Michel BEAUD

ISTORIA
capitalismuluI
De la 15OO pind ?n 2OOO '-.

Traducere din francezd de Claudiu COn SfANfTNESCU

>u< t<t>v
: : a
u-t

Ittjf

N,
od

t{

ffi

-'

-1

I
:

1.

LUNGUL DRUM

cArnu cAPITALISM

in Europa de Vest, societatea feudali se instaureaz5 sub forma sa definitivatd tn secolul al XJ-lea: in cadrul domeniului se efectueazi orgauizarea proclucfiei (gerbie, murtci forfatd, corvoadi) gi extorsiunea muncii suplimerrtare (sub forma rentei tn munc6) de care beneficiaz5. seniorul, proprietar prin excelenf5 gi defindtor al prerogativelor politice gi jurisdiclionale. Dar, abia constituitd societatea feudal5, incepe procesul descompunerii ei12: trecerea de Ia renta in munch la rentele in naturd sau in bani, o dati cu dezvoltarea muncii libere gi a formelor de proprietate firdnegti; in acelagi timp, revigorarea colnerfului: tirguri comerciale, reactiv-are a megtegugurilor (in cadrul corporafiilor), renagtey'ea vielii or5.genegti, fornrarea unei burghezii a negustorilor... Practic, in descompunerea ordinii feuclale igi are rddicinile ceea ce urma si fie capitalismul negustoresc. Astfel, "lungul drum" citre capitalism se intinde pe rnai multe secole, fiirrcl un proces cornplex, in care formarea burgheziei (negustoregti gi barrcarc) se irnbini cu afirmarca ideii nalionale gi cu constituirea statclor rnot-lcrne, cu cxtinclerea schimbr-rrilor gi dorninafia [a scari nroncli;rli, cu dczvoltarca tehnicilor dc transport gi de producfie, cu iustituirea ullor noi rrrod.trri rle proclucfie gi aparifia noilor mentalitai;i. I.'r'irnzr etapi a acestui lung drum este rnarcatd c{e c-'ucerirea 9i jcfuire a Anre r.icii (sect-rlul al XVI-lea), iar cea cle-a doua * clc ascensiunea 9i afirr rrarea burghez,iei (secolul al XVII-lea).

Jaful colonial
C

$r

bogifiile Principelrri (secoluI al XVI-lea)

lurciadele fusescri o btrnh ocazie pentru constituirea unol itnportar"rte avcri, in spccial acea crllciadd legendari a ternplierilor. Activitif ile cornert:iale, trirncarc ai finarrciare inf loresc in republicile italicrre din secolele XIII-XIV, a1'roi trr Olarrda gi in Arrglia. O dati cer inverrtar-ea tiparului, cu proHrc:selc' clin tnetalurgie, cu folosirca huilei alLlc Ai trtilizar-ea cirrtrcioirrelot irt rninr', t) dezvoltarc considcrabila irr clorncrriul pr'otiuceriirlc:talclor"

Du ll,',/rr/isrrrc att cnpitdtstttc:

"i',,**,i.1.'lra'"1til. luiC, [-)uhy,M

[Jloch, l'l ['ircnrr<'...,r,c:zi5i oblirrrcs de In trnnsiti<trt. ltt

[JoLrLrgi Ir.Srr,ccz1,,

il +

tv

ISTORTA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PIN A

iN

2OOO

Cortez, cuceritorul Mexicului, mdrturisea: "Noi, spaniolii, suferim de o boald a inirnii al cHrei unic remediu este artrul". in 1503, prirna incircituri de metale prefioase sosegte din Antile; in L519, incepe iefuirea comorilor az.tece din Mexic; ln -1534, a celor incage din Peru. In Peru:
Conchistadorii au vizut 1 300 000 de uncii de aur pe un singur taler. Au gdsit patru statui mari infitigtntl nigtc lame gi o duzinX de statui infdfiSind nigte fernei in mirirne naturali, din aur fin. Regele captiv a oferit drept rXscumpdrare o catneri plini cu aur; supugii sdi aveau, in grldinile, casele gi ternplele lor, arbori, flori, pisdri gi animaledin aur; tacirnurile erau d.in aur, iir nigte pllci de.argint lungi disdoudzeci de picioare, largi dc dou5 picioare gi groase de doui degete sen eau drept meser6.

Potrivit datelor oficiale, optsprezece rnii cle tonc de argint 9i dou5 sute de tone cle aur au fost transferate din Arnerica in Spania intre 1.521 gi
1660; clupd alte estimXri, dublu. "Aurttl, spurlea Cristofor Columb, este cel nrai bun lucru clin lurne, el poate chiar si trirnitd sufletele in rai". in doar ceva rnai rnult de un secol. populalizr indiani va fi redusi cu 90% in Mexic (ajunginclu-se de la dou5.zeci gi cinci de milioane [a un milion 9i jumitate de bigtinagi) 9i cr,r 95% in Peru. Las Casas aprecia ch intre 1495 9i 1503 n'rai mult de trbi rnilioane cle oameni disphiuseri in insule, nrasacrafi in rizlroaie, triririgi ca sclavi in Castilia sau sfirgind prin epuizale in rrrine ori la alte nrunci: "Cine din genera[iile viitoare va crede un asenlenea ltrcru? Eu irrstrmi, care scriu acestc rinduri, care allr viizut cu ochii mei Ei ilnl cr-u-lo,stinli despre toate cite s-au intinrplat, cll greu ajurrg sd cr:ecl ci aga ce\/.\ tr fost

posibil"rt. Cultivarea trestiei de zahir Pentru oblinerea zahirr,rlui, a ronrtrlt.ri gi a tnelasei, contcrf trl de sclavi, jafurile gi a.pc,ri extrtrclia metalelor pr elioase vor collstitui de-a lungul intregului secol o irnportarrti surs5 c-le Lrogi!ii
pentru S1>ania. l{egele igiachith enonnele datorii extcrne (pcrrtrtr a-9i ugura sarcina, in 1557 antrleazi cloui trcinri dirr dotrinzile la irnpnrnrrrturile pc cat'e le ftlcuse) 9i igi finarrfeazi propriile rizboaic; cuurpiri, aidonra atrentttrierilor, rrobililor 5i rregtr[Storilor inrbogirIiIi, de la rregrr.storii clin Italia, Frarrfa, Olanda gi Angliars; r'al clr-rpi val, abulrderrfa rnetalclor' ;-rretioase cuprindc z-one tot rnai largi, atentrilrdr-r-sc.
l.ll<:irton, 11r. r'if., p.2()8: la rubrici tlc 1;cnrrl "cx[rirrr:iiunoa cur'()peanii":;itu "clcctck: cconorniccirledcscopcririlor",Hcatondilis(t:clcobicrlc: nraLerialc(p 197s). Vcz-i i;i A -C
16l

Frarrl<, oyt. <:it. rTCitnt clrr A.-C. l:rank, rryr. cil , p. 82. r"lati r:c 5l)uncil rrn istot'i<: tlin acelc t'rcrrrtrri, l{irrrrrrlt (.l,rr;ttrdt.': "5[rirrrirr ul;tt'ltsc'tltcttca r-rrrei 1'111'i (:,1 rL' I)rinr('.;ttt rnirrcarc.r, tlar rtu {) rllcst(:r.i tlccit ;.rt:trtrrr li o ttirnrtt: ;tltr"'(rt ['.alle , trt'tc\irrirrrl tlr','iI rrrr;,,tr:,t vags(lucitcvlr flirrrittrri. ." (-it,r( tlc A -(1. l:r.rrrL, (,1; (r/., l).()2.

MICHEL BEAUD
2, Bogdliite Pfincipelti gi paradoxwile monedei
Pe rndsurd ce metalele prefioase devin tot mai abundente; prefurile cresc. ln Europa occidentali, pretul mediu al griuluir care se modificase destul de pulinlntre lnceputul gi mijlocul secolului, cregte de patru oriln a doua iumhtate a veacului. Chiar gi tn Spania prefurile se m[resc de trei sau patru ori intre inceputul secolului al XVI-lea gi lnceputul secolului al XVII-lea; in ltalia, pretul griului cregte de 3,3 ori lntre 1520 Ei L599, iar lntre primul 9i al doilea sfert al secolului aI XVI-lea, prefurile se mdresc d,e 2,6 ori in Anglia Si de 2,2 ori ln Franfa. Diminuindu-se, afluxul de metale pretioase igi atenueazi apoi efectul asupra acestor prefuri. Lefurile ce se pliteau atunci cresc cu o vitezd ceva mai mici, putlndu-se estima cd pe ansamblu, in secolul al XVI-lea, salariul real scade cu 50%. Nemulfumirea populafiei sporegte, inregistrindu-se revolte ale pilturilor strrace. In fata acestei mari dezordini a monedei 9i a prefurilor, monarhii apeleazi, la edicte: edictul de la Villers:Cotterts (1539) interzice in Franfa coalifiile muncitoregti; legile privitoare la cei siraci, in Anglia, interzic vagabondajul gi cergetoria inc5 de la sflrgitul secolului al XV-leale, lor addugindu-li-se, in a doua jumdtate a secolului al XVI-lea, crearea aganumitelor utorkhouses, aclicd d caselor de munc5 silnici. Guvernele cautX si opreasc5, de asemenea, ciegterea prefurilor: in Spania, Coroan a f.ixeazl. baremul maxim legal, insi firi succes; in Franfa, lefurile gi prelurile sint fixate prirr clecrete, in 1554, 1567 Si 1577; in Anglia, sistemul prefurilor maximale 9i reglementXrile se dovedesc deopotrivi de ineficiente, iar dupi 1560, salariile siut revizute in fiecare an, de Pagti, de cdtle judecitorul

comitatului. tn paral.'1, se in-urnllesc clezbaterile gi analizele asupra nroneclelor 9i prefurilor. Din hfwtnation touchirtg tltc FaIl of Excltarrge flnformnre desprc scdderea schirnburilo{ (1558) a lui Gresharn, este refinutH "legea" potri.vit cireia tnoneda proasti o alungd pe ce,a buni, observafie formnlati in netrunt5ratc rinduri incepirrcl cu secolul al XIV-lea. Se nagte o ciispr-rti confuzi, in care vinovafi de scurnpiri sint fdcufi, la grdmadd, arenclagii, intcrmediarii, expor,tatorii, strdinii, pegustorii gi cdmitarii, dar gi "creSterile mottetare" cc redue.confinutul in rnetal prefios al monedelor. Din aceasti
ruEste vr-rt'tr.r de prirntrl vat rle firani alungali dc pe p561ntul lor, dcsprc carc'l'h<lrnas N{<rrtrs s}rtttte (Lltoyia,1516): "Cirrd au riticit dt,t'olo-colo, nrincirrdu-gi 1;i rrltin'rul 1,,o1o1lan,

cc rrllccva pot trr<'tt dccit si furc gi astfcl sa fie sllinzurafi. f)unrrrczt:rrlri, cu trutc forrn<:lt' legnle, ori si ccr5easci? in accst caz sittt aruncati irr inclrisoare ca uiqte vagaLrc,lrzi, pcrltnr c.i lroittitresc itr lt.rc si tnttuccilsc.i, ei, cirora rritrrerri dc pe ltrprc pu yrca -sA lc rlca ccva clc Ittet'tt." l)<'tirrrl'trl c.lortrnici ltri l-lerrri<: al Vtll-lr,,r (1509-1547) r,irgal)orrzi'.sint bici uili 9i illt\'ll\lli[ati; irr 1,111..;, Ia prinra pctcicl iva li sg taie 9 jr-rrnitatc clc, rrr.cclrr:, ial la ;r rlpua rccicliyti sirrt sltirrz-ura(i; rltrpd ilgllirrsficd, $aFrtczeci yi drrtri 11c rnii ar fi sfirgit astfll 1,c tirpplll 111 i F{crrric al Vl ll-li'a. Vez-i K. N'l.rr.x, Le Cayitnl, Cartr,a l,inOcttt,ras, Econouric, Gallirnarrl, l-a Pl6i.rr{c, t.l, p. 1193

l9

.'-:.ri--

r!-l::.

--:":--'r--

-"'

ISTORTA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA

iN 2OOO,

disputd se detagea zAastilzianaliza [uif. Bodin, juristul din Angers potrivit clruia ".cauza principald gi aproape unici", a cre$terii prefurilor era "abundenfa de aur gi argint care a atins tn zilele noastre bote mult mai mari decit a avut ea vreodat{ de patru secole tncoace (...). Principala cauz5. a scumpirilor este intotdeauna abundenfa acelor elemente cu care este mXsurat preful mflrfurilor"m. Explicafia aceasta avea marele avantajde a r5spunde unui aspect major al realitXfii, evitind totodattr punerea in discufie a altor surse aie inflagiei: luxul regilor 9i al potentafilor zilei, costul rizboaielor, sporirea datoriilor, care, la rindul lor, ficeau necesare succesivele "cregteri". Ea a fost treptat acceptatd (ca o schitftrudimentar{ a viitoarei teorii cantitative a monedei), coexistind cu o altX idee-forf5 a veacului al XVI-lea, chiar daci prea pufin compatibild cu prima, potrivit chreia abundenfa metalelor prefioase este cea care produce bog{fia regahrlui Machiavelli fornrulase aceastX idee, intr-un mod oarecum provocator, lnci de la inceputul secolului: "lntr-o guvernare bine orgu.,irut5, statul trebuie si fie bogat, idr cet5fenii sXraci"2l. Chiar daci. nu toat5. lumea admite o asemenea formulare, chiar dacl alfii vor sublinia mai tirziu legitura dintre bogi[ia statului gi cea a negustorilor, Machiavelli scoate in evidenti o problelni. centralX a secolului al XVI-lea: cunr si sporegti gi sd pistrezi bogifia Principelui? Acea bogifie a Principelui care, pentru tofi, la fel ca pentru Claude de Seyssel2', se materializeazi in rezervele sale de aur gi de argint. Intr-o primd instanfA, guvernanfii iau misurile dictate dc bunul simf: ei cauti si irnpiedice anrul gi argirrtul sd iasi clin regat: in Sprerrria, incd de la inceputtrl secolului al XVI-lea, interdicfia de a se exporta aur qi argint, sub ameniufarea pedepsei cu rnoartea; in I;ran[a, prohibitarea iegirilor de numerar irrci din 1506 gi, apoi, irr L540, L548, 7574; in Anglia, doul tentative, in L546 gi 1576, de a strpune nego(ul cu monede, 9i chiar cu titluri cie schimb, controtului agenfilor guvenrarnentali - anrbele soldate cu egeca. Chtre rrrijlocul sccolului, circulau unele texte prin care sc solicitau "si alte misuri:
Prin stoparea impot'turilor de rnirftrri fabricatc irr str.iinitate gi cal'c ar' ptttca fi prl'oclusc Ia noi, prin restlingerea cxportului c{e lin;i, pricigicle altc prrlduse itr stare bruti, prin venirca, sub supravcl5lrcrca cctri[ilor, a unor nrcgtcaugari clin afari c;rrc si procluci rnairftrri cc ar putca lri cxprortatc,
rt'I(r,lrorrscs

l5(r8. \/czi J.-\'. t.c [Jrntrclrrr, f-crits

ttur Itardd0\ts lc
1.514.

A4.

ltltrirtciffla,

notaL,lrrs

dc Mnlcstroi!, !ortclurtl I'cttr:ltiriss<'trrt'nl tlr forrf(.c sur lrr rrtonnnic, Alcan, t934, t. l, p 64

c/irr.ccs

2)

L,r Grnndc Monart'ltic tlc Frtttce, 1,515. 2lVcz-i [). De1,e11, It h4cr':trntili-srrrc, F. 19 5i s

9c

MICHEL BEAUD
prin examinarea atentl a acestor mXrfuri (...), cred ci oragele noastre ar ajunge in scurti vreme s{-gi redobindeascd bogitia de odinioar62{. Recomanddri asemin6toare sint formulate de OrtizE: crearea unui mare num5r de manufacturi qi interzicerea exportului de materii prime textile. I. Bodin preconizeaz6 aceeagi politici in La Rdpublique (L576). Regii Spaniei, Franfei gi Angtiei vor lua misuri in acest sens: primele credri de rnanufacturi, monopoluri sau privilegii pentru producfii noi, prohibigii sau tarife impotriva intr[rii de m[rfuri strHine, interdiclii de a se exporta materii prime. Formarea unitdfii nalionaleinseamni, de asemenea, constituirea, pe atunci in fazi incl incipientd, a une* piefe nafior-rale. Ideile dorninante ale epocii, in domeniul economiei, sint agadar strins legate de preocupirile Principelui: trebuie asigurati bogX;ia Principelui, atit pentru el, clt gi pentru finanlarea neincetatelor rlzboaie. Refetele slnt sirnple: impiedicarea iegirii din tarfi a metalelor prefioase, prin interzicerea trecerii lor peste granifd gi prin lirnitarea importurilor; facilitarea intr{rii Ior, incurajindu-se exportarea a ceea ce nu este de trebuinf6. regatului; gi una, gi cealalti conducind la o lncurajare a producfiilor nafionale. in umbra acestei idei se dezvoltd cea a prosperititii publice: "Fiecare individ este pirtag la "bogifia publici,, fcontnon zoealf, scria Hales in al sdu Discourse (...), iar orice meserie lucrativi pentru cineva poate fi astfel pentru oricine va dori si o exerseze; ceea ce este profitabil pentru unul va fi deci gi pentru vecirrul sdr-r 9i, tn corrsecinfir, pentru toatX llrrnea"lt'. Agadar, calea este deschisJr ic-leii conforttr cireia bogiIia regatului se sprijind pe cea a rrcgr-rstorilor gi nregtegu garilor s5.i. I)r'irr afltrxul de rnetalc prefioase din Anrerica gi clezrroltarea proclucf iilor, conter[ul dirr Europa ainregistrat progrese notabile;prin,',',,.r,',.i forfatii din Arnerica (irr special pentru producfia de zahXr) gi scdderea salariikrr realtr legati'r tle inflafia europealli s-a creat un surpltrs suplirnentar; o dal.i cu irrlpuncrea l'cstricIiilor in Anglia, se elibereazd o forIi de munci in'tpot'tanti gi anr-tnre: vagaborrzii 9i cergctorii prigonifi. sar-r arnerrin[a[i cu
tetntriga. Burghezia negustoreasci gi cea bancard igi consolideazf, pozifia. Dupir Venegia gi Florenfa, Anvers, Londra, Lycln gi Paris curlosc <l dczvoltarc iurportattti, depigind cincizeci de mii, sau chiar o suti de mii de locuitori.
Aceste lrurgtrcziiigi fac simIiti prezenfa, pentru urrii, in idcile Reforrnei, pcntrtt allii in afirmarea drepturilor omului fafn de suvcran (1-a llotie, Le

T.'t

c:,,,,t'r,r!k,rrJ, u,'icf I.rtttrrinnliorr ol ccrlnirr ortlinnrrl cttrttplttirt!s,sttrclitr scris in 1549 9i l.rtrlrlic.r( irr 1581, citat de J.-Y. Le Rrarichu, fcrits rrrrlnl,/c.s srrr !tt rtteun(ti.,, t ll, p 18ti. Cctttilr.rtrrttl t'rit:rrtic John l{alcs {ornrr.rlcaz;i acclca5i iclci irr f)l.sr:crursc tt.l'llrc Cottttttqll'At$l of lli:; Iir,rrllr tr1 I.n5lrrrrrl, clc asenrcrrcri) scris in'l 549 Si putrlicat in j56 I
1'[)(ur
1'(-'itat

iu(
r1,..

Id ttt0tutnia rtc sorta pas dtt rot1nuutc,1558.

88

H. f)c,lris, o1r ol , p.

e_{

ISToRIA CAPITAI-ISMULUI DE LA 15OO TiNA iN zooo

SCHEMA I
Clasele sociale gi circulafia valorii 9i a bogdfiilor in Franfa secolului al XVIlea

APARATUL

DESI'AT
o{iteri si
finanli5H ai regelui

cl

o L

g
14
f:.1

U N

7.

o co u

9g

MICHEL BEAUD
Contr'un lunul contraJ,7552, Thdodore de Bize, Du droit du magistrat sur ses suietslDespre dreptulmagistratului asupra supugilor sdil,1575\, iar pentru majoritatea in diferitele exprimXri ale gindirii umaniste pe care le ilustreaz6 operele lui Erasrnus, Rabelais sau Montaigne. Arta gi spiritul universal ale lui Michelangelo constituie o mS.rturie elocventi a acestei epoci ln care un astronom polonez, Copernic, emite ideea cI Pdmintul se invirtegte gi ci nu este centrul imobil al universului. Dar sX nu exagerdm: oricine poate vedea ci Soarele gi stelele se rotesc jurulTerrei, dupi ordinea imuabili stabiliti de Dumnezeu, iar Biserica in vegheazX ca nimeni s5 nu pund la indoialf, acest adevhr. firanul continuX si cultive pdmlntul gi sd fie strivit de taxe gi corvezi; nobilul si vineze gi si petreacd; regele si domnei-scl gi s[ se r[zboiasc6. Cine ar fi putut b[nui pe atunci cX un alt zeu, 9i anume capitalul, se pregitea sd-gi instaureze dominafia asupra lumii? Poate c{ o presimfea Thomas Morus, atunci cind, in 1516, scria Utopin; de aceeail face pe Hythlodeu, navigatorul portughez, si mirturiseasci: "Dragul meu Morus, ca s5-fi spun ce mi frdrnintd: acolo unde tofi misoari totul in bani, ei bine, in acele finuturi este aproape cu neputinfi ca dreptatea gi prosperitatea si domneascd tn ordinea public5...."

3. Vechi pi

nou

Daci e s.{ vorbim numai de formaliunile sociale in contextul cirora va inflori capitalismul, vechiul corrtinui si fie dominant: popula[ie preponderent rurald, producfie in principal agricold, schimburi relativ restrinse (o mare parte a populafiei trdind in autosubzistenfi). Renta (in munci, in natitrd satt iu bani) este obfinutd de la nrarea masi fdrdneascd, in profitul clerului, a nobilinrii gi a statului regal: prirr cheltuielile acestora din'urrnd, ea Perlnite, itr final, acurnularea cle averi particulare de citre marii

negufitori

in mici rnisuri producfiia agricoli. Aceasti micl producfie de mSrfuri poate fi rezurnatd prin forrnula: Ma -+ B --r Mi, adici: micul producitor de mirfuri, vinzirrdu-gi marfa n pe care r> produce, prirnegte suma de bani B care ii permite sd cumpere alte mirfuri f. Comercianfii intervin ca intermediari, cumpdrind rnirfurile i pcntru a le revirrde, realizind beneficiul AB, lucrtt ce poate fi rczurnat prin forrnula: I]--i Mi I R', uncle B' = B + All. Acest AI] pr-ovirie fic dirr
ll1ullca strplit-tictrtitri irnpusi micilcrr nrcategurgitri ori calfclor 9i uccnicikrr, fie rlirrtr-o parl.c n lcrrtei extor-rtate cle la [ir,ani. I'oI exista trtre le forttre c:apitalistc: rle prclclr-rclie, iri arrtrnrite clzt-rrichiar cu salariz.arc, irrs;i elc l:irnin ntitrore.

gi bancheri. Scl-rimbul comercial se bazeaz5 in primul rind pe producf ia megtequgireasci, ce se inscrie in ordinea definiti de corporatii; el nu atinge decit

l'l

IsroRtA cAprrALlsMuLUI

DE LA 1500 plr.tA iN 2000

.SCHEMA

II

.Comerful mondial gi pridarea Americii ln secolul aIXVI-lea

ANGLIA
AMSTERDAM
AI.WEBS

FRANTA GENOVA

t&ani din
Arnerica INSULELE
AMERTCII 9l AMERTCA comerl cu sdavi
DE SUT) AFRTCA

Ccle doui forme principale de salarizare sint: - actlmrrlarear clc stat (rnannfacturi retiale, drumuri, porturi etc.); - acLultLrlarea burgliez5 (averi particulare, bani, metale pretioase, bunur:i imobiliare). Sursir prirrcipali este, ca gi irl secolele anterioare gi la fel ca pentru alte formaIirrni sociale, munca suplirnentari a fhranilor, la care, bineinfeles, trebuic ;rdirrgati pridarea celor doui Arnerici. Intrucit, daci privinr acum dimensiunea internafionali, ceea ce e.ste nou nrr e ctlrnerlul cu lurni aflate la nrari distanfe; acesta s-a desfigurat in contextul ttrturor formafiunilor trnde dornina url rnod de producfie tributar27 gi a prosperat atit in China cit 9i in spatiul arabo-musr-rlnran; el s-a dezrroltat, ceva mai aproape de lroi, in Europa, irr Nord o datl cu portut de la l{ansc, iar ir-r Sud incepind cu Perritrsula lbericii 9i cu cea ltalici; astfel, in 1500, traficuldirrspre Verrefia acclperir Meciitt:rana 9i ansanrblul
!;l rr .'.rcl rrrl "nrocturilor dc producIic tritrtrtarc', supuncrel trnci foartc lirr'1ii nr.rst' pr1ttlrrctrr.c, lr l.irlnilor 9i mcgtcatrl;arilor, pcrnrilr: o[rIirrcle.r rrntri tliLrr.rt glalic carttiit ptr:.ttc' triiiilrirrdcstulrrc, t{aci trtr clriar irr lux, ooligarlrit'in nriirrilccircii'r sc afli at rrrclt: ;ic<trrtrclltr I alricarr asuFrrilr'c:li11iil,rr;itccstitc:stccazultrror{trrilt,ttrlcprorluclicsclavagist,fcuclal,asiirtic5i q Nlirrtrit, Nrtftrrn, tlc 1979, C/nssccl Ecl !'f Artrirr, Salrrir \/cz.i, rle cxcnrl,ltr, |

24

MICHEL BEAUD
Europei occidentale, tntinzlndu-se, grafie refelelor comerciale, dincolo de Levant, cXtre Oceanul Indian, dar gi in interiorul Europei, iar ln Nord cdtre N,larea Balticd gi Norvegia2s. Noul constil ln fabuloasa jefuire a Americii, care se poate structura in douh fluxuri simultane: - prddarea bogifiilor gf,site acolo (rnuncd "moartt" acumulati in extracfia metalelor prefioase gi realizarea operelor de arth); - producerea unor noi valori (munci silnich gi sclavie), fie in rninele de aur gi argint, fie ln agriculturl (trestia de zahir etc.). ,.*S.u.qerire, jaf, exterminare: aceasta este realitatea care explicX afluxql.le.. '" metiig,.fiplioase.fnEuropa secoluluialXVl-lea. Dar oceanul este foarte { Ire,. '' " tdr prin visteriile regale aleSpanieigi Portugaliei, prin sipetele negufdforilor gi prin conturile bancherilor, acst aur este in intregime "sp{lat" atunci clnd ajunge in cuferele finanfigtilor din Genova, Anvers ori Amsterclam. . Cum si se pistreze insd aurul respectiv, aur al Principelui sau al statului (cele doui "visterii" nu se prea mai deosebesc), atunci cind s-a ajuns in posesia [ui? Cum sh fie el drimuit atunci cind i se duce lipsa? Solufia vistiernicilor, corespunzind unei per.spective statistice asupra lumii interzicerea iegirii din regat a metalelor prefioase ._ s-a dovedit a fi . inoperantd. Se propune o alti solufie, in spirit negustoresc: si se cumpere mai pufingLsi se vindi mai mult altor tiri; iar pentru aceasta, si se producd mai nrtrlt 9i de o calitate mai buni. Nu rispundea aceasta, deopotrivi, intereselor Principelui 9i celor ale negustorilor? Aglr se face ci, in secolul al XVI-lea, se creeazi condiliile pentrr-t dezvoltarea rrlterioari a capitalismtrltri: burghezia bancarir gi tregustclrcasci c{isptrrrind atit de averi imense, cit gi de re[ele trarrcare gi financiare; state nafionnte dispunind cle mijloacele rlecesare pentru a cuceri 9i a-gi impune clomina[ia; o concepfie asupra viefii purrind pref pe irnbogifire gi prosperitate. Nurnai in acest sens putem data erar capitalismului ca incepind cu secolul al XVI-lea2e. Este nevoie insd cle o vizir.rne rnodernd., care si aibX irr spate o bund cunoagtere a dezvoltirii rrlterioare a capitalismului irrdtrstrial, pentrr-r a percepc, sau a identifica, aga-llr"rrnitul "capitalism negr"rstoresc" din'veacul al XVI-lea, carc nu este deocamdati decit enrbriorrdl a ceeea ce va putea fi nunrit mai tirziu capitalisrn.

lJraudel, Cirrilisnlicru nnt(riclfu, Ccononric ct crrlrilrTfisale. t. IIl, It'['e ttt1,t ht nr<tnde , p 7g. ci prirrrclc inccrcirri cle prrodtrclic capitalista au fost f.icr,rtc clcvrt:rnc, in citcr,a ora5c clitr lraz.intrl N,{cditcrarrt:i, era cap-rihrli-stii incepc irtria clin.sccolul al X\l[-lca" (K. lvtarx,
?t!"Crt tt)a(c

28F.

LeCnpit,tl,L.aPliiadc,t t,p.1170);Siinci:"Pialarnout{ialiigicorrrcrtulmorrclialinar.rgurcaz.i in sccottrI .rl XVI-lca biografia moclt:nri a capitalismrrlLri" (citat cle F. Pcrror-u, !..cC.nyitulil;inc, p. 35); "Ir;toria nrt.r.lcrnri a capitalisnruluiiucepcoclati cu crearea picfci :;i a conrerf trluicclor clotri ltrrni, in secolul al XVI-lca" (citat dtrpi A.-C. Frank, op. cit., p.32).

!-{

IsToR.tA CAPTTAI-ISMULUI DE LA lSoO piNA TN 2OOO

Ascensiunea burgheziei (secolul al XV[-lea)
Totodatd, ar ft trebuit si fii tnzestrat cu o perspicacitate extraordinar6 pentru a vedea in dezvoltarea manufacturilor din secolul al XVIIJea inceputul unui nou mod de producgie. Noui zecimi din populafie trdieic inci din agricultur{: ardturi superficiale, instrrninf{ri fXrH o buntr rinduialh, lipsi a ingrdghmintelor; randamentele la grine sint mediocre (patru-cinci, uneori doar trei sau doi la unu); pirloaga face nepracticabild jumHtate din terenurile arabile din Sud qi o treime clincele din Nord; recoltatul se face cu secerile; animalele sint pufine gi prost hrinite. Alimenta[ia const[ ln fierturi gi piirle, iar foametea face ravagii in anii cu recolte slabe. Nobilimea tgi pistreazilln continuare rangul Ei privilegiile: la dieta din 1614, locotenentul civil t{enri de Mesme declarase c5 "cele trei clase sint ca nigte frafi, copii ai aceleiagi nrame, Franga"; nobitii au replicat ci "ei nu doresc ca fiii ciubotarilor gi cirpacilor si-i numeasci fi'afi gi c[ intre ei gi noi slnt tot atitea diferenfe ca intre Staptn gi Valet"3o. Biserica vegheazh la menfinerea ordinii in sfera ideilor. Erasmus este pus la index lncepind cu 1.559; Giordano Bruno, alt mare urnanist, este ars pe rug, ca eretic, tn 1600. Campanella petrece doudz.eci gi gapte de ani in fnclrisoare, intre 1599 9i1,629. Galilei, care a publicat in 1632 Dialoguri asupra principalclor sisteirc ale Iun,r.i, este forfat de Inchi zilie, tn L633, ri igi renege "grcgelile 5i ereziile". Numai Provirrciile Unite fac figuri aparte in acest tablotr: conrerful este aici bine dczvoltat gi actir,, agricultura moclerni, nobilinrea cvasiinexistenti, iar [rurghezia purtenrici. Tolerarl[a ei este renurniti, lucru care il va face pe Descartes sh se instaleze in Olanda, in L625. Ac<llo va scrie,si va publica Discrrrs nsupra metodei (1,637) 9i Nleditalii metctftzice (.764ll.Aceste Provincii Unite , care igi dcrbindesc independenfa politici fafi de Sparria in L609, phreau sri ciutireascd atunci mult prea pufin in comparalic crr acca [arX puternicS. Incepind ctr 151i0, cltrcele f'Iabsbourg de Spania reunegte sub sceptrul siu intreaga Pcrrinsul5 lberici, America Lptini, America Centralir, Filipirrele, Milantr, regattrl Napole, Sardinia $i Sicilia, plus ceca ce nrai rfitnfise.se dirr vcchiul stat br-rrguncl; el are un aliat puteruic irr virul lui, I'labsbourg cle r\ustria, care aclaugai statelor sale pah'imoniale regatele: Boerliei gi al Urrllariei. f)ar uu trebr-ric sd r1e liisf,m prca rrrult inrpresiona[i dc aceastit ptrl.crc teritolialii, irrfrirrgereil "lrrvincibilei Armaclci', irr 158tj, mat-chcazi incelitrtul urrui dcclirr: din 1590, cantitiigile dc aur r;i rtr.girrt provcnitrd clirr Arrrcrica [,atin.l sc climinucazri; clc ajt,rrrg.sii fic cle dor-rii r-rri mai nrici in 165t.t l'afir de 1550; comerIul Scvilici se rcciuce sirnf itc-rr (clc la
.

