Sunteți pe pagina 1din 125
Michel BEAUD ISTORIA capitalismuluI De la 15OO pind ?n 2OOO '-. Traducere din francezd de Claudiu
Michel BEAUD
ISTORIA
capitalismuluI
De la 15OO pind ?n 2OOO
'-.
Traducere din francezd de Claudiu COn SfANfTNESCU
)
Ittjf
>u<
t<t>v
:
:
a
N,
u-t
F
od
ffi
t{

-'

-1

!

I

:

1. LUNGUL DRUM cArnu cAPITALISM

in Europa de Vest, societatea feudali se instaureaz5 sub forma sa defini-

tivatd tn secolul al XJ-lea: in cadrul domeniului se efectueazi orgauizarea proclucfiei (gerbie, murtci forfatd, corvoadi) gi extorsiunea muncii supli-

merrtare (sub forma rentei tn munc6) de care beneficiaz5. seniorul, proprietar prin excelenf5 gi defindtor al prerogativelor politice gi juris- diclionale.

Dar, abia constituitd societatea feudal5, incepe procesul descompunerii ei12: trecerea de Ia renta in munch la rentele in naturd sau in bani, o dati

cu dezvoltarea muncii libere gi a formelor de proprietate

acelagi

firdnegti;

in

timp, revigorarea colnerfului: tirguri comerciale, reactiv-are a

megtegugurilor (in cadrul corporafiilor), renagtey'ea vielii or5.genegti,

fornrarea unei burghezii a negustorilor

...

Practic, in descompunerea ordinii

feuclale igi are rddicinile ceea ce urma si fie capitalismul negustoresc.

Astfel, "lungul drum" citre capitalism se intinde pe rnai multe secole,

fiirrcl un proces cornplex, in care formarea burgheziei (negustoregti gi

barrcarc) se irnbini cu afirmarca ideii nalionale gi cu constituirea statclor

rnot-lcrne, cu cxtinclerea schimbr-rrilor gi dorninafia [a scari nroncli;rli, cu

dczvoltarca tehnicilor dc transport gi de producfie, cu iustituirea ullor

noi rrrod.trri rle proclucfie gi aparifia noilor mentalitai;i.

I.'r'irnzr etapi a acestui lung drum este rnarcatd c{e

*

Anre r.icii (sect-rlul al XVI-lea), iar cea cle-a doua

c-'ucerirea 9i jcfuire a

clc ascensiunea 9i

afirr rrarea burghez,iei (secolul al XVII-lea).

Jaful colonial

$r

bogifiile Principelrri (secoluI al XVI-lea)

C lurciadele fusescri o btrnh ocazie pentru constituirea unol itnportar"r- te avcri, in spccial acea crllciadd legendari a ternplierilor. Activitif ile co-

rnert:iale, trirncarc ai finarrciare inf loresc in republicile italicrre din secolele

XIII-XIV, a1'roi trr Olarrda gi in Arrglia. O dati cer inverrtar-ea tiparului, cu

proHrc:selc' clin tnetalurgie, cu folosirca huilei alLlc Ai trtilizar-ea cirrtrcioir- relot irt rninr', t) dezvoltarc considcrabila irr clorncrriul pr'otiuceriirlc:talclor"

"i',,**,i.1.'lra'"1til. luiC, [-)uhy,M [Jloch, l'l ['ircnrr<'

...

,r,c:zi5i

M [JoLrLrgi Ir.Srr,ccz1,,

Du ll,',/rr/isrrrc att cnpitdtstttc: ltt oblirrrcs de In trnnsiti<trt.

tv

il +

CAPITALISMULUI DE Cortez, cuceritorul Mexicului, mdrturisea: "Noi, o boald a inirnii al cHrei unic remediu

ISTORTA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PIN A iN 2OOO

Cortez, cuceritorul Mexicului, mdrturisea: "Noi, spaniolii, suferim de

o boald a inirnii al cHrei unic remediu este artrul".

in 1503, prirna incircituri de metale prefioase sosegte din Antile; in

-1534,

a celor incage

L519, incepe iefuirea comorilor az.tece din Mexic; ln din Peru. In Peru:

Conchistadorii au vizut 1 300 000 de uncii de aur pe un singur taler. Au

gdsit patru statui mari infitigtntl nigtc lame gi o duzinX de statui infdfiSind

nigte fernei in mirirne naturali, din aur fin. Regele captiv a oferit drept

rXscumpdrare o catneri plini cu aur; supugii sdi aveau, in grldinile, casele

gi ternplele

lor, arbori, flori, pisdri

gi animaledin aur; tacirnurile erau d.in

aur, iir nigte pllci de.argint lungi disdoudzeci de picioare, largi dc dou5

picioare gi groase de doui degete sen eau drept meser6.

Potrivit datelor oficiale, optsprezece rnii cle tonc de argint 9i dou5 sute de tone cle aur au fost transferate din Arnerica in Spania intre 1.521 gi 1660; clupd alte estimXri, dublu.

"Aurttl, spurlea Cristofor Columb, este cel nrai bun lucru clin lurne, el poate chiar si trirnitd sufletele in rai". in doar ceva rnai rnult de un secol.

populalizr indiani va fi redusi cu 90% in Mexic (ajunginclu-se de la

dou5.zeci gi cinci de milioane [a un milion 9i jumitate de bigtinagi) 9i cr,r

95% in Peru. Las Casas aprecia ch intre 1495 9i 1503 n'rai mult de trbi

rnilioane cle oameni disphiuseri in insule, nrasacrafi in rizlroaie, triririgi

ca sclavi in Castilia sau sfirgind prin epuizale in rrrine ori la alte nrunci:

"Cine din genera[iile viitoare va crede un asenlenea ltrcru? Eu irrstrmi,

care scriu acestc rinduri, care allr viizut cu ochii mei Ei ilnl cr-u-lo,stinli

despre toate cite s-au intinrplat, cll greu ajurrg sd cr:ecl ci aga ce\/.\ tr fost

posibil"rt.

