor r:i L-ontinuat s[ populeze masiv provincia st[pdniti de Traian. pentm - rrmtinuitatea dacilor ple deazd logica istoricd, numeroasele dovezi Romanitate orientali J: culrurd material[ dac[ descoperite in asezdrile civile si castrele spa{iu etno-lingvistic ce reuneste .1im Dacia secolelor II-III, p[strarea .onor toponime (Drobeta, populafiile de limbd latind din p#ea de est a Imperiului Roman \apoca. Apulum, Ampelum, potaissa etc.) si hidronime (Alutus, \faris. Samus, Donaris etc.) de origine daci, dacii care s_au supus Teorie istoriografici ,i; hundr.oie lui Traian (cum ne spune Dio Cassius), aspect ansamblu de idei si ipoteze reSrrezentat si pe columna lui Traian, unititile militare exprimate in scrieri istorice ,o-urr" frrrnate din daci. Firi existenta audohtonilor nu ar fi putut avea loc referitoare la o anumitd problemd de romanizare. Geto-dacii au awt rolul de element etnic fr,--.oesul :rnitor activ al civilizatiei romane. Teritoriul rimas in afara provinciei Dacia (Crisana, Maramures, cea mai mare parte a Moldovei i in unele perioade o parte a Munteniei) a fost locuit in continuare de dacii liberi. Acestia se afli in rup'ornrri strdnse cu romanii. Frecvent ei atacd, granitele Imperiului. in secolul uf Iff-f"a io*rJ""fi" edeitora se intensific[, ele fiind deseori organizatg impreuna cu gotii. Au fost insi si relatii pasnice, 'de ;'ane au favotizat schimburile comerciale. Leglturile cu romanii au influenlat modul vial;ai Oacitor Ei sunt supusi treptat procesului de romanizar.e, proces ce se va extinde, in secolele urmitoare, |$ -

drco-romani, care a stat la baza etnogenezei romAnilor. Un :{ement etnic important in cadrul acesfui proces a fost cel geto.i.ac- In urma rdzboaielor cu romanii, in ciuda afirmatiiloi lui

prim6 sintez[ etno-cultural[, sinteza

unei populatii strdine p6nd


pierderea identitdtii propri i

integrarea in propria civllizatie a


1a

Etnogenezi

tt

Ele vor constitui bazacoagularilor politice ulterioare, pe care se vor intemeia statele feudale romanesti. l.i:intui splrituai al dacoromanilor in pcrioada rnigraiiiirr a fbst crestinismul, ca clcrncnt dc iil*ntitate ctliic* si Cc aparti:nctlta 1a spirit,-ialititca rotnali6. De aceea, in Dacia, crestinismul a fost un factor important de pdstrare
a

romanitdlii si de desdvArsire a etnogenezei romdnilor. P[trunderea slavilor in spa{iul locuit de daco-romani a arut importante consecinte prin faptul ci dominatia lor politicl a fost de lungd duratS. Prin trecerea acestora la sud de Dunlre, in anul 602, s-a rupt romanitatea nord-dundrean[ de cea sudic[. Romanicii la sudul Dundrii au fost impin;i spre munli si izolati, avdnd o de evolutie proprie. Slavii rdmasi la nordul Dundrii au fost asimilali de c[tre daco-romani. Accst proces a dat o particularitate romanit[tii orientale ce o deosebeste de romanitatea occidentald, :!', unde rolul slavilor l-au jucat gerrnanii. in momentul p[trunderii u;5" r.Ci* slavilor insd, la nordul ;i la sudul Dundrii se constituise o realitate ctnoJingvistici asupra clreia nu s-a mai putut exercita o influenti Tezaurul de ls Pietrosstr decisiv6. Factorul slav a dat o anumiti coloraturS limbii si culturii este o mdrturie a asezdrii vremelnice a romanice din aceastd zotd,frrdsb-i modifice esenta latind. Prin gotilor in aceastd zond. urmare, poporul romAn, rczu|taI din sinteza daco-roman6, prin a a a.a r t tta.a aaaeQQQJ aaaaota a a a a a a a a.tl procesul de romanizare si asimilarea slavilor, este un popor gramatical[ si lexical[ a limbl romdne. romanic, fapt dovedit de structura Toate cicmentelc cscntialc aler vistii sunt denunritc in lirnba ronrAtti cir tcrmcni clin lirnba latin6: in agricultur[, viticulturd, pomiculturS, gr[dindrit, crosterea animalelor, numele mincralelor, insusiri trupe;ti si sufletesti, termenii militari, termenii privind org anizarca social-politici, termcnii debazd, ai crestinismului etc. De asemenea, in limba romAni s-au pdstrat aproximativ 160- 180 de cuvinte din limba dac5,la care se adaugi derivatele lor, ce desemneazd animale (mdnz, viezure, barzd), plante (mazdre, brad, gorun), uneltc (grctpd, mdturd, cdrlig), p[rti ale corpului (buza, grumaz, burta), imbrdc[minte (brdu, panzd), familie (copil, bdiat, mo;, prunc),locuin!6, gospoddrie sau forme de teren (vatrd, gard, bordei, mal, pdrdu). Cele mai multe imprumuturi lexicale in limba romdnd provin din limba slav[, dar acestea nu au schimbat caracterul ei latin. In, in1egdtur5cuetnogenezaromAnilorS-auemisde-alungu1timpu1uidou/ateoriiistoriografice' Prima este teoria autohtoniei, conform cdreia vatra de formare a poporului romAn corespunde spa{iului carpato-dun[reano-pontic, urm6nd acelasi proces ca si in cazul popoarelor neolatine occidentale. Aceastdr i teorie este sus{inutd de majoritatea istoricilor si lingvistilor romdni si strdini. A doua este teoria -! ' imigrationistiisauroesleriand, dupdnumele ccluicare a srtstinut-o,.stiinti.fc", RobcrtRoesler.Aceasta, lipsit[ de temei stiintific, susline cd poporul romAn s-a constituit under-a in Peninsula Balcanicb, de FJ unde a migrat la nord de Dun6re in secolele XII-XIII. fiird o tezd care urmSreste scopuri politice.

ffi*%

s
iE

""

tI

$e,elin:,:i:
igvistrc irer ersibil. Romanizarea a fost un Proces hng za t'ormdni poporului romdn. Sinteza daco-romana a stat labazz etno-1ingr istic indelungat si complex. Etnogeneza romaneasca este un proces Pt manic. Poporul romdn este un Popor rom tifica si ,t1131s,stc scopuri politice. Tcoria imigrationistd este nesiiinti

ts E

2. Romanitatea romAnilor in viziunea istoricilor


* * e 6 6 A *e
Dicfionor irloric

* g {t * 6 a e * * e

Romanitatea rominilor a retinut atentia cronicarilor, istoricilor, filologilor, geografilor, etnografilor si altor oameni de aaaaraaaatttltaaall Irattatartaf stiint[, dar cei care s-au ocupat cel mai mult de aceastd tem[ au Romanitate fost istoricii. Ei au stlruit s5 demonstreze continuitatea romand in spaliu etno-lingvistic care cuprinde Dacia dupd retragerea aurelian[, originea lattnd a limbii romAne, popoarele romanice. formarea constiintei de neam, a originii romane a romdnilor. Vlahi Romanitatea romAnilor a determinat, de aceea, multc controverse, nume consemnat in documentele polemici, teorii contradictorii sau total gresite, unele urmdrind alte exleme care desemneazd poPuscopuri decdt cele stiinfifice. t' lajia de limbd romanici de la Ce trebuie sI intelegem prin romanitatea romdnilor ? in primul nordul si sudul Dundrii r6nd descendenta romand a romAnilor din colonistii adusi de romani Scoala Ardeleani in Dacia Traian[ si latinitatea limbii romdne,. ceea ce presupune miscare ideologicd si culturald continuitatea geto-dacilor dupl rdzboaiele daco-romane 9i dupd iluministd a intelectualitd{ii retragerea aurelianS, in perioada migraliilor, unitatea de neam a romdnesti din Transilvania de la romAnilor din intreg teritoriul locuit de ei, p[strarea esentei romane sfhrsitul secolului al XVIII-1ga si in datini si obiceiuri. Dovezile acestei continuit[ti sunt de ordin logic. inceputul secolului al XIX-lea{' arheologic, lingvistic, etnografi c, istoric. Romanitatea oriental[ este o realitate ce nu poate fi pusd in discutie si ea se identific[ cu poporul romAn. Acesta apare documentar la cump[na dintre primul si cel cle-al doilea mileniu al erei crestine sub numele de vlahi (volohi, blachi, valahi), termen care desemneazl un neslav, un popor de origine romanici. Numele de vlahi, valahi, dat de cdtre strlini romAnilor marcheaz|sfdrsitul etnogenezei poporului romdn si exprim[ caracterul s[u romanic. Romdnii nu s-au numit niciodatd pe ei altfel decdt romini, dupi numele cet[lii mame, care a fost Roma, fapt confirmat 9i de implratul bizantin Constantin al VII-lea Porfirogenetul (912-959). El denumeste populatia neslavd din Balcani, in contextul asezdrii slavilor, cu numele de romani, in opozitie cu bizantinii, care sunt denumiti
romei.