:"'(lit;rt rlt^rlri /{irl.rrr gcinirult

c/r:s

cii'fli:;rrli(r,t.,i, t.

lV, p. 15i}

qc

MICHEL BEAUD
55 de vase $i 20 000 tone tn 1600-1604, la 8 vase 9i Z SOO tone in 170L1710t1); cheltuielile de rizboi sporesc; impozitele suplimentare nu sint suficiente; bugetul se afli in dezechilibru; produciia intern[ nu a fost dezvoltati indeajuns; regele Spaniei nu mai are de la cine si fac{ imprumuturi; moneda se depreciazd, iar activitatea economicd inregistreazA o scidere considerabilH., asemenea populafiei, care ajunge la gase mi,li.oane de oameni, la sfirgitul secolului al XVI-lea. Practic, Spania cunoagte o inexorabil[ dec[dere32. Cit despre aliatul siu, Imperiul Austriac, acesta va fi preocupat si faci fat5 valurilor succesive ale Rizboiului de Treizeci de Ani, incheind conflictul cu preful unorimportqg..e concesii,ln urma pdcii din Westfalia.,
(1648).

Nu atit Spania sau Austria, cit in principal. Olanda, Anglia 9i Franfa '*'or fi fdrile prin care se va continda, in secolul al XV[-lea, lungul drum citre capitalism.
L. Expattsiunea coloniald gi capitalistnul din Olqnda

Sub impulsul unei active burghezii negustoregti gi bancare, grijulie cu iniliativX gi deschise ideilor noi, capitalismul nJgustoresc Ai rnatrtrfacturier va cunoagte o puternici dezvoltare in Olanda. El se sprijini pe trei piloni de bazi. Prirnul pilon: Cornpania (olandezd) a Incliilor Oricntale.

fali de oamenii

$ase Ciarnere de comer[ s-au unit in 1602, constituind Compania lncliilor Orictrttrle. Ea trumira paptezeci qi trei de directori, tofi adniirristratori de

cotnpartii comcrciale. Direcfia afacerilor cornune era asiguratd de un ColegiLr al celor $aptcsprez,ece, numit dc citrc Carncrc, dintre care opt de

Cantera de la Arnsterdam, care suporta jumf,tate din chcltuiclile cornune. Fiec.rre CamerA hotdra asupra comcrfuluidesfigurat de membr:iisii, asupra lucrtrrilor ce trcbuiau crtnrpdrate din lr"rdii, a surnclor in aur ce urrnau a fi virsntc, a vinzirii mXrfurilor primitc. Colcgiul celor$aptesprezece c{ecidca prin rnljoritatc asupra organizirii flotelor, a destinafici [or, a tarifului mirfurilor. Cornpania delinea monopolul asupra comerlului cu Indiile. ln ct,tc,nii practiCa aga-numitul tnnrc clausrtnt, avincl preien;ia clc a li sc intcrz.ictt englczilor, portughezilor gi francezilor accc.sul in accste tcritorii. Dis;rr-rrit'a clc prcrogative rcgale, hotdra asupra rizboiuluigi a pricii, asupra tratatt'lor cu bigtinagii, nurnea guvcrnatori i;i consilii, curtea marIial5 9i ccil t.'ivilii a[lindlt-sc itr staLrilimcntc.le Cornparriei. Ea va ajuntc si aitri in

I'lv4cdii trrrtt;tlc;
3:l'rocltri

Sociitds Ttrd-trtrltt::tricllcs,

l' gi Fl Clrltrrru, t ll, pr. i}l

Sit'illc ct l'Atlttrttiqi.rr:, citat

11c 1,.

Lon, Ilcoruttttic ct

1i;r lr tistici rirnriuc in.si irrfloritoare la incc|lrllqlsrrolului: prirr Ccrvantes (Dorr Quija(t,1605, 1i Nrrtrcic c.ratttltturt',1613), [rl Crcco (Ad<tt:tttiru MniciiDoittttltri,l6l4) 9i, rnai tirzitr, 1:rt'itr l.r'1',c rlc Vcga 5i Calclcrop, Velasquez gi Mur.ill'.

r+

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA
Indii o armati de.uscat de zece pinf,

15OO

PINA IN

20OO

la douisprezece mii de oameni, iar pe mard patruzeci pini la qaizeci de vase de lupt5, s{ aducd in Europa anual mtrrfuri in valoare de zece-dou6sprezece milioane, si aibl dividende de 254A%, actiunile sale cresclnd astfel, citre 1670, de la trei mii la optsprezece mii de florinial.

Al doilea pilon:
cH,

Sanca din Amsterdam; cei care operau scl'rimburi

fiind

se fac vinovafi de dezordinea monetari, oragul Amsterdarn ti acuzafi suprim{, creeaz6 o bancd gi li acordi acesteia monopolul schimburilor (1 609).
[Banca din ArnsteldamJ prfunegte toate depozitele tn monede sau lingouri cu o valoare mai marg. de trei sute de ftbrini. Condiliile de sec'dritate iac ca bariii si curgi din toate pirfile, chiar gi din striinitate. Astfel, banca poate furniza negustorilor monedc din oricare fari, ceea ce permite curnpirarea de m^irfuri de orice provenienfd gi ti atrage pe comercianfii strdini. Ea ioac5, de asenrenea, rolul unei binci pentru pl{f i, efectuind gratuit, prin virament, prin simplu schimb de inscrisuri, fdrl manipul5ri de rnetat, toate plifile pentru negustori, in limitele depozitelor pe care ei le au. Pentru aceasta, ea utilizeazd o tnonedtr de cont, florinul banco, avind o valoare stabili, fapt ce cigtigi increderea clientilor. Apoi, Banca din Amsterdam devine treptat o banci de credit- Ea incepe prin avansuri acordate oragului Atnsterdam tn caz de rizboi gi Companiei lndiilor Otientale; la finele secolului, ea va acorda

imprunruturi intreprinderilor particulare. Totugi bdncile particularc supraviefuiesc Ai ele, {iind axate pe irnprumuturi gi scontarea titlurilor de
schitnbs.

Al treilea pilon: flota. Asemenea englezilor, olandezii disptrnc&u p-rs11[111 ruta rlsiriteani sau cea a lncliil<-rr tle rrase grele, solid construite gi bine inarmate, Petrtru rutele nraritime din Europa de Nord 9i de Vest, eiconstruiescinsd agu-numiteleJluitschrp, nigte ambarcafiuni mici gi ugoare, dar capabile si trzursgrorte incircituri mari gi dificile (de la o suti la noui sute de tone). Pldtind pe l.oc, ei oblin scinduri 9i catarge din Norvegia, la un pref rnai bun decitcorrstructorii non,egieni;standardizeazdproducfia 9i folosesc, pentru coustructie, nragitri (ioagire actiorrate prirr puterea vintului, rnacarale etc.). Pe aceste vapoare, "olandezii angajau striini3s, cu utl salariu inferior, intrucit, in acea vrenle, matelofii ajunseseri categoria cea nrai de jos a lucritorilor. Ecl-ripajelc eritusupuse unei disciplirre dure, constrirse [a respectarea curdferriei gi l'rrhnite frugal"16. In 16L4, flota olandezd angaja, de una singur.l, n'rai
r1/.li..ifcrirc gttttirnlc r/es citrilisrrfiorlr,^, t. l\', p. 2{5. rrArnsterclnrrtul a prrofitat c.lirr }tIirr dc rlt,ciclcrclt

rtra5ului Alrvcrs, r:uccrit clc sprrnioli irr

1585. litrrglrcz,ii tlirr At'nsLcrclatn rcnurr[irscrti si trrai strpunii liclgia tftr tcarna cot.tcrtren(ci (i lrc carc lc-irr fJtcut-o Anvcrs rtdati clcvc'nit olandcz.. Cf. Hcaton, op. cit., t. l. p. 2.12, 5i Violct Uarbcrtrr, l-r: Crlrifnlisrttc h Arttsta.rrlurr au XVII('siCclc. :t5A rlcscori utr1';lcz-i si,t u I'rirtrcczi. $H t-lcaton, ry. cil., t. l, p. 237. Cititorul i$i poatc itnaginer, prlccirrcl clc la fonnuldrilc fcrartc "corrvcrr;rbilc" ale lui Hcatorr, adcvdrata situalic a acestor cchipaje .

Qt)

MICHEL BEAUD
multi marinari decit flotele spaniolil, francezH, englez6 gi scotianH luate la
un loc.

este creati Compania (olandezi) a Indiilor Occidentale. Olandezii intimpind insd dificuLtigi ln tncercarea lor de a se implanta solid pe coastele Arnericii: dach au reugit sd se impun[ in Pernarnbouc, Surinam, Caracas (1630) gi CuraEao (1,632), visul unui imperiu olandez pe teritoriul Braziliei se clestrami ln 1653; iar Noul Amsterdam, creat 1n]-.626, r'a fi cucerit de englezi in 1664, pentru a deveni New York. in schimb, din 7619 pini ln 7663, olandezii domind rutele maritime ale Extremului Orient: ei se instaleazS. in Batavia (16L9), ii masacreazi tr4grrglezii din Ambon (1.624), igi croiesc drum ci.tre Nagasaki cuceriird ihsula Deshima (1638); se irrstaleazi apoi fu'r Malacca (1641), ocupd Capul Bunei Sperange tn dauna portughezilor (1652), se stabilesc ln Aden, Mascate, Cocl-rir-r (1663) gi Singapore. Igi irnpun de asenrenea autoritatea in Tasmania (tr 642). lrnportind din Extrcmul Orier-rt piper 9i miroclenii (66% din achizifii in 1(48-1.650,32% in 1698-1700) sau textile (14% gi respectiv 55% in aceleagi perioade)37; alimentind Spania chiar gi in anii de rizboi (urnitate din aurul 9i argintul dobindit de Spania ajdngea la Arnsterdam); ctezvoltind cultura trestiei cle zahir in java; ficihd negof atit cu Europa de Nord, cit gi cu Africa, Olanda coutroleazl cornerful mondial care ii aduce beneficii strbstan!iale. in;elegem astfel de ce ea apira clirr risputeri principiul "mdrii libere" (tnttra liberunt), rnai putirr irr colonii, unde inptrnea acel rnara
clitttsttttt.

Vasele olandeze ajung in Japonia in L600, iar ln 1601 in China. tn 162L,

Ca Frltterc cotnerciali, Ol.anda este interesati clc clezvoltarcta activitirlilor din clometrir-rl prelucririi: indr-rstria lirrii la Lciden qi inclustria pr?t'rzcturilor irr IIaarlem; fesuttrl gi vopsirca rtritisii, apoi torsul atcesteia gi glefuitul diantal'rtelor la Arnsterclanr; rafinarea zahArului, fir-risarea si
scrobirea po:;tavrrrilor engle?,e$ti, brasarea, distilarea, prelucrarea sirii, a ttttunultri, a boat'tclor cle cacao, incltrstria pluLnbului la R<ltterclau-r; gleftrirea lc'ntilelor opticc, farbr:icarca microscoapelor, t'r perrdulelor gi instrumentelor pcntrtt navigatic, intocmirca de l'rirfi tercstrc ai rlaritinre, inrprirnarca de ciirli in toate lirnbile... Junrdtate din pop-tula[ia olandezi (doui rnilioarre qi jr-rnritatc dc locuitori) triiegte acurn irr o.rage. Dc pc untl:l accstor activitdgi profiti o lrtrr.glrez.ie tot lnai bogatS, care dtrmini lara. Negttlzitorul L.ouis Trip clef inc irr 1674 nrai urrrlt c{e un nrilion tlc florini; Prr.rFrictart-rl unor fabrici dc nr;itase, Jcan dc Neufville, r'enit fiirti rrit:i un lrart itr J(r47, nloare la sfirgitr-rl secc-rltrlr-ri l;isirrr.l cr avc.r'e dc at)r'oaPc opt sr-rte clc rnii de florirri; in'1674, cirrciz.eci 1i Sase cle b'rrrghezi tlef irt itttlr,'tlouiist.rtt:5i patlu strtc dc rnii dc florirri, iaral[i patruzcciintrc: o stt tai gi clotih stttt: clc nrii. Accasti Lrurghezie sc oclrll;i ctr negolrrl, cJezrrc-rlti

--i'X. Cln,r,,r*\ Il,,l./"Ar

itttic'fratle

,citat irr [,. L.ori,

rryr.

cif.,

11.

33.

a3

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PTNA IN

2OOO

inclustriile, organi zeaz|. "canrerele de cornert", controleazd companiile coloniale, supravegheazi Universitatea din Leiden; ea gi-a legat numele de Banca din Amsterdam gi a f6cut din brag marea piath financiari a momentului, incerctnd totodati si impuni hegemonia Provinciei Olandei astrpra ansainbluiui Provinciilor Unite. De aici gi conflictele, nu o dat{ furcheiate prin compromisuri, cu familia de Orania, farnilie care se sprijini pe forfele tradifionale ale celorlalte provincii gi care reugegte sH se impun6, ln special in perioadele de rhzboi gi de tensiuni internationale: Mauriciu de Nassau, principe de Orania, impot$ya rnarelui boge$E"OJ{gqbarnvelt, tn 16tr9; 9i Wilhelm al [Il-lea,:':!::::'":'::j'"-'::'' de Orariid irnpotrivu lui O dati cu dezvoltarea capitalismului englez gi a protectionismului frarrcez, in urma celor trei rizboaie duse impotriva Angliei (cel din L6521654, dar mai ales cele din 1665-1667 9i din 1,672-'t674), prin rdzboiul din L672 impotrivar Franfei gi, ln special, prin participarea la aga-numitul Rizboi de Secesiune din Spania (1702-L71,4), prin regresiunea economici gi sciderea prefurilor coloniale care marcheaztr a doua jumitate a secolului al XV[-lei, capitalismul olandez se inglodeazd, in datorii, slibind gi pierzindu-gi, in final, pozifia dominanttr. Olandaigi pdstreazi insd. meritul dea fi fost, in prima jumdtate a secolului al XV[[lea, "hagiunea capitalistd prin excelenfi" (K. Marx) sau, nrai exact, "simbolul capitalismului cornercial gi firranciar" (I{. Se). Mf,rturii, inlre altele, ale puterii cte odinioarh at acestei burghezii ritnin pirrzele lui RcnrLrrandt: sindicul postivarilor (1661), constructorul de nave gi str[ia sa (1643), cintiritortrl c{e aur (L639), fean Six, primar al Arnsterdanrulr"ri (ta 165t)) - dar gi desenele sate infhflgtnd fdrani siraci, cergetoli gi ncgri.
2.

Anglia: tle la ntercantilism Ia lilteralisnr

a nronarhului in privinfa expansiurrii coloniale gi a rnercatrtilisnruluri, burgl'rezia englezd va gti totugi curn si se foloseasci de nenr.ulfunririle masekrr in lupta sa contra absolutismulni, adicX pentru itrtirirea propriei sale ptrteri.
n) Expansiut tctt cctloniald gi mercantilismul. l)uterea maritirn{ gi comerciali a Angliei s-ar irnpus fafi cle Sparria la sfirgitul secolului al XVI-lea, i se optrne Olandei irr sccolul al X\/ll-lea gi va infrunta Fraufa in secolul al XVIIl-lea. Apoi, inci clc la inccputul secolului al XVll-lea, At.rglia estt: angajati irr t'xpr.r115iunc:r coloniali. Conrpania (englezi) a lncliilor Orietrtalc a fost crt;rti ill 1600, printr-ri carti a reginei Elisabeia; cirrcisprez,ccc arri trtai tirz,ir-r, ca are irr jur de douizeci de stabilitrtetttt: itr lndia, in itrsr.rle, itt Inrlolrczia 9i I'lin'rts, prccLull giin Japonia. Va [i pruzeuti irr [)ersiir (lrarrul

Aliati

MICHEL BEAUD
de astf,zi) tn 1628 gi la Bombay ln 16,68. Englezii se instaleaz{ de asemenea tn Barbados (L625), supun Quebecul(l629l9ifamaica (1.655), iar la scurt1 vrerne cuceresc Noul Amsterdarn (1664); dupl pelerinii lui Mayflower (1620), alfi emigranti vor fonda coloniitn America de Nord. Comertul exterior englez ia un nou avlnt intre 1610 gi 1640. Producfia se clezvoltl. C5tre 1640, unele mine de huilil aiung sil produc{ de la zece la doudzeci gi cinci de mii de tone pe an, fafi de cele ctteva sute de tone cite se extrdgeau cu un secol mai inainte. Furnale inalte, forje cu imense ciocane hidraulice, fabrici de alaun gi de trlrtie funcfioneaz[ cu mai multe sute de muncitori; negufdtorii Ei fabricantii de textile pun la lucru sute, dactr nii rhii; cte filahrrilau fesitori ta domiciliu. Burghezia, care stimuleaztr acest avint comercial gi manufacturier, are nevoie totodati de incurajare $i d: protecfie Inci din 762L, in Drscurs asupra comerlului Angliei cu Intliile orientale, Thomas Mun sttbliniazi importanfa acestui comerf exterior: ceea ce conteazi este nu atlt acumularea de metale prefioase, cit circularea lor pentru obginerea unui sold pozitiv. RaportuI Consiliului Privat al Comisiei asupra Postavurilor, din 1622, reflecti foarte bine starea de spirit din comer[:
Remediile pe care cu srnet'enie le propunem stnt urmitoarele: pentru a se inrpiedica fabricarca in strtrinitatc, sd se interzicS, prin impunerca de peclcpsc dintrc ccle mai sevele, cxportul din Anglia, [rlanda gi Scolia al linii aga cum este tunsi, al lrrtului 5i al centtgii dc lclnn (...), pentru a sc impicdica fabricirile gi vopsirile fratrduloase gi de proasti calitate, si sc stabileasci un regularnent ctar (...); sd sc constituie in ficcarc conritat o corpora[ic a persoanelor celor mai instdrite gi competente pcntru a sc. cotrtrola legalitatea gi calitatea fabricirii, a voFrsirii gi scrobirii postavurilor sau a altor fesituri (...); Majestatea Sa, pentru a face rnai lesnicioase condiliile de export al postavurilor noastre, si se n'rilostiveasci a negocia cu arhiducesa'[Srilor de Jos gi cu dietele (...). in legituri cu pufindtatel banilor din rcgat, si sc intcrzici iegirea lor din fari, iar contra\renienfii sd fie aspru pedepsifi (...). Dar mai ales circulafia lor si fie remediatd in avantaiul cotnerfuluinostru exterior, cici dacd irnporturile de lux givanitate clepSgcsc exportul prorluselor noastrc, rezcrvelc accstui regat vor fi risipite, trebuincl si cxportinr bani pentru a restabili echilibruP$.

intr:-adevir, lacob I (Stuart), apoi Carol I impart privilegii gi monopol uri, rc.glenrenteazf, gi olgarr izeazil controlu I fatrricilor, interzic export'ttrilc' de linh, rnhresc taxele la importurile cle fes.ituri franfuzegti gi olandezc; citeva actc ale Parlanrentului nrerg pini la a face olrligatorie folosirea lcsiturilor din lirrh pentr-u gir.rtgir-rri gi vestnrilrte tie doliu. "statul dirija ect.rttotttiit, innrullea n1()rlopolul'ile, ncsocotea inovaiiilc agricolcr
$Citat tluptr ['. Dcyorr,
o1t. cil., F].93-94.

'7(

ISToRIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO

PINA iI.I zooo

iustificate dirr punct de vedere tehnic"3e. lrr lucrarea sa England's Treasure by foreign Trade [Venitul'Angliei ditt cotnerful exturiorl, scris{ intre 1622qi7650 gi publicatiin 1664,Thomas Mun oferf, o perspectivX mai larg{ asupra acestor lucruri: "Comerful exterior reprezintf, bogHtia suveranului, onoarea regatului, nobila vocafie a negustorilor, subzistenfa nostr{ gi o ptine de mincat pentru sdracii nogtri, o ameliorare a p{minturilor noast're gi o gcoalS. pentru marinari, nervul nostru ln rizboaie gi spaima dugmanilor"; sau, tnci: "DacX linem seama de frumusetea gi fertilitatea Angliei, de puterea ei pe mare gi pe uscat (...), vom fi cu tolii de acord ci regatul acesta meritf, s5 fie stipinul Lumii, tntructt care alth. nafie mai este lntr-attt de lnzestrate de natur5. cu cele .-... necesare pentru hrani,lmbr6ciminte, pe timp de pace ori de rizboi, incit } nu numai si li ajungh siegi, dar si mai dea gi vecinilor s5.i, obginind an de an belgug de bani 9i intirindu-gi astfel bunHstarea?"a0 Mirire nafionaltr, bogdfie a statuluigi a r-regustorilor, stdpinire a intregii lumi: pe aceasta se bazeaz6 compromisul dintre btrrghezie gi suveran. Un compromis, altminteri, dificil: nerespectlnd prerogativele Parlamentului de a vota impozitul, Ia care ;inelu clasele avute, Carol I va sf?r'gi, in urma unor mari migciri de nemul[umire ale maselor, prin a fi decapitat, in 1649. O tentativd de republici oligarhictr, sub conducerea lui Crornwell, va degenera in dictaturi; aceasta nu va supravielui'clecit foarte pulin "[.o.rdului protector al Angliei, Scofiei gi lrlandei". fn ce privegte Afacerilelxterue, Cronrwella clus tot o politici mercantilisti, ins{ rnai ofensivd- in 1651, dati fiind situafia de crizh, a erris primtrl act referitor la navigafie: mhrfurile europene nu pot fi trarrsPortate decit pe vase aparlinind Angliei sau firilor lor de origine; rnirfurile dirr Africa, Asia 9i Anrt:rica vor fi importate folosindu-se rrurnai vase englezegti ori din ct>lonii. At doilea decrct privind navigafia dateazh din 1660 gi 1>reclzeazi cti atit cipitanul vasului, cit gi cel pufin treisferturi din echipaj trebuie si fic de origine englezi. RXzboaiele irnpotriva Olanc{ei, din a doua jurnltate a sccolului, arati ctt de tare se ascute, irr aceasti perioad.i de regresiune, rivalitatea dintre cele doui capitalisrnc nafionale.
b) Ali rm n rca httigheziei

Prin estirnirile sale asupra populafiei gi stirii rnateriale din Anglia ,si J'ara Gatilor, in 1688, Gregory King oferl un interesant tablou al societifii engleze clin secolr-rl al XVIl-[ea. Tabelul L prezirrth piturilc sociarle clasate
'r'l{. Jr'lirrx, [.'Anglclcrra dc:; riuolutiots, p. $/. in curfnc{ al]ar pr'()t(:str: irupotrir.r accs(<rr rclilcrncrrtiri 5i privilclgii; astfcl, irr plini gcdinfl a Parlarrr(:ntr.rltri, Sir Jrilrn ('olc'pcpcr'i$i cxFpi1115 itrt'li1,,rtrrrca: "At'ctn dc-a face ctr urr val de r,crrnini carc il sulocit intrcal5l lari. N45
rcfcr aici la c{cIinih.rrii dc rnorropoluri (...)". Citat clupri Hi::toire p.24tt r('Citrt dupli ['. Dcvon, of . cil.. p.54-55.
r'r;rrrtrrlftr r/r:s r'ili/isrrli<rrrs,

t. lV,

9a

MICHEL BEAUD

in funcfie de venitul familial anual, aflat in continuil descregtere. Lumea din mediul rural rdmlne, dup{ cum se poate constata, predominantI: I vorba de nobilimea micH, mare sau mijlocie, proprietarh de piminturi, ale cirei resurse se bazeazi tn principal pe rnunca tHranilor
vasali, gi de clasa tirtrneasci, acutn bine stratificati, care produce cea mai mare parte a boglgiilor de origine nafionali, de care beneficiazi clasele dominante gi statul. Pdturile cele mai sdrace ale acestei tirdnimi - fdranii nevoiagi, zilierii, sirmanii care reugeau sX supraviefuiasctr numai gratie terenurilor comune - vop s.uferi acunr de pe urma unui nou val de lngrddiri. |ohn Hales scria inc5'de pe la mijlocul secolului al XVIJea: .Credefi-mi, aceste ingrEdiri vor lnsemna pierzarea n'oastre! Din pricina lor, vom pl6ti pentru arende taxe mai gtele ca niciodati 9i nu vom mai avea pdnrinturi sl Ic lucrlm. Ni se ia totul pentru pigunat, pentru cregterea oilor gi a animalelor mari, ln aga fel incit ln gapte ani, pe o raz6. de gase rnile, am vdzut douisprezece care lisate ln plata Dornnului; acolo unde mai mult de patruzeci de guri aveau ce mtnca, trdiegte aculn un singur
om, cu turmelesale. Oile acestea au adus nefericirea noastri. Ele au distrus agricttltura acestei firi, care odinioari ne didea atitea produse, f{cind ca in prezent si nu mai vezi decit oi, oi gi iarXgi oi{r.

Iar Lupton,in1.662, spunea: "ingridirile fac oile si se ingrage, iar pe oamenii sirmani si se usuce". Ele susciti noi revolte firinegti la inceputul secolului al XVII-lea, cind apar denumirile de Leuellers (Nivelatori) gi Diggcrs (Sipitori), adici cei care "sipau gi plantau terenurile comune"{2. In cadrul rnigcirii generate de profundele nemulfumiri care au dus la prima risturnare a unui rege al Angliei, revendicirile fdranilor aveau si se structureze pe mai rnulte niveluri. Aspirafiile moderafilorsint exprimate prin p ro g ran'r ul a g a -nu mi lilo r Leu ell e r s (1648) :
Noi speratn ca dotnniile voastre si fi inrpus in aceastd onorabild Carneri resPectarea autoritilii suprerrre a poporului 9i si fi renunfiat la oricc suPunere fafi dc voinfa contrard a regeluisau lorzilor (...),si fi proruulgat legi care si prevadd alegerea anuali a depufagilor (...), si fi fdcut ca regii, regiuele, principii, ducii, confii, lorzii str se sripttni, ca toficeilal{i cetdteni, aceloragi legi ale firii, prezente ori viitoare (...), si-i fi eliberat pe oamcnii din popor de sub jurisdicgia lorzilor, in toate procesele (...), sI fi eliberat negoful de orice ntot'topol sarr formH clc acaparare, de care au beneficiat cornparriilc ori alte institulii ( ..), si fi abolit irnpozitul indircct asupra bltur-trilor c{c consurn 5i toatc cclclaltc t:lxc, cu cxccpfia subsidiilor (...), sei fi rcrrurrfat la toatc irrgrddirilc de pc tcleuurile comurle, ori si lc fi f.{crrt
A ,/iscrrtrrsr of tln' &,t,t,uo,tit,iltl of lhis rcnhrt o.f ttt,1lmnl (1549), cit;lt clupir sicc/c, p. 143. 'f rlJlr4<lrre, Lc.s orivirrt:s socinlr.s da In dictaturc et dc In dinutcmtit, p.23.
{f ttr.

lv{arrtoux,

Lrr

[\tt'ultttivtt itn!ustridlc nu Xl/[l!c

33

...-

.-

."..i:-._..rij..

-J.

.....,..--:

ISToRIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO PTN

A TN

2OOO

exclusiv, sau in principal, in interesul celor sirmani (..), sI fi abolit greaua povari a dijmelor (..J, sH vi fi luat angaiamentul, in numele dornniilor voastre gi al Parlamentelor viitoare, de a nu desfiinfa proprietatea, de a nu impttne egalizarea proprietdlilor funciare ori stipinirea ln comtrn a tutu ror bunurilo13...

Tabelul nr. L
Clasele sociale gi veniturile ln Anglia secolului al XVII-lea
.:.1

NumXrul cle familii

Venit anual Venit tot-al al per fainilie* pihrrii r8Lirl.*

2590 186 800 880 600 650 3000 450 400 neguf5tori (comerf pe mare) 2000 12000 280 gentilomi 240 5000 ofiferi de stat pe uscat) 8000 200 negugitori (comerl jurigti gi oameni ai legii 10000 14O slujbagi de stat 12O 5000 40000 84 agricultori irrstirifi ofi[eri ai flotei 5000 B0 4000 ofileri ai arrnatei 60 2000 60 cler sr.rperior gtiinfe gi profcsii liberale 16000 60 140000 50 thranii rnijlocagi 45 8000 cler inferior 40000 45 conrercian;i, priviliagi fermieri 150000 44 megtegugari 60000 40 matelofi 50000 20 lucritori 9i zilieri 364000 15 soldafi 35000 '14 firarri siraci,si firi pirnint 400000 6,]-0s (30000 pers.) 2 vagabouzi

lorzi baronefi cavaleri grijdari

481800
704000 390000 L350000 800000 3360000 L200000 x600000 1400000 600000 3360000 400000 240000 120000 960000 7000000 360000 1800000 (r600000 2400000 1000000 5460000 490000 2600000 60000

*in

lir:c.

Srrrsri;

llctcr N4ltlrias, '['1rc Jirst industrinl Nafiorr, p

24.

1r(jitat clupi l{. Marx, r4r. cif., p. 2ll2-203.

EL

MICHEL BEAUD
proprietate; acestea sint aspiratiilor firanilor mijtocagi sauinstdriti, ale comerciantilor, megtegtrgarilor 9i notabililor locali Discursurile aga-nunrililor Diggers adoptH un ton mai popular: 'Pltn. geti, agaclar, [ipa[i, voi cei plini de averi. Dumnezeu v[va pedepsi pentru toate opresiunile voastre; voi trditi din munca celorlalti, dar nu le dafi sh minince decit tf,riie, storcind de la acegti frafi ai vogtri impozite gi chirii uriage- Ce vi vefi face lnsi de-acum incolo? Cici poporul nu va mai fi sclavul vostru, luminat fiind deinfelepciunea'Donnului"{a. Este lesne de imaginat culn reacfi:o.pau la asernenea strigdte de revoltH arendagulori '." ' zilierul stors de puteri ln paralel, se dezvottd uh nou mod de extorsiune a valorii: el decurge din dominafia indirectl p" care negutdtorii o exerciti asupra megteEtrgarilor. Mirturie stI aceasti baladi, Desfitfrrile stdpfnului p:ostdaar, de [a sfirgitul secolului al XV[-[ea:
Noi adundrn bogdtii, noi stringern averi/ Storcindu-i gi jecminindu-i pe cei arndrifi;/ Aga ne urnplern noi punga,/ Atrtrgtndu-ne numai blestenre (...). lar mai intii pc boiangii ii spolienr/ De !q opt gronf.s cele rloudzeci dc livre la jumdtate dc coroan5./ Iar daci nrormiiL;nemulfumifi gi zic ci-i prea pufin/ Le vom spunc ci asta c sau ci pot si plece./ ii vonl convinge cd ncgolul nu merge;/ N-au fost niciodati atit de necijifi, dar ce ne pasf, trouX? (...)/ Pe bietii fesdtori noi ii vom pune la munci pe mai nimic.,/ Le vom gisi moti\,, intctrrciat sau nu, si le nrai scadetn inci din binufi./ Daci lucrrrrile nrr merg bine, ci vor afla de-rrdat5;/ Dar daci ele merg, ei llu vor gti nir'icind./ Postavr:!, lc vom zice, nu prrea rnai are c.{utare,/ lar noi abia de nrai g5sim ctri vinde (...). Apoi vine rincltrl filatorilor:/ ii vorn face si toarcd trci livre dc lind ln loc dc doui./ Citrd ue acluc ce au nruncit, se pling/ $i ne spun ci banii nu le-ajung ca si tr.iiasci./ Dar daci cloar un ghcrn de lini lc lipsegte, / Ctr largi inimi noi le nrai scaclern trei ;'rcnce.../ Aga agonisim noi banii gi p.irninturile,/ Folosindu-trc de amdri[ii care trudesc zi gi noapte./ I)e n-ar fi ci sd se speteilsc.l tnttrrcind,/ Nc-arn duccsi nc spinzurinr, fdrd-nconjur./ Pe vopsitori, pc'fcs;itori ii oprirnirlr deopotrivii,/ Ca gi pe filatorii ce transpiri clin grctr pcntru ciliva binuti;/ Aga nc umplem noi punga,/ Ficindu^nc cI nu lc ruzirn blestcrnelc{s...

ln citevd cuvinte: democrafie parlamentard, libertate,

Accgti bicfi nregtegugari, acegti rnuncitori carc lucrcazd pentru

fabrit-r'rn[ii-ueirustori rrtr cer: litrertate sau dernocratie, ci respectaretr unor reglcrnetrtirri urnrlritrd 11)ereu acelcagi obiective: cre$terca tarifelor sau leftrrjlttt', t'eclLrccr'a zilei cle r1rur1cd, protecIia inrpotriva corlcul:cn[ei rlirr extcrior.

I t: t
I

{11

'i',;T;,ar;t",tn*ntlrrr.s lr: {lut*rrr glttrrrrsltire,citat irr l'listuirr gltry'rttlarlru.wcirrlislrr:, t::.t e itut tltrlr:r l'. lr.{arrtotrx , (\t. t:it.t 1l. 58-59.

t. I, p. 9ii.

Qr -a5

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO PTNA

It.I

ZOOO

SCHEMA III
Clasele sociale gi extorsiunea vatorii ln Anglia secolului al XVlllea

o J

o U
APARATUL ofiferl dc stat

f6\5.-\

NECUTATORI iurifti li oamenl ai legii

cornerl pe mare
(16 0oo)

({0 0oo)

oliteri d llotei
(20 000)

f/o 000)

$iinle

fi

ofileri dc armatl

profeeluni comcrt pe uscat ({8 000}

llbenle
(80 oo0)

W 6wlj

etujbagi
(30 0o0)

matelofi

(lso 000)
cornercianli privd,liayi
(180 0o0)

fi

solda$
(70 000)

vagabonzi
(30 000)

W
Mrd;'r'F$ucARl
({00 000)

flrani slraci

gi

ftrl piminturi

({00 000)

.Potrivit rribcluluiintocrrrit
.IJrc

dc Gregory King, penbu Anglia 9i Jara Galilor. in 1688. (Dupi lcter Mathia's, p. 24,) Cifrelc dintre paranteze indici afectivcle totalc alc ficcrrci clasc sau l:irsf lrrlrtslrial Nrrtion, ptrtrtri sot'iale.