Cultivarea trestiei de zahir Pentru oblinerea zahirr,rlui, a ronrtrlt.ri gi a

tnelasei, contcrf trl de sclavi, jafurile gi a.pc,ri extrtrclia metalelor pr elioase

vor collstitui de-a lungul intregului secol o irnportarrti surs5 c-le Lrogi!ii

pentru S1>ania. l{egele igiachith enonnele datorii extcrne (pcrrtrtr a-9i ugura

sarcina, in 1557 antrleazi cloui trcinri dirr dotrinzile la irnpnrnrrrturile pc

cat'e le ftlcuse) 9i igi finarrfeazi propriile rizboaic; cuurpiri, aidonra atrenttt-

rierilor, rrobililor 5i rregtr[Storilor inrbogirIiIi, de la rregrr.storii clin Italia,

Frarrfa, Olanda gi Angliars; r'al clr-rpi val, abulrderrfa rnetalclor' ;-rretioase

cuprindc z-one tot rnai largi, atentrilrdr-r-sc.

16l l.ll<:irton, 11r. r'if., p.2()8: la rubrici tlc

"cx[rirrr:iiunoa cur'()peanii":;itu "clcctck:

nraLerialc(p 197s). Vcz-i i;i A -C

1;cnrrl

cconorniccirledcscopcririlor",Hcatondilis(t:clcobicrlc:

Frarrl<, oyt. <:it. rTCitnt clrr A.-C.

l:rank, rryr. cil , p. 82.

r"lati r:c 5l)uncil rrn istot'i<: tlin acelc t'rcrrrtrri, l{irrrrrrlt (.l,rr;ttrdt.': "5[rirrrirr ul;tt'ltsc'tltcttca

r-rrrei 1'111'i (:,1 rL' I)rinr('.;ttt rnirrcarc.r, tlar rtu {) rllcst(:r.i tlccit ;.rt:trtrrr li o ttirnrtt: ;tltr"'(rt ['.alle ,

trt'tc\irrirrrl tlr','iI rrrr;,,tr:,t vags(lucitcvlr

flirrrittrri.

." (-it,r( tlc

A -(1. l:r.rrrL, (,1; (r/., l).()2.

MICHEL BEAUD 2, Bogdliite Pfincipelti gi paradoxwile monedei Pe rndsurd ce metalele prefioase devin tot mai
MICHEL BEAUD
2, Bogdliite Pfincipelti gi paradoxwile monedei
Pe rndsurd ce metalele prefioase devin tot mai abundente; prefurile
cresc. ln Europa occidentali, pretul mediu al griuluir care se modificase
destul de pulinlntre lnceputul gi mijlocul secolului, cregte de patru oriln
a doua iumhtate a veacului. Chiar gi tn Spania prefurile se m[resc de trei
sau patru ori intre inceputul secolului al XVI-lea gi lnceputul secolului al
XVII-lea; in ltalia, pretul griului cregte de 3,3 ori lntre 1520 Ei L599, iar
lntre primul 9i al doilea sfert al secolului aI XVI-lea, prefurile se mdresc
d,e 2,6 ori in Anglia Si de 2,2 ori ln Franfa. Diminuindu-se, afluxul de
metale pretioase igi atenueazi apoi efectul asupra acestor prefuri. Lefurile
ce se pliteau atunci cresc cu o vitezd ceva mai mici, putlndu-se estima cd
pe ansamblu, in secolul al XVI-lea, salariul real scade cu 50%. Nemul-
fumirea populafiei sporegte, inregistrindu-se revolte ale pilturilor strrace.
In fata acestei mari dezordini a monedei 9i a prefurilor, monarhii
apeleazi, la edicte: edictul de la Villers:Cotter€ts (1539) interzice in Franfa
coalifiile muncitoregti; legile privitoare la cei siraci, in Anglia, interzic
vagabondajul gi cergetoria inc5 de la sflrgitul secolului al XV-leale, lor
addugindu-li-se, in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, crearea aga-
numitelor utorkhouses, aclicd d caselor de munc5 silnici. Guvernele cautX
si opreasc5, de asemenea, ciegterea prefurilor: in Spania, Coroan a f.ixeazl.
baremul maxim legal, insi
firi
succes; in Franfa, lefurile gi prelurile sint
fixate prirr clecrete, in 1554, 1567 Si 1577; in Anglia, sistemul prefurilor
maximale 9i reglementXrile se dovedesc deopotrivi de ineficiente, iar dupi
1560, salariile siut revizute in fiecare an, de Pagti, de cdtle judecitorul
comitatului.
tn paral.'1, se in-urnllesc clezbaterile gi analizele asupra nroneclelor 9i
prefurilor. Din hfwtnation touchirtg tltc FaIl of Excltarrge flnformnre desprc
scdderea schirnburilo{ (1558) a lui Gresharn, este refinutH "legea" potri.vit
cireia tnoneda proasti o alungd pe ce,a buni, observafie formnlati in
netrunt5ratc rinduri incepirrcl cu secolul al XIV-lea. Se nagte o ciispr-rti
confuzi, in care vinovafi de scurnpiri sint fdcufi, la grdmadd, arenclagii,
intcrmediarii, expor,tatorii, strdinii, pegustorii gi cdmitarii, dar gi "creSterile
mottetare" cc redue.confinutul in rnetal prefios al monedelor. Din aceasti
ruEste vr-rt'tr.r de prirntrl vat rle firani alungali dc pe p561ntul lor, dcsprc carc'l'h<lrnas
N{<rrtrs s}rtttte (Lltoyia,1516): "Cirrd au riticit
dt,t'olo-colo, nrincirrdu-gi
rrltin'rul
1;i
1,,o1o1lan,
cc rrllccva pot trr<'tt dccit si furc gi astfcl sa fie sllinzurafi. f)unrrrczt:rrlri, cu trutc forrn<:lt'
legnle, ori si ccr5easci? in accst caz sittt aruncati irr inclrisoare ca
uiqte
vagaLrc,lrzi, pcrltnr c.i
lroittitresc itr lt.rc
si tnttuccilsc.i, ei, cirora rritrrerri dc pe ltrprc pu yrca -sA lc rlca ccva clc
Ittet'tt." l)<'tirrrl'trl
c.lortrnici ltri l-lerrri<: al Vtll-lr,,r (1509-1547) r,irgal)orrzi'.sint bici uili 9i
illt\'ll\lli[ati; irr 1,111
Ia prinra pctcicl iva li sg taie 9 jr-rrnitatc clc, rrr.cclrr:, ial la ;r rlpua rccicliyti
..
;,
sirrt sltirrz-ura(i;
rltrpd ilgllirrsficd, $aFrtczeci yi drrtri 11c rnii ar fi sfirgit astfll 1,c tirpplll 111 i
F{crrric al Vl ll-li'a.
Vez-i K. N'l.rr.x, Le Cayitnl, Cartr,a l,inOcttt,ras, Econouric, Gallirnarrl, l-a
Pl6i.rr{c, t.l, p. 1193
l9