i):'iginea iatinfi a limbii si a popottlltti romdn. preeunr


prezcrita ncintreruplS
a

si

14

HHi;*#*$ffiffi c Ct,. s rrgEtu ;rd*ra$fCru e


*i * @

+rs

.rl8{rr#;-4'sfJ$;

ffi

gtdtfF

c-.ur,rt #* as**g"o.+,d#nfd
C.rr

rariii

adeff * s e{F @" ,r6l1w F r-btE ir*tdd iEffi{s iscls

*4fl'w_ffi

Itcgirri din tranir't: ,,{itsiit

lutorul anonim al cronicii, vorbittd


despre pdtrunderea maghiarilor irt

Tran:ilvanict.
55. a... -..a
C

ii menlioneazi Pe
t
a

aa

a a o a

aa

a a

al aaa{ t at

a a a

tI

rttm6nilol in tciitt-:riilc nor*-l-iiitiidrcne. au fost Fentru r::uite st:uoic uri filpt de ertnstiil:tii i:i,--'riiii cttrriircattii. itt condiii ile i:paritici .rqi iJclvcltirii pi rii:o ltt l: i r ri tr ll-riil]. Primii care s-au referit la originea romand a romdnilor au fost cronicarii (bizantini, slavi, maghiari etc.) Sursele bizantine mentioneazi la nord de Dundre, intre secolele X-XI[, populalii sub numele de ,, daci" si ,, geti ". Aceste denumiri se referd la romAni. Autorii bizantini au constiinta faptului cd locuitorii din linuturile carpato-dundrenc (romdnii ) sunt de sc endentii popula{iilor omonime antice ce locuiau in aceleasi tcritorii. Cronicarii maghiari. Anonymus si Simon de Kcza. admit erplicit prezcnta ,,vlahilor" ' saua ,,pdstorilor si colonilor" romanilor in bazinul Dun5rii, inainte de cucerirea lui A4rad sar-r chiar dc cea a lui Attila. in r-eacurile X\--X\1. umanisti ca Flavio Biondo, Enea Silvic Piccolomini. France scr. dclla Va11e. Johannes Leunclavius, Antonic
r

t4

)riciior
.:;4A

:
-

nl-inius suntpreocupati sd cxprice existenta insulelor de romanitate din sI cunoascipoporut rom6n care ddduse mari luptdtori ._:.1l::]],rll:::;n

,,

lronicarilor,
)r oameni de astA tema au ea romana in nbii romdne, a romanilor. controvcrse,

-: )undre, stialabaza teoriei umaniste asupra autohtoniei romAnilor, '' ; rara cu latinitatea limbii lor. Unul din argumentele de cdpctenie in ._,:11llTi:]lij'],lt aurohtoniei romAnilor este numclc
-

de *nedoara, Vlad Jepes,.$tefan ce I Mare, Mihai Mteazul. La to1i, ideea - - :. endentci romAnilor d in,, co Io ni i|e rcmanikt4., aduse de Traian la norcl

'

'r.manr

sr

pentru cauza crestinismului, ca Mircea cer Bdtr6n, Iancu

_-_ r,\manlt rnsisi si_l dau.

de

,,rimani,,, pe

rrln[rind alte
trr'?

inprimul

usi de romani

re presupunc

nane si dup[ :a de neam a entei romane le ordin logic,


rate

fi pusd in primul si cel

: desemneaz[

ni romdnilor
nAnii nu s-au

rmele cetdlii atui bizantin

denumeste slarrilor, cu

unt denumifi
;:--i!'rj

:.:Lrluial XVIIi-lca. In ceea ce privestc-cirturarii romdni, ei exprimd-. sustinut autohtonia si romanitatea romanilor. '::ul cste Nicolaus olahus (1493-1568), peisonalitate de anvergurr europeand, umanist, care --:iJs-rd cd romanii clin Moldova.TaraRomaneasc[ si Transilvanii sunt clesccndenlii colonistilor : :ni' ceea cc cxplicr limba lor latind. cronicarii CG;;" u*In., vlroo costin, Nicorae costin, Ion Dimitrie cantemi cxpri# cu totii '.-:::;,:?:"f1.11,:",,?l:: ii " .':ierile lor, bazare pe traditiilc iocale si scricrilc orrrurrir-r-ir-oi #;i; hronia si romanitatea romanilor. invitarur -: ' d;; , -,-;rarea sa cu titlu sugestiv, ,,Hr,nic'ul vechimeiil;i;;i;;"ntemir, a romano_molclo_ ,.:jirtr ", spune cra ..A.e.ytia vestiti romani (...) sunt mo;ii, 1...) ' .i,o;ojii nostri, .ctaru

II-xvil I, iclcca cJcsccndentci rom6niror d in,, c o r o n i i re alc l*i 'l'raian a prins si nrai rnuh coutur, iar marluriile asupra ;''iii romdnilor sunt tot mai numeroasc si atcstat" ;";;;ntinentul - : 'rcarf in afirmarea autohtoniei romdnilor in tinufurilcp" carpato,dundrene " :--- imporlant l-au jucat cdrlurarii sasi din Transilvani", contact - :::1!-rr romdnii, care aratd cd,,atiit i,ei cle dincolo a" Crrfiryi,^ "fi"iii,cdt si cei lYicclaus 0luhtts ( I 49.1- I S6S) l',.trtsilvania, i;i trag originea si numere, ttmartist romitt. in scrierert ba chiar rr iimtrct';';;;u', "-' r' istoricd,,Hungaria,, afirma ,:onistii aclusi de Traian,,(David Hermann). unitatea de neam, origine si Unii cdrturari maghiari, incd de ra sfdrsitui veacului al XVr-rea, isi iimbd a romdnilor din cele trei '' rirrri neincrederca fal! de teoria originii romane a rom'nilor si a Tdri I?omdnesti. "'' hrtrniei lor, ca Istvan Szamoskos"y,Tu, nu lipsesc .i *rii, t! {lror*tatr46 d*r$rrra,ra aa *! *r 6 - :,r dL.sccndentei romdnilor clin romani, ca Andrei Huszti, ""i ". ," ;;#;
irr sccoleie'Xv

':."

''.'....;
,r:

..,,,','' r,, ;'.',:


. i . : i t; t,, !i

i''.--.ci

ii:..i. i:!

' -

arcleleniU) f . Itt sr:cttlul ;il XVi l l-ica. in conelitiilc -fransi i uptci rtirntlnilor elin lva*i;r :1' irllri:rarc nationari, csic iansar;Jr si r.rc..,r,'srrtat d re,r.iu i,rrig,,:uyi,,ri"r,|i, :rt":ti au{ohionia si ronr;rnilrrica lomi]niiol." Replicaromdneascdavenit

a molclovenilor, muntenilor,

j::

romAnilor au ele bizantine .llI. populatii


'crd

scoliiArdetene: samulet Micu, p"t Maior, I, heorghe-Sincai, Ion Budai_Deleanu. Acestia, cu argumen;;#; '..:i::]:]1:,Ti9hi:::, dc la cifturarii romani si eruditii ;r;;;;;i, stucliare

:.;:i.j^':fl-r^:":liliP.

"

la romAni.

*tf'Ht*Hin*:fr
;rationistdnuagisitccouinlumeastiintificd, eaurm[rindclarc _ sconur ...,c.. i "_.-r".,

din linuturile ilor omonime ii maghiari. ta ,,vlahilor'' rnirii, inainte


c. Enea

t#gllffi,:i:,?,'*nl
U

K
i:t()r:ic

{ik. .\inrai {]7s4-tstti)

:i

Silvio vius. Antonic

Dupd ce, in anul 1g67, s_a reahzatclualismul-ausrro_ungar: cale ornil,l",*T,iiir!,,Ilrlirit,i,,r", ".- ba Transilvania, Banatul ' r':ationist6 a fost reluatd si Bucovina in monarhia Ui""iuta, tcoria laind si continttitatea de citre Robert Roesreq in rucrarea ,,stuLrii romdnirrr ':' esti' Cercetdri c:u privire /a istoria veche a 6r*.i"*r'r*a*,.nr..i,ro,6ere,6,r*rr* Romaniei:1-lirparrta

li/olog r,nrtdn,

$d ne ominiim

lataailtSatrratttarttata!aaif

ilaattatNata

Principalele idci alc imigrarionistilcr

a dacii au fost exterminati ca popor i disparitia vechii toponimii dace I romanizarea nu s-a putut realiza in cei 165 a toti locuitorii Daciei au pdrdsit provincia prin retragerea aureliand t poporul romdn si limba romdnl s-au lbrmat la sud de Dundre deoarece: lipsesc din limba
lor elementele germanice; existd elemente lexicale comune in limba romdnd si albanezd; dialectele daco-romdn si macedo- romdn se
aseamind; influenta slavd a fost posibild numai la sud de Dunire unde romAnii devin ortodocsi si preiau limba slavond in cult; I romdnii sunt un popor de pistori nomazi r lipsa izvoarelor istorice care si ateste existenta romdnilor la nord de Dundre inainte
de secolul al de ani de stdpdnire romand

un aparat stiin{ific menit sI conving[ pe unii


contemporani de renume si sustind aceastd teorie. Lieorgc Ilaritirr rrbsrrll'a cit i!is;;uta ;;c accastii icmi,, trt; ri lit.sl sllit tliiririii:.rJi;{'Ji'i: tit' u tlc.tt'ts .lt:t' tttit,t'tirttj, t,ir ntrti vdrlo,t
It'ntf
int

Leipzig in 1871. Roesler incearcd s[ fundamenteze ,,stiinlific " ideea ci romdnii s-au format ca popor la sud de Dunire, de unde, in secolul al XIII-lea, au migrat la nordul acesteia, in teritorii care fuseserd deja ocupate de unguri si sasi. El se foloseste de progresele inregistrate de cercetarea filologicd,, are abilitatea de a inlintui adevSrul cu falsul intr-un ansamblu coerent, insotit de

c L:tu'e I ljo

Iiii

d:i: 1 ... )

".

maghiarii au gisit la venirea lor in Transilvania o ,,terra deserta".