Cc[c doui_cercuri de jos indici sfera producliei matcriale

propriu @. Slgclilc arati matilc fltrxuri

ale circulalici valorilor'

9i pe cca a procluctiei

Pcntru consu'mul

MTCHEL BBAUD
Dernocralia gi libertatea sint cerute de membrii burgheziei negustoregti gi bancare, de jurigti 9i de oamenii legii; ei gisesc sprijin tn rtndul celor cu profesiuni liberale, al notabililor rurali, al comerciantilor gi cultivatorilor lnstirili, ca gi la o parte dn gentry Cu totii constituie o forf{ sociald noud., cu o pondere cresclndi, subestimati de monarhia restabilitH dupd moartea lui Cromwell. Aceasta din urrni va spori nemultumirile populafiei prin tendintra ei spre absolutisrn, prin alierea cu Franfa gi aplecarea cXtre catolicism; opozilia renaEte lmpotriva lui Carol al ll-lea, iar clnd el'va avea un mogtenitor, se va ajqnge la confruntarea cu acesta, Iacob al ll-lea fiind obligat sX se exile*.rFarlamenttrl oferd coroana lui Wilhelm, care. se va obl.iga sd respeite un fel de "Declarafie a drepturilor regale": regele nu va putea "str opreasci aplicarea legilor, s{ perceapi impozite, sr constituie gi sX tntrefintr o armatd pe timp de pace ftrri consimlEmfurtul Parlamentului".

Sintem in L689. O dat{ risturnat absolutismul, nu se pune problema instauri.rii unui regirn democratic bazat pe sufragiul universal. Numai un mic numXr de Persoane lnstirite (in jur de cincizeci de mii) stnt acceptate pentru a-i cleseuua pe reprezentanfii din Parlament. Dupi cq p luiigi perioadi a profitat de politica mercantilisti dusi de monarhie, bui'ghezia a gtiut sd se foloseasci de migcdrile populare, ca de un punct de sprijin, impotriva absolutisrnu lui; in ce privegte atitudinea fafi de clasele populare, o vedem insi ficind trn prtrdent cornpromis cu vechea, dar in continuare solida

clasi dominantl,

r"robilimea.

c) Libertate gi liberalism

Libertate, liberul consimfimint, dreptul la insurecfie: burgh ezia eng\ezi. va gdsi in Locke pe teoreticianul care va respinge tezele lui Hobbes{6, de la mijlocul secolului, tn favoarea necesitifii unui stat absolutist, gi va justifica detronarea suveranului. Asemeni lui Hobbes, Locke pleacd de la primulcontractsocial, pentru a ajunge insH la o poz.ifie contrar5:

Motivul carc li irnpinge pe oameni si intre in societate este apdrarea propriilor bttnuri, iar scopul urrnirit de ei, alegind gi instituind un corp lcgislativ, estc stabilirea de legi 9i reguli pentru a-gi pistra bunurile gii le proteja de tqticeilalli rnernbri ai societifii, pentru i lirnita puterea gi a tempcra auttrritatea fiec{ruia dintre grupurilc Ai rnembrii ei. Niciodati nu vom putea credc ci societatea consinrte si se atribuie corpului legislirtiv puterca de a suprirna ceea ce oamenii au ciutat si apere prin constituirca tttreisocictilicivile Ei ccca ce nrotivcazi supunerca poporului fafi dc legitritorii alcai de el. Pornind dc aici, ori de cite ori lcgiutorii atacd huntrrilc aprarfinind poporului gi lc prejucliciazi, ori cle iitc ori
$Lcuintlnn, 1657.

3Y

rsronrA cAprrALrsMULUr

DE LA 1500 plNA

lN

2000

incearcd sd-l aduci pe.acesta ln robie, impunindu-i o putere arbitrartr, ei rlu fac decit sl-i declare acestuia r5rzboia?-.

Astfel, pentru Locke, ceea ce fundamenteazi societatea gi guvernarea ei este liberul consimgflmlnt al cetdfenilor:
Ccen ce a dat nagtere unei societXfi potitice gi a instituit-o rru este altceva clccit consimlfimintul unui anumit nurnfir de oameni liberi capabili si fie reprezentafi de o majoritate a lor; acest lucru, gi nurnai acesta, a putut dcschide calea unei guvemdri legitime (...). FIre consirnfirnlntul poporului, ou s'?( putea niciodati institui vreo alt6 formi de guvernarers.
:

$i insugi acest fundament justifici dreptul la insurecfie:

Poporul, ln virtutea unei legi carc preccde toate legile pozitive alc oarnenilor gi carc este predominantd (...), gi-a rezervat un drept pe car i[ au, in gcneral, toate persoanele at'unci cind nu existl nimeni pe pimlnt la care si faci apel, gi anutne: dreptul de a examina dacd este drept sd ceari ajutor numai Ccrului (...). U" popor care este asuprft, nesocotindu-i-se drepturile, va avca griji si nu piardi prileiul de a se dczbdra de toate mizeriile gi de a se st'utura de jugul ce i-a fost impus cu atita nedreptateae.

'

Agaclar, Locke privegte guvernarea civili ca pe "adeviratul remediu pentru incont'enientele stirii naturale"; e[ respinge absolutismul, care ll plaseazi pe'su\reran deasupra legilor gi, in con-secinti, in afara promenitei

societ{fi civile. Dar sti ntr infelegem gregit; niscut intr-o familie de negcrstori gi de oameni ai leg:i, nredic al Lordului Ashley in 1.666, secretar la Board of Trade din 1672 pini in 1675, cdl[torind in Fraufa gi triind o vrerne in
Olancla, Locke nu le va recunoagte claselor de lucritori capacitdtea de a guverna. in privinla celorsiraci, el preconizeazlfolosirea forlei;carnetele sale din'1,67c), ca gi raportul lui la Comisia de Comer! din '1699 sint griitoare tn acest sc'irs: "Vagabonzii valizi cu virste ctrprinse furtre paisprezece gi cincizeci clc ani, pringi ci cerge.sc, trebuie condanurati st\ serrreasci treri ani iu cadrul Flotei, in cazul celor ctin zorrele maritirne, ori si nrunceasci trei ani in rtrr;r*fiousc, in cazul celorlalgi. Cergetorii tineri, de mai pr,tfin cle praisprezcc:c ani, trebuie si fie biciuif igi trirnigi intr-o gcoald de mtrnci"50. f'ctttru [-ockc, oturrenii litreri, cei carc alcituiesc contracturt social, sint nrembrii notrilinrii, ai clcrului, cei din gantty, nrcmbr"il trurgl'rezici rregu.storegti gi fi.narrciilrc - irr sprecial acei proprrietar:i'h-rrrrina[i, acc.i lrurghezi cilrc arr
r7l,.s.srri ..;rrr lc gnrru<:rnutrtutl ciuil,169(1, citat dc. l(. N4arx, 0r,. cil., p. 2tlir {$Ssc'trrrl'l'rnili du gouucrnanrcnl ciuil, 1690, citat tlc J.-J Cltrcvallicr, l,e-r ('-rrtrtr/cs Ot:ttt,r<:s politiqucs, l) 92-,c13. l"[bid., | 97. !'l'lrslc,irr' ytlttCro!t rfcri rirrili.snliorrs, t. IV, pr. 346.

4-t,

MICHBL BEAUD
dat mdsura capacitifii lor in gestionarea propriilor bunuri; lor le revine responsabilitatea ln privinfa guvem{rii. ldeile lui Locke sint cele ile unui mare burghez luminat, de unde 9i succesul lor in rtndut claselor conduc{toare din Anglia gi Olanda, iar ln secolul urmitor, in rlnduliurigtilor gi filozofilor ftancezi. in 169,1, la un an dupi publicareaEseului despre guuernarea ciaildal lui Locke, Sir Dudey North, un gentilom englez care ll admira pe Descartes gi care se ocupase cu comerful ln Turcia, ajunglnd apoi lnalt functionar gi primar al Londrei, enunfH ln Discursuri asupra comer[ului o.pozifie care se indeplrteazl, net de cea a mercantilismu[ui.
Din perspectiva comerSuiui,'lumei lirtreag6 apare ca b singurl nafie sau ca un singur popor, in interiorul ciruia nafiunile slnt a$menea persoanelor
fi:zice
(...)-.

i
I

I
I
I

i
I t
r

Moneda exportatX prin intermediul comerfului reprezinti o creStere a bogitiei nafiunii (...). Orice misurtr in favoarea unui anumit comerf sau a unui anume interes gi impotriva altuia ccnstituie un abuz gi nu face decit si dirninueze profitut pubhcului (...). ln nici un caz legea nu are de ce si fixezc, prefurile din comerf, intrucit nivelul lor trebuie si se regleze gi se regleazi de la sine (...). Ctnd o nafiune devine prosperi, aurul, argintul, bijuteriile gi toate lucrurile trebuincioase in vreun fg-l (..,) existfi din abundenf5 (...). Nici unpopor nu s-aimbogifit vreodati prih intervenfiile statului; numai pacea, industria gi libertatea stimuleazi comerful gi conduc la inavufiretr.

Coincidenfa poate si gocheze: practic in acelagi timp sint enunlate principiile libertifii politice gi este afirmati necesitatca liberalisnrului economic. Aceasta deoarece burghezia, suficient de pr,rternic6 pentru a detrona absolutismul, avea totugi nevoie de legitimarca noului mod de guvernare instaurat. Iar unii dintre membrii ei considerau cd, date fiind atuurile sale, aceasta Va gdsi in liberul schimb stimulentul ce va conduce la o noud inflorire a comerfului 9i producfiei. Liberalizarea exportului de grine, ca modalitate de stimulare a agriculturii, a fost hotdriti inci din 1670. [n 1.703, Tratatul de la Methueu, cu Portugalia, va deschide englezilor piafa din Brazilia; in 1713, in urrna Pdcii de la Utrecht, Anglia obSine din partea Spaniei deschiderea imensei piefe pe care o reprezinti imperiul acesteia. In 1694, este creatd Bat'rca Angliei.
3,

Mercantilistn gi absoltftism

?n

Franfa

In Frarrfa, cuplul absolutism-rnercantitism apare mai clar ca oriuude; el c:oresputrde aliilnfei dintre o burghezie inci slabtr gi o rnonarhie al cirei
jtDiscourses
ulson Trnde,1969, citat dc

H. Dcnis, oy. ci!-, p. 132-133.

3e

rsroRrA c;prrALrsN4uLUr

DE LA

lsoo r,.lr-rA rN 2000

absolutism se desivtrgegte prin Ludovic al XIV-lea; aliant[ tmpotriva unei nobilimi incd puternice gi, [a nevoie, tmpotriva rf,zmerigelor celor s6raci: e vorba de fronda nobilimii (1648-1653), care avea s[-l marcheze profund pe ttn{rul Ludovic aI XIV-lea, apoi de riscoalele firXnegti (ln special lntre 1636 gi 1639) 9i de revoltele orlgenilor (frecvente lntre 76?3 9i 1652) care zdiuncind fiscul regal lntr-un mod clt se poate de direct - colectorii de impozite sau funcfionarii din subordinea lor fiind adeseori ucigi, sflrtecafi, bntu$ in piroane... Din pricina recoltelor proaste ori a sciderii prefurilor, f{ranii aiung destul de repede s{ nu mai poatd suporta multitudinea de taxe (impozite, arenzi, diri in naturtr sau in bani, zeciuialfl, dijmi ecleziastici); tn acelagi timp, tn orage traiul mizer al vagabonzilor, cergetorilor gi gomerilor este dublat de nernulfumirea general{ a salarialilor (corporatiile se inchid, patronii pretind ca ziua de lucru sifie de douisprezece plnf, la gaisprezece ore gi fac presiuni pentru reducerea numirului de zile de concediu). Se formeazS, astfel, mai multe grup6ri oculte, care incearci si opunX rezistenfd sub mai multe forme. Burghezia francez{ rdmine tn continuare fascinatd de statul regal gi de nobilime. Funcfiile din finante, justifie 9i polilie sint cele mai c6.utate; regele sporegte numirul lor pentru a le vinde 9i a le impozita. Multi negu$htori gi fabricanfi se tmbog6;esc. Astfel:
S:rinctot, Nicolas Le Camus care definc o averc de noui rnilioane gi zvintd dintr-o rrrigcare, pe rnErfuri, doud sute de mii de scuz.i la tir:gul dc la Frankfurt, posttrvarul Claude Parfaict, negustorul de etatnine Edouard Colbert, unchiul viitorului ministru, gi mulgi algii in toatc rnarile orage finanteazi fabrici de tunuri, de anne, de salpetru, de rnitXsuri, de tapiserii, dc postavuri ori stabilirnente rnetalurgice. Ei achizifioneazl pirninturi, i9i promoveaztr familia ln funcfii de stat, origenegti sau ecleziastices!.

Ei vor sf, "duci un trai aristocratic" gi speri ca intr-o bunir zi si prihreasci titluri de noblefe. Nobilimea, insi, ii fespinge. Aga ci se pun iu serviciul regelui, gtiind ci, intr-un fel sau altul, vor fi rhspl5tili.
n) IdcaIuI mercantilist

Montchrestien prezinttr ctt se poate de bine, la acest lnceput de secol, tris[ttrrile rnercarltilismului francez. Ni$cut tn 1575, acest fiu de spi[er se indeletrricegtc cu scrisul gi cr-r frecventarea nobilirnii; irr 1605, se bate in duel gi, uciginclu-5i adversarul, este nevoit sd fugi irr Anglia; dupi citrra timp lretrectrt irr Olanda, se cisitoregte cu o vidr.rvi nobilf, qi bogati, apoi punc pc piciolre o fabrici de unclte gi ustensile diverse. Convirrs ci bogilia strrttrltri nu ptrate cxista fdrd bunistarea burgheziei, ci prosperitatea
5:IJi.sfrrrrt'

gltwralc tlcs civilisnlir.trrr-, t. lV, p. 153.

MTCHEL BEAUD publici (economic{)

(politici) sturt stfins legate intre ele8, Montchrestienli prezinti ministruluifustiEiei,ln L616, snTraitf, d'Cconomie politiquelTratat cle economiepoliticfl; lucrarea este apreciatl gi li aduce titlul de baron. "Nu belgugul de aur gi argint, nu abundenfa perlelor gi diamantelor constituie bogAtia sau opulenta unui stat, scrie el, ci buna rinduial[ a lucrurilor r,".uiuie pentru hrani gi lmbrdciminte." ln acelagi timp, lnsi: "Este imposibil s[ se facX rizboi f{r{ oameni, s5. se tntrefind oamenii firi soldi, sd li se asigure solda firtr tributuri, si se sporeascd tributurile fdri comerf." Fapt ce ll conduce la urmitoarea concluzie: "Negustorii stnt rnai mult decit utili statului, iar preocuparea lor pentru profit care''Se manifesti ln domeniul muncii manuale gi al industriei genereazl o bund parte din bunul public. Iati motivul pentru care trebuie s{ li se ingdduie aceasti plicere pe care o gisescin oblinerea profitului." Cu conditia, bineinteles, si fie vorba de negustori aparlinind natiei franceze; cici: "Negustorii strilini sint asemenea unor pompe care absorb tn afara regatului (...) substanfa puriapopoarelornoastre (..)leislnt nigte lipitori care se agati de marele corp al Frantei gi ii sug singele pln[ nu mai pot de imbuibafi ce stnt." Pentru e[, primordial este interesul regatului: !'Este nevoie de bani gi, in lipsa banilor nogtri, trebuie si obginem bani striini." De aceea, el recomandi inc u raj a rea comerf ului naf ional, impiedicarea negustorilor striini de a sc'oate aur 9i argint ln afara regatului, reglementarea profesiunilor, crearea "in diverse provincii din Franfa a mai rnultor ateliere pe meserii (...) oferindu-se conducerea gi adn-rinistrarea lor, cu pr:ivilegii utile 9i
gi cea a Visteriei

i.
I

i:
t-

i:

l.
I
I

I
t-

1.
I i

onoralrile, unor persoane capabile, experimentate gi inteligente". El are in vedc're gi cuceririle coloniale, binein[eles "spre a face cunoscut numele lui f)urnnezeu, Cleatorul nostru, atitor lropoare barbare, lipsite de orice civilizafie, carc ne cheatni, care intind brafele spre noi, care sint gata si ni se slrpuni pentru c.r prirr sfintele invitiminte gi prin pildele cele bune si ii ad rrcetn pe calca mintuirii." "Cum insugi Dunrnezeu le promite fericirea deplini acelor,. care cauti tmphrifia L,ui, ntr trebuie sd nL tndoim ci prin binecr.rvintarea Dornnului, ce va sd vini asupra acestui mare gi puternic stat pcntru pioasele lui acfiuni, atit de drepte gi de rnilostivc (...), se vor desclride, atit aici, cit gi acolo, mari Ei nesecate izvoare de bogdfii." liicheliett, nproi Colbert vor vegl-rea la punerea tu practici a'r acestei

politici.

t.' *.p'ri.nt, "Vorn afirura firii incorrjur, irnptltriva opinieilui Aristotcl gi (:cttrornia Xc.noh.rrr, ci ntr ;.natc fi rrr;rti dc pgli11q; firi a snrulprc r{intr-un irrtrcg partca princiP.rli, Si ci gtiirr[a clobirrcl irii tle burruri, clul-rll curn o ltunlc\c ei, cstc corrrurri irtit reptrblicilor, cit qi farniliitor." Vcz.i l{. Denis, o1. cif., p. 89 s. gi I,. Dcyon, op. cit.

t''()s5^,

44

tsTORtA CAPITALISMULUI DE LA 1500 PINA

b) P oli ti ca mer cantilistd

ltt

ZooO

lui Henric al [V-lea, urmeazd.^reg9lia Mariei de Medicis, perioadd tn carye puterea regald sl{begte. in 1'624, cardinalul Iiupa
asasinarea

Richelieu este chemat s[ se ocupe de chestiunile politice ale t6rii; el va r{mlne gef al Consiliului ptnltn l*z,negociind cu Parlamentul, tnfringtnd semefia aristocratilor 9i anihiltndu-le comploturile, lngenunchinduj ge protestanfiil, org.anizind statul - Pe s9u{,-gstaurlnd absolutismul. In paralel, lncuraielzh conflictele care duc la sl{birea Habsburgilor, angajtnd gi Franla atunci clnd gisea de cuviinti. VegheazAlarestaurarea vechilor rnijloace de inavugiie a statului: agricultura, drumurile, canalele 9i porturile, celb 'ctteva produclii minufacturiere 91,_ ft ..tt od special, iompaniile de comeri. Dup[ cum afirmd chiar elin Mdmoires:
Buna cunoagtere pe c4re cardinalul o dobtndise in privinla mirii l-a deterrninat str prezinte trr fafa aduniiii notabililor care se finea pe atunci rnai multe propuneri necesare, utile gi foarte inspirate; nu atit pentru a reda Franlei o floti de grandoarea celei de odinioard, cit pentru a regdsi,

prin aceasti floti maritimX, vechea m5refie a Frantei. El le-a ardtat (J c6 i-,u existtr o fari mai bine situat[ ca Franfa 9i intr-atit de inzestrati cu toate cele de trebuinfi pentru a deveni st5pini a mdrilor; c5, pentru a izbuti, trebuie si privii,n in jur, aga cum fac vecir\ii nogtri, 9i, asemenea lor, si crcEm *"ri.*panii, obligindu-i pe negufitori si li se afilieze, in schimbul unor privilegli inseinnate; cf,, in absenia unor astfel de companii, fiecare rnic comerciint efectucazi traficul de mirfuri pe cont propriu, folosind de

cele rnai rnulte ori vase rnici 5i prost echipatc, 9i dcvenind astfel o pradd ngoari pentru pira[i gi pentru nobilii aliali, intruc?t nu au forla necesar5, cum ar avea-o o lnare cornpanie, de a-gi face dreptate pind la capit. Cir nuprai aceste coinpanii nu arfitotugi suficiente daci regele, la rindul sdu, nu ar dispune rle mai multe vase care sd le poatd sprijini atuuci cind cineva s-ar opulre prin forfd proiectelor lor, ca sd nu mai spttnem ci tot regele ar avea avantilul ca, in clz de rizboi, sd nu mai trcbuiasci si ceari ajutor dc la vecinii siiss.

Daci unelc tentative e$ueaze - cele cu Compania Morbihan (fondati in 1625) 5i cu Comparria Nacelei Saint-Pierre (fondat|in1627 9i al cirei monopol trebuia si se irrtindd peste intreaga lume) -, altele reuSesc Cornpania celor O Suti de Asociafi desfhgoari activitdli comerciale tn Canada, cea a Capului Verde in Senegal, cca a Insulelor Americii (1(135) in Antilcr, iar cea i l.r,liilor Orientale in Madagascar. irr 1628, o cornpanie frarrcezh de cornerf a fost infiinfata irr Alger, iar in 1631 prrinrii cotrsuli francezi se ir.rstaleazd in Maroc.

r{As<:cjitrI clc Ia [-a llqcftelIc, 1627-1628; "[clictul rlc 6ralic" tic la Atcs, 1(r29. sih/lirnoires du curdinnl ilc lliclrcliut,1627, citat clc ['. l)cyotr, rty. cit., P. 94 9i 95

MIC}IEL BEAU

ln perioada imediat urmiltoare lui Ridrelieu, vorfi luate o serie de misuri protec[ioniste - printre care, tn 1644, tariful protector tnprivinta

textilelor gi, in 1659, taxa de cincizeci db parale pe tond, ln cazul vaselor striine. tn mod evident lnsil, mariajul dintre absolutism 9i mercantilism va triumfa sub Ludovic al XIV-lea gi Colbert, prin alianta burghezlei cu Regele Soare. CurtearHmine,'firegte, domeniulprivilegiat alnobilimii.InsX, tncetul cu lncetul, burghezia ajunge sH ocupe funcfii de stat. Regele igi alege dintre magistrafii burghezi propriii minigtri, consilieri gi intendenti: Le Tellier, Colbert, Louvois, Barbezieux; lilnnobileazi, ii acceptila Curte, cretnd de fapt o nobilime a magistraiilor. Vechea aristocratie igi va exprima, bineinfeles, indignarea: "A fost o domnie a iosnicei burghezii" , va sPune, nernulfumit, Saint-Simon. tn aceastd perioadd, prin interventiile lui Colberf6 - pentru care "companiile de comer! reprezintl armatele regelui, iar manufacturile
Frantei rezervele sale" - mercantilismul francez ajunge la apogeu. Cum "numai abundenfa banilor dintr-un stat face diferenta dintre mdrefia gi puterea lui", gi cum "nu se pot spori banii din regat decit ridicind aceeagi sunr5 de la statele lnvecinate", Colbert lntrevede cigtigurile ee s-ar putea obgine prin eliberarea comerfului exterior al Franfei de sub tutela olandezi:
Dincolo de avantajele pe care le-ar putea aduce intrarea in regat a unor sun'rc rnai nrari de bani, cu siguranti c5, grafie manufacturilor, un rnilion de oarneni de rtnd care lincezesc din lipsi de ocupafie vor gisi o piinc tle rnincat. inc6 pe-atifia vor avea de lucru in navigaf ie gi ?n porturile rnaritinre; iar crr'.,sterea aproape nelinritati a numdrtrlui de vase va spori cleopotrivi tlirelia 9i puterea statului. IatI, ln opinia rnea, obiectivele carca ar trebui s.1-l ci[iuz.easci pe rege in nctnirginita lui priceperc', ir-r burrdtatea gi dragostea sa pentru popor57.

in primul rind, de misuri defensive: perceperea efectivi de taxe irr cazul vapoarelor stri.ine, tariful protector din 7.664' apoi cel din
E vorba,

1667.
Ceea ce urmeazd este politica de dezvoltare a producfiei.

inci din

1663,

Colbert intreprirrde:
(...) o vastir ancheti asupra resurselor Franfei, a condifiiloroferite dc fiecare

regiunc'pcntru agriculturi, cornerf, industric, ca gi asupra metodclor

utilizatcaia stdrii dc spirit a popula[iei. I'cbaz.a informaliilorculesc, Colbel:t intucuregte un plarr: lista cu ceea ce trcbuie proclus gi cu locurilc in carc accastur str sc fac6. Pcutru p-rroccsulconcrct al producfici, tot necesarul va fi
arhitectulatc;rlc accstor arri: "at'ctrrile c{c Sailt-li{artirr (1 674), coltltrtr(rt r'lc la Luvl'tr (1667-167,1), tt pialir.r Victoricicu statuia ltri Ludovic al XIV-lea (1(>tt(r). QLr:llr t,::. trrttttoircs ct itrctructiorrs dc Colbert, ciLat dupi I'. Deyon. ofr. c:if., p 100 ,si 101.
trittrrrf "
1'1.41-is, irr(r'c 1(163 5i 1(r85. irr-scurnclc 11,'1.1 p1111'1;q !i.tint-Dcnis (1673) $i l.6arta

5"N4li

44

rsToRIA cAPITALISMULUT DE rA 1s00 plr.rA

ltt

zooo

adus din sb{indtate: maginile,ln special cele care nu stnt cunoscute tncd ln Franta, de exemplu cea care sen'egte la fabricarea ciorapilor "de zece ori mai repede declt coslrdu-i de mftrf,n, apoi tehnicienii: nemti gi suedezi pentru preluctarea fierului, olandezi pentru postavuri, venetieni pentru broderii gi oglinzi, milanezi pentnr mitase, cu tofii recrutati de cdtre consulii francezi. Cazul cel mai cunoscut este cel al zeelandezului Josse Va n Robais de Middlebourg, sta tornici t la Abbevil le impreun6 crr lntregul sdu personal, pentru a fabrica postavuri, lucru pentru care va beneficia de privilegii vrelne de doutrzeci de anis.

tn acest sens, el veghearA-lainfiinfarea a mai bine de patru sute de

manufacturi. Manufacturi "colective", reunind mai multe centre megte-

guglregti ce beneficiazd de lntreg cortegiul de privilegii acordate:

postf,.viriile din Sedan gi Elbeuf, manufactura de tricotaje din Troyes ori cea.de arme din Saint-Etienne... Apoi manufacturi "pagticulare", lntreprinderi individuale (Vu. Robais la Abbeville) sau mari companii avlnd sucursale ln mai multe provincii, in special ln sectorul minelor, al marii me^talurgii (Compania Dallierde laTour:forje, tunuri, ancore, arme), al linii... In sfirgit, manufacturi regale, aflate in proprietatea suveranului: Gobelins, SBvres, Aubusson, Saint-Gobain, la care se adaugi rnanufacturi de arnre gi tumitorii pentru tUnuri. Acordarea de privilegii (rnonopoluri asupra producfiei sari vtrizXrii, scutiri de taxe, finanlari) eJte contrabalansatf, de exercitarea unui control strict (h'r privinfa nornrelor, a cantitifii gi cal.itdlii). Aceastd politici duce [a dezvoltarea producfiilor de lux 9i a exporturilor (tapiserii, porfelanuri, sticlirie, fesituri scunrpe), dar 9i a producfiilor de bazi (siderurgie, hirtie, annament) gi a celor de corrsum curent (fesituri de lind gi in, postavuri etc.). ln acelagi tirnp, se poate vorbi de o cleprindere brutald a disciplinei manufacturiere. Cergetorii, inchigi ln azile speciale, sint obligafi si invefe o meserie; personalul nrinistiresc, fetelecelibatare gi toticei fdri o ocupafie pot fi coustringi si nrunceascd in nranufactur:i; copiii trebuie si se forrneze ca ucenici. Pentru muncitori, o liturghie la lnceputul zilei, linigte deplind sau citeva cintece bisericegti in timpul lucrului; amenzi, biciuiri sau punere ln lant in cazul in care gregesc; zi de munci de douisprezece pini la gaisprezece ore; salarii mici; ameninfarea cu lnchisoarea in caz de revolt6. Apoi, ln sfirgit, vine rindul politicii comercialese. Conrpania Indiilor Orientale (1,664) primegte pentru cinci'-eci de ani monopolul asupra conr.erfului gi navigafiei in C)ceanele Irrciiarr gi Pacific; succesele salc nr-r sint dintre cele rnai strhlucitoare, ea ajurrgind cu adevi\rat prosperd alria in secolttl urmf,tor. Cotrrpania Risiritului (1"670) beneficiazi de subverrlii gi cle trcordtrri t:u rnanufacturile ele prostiu' 5i zalrdr:; clupi o scrrrti lrericradd
*flisloirc
se"Comcrltrl, scria Colbert, estc srrrsa finanfelor', iar firrantclc siut nervul riizboiului."
lt

rttriucrg:lle, t.

lll,

pr. 1.42.

MICHEL BEAUD
de prosperitate, ea lnregistreazd pierderi din pricina atacurilor concurenfei

olandeze gi ale negut{torilor din Marsilia, tncetlndu-gi activitatea citre 1680. Prezenia francezitn lume se extinde: Santo Domingo (1665), Valea

Mississippiului (1673), Pondichd ry (167 4). Astfel, pe fondul unei regresii econornice generale gi tn condiliile afirrnirii puternicelorcapitalisme negustoregti olandez gi englez, actiunile statului monarhist stnt cele care conduc, in Franfa, la crearea bazelor mai modeste, ins6 solide - ale unui capitalism manufacturier gi colonial. Statul monarhist, statul absolut a sus[inut dezvoltarea producJiei manufacturiere gi a comerfului la scari mondiald. Iar burghezia francezS. s-a format sub protecfia lui, lucru ce o va mar.ca mult timp de-acum lncolo...
c

Curind apar insd nernulfumirile. Cele dintti proteste vin din partea celor'ale ciror interese slnt,lntr-un fel sau ultul, lezate: fabricanfi stinjenifi de rnanufacturieri, comercianfi din Nanters, Rouen gi Marsilia deranjafi de companiile de comerf ori de represaliile olandezilor sau englezilor, Astfel, in Mimoire pour seruir d I'histoire [Memoriu in slujba isfonei], din
1668, nisespune: :Dotnnul Colbert nu igi dd searna eI dorind si ii aduci pe francezi ln situafia de a se putea lipsi de toate celelillte popoare, [e face pe acestea din urmd] si sc'gindeasci a proceda in acetagi mod, la rindul lor, deoarcce cste cvident cd au inceput s5 bati alte t'.ii pentru a ciuta accle lucruri pe care altddatd veneau si le ia din provinciilc noastre. Una dinh'e principalelc cauze ale lipsei de trani clin Franfa, in conditiile unui asemenea belgug dc griu gi vin, sti in aceea cd olandezii nu mai vin si le curnpere, cum ficeau odinioard, conduita pe care o adoptin'r fati de ei, in privinfa comerfului, atitindu-le lirnpede ci noi nu dorinr sI achiziliondm nimic in schirnb (...). Agadar, dupi ce aln scdpat de atitea rrt:ajrrnsuri supiritoare, se impune, in nrod rtecesar, si revenim la vechiul sistem - sau si nu mai avern legdturi cu ninreni, ceca cc este irnposibil@...

) Cri ti c a m er can til smului

i

Boisguilbert, observirrd la sfirgitul secolului traiul mizer al tiranilor gi scdderea veniturilor in mediul rural, [)une in discufie impozitele, "fluctua[ia taxelor" gi barierele vamale, "ajutoarele 9i vdnruirile Ia intririle gi iegirile dirr regat" (L.e Ddtail de la Frttnce lComerlul francez cu anrdnuntull, 1'695).In Le Facturtr de Ia FrancelFactumul Franleil (7707), el enunfi ideea irrterclependen[ei activitd[ilor intr-un sistt:rrr negustoresc generalizat: T'rcbuic si cildcnr de acortl asupra unui principiu, acela ci toate profesitrnile, oricarc ar fi elc intr-un firrut anume, lucreazX uncle pcntrtr altclc ai se susfin reciproc, rru lrunrai I'cr-rtru oblincr.ca cetor cc le sint r-lc trcbr-rinlil, cichiar peutru propria lorcxistcufi. Nirrrcrri rru curnpiiri nrarfa
'i"Citat clupri P. Dcycru, op, cit., p. 102-103.

45

tbtoRIA cAPITALIsMULUI

DE LA 1500 r'tN.{'

lx

z0o0

vecinului sdu ori rodul muncii lui declt cu o condifie riguroastr, chiar daci tacittr, gi anunre ca virrz5torul s{ faci la fel crr produsele curnpir5torului, fie pe loc, cum se intimpl5 uneorl fie prin miilocirea mai multor mlini sau profesiuni intermediare, ceea ce, ln esenfi, este cam acelagi lucru (...).O lstfel de justilie ne-o poate arita natura, sau rinduiala lui Dumnezeu, attta vreme cit, repet, nimini altcineva nu se amesteci. $i iatd cum aceasta este cu putinfH: ea stabilegte, rnai tntii, o egali necesitate de a vinde gi de a cumpirain toate tipurile de schimb, in aga fel inc?t doiinfa de profit sl fie .sufletul oricdrui tiig, atit in cazul vinzitorului, cit gi ln cel al cumpirdtorului; iar prin acest echilibru, sau aceasttr balanfi, gi unul gi cel5lalt sint deopotrivi obligati si accepte o astfel de dreptate qi si o respecte (...). lncil.ur"" acest"i legr, care ar trebui s5 fie sfint5, este cea dintii 9i principala cauz|a sSrlciei poporului, pericol de care prea pufin se tine sealna astdzi61.

Testament politique de M. de Vaubart fTestamentul politic al dlui de Vaubanl (17L2), Boisguilbert va cere liberalizarea prelurilor 9i a corner-

ln

fului exterior.

-@r.cit.,

1:. 135-136.