.'-:.ri--

r!-l::.

--:":--'r--

-"'

-

ISTORTA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA iN 2OOO,

disputd se detagea zAastilzianaliza [uif. Bodin, juristul din Angers potrivit

clruia ".cauza principald gi aproape unici", a cre$terii prefurilor era

"abundenfa de aur gi argint care a atins tn zilele noastre bote mult mai

mari decit a avut ea vreodat{ de patru secole tncoace (

...

).

Principala cauz5.

a scumpirilor este intotdeauna abundenfa acelor elemente cu care este

mXsurat preful mflrfurilor"m.

Explicafia aceasta avea marele avantajde a r5spunde unui aspect major al realitXfii, evitind totodattr punerea in discufie a altor surse aie inflagiei:

luxul regilor 9i al potentafilor zilei, costul rizboaielor, sporirea datoriilor,

care, la rindul lor, ficeau necesare succesivele "cregteri". Ea a fost treptat acceptatd (ca o schitftrudimentar{ a viitoarei teorii cantitative a monedei),

coexistind cu o altX idee-forf5 a veacului al XVI-lea, chiar daci prea pufin compatibild cu prima, potrivit chreia abundenfa metalelor prefioase este

cea care produce bog{fia regahrlui Machiavelli fornrulase aceastX idee, intr-un mod oarecum

provocator,

lnci de la inceputul secolului: "lntr-o guvernare bine orgu.,irut5, statul

trebuie si fie bogat, idr cet5fenii sXraci"2l. Chiar daci. nu toat5. lumea admite

o asemenea formulare, chiar dacl alfii vor sublinia mai tirziu legitura

dintre bogi[ia statului gi cea a negustorilor, Machiavelli scoate in evidenti

o problelni. centralX a secolului al XVI-lea: cunr si sporegti gi sd pistrezi

bogifia Principelui? Acea bogifie a Principelui care, pentru tofi, la fel ca

pentru Claude de Seyssel2', se materializeazi in rezervele sale de aur gi de argint.

Intr-o primd instanfA, guvernanfii iau misurile dictate dc bunul simf:

ei cauti si irnpiedice anrul gi argirrtul sd iasi clin regat: in Sprerrria, incd de la inceputtrl secolului al XVI-lea, interdicfia de a se exporta aur qi argint,

sub ameniufarea pedepsei cu rnoartea; in I;ran[a,

prohibitarea iegirilor de

Anglia, doul

numerar irrci din 1506 gi, apoi, irr L540, L548, 7574; in

tentative, in L546 gi 1576, de a strpune nego(ul cu monede, 9i chiar cu titluri cie schimb, controtului agenfilor guvenrarnentali - anrbele soldate

cu egeca.

Chtre rrrijlocul sccolului, circulau unele texte prin care sc solicitau

alte misuri:

"si

Prin stoparea impot'turilor de rnirftrri fabricatc irr str.iinitate gi cal'c ar'

ptttca fi prl'oclusc Ia noi, prin restlingerea cxportului c{e lin;i, pricigicle altc

prrlduse itr stare bruti, prin venirca, sub supravcl5lrcrca cctri[ilor, a unor

nrcgtcaugari clin afari c;rrc si procluci rnairftrri cc ar putca lri cxprortatc,

rt'I(r,lrorrscs ttur Itardd0\ts lc A4. dc Mnlcstroi!, !ortclurtl I'cttr:ltiriss<'trrt'nl tlr forrf(.c c/irr.ccs

l5(r8. \/czi J.-\'.

t.c [Jrntrclrrr, f-crits notaL,lrrs sur lrr rrtonnnic, Alcan, t934, t. l, p 64

ltltrirtciffla, 1.514.

2) L,r Grnndc Monart'ltic tlc Frtttce, 1,515.