Xlfl-lea

Frimui ist*i"ic lonrAn carc- ia atitucllnc fat:i clc noua vcrsiunc a tcr,rrici inrigralioniste, rlar si fatir dc exagcr[rilc latinis{c cste Bogdan Petriceicu Hasdeu. Acesta sustine in lucr6rile sale supravietuirea elemeritului autohton getodac in urma cuceririi Daciei, continuitatea daco-romanilor qi apoi a romdnilor in tot cursul Er,'ului Mediu la nord de Dun[re. Este urmat dc A. D. Xenopol, cate adat cea mai

sistematici si viguroasd replicl imigrationistilor

;i de D. Onciul, D. Photino, Mihail tcritoriul de la sud de Dundre. Maitdrzru, o noud pleiadd de istorici romAni de mare anvergurd au sustinut autohtonia romdnilor si romanitatea lor. Printre ei se numlr[ Nicolae lorga. Evidentiazi aceste adeviruri in baza unei documentatii impresionante de izvoarc scrise in contextullargal istoriei europene. Lui i se aldturd Vasile Pf,rvan, cu numeroase argumente arheologice ce pun in evidenti ideea latinitdtii poporului romAn. Un rispuns bine argumentat cu privire la continuitatea si romanitatea romAnilor l-a dat istoricul Gheorghe Britianu in lucrarea ,,O enigmd,si un miracol istoric: poporul romdn" (1937) in care demonstreazd' fArE drept de apel, in context european, ci romanitatea ;i continuitatea romflnilor sunt procese reale si nu miracole. Acestor mari savanti li s-au allturat si alti istorici si filologi romAni de renume, ca Aurelian Sacerdoteanu, Constantin C. Giurescu, David Prodan, Constantin Daicoviciu. Sextil Puscariu, N. Drdgan, Emil Petrovici. Ei demonstreazd.,inbazaunui imens material arheologic si istoric, romanitatea romdnilor si continuitatea lor intr-un spatiu ce corespunde vechiului spatiu tracogeto-dac. i{*:ilit.ei*a is!c;iii;:i fsic.-t{i.*.lc1rai] ;-r.r:r1r1 .'!i l,.r:i-l:ir',. ar:::,::.i : :r :: r, i ;::ii : r', ii iir":ri Ii r i t-i,: lr ri i* r'i i tln.'i e i.,-iii--;:iliir"ir'ir:tlui'ii r*lr.iiri.li:. itii:.1.: i-:ir:rril ,iti:.'.". 'i'11,-' ft61nfl1ii au avut constiintz originii comune,a unitalii de neam, a vechimii, continuitdtii si originii laiioe in tot cursul secolelor trecute. ceea ce a stat la bazaformdrii constiintei nationale si fburirii statului romAn modem.
,

bazAndu-se pc argumete solide. Acelasi lucru l-a fEcut si filologul Philippide, care demonstreazla caracterul latin al limbii romdne. Romanitatea romAnilor a fost sustinuti Kogdlniceanu, care admit ca vatrd de formare a poporului romdn si

!{* ! ti'

Poporul romAn cste continuatorul c romanitltii oricntale. Teoriilc istorio grafi ce e care neagd total sau partial romanitatea romanilor si continuitatea lor in spatiul carpato-dundrr reano-moesic au apdrut, cu prccdderc, incepAnd cu secolul al XVIII -lca :i au urmarit: : scopuri politice.

,,

-i-

:i'i

si Nicolae

Ultima
L

sa

sale de a , apropiere

harierii

ce

lrd, anticul rtre mdrile


e legate de

egre, dar si

Br[tianu rarelor din u'nantd" st atAt fluxul uncsc toati .-.irt-.;trf l{ir s
re

- : rr:le.

Spatiul romAncsc a evoluat sub aspect politic, social-cconomic si spiritual.in contextul evolutiei -r r'-ac- in gcneral si al celei risdritene si balcanice in spccial. Dc aceea, orice modificare de esentd - : - ;!i spatiu a ar.'ut impact si asupra romAnilor. Statele feudale romdnesti au fost implicate in cruciada : : prin carc Europa a incercat sI st[vileascd expansiunea otomanl pe continent. intre romdni si - "ltl europeni au a\.ut loc schimburi de produse pe ciile comerciale care legau Europa centrald, prin -: - -- .r Brasov sau prin ,,drumul moldovenesc", de porturile de la gurile Dundrii si Marea Neagrd cu -:,tul. Vulti fii de romAni au studiat in scolile din Polonia, Austria sau Italia. C[lltori, cliplomati, - - ---..-'ri. misionari, militari, cdrlurari din diverse zone ale Europei au venit in contact cu realitltiie - -: :r;'Sti din secolcle XV-XIX, despre care au l6sat numeroase m[rturii. La rdndul lor, numerosi " - i:i au ajuns in diferite zone ale Europei, Asiei, Africii si Americii si au adus informatii lcgate <lc
: - --lurilc, ' .-1.'

l1a romAni.

,: itii i: j ii culturi in secolele i =tii si I


--r Jc innoiri care a societatea europcand ::::put odatd cu secolul

Descoperitori de de i |

obiceiurile, produsele si credintelc acestora si au fdcut cunoscute istoria, geografia, cultura si ,^ tromdnilor. a''

Poloniei s nca, Gh. i 1a mare. Ei ;ea, cctdtilt

\,\ .\\-II. Epoca marilor I -" .-;i*.ir'"o".li:".'i


.

; I

>. ' v. #t"EFi '-ir n : / .-f' -4fitXir-''ti1i: ..,,<<.,f.,:,.' . --,i..,r ,r-, ;--: / .. asla o"'o ' lt/-| ' , iit,:,.i' .,,'i.-,'l ''--1*--:Elt'.:"

"S.*t. , t, .i ,;.= '-

,,*o,o

^,.,,,

i , 1or ia mare i ' li\--lea. Pregdtirea L reintrat il -::.rr


)obrogei
1l

:--

:,

rr s-a fEcut in secolele


,

:iueascd, it rtLr/tti si al, le cle criza

-..:..-3re.careaurealizatitiq.san]salvado...,..:.. 16g6*,";::r--"--"' :*--'*"


I

j I

.*q""Hi"t M.exico ""s*. Iii:iJ* ,"r.) -.:.,,: '",, ? ' "9t3ri.u, ..: .'t r, ii?eT Africa ' '- -:, , ' ::'"" ... '.-,-.' "", ,',r -:-,..i,!^i13.1 .,.. '
..11t.'

rsili1r*"!13.",11t"o"'or

ir..

','!,,

,,__

-,.' ,:-.-

-'.- . ,' .,

Oceanul lndian

I ,

,:

t'.

...

..

.a

AUSrRAL4..?

lonnlilor
,tevitabil
'te

s
ct

.-:.:::ionatartasitehnicai-,'ntiY.,eno"Ai,""...'..'' t : :;tiei, au schimbat ; . -.-r.riaoamcnilord;tp;; i


'' : ; . ' lncrC0erea

caput

aiirusperante

,
;

' geografic,'

,:::litatile

rit a lua i
leritorit,

.fuptttl

c''

r^ UmaniStii -.--..+.: de --,^^.-,-t.-,! ."."lllUtA

omului.

; ..^ ln i i

DoMENIULSPANToL DoMENtuLpoRTUcHEz pourrutulspaxtol

1te
..t

-,::iirii, " i-p"l.i;;;;


::tCreo.
uropa a suportat in ..'te anterioare asaltul ,_:11 si musulman.

i ii?ibiy::::** ;;-;;ilift& i
I
zone

caratoriarui BartoromeC .rr**r arevikinsiror -.^..,,r--!.^c'rato'ii --:-- "","r*",uivassdacama fi5ilftTearcromeql loz:;;61i. _->c.r,r6ner!,iwrbr,n-snra primacararoriealui 9."9lttl"-llil9lP-"99i3:tl"l {tsrs..o.ttnlsztinrrr'p?i.ei -"'-calalorialuisslhalqBffints Fflmacaratoriealui li

nacunoacule-

-t.. -|

fi"#Ig,;i''"*"esca'tier
cabto* tu :*n cabi rlrqn caratoriaruiJohncabot(14e4

-* iii#i{I,ij3"

.
a

:i rdsr-ruce

tt'icire,

:. econornic

arcalizaL

cir,ilizatiiii :u implicat td dinamic cri zone dlcrilc vrcn-

hnitiv[ a 1. ui, la 1453

lmperiul mongol a asigurat. pentru o relnc, o stabilitate politicl pe largi spatii in Orient si a permis negustorilor italieni sd foloseasc6 -:.:rle Varii Negre in comerful cu Orientul. Pe-ntru a stabili rclatii cu mongolii, apusenii au trimis misionari si soii. Unul dintre accstia este =-,rtl franciscan Giovanni del Piano di Carpine ) ,$n om ales cle iitere si un ltun vorbitor" care, . . '-- I r:15, din insdrcinarea papei Inocentiu al IV-lca, a pomit spre curlea hanului tdtar dela Karakorum *rLrn. a trecut si prin Moldova. Prin lucrare a sa, Istoria mongolilor, el a fost primul care a adus

-''

''

l9

Diclionsr
Astrolab

illoric

aaataataalaaaaaaaaoaaaa

aa aaaaa.

centrli

numeroase informatii despre locuri, oameni si obiceiurile lor dinAsia


si

nordici, firgind

pozitiei astrilor si coordonatelor

rnstrument pentru misurarea

Caravelli
Factorie

geografice ale locului

navdrapidd cupdnze
punct comercial

Portulan
hartd de navigarie intocmird cu alutorul busolei 2. document destinat navigatorilor
ce conline diverse inlormalii

l.

fabuloase.

contribuit la conceptia despre mirajur orienturui, socotito vasti regiune cu bog'{ii


au
de

(1466-1472). insemnirile qi observaliil";;i" au fost reunite in carrea Cdldtorie peste trei mdri. sqiet'"

.'" r"ilur"a rrr, negustorul Afanasi Nikitin. Acesta "areto, face o cilito.i" r" r"Ji",Gvr""

si imbogdlit tabloul informariiLr O".prturiutici si au dus despre europeni. in secorur ufxv-t"u

;i pop-ol1 uu foo urmati de allinumerosi cdldtori-gi misionari europeni care au completat