REZUMATUL PRIMEI ETAPE

La capitul acestui "lung drum" cihe capitalism, intins pe rnai multe secole, capitalul, ca raport social de dominare in vederea oblinerii plusvalorii, nu a ajuns fnc[ nicd.ieri la.deplina sa maturitate. Numai in lumina infloririi sale ulterioare putem agadar sd vorbim de "capitalism ctmdtlresc" sau "capitalism comercial", de "capitalism negustoresc" gi chiar de "capitaligm manufacturier". Pentru toate forrnafiunile sociale europene in cadrul cdrora se va dezvolta capitalismul, modul principal de extorsiune a surplusului de rnuncl rS.mtne de naturd.'tributarE": diri de d.iverse feluri gi sub multiple forrne, P care le suporti. girHnimea 9i de care beneficiaz['nobilirnea, Biserica gi statul monarhist. Lor li se adaugl afluxul de bogdlii rezultat din jefuirea comorilor Americii, extorsiunea surplusului de munci obginut pe baza negofului cu sclavi din Africa, dezvoltarea ln cele doui An'rerici a sectoarelor minier gi agricol, bazatl pe munctr forfati ori sclavie - practic, pe exploat'area brutal5. a bigtinagilor africani 9i americani. Acestea stnt cele dou5. surse de valoare ce conduc la inrbogifirea burgheziei din Europa: fie prin comerful de mirfuri (B -r M -+ B,), fie prin comertul de bani (B + B'). infiin;area de manufacturi, dirijarea muncii megtegr-rgarilor de citre negufitorii-fabricanfi care le impun propriile lor legi, aparifia prin'relor fabrici constituie inceputul instauririi unui nou nrod de produigie, care organizeazi intreaga activitate productivi (P) in vederea creirii unei valori suplirnentare (transformarea lui M in M'), pe baza cdreia se va putea realiza profitul AB : B - B'. Procesul poate fi rezurnat in fornrula B -+ M -+ P -+ M' -+ B'. Dar el rimine inc[ intr-o formi embrionari, de tatonare, manifestindu-se doar pe arii foarte inguste (sectoriale sau geografice). Aceste surse ale valorii, gi in special primele doui, fac posibile cloud forme principale de acumulare: - o acumulare cle stat (drumuri, callale, porturi, flcltd, dar 9i rnanufac-

turi

rega 1e...);

o alcLtnlulare burghezi (bani, rnetale plefioase, cliarnante, mirfuri, nave, clar-9i mijloace de producfie qi nianufacturi), Avirrd de infrtttrtat clasa dorninanti a societAlii fcudale gi postfeuclale -

/r

7-

tsroRrA cAprrALrsMULUr

DE LA 1s00 piN.A

lN

2000

nobilimea -, clasa ln ascensiune - burghezid bahcar6'gi negustoreascH apeleazd cel mai adesea, ca strategie, la ilieiba cu suveranul, pe baza a ceea ce s-ar putea numi "comproilisut merqiih!{f$[": punerea pe primul u plan a "bogigiei Principelui", apoi corelarea'piiiipatitilii statulli ""a ",r neguf6torilor, pentru proniovarea unei politibi de protectie tn fafa concurenfilor striini, de expansiuire cornerilal{ ii colonialH, de dezvoltare

tn momentul incare burghezid se simte suficient de puternic6 pentru a domina piaia mondialtr, ea nu ezitd s{ abandotteze tezele mercantiliste gi sI p.opltr*ze ln prim-plan virtutile libef,liui schimb. Atunci clnd se simte suficient de puternici pentru a tnfrunt{ ibsolutismul, ea gtie str se lnarmeze cu noile iiei de tibertate qi liber[ cotisimtile (gXgind, astfel, sprijin in rlndul micii burghezii Ei al maselor poptlliiel 9i, totodath, sf, se alieze cu piturile luminate ale adstocrafiei (in fata peiicolului reprezentat de revoltele t6rinegti gi de nemulfumirea generali a poporului6z). In ambele situafii, ea este deja prezentX in cele mai irialte functii ale aparatului de stat (inalfi funcfionari, intendenfi, ofiferi de stat - dar gi ai Parlamentului gi |ustifiei), constituind embrionul unei "tehno-birocrafii"63 de stat care, clatoriti cunogtinfelor gi practicii in domeniui afacerilor statului, va ajunge : s{ defini puterea real6. Ce trebuie in orice caz si. relinem ebte rolul iinportant jucat de stat in nargterea capitalisrnului; de asemenea, in strirlsi leg5turi cu primul aspect, d irner-rsiunea nafiorialX a formirii capitalisrnului: nu. existi capitalism fird
lrurghezie; aceasta lgi consolideazi pozitia ln cadrul statului-nafiune gi in acetagi timp in care se fiuregte realitatea naflorrali: acesta este gi contextul in care, treptat, se creeaz6, se modeleazi. gi se adapteazi mina de lucru necesari. [n sfirgit, pentru capitalismul dominant, pentru burghezia triumfXtoare, cadrul geografic de activitate este lumed largi: procurarea miinii de lucru gi a rnaterialelor de bazi, vinzirile, traficul, jaful, toate se desfdgoarH aculrl la scard internafionali. lncir de La aparifia sa, capitatisrnul este nafional gi moudial, cotrcurenfial gi morropolist, liberal gi legat de stat. Puterea trarsfornratoare a capitalisn'rului se manifestd d.eocarndati foarte pufinn. Principalele civilizalii ale Eurasiei nu sint mai deloc afectate cle sctrinrbirile ce su produc in vestul Europei. tn schimb, societhfile vt:chilor civilizafii din America de Nord gi de Sud sint violent agresate de
"rl'trtcrnic gi cuccritt'rr, capitatisruul olandcz cstc titrcrschiinbibt 5i inbnc{ialist. Obligat si afirnrc, capitali.surul cnglcz cste nillionatist 5i prutcclionist: trotrarlria 1;i btrrghczia sirrt aliatc 5i aplici o politici rnercantilisti; o clati atinsc oLricctivctc ittrl:ortattter, itrtr-I in sccttri irlcilc libcralc Ai alc. libcrtrlui schirnb. Un proccs similar sc dcsfiqoari [n Fran(a, o jtrrnittltc' .lt' sccol tnai tirz.iu. clVcz.i rrota dc ta pagina 122.
o{t);rsaj scris irr 1999.

..

:;r:

/.

r't

MICHEL BEAUD
cuceritofii veniti de peste ecean, iar societdtile africane au de lndurat intensificarea cornerfului cu sclavi; este tns{ greu sh se delimitez.e spiritul
capitalist de tentatia cigtigului, setea de bog{fii sau apetitul pentru cuceriri. Chiar gi in Europa, principala forf[ transformatoare este statul: prin el giln jurul lui se creeaz{ unitatea nafionali, unificarea monetar{, coerenga juridicI, forfa militarfi gi un inceput de economie nafional{. Progresele lnregistrate in,tehnici gi tn gtiinfE au, de asemenea, un rol important: in domeniul navigafiei, al armelor gi, treptat, ln producfia manufacturierl
gi

ln agricultur[.

Deocarndat[, nimeni nu observ5 cI o nou5. gi complex[ logicf, socialX este pe cale de a se constitui pornind de la logicile vechi, care, binelnfeles, nu se vor grdbi sf, disparH: schimbul gi logica negustorcasc{, mica producfie

de_mlrfuri gi preocuparea pentru eficacitate, urmHrirea cigiigului gi trnbogitirea personaltr sau a familiei... Totugi, asigur"r"^ plopriei subzistenfe gi achitarea dirilor cerute de cei puiernici,"pe d" o parG, gi,

P" dp alta, doblndirea gi sporirea puterii gi a bogefiilor rf,min principalele doul motivafii ce structu reazA societtrfile. A cAuta un cigtig in Lani spre a-l reinjecta tn propriile activithfi lucrative (bancare, comeiciale, rnanufacturiere) ntt corutituie un mobil esenfial decit pentru utr mic num{r de oameni din lumea financiari sau a r,"go1r'rlui, .., toutu el nu se deosebegte "i foarte mult de n-robilul - oarecumlechi gi larg acceptat - al cregterii

patrimoniului.

Totugi, se contureazd.aculn destul de bine cele cloud coerenfe care vor structura lutnea modernS: cea a statului (corelind puterea cu tnfiptuirea de proiecte in numele sau in interesul ur-rei colectivithli nafionale) gi cea a raporturilor negustoregti gi bdnegti, pe care, ta sfirgitul secolu.lui al XVIIlea 9i itrceputulsecolului al XVtll-lea,t enunfi North 9i Boisguibert, fiecare in felul sitr. Dar cum si ntr citim astS.zi ca pe o premonif-ie fulgurantul avertismeltt al lui Thornas Mclrus: "Acolo uude to(i lrrdsoard totui irr bani [.-.J este.aProape cLr tleputin[i ca t'lreptatea gi prosperitatea sh clornneasc5..."?

4e

2. SECOLUL CELOR TREI REVOLUTIT

(SECOLUL AL XVnI-LEA)
'll

Sc'col al Luminilor, al spiritului francez,, a[ despotismului luminat, aga este prezentat de obicei secolul al XVI[-lea: un secol al tirgirii schimburilor comerciale, ln special prin comerful internafional, al dezvoltirii producfiei de nr5.rfuri2, agricole gi manufacturiere, lnsofite de o rnirire a prefuriloC gi de o cregtere generalX a populafieia toate acestea, mai ales in a doua jumitate a secolului, avind ca rezultat sporirea bogrifiilors qi, sirnultan,

agravarea siriciei. Este, de asemenea, secolul consolid{rii capitalismului englez, in condi.tiite in care el slibegte in Olanda, stagneazdinti-o Franfd preponderenb agricoli, dominati de Curte gi saloane, sau abia incepe sii se conture-ze in firi precum Prusia, unde "despotii lumina[i" adopti vechile refete ale nrercantilisrnultri. Avem inc{ de-a face cu un capitalisnr in est,'n[d colonial, negustoresc Ai manufacturier, insi deja capirbil si se adalrteze noii realitili pe care o va impune independen[a coloniilor clirr America gi sicreeze - oclaticu noulvaldelngric{ir:igiproletariz.aretr nraselorl'rrrale, cu procesul accelerat al acunrtrlirilor 9i progresul tehnic - corrdiliile
rV;rloarcl atinr;ii clc cornerftrl exlcrior franccz- crcgtc c{e 3.? t.rri itttrc intcrvirluI ll'161720, ctrr-c urnrcirz-i nrot'fii lui Luclovic al XIV-lca, Ei cincinahrllTSl -1755; apoi, intre :ri'r-'sta tlin urrrrii Si 1787-1789, err sc cltrbleaz.S; astfcl, cota sa tlirr it'rtreirp;.r prorluc[ic tlc tn;,rlttri cre;tc clc. la l0% la20% sau 259i' (J. Marczcrvski, "Sonrc aspects of econornic gr evvth", Et'ott'rllic L)euclopnrcnt trut cullurttl cltnngr:, t. lX, nr. 3, p.372). Cornerlul cxtcri(rr englcz sc dultlt:azi irrtrc 17(lG17t)9 5i t75ll-'1759, apoi cregte cic 2,6 ori intrc acc;rsti;:rc:rioadi 1i1795-18(l.l (Plr. f)carrc 5i W. A. Clolc, llritislr crurtottttcgrorutlr [1688-1959], [t.48).

lLap'tr.'11r1col'rstilntc,r'cnitulrralionalenglczajtrrrgedc[a50rnilroanclircsterlincin l(r88, la 134 in7770;i lrr 13$ in 1798 (P. Bairoclr, Il,iublutiotr itrclustrielle et Suc; Divaloltlt<nturt,5,.',17'l). Irr Fmnfa, lrroclusul cornerciat crc5tc cu doui trcimi intre 1701-171,0 si 178'l-1790 (P. [.<xrrr, o/. cft., p. 202) tN'l.lirirc.'1.,o5qtrit rlt'acccutttati la 1'rroc{ttselc lr6riccrlc tlirr Eurr,l)a; ccv:r rnai sl,rt';i la "f.rtrt{rrs(rlt: colouialr:" gi ln ccle itrclustriale. Cf. C. ll. l-atrrottssc, li},lr.issc du tnotttrcnr,'rrl ilrls prix tl rlcs rr:lrcrrrs ctt I'mn,:e atr XVIIf 5i \.V. llcvcri<l1gc, Pliccs rurri l,\,,r.1r:s itt llnghrnl flotrr llu {PoFrrla[ia e'rrr'o1:rcarri\ crci;tc t{c la 120 rrrilioanc la incr'Futtrl :;rt.olrrltti, lit antoxirttaliv 190 rlrilirrarrc la sfir'6itul accstuia (f/isftrin: universclla, t ltt, p.23{) sPotrivit ltri Arrroul(, "nrasa cilculanti" ar fi ajurrs, itr fjr;rrr[4, rl,: l;r 731 utilioant: lt.rrtci irr 1715 l.r ?. rrriliarclc'in 178$ (P. L6otr, o;.r. cit., p.202).
I2th

lil,,,r,'rt,,'

cttrrlut.rl.

'.:,..- .

. .,.i-..;. .....-::i.-.i..

MICHEL

B.EAUD

pentru marea revolutie industrial{ din secolul al KX-lea.

Este, agadar, secolul ln ca{e se accentueaz[ contradicfiile legate de dezvoltarea raporturilor comerciale gi ale capitalismului: contradi{ii ate dominatiei coloniale, marcate dq $zboaie lntre Franfa gi Anglia gi de obg.inerea

independenfei de citre coloniile din America; apoi contradicfii lntre nobilimea gi burghezia din Franta, care r[bufnesc ln revolufia din 1789; contradicfii lntre dezvoltarea schimburilqr de mlrfuri gi limitele producfiei manufacturiere, care vor conduce la revolutia industrialH din Anglia.

iharile puteri gi Dorninafia colonlaltr, rivaiiiI.gte ' rei,b:' " "'''''id: t't,.i:{i:i '], clinti;i

luiiaamlricani

'.

tr',

R5zboaiele duse de Ludovic al XIV-lea uu ,torc de puteri regatul Frangei.'Anglia, ln schimb, a cfgtigat, tn urma trafatelor ain 1ZOS gi 1ZB, accesul la piafa Braziliei gi a intregului imperiu slaniol, beneficiind de o netX superioritate maritimi. lefuirea gi exploatarea coloniilor se vor intensifica. lntre 1720 9i 1780 productia de aur din America spaniol{ gi Brazilia este, in medie, de dou{zeci de tone anual, tn vrerne ce ln secolele anterioare ea _atingea maximum zece tone pe an. Producfia de zahir reprezinti, la rindul ei, o important{ sursi de imbogltire6, bazatl fiind pe mirnca sclavilor negri, fie pentru englezi (in Barbados gi famaica), fie pentru francezi (in Santo Domingo, Martinica gi Guadalupe) sau portughezi (Brazilia). Negoful de sclavi se intensificn gi el: cincizeci gi cinci de n'rii pe an, tn medie, de-a lungul lntregului secol (fate de doui mii pe an, in secolul al XVI-[ea), cu perioade in care se ajunge pin[ la o sut5 de mii pe an; unul dintre armatorii implicafi ln acest comerf, care credea in ideile lnaintate ale secolului sdu, igi boteaztr navele: Vol.taire, Rousseau, Contractu.I socia|. Milioane de africani srnulgi, prin violerrf5, din lurnea lor gi vil-rduti in grab5.8; milioane rle lucritori neplitigi, dintre care multi neprimind nici cit str-gi refaci forfele, mureau prin epuizare ln citeva luni: aceasta este, nu trebuie si uitdm, una dintre su rsele principale (degi deseori ocoliti de girrdirea occidentalX) a lmboglfiril burgheziei din secolele al XVI-lea, al XVII-lea 9i al XVlll-lea.
tlmporturilc lcgale de zal"rir cdtre rnetropolc (rnedii anuale, in mii de tonc): Franfa Anglia Porf ugalia
7741-1745 1766-1770
65 78
41
3.1

74

20

Dupi A.-C. Frarrk, L'Accumulntion tuondinlc, p. 2'12. 7['otrivit ltri M. Coulart, intre 1500 Ei 1851 sunt transportali in Braz.ili;, in iur dc 3,5 nrilioarre dc afrit:ani; potrivit lui [ritman, 2,L rnilioanc ajung in coloniilc britaricc dirr Anrcrica (trci.sprcz.ccccolouiigi Antile), intrc 1680,si1786 (F. lvtar-rro, I-'Exyansiorr ''unrptenrrc). rAga ctrnr o aratll fihntrl lui Ousrnhne, Ceddo.

54

tsToRrA cAprrALIsMULut DE LA 1s00 pINA

ltt

zooo

Dominata Americtr Latintr 'Joac{ un rol decisiv ln acumularea de bog5tii.de c{tre burghezia Europei Occidentale', Africa neagrX "jucind rolul de periferie a periferiei" gi fiind "redus{ [a functia de furnizor de robi peniru plantatii"'. lnh-adevtrr, munca fortatl a sclavilor negfi.qi a populafiilor din America de Sud permite oblinerea unei plusvalori imense, pe care gi-o vor lnsugi, sub formd, de bani, neguffltorii'gi fabricanlii,, bancherii 9i finanfigtii - tur principal din Anglia, dar gi din Europa gi din coloniile din America de Nord: fie direct, fie indirect, prin v'tnzarea produselor manufacturate (fesHturi, arme...)ro ori din transport. Aceastd plusvalgare permite, po,.de o parte, tnmulfirea averilor pafticulare in Europa gi, pe de alt{ parte, sporirea achizifiilor tn celelalte zoqe irle lurnii, ln special ln Asiall.
ln cadrut acestui proces, activitifile companiilor de corner! existente capdte o norri arnploare gi aduc, uneori, beneficii enormel2. Ap"r, de asemene.a, companii noi: United Company (noua companie engleztr a Indiilor, TTw), Comparria Englezi a Mirii Sudului $710), Compania Francezd, a Apusului 071n, Compania Ostende $n4; ln7723,se reinfiinfeaz[ Compania Franceztr a Indiilor. in America de Nord, apar coloniile engleze Carolina (1229) 9i Georgia 1l732);se tntemeiazi Noul Orleans (Nouvelle Orleans), iar francezii urci. tncetul cu tncetul pe valea Mississippiului. Dupleix este guvernator al Chandernagorului in 1730, iarlnTTfiZguvbmator general al tndiei franceze, unde Cornpania Franceztr a desfdgurat o intenii activitate comerciali, sporindtr-gi nurnirul stabilitnentelor de profil. Postavurile franfuzegti le concureirzi acum pe cele englezegti. Negustorii francezi jeneazd din ce ln ce nrai mult cornerful englez, iar Malta devine obazA importanttr a comerfului Franfei in Mediterana. Negustorii gi proprietarii de manufacturi englezi consideri ci a venit tirnpul ca expansiunea francezi sH fie stopati. Primar fard cu care Anglia se va rdfui va fi insi Spania, in 1239, din pricina faptului ci puterea regal[ spaniolX incerca sd limiteze activitifite comerciantilor englezi pe teritoriul imperiului siu. lar aga-nurnitul Rizboi de Succesiune a Austriei (1740-1748), tn care Franta gi Spania, cu firavul sprijin al Prusiei, se opun Angliei gi Austriei, se incheie la ^A.ix-la-Chape[1e printr-un tratat de pace care nu rezolvtr problemele esenfiale; in opiniu francezilor, date fiind succesele repurtate, lupta s-a dat "pentru regele Prusiei";irr ce ii privegte pe colonigtii englezi din America de Nord, nu s-a
Arrrin, Sous-tliueloltltciltc,tt at DCpcndnncc en Af.ique noirc. r"lntrc 1700 gi 1790, iu Arrglia, produclia irrdustiiikrr clc cxport crcgte ctc 3,8 ori, iar cca a industriikrr nalionale de numai 1,4 ori (f,lr. Deane gi W. A. Cole, o/. cit., p. 59). . _tll" An6lia, cotrsutnul de ceai se gene ializeazS. De-a lungul sccolrrlui, imporitrrile crcsc cle 70 orl ltr volut'tt, clar nunrai <lc 16 ori ca valoare, dati fiint{ scidcrca prelului (lt.L&tn,o1t. cir., p. 186) f2Rata bcncficiului poatc atinge 100%, iar uneori dcpigegtc ZOO%.
eS.

5L

MICHEL BEAUD

SCHEMA IV Cbmegut dintre Angtia gi culoniile sale din Anrerica in secolul al XVlil-lea

AMERlcu

*--:---(4ravi$-L'

AFRT.A
6A0

Dupl P.Mauro,

E4

aasio t t cu

npica nc

70).

SCHEMA V
Extorsiunea valorii la scari mondialfr tn secolul al XVIII-lea

DENORDSI

ccxrnetl'

ANCI. IA

.fiE

rF
Ld e. 'lJ

0' if

PROVINCIILE UNITU FRA N IA

3 s5 .E E.

SPANIA

conrcrt cu .cclavi

,))

Kq

ISTORIA CAPITALTSMULUI DE LA

15OO

PtNA iN

2OOO

ril

L: :'i[ii$!rr,ugo,

reugit reducerea vastului domenlupe cdre s-alntins colonia francezi; iar pentru comerciantii englezi, concuienfa francezd r[mlne amenintdtoare. Acegtia clin urmd vor g*si in Piti,:prim-ministru din L756, un puternic slsfinitor: "Cind comeriul este amenintat, declard el, nu mai puteur da lnapoi: trebuie sd ne apirdm sau sil pierim". ln 1754, citeva incidente de frontierf, conduc la cordruntdri pe valea r{ului Ohio, intre colonigtii francezi gi cei englezi. in 1755, flota englez{ atacd un convoi ce transporta trupe francez.e in Canada, apci pune stlplnire pe trei sute de nave ale acestora. tn r{z-boiul zis "de $apte Ani", englezii repurteazd succese clare ln coloniile .ungle*F-ranga neglijase sistemul de apirare: ei pun stdptnire pe Calcutta 9i (iisi4,LouisbourggiFo*-Duquesne (1758), Quebtc $759), Montreal ('1760), Pondichery 9i Mah e (1767).ln urma tratatului de la Paris (176,3), Anglia igi l{rgegte considerabil irnperiul: ea srnulge Franfei toatd Canada gi partea Louisianei situati Ia est de Mississippi, iar Spaniei Florida; ob;ine apoi mai multe insule din Antile (Dominique, Saint-Vincent, Tabago, Granada gi Granadine), iar din Africa Saint-Louis 9i forthretele fianceze din Senegal; ea are, in sfirgit, libertatea de a duce in Indii o politicd de anexdri teritoriale. Pentru Angliase deschide, astfel, o perioad{ desupremafie mondialI; capitalismul englez va profita de aceastd bazl,teritoriald ldrgiti pentru a,si dezvolta piefele, a-li extinde dominafia gi a organiza no-ile acunruliri. in fond, [a ce ar putea servi coloniile, daci nu pentru aga ceva?...
Coloniilc nu ttebuie si uite ccea ce datorcaztr patriei-rnamc pentru prezenta lor prosperitatc. Gratitudinea pe carc sc cuvinc si i-cl arate acesteia lc obligi . si rtirnlni sub dcpcndcnla ei intccliati gi si sc srrpund interc'sclor sale. In conscciugi, ele sint rlatoare: 1. si ii acorde rnetropolei o mai mare deschidcte pentru produselc sale; 2. si vini in intinipinarea unui rnai rnare nurnir cle nranufacturie'ri, rncatcgugari gi nrt'rrinari ai ei; 3. si ii ofere o mai marc cantitate din obicctcle dc care'ea are hvoielr.

Daci explclatarea pirfii sudice a Americii de Nord se lrazeazd., lrr

principal, pre al5riculturti gi sclavagismra, cea a Nord-Estului are deja o tripld oricntare: agricolel, comerciald (participarea la "cornertul triun' ghiular") ,si nranufacturieri (prelucrarea proddselor agricole, dar gi a fieruluj, lt:mrrului...). Construcfia de nave a avut, apoi, lnult de profitat
tle pc ttrnla regimului dr: naviga;ie din secolul precedcntls. in sfir$it, irr ce
rr[)ostlctlir.vat,t, lJrilrrils cortttrrcrcinl intu'csl et1.tktintrl,1747, citcrt clc H. Sic, l.r:s ()r'itirrr's tlu cnpitili:,ttrrr ttNlarnc, t1. 1 18. rrNunrirul sclavilor sc ridica la cincisute clc nrii, atlici 40iti clin po;:rulalia accstci rc11iuni. A.-C l:r'irrrL , ol. (i1.,1:. 1t10. tiL. n. l'{ar1'tc1a cstirnat ci, sprc 1776, o trciure ctin (lota cuglcz,a cra coustruiti irr c,rlotrii. L'itat clc A.-Cl. l:r.rtrk, al, cit., gr. 185.

{/,

MICHEL BEAUD
privegte expangiunea teritorial{ c{tre vest, aceasta se izbea de doui obstacole: primul, prezenfa franceztr gi spanioli, a fost lndep6rtat, dupi cum arn vdztrt, ln 1763; contra celuilalt - prezenta populafiilor indiene .- colonigtii americani au dus o nelncetat{ lupttr de "gheril{" (cu prime oferite ln functie de num{rul indienilor ucigi), ajun$ndu-se la adevlrate rizboaie, precum,cele lmpotriva triburilor de cherokee din Georgia gi Carolina, lntre 1759 gi 176L. Astfel, ln creuzetul "imigrafiei" americane, se constituie o aristocrafie ruralE sclavagist{ ln Sud 9i, risptndite tn mod diferit pe ansarnblul coloniilor, o tflr[nime colonist6 (cu munca de pionierat gi cu durele confruntdri pe care le presupune un a'semenea statut),'b burghe2ie negustoreascf,. gi manufacturier{, o mici burghezie or{geneasc6 gi p{turile, continuu lmprospitate, ale lucrtrtorilor din porturi gi din ora,ge.
Coloniile din America de Nord, ca toate'coloniile engleze, erau supuse unui regim exclusivist, metropola avtnd monopolul asupra vinzirilor gi achizifiilor. Dupd 1763, pentru a-gi reface finanfele, guvernul britanic hotirtrgte impunerea Lrnor taxe pe zah6r (L764) gi a unor taxe de timbru (1765). Fideli tradiliei burgheziei engleze, noiiburghezi din America vor rtrspunde ci ei lgi pistreazX dreptul fundamental de a-gi exprima acordul sau dezacordul ih privinfa impozitelor Ei c{, nefiind reprezentafi in Parlarnenful Angliei, nu au de ce s5. pltrteasci recentul impozit votat de acesta. Ei obtin satisfacfieln 1766, dar al doilea guvern Pitt impune noi taxe la importurile de trirtie, sticld, plumb 9i ceai. Rdspunstrl negustorilor din Arnerica va consta acunl in boicotaj qi contrabandd. Noile taxe, rnai pufin cele pentru ceai, vor fi desfiinfateinl7T0, de lordul North. Vinderea directd, de citre Compania lndiilo.r (cu acordul guvernului), a stocurilor excedentare de ceai va incinge irrsi spiritele, ff,cind ca irrcdrcdturile a trei nave si fie aruncate in apar oceanului, la Boston, in 1773. Boston gi Massachusetts sint supuse, in 1774, unui regim rnilitar de c{tre englezi, care igi adf udecd teritoriile clin Nord-Vest, pini la Ohio gi Quebec... ln"1.774, uu prim collgres continental reunegte reprezentanf ii a treispre'zece colonii. Cel cle-al doilea congres, intrunit In 7775-1776, neputirrd intruni sprijinul canadienilor gi preocupat sd obgini susfinerea Frarrfei, adoptS, pe 4 iulie 1776, Declarafia de Indepeudenld gi tnlelegere, text vizibil influenfat de filozofia europeand:
Coruiderirn ca evidcnte, prin iruigi natura lor, urmltoarele adcviruri: tofi oanrenii sint triscu[i egali; ei sint inzeshali de Geatorul lor cu anumite drepturi inalienabilc; pr:intre accstca sc nurniri viafa, libcrtatea gi c'iutarca implinirii. Guvernirile cxisti pcntru oameni spre a le gararrta amintitclc drrepturi, iar putu'rca lor virrc dirr consirnfirnintulcelor gntverrrafi. Attrnci cirrd o fornri clc
guvcrnt\nrirrt nesocotL\^tc ilL'castl rtrenirc a *r, clcvenind distrugltoare, poporul arc drcptuldc a o schinrlra sau de a o aboligia institui o noud guvernarct6. f'Citat in l{istoire giniml,e
des cili/isnfiorrs, t.

".fl-

\/, p.329

55

ISToRtA cAprrALrsMULUr DE LA 1500 pltrA lN

2000

f'srt

Rdzboiul de Independenfd va dura gase ani. Americanii au avantajul aliantei cu Franfa (LnB), apoi pe cel al intrdrii ln rizboi, de partea lor, a Spaniei $nI gi Olandei (1780). Sprijinirea vechilor colonii engleze din Arnerica inlupta lor pentru cucerirea independenfei reprezenta, tntr-adev5.r, o bun{ manevri pentru sabotarea principalei puteri din Europa. o dattr doblndit{ independenfa, Ludovic al XVIlea, care, tn urma tratatului de la Versailles, nu obline pentru Franfa decit insulele.Tobago gi Santa Lucia, plus citeva stabilimente din Senegal, a acordat Statelor Unite un ajutgr de dou{sprelfiqg milioane de lire sterline gi un imprumut de gase ,miliodne pentrrl,rgfrrislfucfia economic4. Priri'ra.colonizare conducea, agadar, la.priniul ri2Urffisindependenf{. Mignri similare ?pry 9i in alte colguri de lume, ln;si ele egueaztr. Aqa se ln6mpld cu'revolta grut'lrii tupac Amaru, ln Peru (1780-1781), sau cu cea din Santo Domingo, condusi de
Tousgaint Lourrerfure, in perioada de rnari rlshrrniri a Revolufiei Franceze (L79t'1795). R5zboaiele napoleoniene, ocuparea gi apoi dec5derea Spaniei, insurecfia general{ a coloniilor sale din America vor deschide 1ns5 calea unui nou val de declarafii de independenfi: Argentina (1816), Columbia (1819), Peru, Mexic, Venezuela (1821) etc. Prin urmare, exPansiunea europeani la scard mondial5, realizatfi, sub dubla formtr a dorninafieicolonialegia dezvoltlriischimburilorcomerciale, a permis acirmularea de averi, sub diverse forme, in fXrile dominate. Tot ea a Provocatlnsi 9i opozifii, cupidititi, sciziuni, rupturi... in America de Nord se inf5ptuiegte impotriva voinfei Marii Britanii, prima putere a Europei cea dintii decolonizare: ea este cea care va conduce, nrai tirziu, la o noud gi extraordinari dezvoltare a capitalismului, apoi a imperialismului.

Confruntarea dintre burghezie gi nobilime in Franfa: de la lupta ideologici la revolufie

ln urma cercetdrilor pc care le-am putut face, de n'rai nrulfi ani de cind rni ocup cu a$a ceva, arn corstatat ci aproapc a zecea parte a populaliei este
redusd la stadiul de cergetor, gi chiar trdiegte din cergit; din celelalte nouri pir[i, citrci tru sint capabile si ii dea clc pomani prirneia intrucit elc insegi sint cu foarte ptr Iin deasupra acestei nefericite condif i;; din cele patru ptrrf i carc rimin, trei siut foarte strinrtorate, incurcate fiind ir-r datorii gi prolese; iar ultima zecime - unde ii includ pe tofi oamcnii de arme gi pc migistrafi, fie ci lnici sau cclez-iastici, inalta ariitocralie, distirrsa nobilinrc, pe oirrrenii irr scrvicitr militar 5i civil, pe bunii ncgustori, pc burghezii rcnticri gi pct cci avufi - nltnrirti rnai pulip dc o suti tlc nrii dc farnilii, gi nu crccl cd ag gre5i dacd aS sPutlc c5, dintre. clc, ccl mult zccc nrii, rnari sau 1rici, pqt fi consicicrate drcpt frrarte instiriter7.
':\/arrlr;ur, LtDilttc t'<tynk,l7(lT.Otattltrpi

lrs[rrii'rrils

l<ttttoit::;du

yuplc,llcl.f'ai Lu,19(A,;t.7'1.

6c

MICHEL BBAUD
1,.