2lVcz-i [). De1,e11, It

h4cr':trntili-srrrc, F. 19 5i s

9c

MICHEL BEAUD prin examinarea atentl a acestor mXrfuri ( ... ), cred ci oragele noastre ar
MICHEL BEAUD
prin examinarea atentl a acestor mXrfuri (
...
),
cred ci oragele noastre ar
ajunge in scurti vreme s{-gi redobindeascd bogitia de odinioar62{.
Recomanddri asemin6toare sint formulate de OrtizE: crearea unui
mare num5r de manufacturi qi interzicerea exportului de materii prime
textile. I. Bodin preconizeaz6 aceeagi politici in La Rdpublique (L576).
Regii Spaniei, Franfei gi Angtiei vor lua misuri in acest sens: primele
credri de rnanufacturi, monopoluri sau privilegii pentru producfii noi,
prohibigii sau tarife impotriva intr[rii de m[rfuri strHine, interdiclii de a se
exporta materii prime. Formarea unitdfii nalionaleinseamni, de asemenea,
constituirea, pe atunci in fazi incl incipientd, a une* piefe nafior-rale.
Ideile dorninante ale epocii, in domeniul economiei, sint agadar strins
legate de preocupirile Principelui: trebuie asigurati bogX;ia Principelui,
atit pentru el, clt gi pentru finanlarea neincetatelor rlzboaie. Refetele slnt
sirnple: impiedicarea iegirii din tarfi a metalelor prefioase, prin interzicerea
trecerii lor peste granifd gi prin lirnitarea importurilor; facilitarea intr{rii
Ior, incurajindu-se exportarea a ceea ce nu este de trebuinf6. regatului; gi
una, gi cealalti conducind la o lncurajare a producfiilor nafionale. in umbra
acestei idei se dezvoltd cea a prosperititii publice: "Fiecare individ este
pirtag la
publici,, fcontnon zoealf, scria Hales in al sdu Discourse
"bogifia
(
...
),
iar orice
meserie lucrativi pentru cineva poate fi astfel pentru oricine
va dori si o exerseze; ceea ce este profitabil pentru unul va fi deci gi pentru
vecirrul sdr-r 9i, tn corrsecinfir, pentru toatX llrrnea"lt'. Agadar, calea este des-
chisJr ic-leii conforttr cireia bogiIia regatului se sprijind pe cea a rrcgr-rstorilor
gi nregtegu garilor s5.i.
I)r'irr afltrxul de rnetalc prefioase din Anrerica gi clezrroltarea procluc-
f iilor, conter[ul dirr Europa ainregistrat progrese
notabile;prin,',',,.r,',.i
forfatii
din Arnerica (irr special pentru producfia de zahXr) gi scdderea salariikrr
realtr legati'r tle inflafia europealli s-a creat un surpltrs suplirnentar; o dal.i
cu irrlpuncrea l'cstricIiilor in Anglia, se elibereazd o forIi de munci
in'tpot'tanti gi anr-tnre: vagaborrzii 9i cergctorii prigonifi. sar-r arnerrin[a[i cu
tetntriga. Burghezia negustoreasci gi cea bancard igi consolideazf, pozifia.
Dupir Venegia gi Florenfa, Anvers, Londra, Lycln gi Paris curlosc <l dczvoltarc
iurportattti, depigind cincizeci de mii, sau chiar o suti de mii de locuitori.
Aceste lrurgtrcziiigi fac simIiti prezenfa, pentru urrii, in idcile Reforrnei,
pcntrtt allii in afirmarea drepturilor omului fafn de suvcran (1-a llo€tie, Le
T.'t
c:,,,,t'r,r!k,rrJ, u,'icf I.rtttrrinnliorr ol ccrlnirr ortlinnrrl cttrttplttirt!s,sttrclitr scris in 1549
9i
irr 1581, citat de
l.rtrlrlic.r(
J.-Y. Le Rrarichu, fcrits rrrrlnl,/c.s srrr !tt rtteun(ti.,, t
ll, p
18ti.
Cctttilr.rtrrttl t'rit:rrtic John
l{alcs
{ornrr.rlcaz;i
acclca5i iclci
irr f)l.sr:crursc tt.l'llrc Cottttttqll'At$l of
lli:; Iir,rrllr tr1 I.n5lrrrrrl, clc asenrcrrcri) scris in'l 549 Si putrlicat
in j56 I
1'[)(ur
iu(
Id ttt0tutnia rtc sorta pas dtt rot1nuutc,1558.
1'(-'itat
r1, ..
H. f)c,lris, o1r ol , p. 88
e_{

ISToRIA CAPITAI-ISMULUI DE LA 15OO TiNA iN zooo

SCHEMA I

Clasele sociale gi circulafia valorii

9i a bogdfiilor in Franfa secolului al XVIlea

APARATUL

DESI'AT

o{iteri si

finanli5H ai regelui

9g

cl

o L

g 14

f:.1

U

N

7.

o

co

u

MICHEL BEAUD Contr'un lunul contraJ,7552, Thdodore de Bize, Du droit du magistrat sur ses suietslDespre dreptulmagistratului
MICHEL BEAUD
Contr'un lunul contraJ,7552, Thdodore de Bize, Du droit du magistrat sur
ses suietslDespre dreptulmagistratului asupra supugilor sdil,1575\, iar pentru
majoritatea in diferitele exprimXri ale gindirii umaniste pe care le ilustreaz6
operele lui Erasrnus, Rabelais sau Montaigne. Arta gi spiritul universal
ale lui Michelangelo constituie o mS.rturie elocventi a acestei epoci ln
care un astronom polonez, Copernic, emite ideea cI Pdmintul se invirtegte
gi ci nu este centrul imobil al universului.
Dar sX nu exagerdm: oricine poate vedea ci Soarele gi stelele se rotesc
in jurulTerrei, dupi ordinea imuabili stabiliti de Dumnezeu, iar Biserica
vegheazX ca nimeni s5 nu pund la indoialf, acest adevhr. firanul continuX
si cultive pdmlntul gi sd fie strivit de taxe gi corvezi; nobilul si vineze gi
si petreacd; regele si domnei-scl gi s[ se r[zboiasc6. Cine ar fi putut b[nui
pe atunci cX un alt zeu, 9i anume capitalul, se pregitea sd-gi instaureze
dominafia asupra lumii? Poate c{ o presimfea Thomas Morus, atunci cind,
in 1516, scria Utopin; de aceeail face pe Hythlodeu, navigatorul
portughez,
si mirturiseasci: "Dragul meu Morus, ca s5-fi spun ce mi frdrnintd: acolo
unde tofi misoari totul in bani, ei bine, in acele finuturi este aproape cu
neputinfi ca dreptatea gi prosperitatea si domneascd tn ordinea public5
....
"
-
3. Vechi pi nou
Daci e s.{ vorbim numai de formaliunile sociale in contextul cirora va
inflori capitalismul, vechiul corrtinui si fie dominant: popula[ie prepon-
derent rurald, producfie in principal agricold, schimburi relativ restrinse
(o mare parte a populafiei trdind in autosubzistenfi). Renta (in munci, in
natitrd satt iu bani) este
obfinutd de la nrarea masi fdrdneascd, in profitul
clerului, a nobilinrii gi a statului
regal:
prirr
cheltuielile acestora din'urrnd,
ea Perlnite, itr final, acurnularea cle averi particulare de citre marii
negufitori
gi bancheri.
Scl-rimbul comercial
se bazeaz5 in primul rind pe producf ia megtequ-
gireasci, ce se inscrie in
ordinea definiti de corporatii; el nu atinge decit
in mici rnisuri producfiia
agricoli.
Aceasti micl producfie de mSrfuri poate fi rezurnatd prin forrnula:
Ma -+ B --r Mi, adici: micul producitor de mirfuri, vinzirrdu-gi marfa n
pe care r> produce, prirnegte
suma de bani B care ii permite sd cumpere
alte mirfuri f. Comercianfii intervin
ca intermediari, cumpdrind rnirfurile
i pcntru a le revirrde, realizind beneficiul
AB,
lucrtt
ce
poate fi rczurnat
prin forrnula: I]--i Mi I
R', uncle B' = B + All. Acest AI] pr-ovirie fic dirr
ll1ullca strplit-tictrtitri irnpusi micilcrr nrcategurgitri ori calfclor 9i uccnicikrr,
fie rlirrtr-o parl.c n lcrrtei extor-rtate cle la
[ir,ani.
I'oI exista trtre le forttre c:apitalistc: rle prclclr-rclie, iri arrtrnrite clzt-rrichiar
cu salariz.arc, irrs;i elc l:irnin ntitrore.
l'l