1dri, si aduce in Europa numeroase informalildSspre mongoli si sistemul fo, O" org*ir-ur.. Acesti pionieri ai descoperirilor de noi spafii

finuturitore.i"i, a chinel ffir*.il*.i Japonfi (Kipangu)ne-a lisat-o venetianur Marco polo. care astat la curteahanului mongol tiPdl to aniltzlt-r290). inlu minunilor lumii, eldescrie "i*"u-i)rr", popoaie, obiceiuri

mai impresionantd descriere

consid"r"bii";ntul europenilor. Dar cea


a

Jlr:f,fi@l
'+,.---

It

-UnSi],rie

!1*"Uffi:AA

JlillL*

,T

fl,gni:uh;r"d
i, (

r.:

;ln:!rn:5&Inh: mn{.:

l,lffl$Ntr]Jllk

informatii oio nuJ#]

JrinriArimrnr
5[,xMrtrilrrr:r
lll'{ismmmtmfi
-. &itri

"[[

u""*io. cdritori

}l ".l

Neagrd, piper, cuisoare, nucsoara' tdmdie' indigo, sofran, citrice, ore-2, mdtase etc. prin Tara $i Romaneasci spre marile centre ale Transilvaniei, Sibiu Bragov p..r"n, in toatd aceastd perioadd. ;i "rt" geogralice s -aurealizatinu oouuffitute a secolului al XV-tea si la inceputui s".",r,y;?\;rlijutsx"tttt

care s-a desfbsurat intre lu1ora si orient a cuprins si Tdrile Rom6ne. Tranzitul m[rfuri orientale aduse in centrele comerciale'd. iu g*il" Dundrii Marea

comertul

-*:UUma

,rmUf,E

lirmmrll,llU rdr

lrf
-

&trmuffmH
I :. -"

--,;"

"

"t : -,i
rf,u

;r:*lmru,L
{:lllrfrn{tLLX

caleacomerhrluipeuscatc"ol**D:,pG:i"Fj-;*'"(;tri,iilff#ttli;,*,ff1f,mffitrH :tffi!":ff f,i:'i#4,:ly::;:"trT,1,?li*nx*"""*f #


rvr rsEuvzr Jr rP4uIUlL @::3:"j'':],":"^']:':gYiiitu.."1dTh:.orageleit"ii"'",p"n'ghezisispanioli. expansiunea otomand I sr spmtuale (dorinta de cunoastere' misionarismul si prozelitismul crestin). Primii care au cdutatun drum nou spre tara mirodeniilor, India, au fost portughezii,

$it*"ffi**:1:*ifl

fruu. :lr" .:illrr,l


:numuirlru;;mryr

1 qt
atrrrmrur:r

l,
rrirrt3l

!,g,"1X16;ri

Christofor Columb (r4s1_1s06) A condus rrei expeditii spre


Ves

I descoperi nd

%a

Insulele Bahamas care aufost declarate posesiutre spaniold.


a reaDt6fa{

in imagine debarcarea in

A m er i ca.

,"ama ci este un ;r-u .;ilri""# euiopen'or, a fost naviga,"d "1, 1"'^""oscut Amerigo.velp_u:ci. Acesta a primii n,r*"i" a"";;;rffi. '"rur 'urs''rr Intre l5l9_lS2Zo cu sprijinul Spaniei, portughezul Fernandl Magellan a navigat de-a rungul-"ourt"t. Rmericii o"e suJ-aescoperitr

'^*::^!::11-'

i:iil::li;:1JiT1{*ffi*"1"#F-"*'" rffii;+THilTl1;fi sub numele de indieni. cel care -e 'r oui


ill':;rTil
$

"::::?:,(:::3):t":g:-:"T1i, " r.,*"

spania a frnantat cdrdtoriagenovezului cristofor corumb. Acesta era convins ci pimdntul este rotund si a traversat Auantrcul avdnd l:mnurennci,_:r convingerea cd va ajunge in India mergdnd spre apus. i;;;" acestej
ool,,a

Henric Navigatorul de-a lungul coasterorAticii. in anul ligT,gu.toro-*o Diaz p,m,,.,rn= *1. r,,'n a descoperit capul B:r:i Speranfe, 166p66 ., .,,* iar in 1497-149g, va;;;au cu-u a realizat inconjurur Africi a ajuns'in rmnr $,nt, --; tnaiu. io .itur"ltrt" t", i"-a t,rrrgut ;i ,, tdrmurilor Africii, porrughezii- u., -hurru, rilh[m,,; o"..of"rit linuturi gi civilizarii mult deosebite de ."u m*__{** portugh uu ,or"meiar 5-*,-.*, numeroase puncte comerciale, "r'r.opiuni. s $ffimr,j. "Lin ntmitefactorii. Noul drurtrm spre ]w:*r'ut -urriri".fi orient era deschis, dar r.:::.:r, ryr:r*r

prin expeditiile

marittd.:lrlir;;;;1"

"Hffi;t

p"p"r"1.i-11:l

interuisrp*;;iii;r.

#:' T :JJ
*__ , _,r -

j;.
_-

;i

""

rooif u;"

1xi"rfe-

jr:m*:.r-.*_

",," "*oea. A

_,-n

'li -----.-!e.',

20

lor dinAsia ilor. Darcea


misterioasei ;are a stat la :area Cartea :e in Europa 'ganizare.
roare au fost ru completat
Ls

* - r.,'igatorul Cabral la 1500, a trecut prin strdmtoarea ce_i poarti , -. rurncie si a ajuns in oceanul pe care_l vabotezapacific, pdn[
-

informatii

rr din Rusia. lia si Ceylon rite in cartea

:ontribuit la ne cu bogitii

'-':ruriior dcscoperite. S-au intcmeiat imperii coloniale si ,hia europeand s-a afirmat la nivelul gr"ur*. C*,"ii . ., ::ric al lumii de pdni atunci s-a deplasat ,treptat,din Marea '.-'':ian5inoccanulAtlanticsiafavorizatt5rilecuropenc ' -r;ui .*,.-].eecstrriono.Q...i^I).-*+---^t:^nl..'.!% acestuia ca: Spania, portugalia, Olanda, Anglia si :r.-:,. intre aceste t[ri a inceput o c]oncurentd acerbd pentru

-.

\larile descoperiri geografice au avut importante , r:-'rrte de ordin politic, economic, social, cultural si religios. " i : -: r--nii au trecut la cucerirea, coronizarea si exploulur"u

Filipine, unde a fost ucis de bdstinasi. S-a mai intois in r r :r -i o singul5 corabie, ,, Victoria,,, ,rb lui S"Uu.tlu' "ornunda -: ilano, si s-a reahzat astfel primul inconjur al lumii. , ".:r rstrandu-se cd pimdntul este rotund.
: -ilele

"-

r*

*i.*

_ j-\*

i
i

=\{

*f i*
--&

:'
,,'

E
t'E

: :,u.?il;ffi";'ffi'ffi':d;li[J':?:l'n",]#
'1

r#rt{l{t

franzitul

de

cr, cuisoare.
ie centre ale
r,L

- - ::inatie si influentS (sccolele xvl-xx).

444&*?'Nrt*ntitt'6'*i're$t!e$*t6s**&4*cG ^-,,

n,,*;':::;""ii::"i:"':,]:;*,iii,',

i:;c,:1;irlii.

rd

economica

se de

turci in

lanul si harta.
zi si spanioli.

- ' ' * celdlalt"' au dovedit cI plmAntul cste rotuncl, au permis rispdndiiei in di,r"rr" regiuni ale - :*-'rr a unor plante si animalc, obiceiuri si credinte, au permis intrepitrunderea
-','Irzatea

:l':1i: i;:r.l;it;sir:Lill-ii i,'ii'i!r.q*i,.:i. in acelasi trmp clescoperirile geografice au ldrgit considerabil =rl1 de cunoastcre, au dovedit europenilor ci nu au singura civilizatie de pe pdm6nt,

i-u1p.r, fa\d,in

istoriei.

civllizatiilor si ,

Lonarismul si

.--'

lor. India, au

de Henric
rlomeo Diaz

da Gama

r dc-a iungul

- : - are. ce au mdrit orizontul dc cunoastere, au impus civilizatia -: ::and pe toate continentele. printre rnarii calitori spre noi " r ,:r3 si culturi care au urrnat dup[ primul inconjur al lumii se ' -.:i si romanul Nicolae Milescu spitarur. Acesta a cildtorit "- :rii 1675-1618 prin Siberia in Extremul orient, Manciuria
--rla. lasdnd o interesanti descrierc a acestor tinuturi. Descoperitori de spatii si curturi in secorere xvlil-xrx. :- =.ul -stiintelor si tehnicii din .,.tec'r ur ruminilor" a impulsionat - - ,:s,l de cunoastere a Terrci. Dacd in secolcle anterioaie marile , -rii si descoperiri geografice s_au realizat cu precddere pe . '::: io secolele urmitoare iau amploare si celc in interioiur ' ,'-:,-'ntclor dcscopcrite anterior. popula{ii si culturi noi au fost - urloscure. in rdndul cdldtorilor *i exploiatorilor din secolcle - \lX s-au numdrat si multi romdni.
"

)rumul deschis de marile descoperiri geografice a generat iratd febrd a cdldtoriilor si descoperirilor de mai mici

t
I

i' '

' i:;Jt ltirl*l;l


..
a

:,.

. aI . r. I 0rI radn.

a e

. . ,ec+s. , . . . . , 4I r

i 6 .''i!...*::'irrr!rit v*i: Iii:rllIr:!rr(1769i 1859) a fEcut inrre anii 17gg-1g04 I o cildtorie de studii in zona
fluviilor Orinoco, Rio Negro si Amazon de pe continentul
american.

ulatii noi, cl

ru intemciat naritim spre


umb" {cest;

*
1

Fi r-"* r--_'

il,i i:;.1'1lr

rclXti

l{

li,r, ( I 84
87

1_

904) a cercetat, in I 875-1

6, zona

lacului Tanganyka din Afiica. * Rooald Amundsen (1872-192g) explorator norvegian, a atins polul
Sud.

rrrcul lm

avAnc

unna acestc
credea. A spre acclea,s.
Llril europear

e i"i.1iii{,.l l;xtl,l:li i:r *ii 118681912) ajunge in anul 1912 Ia polul


Sud

ilt contincnt rul florentir

ll
i

Fernandr
dcscoperit,

Descoperirilc dc spatii si cuituri au clemonst rat cd civllizatia europeand nu e stc unic6. Erpansiunca curopean5-a avut implicatii sociale, ..ooornl.., politicc, culturale si spirituale R'omAnii au avut contributii ia imbogdtirea cunoasterii unor spatii si cultud extraeuropene.

l: l':.