Confruntarca ilintre burghezie gi nobilime

Zece

mii de famitii foarte lnstirite. Este vorba de o parte a liraltei

t'

"; "{

aristocialiits (cele trei sau patru mii de familii prezentate la Curte, care se bucurau de cele mai mari privilegii, beneficiind de funcfii gi rente avantaioase), categorie secundatE tot maiindeaproape, tn secolul al XWII' lea, de marile familii ale nobilimii din administrafie (intendengi, consilieri de stat gi parlamentari). Pe de altil parte, este vorba de marea burghezie: ' bancheri, mari comercianti din porturile maritime, fabricanfi, oameni de .,,..afaceri, lncl irugfjcient ancorafi ln lnalta societatea francezl, dar g[sindu-gi : T'E'nail ptifit*tiAi&ctttdffiyafu-perfrrcr6'caft.'.f,rrrEti, prieteni ai literelor carg fineau saloane, functionari din finarrleJ ., ". Or, dupi moartea lui Ludovic al XIV-lea, nobilimea vrea si revind pe scena afacerilor, de care fusese mult{ vreme finutd departe; regentul Filip de Orleans creeaz{ gapte consilii, alc{tuite tnintregime din nobili gi care trebuie si se ocupe, tn locul minigtrilor, de un anumit sect_or al guvernirii: ' intrigile, lipsa de asiduitate gi de experienf5. sortesc lnsd bgecului aceastX tncercare. Va fi, agadar, o lntoarcere la monarhia absolutS., cu diferenfa ci monarhul igi va alege aculn consilierii in principal din rtndul nobililor. Mai mult declt atit: scaunele parlamentare, inalta adnrinistrafie gilnalta magistraturi le vor fi interzise celor fdri titluri nobiliare; funcfiile lnalte din llisericd le vor deveni inaccesibile; accesul la posturile de ofiteri, in armati, le va fi blocat; dispref, distanfS., misuri umilitoare - o prdpastie tot mai adinci ii desparte pe aristocrafi de cei fdrd titluri nobiliare. $i totugi mulgi dintre acegtia din urnrd igi dezvolti propriile afaceri gi se imbogifesc. Tentativa lui Law, apoi falirnentul siu (1715-7720) au dat, la rindul lor, un irnpuls. in 7774 a fost creati. Bursa din Paris. Politica liberalX a cardinalului Fleury (din 1726 pinf, in 1743) faciliteazi activitatea negu fitorilor. Corvezile regale permit inrbund titirea drumurilor; 1n 17 73 se infiirrfeaz6 $coala de Poduri 9i $osele, iar corpul de ingineri in anii'S0. Prin dezvoltarea comerfului colonial gi a negofului cu sclavi, oragele Bordeatrx, Nantes, Le Havre devin tot mai lnfloritoare: negustorii de aici prospgrii, [a fel ca 9i ar:matorii, rafintrriile de zahdr ori manufacturile cle iextite; Marsilia'continuh si'faci nego[ cu Rdsiritul gi participd din ce in c'e mai activ la cotnerful colorrial. Unii negustori ii adun{ intr-o filare clddirc pe nregtegugarii care lucreazi pentru ei. Intr-adevhr, respectivii "negustori au tot intere-sul si ii strfngi pe muncitori sub acelagi acoperig, pentru a lt: suplrrveghca rnurrca 9i a evita cheltuielile dc transport". Astfcl, la Rcirrrs,
tnl'otalularistocralicicrrr cvaluat clc atratele Coycr, in 1756, la o;rtzeci dc nrii clc farnilii, ad ica in jtr r dc Fa( rrr sr-r lc tl<: nr ii rlc prgrs6i1116. in cea tna i rlare lra rte, e lc t t'ii icsc irr irrtlcstu ln rr' pe lriirrrirrtulilc lur, re.-str.rl clucind trn trai sitrtrcicios (ll. SCc. Ln l:rnncc dronottrique ct sociale ntt Xltilt" siicft', p. 275). lrr ftrrrcfic rlc regiune, notritinrca stipirrcgtc intr'<t 11% 5i 407. clin pinrirrturi; ibid., p. 74.

l
i,

5+

I
I

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA 15()O PINA IN

20OO

mai mttlt de jumltate dintre meseriile legate de prelucrarea linii slnt grupate tntr-un mic num{r de manufacturi. La fel stau lucrurile gipentru multe dintre manufacturile din Sudle. Predominante sint lnsi tn continuari munca megtegugtrreasc{ gi producfia la domicil.iu dirijate de ciltre negustor. De exemplu:
hr Bretania, industria pinzeturilor este exclusiv ruralfi gi casnicd; cei care seocuptr cu aga ceva sint mici proprietari, arendagi (care, adeseori, igi pun !a lucry propriii servitori), zilieri cqre les plnza ln timpul lunilor de gomaj. Salariile festrtorilor.stnt spbmediocltr intrf; in buzunarele ' fdbricarititor, fifliX"dle negiistorilor'ctie preit'o ifabricategi'care furnizeazi, de multe ori, materia prim5. ' .'. ln regiunile unde agricultura lste mai prasperi, precum in estul Normandiei, ln Picardia sau Flandra, tlranii cate selndeletnicesc cu industria rurali slnt aceia care au prea putit'r pdmint pentru a trii numai din cultivarea lui. ln ce privegte eitut triormandiei, PJrlamentul din Rouen ne arati, inci din L722, firanii abandonlnd munca p5rnlntului pentru a toarce sau a dirici burnbacul, gi depltnge paguba pi aceasta o reprezint{ pentru agriculturI. Nu existi nici un sat normand".r" care si nu-qi aibtr filatorii gi fesitorii sIi; o suttr optzeci ctc mii de oameni sint, astfel, "angajafi" in t'tnanufactura" din
Rouen2o-

turi... intrc muncitorii disponibiti clirr orage, megtegugarii pregitifi oricincl si lucreze pentru un negustor gi ldranii dispugi str se ingalezeintr-o munci sezonieri concurenfa se ascrrte. Negustorul profit[, inrpirnind condilii tot mai ciure. Zina de munci se lungegte: "lntotdeauna, noteazi abatele
Berthelorr, tttuncitorul incepe inaintt:a zorilor gi lgi inrpinge lucrul mtrlt inspre noapte, pentru a putea, prin nnmdrul mai nrare di qre muncite, si-9i aclucr salariul insuficient la un nivel nralcunrsecade"2?-. irr rrrediulrural, vagabonzii, cergetorii, birbafiigi ferneile fird ocupafie
r"l{. Sir:, I-es Origines rlu cttpitnlixttr: tttodertrc, p. 139. r0l{. Sic, [-n Frnttcc ictttrortriclttc uu XVI[!, si<)clc, 1.,. J6-37. :f Vez-i l{isloirc gin&nlc dc.( ciujlisilfiorrs, t. V, p. i3Z, gi l{i.ctoirc urtiutrsel!e, t. Ill, ;r.298. 22Citat de H. S6c, Ln Frnncc..., o1t. cit., p. 139.

UnEori, producfia "grupati" gi producfia la domicitiu se combini2r: cele douisprezece "manufacturi regale" de ltnd fac opera[ittnile cle prelucrare iu ateliere conrune, dar torsul gi fesutut rimin in sarcina fdranilor, care lucreazi acasd; la Abbeville, pentru Van Robais & comp. lucreazi o mie opt sute de nruncitori in ateliere gi algi aproxirnativ zece n'rii la domiciliu. La fel, cuiele, cazanele gi alte vase din metal slnt, de cele mai rnulte ori, fabricate de cdtre firani, acasd. La cit se ridicd numirul lor? Cinci sute de mii, un rnilion? Greu cle apreciat, mai ales ci cifrele fluctueaztr tn funcfie de sezon gi de conjunc-

Kp

MICHEL BEAUD

SCHEMA VI

Clasele sociale gi extorsiunea valorii tn Franfa secolului al XVI[-lea

chettulelJ

,urttti,

oamcnl ai

glt ofilert gl agenli dc etat

\B

""J 9

ecunul&i rleE-urfr.eiici

rcunullri
ale

-o

statului

ffi
@ , if.r"
'Potrivit lui Vauban, vagabonzii
producliei materiale. - @ : sfera producliei p.nt

prognu

N
z,

o 3n
(J

a o h

g
U

Dcasgpra liniei @ sc lfltr ccle "zece mii dc farnilii foarte lnstirite", potrivit lui Vauban. Dedcsubtul liqiei (!)se situcari crle'o sul{ de grii de (amilii lrutlrite', }rotrivit lui Vauban (o zecime din populalie).
,., consumul 1rrop.iu. reprezint{ o zecimc cergetorii din populafie. 9i

5s

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO PTNA

IN 2OOO

gi fdrX resurse constituie o mas[ fluctuanti de mln{ de lucru disponibili: "zilieri izola;i care, nemaiavtnd un sttrptn gi, tn consecinf[, un protector interesat si li apere gi s[ le ugureze traiul, cad prad[ ltrcomiei acelora pe care chiar ei ii ajut{ si se tmbogd[easc{"; la fel, tiranii nevoiagi ajungi la pragul de jos al strrtrciei tn anii cu recolte proaste. A6a se face cH, ln iarna din 1710, "puteau fi v{zuti btrrbali gi femei, copii mai mari 9i mai mici, cu chlpul 9i mlinile pXmlntii, rlctind cu unghiile p{mintul in ciutarea cltorva rid{cini gi devorindu-le de lndati ce le gdseau: Alfii, mai pufin indemlnatici, mlncau iarbi uscati, tmp.reuni cu animalele; iar cei care nu se tnai puteau nicicum finege pici , rHmlneau intingi pe marginea drumdlui, a g te p tind u - g i mo air te eiq8. {fr 9 ;rrrarchizuf f t'Argens'd n noteazX in memoriile sale: "De un an, mizeria din interiorul regatului cqegte lntr-un ritm nemaiinttlniU oamenii mor ca mugtele, din pricina sir6ciei gi a ierbii pe care au ajuns si o pasce (...). Ducele'de Orleans a adus ultitna dattr in fata Consiliului o turt5. de paie (...), spuntnd: ,.$i1g, iati ce ptine mdnlnc{ astizi supugii domniei'voastre)) "2{. Uneori, nemulgumirea se cristalize azA,Izbucnegte atunci o revolti, dar ea este repede inSbugitd Avem, astfel,.pe de o parte, o nobilime care gi-a strlns rtndurile in jurul regelui: g! al Curiii, care lgi rezervd accesul la funcfiile lnalte ale statului gi veghea 26' pizmagi, la respectarea privilegiilor gi prerogativelor ei. Pe de alti parte, existi o burglrezie care, grafie comerlului colonial gi expansiunii procl trcfiei manu facturiere, se tmbogi fegte, se consolideazd, dar suferi viztnclu-se finuti departe de treburile statului. cu luxut catifelelor, al dantelelor 9i aurului, locul unde Saloanele incol;esc gi unde circultr descoperirile savanfilor gi ideile filozofilor vor oferi cadrul propice pentru crearea curentului rnultiform a[ contestHrii.

.fu;fu

2.

Agitafia ideologicd

A cunoagte, a observa, a explica, a lnfelege, a te indoi, a dezbate, a descoperi... Totul, sau aproape totul, poate fi spus, cu condifia si gisegti tonul potrivit.
Este epoca unei extraordinare pasiuni pentru observarea materiei gi a

naturii.
Colecliile dc- aninrale, de plante, de pictre, "cabinetelc" de fizici sint, dc la o zi la alta, tot tnai tturneroase: ele aparlin ducilor, rnagistralilor, abafilor, rnedicilor, doatnnclor din inalta societate, congregaliilor religioase. [.uclovic al XV-lea a avut gielaceastd prcocupare, iar Buffon, printr.e altele, a cxtins Cabirretul Rcgal gi Gridina Rcgali, pe care lc fondase Ludovic al
2rRegislrc
lrrrroi.ssirrl de Lnin (Yorrrre), citat clupi Les tcrianins fcrrrofrs rlu lteuyle, l-cs Ecriuafns tdrtroins du pauyle, p. 89.

?rCitat

p.67.

dupi

-:. ...:

MICHET BEAUD
XIII-lea; el a dublat suprafafa grldinilor, a corutruit sere gi un amfiteaku pentru prelegeri (..). Nenumlrate cursuri publice deschideau gustul pentru gtiinftr. Din 1734, abatele Nollet linea la Paris un curs de fizic{ pur cxperimentali. Atunci cftrd, tn 1753, regele a instituit pentru e[ cursul de Ia Colegiul Navarre, porfile au trebuit str fie deschise larg, intrucft Nollet avea un auditoriu de peste gase sute de persoane. tn Gr6dina Regali, chimistul Rodelle t9i tnlepea prelegerile echipat cu perucH gi rnangeie de dantel{. Apoi, lncdlzindu-se, tgi scotea mangetele gi peruca, tgi dldea ios haina, ajungea s{-gi smulgi vesta gi tncheia cursul fn cinragd, iar pasiunea lui se transmitea, tntreagfi, auditoriului (...).Apdreau tot mai multe cdrfi de popularizare, unele deosebit de valoioase, prefllm Spectacle dalanature lSpectacolttlnaturiila abateluiPluche, I4ans deplrysique"exptriurcntalelkcfii de fizicd expuimailaldl a ribatelui Nollet, Histoire naturcltc flstoria naturalfil a Iui Buffon sautlistoire dal'4lectricittllstoriaelectricitfrliila lui Priestley Snfl; lor li.se adaugi o multitudine de compendii, dicfionare gi manualc, rc.editate gi revtrzute ln nenum6rate dndurir.

Este, de asemenea, o epocd a cercetlrii gtiin$ifice gi a descoperirilor: D'Alembert sistematizeazAprincipiile mecanicii (L743); l,avoisier analizeazi qornpozigia aerylui,$nulT77),apoi pe cea a apei (1783); Berthollet studiazi clorut ('1772); Lagrange stabiltgte principiile mecinicii analitice (78n, Contextul este cit se poate de favorabilpentru reconsideriri filozofice26:

evidenfa, claritatea, conformitatea cu rafiunea; un univers admirabil,

mecanic, ascultind de legi eteme, stabilite de o fiin[f, supremh, Dumnez,eul cel "atotputernic ai atoateinfelegitornzT; o lume cldditi pe legi naturale, un dreprt natural, o morali a naturii, pe care se cuvine sd [e redescoperim; implinirea, plhcerea, egoismul, utilitarismul, dar 9i indulgenfa, toleranfa'r gi un anuhrit umanism. Dupi care, impunindu-se din ce in ce mai mult, ideile Progresului2s: progresul uman care se obline prin progresul intelectual al indivizilor, prin lumina minfii, a cunoagterii, a spiritului. tdei cultivate in rnediul nobilirnii din inalta administrafie, al finantigtilor gi nragistrafilor, 9i - cum toati aristocratia europeanX vorbea gi gindea franfuz.egte - rispindite la curtile despofilor lunrirra[i. Enciclopcdia (1757-1764) este suma lor filozoficd 9i gtiintifici, meniti si inlocuiasc6. Sumnra teologicd. a sfintului Tonra. d'Aquino: "operi a o suti
Litlistoire gnirnlc des civilisiltio,ls, t. V, p. 11. 26Citcva puncte cle rcpcr: Voltaire lstoria lui Cnrolal XIIJea (17311, Scrisori (ln3lc,ro (17?4r, , Sccolul lui Ludttuit; ul XIV-lan (1751), Eseu dcs;rrc nrcraouri (1756), Diclionar fil<t:<tfc (1764): Didero(, Pttnseuri.filozof ce (17461, Scrisonre rlc-<prc orbi (775lll; Rousseau, Discurs asLtlru artdctr pi 5tiinfchr (1750), Dis.:rrrs asupra originii intgnlildlii (1.754), Scrisori cdtrc f)'Alt:nthart (1758), Co n I r uci t I sociil (l'/ 62). lzUrrii ginditr:ri sint uraterialigti gi atci: La Mettric, Omultuagittd ('7471; l{elvetirrs, L)csyrr slririf (175t1);b.rrorrul D'Holbnh, Srsfcrrrul ndurii(17701; Diclcrot 5 n. uf)e l.r -[urgot (Di-scursuri flsulrn istorici univcrsnlc,lT5()) pirri [.r Conclorcct (Scfiif,i rr prcgre{:l(rr sltiril ului u n n n, l79J).
t

CI

IsroRIA cAPITALIsMULUI

DE LA 1500 PINA

lt't

2000

treizeci de colaboratori, avocati, medici, profesori, preott, academicieni, industriagi, fabricanti, majoritatea cu o situatie confortabilfl qi defin{tori de titluri oficiale, ea este o lucrare burghez5, adresatd, prin prelul ei, marii burghezii luminate"a. Biserica va condamna Encf clopedia - prima datiln 1752, a doua oar5. in 1759 - , ceeace nu va diminua cu nimic succesul ei in rindul rcstriruului public cititor.
a) Democrafie, libertate, voinld generald .Inepuizabit[, luminati de revolufiile engleze gi de scrierilq lui tfot[e3r., $i Locke, alimentdtd de aspilafia nobilimii de a devenistllpul fle rezisten[da[ regatului, ca gi'de revendicdrile uneiburghezii carddorea si fie consultati de cd.tre monarh gi si aib{ un cuvfurt de spus ln afacerile statului, refleclia filozoficd se extinde asupra unor probleme ca puterea, regimurile politice, legile gi drepturile, interesul general, contractul social, vointa generali3o. in Spiitul legilor (1748), Montesquieu trece prin sita analizei sale, trtr-un stil elevat, "speciile guverntrrii": "republicanl, monarhicX gi despotic6". ln republica demociatic[, "vointa iuver.nului este suveranul insugi". Numai cd marele glnditor subliniazi imediat limitele a ceea ce asti.zi nurnim democrafie diregti: "ln democratie, din anumite puncte de vedere, poporul este mornrhul; din altele, supusul (...). Poporul care are puterea suveranl trebuie sd faci prin el insugi tot ceea ce poate face bine; ceea ce nu poate face birre trebuie infiptuit prin minigtrii sii (...). Poporul este admirabil cind ii alege pe cei cirora trebuie si [e incredinfeze o parte din autoritatea sa (...). Dar va gti el oare si dirijeze o afacere, si intuiasci locurile, ocaziile, momentele pottivite, incit si profite de ele? Nu, nu va gti"rt. Monarhist, fascinat ca atltea alte minfi luminate ale tinrpului sdu

sirnultan echilibrul forfelor - poporul, nobilimea, monarhul -, dar gi separarea puterilor - legislativi, executivd gi juridici. El nu are nirnic de-a face cu utopigtii: "Aga cum cerul este departe de pimint, tot astfel este veritabilul spirit al egalitifii fag de spiritul de egalitate exagerat". $i nici cr"r cinicii: "Un om nu este sdrac pentru ci nu are nimic, ci pentru ci nu muncegte (...). intr-o bunl democrafie, unde nu trebuie str chelttriegti decit strictul necesar, fiecare trebuie si ll aibi; altfel, de la cine l-am printi?" Iar in caznl in care nu s-a putut irnpiedica ajungereir la sdricie, "statul are datoria de a rreni cu url ajr-rtor prornpt, fie pentru a nu ldsa poporul si sufere, fie pentru a evita ca el si se revolte"32.
2eHistoire gdndrnlt' clas ciuilisations, t. V, p.75. r('Moutesqui etr, 5pf rif ul I cgil or, 1 74lJ; He h,6tius, f)esprtr spirif

de monarhia parlamentari englezi, Motltesquieu propoviduiegte

758; Rouss eau, Con

rn ct

ul

socinl, 1762.

srMontesquieu, L'Esprit dcs lors, 1748, Ed. Garnier, 1949, t. l, p.11-13.

ce

MICHEL BEAUD
Democrafie, libertate, contract social aceste idei noi g6sesc ln |ean|acques Rousseau un ProPaga4dist ardenfi "Ornul se nagte liber $i Pe9!9 iot et este pus tn fiare", aga se deschide primul capitol dlnContractul sociaFs . "A renunla [a propria libertate tnseamni a renunta la calitatea de om, la drepturite umanitilgi, gi chiar la lndatoririle ei (...), O asemenea renun[are este incompatibil6 cu natura omului; iar a renunta la libertatea propriei voinie inseimni a renunla la orice inoralitate a acfiunilor sale (...). Trebuie gXsit[ o formtr de asociere care sX apere gi sI proteJeze de forfa comunfi f"rrour,u gi bunurile fiec{ruia dintre asociafi, o formil prin care fiecare, al{turlndq-se tuturor, sd nu asculte totugi dectt de el tnsuEi gi s[ rXmin6 la fel de'liber ca tnainte. Aceasta este problema.fundamental{ c[reia Contructul sociallidtr solufia (...). Ceea ce pierde omul prin contractul social este libertatea sa naturaltr gi un drept nelimitat la tot ce ll tenteazd 9i ce poate el atinge; ceea ce clgtigd este libertatea civilX gi proprietatea asuPra a tot ce pesedd"s. I*gatn de suveranitatea poporului, voinfa generalX este prezentatd de Rousseau ca inalterabit{, indivizibiH, infailibilh in cazul ln care se sprijinb pe o bund informa;ie, absoluti in nttrsura in care nu "d9pigegte-limitele ionvenfiilor generale", agadar "sfint{" gi-"inviolabi1d". E[ face o distinctie lntre suverangi guverrt: "Guvernul primegte de la suveran ordine Pe care le transmite poporului; gi, pentm ca statul si se afle lntr-un bun echilibru, .trebuie, ca o-compensare, i5 existe o egalitate intre produsul sau puterea guvernului tn sine gi produsut sau puterea cetdlenilor, care slnt suverani, pe de o parte, gi supugi, pe de alta"ts. El studiazi apoi, asemenea.lui Moniesquieu, forrnele de guvemimint - pe cele simple (den'rocrafie, aristocrafie, monarhie) Si pe celehixte -, afirmind c{, date fiind condiliile diferite, "o anumitl form{ de guvernare este specifici numai anumitor f6ri". Democralia il fascineaz{: "Dacd, ar exista url PoPor al zeilor, el s-ar guvenra in chip democratic. O guverrtare tntr-atita de armonioasd nu Poate ionveni oamenilor". De altfel: "Luind ternrenul in accepfia sa riguroasS, nu a existat niciodati o adeviratd democralie, gi nici nu va existavreodati. Este irnpotriva ordinii naturii sI guvemeze cei numerogi, iar cei pu[ini sh fie guvernali. Nu ne putem imagina poporul rtrnrlnind continuu adunat pent.u a se ocupa de treburile publice, in schimb ni-l inchipuim cu ugurinf X irereugind str tntemeieze, perrtru aceasta, nigte comisii, fXrtr a se schimba forma de administrafie"s.

@,Histoircrlcsidles.socinlc.s,nF,nj,,,,,t.[,P.127.728. xJ. p.236. Mai irrairrtc,

tlcea'. lbid,, p.215.

-f . Rouiseau, Du iontrnt socrnl et autres ocuvrcs, Ed. Garnier ,1957 , Rousscau a avut aceastir (r1zi la carc ar trcbui si meditczc guvcrtrar-rfiinoStri: "DacI a9 fi principe sau lcgiuitor, nu rni-ag picrde tirnpul spunind ce trebuic flcut; aP face eu, sau a9

tllhid., p. 239, 243 9i247. t5lhid., p 249 9i 273.

6\

ISTORIA CAPTTALTSMULUI DE LA

15OO

PINA IN

20OO

Ostil absolutismului, Rousseau lasd impresia c{ rezerv{ democrajia (pentru noi, democrafia directi) statelor mici3?, iarln alte locuri, ci prefer6, drept rlul cel mai mic; aristocratia electivfl (tntrucltva aseminitoare cu . ' dernocralia rloastr{ reprezentativi).
De fapt, el nu va trangain favoarea vreuneia dintre ele. lntr-o scrisoare dinl767 cltre marchizul De Mirabeau, nu mai este sigur c5 se poate gisi o "formd da guvernare care s6. pund legea mai presus de om"; dacd nu este posibil: "... hebuie sd se treacf, ln exkema cealaltd gi s{ fie pus imediat omul deasupra legii, atlt cit poate el sd fie in consecingh, si se lntemeieze despotismul arbitrar, ctt mai arbitrar cu putinid: ag Vrea ca despotul sd. poati fi DurnneZu; P scurt, nu v.{d nici o tale de.mijloc suportabili lntre democrafia cea mai austeri gi hobbesianismul dus la desivlrgire, intruclt conflictul dintre oameni gi legi care fine statul intr-un continuu rizboi intestin este cea mai rea dintre toate siruafiile politice"$ Suveranitate a poporului, voingE generalX, libertate: marile tenre ale revolufiei bureheze stnt prezente. Suveranitate a poporului, democrafie direct6, libertate: marile teme ate migcirilor populare sint gi ele aici. Apar apoi alte dezbateri: despre bogifie, egalitate, proprietate...

l!

Egatitate gi proprietate

In fa;a realJt[fii capitalismului negustoresc - tnci neconturati clar gi nenumiti, dar care capitd tof mai mult relief -, gi nrai ales in fa[a spectacolului siriciei gi mizeriei din mediul rural gi din orage, dar gi a spectaculoaselor imbogiliri ale cltorva, unii sint cuprir-rgi de indignare; allii continuir 9i retnnoiesc fascinanta tradilie a utopiei; iar alfii sint plini de compitinrire Ei re.comandi caritateare. Insircinat cu redactarea articolulului "Economie politicd" al Enciclopediei (1"755), Ro.usseau rezumS. brutal pactul social pe care bogatul i-l propune sdracului: Ai nevoie de mine pentru ci eu sint bogat, iar durnneata sirac; sd facem deci o infelegere intre noi: eu voi ingdclui ca dunrneata sd ai onoarea de a mi sluji, cu condiSia si imi cedezi pufinul care ifi rinrine pcntru ostencala pe care rni-o voi da-o ca s5-fi poruncescro.

intregii sale opere gi de-a lungul intregii viegi va critica violent bogiilia gi pe cei boga[i: "statul celor bogafi, ii scrie el doamnei
Pe parctrrsul
t.|lb
i

r7"Cu cit stutul cre;te, cu atit libertatea se dirninucaz.i", scrie c.1. lbid,, p.274. r*Citat dc J -1. Chevallier, op. cit., p."172. loNtt sc sllunc, clc sec<.llc, ci "Dumnczeu dirrcl viafri frcciruia", ''Lrogattrl il ajuti pc ccl sirac si triiasc.r"? Aceastd idcc sc leagh dc faFrlul cI lrogatul estc ccl care "oferi clc lucrrr",

d., [.,. 2$(t-ZU1

r:rutrci"..i"Citttt duP;1 ,1. CtraLrcrt, "ltous.seau 6conotnistc", 19(r,{, tu.3, p. 349.

"cr'c'ca 2.6 locu t'i clc

Reuuc

d'listoire fcononrique cl sor:inlc,

Rlr

MICHEL BEAUD

Francueil'tn scrisoarea ln care ti explic{ de ce gi-a trimis copiii la orfelinat (1751),-statul dumneavoastrA este cel care li furi statulii meu piinea propriilol mgr cop.l". Bogafii fiind inumani, din rtndul lor il alege pe Emile pentru a-l educa: "Vom fi siguri, cel putin, c{ vom avea un om tn plus; ln vreme ce un s{rac poate deveni om de la sine". Bogatului onu i ie pare deloc anormal ca profitul sf, fie in raport invers proporfional cu rnunca gi ca un trindav, plin de asprime gi dedai desf6t6rii, ru tnggle din sudoarea a un mition de amHrffi, epuizafi de munc[ gi de "t{ lipsuri". Rousseau incrimineaz[ fapful c6: "lnsocieie$le noastre, uogigite acurnulate faciliteaz{ mriloacele de a ee acumula lnc6 Ei rnai mulie, (...) fiindu-i imposibil celui care nu are ninric sd dobtndeasci cev a"al.. Discursul asuPra originii inegalitdlii dintre oameni (l754tse lncheie cl'aceite rtnduri: "Este ln mod evident tmpotriva legii firii, oricum am defini-o (...), ca o mln{ de oameni sI se scalde lntr-o bog[fie excesiv{ in weme ce muigim"u lnfometatl nu dispune nici mtrcar de strictul necesar"a2. ln Discursul siu, |.-f. Rousseau leag[ in mod explicit problema inegalit{tii de cea a proprietifii:
Prinrul care, lncercuind un tereq s-a gindit str spuntr: .,Acesta este al meu" Ei a gisit nigte oameni suficient de sinipli f.ntru a-l crede a fost adev6ratul fondator al societtrfii civile. De ctte ffiridelegi, rdzboaie, crime, de cite orori gi mizerii nu a putut crufa specia umanl cel care, smulgnd ftrrugii ori astupind ganfurile, le-a strigat semenilor s5i: "Feriti-vd si il ascultafi pe acest impostor; stntefi pierdufi dactr uitafi cI roadele sint ale tuturor gi ii pimintul nu este al niminui!" Se pare insi ci atunci lucrurile ajunseseri deja ln punctul ln care ele nu rnai puteau continua aga cum o.uu.r.

ti fii private, intruci t, scrie e[ tn articotul "Economie politicf," din Errciilopcdie,;'dreptul la proprietate este cel mai sfint dintre toate dreptuqile cetifenilor"; el ginclegte ins5 ci acesta trebuie lirnitat, prin intermediul impozitelor gi al dieptului la succesiune:
Tocrnai Pcntru cd forfa lucrurilor tinde astf,zi sd distrugi egalitatca, forfa legislafiei trebuie sd incerce mereu str o menfinS (...). Una Jintrc cele mai inrportante sarcini-ale guvernului estc, agadar, cea dc a preveni extrema inegalitate a averilor, nu^lulndu-le posesoriror a*utiile, ci lipsindu-i pc to[i de mijloacele de a [e stringe; nu construind azilc perrtru sdraci, ci protejlndu-i pe cetilfcni sprc a nu ajunge astfeli{.

Ro usseau nu Precon izeazdtotug i abolirea p rop rie

ltCitat rle A. Lichtenbcrger, [r Socialisnrc au XVlll'' siiclc, Alcan, 1895, p."1.47 {rf)iscurs..., dupi Du Contrat socinl..., op. cit., p-92 atlbid., p.66. {'Citat
c{c.

H. Dcnis, op. cit., p.

233_

65

''

'

r:

.:'l r...t-r..

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO

PINA It{

2OOO

Abatele Mably, fratele lui Condillac, reia critica proprietftii private: "Care e principala sursi a tuturornefericirilorde caresufertr umanitatea? Este proprietatea asupra bunurilor"as. Apoi, el se inarmeaz{ trnpotriva fiziocrafilor:

9i chiar atunci clnd proprietatea funciari ar fi mai favorabili spotirii

' .

avufiilor decit este ea ln realitate, tot ar trebui preferatd proprietatea comuni asupra bunurilor. Ce folos de acest mai mare belgug, daci el ii deterrnintr pc oarireni str devini nedrepfi gi sX apeleze la forti ori la fraud6 pentru a se fmbogi1i? Putem pune weo clipi la indoialtr faptul ctr lntr-o societate.care nu ar cunoagte l6comia, vanitatea gi ambilia, ptq4.Si ultimul dintre cetileni ar fi mai fericit dectt slnt azi proprietarii nogtri'iei mai.bogati?tr

El le opune sistemul spartanilor gi pe cel al indienilor din Paraguai: "Statu[, stipln peste toate, le distribuie particularilor lucrurile de care au nevbie. Iati, trebuie si recunosc, o economie politicl pe placul meu (...) "t. Diderot ins6, chiar dacd deplinge faptul'cf, "tn rlndul oamenilor, indigenta ti condarirn5 pe unii la munci, tn vreme ce alfi se lngrag6 din truda gi sudoarea primilot"{8, vede-totrrqi.-iJ}g1_oprietatea privati o formi de protecfie a individului. Helvtius{e, preocupat de fericirea speciei umane, reia critica inegafitefii: "In rnajoritatea nafiunilor nu existi declt doud clase de cetifeni: una nevoiagi, alta peste mdsuri de bogati. Cea dintii nu-gi poate acoperi necesarul pentru trai decit printr-o munci excesivE". El chearni gurrernarea "sd diminueze avufiile unora 9i si le redreseze pe ale celorlalli". "Sint tofi cetifenii proprietari? Triiesc cu tofii intr-o oarecare lndestulare, putind, printr-o tnunci de gapte sau opt ore, si igi acopere din plin propriile nevoi de trai gi pe cele ale farniliilor lor? Vor fi atunci cum nu se poate mai ferici;i". D'Holbachs, alti minte luminatd a vrernii, luptind cu indirjire pentru inlocuirea religiei cu morala naturali, cere guvemdrii si purri o taxd pe lux, sd ii dea celui sirac posibilitatea de a trii din munca sa, si impiedice acumularea de bogefii in atit de putine miini. Dincolo de atelierele pentru cei nevoiagi, el propune ca "toate terenurile necultivate sd reintre in fondul comun pentru a fi date celor care le pot valorifica in chip util pentru ei gi pentru societate". Alratele Ral,nal, un obignuit al saloanelor gi bun prieten al lui Diderot, celebrtr pentru lucrarea sa Histoirc philosopl'tique des d,eux [ndcs [Isftrria
a''Dcs dnrif.s t:t dcs clauoirs
rfie-s

{6f)ottftrs

citoyens.l758. citat
dconouti.sfe.s

,rrolo)^(ts nux philosuliltcs

in Histoirc giniralc rll socirrlislrc, t. l, p. 243. sur l'ordrc nnturel at esscntiel dcs socittlct.s

politiques, 1768, citat de H. Denis, oy. cit., p.237. {r'I)osfc.s.... citat dc A. Lichtenberger, op. cit., yt. Z29. a^Pritrciltcs lc In plrilosophie morale, citat dupi Hisloirc ginfuulc du socrirlisrrrrr, t. [, p. ] 5!). arL)c l7nmuttc,7772, citat duptr Hisloirc gintralc du socinlisnrc, t. l, p. 161. tutthrucratie, ou le gouucrneltent lonrtc sui Ia urcralc,citat clc A. Lichtcnberger, ol,. cit., p.267.