IsroRtA cAprrALlsMuLUI DE LA 1500 plr.tA iN 2000

.SCHEMA II

.Comerful mondial gi pridarea Americii ln secolul

aIXVI-lea

t&ani din

Arnerica

INSULELE

AMERTCII 9l

AMERTCA

DE SUT)

comerl cu sdavi

ANGLIA

AMSTERDAM

AI.WEBS

FRANTA

GENOVA

AFRTCA

Ccle doui forme principale de salarizare sint:

- actlmrrlarear clc stat (rnannfacturi retiale, drumuri, porturi etc.);

- acLultLrlarea burgliez5 (averi particulare, bani, metale pretioase, bunur:i imobiliare).

Sursir prirrcipali este, ca gi irl secolele anterioare gi la fel ca pentru alte formaIirrni sociale, munca suplirnentari a fhranilor, la care, bineinfeles,

trebuic ;rdirrgati pridarea celor doui Arnerici. Intrucit, daci privinr acum dimensiunea internafionali, ceea ce e.ste

nou nrr e ctlrnerlul cu lurni aflate la nrari distanfe; acesta s-a desfigurat in

contextul ttrturor formafiunilor trnde dornina url rnod de producfie tribu-

tar27 gi a prosperat atit in China cit 9i in spatiul arabo-musr-rlnran; el s-a

dezrroltat, ceva mai aproape de lroi, in Europa, irr Nord o datl cu portut

de la l{ansc, iar ir-r Sud incepind cu Perritrsula lbericii 9i cu cea ltalici;

astfel, in 1500, traficuldirrspre Verrefia acclperir Meciitt:rana 9i ansanrblul

!;l rr .'.rcl rrrl "nrocturilor dc producIic tritrtrtarc', supuncrel trnci foartc lirr'1ii nr.rst'

pr1ttlrrctrr.c, lr l.irlnilor 9i mcgtcatrl;arilor, pcrnrilr: o[rIirrcle.r rrntri tliLrr.rt glalic carttiit ptr:.ttc'

triiiilrirrdcstulrrc, t{aci trtr clriar irr lux, ooligarlrit'in nriirrilccircii'r sc afli at rrrclt: ;ic<trrtrclltr I

asuFrrilr'c:li11iil,rr;itccstitc:stccazultrror{trrilt,ttrlcprorluclicsclavagist,fcuclal,asiirtic5i alricarr

\/cz.i, rle cxcnrl,ltr, Salrrir Artrirr, C/nssccl Nrtftrrn, Ecl tlc Nlirrtrit, 1979, |

!'f q

24

MICHEL BEAUD

Europei occidentale, tntinzlndu-se, grafie refelelor comerciale, dincolo de

Levant, cXtre Oceanul Indian, dar gi in interiorul Europei, iar ln Nord

cdtre N,larea Balticd gi Norvegia2s.

Noul constil ln fabuloasa jefuire a Americii, care se poate structura in

douh fluxuri simultane:

- prddarea bogifiilor gf,site acolo (rnuncd "moartt" acumulati in

extracfia metalelor prefioase gi realizarea operelor de arth);

- producerea unor noi valori (munci silnich gi sclavie), fie in rninele

de aur gi argint, fie ln agriculturl (trestia de zahir etc.).

'"

,.*S.u.qerire, jaf, exterminare: aceasta este realitatea care explicX afluxql.le

..

metiig,.fiplioase.fnEuropa

secoluluialXVl-lea. Dar oceanul este foarte

{

Ire,. ''

" tdr prin visteriile regale aleSpanieigi Portugaliei, prin sipetele negufdforilor

gi prin conturile bancherilor, acst aur este in intregime "sp{lat" atunci clnd

ajunge in cuferele finanfigtilor din Genova, Anvers ori Amsterclam.

. Cum si se pistreze insd aurul respectiv, aur al Principelui sau al statului

(cele doui "visterii" nu se prea mai deosebesc), atunci cind s-a ajuns in

posesia [ui? Cum sh fie el drimuit atunci cind i se duce lipsa? Solufia

vistiernicilor, corespunzind unei per.spective

interzicerea iegirii din regat a metalelor

statistice asupra lumii -

._

s-a dovedit a fi

prefioase

. inoperantd. Se propune o alti solufie, in spirit negustoresc: si se cumpere

mai pufingLsi se vindi mai mult altor tiri;

mai nrtrlt 9i de o calitate mai buni. Nu

iar pentru aceasta, si se producd

rispundea aceasta, deopotrivi,

intereselor Principelui 9i celor ale negustorilor?