*.*

4. Cal*tori rorn6ni acasfi Ei ?n lurne.


Pentru istoria romAnilor, scrierile sau insemn[rile de tot felul llsatc de strdini sau de rom6ni, au o :- ' j. documentar[ deosebita. Din ele putem afla informalii importante despre evolutia Tdrilor RomAne : :-- :numitd perioadS, despre dezvoltarea societitii romAnesti sub aspect politic, economic, social, cultural ': -:ll*al. De asemenea, putem s[ constatim din aceste insemnlri modul cumpercep romAnii dintr-o anume -: .- - : :eo rraficd pe cei care locui tiesc in alte regiuni, modul cum ii privesc romdniipe shiini si ce impresie a-.-..,...-:'"^-*.^^^^r^ - :-,Lli despre romani, despre originea, istoria, credintele si obiceiurile lor. . i :";rtrsttl tirnprilui, nttmcrosi au fbst rorninii care, in calitate de ncgustori, militari, soli, clrturari. " - -:-* =-l :alatorit si au lisat insemniri despre cele v[zutc in clrumurilc lor pe plm0nt romAncsc sau pe altc

r,

sunt albi, cu din care au

atAtu.Pzlatul
camerele, pe ;i orice lucru,

tunilor lumii)

tr britanic.

.Jurul :ercetat Noua t tdrmul orien-

/9 tn

succesive in

iuinee

etc.

- - >r r'''mAnd pentru Departamentul Soliilor din Moscova, sef al traducbtorilor de la cancelaria diplomatica ;-**-Lr R-usiei. sef de misiuni diplomatice. in timpul misiunilor sale prin Moldova, Transilvania si Tara r:';r;:SC& estc interesat de legende, folclor, limbd, traditii, manuscrise de la m[ndstiri, ceea ce-i ini6reste "-::i3a despre latinitatea limbii romdne (,,mai jumatate de limba romdneascd este luat de la tatini"). l" rct'lae Milescu-a pe_regrinat la Tarigrad (Istanbul), apoi prin Germania, Suedia, Franta, {dri cc -",,: - - : azi destinul s[u de cdl[tor european. Recomandat de patriarhul Dositei al Ierusalimului care aratd cd
-

.-tr--: LnuldintreacestiaestespdtarulNicolaeMilescu(1636-1708),boiermoldovean,cirturarumanist : rr:rrelr ereur6, diplomat si cdlltor. Despre el, cronicarul Ion Neculce spune cE, ,,Era un boier ( ...1 de ta ,- ':. 'itc,sia ltti, pre tnvd\at ;i cdrtura4 si stie multe limbi; eline;te, slovene;te, greceste si turceste. Si era no sat ( . .) " . Temeinica invdt5turd i_./lC . '; -: r, dobAndit[ la Iasi si la scoala din Istambul i-a adus fgnclii, ' . *:- s, mrs mrsiuni diplomatice pe m[surb : gr6mdtic, spdtar, capuchehae, tdlmaci pentru limbile greac6,
.

tr misiune diplomaticl in China pentru stabilirea de relatii diplomaticc si comerciale ruso-chineze :aui drumprin Siberia sprc China. Cdl[toria sain China a durat trei ani si s-a soldat cu IiOZS-1078) Litii in Africa ' : "- - ': : ;'r ile contributii la cunoasterea unor intinse teritorii tlin Siberia si China si a unor populatii si culturi e a petrecut 2E : - - - - *n. scrlte sau necunoscute europenilor secolului al XVIIlea. Informaliile sale despre natura si oamenii topografice s: - :--- - r isratice au lSrgit orizontul geografic gi au fost folosite de exploratorii din secolelc urmdtoare, el fiintl este teritorii.A -''-- -', !:;''co Polo al secolului at WII-lea". insemndrile sale au fost publicate in limba rom6n[ sub titlul e continentulu: " ".; -;" ::ilatorie in China;i fac din sp[tarul Nicolae Milescu un pionier al memorialisticii romdnesti de 3St.

- : --r,it

ar britanic. A

-:ii::

--:" -

I-1,

:l .:rr i:'::3i:l

;ic al XVI-lea.

tie

stiintific
Strabdtan,

xii.

izitat Catadz a, A dispdru le sale in anl

D-'mritorul si cdrlurarul de talie europeani Dimitrie cantemir -l-r ) a cunoscut bine p[mdntul romdnesc al Moldovei, situatia - :::rl.ui otoman unde a trdit multi ani si a Rusiei, care se afirrni ca '-' . :: : L-:eic in timpul lui Petru I, protectorul sdu, la curtea cdruia trdiestc - ,r; ir-: - 1- 11-1123, dupi infrangerea de la Stdnilesti. Lucrdrile sale au - - .. . : :tnbutii remarcabile in domeniul istoriei, literaturii, geografiei, '' ' :--:-. muzicii etc. Ales membru al Academiei din Berlin, el scrie - - ::-'r Descriptio Moldaviae, o monografie cu bogate informatii de -: -::-le. istoric, politicd, folclor, religie. Autorul aratd origine alatinla - - .:*-.li romAn, prezinti. oraseie, t6rgurile si satele, pdclurile, fauna, ., ^ : .--. nruntii (,,cel mai inalt este Ceahtdul, care, claca arfi intrat in " -', - : or vechi, ar.fi Jbst atdt de vestit ca si Olimput (...),,,bog5tiile , :' r',., -ri. organizarcapoliticd si administrativ[, religia, obiceiurile si -r :,, :,. i. c antemir a realizat o harld a Moldovei, ce a constifu it vrcme dc - , , - - .ingura harIil a acestcia. Nicolae lorga ardta, cd " ,,prjncipele .-i/i ct dat cea dintdi htcrare in sensul epocii noastre...o intr"eagd ::-i[e nationald sub forma aceastcr a unui studiu geografic,,. j
-1

domn al Moldovei (1710-l7II) mare cdrturar si diplomat


ato6aa6*caaaaSaata$eaat&a5*at3a&*ctti*

Informa{ii numeroase cu caracter geografic a adus Dimitrie Cantemir si ?n lucrarea Cresterea si descresterea curtii otomane,

tt

Munteanul Dinicu Golescu (1777-1830), boier, cirturar si


memorialist, a ocupat mai multe funcfii in Tara Romdneasci, fiind trimis in misiuni diplomatice la Paris si Petersburg. El a cilitorit mult, avid de informatii, curios s[ vadi cum triieste lumea accidental[ in raport cu lumea romdneascd. Observaliile cilltoriilor sale din anii 1824, 1825 Ei 1826 prin Transilvania, Banat, Ungaria, Austria, Italia, Bavaria ;i Elvefia sunt notate concis ;i in detaliu, in ideea ca romAnii si actioneze pentru a progresa politic si cultural la nivelul europenilor. Toate aceste observatii au fost publicate sub titlul insemnare a cdldtoriei mele (Buda, 1826). lucrare in care sustine ideea dacoromdnismului. Un alt cllitor este scriitorul transilvinean Ion Codru-Drigusanu (l 8l 8-1 884). Acesta a peregrinatprin Tara Romdneascl si prin numeroase orase ale Europei. S-a ardtat preocupat de cultura, istoria si nadiliile popoarelor a pus bazele primului institut pe care le-aprezentatin epistole cu un ascutit spirit critic. insemndrile sale au de speologie din lume(l920) fost publicate in 1865 sttbtitlul Peregrinul transilvan. Un alt transilvinean, Badea Gheorghe Cirtan ( 1 849- 1 9 1 1 ), cioban ainvd\at s[ citeascd ;i sub influenla lucrlrii lui Gheorghe Sincai, Cronica romdnilor, a devenit luptdtor pentru cauzaromAnilorfansilvinenipe care-i socotea frati de sAnge cu ceide la sudde Carpati.Atrecutdenenumlrate ori granita in Tara RomAneascb convins cd trebuie s[ vad[ si sd cunoascb frumusetea locurilor unde au trdi: strimosii nostri romani. in spiritul acestei idei a mers pe jos la Roma pentru a vedea Columna lui Traiar (1896). A fdcut mai multe drumuri la Bucuresti, Viena, Paris si alte orase europene. Aducea cdrli de c parte si de alta a granitei romAno-austro-ungare pentru p[strarea vie a sentimentului national, ceea ce ia adus numeroase necazuri din partea autoritdtilor. Nu a apucat s[ vadi infEptuit idealul national. .1 murit fdcdnd un ultim drum peste munti, in 1911, fiind inmormdntatla Sinaia. Pe mormdntul sdu sti scris: ,,Aici doarme Badea Cdrtan, visdnd intregirea neamului". Un loc aparle ii ocupd in r6ndul exploratorilor romAni savantul naturalist Emil Racoviti (1868- , 1947), participant la expedilia antarcticd din anii I 897- 1 899 cAnd a fdcut importante observatii ;tiinlifice Un alt mare si neobosit cdlltor romAn pe meridianele globului a fost Mihai Tican-Rumant (1895-1967), ziarist si scriitor, "drumel prin vocatie ", autor a peste 30 dc volume ce pun la dispozitir cititorului spalii si culturi de pe toate continentele. Ei a rimas in constiinta posterit[tii ca unul dintre ce mai originali cdlltori-scriitori romAn i care aadus in fala publicuiui romAn locuri fascinante si misterioas. popouo" si obiceiuri de pe toate meridianelc si a ilus numele RomAniei in lume. in presa din Argentina Spania etc. el apoprilarizatplaiuriie romAnesti si culfura poporului sbu in limbile spaniold, francezd s rom6n6. Dintre continentele lumii cel mai mult l-a impresionat Africa, dcspre care a si scris numeroas care au alut darul sd-i familiarizeze pe romAni cu realit[tilc de pc acest continent.

lntre secolele XV-XIX numerosi romAni au cdldtorit in aria cie existenta a poporuiui nostru si in diferite zone din Europa, Asia, America sau Africa. inscm[rile cdl5torilor romAni reprezinti imporlantc surse documentare cu privire la rnodul in care rom6nii au fost recerrtaii in lumc si impactul ar-ut de aite culturi asupra culturii romAnesti.