RC

MICHEL BEAUD
filonficd bog[fia:
a celor doud Inditl (17.70), denun[[; la

dndul siu, inegalitatea gi

"Feriti-vf, de influenfa aurului care aduce - o dath cu luxul - coruperea moravurilor, nesocotirea legilor; ferlti-v6 de o prea mare inegalitate a repartiz{rii bog6fiilor, care ne arati ctfiva cet{teni triind ln opulenfd gi o multrinre de alli cetdfeni aiungi ln mizerie, de unde insolenta unora gi umilirea celorlalfi". El afirm{,la un moment dat: "Pretutindenibogahrlll exploateazl pe cel. s[rac", se gtndegte la suprimarea mogtenirii gi merge ptnil la a spune: "spinzurafi-i, dacX trebuie, pe acegti bogali perfizi gi
recigtiga

Linguet, avocat gi publicist, acgste denuniiri capit{ un contur precis: el publicf, tn7767 "Ih6orie desloiscivilesoupincipesfondamentaux de la sociCti lTeoia legilor cioile sau pincipiile fundamentale ale societillfil gi, din !T7 .pin61nt792, cu mai multe perioade de lntrerupere, Annales politQues,
civiles et litt4raireslAnalele politice, cioile gi literyrel Societatea gi proprietatea au aceea.glbazA, vlolenfa: "L[comia gi violenta au uzurpat ptrmintul (...) aga inc{t posesiunea se leagi astizi, la un cap6t, de uzurparea cea mai strigf,toare la cer". lar simtul proprietifii, de lndatd ce 'ainceput sipun[ stlplnire pe sufletele oamenilor (...), le-a uscat, le-a <<rnaterializato, daci putem spune aga. El le-a f{cut s{ rtrmini surde la aproape orice alt motiv tn afartr de interesul imediat". Linguet analizeazd situafia lucritorilor manuali, din timpulsiu urmagi ai sclavilorgi robilor, traiul lor i se pare infinit mai mizer declt cel al pdrinfilor lot'2:

frii

li-v{ demnitatea! "sl

ni,:iodati parte dc avufia crcati prin tnunca lor. Bogafii par ci le fac o favoare atunci cind binevoicsc si se arate n'rulfun'rifi de darurile primite dc la ei (...).$i le oferi in schirnb, cu generozitate, cel rnai umilitor dispref
(-..). E vorba despre slugile care i-au inlocuit, de fapt, pe robii de odinioar5, a<lici, ftrr6 putinfi de tigadS, o foarte nurneroasX, chiar cca rnai numeroasd pdturd a oricirei natiuni. Trebuie vdzut care este cigtigul efectiv pe care l-a adus desfiint'area sclaviei. O spun, pe cit de deschis, pe atit de indurerat: ceea ce au cigtigat ei se rezumi la a fi tot tirnpul urrndrigi de spaima ci vor nruri de foame, nenorocire de care predecesorii lor, pe acest ultim palier al urnanitifii, erau, cel pufin, crufafi. Siricia ii face sd ingenuncheze dinaintca bogatului spre a obline de la el permisiunca de a-l irnbogifi 9i

Ei gem in zdrengele dezgustdtoare ce alcdtuiesc livreaua sdriciei. Ei ntr au

rlai mult.

la ce li condamni "libertatea" pe zilieri... Astfel, "declamagiile [bogattrlui] impotriva servitufii seamdni cu fipetele pdsirii de pradd in timp ce sfirtecd porumbelul pe care l-a prins in gheare"
trHisfoirc philoxtphique des deux Indes,1770, citat dc M. Leroy, o1t. cit., p. 23a. tlTlftoria des lois ciuilc.s, Anrstcrdarrt,'|,,767, citat de A. Lichtcntrcrgcr, o1r. cif., p. 291-196 9i 303.

lati

d+

IsToI{IA CAPITALTSMULUI DE LA 15OO PiNA IN 2OOO

Linguet nu este un utopist: "A vrea, tntr-un stat, si-i faci pe toti fericili este unproiect la fel de nerealist, ln politicd, precum este, tn chimie, acela de a ciuta piatra filozofali"s. Economigtii ne am{gesc atunci dnd ne promit lnavutirea,lntmdt "secretul pentru sporirea bognfiilor unui PoPor nu este altul declt cregterea numf,dui celor siraci". Intr-adevtrr, nu bog[fia este sursa de viatl a "mercenarului", ci viafa "mercenarului" creeaz{ opulenta celor bogati: "Afi rafionat exact ca un orn care ar vrea ca un riu si alimenteze piraiale ce il formeazfr, ln loc ca acestea si alimenteze rfulns. Zilierul este prins tn capcana piefei "libere": "El nu are sH vlndi dec{t brafele, pe care gi le tnchiriaz{ gi de care oricine se poate lipsi douI-trei zile; ln schimb, i se vinde pline, de care el nu se'poate lipsi douizeci gi patru de ore"s. '"Este, agadar, o tristi ironie si spunem c{ muncitorii stnt liberi gi cd nu mai au stipln. Ei auunul, gi incd pe cel mai riu, pe cel mai autoritar dintre acegtia (...). Ornul sirac nu este deloc liber, ci slugl, in orice ['arX. Ei nu slntsupugii uneipersoane anume, ci ai tuturorln general". Se pare cd ln preajma Adunirii Generale, Linguet se va face purtitorul de cuvint al pisurilor acestei "a patra categorii" sociale: "Acum cind, in Franta, se pune problema unei adun5,ri care s{ opereze o reformi generald, trebuie sE existe micar un purtitor de cuvlnt al suferintelor clasei celei mai nurneroase, rnai maltratate gi nrai lipsite de mijloace pentru a se face auzit6"tr. -t";.ume ce Linguet analizeazAgi denurilisitualia proletarutui (zilier, lucritor rnanual, mercenar) care nu are de vindut decit forfa propriilor brafe, Adam Smith, in Anglia, impreuni cu Turgot gi fiziocratii din Franfa vorbesc despre necesitatea unor "aconturi", adici a utilizirii unei pirti din "produsul net" pentru acumularea de capital - fiecare punlnd astfel in lumini o fali a capitalismului.
c) I dei Ie eco n tt n i g tilo r

Sarcastic, Voltaire a pus intrebarea esetriiald: "Cum? De cind v-a[i instituit drept corp al poporului, nu afi descoperit lnci secretul de a-i obliga pe cei bogafi si ii puni la muncd pe cei siraci?"s? Avem aici, firi. indoiali, una clintre posibilele definitii ale capitalismului: sistemul care ii obligd pe cei bogagi sd ii puni tot mai mult la munci pe cei sXraci. Rousseau se opune unei asemenea logici prin aceea a dreptului lucrltorilor, care va fi preluat[ de gindirea socialist5:
Este irnposibil sI concepcm idee.a propriettrfii ca nf,sciirdu-se dc altundeva decit rlc la mina de lucru; cfrci nu vedenr ce altceva ar putea face onrul, tlLt:ttrc sur ltt lhioric dcs lois ciuilcs, Arnsterdarn ,177Q; ibid., p.291. stll<iponsc uux d(rcleurs utodcrnes, LonrJra, 7771; ibid., p.291gi 299. siDu pain et du blC, Londra, 1774, ibid., p. 300. $Anrrrtlc.s, t, XIll, 7788, ibid., p.297 Si 302. sTCitat cluptr tr4. For-rcault, Histttirc dc ln h I'ngc cftrssiguc, 63. folic
J:r.

ffo

MICHEL BBAUD
pentru a-gi apropria nigte lucnrri lnctr neproduse, dectt sE muncaasci pentru ele. Murrca este singura care, dindu-i cultivatodui dreptul4supga ro4delor pXmlntului lucrat de el, li acordtr, ln consecinf6, dreptul asupra terenului respectiv, cel pu;in ptrtr la recolt{ gl, la fel, an de ans.

a secolului, se creeazi o largi dezbatere legatl de problema produc[iei. Cum sd se profluc[ mai bine? Cum s[ se productr mai mult, tncitsi se obginl un "produsnet"? Cine este productiv? Cum s[ se obtini surplusul necesar acumulXrii? Dinhe marii glnditori, !'economigiii" se vor ocupa cel mai mult de aceste chestiuni Quesnay este geful'indiscutabil al gcolii "fiziocratice". NH.scut ln 16.94 llngl Versaillesi dintr-o familie de firani instiriti, el Sine sI faci studii serioase, se stabilegte la Nantes ca chirurg gi public{ mai multe lucr6ri niedicale; intrtrtn serviciul doamnei de Pompadour (7748),ajunge "medic ordinar a[ regelui", estetrulobilatln 1752, iarin LTSScumphrI o proprietate tn Nivernais. Franfa, prin populatia sa gi tipul de producfie, este la acea vreme preponderent rural{ Ei agricoli (mai mult de trei sferturi). ln vreme "e Olanda 9i Anglia au adoptat deja pe scar{ largi noile metode de culturd.i agricultura francezi r5.mine la piacticile tradigionale: terenurile sint in continuare pline de pietrig, ar{turile sint superficiale, seminiturile tlrzii, iar randamentele slabe; ln plus, l{sarea ogoarelor in pirloag5. scoate din circuit jum{tate. ba chiar mai mult, din suprafafa cultivabili. "Neglijenfa marilor proprietari; iuertia firanilor, descurajagi de taxele covirgitoare; insuficienta cdilor de comunicatie gi mai ales starea proastS. a drurnurilor de fard; piedicile puse comerfului cu produse agricole gi libertifii de alegere a culturilor: iatX prin ce se explici slaba dezvoltare a agriculturii"se. In articolul "Fermieri" din Enciclopedie (1757), Quesnay arati superioritatea arendei fafd de arenda in parte gi avantajele plugurilor cu cai fa;d de cele cu boi, [a aratul cimpului. in articolul "Grine" (1757) el prezinti situafia de atunci a micilor gi rnarilor culturi de cereale, aratd ce ar insemna o buni culturtr gi lntocmegte un tabel cu diferenfele dintre acestea. "Veniturile sint produsul pdnrtntului gi al oamenilor"60, spune el lnainte de a fcrrrnula Maximes de gouaernenrcn.t Cconomique lMaxintele gu.aerndrii economicel, unde transpar deja ideile sale majore: productivitatea exclusivi a ptrrnintului, sterilitatea industriei 9i renunfarea la mdsurarea imbognfirii prin balanfa comercialh. Articolul "Ornul" a fost scris de Quesnay irr L757, clar nu a mai fost publicat irr Errc[c/opedie: cLrm aceasta pierduse sprijinul din partea guvernht'ii, autorul a preferat sd pXstreze nranuscrisul in sertar. ldeea sa
5eH. Scic,

ln cea de-a doua iumltate

aDi.scrrarssurl'originedrl'inignlitiyamriksltonmrcs,TTY,dupiDu contnt srt'ial..., op,dt.,p.75. la f rance Ccortonriquc et socinlc utt XVilF si2c/c, p. 34-35.
ut[bid.,
pr.

484.

619

rsroRrA cAptrALIsMULUt

DE LA 1s00

plttA lN

2000

Cornparafie intre produsele culturii actuale a regatului gi cele ale unei culhrri

u"*ttt"tu*

cutturaactuald cultura
de calitate

...-,
diferenli
323 500 000; mai

.- .-,--

pentru proprietari pentru impozite pentru arendagi pentru dijrnd pentru clreltuieli
produse, scizlnd cheltuiellte produsul total
*F.

76s 00 000
27 000 000

400 000 000

165 000 000

27500 000
60 000 000

16s 000 000

155 000 000

415 000 000

930 000 000

mult de 4/5 138 000 000; mai mult de 5/6 137 500 000; mai mult de 5/6 105 000 000; mai rnult de 2/3 515 000 000; mai mult de 5/9

178 000 000 595 000 000

885 000

000
000

707 0gA 000; rnai 1 220 000 000;

1 815 000

mult de 4/5 mai mult de 2/3

Quesnay. "Grahs" 0757),

dupi

Frnrrg ois

Quewy

ct In Physiooatia,lNED, 1958,

tL,

p.478.

cr bogitiile vin din agricult'uri este exprimati aici cu claritate:

5d nu nc pierdem agadar vremea, noi cei atit de bogagi in daruri lisate de natur6, cu un mic comcrf de lux, care nu ne acoperi dectt cheltuielile pentru tnina dc lucru; si ne fertilizirn mai bine piminturile, si vindem grine, vin, ptnzcturi, stofe din linurile noastre, gi cit mai mult cu putinfi. Astfel, va spori cu adet'itat numlrul celor bogafi; iar accste bogifii, reniscute an de att, tlc vor asigura rnanufacturi gi lucrul tn industrii clc toate felurile. Caici opulcnfa este tnarna artelor gi a luxului6r.

Aceasti idee va fi reluati gi reargumentati in diferitele edigii ale lucr5rii sale Ta b lc' tt u i co t tor t i q u e [T ab t o u e cononri cl (17 58 -17 59), in P hilos o ptrie r u r al e lFilozofu ruraldl (1763), scrisi impreun{ cu Mirabeau, care o va gi semna, 9i in Arralyse de lafonruila arithmdtiquc du tableau iconorriquelAnalizaforrnulei aritmeticc a tablttului economicJ, care se deschide cu aceste rinduri: Nafitrnc'a sc recluce la trei clase dc ccttrfeni: clasa producitoarc, clasa propriet:rrilor gi clasa sterilS. Clasa producitoarc estc cea care face si
rcnasci pr:in cultivarea tcrenurilor bogHfiile anuale alc nafiunii, cea care lrcneficiazi de aconturi pcntru cheltuielilt' necesare lucririlor din agriculturii 5i carc asiguri anual vcniturilc proprictar:ilor de pinr?nturi. Dc ca clcpind toate ltrcrdrilc qi toate cheltuiclilc ce sc fac pini la vinzarea produsclor la prima mtn6; iar vinz.area resPectivil ne arati valoalca la carc sc ridici rcproducfia anuald a avufiitor.nafiunii. in clasa ploprietar"ilor sint cuprinSi suvcranul, poscsurii <lc pimirrturi gi dijnruitorii. Ei trdicsc din vcnitul sau prorltrstrl nct:rt culturii, care lc cstc

,'t

ltrid., p. 559

MICHBL BEAUD

furnizat de clasa produc{toare, duptr ce aceasta qi-a pf,strat, din rqrroducfia pe careo facesl renascl ande an, necesarulpentmrambursarea aconturilor anrlale gi pentru intrefinerea bunurilor din exploatare. Clasa sterili este alcitutttr din cetdfenii ocupafi cu alte servicii gi alte munci decit cele din agriculturl, cheltuielile lor fiind suportate de clasa .producdtoare gi de clasa proprietarilor, proprietari care, Ia rindul [or, lgi oftin veniturile de la clasa producitoare62.

Analiza circulafiei bunurilor; analiza referitoare la clase gi la producerea-utilizarea bog{fiilor; evidenfierea produsului net ca un surplus disponibil; sublinierea roluluijucat de "aconturi", adicil de uriliz.area unei p6rJi a acestui surplus pentru ameliorarea fonduiui ndtural in vederea lnnoirii sau lirgirii productiei - prin toate acestea, Quesnay se dovedegte a fi teoreticianul unui capitalism agrar, deloc absurd lntr-o epocd ln care: : Franfa, in principal rurald, avea o agricultur{ susceptibil[ de a-gi m{ri considerabil producfia aplicind metodele deja verificate in Anglia gi Olanda;
capitalism,ul r{mtnea, in general,la un stadiu negustoresc, colonial, iar ln Franfa nu se dezvoltase mai deloc in stadiul siu manufacturi'er.

Turgot

formatiotr et Ia distribution des riclrcsseslReflecfii asupra forrndrii 9i distribufiei bogdliilofl. Pozitia pe care eI o adopti vXdegte irrfluenfa gindirii fiziocratice: "Pimintul este intotdeauna cea dintii gi unica sursi. a oricirei bogitii". Dar, neavind spiritul doctrinar a[ lui Quesnay 9i cunoscind, apoi, destul de bine realitatea econornicd, el se inteabi:
Care sint bogtrflile unui stat? Cine d5 valoare pdrninturitor, daci nu mullirnea celor carc le locuiesc? (...) DacA nrunca este adevdrata bog5fie, dactr banul nu este dccit semnul ei, lara cea mai bogati nu este aceea unde e ccl mai nrult de lucru? Nu este aceea undc cei mai rnulli dintre locuitori igi creeaz5'unii altora locuri de munc6?63

care controlor sale, autor apoi al articolelor "TIrg" gi "Temelie" ale Enciclopedfei, avind totodattr ocazia sI ii cunoascd.indeaproape pe Voltaire (1760), Du Pont de Nemours (1763), Adam Smith (1764) - public|in\776 Riflexions sur Ia

inalt funclionar al statului regal (el este intenderit, apoi general), influenfat de Gournay, pe il insotegte in turneele

Numai c[ el nu-i pune pe unii gi pe ccilalli pe acelagi plan:

Oricine a vizut atelierul unui tibicar, intuicgte absoluta irnposibilitate ca un orn sirac, orichiar mai mulfi, si se aprovizioneze cu piei, var, argdscalS, utilaje etc., si inal[c construcfiile necesare infiinfirii urrci tibicir:ii l;i sb aibi din ce trii tirnp de rnai multe luni, pinH cind pieile vor [i vindute (...). Cinc
t'2lbid., p.793-794. 6''Qucslfons iurltortnntes sur Ie clntnrcrce (7755), ibid., p.261

14

rsroRrA cAprrALrsMULUr DE rA

1500 PINA 1w 2000

' .

va aduna agailar la un loc materiile prime, ingredientele gi utilaiele necesare prelucririi? Cine va corutrui canale, hale gi alte stabilimente care mai slnt de trebuinlfi? Cine va asigura, plni la rrlnzarea pieilor, traiul numerogilor muncitori, ln condiliile ln care nici unul dintre ei nu ar putea str prelucteze de unul singur mAcar o singru{ piele 9i nici profitul din vinzatea unei piei nu ar putea aslgura traiul mdcar al unuia dintre aceEtia? Cine se va tngriji de cheltuie.lile pentru pregdtirea elevilor gi a ucenicitor? Cine ii va tntrefine clt timp ei se vor instrui treclnd treptat de o munci ugoari, adaptatil vlrstei lor, la rnunci care necesit{ forfil gi indeminare? Nimeni alhrl declt unul dintre acegti posesori de capitaluri sau valori mobiliare acumulate: el le va da o piine de mlncat, adnu$ndu-i in parte la aconturile penbrr constructie gi pentru achizifionarea materialelor, ln parte la salariile pe fiecare'zi ale muncitorilor insircinafi cu pregdtirea lor. El va agtepta ca vinzarea pieilor sH li aducl nu numai cu ce sE igi acopere ce chelruise ln avans, ci gi un profit suficient.ca si il despdgubeasctr pentru ce a pierdut neutilizindu-gi banii in achizifionarea de terenuri gi, tn plus, ca str il rtrspldteasci pentru riscurile nici o asumate, pentru munca, preocuparea Ei priceperea sa; cici, indoiali, la un profit egal, el ar fi preferat sI trXiasci lipsit de griji din venitul adus de unpdmlnt pe care l-ar fi cumplrat cu acelagi capital. Pe misuri ce capitalul'respectiv Ii revine tn urma vinzirii produselor fabricate, el il folosegte la cunrpirarea de noi materii prime, alimcntindu-qi 9i susfirrindu-gi agadar fabrica prin aceast6 circulalie continu{; el triiegte din profiturile realizate 5i pune deoparte ceea ce poate economisi pentru a-gi cregte capitalul gi a-l investi tn propria intreprindere, sperind ca prin sporirca aconturilor sd-gi sporcasc{ tot rnai mult propriile profiturin.

firi

Astfel, pistrind ca perspectivi. dezvoltarea capitalisrnului in agriculttrri, Turgot realizetrzi, incd din \766, posibilititile cleschise de
dezvoltarea urrui capitalism manufacturier. Pe aceastd.baz6, el va duce sociale: clasa industriald este "subdivizati in doud categorii: cea a antreprerrorilor rnanufacturieri, megteri, fabricangi, tofi posesori clc capitaluri substanfiale, pe care [e valorifici oferind de lucru prin mijlocirea aconturilor; gi a doua categorie, alctrtuitd din simpli megtegugari care nu au alte trunuri in afara prJpriilor brafe, care nu pot face aconturi decit din nrunca de zi cu zi gi care nu au ca profit decit propriul salariu"tr. "Clasa cultivatorilorselmparte, ca gi cea a fabricangilor, in doud categorii de oameni: cea a antreprenorilor sau a capitaligtilor, care fac toate acontttrile, gi cea a simplilor muncitori salaria$i"6. ln citrda formulirilor, sintern nrai aproape de Marx decit de euesnay. in sfirgit, "profesiunea clc rregustor' (...) comporte o infinitate de rarnuri gi, daci putenr spulle a1a, de gradc"67.

inci trtai depalte analiza claselor

ttftr.l1,;,'or..

osll,id., p. 1'12 nhlbid., p. 114.

(J,

"/r-,t,

p. 111.

GIbid.,1:. 116.

]L

MICHEL BEAUD

Turgot nu este doar un observator al dezvoltXrii capitalisrnului manufacturier. Et pledeazfi ln favoarea acestuia, propunlnd micgorarea dobtnzilor: "Abundenfa capitalurilor este cea care animl orice tntreprindere, iar dobtnzile sc6zute slnt, deopotriv{, efectul gi indiciul abundentei de capitaluri"6s. El se opune apoi economiei ditijate 9i
protecfionismului: clnd este vorba de hrantr, de asigurarea bunelor moravuri, de educafie, e bine "s5-i obignuim pe oameni sX cearl tot, sd primeasci tot, s{ nu depindl nimic de ei lngigi?" se intreabtr e[. "Oamenii sint extrem de interesati de bunul pe care wefi si i-l obgine;i - l6safi-i si o facd singuri, iat[ marele-, unicul principiu"6e. El propovdduiegte libertatea economicX, deoarece "un om igi cunoagte mai bine interesul decit un alt onr cdruia acest interes li este indiferent (,..)..Or, este imposibil ca, lntr-un comerf l6sat in voia lui, interesul particular str nu concureze cu interesul general"7o. EI va incerca str aplice aceste idei - care slnt tot mai rtrsplndite in a doua jurn{tate a secoluluiTt - atunci cind se va afla la "afaceri", in 17741776. Libertatea comerfului cu grine este decretattr in 1774, aga cum mai fusese in 1763 gi 1770, apoi din nou suspendatS. Edictul din 1776, carc viza anularea supracoordon6rii Ei a lngridirilor prin legi, acordind ln schimb tuturor persoanelor libertatea de a.practica orice tip de negof gi orice profesie din spafiul'artelor gi al meseriilor, va intlmpina o foarte putemici rezistenfi, aga cX nu va putea fi aplicat. Mai tirziu, vor fi semnate nigte acorduri comerciale - cu Anglia, il'r L786, gi cu Rusia, in1787. Schema lui Quesnay surprinde destuI de bine producerea gi circulafia bogifiilor aga cum puteau fi ele observate in Franfa agricold din secolul al XVIII-lea. deschizind perspectiva dezvoltirii unei agriculturi capitaliste. Schenra lui Turgot preia aceasti perspectivi a dezvoltirii capitalisnrului in agriculturd, dar prezentind-o in paralel cu o realitate pe care Quesnay o neglijase: dezvoltarea unui capitalism manufacturierT2. Astfel, in efervescenla intelectuali di.n Franfa secolului al XVIII-lea, se constituie un arsenal ideologic de o extremi diversitate. E[ oferi anne pentm contestarea monarhiei (contract social, voinfi generald, democrafie), pentru punerea in discufie a privilegiilor nobilimii (libertate, egalitate), peutru ralierea rnegtegugarilor din orage gia firanilor (libertate, egalitate, proprietate), pentru venirea in intimpinarea fabricanfilor gi a negustorilor (tot libertate, dar de a produce 5i comercializa) etc.
(

llrirl., p. 132.
.

a tiorr " d i n Errcycl olrad ic, 1757, ilrid., p. 177 dr l/ittcctrt t(c Gourtrrty, tisg, it,i,t., yt.14'l Trlrr sPcciil prin Mcrcicr de la RiviOrc, I.'Ordrc nnturcl at csscutial dc-,i.socic;tcs 1to!itiqucs, 1767;Drt PtrtrtcleNclrrours, Dcl'origine cl .td.slrr'(rgr?srlirrrcr^crir'rrt'r,rtouucllc; BigotdcsaitcCroix, [.ssrri srrl Iu liltctl( clu cortrtrtcrcc ct de l'itrtlustric,1775. 71Vvj schema Vll.

0'lA rt icol tr l " l:ond

Tttlil(t1e

-Tg

ISToRIA CAPITALISMULUI DE LA lsoo T'INA IN

2OOO

'

SCHEMA VU
Clasele sociale giprodusul net

dupi Quqsnay giTurgot

l'QuesnaY
cL.[sA

ffie

r**r .nr ri]ffr''

-nm-*\ t'"#TH-

t;

l"o v<

'-'

---}-:--

g$o*-' if6i"1i"i

\Y
z Turgot

#t*rnooucAroenr

/ /
dilerite ramqi ale COMERTULUI

r-

4;r
\
mm::;

,, _._../ rl\,":
/
'1.:,u",,

l
AL

,F
,:r

sarariari, ziricri

flururi rrllc

lluxuri mohclrr(

-_-7__2

MTCHEL BEAUD
lndelungata rivalitate d intre nobilime gi burghezie lgi va gflsi deznod [mintul ln ciizade la sftrgitul secolului, burghezia gtiind, pentru lnceput, s[ se sprijine pe nemuliurnirea ${ranilor qi Pe migcdrile populare, iar pe de altd parte, s}fui giseasci aliafi tn rindul anumitor plturi ale aristocrafiei
gi clerului. Prin rnarea migcare i Revoluliei din 1789 vor fi lmplinite principalele aspiraiii ale burgheziei ln ascensiune: abolirea privilegiilor, ddrimarea otainii corporative a supracoordondrii gi lngr{dirilor prin lege, anularea privilegiilor de care dispuneau companiile comerciale, suprimarea monopoluril,or pentru compiniile miniere g.a. Regele va dispirea, la r{ndul s{u,

ln vlrteiul revolutionar. tnt.-un "memoriu al sXracilor", muncitorii

neadmiSi in adun{rile care redacteazi listele cu doleanfe - cerusertr ca "salariile si nu mai fie calculate cu atlta singe rece dup{ niaximele ucig6toare ale unui lux neinfrlnat sau ale unei cupidid6f insafiabile; ca lntrefinerea omului harnic ai folositor sd nu mai fie pentru Constitufie un obiect mai pufin sfint declt propriet5lile celor bogafi, ca nici un lucrXtor s5 nu mai fie nesigur de lxiJtenla saz...". Legea Le Chapelier (1791) desfiinteazi breslele 9i le interzice, aEt megterilor, cit gi muncitorilor, si se otganizeze, si se concerteze gi s5. "ia decizii sau mS.suri (...) ln privinta fretinselor lor interese comutle (...). Orice grupare alcituiti din megtegUgari, muncitoriJ...) sau de al;ii incitati de citre acegtia va fi socotitd drept r{zvritire"T{. Cum victoria sa lmpotriva nobilirnii i se pare asigurat5, burghezia incepe deja sd se indepirteze de clasele muncitoare.

Zoriirevolufiei ind.ustriale in AngLia

Nu trebuie si vedem aici nici un paradox: cotnerf ui din India poate avca drept consecinle producerea de mXrfuri cu mai putini minl de lucru 9i, firi cir salariile si se diminueze, o scidere general5 a prefurilor. Cici, daci mirfurile pot fi fabricate cu mai pufin5 ntunci, preful [or, tn mod firesc, va fi mai mic (...). Dupi toate aparenfele, comerful cu lndiile ne va da ocazia si aducem industriilor engleze un plus de calitate, de ordine 9i rigoarc. El va face, intr-adevtrr, str dispari acele industrii care nu sint tocrnai folositoare 9i profitabile. Oamenii angajali aici igi vor ciuta alte ocupaIii, orientindu-se lnspre cele rnai sirnple 9i rnai ugoare, ori indeplinind nigte sarcini parfiale, speciale, in cadrul industriilor nrai c'omplcxc. Cici munca cea mai simpli cste cea mai repede inv5lati 9i cea pe carc rnuncitorii o executi cu cea mai mare indenrinare gi sir:guinti. Astfcl, comerful cu Indiile va facc ca diferitelc operafiurri pe carc lc presupun lucrlrilc rnai dificile si fic incrcdinfatc mai nrultor muncitori
nCita t d u pri li. Lavasseu r, Ilistoire /s5 614554.s ou urib.rcs ct dc I'intlrtslric cr r Frnncc, t. iaCitirt dupi Histoire icortotniqucctsocin[c tlalu l:ntnce, t. llt, vol, l, pr 12.
II

p, B 55

+5

-.1:,'-i.-':'-.

I - -,:,.-'

ISTORI A CAPITALISMULUl DE LA 15OO T'INA

IN

ZOOO

calificafi,.in loc ca ele sH fie l[sate in seama priceperii unuia singur (:..). in sfirgit, comertul cu Indiile orientate, aductndu-ne articole fabricate la prefuri mai ioase decit ale noastre, foarte probabil c{ ne va obliga sl 'inventlm procedee gi magini care s{ ne permitl producerea de.bunuri cu mai pulinH mln{ de lucru 9i cu cheltuieli mai mici $i, astfel, va duce la sclderea prelurilor la obiectele manufacturateTs. Acest extras dintr-un text anonim din1701, C-onsiderations upon theEast IndiaTradelCosiderafii detprenegolul Indieioienfale], v{degte o extraordinarH

clarviziune. lntr-adevdr, producfia Angliei de la lnceputul secolului al XVil-lea este predominant agricoli gi megtegug[reascili lemnul este folosit drept combustibil, dar 9i la argisitul pieilor, servind totodati la oblinerea gudronului pentru nave qi a potasei necesare ln industria textilelor gi a sticlei; de indattr ce cantitigile de lemn devin insuficiente, toate aceste activitigi vor avea de suferit. Foarte mulgi megteEugari, adeseori pe jumitate tdrani, proprietari pe propriile utilaje, produc stofe, cufite (Sheffield), arme, diverse articole de fieririe, jucirii (Birmingham), ace (Bristol), iar din ce tn ce mai mulgi negustori-fabricanfi dau spre prelucrare materia prim6. In acest context, fermentul transformtrrii ll va constitui comerful internaf ional, bazatln mare mtrsurX, dupd cum am vi.zut, pe exploatarea
colonia16.

'

7, Explocttarea coloniald gi piafa tnondiald

La sfirgitul secolului al XVII-lea, Compania Indiilor a ficut obiectul unor atacuri susfinute; comercianfii lipsiJi de privilegii (interlopers) gi-au unit eforturile, dupi revoltrfia din 1688, pentru a submina nronopolul definut de citrc aceasta; ei creeazd o companie concurentd, in L698; in 7702, se ajr-ruge la un acord ce va conduce la fuzionarea celor dou[ cornparrii (1708) gi la infiinfarea uneia noi, care va purta numele de United
Conryany (1709).

inci de la lnceputul Restatrraliei, devine un articol importat in mod constant, ln care porfelanurile din China, apreciate de multi vreme de citre olandczi gi trnruforrnate intt-o adeviratd nrodi de regina Maria, fac furori la Curtc ai itr riudurilc inaltei societifi engleze; in sfirgit, estc. rnonlentul in carc feslturile din bunrbac - indiene, persane -, ori calicoul gi muselina, al ctlrorsitnplu nume le dczviluie originea orientala\, ajurrg atit de rispinditc,

Este nromentul in care ceaiul, introdus in Anglia

l'. N{antoux, o1t, cit,, p.723-725. Vczi, dc ascrncllca, T. Asl'rton, La lltu<ilutittrr ittdustriallt,,1760.1tl30, ca gi t{. lleaton gi P. Ldon, opr, cit.

?sCitat ctr.rFi

n-c

N,IICHEL BBAUD
lncit stimesc panicl printre fabricanfii stofelor dtn hnn. Comerful cu Indiile cuprinde produse din ce ln ce mai variate, se desfHgoard sub toate fortnele, devine treptat unul dintre elementele indispensabile ale bogiltiei Angliei?6.

ln acelagi timp, este creat[ Banca Angliei (1694), La origine, e vorba de un grup de finantigti care se angajeaztr s{ acorde Coroanei un lmprumut (cu I % dobindn) de un milion cinci sute de rnii de lire sterline, bani necesari acoperirii cheltuielilor pentru rd.zboiul din Flandra; ln schimb, ei obfin "titlul de "Corporafie>, lmpreunH cu dreptul de a primi depozite, de a sconta efectele de comerf, de a efectua, practic, toate operafiunile banaceasti "Corporatie" va define rnonopolul asupra emisiei biletelor de banci pentru Anglia gi fara Galilor; fidelX ins[ tradiliei fihanfigtilor londonezi gi avind leg{turi strinse cu lnalta aristocratie, ea se va interesa cu prectrdere de schinrburile interna;iohale, imprumutlndu-se pentru a acorda tmprumuturi (in special companiilor comerciale gi statelor), acceptlnd sau garanttnd titluri de schimb, asigurtnd plrtri tn lumea intreagi. Astfel, cele care vor r{spunde nevoilor, mai "modeste", ale industriagilor gi negustorilor-fabricanfi vor fi bdncile de provincie, adeseori aparfinlnd propriet-arilor de manufacturi (precum cele ale famitiilor Lloyd gi Barclay)". i. perimetrut Londrei sint 24 de bdnci tn L7?5,42in1770,52 ln 7786; dar de la72 cite erau ln 1755, numirul de Country Banks ajupge la 1501n1776 9i la 400 in 1793. Expansiultea comercial[ este puternici. Pe parcursul acestui secol, valoarea schirnburilor comerciale cregte de 5,5 ori, iar i'enitul nafional cle 4 pri. Conlerful Angliei este primul in lume: exporturi (produse fabricate, ulei gi, din ce in ce mai pufin, griu); comer! de rulaj, in contul comercianfilor din alte (dri; comerf de antrepozit, in mijlocul refelei de schimburi care se fes tot nrai strins intre Indii, cele doutr Americi, Europa mediteraneand 9i .zona baltici. Practic, intreaga Anglie va fi transformat[. Dezvoltarea cornerfului triunghiular, a marinci cornercialc Ai a constructiei de nave t,a duce la inflorirea marilor orage-porturi (...). Comerful cu sclavi 9i cu zahir a fdcut din Bristol al doilea nrare orars al Angliei in pericrada primilor gaptezeci 5i cinci de ani ai vcactrlui al XVIIIlea (.-.). Atunci cind locul siu in privinfa negofului cu sclavi va fi luat de portul Liverpool, Bristolul t,a renunga la cJmcrlut triunghiular Ei se va
1.708,

cate"f,. Din

intcresa de corncrful direct cu zahlr (...). Scof iei nu i s-a pcrit is si participe la comerful colonial dccit f,n 1707, b datE cu LInion Ar:f, Acordarca acestci pcnnisiutti va atluce prc.rspcritatca or^a,sctor clt--a lungul secolukti al XVIIIlr:a (...) Dczvoltarea oragului Manchcstcr ,,.r'u ,tiir,, lggatl c{c cca 1 l.it'cr;rooltrlui, cle deschiclcrca tui citrc' n1arc qi citre piila nrorrdiald.