Aglr se face ci, in secolul al XVI-lea, se creeazi condiliile pentrr-t dezvol-

tarea rrlterioari a capitalismtrltri: burghezia bancarir gi tregustclrcasci

c{isptrrrind atit de averi imense, cit gi de re[ele trarrcare gi financiare; state

nafionnte dispunind cle mijloacele rlecesare pentru a cuceri 9i a-gi impune clomina[ia; o concepfie asupra viefii purrind pref pe irnbogifire gi pros-

peritate. Nurnai in acest sens putem data erar capitalismului ca incepind

cu secolul al XVI-lea2e. Este nevoie insd cle o vizir.rne rnodernd., care si

aibX irr spate o bund cunoagtere a dezvoltirii rrlterioare a capitalismului

irrdtrstrial, pentrr-r a percepc, sau a identifica, aga-llr"rrnitul "capitalism

negr"rstoresc" din'veacul al XVI-lea, carc nu este deocamdati decit

enrbriorrdl a ceeea ce va putea fi nunrit mai tirziu capitalisrn.

28F. lJraudel, Cirrilisnlicru nnt(riclfu, Ccononric ct crrlrilrTfisale. t. IIl, It'['e ttt1,t ht nr<tnde

, p

7g.

?t!"Crt tt)a(c ci prirrrclc inccrcirri cle prrodtrclic capitalista au fost f.icr,rtc clcvrt:rnc, in citcr,a

ora5c clitr lraz.intrl N,{cditcrarrt:i, era cap-rihrli-stii incepc irtria clin.sccolul al X\l[-lca" (K. lvtarx,

LeCnpit,tl,L.aPliiadc,t t,p.1170);Siinci:"Pialarnout{ialiigicorrrcrtulmorrclialinar.rgurcaz.i

in sccottrI .rl XVI-lca biografia moclt:nri a capitalismrrlLri" (citat cle F. Pcrror-u, !

..

cC.nyitulil;inc,

p. 35); "Ir;toria nrt.r.lcrnri a capitalisnruluiiucepcoclati cu crearea picfci :;i a conrerf trluicclor clotri ltrrni, in secolul al XVI-lca" (citat dtrpi A.-C. Frank, op. cit., p.32).

!-{

CAPTTAI-ISMULUI DE piNA Ascensiunea burgheziei (secolul al XV[-lea) ar ft trebuit fii tnzestrat a vedea

IsToR.tA CAPTTAI-ISMULUI DE LA lSoO piNA TN 2OOO

Ascensiunea burgheziei (secolul al XV[-lea)

. Totodatd, ar ft trebuit si fii tnzestrat cu o perspicacitate extraordinar6

pentru a vedea in dezvoltarea manufacturilor din secolul al XVIIJea

inceputul unui nou mod de producgie.

Noui zecimi din populafie trdieic inci din agricultur{: ardturi super-

ficiale, instrrninf{ri fXrH o buntr rinduialh, lipsi a ingrdghmintelor;

randamentele la grine sint mediocre (patru-cinci, uneori doar trei sau doi la unu); pirloaga face nepracticabild jumHtate din terenurile arabile din Sud qi o treime clincele din Nord; recoltatul se face cu secerile; animalele

sint pufine gi prost hrinite. Alimenta[ia const[ ln fierturi gi piirle, iar

foametea face ravagii in anii cu recolte slabe.

Nobilimea tgi pistreazilln continuare rangul Ei privilegiile: la dieta

din 1614, locotenentul civil t{enri de Mesme declarase c5 "cele trei clase

sint ca nigte frafi, copii ai aceleiagi nrame, Franga"; nobitii au replicat ci

"ei nu doresc ca fiii ciubotarilor gi cirpacilor si-i numeasci fi'afi gi c[ intre

ei gi noi slnt tot atitea diferenfe ca intre Staptn gi Valet"3o.

Biserica vegheazh la menfinerea ordinii in sfera ideilor. Erasmus este

pus la index lncepind cu 1.559; Giordano Bruno, alt mare urnanist, este ars pe rug, ca eretic, tn 1600. Campanella petrece doudz.eci gi gapte de ani in fnclrisoare, intre 1599 9i1,629. Galilei, care a publicat in 1632 Dialoguri

asupra principalclor sisteirc ale Iun,r.i, este forfat de Inchi zilie, tn L633,

ri igi

renege "grcgelile 5i ereziile". Numai Provirrciile Unite fac figuri aparte in acest tablotr: conrerful

este aici bine dczvoltat gi actir,, agricultura moclerni, nobilinrea cvasi-

inexistenti, iar [rurghezia purtenrici. Tolerarl[a ei este renurniti, lucru care

il va face pe Descartes sh se instaleze in Olanda, in L625. Ac<llo va scrie,si

va publica Discrrrs nsupra metodei (1,637) 9i Nleditalii metctftzice (.764ll.Aceste

Provincii Unite , care igi dcrbindesc independenfa politici fafi de Sparria

in L609, phreau sri ciutireascd atunci mult prea pufin in comparalic crr

acca [arX puternicS.

Incepind ctr 151i0, cltrcele

f'Iabsbourg de Spania reunegte sub sceptrul

siu intreaga Pcrrinsul5 lberici, America Lptini, America Centralir,

Filipirrele, Milantr, regattrl Napole, Sardinia $i Sicilia, plus ceca ce nrai

rfitnfise.se dirr vcchiul stat br-rrguncl; el are un aliat puteruic irr virul lui,

I'labsbourg cle r\ustria, care aclaugai statelor sale pah'imoniale regatele:

Boerliei gi al Urrllariei. f)ar uu trebr-ric sd r1e liisf,m prca rrrult inrpresiona[i

dc aceastit ptrl.crc teritolialii, irrfrirrgereil "lrrvincibilei Armaclci', irr 158tj,

mat-chcazi incelitrtul urrui dcclirr: din 1590, cantitiigile dc aur r;i rtr.girrt

provcnitrd clirr Arrrcrica [,atin.l sc climinucazri; clc ajt,rrrg.sii fic cle dor-rii r-rri

mai nrici in 165t.t l'afir de 1550; comerIul Scvilici se rcciuce sirnf itc-rr (clc la

:"'(lit;rt rlt^rlri /{irl.rrr gcinirult c/r:s cii'fli:;rrli(r,t.,i, t. lV, p. 15i}

qc

MICHEL BEAUD

55 de vase $i 20 000 tone tn 1600-1604, la 8 vase 9i Z SOO tone in 170L-

1710t1); cheltuielile de rizboi sporesc; impozitele suplimentare nu sint

suficiente; bugetul se afli in dezechilibru; produciia intern[

dezvoltati indeajuns; regele Spaniei nu mai are de

nu a fost

la cine si fac{

imprumuturi; moneda se depreciazd, iar activitatea economicd inregis-

treazA o scidere considerabilH., asemenea populafiei, care ajunge la gase

mi,li.oane de oameni, la sfirgitul secolului al XVI-lea. Practic, Spania cu-

noagte o inexorabil[ dec[dere32.