24

,'
r, ;r.,,;1;l.t;irr. DUpI
"

Civilizatia romand sub Imperiu era de tip urban. Ndscutd din


transformarea oraselor grecesti din Mediterana, sau prin crearea unor orase noi in Apus, reteaua de orase romane prezintd trdsdfuri comune: plan in formd de tab15 de dame in jurul a dou6 axe perpen<iiculare, forumul, monumente numeroase, aprovizionare cu apd prin apeducte. Roma are in perioada imperiali o populatie de cel putin 1 000 000

"- - :-p31iu1ri orasele

' -, eriului Roman de Apus, i; : -ifband s-a resfrans treptat :, :. cir-ilizatiarurald.Atunci " :zii1e barbare s-au abdtut
,
:
.

locuitori.

s-au
fii,':io::

--,

ilconjurAndu-se cu ziduri

lr:

fi{i
ia:iN

iin[Ji ,{+i
- l6,q!
; !

i?ir"J{:1v{li

.lmente sl ente intra

::pAnd cu secolul al XI..--;a satelor din Europa :-.'.; f, trecut prin importante - -.:,. Una dintre cele mai

iiii

Satul Montaillou * este situat la o aititudine de 1300 metri in provincia Languedoc, din sud-estul Frantei. Constructia satului este
etajatS: pe inal{imi domind casteiul medieval, iar mai jos se afld casele, adesea lipite unele de altele. Satul propriu-zis nu este fortificat, dar in

- .:.stice transf,ormdri

in desfbdiate. medii non


lorma{ii1e

'..r3 miscarea de colonizare - --r secoleie XI-XIII. Ea s-a :: ,.:. printr-o ampld actiune de
,,,.

caz de primejdie, locuitorii se pot refugia in spatele meterezelor castelului. Mai jos decdt satul se afld biserica parohiald si capela
Fecioarei, consfiuite in stil romantic, cdt si cimitirul. La sfdrsitul secolului al XIII-lea satul num6ra intre 200 si 250 locuitori. Imediata apropiere a satului formeazd o adevdratd tabld de sah cu

. :.

: : spatiilor impddurite, de : ., tinuturilor mlastinoase. -.eltire a unof pimAnturi


a

- -.' irrremeiere a altora noi. l':r oia de a hrini un numdr


--

-,::. de extindere

asezdrilor

,,-: de oameni a ar,ut drept


-lrens efort de crestere a . :,:ior cultivate. inceput la -- ..:ir rnodesta in Cennania ,, incd din jurul anului 900,

'

,.:t apoi de invaziile


:iir-t ai secoluiui al XI-iea,

" :s si maghiare, acest proces :.r-iat cu un ritm sporit in


..,nd unul din evenimentcle - -,ie istoriei europene de p6na

parcele dreptunghiulare, avdnd suprafefele cuprinse intre 20 si 30 de acri. Se cultivi grAu, ovdz si, mai putin, orz, secard, c6nep6 si napi. Se cresc animalc de tractiune (boi, catAri, m6gari), vaci, porci, pdsdri de curte (gdini si gdste) si sute de oi. Ogoarele sunt cultivate cu ajutorul plugului, folosinciu-se asolamentul bienal si trienal. Exploatarea agricold era centrat5 pe casd. O parte din iocuinta, despdrlitd printr-un perete, este rezeruatd animalelor: oi netranshumante, boi, porci, catAri se inghesuiau aici, iarna, intre patru pereti, ldng6 oddile de donnit si bucdtdria stapAnilor. O diviziune a muncii dupi vArstd si sex permite executarea lucririlor agricole. Bdrbatul ar5, secerd grAnele si culege napii, se duce la vAnat si pescuit. Femeia are griji de apd, de ioc, de gridind, de vreascuri si de bucdtdrie. Ea piil'ss1s grAul, leagd snopii, spald oalele la izvor, se duce la strdnsul recoltei cr-r o paine pe cap, a1eturi de muncitorii sezonieri. Copilul, cdnd a mai crcscut, pdzeste turma tatdlui siu. Puteriie care actioneazd in cadrul satului sunt distribuite intre mai multe institutii: contele, subordonat regelui Frantei, reprezentat la fata

locului de un casteian si

ur.r

judecdtor, Inchizitia dominican6,

.:50- 1 280.

reprezentatd de infcnnatori si polilisti si episcopia, reprezentatd prin preotul paroh

:,,

ai"escAnda de produsc

agdcole ii determin[ pe oameni s6 perfecJioneze tehnici mai putin, sau deloc, folosite pdnd atunci. Astfel s-au realizat progrese tn sistemul de inhdmare a cailor si de injugare a boilor, cdt si in ttilizarea potcoavelor din fier, care au determinat imbun[taliri in domeniul

tractiunii animale. in agriculturi


de

{ {rs* tirv&ileascd lc inceput,,^,^:::,::'

Germania si Spania se dezvolti legumicultura, viticultura si pomicultura. De asemenea se acord[ o mare atenlie cresterii vitelor mari pentru tractiune, dar si oilor pentru

plugul cu cutit din fier si cormani, ingrigSmintele naturale si cenusa trienal, si ffapa,asolamentul bienal
se rSsp6ndesc

la defrisdri. in Franta,

llcdiu. Grajdul

se aJIa

in

\r 'srr.. lAngiia). aceeasi l6nd

....,".).i!*iiir::::t !:.!1:v::....

cu greu s5-si creeze pentru grAu, in cele mai productive zone. in aceste condigii producdtorii reusesc rezerv epentru situalii difi cile. XI-XIII are Gospod[ria lSrdneasci a cunoscut, de asemenea transformdri insemnate. In secolele si de loc o intensificare a procesului de restr6ngere a suprafelelor detinute de gospodiriile ldrineqti rispandit mai cel tipul in Franta, diferen{iere a ldranimii dupd avere. Ca urmaie a procesului de frrAmilare,

,""ortul?;'$:Ui#lli-lll;lliii:1fX'A#trffij::tT

t""';

de gospodirie tir[neasc d av ea o suprafatd de 3 -4 ha' iiranui rnedieval se conFntnta cu o viat6 dr-rrb 'ql grea intimp cerdzboaiele senioriale reprezentau in schimbul dreptului de folosinld unica ratiune a vietii nobilimii, ldranii de pe domeniiie lor ii hrineau. in naturd la care se adaugau si obligatiile asupra p'[m6ntului, liranii dideau seniorului redevenle in bani gi

in natur6. influentatd pe plan La mijlocul secolului al XIV-lea, evolu{ia societdlii europene a fost sensibil t347neagrddin antt economic, social si demografic de urmSrile provocate de epidemia de ciumS inintreaga ciuma s-arispdnditrapid 1352. Adus[ de negustorilgi cordbierii italieni din orientulApropiat, Europei a dispdrut in acest flagel' populalia din Europd. Se poate estima ci un sfert sau chiar o treime oraselor de si orase. in Europa apuseand, in primele secole ale Evului Mediu, declinul mai vie s-a pistrat in unele orase origine anticd ,-u u"."ntout. O activitate mestesugdreasci si comerciald cu Bizantul si cu Orientul arab' in afard de din Italia, din sudul Frantei qi din Spaniu, l"gui. "o-".,tol erau centrele religioase, militare 9i aceste orase, asezdrile urbane c,r o pop,rtulte ceva mai numeroasd

tfi

rm

Tflrguri

|m

i"

rfr

administrative.

orase de origine antic6, in Spre deosebire de Europa apuseand si sud-estici, undg au supravietuit gerrnane si slave, viata urband Europa centrali, nordici si rasariteand, pe tlritoriile locuite de popoarele

lm

a luat nastere mai tdtziu, spre sfArsitul feudalismului timpuriu. {ir-igirtca oi'ase io:'lrecliq:vaie riiit ilulrtpa e ste i"ariiri.i

lI

{.:

az,"}s

r:c

eiii tt';s

era Puternic

fortificat iar

suprafata lui era restrdnsd


taaarsealataattr*tat**t**tttt*tt*tttatcttto!'