/'ll,itl., Prl. F'r. 7'tT, S. Aslrtorr.

7(P. i.l:rntoux, rr;r. cif., p. g3_84.

Lt

Rlrtt!utitur irtt!ustt.it:lla,1Z(fi:lg}0, p. 131

s.

Y+

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA 150O PINA iN

2O()O

Capitalul acumulat de Liverpool prin comer'ful cu sclavi iriga finuturile din interiorul lnsulei gi descituga ener$iile din Manchester. Produsele acestuia dinurmf,, destinate Africii, erau transportate pe coastele africane de cdtre negufdtorii de sclavi din Liverpool (...): Armele de foc reprezentau un articol cor{stant al oriclrei tnclrcXturi de$tinate Africii. Birmingham a devenit centrul comertului cu arme, aga cum Manchester era centrul cornertului cu bumbacr. O dati cu dezvoltarea schimburilor, devine necesarh lmbun{td[irea mijtoacelor de transport. lnc{ de la rnijlocut secolului, se lntreprind lucrtrri la refeaua de drumuri: nu pebaza corvezilor, ca tn Fra.n$a gi in mai multe firi de pe continent, ci la inifiativa grupurilor locale (mari proprietari, negustori, pastori, fermieri...) care se lmprumutd cu bani, finanteaztr lucrdrile gi percep, ln final, taxe de trecere; c{rufele cirdugilor vor lnlocui acum caii cu samar; comercidntii voiajori, care obtin cornenzi pebaz6 de egantioane, ajung s6, ii concureze pe negustorii din tirguri. Dar, mai ales, se deschide era canalelor: la solicitirile postlvarilor din Leeds, Wakefields gi Halifax, riurile Aire gi Calder au fost f{cute navigabile; lucr6rile efectuate de-a lungul riurilor Trent Ei Derwent favorizeazd, dezvoltarea industriald a oragelor Derby gi Nottingham; anrenajarea albiei rlului Mers/, citre L720, faciliteazi sclrimburile intre Liverl:ool gi Manchester; alte lucriri pe firul rturilor gi strparea de canale vor lnlesni transportul huilei, ln primul rind citre Liverpool gi Manchester, perrnifind reducerea la jumXtate a costurilor. Spre sfirgitul secolului, o adevi.rat5. refea de canale faciliteazl circulalia mirfuril.or intre clifetitele centre economice engleze. A produce rlai mult pentru a vinde rnai mult, iati un pas al spiraleti pe care Anglia urcl de-acum irnpetuos, angajind o adeviratX revolulie in sectorul agrictrlturii, al minelor, al activitifilor de prelucrare.
2.

Ap arifi t

1t

r o rI

u cfiei cap it alis t e: fab ri cil c

ingridirilor (al parceldrilor) este reluat cu gi nrai rnr-rlt6 vigoare in secolul al XVIII-lea, in special incepirrd crr 1760: el ia tot nrai n'rirlt forProcesul

ma legilor votate de Parlament (crrclosura acts). Aga-numifii sgtraf fcrs, care tr{iatr pc pinrirrturile comunei, sint alunga[i; [hranii nevoiagi, care poseda u terelruri foartr' rrrici, r1u rcugesc si faci fafi cheltuielilor pentn-r inrprejmuiri gi rrici nu pot tr ii pe pilrntnturile nefertile pe care le-au prirnit; ei pleac5, asenrr:nea cultivatorilor pe care extinderea cregterii aninralelor ii facc inr-rtili, sirr-r celor ajunqi si-:ii vir-rdi fernra nrarelui proprietar dirr vccirrtitate. il vc.rtrt r'c:ticit, astful, "lte ccl bogat spol'indu-gi putercla, iat' Pc ccI sirac picrincl

t"[:r ic

\{illilrrr.s, Grlriln/isnt ttnl'Sidlt'r-y, citat in A.-G. Frank,

op. cil

Y.P

MICHET BEAUD
tn mizerie"80. Noii mari proprietari gi nobilimea detin6toare de mogii (tn frunte cu Lordul Townshed) vor impulsiona lns{ aplicarea metodelor moderne de cultivare a pimlntului gi de cregtere a animalelor: asanarea terenurilor, utilizarea plugului de fier, lncrucigarea gi selecfia raselor, rotafia culturilor. ln urtna acestor transform{ri survenite ln privinfa proprietdtii gi a exploatdrii agricole, o mas5. considerabil{ de mln{ de lucru este disponibilizati, fiind privat{, cum am vdzut, de ceea ce constituise baza traiului siu de ptnl atunci. Cu aiutorul ei se vor putea spori acum producfiile rninierl gi rnanufacturiere. StimulatH de put *iu de lerrir 9i profitind de sciderea dosturilor de transport, produ{ia de clrbqne se dubleazd,lntr-o prirqX etapi, tn prima jum{tate a secolului (ajungind de la 2,5 la 5 milioane tone), Ei inctr o datiln decursul celei de a doua jum6t{fi de veac (atingind, ln 1880, L0 milioane tone, adici dou{ treimi din totalul productiei europenett), Numirul salariafilor cregte; tn Scolia ins{, juridic pin{ InL775, dar, in practicX, ptnX pe la sfirqitul secolului, lucritorii din exploatdrile de huild (gi de sare) sint robi legafi de minele respective, vlndufi o dati cu ele Ei obligafi si poarte ln jurul gltutui o zgard|metalicd
pe care era gravat numele proprietaruluis2. - ln cadrulactivittrfilor au pr"to"rare, megtegugiritul continu{ sd ocupe un loc important, la concurenftr cu celelalte forme de producfie; munca la domiciliu in contul unui negustor-fabricant devine tot mai practicattr ln rindul vechilor megtegugari independenti gi al famitiilor fidrtrnegti, constituind principala forrn{ a capitalismului manufacturier britanic: negufitorul iqi trimite comigii-voaiajori "si distribuie materia primi, fie direct filatorilor gi fes[torilor r[spinditi tn teritoriu, fie fabricanlilor care, la rlndul lor, le repartizeaz,i altora..."s3; manufacturile care sd reuneasci. intr-un acelagi local mai n'rulfi lucritori ce tnuncesc dupl metodele tradifionale nu au cunoscut, in Anglia, o prea mare dezvoltare - in orice caz, nu au fost niciodat{ predominante. Cel care se va dezvolta,ln schimb, in a doua juntitate a secolului, la inc'eput mai [ent, apoi intr-un ritm tot mai rapid, va fi sistemul dc fabrici.

i(t

"Sat linigtit 9i vcsel, tu, ccl mai frumos din cimpie, Jocurile tale s-au sfirgit, farmecul tiu s-a dus; Pe cringurile tale s-a ltrsat o minl de tiran (...) Un singur stdpin tc-a uzurpat cu totul (...)

rzP. Mantotrx, op. cil., p. 55-56. frT. S. Ashtor,, op. cit., p.4742.

$i, trernuritrd. dind ina;roi ln fafa jefuitorului, Copiii tii ipi pririsesc finr.rtul gipleacd cleparte, tare clcpartc (...) Bogatii i5i impart acest p,irnlnt firi-ngridiri; $i chiar tcrcrlul comunei cel rrccultivat (..-)" (Oliver Colclsnrith, "Tlre descrtcd r,illagc", citat tlupi 1,. Mantorrx , o1t. cit., p. 't71) rf l{. Heatort, o1t. ci1., p.93.

Y1

ISTORI.A. CAPTTALTSM.ULUI DE LA 150O PINA

iN

2OOO

in tot

acest timp, nenumErate trnbunet{Fri gi invenfii tehnice rispuncl

preocupHrii pentru cregterea productiei. La lnceputul secolului, fotur Lornbe va fura de la Livorno secretele maginilor italienegti de toarcere a mitlsii; fmpreun{ cu ftatele s{u, el corutruiegte o fabric6 (L7Ln ce se va bucura de privilegri,lt acest domeniu, timp de paisprezece ani; tot atunci, cei din familia Darby, proprietari de forje la Coalbrookdale, imbuntrtifesc producfia'de fonttr prin amestecuri de cocs, turbigi pulbere, Fi utilizind o suflerie mai puternici; totodati, inminele de cdrbunilncep s[fie folosite, pentru evacllara apei, pompele acfionate cu vapori. ln 1733, fesfitorul Iohn Kay inventeazi "naveta volant{", care permite producerea'de articole textile mai largi gi ln cantit[ti mai mari; casa ti va fi devastatE de c6tre megtegugarii gi rnuncitorii cupringi de furie, dar, ln douIzeci gi cinci de ani, naveta sa volant{ va ajunge str fie folositd. tn toate fesi.toriile. In 1735, fabricanfii Darby produc fonta din fier amestecat cu cocs, procedeu ce se va generaliza tn Anglia cltre 176}.lntZ+g; Huntsmann, ceasornicar din regiunea Sheffield, va fabrica ofel topit, tnsd tn cantititi rnici. Din fi30 pinltn \760, utilizarea fierului cregte cu 50% (unelte gi utilaje pentru agriculturi pi pentru activitilile de prelucrare, in special). lntre 1740
9i1770, consumul de bumbac cregte salLTo/", dezvoltarea pe care o cunosc fesdtoriile creeaziinsH.'o penurie a acestui tip de fir: astfel, inL764,James Flargreaves, fesdtor de profesie, pune la punct aga-numi taspinning jenny, o virtelnili peqfecfionatd, acfionati manual, care pennite toarcerea mai multor fire tn acelagi tirnpl in7767 ,muncitorul Thornas Higl-rs, fabricant de piepteni gi, in L76B-1770, frizerul Arkrvright reugesc prin ceea ce englezii vor nurrri zuaterframe si utilizeze energia apelor curgitoare pentru actionarea virtelrrifqlor. Spintting je'nny se va rdspindi in rindul lucritorilor la domiciliu, in ciuda furiei megtegugarilor rinragi lucru gi a "campaniei" lor de distrugere a acestei magini (de pildd, intre 1n7-V79). Combinlnd cele doui invenfii, Conrpton, filator gi fesitor, puo la punct in 1779 o mule jenn.y gi face ca o rnulgime de filaturi sx se fnfiinfeze acum pe cursul riurilor. Pe de alti parte, Watt, un savant care nu disprefuia deloc telinica, realizeaz.6, in anii gaizeci nragina cu aburi "cu acfiune simpli": motoare de acest gen vor fi utilizate in industrie citre 1775.1n cu privegte prelucrarea fierului, progresele stnt substanfiale: ln 1776 se fabrici primele gine de fier (a ciror utilizare se va generaliza ln sectorul minier), ln 1779 este

firi

corrstruit prirnul pod de fier, apoi,lnlT87, h ciuda zimbetelor celor sceptici, prinrul vapordin fier. Pudlajul fierului, prin decarburarea fontei,
este pus la punct in L783 de Henry Cort, proprietar cle forj6, gi de ntaistrtrl Peter Oniolrs. irr 1783, \'Vatt realizeazi magina cu aburi "cu clublii acfiune", iar in 'l'785,Ia Nottinghanr, este coustruiti prima filaturi care r-rtilizeazfi. astfcl dc nragirri irr procesul de producfie. Este, agadar, ri'ndul fesitoriilor sii aitrri de rt'fitt:t-tt un handicap, dati fiind acum abunclenfi.r producfiei cle

1{'

MICHEL BEAUD
fire textile: in
Cartwrigh rcalize,azii un rfizboi de lesut rnecanic, care va fi perfectionat progresiv gi a cilrui utilizare se va generaliza [a sfirgitul secolutui. Progrese tehnice se vor lnregistra, ln aceasti perioad{, gi in celelalte sectoare ale industriei textile (magini de bdtut, de d{rf,cit, de tors tn fir Bros, de lnilbit, de vopsit...), dar gi tn celelalte sectoare industriale (industria hfrtiei, a cherestelei, a prelucrlrii lemnului...). Acesta este procesul care va duce la aparitia unei noi forme de
1785, pastorul

producfie: fabrica.
Fabrica Are nevoie de o sursi. de energie (huila neagrtr pentru cildurH, huila albi pentru actionarea.utilajslg{ 9i de magini. Abia la sfirgitul secolultri motoarele cu aburi, concbpute gi experimentate de Watt intre t765 gi L775, vor fi utilizate pentru punerea ln migcare a maginilor (in preaima anului 1800, numdrul celor aflate in serviciu era de aproximativ cinci sute). Cu aceastl energie este pus ln funcfiune un sistem de magini de ciLre depinde, tn mod direct, organizarea producgiei qi ritmul de munc5, gi care intplici o noud disciplinl lucritorilorceil deservesc. Filaturile care se construiesc sint clddiri din cirimidi de patru sau cinci etaie, ln care lucreaztr mai nrulte sute de muncitori; iar fabricile de fier gi de fontd reunesc mai rnulte furnale inalte gi forie. Vechii megtegugari 9i lucritorii la domiciliu refuzi ideea de a merge str lucreze in aceste fabrici, unde sint "supugi unui regulan'rent inflexibil gi antrenafi, ca o rotitd,ln migcarea neinduplecati a unui mecanism lipsit de suflet. A intra intr-o fabrici era, socoteau ei. ca gi curn ai intra intr-o cazartnd satt intr-o lnchisoare"e. Milra de lucru a prinrilor industriaEi va fi asigtrrtrti, aSadar, de proletariatul ce fusese alungat de pe piminturilc pe care le muncise pind atunci:
Personalul fabricilor a fost alcih-rit, la inceput, din clenrcnte dintre cele nrai disparate: [5rani alungafi din satele lor de extinderea rnarilor proprietXfi, solda[i li\safi la vatri, sdrmani triirrd din mila parohiei, rebuturi ale tuturor claselor gi rneseriilor. Aceste persoane neexperimentate, prea pufin pregdtitc petrtru ulunca ittcotnun, urmau s5 fie instruitedecitre proprietarul fabricii, autrenate 9i, nrai ales, disciplinate: el va transfonna acest pcrsonal intr-un fel c'lc nrccanistn utnan, la fcl de cadenfat in mcrs, la fel de precis in ruigciri 9i la fel dc cxact combinat ln vcdcrca unei lucrdri unicc ca gi nrecanisnrul din letnn gi nretal at cdrui auxiliar avea sd devini. Delisirii care domnea in rnicile att'tiere i se.substituie regula cea mai inflexibilS: intrarea muncitorilor, milsa, plc'carea lor se petrec, toate. la un sernnal al clopotului. in intcriorul fatrricii, ficcare igi are locul siu bine marcat, sarcina ia strict delimitatd gi tnercu acccagi; to(i trebuie si lucrezc intr-urr ritrn constant gi flri intreru;rcr'c, strb supt'aveghcrea maistrului carc ?i otrligi la sup'runcre prin amenilrfarcir cu t;cnaliz.arca, conccdierca, iaruncori chiar prin constringcri nrai brutatut5.
:r'rf

i,
I

t:
l-

t:
!.

). N{ilt

rtotrx.

tt7t.

rsllrirl,,

cil., p. 430.

t:
t
I

Lt. 391-:iY2

t'

8t

ISToRIA cAPiTAI.TSMULUI DE LA
' ,:'.' !'

15OO

PiNi. IN

2OOO

ln industria texHlelor, mina delucru este alcituiti mai ales din femei gi copii,ln special copii aflafi in grija parohiilor: ln 1789; de exemplu, tn
cele trei ateliere din Arkrright (comitatul Derbyshire), unde lucreazi 1150 de perBoane, douH treimi stnt copii86. In Anglig se declangeazi, agadar, traruformarea capitalisti a productiei, sub.o fortni care, mai tlrziu, va fi prezentat{ sub numele de "revolu$e industriali.": dorninafia colonial5, comertul cu lumea intreagi gi capitalisnrul negustoresc antreneazi o dati cu dezvoltarea schimburilor sporirea importurilor de produse de barA (ceai, zahdr,bumbac) gi a piefelor de desfacere pentru textile gi produse manufacturate; trnprejmuiiile gi cea dintii modernizare a agriculturii conduc la aparifia unui proletariat dezr6dlcinat Ei disponibil; spiritul gtiinfific ai tehnic aplicat producfiei suscitE o serie intreag{ de inven$ii cu efecte econornice crescinde; capitalu.rile disponibile, obfinute ln special de pe urma comerfului gi agriculturii, permit construirea de fabrici. Producfia va cregte considerabilsT, numirul salariafilor va spori, muncitorii vor fi tot rnai organizafi gi mai activi in

lupta [or.
Statul a jucat, la rindul s{u, un rol irnportant, prin misurile sale protectioniste, cu acordarea de privilegii gi monopoluri; prin sprijinirea, din punct de vedere politic Ai militar, a expansiunii comerciale gi coloniale; in sfirgit, prin instituirea unei "polifii" de "vinare" a celor sdraci 9i reprimarea nriScirilor ntuncitoregti (legea din 1769, care calif ica drept felonq distru.ger:ea voluntari a maginilor 9i a clficlirilor ce Le adlposteau, instituincl, pentru cei vinovafi, pedeapsa cu moartea; trimiterea de trupe pentru inibtrgirea revoltelor, aga curn s-a intimplat in 1779, in l-ancaster, gi in 1796, in Yorkshire; legea din 1799, care interzicea coalizarea muncitorilor Iu vederea obfinerii unor cregteri de salarii, a reducerii zilei de lucru sau a irnbuni.t[tirii condigiilor de muncf,)tt. [n centrul acestui proces, se situeazi ansamblr,rl eteroger-r gi ilctiv clin care se va cristaliz-a viitoarea burghezie: membri ai aristocrafiei care infiirrteazi intreprinderi conrerciale, ctargi exploatiri agricole ori rniniere; mari negustori sau mari finan[igti care igi marcheazi retrgita prin curnpirarea de terenuri; r'regufitori care devin fabricanfi gi apoi igi creeaz.i propriile fablici; conrercianfi gi fabricanfi care devin bancheri: ei fin in mind toate afaccrile {iirii. iurpreunh cu oam.enii legii, autoritifilc locale, fermierii lnstririfi, tttriversitarii gi fefele bisericegti, \,or fi acunr patru sutc cincizeci de ntii de persoane cu drept cle vot, aga cI ilrtereselc lor vt-rr fi apirate
*:'Atclie rr'lc l--lurtrV prodttccau cirrci piuri tn lasc tonc pc Irr, irr jtrrrrI lti177'/,5i zccc priru-r l:r ;::'risl.rrezeet'rtrii dc toti(i, citrc 179(). Bunrbacul brut irtrFrtlr.tat - 5i, Prin urtnar.c, lrrclucrat, itr c<'.r tttiti nr.trc pat'tc, in Arrglia - ajungc, clc la cirrci nrilio.rrrc,Jt: livrc irr l7fil, lir trciz.eci

*15, alllt,r"trlr*,1" p. 151.

qi trci cle tnilirl.rnc in l789.si la gaiz.cci r-lc rnilioanc irr 1802. #l' fularrtotrx, (,/r. t'it,, p. 41q s. Si 468 s.
J -{"

I I

MICHEL BEAUD
inclusiv de Parlament (enclosure acts,legle cu privire la cei sXraci, legile antimuncitoregti etc.). Insemntrtatea lor va fi cu atlt mai vizibili cu dt politica f{rii avea 3[ scape de sub controlul celor doi "regi germani", George I (1714-L7n) gi George al tt-lea $7n-L760). In perioada acestei monarhii constitutionale, clasele care defin puterea sint, ln realitate, aristocra[ia tradi$onal[ gi burgheziain ascensiune. Iar realitatea respectivX a fost rezumati de Pitt printr-o formulH celebrd: "Politica britanicd este comertul britanic".
3. Prcgresele

politicii

econotnice gi ale liberalismul4i

Afirmarea pe scard tot mai larg{ a ideilor liberale g'i con$tientizarea noii realitifi economice sint cele doui aspecte, strins legate lntre ele, ale acestui proces. [n Eseu asupra naturii comerfului tn general, scris hnt734gi publicat in 1755, bancherul englez Richard Cantillon se distanfa deja de gindirea mercantilisti, ariEnd cI "prea marea abundenfi debani, care, atita vreme clt fine, creeazd puterea statelor, le impinge totodati treptat, dar ln chip firesc, inspre sdrxcie"; el pregitegte apoi.terenul fiziocratiei, punlnd in prim-plan rolul economic al proprietarilor de terenuri agricole. David Hume, in Eseuri economice (1752), subliniazi ta rindul siu faptul ci bogifia nu rezidi ln abundenfa de metale prefioase, intruclt aceasta, antren?ud creSterea pre[urilor, conduce la ctezechilibrarea balan[ei cornerciale. El analizeazi ceva mai inainte "avantajul comerlului cu striinXtatea, din punctul de vedere al cregterii puterii statului, ca gi a avugiei gi fericirii supugilor sdi":
El duce la sporirea volutnului de rnunci gi ii pennitesuveranului si dirijeze partea consideratd necesari inspre nevoile statului. Comcrful cu strdinitatca procurd, prin irnporturi, materii prime pentru noile nranufacturi, iar prirt exporturi, creeazi o rnunci incorporitd in acele produse speciale care hu pot fi consumate frr fari. Pe scurt, un regat care are importuri 5i exporturi din abundenfi trebuie sd aibi mai multe inclustrii, gi inci dintrc cele carc sc ocupi de lucruri delicate sau de lux, c{ecit un regat carc se mullurnegte cu produsele salc naiiona[c. Ce I d intii va fi agadar rnai puternic Ai, to.todati, md bogat gi mai fericitse.

Hume subliniazd apoi, pini la a o caricaturiza, logica liberali potrivit cireia oatnenii rttr trebuie Buvernafi prin reglementiri gi corrtrol, ci prirr interesarea lor: "trebuie fdcut in aga fel, incit ldcomia lor s.i dcvind irrsafiabilh, zrrrrbifia lor nerndsr-rratd 9i toate viciile lor profitabile pentrr-r binele pulrlic" (lndc1tr:ttclanln pnrlamentului,1741). Preluind perspecriva ncwtoniani a atracfiei utriversale, el lasd si transpari ideea ci dirr atragerea
^')Citat clc FI. t)cnis, ol1, cit., Fr. 142.

83

tSToRIA CAPITALISMULUI DE LA 15OO PINA It.I

ZOOO

mai multor interese, a multiplelor egoisme individuale, se poate nagte o noud armonie socialil. Adam Smith va fi gi mai explicit. Discipol al lui Hume, el duce mai departe anaUza efectuatH de acesta din urmi lnTratat asupranaturii umane (1738). \n Teoia sentimentelor morale (1759\, Adam Smith incearc6 sX legitimeze ordinea socialil bar,atdpe urmirirea intereselor individuale; el scoate ln evidenti gi aprofundeazd nogiunea de simpatig, apoi iustificfi. bucuria mlririi gi a bog6fiilor de care beneficiaz6 unii:
Iluzia pe care ne-o di inciti iscusinfa oarnenilor qi ti fine intr-o continu6 migcare. Aceasti iluzie este cea care ii face sl cultive p{mintul ln atttea. feluri, si tnalfe case ln loc de cocioabe, si lntemeieze orage imense, si . niscoceaici gi si perfecfioneze gtiinfele 9i arteleeo...
El aduce ln discufie - ca nou avatar al[ui Dumnezeu, garant al armoniei universale - aga-humita "mtni invizibil[":

O minl invizibilS pare sf, ii oblige a concura la o aceeagi distribufie a lucmrilor necesare traiului prectim cea care ar fi avut loc daci pimintul ar fi fost tmpfirfit in mod egal tuturor locuitorilor sii; astfel, firi sX intenfionei" .,r, asemenea i.r"ru, ba chiar firi si igi dea seama, bogatul vine tn intimpinarea interesului social Ei a inmulgirii speciei umane. Conferind pimtntul, ca sX sirunem aga, unui nurnir rcstrlns de oatneni
bogafi, Providenia nu i-a abandonat pe cei cirora pare a fi uitat si le acorde teren, cici, ei igi au partea lor din tot ceea ce produce acest p5mintel...

inclrizind ochii in fafa dramaticei sirhcii din iurul siu, el merge pini la a scrie, referitor la oameni sirmani:
inprivinfa lucrurilorcare constituie adevirata fericire, ei nu sint prin nimic inferiori celor care par sI se gXseasci deasupra lor. Toate categoriile societilii se afli la acelagi nivel, din punctul de vedere a[ bunXstdrii corpului 9i al senindtXfii sufletegti, iar cergctorul care se incblzeqte la soare intins Itng5 un gard are, de obicci, acea pace, acea linigte pe eare regii o cautd
dintotdeaunae2.

Ales ca preceptor al unui tinir gentilom, Adaui Smith cXlitoregte in Europa (1765-1766). iiintitrle$te pe Voltaire, Quesnay, Turgot, D'Alembert, I{elvetius gi frecventeazi saloanele . Zece ani nrai tirziu, prtrblici lucrarea Cercetd,ri asupra naturii gi a cattzelor bogdfiei nafiunilor (177tt). El respinge sistenrul mercantil, in numele interesului consumatorilcrr. ^ Il ironizeazd pe Quesnay, un "medic foarte speculativ", dar recunoagte
q'Il'irl.. p.777. 'tIhid., p.177. ellbid., p. 178,

{L
fit

MICT{EL BEAUD
importanfa contributiei fiziocrafilor la qtiinfa economiei, singura lor mare uto-ut" fiind aceea de a considera "clasa megtegugarilor, a proprietarilor de manufacturi gi a negUstorilor drept total sterili 9i neproductivi". El proslivegte "sistemul simplu gi ugor al libertdfii naturale",ln care:
Orice om, attta vreme cit nu lncalc{ legile justi[iei, rinrlne pe deplin liber st urmeze calea pe care i-o arati propriul lui interes gi sf, tgi dezvolte cum doregte propria industrie gi propriul capital, la concurentd cu oamenii din toate celllalte categorii. Suvi:ranul este, astfel, pe deplin eliberat de o sarcind pc care nu ar avea cum sI o tndeplirreasc[ fdri a se vcdea expus neincetat ingellciunilor de toate felurile, gi cilreia nici o minte orneneasci, oricit de ' inleleapti sau de priceputi, nu i-ar putea face fali de una singurd: sarcina de a fi supraintendentul industriei particularilor, de a o orienta indirectiile cele mai convenabile pentru interesul general al societi$iie3.

ln'acest sistem: Suveranului nu ii revin decit trei indatoriri (...): si apere societatea impotriva oriclrqi act de violenfl sau invazii (..); si il protejeze, atit cit este posibit, pe fiecare membru al societifii impotriva nedreptifii sau opresiunii venite din partea unui alt membru a[ ei (..,); s{ inigieze gi si
susiind unele lucr6ri publice gi unele institutiie{.

Sintem, cunt se poate vedea, foarte departe de mercantilism... in continuare, Snrith observi qi analizeazi realithgile timpului sXu. El descrie cu rninufiozitate diviziunea muncii intr-o rnanufacturi obignuiti de ace, sr-rbliniind nrodul ln care ea este legatd cle extinderea piefei gi a mecanizdrii: "Diviziunea rnuncii este cea cireia i se datoreazd, [a origine, niscocirea tuturor acestor rnagini destinate sd scurteze gi sX ugureze trlunca"e5. Sd nu cidem insh intr-o eroare de perspectivi: lumea sa nu este cea a marii industrii; nici micar aceea a fabriciicare utilizeazi forfa aburilor gi sisternele cle rnagini. . Lurnea lui Smith este cea a capitalismului manufacturier; "fabricile" sale (de cuie, ace) lucreazd cu muncitori "indeminatici"; nreseriile la care el se referf, rimirr tn sfera megtegugurilor tradigionale (cilcitori de postavu ri, torctrtori, festrtori, tibicari, croitori, cizmari, ziclari, cltrlgheri, tinrplar i, ebenigti, lic5tugi...); el vorbegte apoi despre comercianfii epocii (tricani, spigeri, nrhcclari, brutari, bijutieri, frizeri), despre cei care se ocupii ctr transprorturile (r,izitii, hanrali, ciritori de lectici, matelofi), despre fernrieri, pistori, tiietori de lenrne. inci di.rr prirnele pagini ale lucrhrii sarle, SLnith.sublirriazi inrprortspl;1 nruncii: "MLnrca cJc ficcare arr a unei rrafiurri estc |torrclr-rl prinritiv carc:
erA 5rtritlr, Tb.tfe's c/tui.si.s, DaIIoz-, 795{1,p.275 "tlbicl., p.275.
e'Ilrirl.,
l-r. 51

g5

IsToRIA CAPITALISMULUT DE LA

15OO PiITIA

it.I

ZOOO

asiguri corr,sumului anual toate lucrurile necesare 9i lnle$nitoare traiului; iucrurile respective fie'stnt produbul imediat al rnuncii na{iunii, fie stnt cumpirate de la alte natiuni pe baza acelui produs'rs. Munca este "mil.sura real6 a valorii de schimb pentru orice marf{"e; iar munca birbatului gi a fenreii sale trebuie "str le aduci ceva mai nrult decit ceea ce este strict indispensabil existenfei lor", dacfl vrem ca ei s{ poatd clEdi o familie. " Aceste observafii asupra rnuncii productive ("care adaugd valoare obiectului asupra ciruia se exerciti") gi a muncii nonproductive sint strins legate de analiza sa a acumul6rii de capital. Deoarece, ln fond, capitalul
este cel care

ll intereseazdpe Smith.

E[ vede acest capital "funcfionlnd" in iurul siu, lntrudtva la scara intregii orneniri:

El poate fi utilizat: 1) pentru a furniza societilii produsul brut necesar bunei salc funcgionS.ri gi consumului ei anuah sau: 2) pentru a manufactura gi prelucra acest produs brut, incit si poatH servi imediat consumului gi bunei funcfionXri a societifii; sau: 3) pentru a transporta, fie produsul brut, fie produsul nranufacturat, din locurile unde elc abundtr in cele unde li se sirnte lipsa; sau: 4) tn sfirgit, pentru a implrfi cantitdfile respectivelor produsc in porfiuni suficient de mici irrcit sI se suprapuni peste nevoile zilnice ale consuma-

torilor. ln prinrul rnod sint intrebuingate capitalurile tuturor celor care se ocupi de cultivarea pimintului, de anreliorarea sau exploatarea terenurilor, nrinelor gi pesciriilor; a[ doilc'a mod dc utilizarc le este caracteristic capitaluriloiaparfintnd proprictarilorde manufacturi gi de fabrici; al trcilea
le este spccific celor aparfinirrd ncgustorilor dn gror-l iar al patrulca celor aparlinind ncgustorilor cu amSnuntule8. El observi cunrr "funclioneaz.S" acest capital: astfel, in cazul celui apartinind proprietarrrlui de nranufacturi, o parte "este folositi drept capital fix, in utilajele industriei sale (..,), O parte a capitalului siu circulant este utilizatd pentru a curnp5ra nr.aterii prirne (...); c{ar o foarte rnare parte a aceluiasi capital se imparte anual (...) intrc diversii lucritori folosifi de

citre proprietar"e.
q'flrirl.,
P. $P.

., f .2li' . r\tu rrci c'inrl Srrrith vorbt:;tc rlcs;.rrc c.rpital ul ft:nnit:rtr lui, ideilc fiz.iocraticr:, care lu va critir-'a ceva mai incolo, ics totu$i la ivcali: "[,a snm(: egale, nici rrrt capital nrr Fe arngrajr:az.i-r rn.ri rrrtrlti nrtrrrt:.i procluctirr;i dccit ccl a[ fcrnricrttlui. E vortra ntr <ltllrdc oamcrrii tlc la fcrut;-r, ci iri rlc;rt'rirrralclc p(:ntr'(t irratul prirrritrtului 5i pr:rrtrrt ciriiuSic, t:arc r<:lrrezitrti tot atitia ltrcri-rtori proclrrclivi. Dc altfr'|, in cultivarca pr.lnrirrtului. natura lucrcaz.i irnpretrlrai ctr ornttl; qi tlri.rr cl.rci rnrtuca ci rru costl ninric, cc Fr11(sa" ca lru estc nrai prulin t'al.oros dccit cccrr ccr prorluc rrruucitorii cci rnai scuftlLr plitili". (ihid., p.277).

'7lbirl., P,70. e'tlhirl., p. 214. qlbitl

t)

i:

MICHEL BEAUD
a capitatului, cea a acumul5.rii. Respingind criteriul (pe atunci dominant) al balanfei comerciale, el subliniazi importanfa unei "alte balange", care "conduce, dupd cum ea este favorabil{ sau defavorabild, la prosperitatea sau declderea unei naliuni":
Este vorba de balanfa intre produsul anual gi consum. Aga cum am vdzut, daci valoarea de schimb a produsului anual este ln excedent faltr de cea a

ln acelagi timp ins[, el percepe logica globali

consumului anual, capitalul trebuie sX creasc5, in mod automat, proportional cu excedentul respectiv.ln acest caz, societatea trtriegte din
veniturile sale, iar ceea ce ea economisegte anual se adaugi in mod firesc capitalului siu 9i se foloseqte in aga fel incit sd nasci un nou surplus al produsului anuallm.