Cit despre aliatul siu, Imperiul Austriac, acesta va fi preocupat si

faci fat5 valurilor succesive ale Rizboiului de Treizeci de Ani, incheind

conflictul cu preful unorimportqg e

..

concesii,ln urma pdcii din Westfalia.,

(1648).

Nu atit

Spania sau Austria, cit in principal. Olanda, Anglia 9i Franfa

care se va continda, in secolul al XV[-lea, lungul drum

fi fdrile prin

'*'or

citre capitalism.

L. Expattsiunea coloniald gi capitalistnul din Olqnda

Sub impulsul unei active burghezii negustoregti gi bancare, grijulie

fali de oamenii cu iniliativX gi deschise ideilor noi, capitalismul nJgusto-

resc Ai rnatrtrfacturier va cunoagte o puternici dezvoltare in Olanda. El se

sprijini pe trei piloni de bazi.

Prirnul pilon: Cornpania (olandezd) a Incliilor Oricntale.

$ase Ciarnere de comer[ s-au unit in 1602, constituind Compania lncliilor

Orictrttrle. Ea trumira paptezeci qi trei de directori, tofi adniirristratori de

cotnpartii comcrciale. Direcfia afacerilor cornune era asiguratd de un

ColegiLr al celor $aptcsprez,ece, numit dc citrc Carncrc, dintre care opt de

Cantera de la Arnsterdam, care suporta jumf,tate din chcltuiclile cornune.

Fiec.rre CamerA hotdra asupra comcrfuluidesfigurat de membr:iisii, asupra

lucrtrrilor ce trcbuiau crtnrpdrate din lr"rdii, a surnclor in aur ce urrnau a fi

virsntc, a vinzirii

mXrfurilor primitc. Colcgiul celor$aptesprezece c{ecidca

organizirii flotelor, a destinafici [or, a tarifului

monopolul asupra

comerlului cu Indiile.

prin rnljoritatc asupra

mirfurilor. Cornpania delinea

ln ct,tc,nii practiCa aga-numitul tnnrc clausrtnt, avincl preien;ia clc a li sc

intcrz.ictt englczilor, portughezilor gi francezilor accc.sul in accste tcritorii.

Dis;rr-rrit'a clc prcrogative rcgale, hotdra asupra rizboiuluigi a pricii, asupra

tratatt'lor cu bigtinagii, nurnea guvcrnatori

i;i

consilii, curtea marIial5 9i

ccil t.'ivilii a[lindlt-sc itr staLrilimcntc.le Cornparriei. Ea va ajuntc si aitri in

MICHEL BEAUD 55 de vase 20 000 tone tn 1600-1604, la 8 vase Z SOO tone

I'lv4cdii trrrtt;tlc; l'

gi Fl Clrltrrru, Sit'illc ct l'Atlttrttiqi.rr:, citat 11c 1,. Lon, Ilcoruttttic ct

Sociitds

Ttrd-trtrltt::tricllcs, t ll, pr. i}l

3:l'rocltri

1i;r lr tistici rirnriuc in.si irrfloritoare la incc|lrllqlsrrolului: prirr Ccrvantes (Dorr

Quija(t,1605, 1i Nrrtrcic c.ratttltturt',1613), [rl Crcco

(Ad<tt:tttiru MniciiDoittttltri,l6l4) 9i, rnai

tirzitr, 1:rt'itr l.r'1',c rlc Vcga 5i Calclcrop, Velasquez gi Mur.ill'.

r+

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA IN 20OO

Indii o armati de.uscat de zece pinf, la douisprezece mii de oameni, iar pe

mard patruzeci pini la qaizeci de vase de lupt5, s{ aducd in Europa anual

mtrrfuri in valoare de zece-dou6sprezece milioane, si aibl dividende de

254A%, actiunile sale cresclnd astfel, citre 1670, de la trei mii la optsprezece

mii de florinial.

Al doilea pilon: Sanca din Amsterdam; cei care operau scl'rimburi fiind acuzafi cH, se fac vinovafi de dezordinea monetari, oragul Amsterdarn ti suprim{, creeaz6 o bancd gi li acordi acesteia monopolul schimburilor (1 609).

[Banca din ArnsteldamJ prfunegte toate depozitele tn monede sau lingouri

cu o valoare mai marg. de trei sute de ftbrini. Condiliile de sec'dritate iac ca

bariii si curgi din toate pirfile, chiar gi din striinitate. Astfel, banca poate

furniza negustorilor monedc din oricare fari, ceea ce permite curnpirarea

de m^irfuri de orice provenienfd gi ti atrage pe comercianfii strdini. Ea

ioac5,

de asenrenea, rolul unei binci pentru pl{f i, efectuind gratuit, prin virament,

prin simplu schimb de inscrisuri, fdrl manipul5ri de rnetat, toate plifile

pentru negustori, in limitele depozitelor pe care ei le au. Pentru aceasta, ea utilizeazd o tnonedtr de cont, florinul banco, avind o valoare stabili, fapt ce

cigtigi increderea clientilor. Apoi, Banca din Amsterdam devine treptat o banci de credit- Ea incepe prin avansuri acordate oragului Atnsterdam tn

caz de rizboi gi Companiei lndiilor Otientale; la finele secolului, ea va acorda

imprunruturi intreprinderilor particulare. Totugi bdncile particularc

supraviefuiesc Ai ele, {iind axate pe irnprumuturi gi scontarea titlurilor de

schitnbs.