in Europa apuseand, majoritatea oraselor romane, dupd au ddinuit ca centre religioase, militare si administrative au rendscut ca centre mestesugire;ti si comerciale i secolele X - XI. Numeroase oraqe medievale, din Eu apuseand si mai ales cele din Europa centrald Ei ris[riteani s-au ndscut in Evul Mediu, prin asezarea mestesugarilor s negustorilor in locuri prielnice desfbsurdrii activititii lol incrucisdri de drumuri, cdi navigabile, porturi, poduri hanuri, sate in care se lineau bAlciuri, etc'

rtin. mul
IICA

ililIilr 'li:j,i[;:]: cu o intensd activitate economica, in

:-utiaoraselormedievale afostmai evidentd

niul

lna
IuFa

rltd
1a
La

ntnl

i: :r Italia in primul rAnd, dar si in Champagne, 'tnllililmr,,li:;:: r- Germania de Nord si in regiunea renan6, lltl lriinun-1'-r rau sudul Frantei. in interiorul acestor zone rilul :;il:,;r : :.fara 1or, nu toate orasele au cunoscut o *i : . *i:tticd. Cele mai numeroase sunt tArgurile ilNrrfrr rr'rillililfiiltirtm .::nri :5iesc in functie de piala siptdmdnald, de *iltnilll.' :ii :c:;:..atiartizanale si, care, nunumdrimai mult O zi de tdrg ritltrnnr'-"lt {.r" ocuitori. Daci au conditii favorabile, in orasele medievale tdrgurile se tineau de ilflnurur:;'j, : ..c :ansformd treptat in orase mari cu functii obicei -sdptdmdnal. Aici se vindea orice,. oamenii se intdlneau pentru a discuta : ..r.. :. nestesugdresti si administrative. IJ rmeazd problemele de interes local ' :; provilcii sau de dioceze cu activit5ti mult .r.....'..r.........................r.........r... lllllllllllLlllii;,. il ::!i. La vdrf se situgazi marile orase llm:lr[i:n- : : st mestesugdresti, a cdror populatie poate atinge si chiar dep[si, in secolul al XII-lea, 100 000
liiiillJiiillltttrtulrl;i
ruilrrrrrrrilnNyil riltiiilililtilliltLliliiirru
irrrliil llilLLlllliililllllliJ

lll,r

ir.

lilfi|numtmr:
irlli1

iliiiilr:*n-, . ludet (Jara Romdneascd). jude (Transilvania), soltuz (Moldova). Sfatul or6senesc era ales : -:rndea de obicei l2 membri:jurati, consuli sau burgeri (de unde si numele de pirgari, venit lllilmnm ilr :*i ,..seascd).
iiilfllllllllllLllllilli,

(rmlcturi sociale qi ocupa_tii urbane. Orasele erau conduse de un consiliu sau sfat ordsenesc in - - *: pnmar care purta diferite denumiri: magister civium, jude, maire (Franta), burgermeister

rlan
\47,aga ;el.
rr de

rase

dde
re si
d, in

.":.1 oraselor era restrAnsd datoritd existentci incintei fortificate. Centrul orasului era piata in : -':-iraria si biserica. Strdzile erau inguste iar casele inghesuite <tatoritd lipsei spatiului. : : : *-etia oraselor din Occident nu este omogenS. Pe de o parte,in ciuda emancipdrii comunale, rlllrr'"rllillllr iil ,:":-*: rechii detindtori ai puterii: episcopi, cdlugdri, mdicute, seniori, cavaleri, etc. pe de alta :rr ,,; :ian dlferente de avere intre membrii celorlalte grupuri sociale. Aldturi de patriciatul ordsenesc irrri 'llrii( iri':r- :urghezi imbog6!i!i, poate fi deja remarcati o burghezie mijlocie, a micilor negusiori si llllllllllllllliillir:lrr';J,-l::l .i a birocratilor^de orice fel. Ucenicii si slujbasii, deseori originari din satele invecinate, i[mmn:'ur-:,' : -,porul deios ". in ultimul r6nd intdlnim: ldrani iezrdddcinati, serbi, fugari, zllieri etc. : - - :.:;ia ocupa{ie a orisenilor era mestesugdritul. Mestesugarii eiaugrupati pe strdzi, care purtau
-

inrrLL

illllllllllllIlllrlllli:"

rllllllllllllllllllf,ric
lllllrrniinrrqliLiLr

rand

ului
ial tA l

:-eeristAnd diviziunea muncii. Erau organi za\iinbresle care asigurar, aulitut"u si cantitatea :umdrul mestesugarilor, calfelor si ucenicil ot.incazde rdzboi asigurau apdrarea. Breslele rlllililLrrilllllllL* rll "*::ropriu si erau conduse de mesteri alesi, multi dinte ei ajungeau conducdtori ai oraselor. - i :'3put produsele erau vandute direct iar maitdrzitapar negustorii care se ocupau de comentul
llllllffr

11',

::--"i:neirespective(stradafierarilor,micelariloretc.;.ellucrau"""""tt"proprii,in ateiierele

|rrLrtLf"r

' :.

lllllllllllriltrirrrT'

'"r'

nllllllrmrirrrrrrrrilr"'irr
liiilillllllllLlllllll.

;lve.

. i -.-;en).

* ;\-:ern. Pentru apdrarea intereselor, negustorii se organizau in ghilde (asociatii .uru.t.. :::-ie (constituite pentru frecventarea anumitor pieje) si companii pe ntruiealizarea "r, in
comun

i,u 'el nul


or
s]

lor:

. r

in

E'ul Mediu, in lumea satului, locuia cea mai mare parte apopulatiei. \paritia si evolutia oraselor a asigurat dezvoltareasocietdtii medievale.

luri

3l

aa
odstrul de

ra de apc cute dir te est;i ix r Deci nu


i.

ffinhitatulrural. l;r r.rcr.,i,;.iiiil ilic:;i;:;il

degrabi

-ll)trruiulurruumn[
'iifilllilililililHr;

rii 1,li;,tr1;;r,., i,..;r,ri. r"l* : , 5,,.1 i.. :i.iri:;;ir:,;. ., ,..:i :,i'..,, , .., .i:,,., 'r .'ir.".,, ,:,:- .i-...,.:r ! ;r',i,.ic. _il ,;,, :. : ..!;. ,, (din latinescul fossatum:loc intidt). in timp ce

.*:'%=

g=

iri ne omintim

'

t"

i
t

'

!!,*tg+qgcg

'

nografica lifuzeze s.
tute num6: za,

: ::ecut la un habitat stabil, incd din secolele X- XII in r': r:;nesc acceastd mutatie,s-a reali zat cuintdtziere si numai

* Cele mai vechi orase din spatiul romAnesc sunt considerate,


pAni in prezent, coloniile grecesti de pe tdrmul Mdrii Negre: Histria, intemeiatd in anul 657 i.Hr, Tomis si Calatis, intemeiate in secolul
al VI-lea

lllllmiflrfi,u_

.;:

: lele

XIV -XV satele erau mult mai mici

Istoric

decAt cele de

cei,

volII

,-..1't::.,1

1...

",';.i.

.,!il!l/::r-:

- :-umeroas6, fiind o exceptie. Asezdrile rurale erau mai n irL r :s in zona dealurilor si de-a lungul cursurilor de api. in uiltiilurilliur .;u r-:-, :sre locuintele coexistS bordeiele si semibordeiele cu I rrrlllr;il-*,:e 1a suprafati din lemn si chirpici. :1 -,-,: I medievald au fost atestate circa 7000-8000 de asezdri rLu i iltllil ",I\ -le a,pandla 10000 in secolul al XVI-lea. Numarul 'r]0ilitilililililfi'i -.J :r:: al asezdrilor nu inseamnd insi si o ocupare integrala a :':' *:lele exceptii, pidurile rdmdn predominant e, iar zonele ffillllll1lflilL,, -:,. ,",' - .::::ni par mai degrabi insule intr-un Ocean de copaci. :,,r:",: se impart in trei categorii: domnesti, asezate pe tlllilUrffliiilllllltnrT: ]],i;:: domniei, boieresti si min[stiresti, care erau in ils,Jil:*'r :':,1:rilor si mAndstirilor, ;i satele de mosneni sau rdzesi, itiflrum:mlliLu,r; ;.;, ;-rproprietari, descendenti dintr-un singur strimos itllllill]ilIilIilililillll, s,r-,: cu-,mnesti erau administrate in Moldova, in secolul al 11;11r' 1,. ::-:z'. juzi sauvatmani',iarmaitdrzltde reprezentanful
ilr
illril llflrulr.-L.r;;
LtttlffiLqlilt]lliii irlll&illllllllllr
i1r11ilff1:r",r
illlililililulrrillirx

rF

i.Hr. in spatiul nord-dundrean,

in secolele III-II i.Hr. sunt atestate


asezdrile cu caracter preurban (de

tip dava): Costesti, Blidaru, Piatra


Rosie, Sarmisegetusa, Popesti (pe

Argeil,Tei (Bucuresti), Poiana (pe


Siret).

in timpul srapaniriiromane
de

in Dacia, ca unnare a politicii

romanizare, sunt intemeiate doud

tipuri de orase: colonii (Ulpia


Traiana Sarmisegetusa, Napoca, Drobeta, Apulum) si municipii:
Dierna. Tibiscum, Porolissum etc.

illillrfiil]ililililflrni

e Termenii folositi astdzi, pentru a desemna o asezare mai


importantd, sunt de origine strdind. Tdrg e slav (tdrg), oras e unguresc
(varos).

lgilriLrlii,,,

illilUlililililfirrrill1;:,

:r ;.:

llllllr

iiilriilr'r;:;:*

Vlarea

lfl,iullm ;ll
L[lllllll]llllflil]l:|.rl:'.,r

ir-

i1ab. la fel cum Se numeau reprezentantii domnului s,:.:-: boieresti si mindstiresti erau administrate in Moldova de uriadnici si vdtimani, iar in r:::-i.'a de pArcdlabi, care ii reprezentau pe proprietari. Satele de mosneni sau rdzesi se

:.:;

f
t

ieag16
hgoro

r,;rl * ! -:t_rure.
T i"r'zu

si orase. Evolutia vietii urbane in spatiul romAnesc prezintdnumeroase asemdndri, dar si rl lu .', : l.rl semnificative fali de tendintele existente la nivel european. Astfel, la noi ca si in restul Ltlilllillilillnlil ::r r,. r::: cir ilizatia anticd,a avut o certd componenti urband de facfurd
lllllllllllllllllrll

ri

rllflltillrlrl'nir1

.*,-.::

Illlllllrllulillutlr;|t-::t:
rrlliiiulllLr

llllll]llirillill]r

irLL

:" ' -:r:i ordsenesti. in occident aceastd situatie se schimbS incepdnd r*n - ., -",-lea. cdnd revigorarea urband se resimte in mod semnificativ iil;irr J.li* , :: roi orase sau dezvoltarea celor deja existente. ir] ,,r,;r, -r. romanesc ruralizateacare a urmat retragerii stipAnirii romane rirl|ll r -r .*. *:',, : decat in alte foste provincii romane, datoritd absentei unor ' llllliltnilu l"** :'. :.. i si a unei ierarhi boieresti bine definite.