Al treilea pilon: flota. Asemenea englezilor, olandezii disptrnc&u p-rs11[111

ruta rlsiriteani sau cea a lncliil<-rr tle rrase grele, solid construite gi bine

inarmate, Petrtru rutele nraritime din Europa de Nord 9i de Vest, eiconstru-

iescinsd agu-numiteleJluitschrp, nigte ambarcafiuni mici gi ugoare, dar capa-

bile si trzursgrorte incircituri mari gi dificile (de la o suti la noui sute de tone).

Pldtind pe l.oc, ei oblin scinduri 9i catarge din Norvegia, la un pref rnai bun

decitcorrstructorii non,egieni;standardizeazdproducfia 9i folosesc, pentru

coustructie, nragitri (ioagire actiorrate prirr puterea vintului, rnacarale etc.). Pe aceste vapoare, "olandezii angajau striini3s, cu utl salariu inferior, intrucit,

in acea vrenle, matelofii ajunseseri categoria cea nrai de jos a lucritorilor.

Ecl-ripajelc eritusupuse unei disciplirre dure, constrirse [a respectarea curdfe- rriei gi l'rrhnite frugal"16. In 16L4, flota olandezd angaja, de una singur.l, n'rai

r1/.li ifcrirc

..

gttttirnlc r/es citrilisrrfiorlr,^, t. l\', p. 2{5.

a prrofitat c.lirr

}tIirr

rrArnsterclnrrtul

dc rlt,ciclcrclt rtra5ului Alrvcrs, r:uccrit clc sprrnioli irr

trrai strpunii liclgia tftr tcarna cot.tcrtren(ci

..

Cf. Hcaton, op. cit., t. l. p. 2.12, 5i Violct

1585. litrrglrcz,ii tlirr At'nsLcrclatn rcnurr[irscrti si

lrc carc lc-irr (i fJtcut-o Anvcrs rtdati clcvc'nit olandcz

Uarbcrtrr, l-r: Crlrifnlisrttc h Arttsta.rrlurr au XVII('siCclc.

:t5A

$H

rlcscori utr1';lcz-i si,t u I'rirtrcczi. t-lcaton, ry. cil., t. l, p. 237. Cititorul i$i poatc itnaginer, prlccirrcl clc la fonnuldrilc

fcrartc "corrvcrr;rbilc" ale lui Hcatorr, adcvdrata situalic a acestor cchipaje .

Qt)

MICHEL BEAUD

multi marinari decit flotele spaniolil, francezH, englez6 gi scotianH luate la un loc.

Vasele olandeze ajung in Japonia in L600, iar ln 1601 in China. tn 162L,

a Indiilor Occidentale. Olandezii

este creati Compania (olandezi)

intimpind insd dificuLtigi ln tncercarea lor de a se implanta solid pe coastele

Arnericii: dach au reugit sd se impun[ in Pernarnbouc, Surinam, Caracas

(1630) gi CuraEao (1,632), visul unui imperiu olandez pe teritoriul Braziliei

se clestrami ln 1653; iar Noul Amsterdam, creat 1n]-.626, r'a fi cucerit de

englezi in 1664, pentru a deveni New York. in schimb, din 7619 pini ln

7663, olandezii domind rutele maritime ale Extremului Orient: ei se

instaleazS. in Batavia (16L9), ii masacreazi

tr4grrglezii

din Ambon (1.624),

igi croiesc drum ci.tre Nagasaki cuceriird ihsula Deshima (1638); se

irrstaleazi apoi fu'r Malacca (1641), ocupd Capul Bunei Sperange tn dauna

portughezilor (1652), se stabilesc ln Aden, Mascate, Cocl-rir-r (1663) gi

Singapore. Igi irnpun de asenrenea autoritatea in Tasmania (tr 642).

lrnportind din Extrcmul Orier-rt piper 9i miroclenii (66% din achizifii in

1(48-1.650,32% in 1698-1700) sau textile (14% gi respectiv 55% in aceleagi

perioade)37; alimentind Spania chiar gi in anii de rizboi (urnitate din aurul

9i argintul dobindit de Spania ajdngea la Arnsterdam); ctezvoltind cultu-

ra trestiei cle zahir in java; ficihd negof atit cu Europa de Nord, cit gi cu

Africa, Olanda coutroleazl cornerful mondial care

ii aduce beneficii

strbstan!iale. in;elegem astfel de ce ea apira clirr risputeri principiul "mdrii

libere" (tnttra liberunt), rnai putirr irr colonii, unde inptrnea acel rnara

clitttsttttt.

Ca Frltterc cotnerciali, Ol.anda este interesati clc clezvoltarcta activi-

tirlilor din clometrir-rl prelucririi: indr-rstria lirrii la Lciden qi inclustria

pr?t'rzcturilor irr IIaarlem; fesuttrl gi vopsirca rtritisii, apoi torsul atcesteia

gi glefuitul diantal'rtelor la Arnsterclanr; rafinarea zahArului, fir-risarea si

scrobirea po:;tavrrrilor engle?,e$ti, brasarea, distilarea, prelucrarea sirii, a

ttttunultri, a boat'tclor cle cacao, incltrstria pluLnbului la R<ltterclau-r; gleftrirea

lc'ntilelor opticc, farbr:icarca microscoapelor, t'r perrdulelor gi instrumentelor

pcntrtt navigatic, intocmirca de l'rirfi tercstrc ai rlaritinre, inrprirnarca de

ciirli in toate lirnbile ...

Junrdtate din pop-tula[ia olandezi (doui rnilioarre qi

jr-rnritatc dc locuitori) triiegte acurn irr o.rage.

Dc pc untl:l accstor activitdgi profiti o lrtrr.glrez.ie tot lnai bogatS, care

dtrmini lara. Negttlzitorul L.ouis Trip clef inc irr 1674 nrai urrrlt c{e un nrilion

tlc florini; Prr.rFrictart-rl