ri

l:srdmarealumiiromaneafostinsotitddeundeclinextremde

IlrillflutLLulluu'r-

ir

i'J$fiIililltlLtLt]

rt:rrr1

" ':-----{r&fia romdneasci persistd incd puncte de vedere diferite ;r: : :r:;anismul formdrii oraselor medievale. Adeptilor unei geneze : : ::- Lnsistd pe rolul primordial al elementului autohton, li se opun

(fiescd, Mdndstirea Cosula, sec. al XVI-lea)

33

cei care considera cd decisiv a fost aportul din exterio r:bizantin italian sau gerrnan. in realitate situatiile sunt destul de diferentiate. tdrgurile si orasele medievale constituindu-se sub influenta a dor

factori principali: inflorirea comertului si dezvoltarea


mestesugurilor. or"aselor esae strans legatd i. pri.rilcgiiie acorcate :rccstora de regalitai.-, niagi;iarri. Asa au apdrut orasele Sibiu, Brasov, Bistri{a. Sighisoara, Oristie, Rodna, Sebes, etc. in Tara Romdneascd si Moldova centrele ordsenesti au apdrut, de reguld, ?n tArgurile periodice amplasate in pozitii favorabile fati de cdile comerciale. unde mestesugarii din zonele vecine s-au stabilit pentru a-si vind mdrturile. prezenta sasilor se simte si in zonele exrracarpatice colonizarca sasilor si
eic

In Transilvania. ap*ritia

ll
,rilil

l,t

iilit

rt

'"i:";:;::',::?;;z::i:;":,";;,:;::
s_au construit zi4urile

l::,:i

f,i:i:::u.",1:,0,:I,:':,^::,

Dupd aparitia statglor medievale, noile centre urbang s dezvoltd in jurul unor cetdti regale si domnesti, unde mestesugarii si negustorii beneficiau de protecti domnilor si de o cerere mare pentru produsele lor. Astfel ?n Tara Romdneascd cele mai importante centr urbane au fost resedintele domnesti: CAmpulung, Arges, TArgovist, mai tdrziu Bucuresti. la care se adauga si portul dundrean Braila. i Moldova, aldturi de resedintele domnesti din Baia, Siret si Sucear principalele centre urbane au fost marile porturi comerciale chilia Cetatea Albd. in zonele miniere din Transilvania, cu importan aglomeriri umane, ca si in centrele episcopale, apar orase i
Casc
td

*""""rt"!1r"i"""""""""'

Baia, Siret, iar o serie de toponime care se referd la nem{i (T6 "". Neamt, Neamtul) sugereazi existenta sasilor. turnuri si un bastion "*lr"rirrr",' semicircular

I'l'"':""."*ii'"ril'*#;;ff;;;;ffi"#:::

ffi

,llm

*llf,

rdil

ri n esti(bc

rde ie)

precum Baia Mare, Rodna, respectiv Oradea si Alba Iulia. asemenea, drun, urile eornertuii_ri intercontinental care strdbdte: spatiul romAnesc au accelerat tendinta rie urbanizare.

Repere mon0Ercfi(e ole unor orsce medievole.

Bucuresti ,
Dupd atestarea documentari, Bucurestiul, ca formatiune urband, face parte din generatia orasel feudale. in perioada secolelor IX - XI apar elementele primei faze alocalitdtii, fataie,atg. i" t""of al XIV-lea in jurul " Cetdtii Ddmbovitei " graviteazd asezdnle sdtesti din apropiere, d6nd naqiere tdrgul si numelui viitoarei asezdriurbane. Pe vatra Cetalii Dambovitei, Vlad Tepe$ a ridicat funciatiile noi cetdti a Br:cure stiului, clupd cu: o atestii hrisovul domnesc din 20 septeurbrie 1459. Este perioada in care localitatea se dezvolt6, trecdn delafaza de tArg la cea de oras, datoritd functiei politico-militare. in secolele XIV XV orasul se intin pe o suprafati de circa 15 ha si avea, aproximativ 1500-2000 locuitori. La inceputul secolului al X\ lea avea 1500 case si circa 20 000 locuitori, pentru ca la finele lui, numirul caselor a ajuns la 6000, r al populatiei la circa 50000 locuitori. Dupd prima atestare documentard,, din 1459, timp de doud secole, Bucurestiul va fi, in acel timp cu orasul TArgoviste, capitald,a Tdrii RomAnesti. Hrisor.ul domnesc din 1659 ne aratd,cd. la cere expresi a turcilor, capitala Tdrii Rom6nesti s-a mutat la Bucuresti.

34

bizantir,.
lerentiate. enta a do-

\!icllVl.
) -iii--\ e i" asezat la un vechi vad, acoio unde rnarele drun: continentai ce urca de-a lunsul rloldovean. in prima jumdtate a secolului al lfinii [ * u; ' :r:i:lte de ndvilirea tdtarllo4 vechea asezare a primit un apreciabil adaos de populatie prin lilllillril Lilun::,,it ;*=r si unguri, dupd cum se mentioneazd intr-o scrisoare papald din 1234. r::*r mentiune documentard dateazd, din 11 februarie 1388, cAnd voievodul moldovean petru
: -": Silcevei, a precedat intemeierea statului

voltarea

iegati c.
'egalitat.-

Bistrita
neascd
s-

tdrgurih
merciale"

l-si vindc
:arpatice gMuscel.
Lli

--r::'-u:icd din "cetateasucevei"regeluipolonVladislavJagiellocd-limprumuticu3000ruble illilllljn iMru$mr, '* nrnpul lui Petru Musat a devenit resedinta statului rrroldorr"un si se construieste cetatea '#lililurrrrur.r',,'1"- :':e a tbst mdritd si consolidati in timpul domniei lui Stefan cel Mare. '' Lr:,-ele localititii vine de la rAul Sucevei, iarnumele apei este de origine slavi (sinuos, cu coturi, lllllllllllllllllilrltttti| ; iii: L.-rcuintele sunt din lemn, acoperite cu sindrild, fiind atdt de suprafatd, cdt si bordeie si llummil]m ih rnlr-: Frdvdliile si dughenele, din lemn si ele, erau grupate pe ramuri de productie sau meserii:
iitlilllilltttlrLLtrrriiiriii,

liiitiiururllnirrulrr':-

: : ' -,;.rii. pesc[rii,

birbierii

etc.

(Tdrg':
se
l$fi"lillrr,, 'llllffi-'lll"'Irrrrl:

rrbane
rte

:l '.l i'rr. ".i, : aproape toate caztrlle, - - ::.:' -ni SCriSe. r :j::: documentar in 1235 (in "'rlr',611l; ,r 't,r ."i:rjyensis") sub denumirea ruilffr, - { - . orasul s-a ?ntemeiat la
rrltlllllllilffinrrriulliir;.,1.r, ,'rllLlll,nt'il1

protectia
ffgovlgte

',",

it ;:; o existenti

anterioari

Brdila.I
Sucear

Chilia rportant
:

".::-;l : etdti medievale

ridicate de

rportant.-

ulia.
rdbSter

i .. -:,: ni. in secolul al XIII-lea i.rl:t3 cunoaste un nou avdnt, tllllull''rilr rr . : i:r geffnani adusi de regii
Lrtiiiillllltr

,rlrffflil]'lullll|ltlll1ti].|

r-::zerea primeSte de la SaSi r :: K:u'instadt, adicS orasul lluillrlltttniiiillttrmrll" r: :-:np ce maghiari pd,streaz| lrll0lljjilillllltillr(iirit rl*': -::l:e romano- sla vd - zicdn..rtttlliltill'liiLlul1ttt,:

lltlllulllttlilllllr(

Laimea ruralti - Lumea


aaaa

urbuni

aa aa a a a t i atala

ta

aa r t i a i t tt i t t t I t i t t I I I l aaagaatal?!*itatlaataa

1fi1611-'

$x"'1,;5r:

\-:meleorasuluiaparesubformaBrasuinl2Tl,Brasoinl288,Brasovinl2g4siBrassov

lullllilt

I'u*'t

'

::

- ' - : : '. secolui al XIV-lea, Brasovul cunoaste o dezvoltare rapidd, in special. daioritd pozrtiei

tllllllliltll

n secol
:

tArgulu

upzi
,

cltr:

trecA

inti

irilllilllllllLlllllllllLrllrLll;iL

al

5000,

XVI ia

-:3sle dreptul de tdrg anual de la regele Ungariei, Ludovic cel Mare. in 136g, domnitorul ffiniNn': il,,,,r:m i;:"s::. \-laicu Vod5, incheie primul acord comercial cu brasovenii, care conferd legdturilor .: ; ; - :".'litice dintre locuitorii de pe ambii versanti ai Carpatilor un statut juridic de refeiint6. -ri -- ':relinea un comert infloritor cu tdrile dundrene, prin pasul Branului, pe drumul prahovei ilil rlilll ,L , rll, r-= :e drumul Teleajenului si pe cel al Buzdului, ce ducea la Brdila. Un alt drum comercial :- : :esu1 Oituzului, in Moldova. Brasovul ajunge treptat sS.joace rolui unei adev5rate piete ii,rr*llr Lit-:, i .:.i jr'le trei tdri romflne.
lflffilnlnilNriirr,,','rLlL

::

rNllrlrrililltlrlllrrlllllnllrl

r acelasr I

I,u

"g.*

'-'
, \ledir-r siitul a reprezentat asezarea dominantd in spatiul rominesc.

:rrea urhan5 -c-a manii'estat in I},".r1 Mecliu romanesc, din seccie le XIii ri,. el ir-rai :edus decit in Occident.

- XI v mai