Apoi el claseazd activitifile in funcfie de acest criteriu:

Dupi agriculturi, capitalul utilizat in manufacturi este cel care va angaja cea mai ntare cantitate de munci productivd gi care va adiuga cea mai mare valoare produsului anual. Capitalul utilizat in comert pentru
exporturi este, ca efect, pe locul trei (...). Astfel, urmind cursul firesc al 'lucrurilor, eea rnai mare parte a capitalului unei sociel5fi care ia fiinfi se indreapttr mai intii citre agriculturi, apoi citre manufacturi gi, ln cele din urrni, cltrc conierful cu striinitatearol.

Agadar, in epoca in care se incheie capitalismul manufacturier gi in care .se pregite5te, prin aparifia fabricilor, era capitalismului industrial, Smith analizeazri un capitala cdruiacumular, p bazarnuncii productive, va permite "imlrogXfirea atit a poporului, cit gi a sLlveranului". Influenfat de icleologia Ltrrninilor, a legilor naturale, a armolliei universale, el are incredere in "sisternul libertifii naturale" care se exerciti prin intermediul piefei. Snrith este impotriva lnlelegerilor clintre comercianfi 9i dintre proprietarii de nranufacturi: "Rareori oamenii de aceeagi profesie se adund, chiar.gi rruurai pentru a se destinde ori a se amuza, firi sd se nasci vreun cornplot ilnpotriva clienfilor lor sau vree combina[ie care si duci la cregterea prelurilor"r0?. El este impotriva a tot ce ar putea restringe "libertatea rnuncii": "Patrirnonitrl celui sdrac consth in forfa gi dibdcia miirrilor sale; or', a-l impiedica si igi foloseasci propria forf[ gi propriar dibircie in tnodtrl pe care el il ghsegte de ctrviinfi, atita vrenrc cit nu aduce nici trn prcjucliciu altcuiva, inseamni o violare erridenti a acestei proprietii[i prirnitivc. Este e uzurpare revoltitoarc a libertdfii legitirnc, atit:r nrttncitortrlui, cit gia celor care ar fi dispugi sii ii ofcl'e dc lucrLl"r0-t.
r"rlbir/., p.221. f(t:Cit-t cle T. S Ashtorr, olt cit., p. 168. f"lCitat de P. I{rr:;arrrrall<_rn, Lt Capitnlistne tttopiqua, p.73.
\^'lbir1., p. 264.

8T

ISI.oRIA CAPITALISMULUI DE LA
Ceea ce

15OO PiT.IA TN 20OO

implici acceptarga inegafit{tii gi aptrrarea, dacd este cazul, a ordinii sociale existente: !'Guvemarea civil{, avlnd ca obiect siguranfa proprie. tililor, este, fur realitate, instituitfl penhil a-iap6ra pe bogafi de cei siraci"rq. . Thcrmas Paine merge mai de.parte pe linia utopiei liberale .ln C,ommon Sense lsensul omunl (7776), el precizeazd deosebirea dintre societate gi
guvernare: "Societatea este produsul nevoilor noastre, guvernarea - al slibiciunilor noastre (...). Societatea este tntotdeauna o binecuvintare, in vrerne ce guvernarea, chiar in situalia cea mai fericiti,.nu este decit un rdu necesar". Iar dacd guvern6rile care se apropie de forma republicantr au un avantaj, el vine din aceea cE suveranului li rimin rnai putine lucruri d e ficu t. In Rrghfs of Ml an lD rep turile omuluil (L7 91), Paine vede dispirlnd, intr-un fel, necesitatea guvern5.rii o datE cu formarea unei societhti de piaff, generalizath. r
Dependenfa mutualf, gi interesul reciproc al oamenilor creeaz5 acest mare lant care leagi societatea. Proprietarul de pirnir-rturi, arendagul, proprietarul de manufacturi, comerciantul, precum gi toate activitifile prosperl rnulgumiti aiutorului primit de fiecare de la tofi ceilalgi. Interesul comun rcgleazd raporturile lor gi se instituie ca lege (..J. Pe scutt, societatea realizeazi pentru ea insdgi aproape tot ce li reviue guverndrii (...). De migcarea neincetati a intereselor care, trecind prin milioane de canale, irigi umanitatea depind - mult tnai mult dectt de ceea ce poate face mai bi_ne o guvernare - securitatea gi prosperitatea individului gi a colectivitetiilos.

pirri la a precouiza sau a cere desfiinlarea statului, clasa condurcf,toare, burghezia capitalist6, va gisi aici un inepuiz.abil nraterial ic{eologic. Iar unul dirrtre oamenii sii cle stat, gefurl de guvern William Pitt (al doilea) va declara ln 1796, in fata Parlamentultri:
a rnerge

Firi

CincliIi-v.{ la situafiile in care intervenfia puterilor publice a jenat dezvoltarea industriei gi in care intenfiile cele rnai bune au avut efecte
rlez.astruoase (...). Comerful, industria, schimbtrrile igi stabilesc singure rrivelul, neputind fi dccit deranjate de nigtc rnisuri artificiale care, inten,cnirrd in derularea lor spontanS, le inrPiedicd si ajungd la nigtc rezultate fericiterfr.

Itltllrirl., P. tl6. rosfti.l., p 145,

r(KCjitirt

14(r.

dupri tvlarr(oux,

or'.

cil., p. 412413.

yI
/'4,

z,

REZUMATUL ETAPET A DOUA

Prin aparifia fabricilor, secolul al XVIII-lea este secolul ln care capitalismul ajunge [a modul de producfie care ti este propriu. Acest lucru este lnsi posibil datoriti acumulXrii de bogflfii care provin, in continuare, din dou[ surse de baz.{:
tradigionala extorsiune a surplusului de muncd fXrineasci; supraexploatarea colonialtr, sub diferlte forrne: jefuiri, muncd silnici, sclavie, schimburi inechitabile, taxe gi impozite coloniale...

Dezvoltarea piefelor (interni gi mondiule), l5rgirea schimburilor comerciale impun cregterea producfiei: mai intii, tn formele tradilionale (manufacturi, muncdladomiciliu), apoi, o daticu noile tehnici, giincadrul fabricilor, utilizatoare ale un'ei surse de energie. Aici se afld o a treia sursl de valoare - deocamdati limitati, dar gata si se extind6. Astfel, aldturi de circulafia banilor (B -; B'), de mica producfie de rnirfuri (lr{a --r B -+ Mi), sc dezvolti produclia organizati pentrr-r valorificarea capitalulu i:

--+P-+M'-rB' A-rM { Lfm

Un fabricant, dispunind de o surnH cle barri B, curnpiri mdrfurile M (nrijloacele cle procft-rcfie rnp gi forfa de nruncd f n),le combini in producfia P de nrirfttri, acestea "purtind" o valoare M' r^upcrioarh ltri M. Vinzarea lor ii va adnce o sumd de bani B' = B + AB. Aceasti evolufie este inccptrti cle manufactcrri :ii definitivati clc fabrici, c-u atit ntai ttgor, cu cit existi o mtni de lr:cru disponibild, c{atorat{ cregterii 1>o1-ruIafiei gi modernizirii agricuItu rii. De-acunr, daci.acumulirile statului se pestreaze in accleagi sectoare ca gi. in secolele precedente (drr,rmtrri, carrale, porturi, flote, mijloace adnrinistrative), acumulirile burghez.iei amol'seazd o mutafie decisivH: firegte, ele ctlutinui si fie rcprezentate tle o t:regtel'e a avcrilclr person;rle 5i ir .stocurilor de mdrfuri, tlar se fac din ce irr ce rruri cles strb forrua capitalulr-ri prrotltrctiv (nraterii prinrc, rnagini, fabrici). Aterrf i lr cc se intimpli in jtrrul lrlt', Quesnay, 1'urgot, Snrith sesizeazr"r ittstattrert'ca acestei rroi logici:munca productivir, degajarea unui "proclus l1et" care va pertlrite irr special con.stituir'ca acelor "aconturi" prin carcr

rmP

89

IsroRrA cAprrALISMULur

DE LA 1s00 ptNA

lN zooo

bazele productiei vor putea fi l6rgite sau amelioratelo. Agentul principal al acestui proces este burghezia ce se formeazi din rtndurile burgheziilorbancari gi comercial5, ale negustorilor gi fabricantilor tmbogn$|i, iar in Anglia, gi dintr-o parte a nobilimii. Ea este noua clas{ conducitoare, care cultivi peste tot un principiucheie: libertatea. ln Anglia, trnde burghlzia este 1e[at5 dl afacerile statului, e vorba mai ates de libertatea economic6: libertatea ei de a face comerf, de a produce, de a pldti mlna de lucru la nivelul cel mai de ios... gi, cieci, de a se aprya tn fafa coaliliilor gi revoltelor muncitoregti. ln Franfa, unde burghezia este tn continuare finutH departe de treburile statului, libertatea este una politicd: suprimare a privilegiilor, constitutie, legalitate; aspirafiile la liberalismul economic stnt insd gi ele prezente. O datH cu revolufiile francezi gi arnericanii o dati cu declangarea "revolufie.i industriale", se deschide o notrH epoc[, inarcatd de irezistibila ascensiune a capitalisnrului. In acelagi timp, capacitatea lui transformatoare devine tot mai vizibilil6: prin extinderea ariei piegelot (inctusiv Ia scarl mondial5), pri. noile tehnici gi noile forme de organizare a producfiei, prin transformd.rile care incep sd se contureze in slnul societifii, in special tn Anglia. Numai ci,'daci fiecare dintre aceste aspecte putea fi ugor observat, migcarea de ansambltr rimine tnci greu descifrabili pentru contemporani: nu mai fuseserd deja, tn istorie, extinderi ale piefelor, progrese tehnice gi schimbiri sociale? $i, apoi, nimic nu lisa si se intrevadi ci aici ar fi inceputul unei spirale a cirei amplitudine va marca o rupturi fafd de vechiul drum al societifilor unrane. Dintre forfele transformatoare care acfioneazti in sinrrl societdfilor europcne, statul rfunine, cu sigrrranfi, cea mai puternici; lui avea si ii reviuii sarcina tie a crea corrdifiile pentru o piagd nafionald, de a incuraja gi proteja inuoirear producfiilor, de a asigura ordinea sociali in fafa ribufnirilor protestatare, de a organiza cuceriri gi domiuafii. in restul lumii. $tiinla, prin tnai multe aspecte ale sarle, uimegte, fascineazX spiritele luminate; clarr tttt petrtru efectele concrete irnediate este ea liudati, ci pentru promisiunile pe care le cotrline gi pentru progresele pe care le anunfi. Cit despre importan[a capitalului gi a capitaligiilor, existi unii economigti care o presinrt ori o f.rercep; dar nici unul dir.rtre ei nu igi inragincazi imensul potenfial de revoluf ionarc a proclucfiilor, picfelor, societililor gi lurnii, care -se afld in ercegtia.
in tcrnrcnii truci "catr.gorice suprrrrcri a rrrurrcii 5i rnantlfacturii:iilcrr; principala tntrclalilatc dc t:xtorsiurr{: a Fl1151,alorii Iirrc dc irrtcnsil'icarca lrtcrului ;i c{c 1:iclungirea titnotrltri de trrttnci. Vcz-i K. Marx,- lJn Clutltilra inddit t|u C.tpiln ,1.'aris, Union litirrdralc d'(t,.{itior u, 1,0 / I 6, 197 7. ilHf)l:;aj scri:; in 19!/9.

fali dc t:apri[;1]"; tchnicilc riiurirr cclc alc rut',stcgtr1;arilor

roTM'li tirz.itr, Mrtrx va analiza acest fi.rpl

a{'

3. IREZISTTBTLUL AVINT TNDUSTRTAL (1800-1870)

At CAPITALISMULUI

Care este, agadar, drumul parcurs de-a lungul a trei secole? ln 1500, in numele Domnului gi al regelui, mai multe expedilii armate cuceresc teritorii largi ln cele doui Americi, masacreaz[ bXgtinagi, iefuiesc ai aduc regatelor loi comori fabuloase. La sfrrgitul secolului al XV[[-lea, ln numele Niturii gi al Libertfliii, economigtii, dornici str descopere sursa bugifiei, descriu condi$ile acurnuli,rii de capital. A fost votAa, maiintii, debogltia priiicipelui; apoi, pentru o maibuni finanfare a regelui, de tmbog{}irea natiunii, ln special prin exporturi; mai departe, urmfrindu+e acelagi scop, s-a enunlat importanfa nianufacturilor

gi a muncii la nivel nafional. Acum este adusi ln prim-plan munca

productivti:ea permiteobtinerea unuisurplus care, [a rindulsiu, constituie suportul pcntru o producfie la scari l6rgiti. ln jurul regelui s-a f6,urit unitatea nagionali, impotriva feudalititii, dar 9i a celorlllli regi, gi irr urma unor cumplite serii cle rdzboaie. Pentru a se dezvolta, clasa in ascensiune, se adipostegte sub aripa regald, de unde va putea rivaliza cu nobilimea; ea se folosegte de ideile mercantiliste ca si igi promovezc propriile interese, dupf, care fracfiunile sale cele mai puternice gi rnai avarrsate adoptd ideile liberale. Astfel; la sfirgitul secolului al XVIIIlea, ideea r"lc rlafiune se afirmd irnpotriva regelui. Credinla ln Dumnezeu gi aristocrafia, religia gi autoritatea specific feudalistd asigurau coeziunea socialh. Credinla in Dumnezeu se modific5 o datd cu l{eforma, iar prin operele filozofilor se abstractizeazi ori se dezagregi; la rindul ei, nobilimea, prinsi intre rege gi burghezie, lgi va pierde puterc'agi privilegiile. Reflecfiile asupra contractului social, asupra

reginrurilor politice, asupra democrafiei vor oferi burgheziei forma institufionalh Ei justificarea acelor tipuri de guvernare pe care le va
controla: clc-acum inainte ea poate s{ se lipseascd de prezenfa regelui. Dominafia coloniali, jefuirea, exploatarea sclavilor importafi ori a indigenilor inrobifi constituie, in tot acest irrterval, o sursi irnportanti de .inavu[ire pentru firile colonizatoare. ln veacul al XVIlea, esenlialul trecea in visteriilc regale; in secolul al XVIII-Iea, el umple in primul rind punga

3t

tsroRrA cApTTALISMULUT DE LA 1500 plr.tA lN 2000

conrparriilor comerciale. Numai cl deia conflictele de interese ti ridictr lmpotriva burgheziilor din Europa in nurnele ideilor de democrafie gi libertate pe urmagii colonigtilor europeni; aceia$i care, pe propriet5,file lor, se folosesc de munca sclavilor gi ii masacreazd^pe indieni. Monopolul gi concurenfa, actiunea statului gi inifiativa particulard, piata mondialX gi interesul na[ional slnt prezente laolaltil, sub diverse forme, de-a lungul intregii perioade de formare a capitalismului. Acest proces de formare va fi animat de burgheziile hationale, sustinut sau apirat de statele nafionale, suportat de lucrdtorii din g[rile respective gi de celelalte popoare ale lumii supuse ori dominate de ctrtre acestea. Intervalul1.790-1815 va fi marcat de Revolutia franceztr 9i de rizboaiele care sftgie fIrile Europei. Degi mai pufin spectaculoasi, o alt6 revolufie declangati in Anglia conduce la iristituirea 9i extinderea logicii capita-

finanfigtilor

gi a

'

liste. a producfiei: eiploatarea unui numdr cresclnd de muncitori Ei producerea unei cantititi tot mai mari de mirfuri; acumularea vertiginoasi de bog{fii, la un pol, iar la celElalt, agravarea sttrrii de siriciei. Prin procesul de industrializare din secolul al XIX-lea, aceastX logic{ se va impune cu tot mai rnulti forfi in sectoare din ce ln ce mai largi ale societtrtii. tncd de la inceputul veacului, asprele confruntiri ideologice ilustreaz6. ascutirea contradicfiilor pe care le angajeaz6 o astfel de evolufie.

Confmntarea de idei de la inceputul veacului

La inceputul secolului al XIX-tea, dezvoltarea capitalisth a industriei, declangati ln Anglia, este cleparte de a se fi impus ca linie dorninantI. Se afirmi acum o noui generagie de manufacturieri, de fabricanfi, de industriagi g.-B.Say in Franfa, D. Ricardo in Anglia) 9i apar primii lor purtdtori de cuvint; cu toate acestea, burghezia industriali nu constituie deocamclati o pituri sociali coerenti. Lucrdtorii din fabrici printre ei aflindu-se un mare numir de femei gi copii sint supuqi disciplinei nemiloase a producfiei mecanice gi cumplitei ameninfiri cu siricia: dezr6.dicinafi, lipsili de o culturi a lor gi de stabilitate, ei nu reprezinti incX o

clasi sociali. in scldmb, clasele vechii societifi continul sA fie bine reprezentate: nobili gi proprietari de piminturi; agricultori, megtegugari, priv5liagi. Ei sint sensibili la sch.irnbirile care incep si-i afecteze,iar din rindul lor, adeseori, se riclici voci care critici transfortnirile in curs, fie in nunrele valorilor trecutului (Burke in Anglia, Bonald gi Maistre in Franfa), fie in numele unei noi societifi, care si fie conceputi pe baza normelor rafiorralitiIii 9i echititii (Gocln,in gi Owen in Arrglia, Saint-Simon gi Fourier in Fran[a). Principalele idei enurrlate in c{ezbaterile acelor ani vor fi reluate in toati prirna junrdtate a veacului XlX, iar in unele cazuri, de-a lungul irrtregului secol, sau chiar pind in zilele noastre.
J.4
...

MICHEL BEAUD
7, Bogafii gi sdracii
W. Godwin incrimineazd, intre altele, inegalitatea gi pe bogatii in favoarea c{rora ea lucreazd: Ce poate fi mai iignitor decit acumularea ln numai citeva mlini a unor bogitii excesivc Ei a obiectelor de [ux, aldturi de suprimarea totald a bun6st{rii, a mijloacelor perrtru un trai simplu, dar tndcstulat, al celor mai mu[1i? Se poate calcula ci un rege, chiar inft-o monadrie strtmtoratfi, primegte ca salariu pentru oficiile salc uu venit echivalent cu munca a cincizeci tle mii de oameni! $i sd ne gtndirn, apoi, la partea rezervatd consilicrilor sii, nobililor, burghezilor avufi care vor sH li imite pe
aristocrafi, copiilor acestora gi alia$lor. Este de mirare cd in astfel de tiri, categoriilc inferioare ale comunittrfii sint covirgite de povara sdriciei gi a

trudei uectrnenegtil?
Ceea ce

denunfi el este exploatarea celor

ce muncesc:

,intr-o societatc civilizatd, orice avufie este produsul unei industrii umane. A fi bogat insearnntr, in primul rind, a avea patcnta cate autorizeazf, trn ogn si disprqs; dc produsul industriei unuj alt dm (...). Partea care domini gi guverntazd comunitatea este asemenca l6ului care vineazi alituri de

animalelc. mai slabe. Mai intii proprietarul terenului ia o partc disproporfionat <le nrare din produs, dupX care estc rindul capitalistului si sc arate ta fel de vorace- lntr-un alt tip de societate insd, ne-am putea lipsi dc accste doui clase, aga cu nl apar ele astdzi (...). Oricare ar fi fortnclc [ui particr.rlare, sistemul cstc celcarc ii con.feri otnului putetca de a disptttrr: dc produscle industriei unui alt om. Nu existi aproapc nici un fel de bogitie, rlc cheltuiali sau de lux, in cadrul unei societlf i civilizate, care si ntt aibi in spate munca unor rniini (...). Orice pcrsoand poate sd calculeze,

cili indivizi au fost condamnafi la sclavic

la fiecare pahar de vin pc carc il bea, [a f iecare obiect cu care se itnpodobegte,

Ai la cpui?.are, la o trudd neinccttrtii, [a o hranI insuficienti, la uu efort fdrd cle repaos, la o cleplorabilii ignoranli gi la o insensibilitate brutali, pentru ca el si aibi acestc lucruri dc pref (.. ). Proprietatea este produsi dc munca zilnici a oamcnilor de astdzi. Tot ceca ce strirnogii lor au lisat posesorilor dc acum estc o patentf, muccg-diti pe carc acegtia din urmd o fluturi ca pe un inscris ce lc-ar cla drcptul si-i srnulgl aproapclui lor ccca cc cl ;rrotluccl.

Godwin pune apoi in discufie logica sociali a acestei exploatdri:

$i daci, inegalitatca fiinci astfcl intl'odus5, nrcmbrii cci mai s.{raci ai
conrunitilii sint fic atit dc dc1:rava[i pcrrtru a dori, fic intr-o situafic intr-atit dc ueferirritd pcntrtr a trcbui si sc faci singuri scrvitori cu sirrrbrir:, adici
t

A,, t4t*v

<'lupi f . J.ruris, I-li..,toirc sttcialistc da In lliuolution fran6fist, t. tV, p.516 2ll'i,/., 519, :i22.'lertrrcur"tl "intlustric" cstc utiliz.rt aici irr scnsrr! larl;, curerrt in t:Poc5, P.

"r"*r*S

ltttliti<'ol luslicc nrtd its inflii.:t,c(: ou il4ttral

trnl

lTrtltltirtcss (1792),

citat

tlc activitatc, urttrriii.

93

IsToRTA CAPITALISMULUT DE LA

15OO

r,IruA

Tru

ZOOO

lucrdtori la o persoan{ mai bogati, tot nu ar fi, probabil, un rHu pe care intervenlia guvernirii st ll poatd corija. Clnd am aiuns lnsi in acest punct, este deja dificil sl mai stivilim cregterea acurnuldrii fu'r cazul unui om, a sdrlciei 9i n6ptrstuirii ln cazul altuia3.

invadeazi sfera ideilor gi a valorilor: "Spiritul opresirii, al servilitilii, al fraudei, iati roadele imediate ale sistemului actual al proprietifii"a. Reverendu[ Thon'ras Robert Malthus observd aceeagi inegalitate, aieeagi s5r6.cie, aceeagi opresare a celor niphstuili, insf, acuzatiile lui se lndreapti impotriva celor s[rrnani. El pornegte de la doud postulate:
Ea

ln primul rind, hrana este necesarH oamenilor; in al cloilea rind, pasiunea dintre sexe este necesari gi se va nrenfine, in generalr aga cum se prezint5 ea astizi (...). Considerind postulatele mele ca sigure, afirm ci puterea populafiei este infinit mai mare decit puterea pimintului de a produce alimentele trebuincioase omului- ln misura in care nu intitnpintr vreun obstacot, populafia cregte urmind ritmul unei progresii geometrice. in schimb, cantitatea de alirnente nu poate cregtedeclt ln progresie aritmetici. Nigte minime cunogtinfe in domeniul cifrelor sint suficiente pentru a se lnlelege imensitatea prirnei puteri in comparafie cu cea de a doua. Prin ligc'a naturii ndastre, care face ca hiana si fie indispensabilfi viegii ornului, efectele celor doui puteri inegale trebuie si fie considerate totugi ca egale. .Aceasta inseanrni c5 penuria de alimente acfioneazd- asupra popula[iei ca o frini puternicE gfconstanth. Penuria respectivfi trebrjie si se trranifcst'e cutrrva gi ea este resimliti, in rnod obligatoriu,.de o mare parte a populafieit.

Filantropul, legiuitorut nu pot face nimic: "Nu sti in puterea celor bogati si [e daa siracilor o ocupafie 9i o piine;in consecinfd, siracii, priu insi.gi natura lucru.rilor, nu au nici un drept si le ceard aga ceva"6. "Nici un sacrificiu al celor bogati, mai ales in bani, nu va putea evita vreodati revenirea siriciei iu rtndul claselor inferioare ale societifii (...)"t. Deoarece,
pentru Malthus, aceasta este, fn esenti, o chestiune de rnora16 individuald: "E treaba fieciruia, pentru propria lui fericire, sXamine ase stabili undeva, p?rri cind prirr nrunci gi economii el va fi ln stare si facii fafi nevoilor farniliei sale"s. Din acest ntonrent, siracul, nipSstuitul, se filce vinovat de nerespectarea legii firii:
rll'icf., p. 526-527.

rlbid., p.531.

h l<ti le ln populatiotr ct se.s effcts sur le. perfectionncment futur tle ta sociit(., nuct ilt; retnurqucs -<trr"lc.s sltirulnti<ttts tlc M. C<tdtttin. M. Condorcat et tl'tutres rtulr:trt.s, 179B, citat clupi J.-N4. l)<.rur:iitr gi (i. Dtrpuv , Mallhus. Seuil, p. 16,17. 6lbid., p.32. 7lbid., p. J4.
rlhir/., p. 33.

sE:'-srri sur

tL

MICHEL BEAUD
Sd

agadar pe acest om vinovat sd ispdgeasctr pedeapsa cu care il sancfioneazi natura. El a acJionat lmpohiva ceii rationale ce i-a fost ckar aritatd, aga c[ nu poate afllza pe nimeni, dac{ fapta comisd are urmtr'ri nepl{cute pentru el, ci numai pe sine se cuvine a se lnvinui. Accezul la asistenta parohial{ trebuie sil li fie interzis. Iar dacH operele de bintifacere particulare ti vin totugi tn ajutor, interesul umanitifii cere ln mod imperios ca spriiinul respectiv sI nu fie prea abundent. El trebuie sX Etie cd legile firii, adictr legile lui Dumnezeu, l-au condamnat str triiascl ln lipsuri, pedepsindu-l pentru faptul de a le fi nesocotit (...). Va ptrrea, poate, o m{surd prea asprl ca o mamd gi copiii sdi, care nu a'u nimic a-gi reproqa, si sufere din pricina relei conduite a capului de familie. Dar gi aici este tot o lege neclintitl a naturiie.

il l6sim

Relulnd aceste idei tntr-o lucrare mai complex[ gi rnai elaboratil,Eseu despre.principiul populafiei (1803), reverendul Malthus devine aproaPe poetic lntr-un pasaj celebru, care va fi scos insl din edigiile ulterioare:
Dactr un orn care se naEi" intr-o lume deja posedati nu poate obline de la pirinfii sil hrana pe care le-o cere, gi daci societatea nu are nevoie de munca [ui, el nu are dreptul si pretindtr nici cea rnai micd porfie de mincare gi, de fapt, el esfe cumva de prisos. La marele banchet al naturii, nu existi nici un tacim liber'pentru el. Natura ii poruncegte str plece gi va pune chiar ea ordinul in aplicare, daci oinul respectiv nu poate recurge la cotnpasiunea rnesenilor de la banchet. in cazul ln care mesenii se string unii in at;ii gi ii fac loc, algi intrugi apar imediat, cerind aceeagi favoare. Zgomotul platourilor cu mincare pentru tofi cei ce sosesc utnple sala de nenumirate solicitdri. Ordinea gi arrnonia festinului sint tulburate, belgugul care exista .inainte se preschirnbi ln strirntorare, iar des[6tarea mesenilor este distrusi de spectacolul siriciei gi stinjenelii care domnesc in toate collurile silii, precum gi de zarva supdritoare a cclor furiogi cd nu gtrsesc bucatcle.pe care fuseseri invifafi si le primeasci. Mesenii realizeaz|prea tirziu eroarea Pe care au cornis-o incilcind ordinele stricte in privinfa intrugilor, ordine date de nlarca doarnni a banchetuluito.

rnilostive sd considere cu totul inclreptdfiti teribila rnizerie in care trdiau la 'yremea aceea muncitorii gi cea mai mare parte a populatiei de rind. Pentru spiritele rafionale, econotnigtii vor arlta chiar "necesitatea gtiinfific5" a sirdciei: nu rezulti ea din "legea implacabili a salariilor"? ]ean-tsaptiste Say descrie ln acegti ternreni modul in care un salariu ajunge si fie stabilit: "Cind (...) cererea rhmine in urmi fafh de mulfimea celor ce se oferi si munceascd, cigtigurile lor scac{ sub nivelul uecesar menfinerii clasei la acelagi numtrr de persoane. Fanriliile cele mai impovirate c'le copii gi de infinnitf,!i pier; astfel, oferta
'/lirl., p. 33

Iati cum puteatr fi filcute sufletele

f"Citat ciupi IJistoirc eindrnlc tlas cit,ilisaliorr.s, t. V, p.526

g5

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO PTNA

IN

2OOO

bratelor de rnuncd. scadq iar bralele de munce fiind mai puline, lefurile cresc"ll; Ricardo, descdind acelagi proces, 1l va considera necesar: "Asemeni oriclrui alt contract, saliariile trebuie s[ fie lisate ln seama concurentei deschise gi libere a piefei, gi s{ nu fie niciodatn dirijate pqin intervenfia legiuitorului". Din acest motiv, el va incrimina legile engleze referitoare le iei siraci: "in loc s{ ti trnbog{teascH pe s6raci, ele tind sd ii

siriceasci pe cei bogafi"l2.

2. Confruntarea celor doufr utopii

in linii mad, tncd de la lnceputul veacului al XIX-lea se contureazl douX viziuni utopice asupra unei lumi viitoare, amlndoud garantlnd fericirea tuturor: viziunea liberalX, pe de o parte, iar pe de cealaltS, viziunea tntemeiattr pe organizarea societdfii, cea care, ina doua treime a secolului, va fi calificati drept "socialisti". . "L5.sa[i.lucrurile s{ meargi de la sine", spuseserH Turgot gi Smith in fafa organizirii de corporafii, tn fala politicii mercantiliste, a monopolurilor marilor companii gi a manufacturilor care beneficiau de privilegii. "Lisati lucrurile s5. meargi de la sine", vor spune, firi nici o opreligte, "economigtii" secolului al XIXJea Pentru Say, Proprietatea, Libertatea, Prosperitatea sint ind isociabile : proprietatea asupra terenurilor productive gi a veniturilor ce se pot obfine de aici; Iibertatea in ce privegte utilizarea acestor terentrri: "Orice restricfie care nu este necesari protei5rii drepturilor celuilalt inseamnh un atentat la proprietate"r3; prosperitatea pentru tofi - pentru cel stirac Ai pentru cel bogat -, cdci "interesele lor slnt exact aceleagi". Firegte, "est'e ull mare necaz si fii sirac, clar necazul e gi mai rnare atunci cirrd egti inconjurat de sirrnani ca tine. Atunci cind nu ai bogdfia ta, trebuie sX le-o doregti m{car celorlalgi. Un om nevoiag dispune de infinit mai multe rnijloace pentru a-gi cigtiga existenfa 9i a ajunge la un trai indestulat daci se afl5 in mijlocul unei populafii bogate, decit daci este inconjurat de sdraci. ca el. $i observafi c5, aici, speranta nevoiagultri nu sebazeazl pe rnilostiveni.a celui bogat. Ea se bazeazd pe interesul acestuia. Este in interesul lrogatului sd ii ofere celrri sdrac un teren pe care si-l cultive, unelte, ingrigiminte gi seminfe care si-l hrdneasci pini la recolti"r{. Pentru Ricardo, echilibrul este asigurat de liberul ioc al piefei, adicd de legea cererii gi a ofertei. E vorba de un echilibru economic, dar gi de echilibrul dintre treiclase ale societlfii (proprietarii de piminturi, posesorii
ttCours cotrytlat d'dconotnic polititTua prutique,1828-1829, citat dc I L Dclris, oyt. cit., p',.295. 12Prrrcilres dc I'iconorrtic pttlitiqrc et tlcl'irnp|t,1817, trac{. fr., C-alnrarrrr-l.6vy,1970, p.76,77.
rrCrrrrrs ccntqtlet..., in J.-8. Say, Tcxtcs c/roisi-s, f)alloz, 1953, p. 195 r{C(rl :; cotrr1tlct..., ihid., p. 194.

Qc,

MICHEL BEAUD
de capitaluri gi lucltorii), chiar dacd interesele lor par s[ fie contradictorii. E vorba apoi de echilibrul dintre natiuni, jocul costurilorcomparative gi

al specializ{rii garantind interesul reciproc al hrturora. ln acest spiri se dezvolti gi se afirm[ ceea ce am putea numi "utopia liberal6": proprietatea, tibera initiltiy!-gi lr@ryf ioc al pielei trebuie sI asigure cei rnai buni lume cri putinle. Aceasta implici reducerea cit de mult posibil a oricilror lntervenfii din partea statului: "Acfiunea Suvernamentali se limitea zd,,inesenf5,, la a face s{ domneasc{ ordinea, securitatea, justitia, va scrie Bastiat. ln ufor" acestor limite, ea lnseam.ni-irzurpar.ea iongtiin;ei, a inteligenfei, a rnuncii, intr-un cuvlnt a Libertifii umane"ls. $i in rest? Lisati luirurile sd. meargi de la sine! Mai putin, bineinfeles, in cazurile ln care trebuie "impiedicafe lucrurile necinstite". In schimb, "in

privinta lucrurilor nevinovate ln sine, precum munca, schimbul,

invitXmintul,

'

asocierea, banca etc., trebuie totugi optat. Statul poate sd le lase, 6ri sd Ie impiedice a se infdptuf . Daci le las[, vom fi liberi gi foarte economic adndnistrati; nimic nu costi mai ieftin decit ldsatul?n pace. Daci Ie impiedicd, vai de libertifile noastre gi de propriul nostru buzunar!"16

Aceasti "utopie liberal{" a avut inci de la lnceput abilitatea de a se prezenta ca "fondatl gtiinfific": "F.conomigtii [adici liberalii], mai scrie

Bastiat, observi omul, legile organiztrrii sale qi raporturile sociale ce rezultd din aceste legi". La polul opus se afltr demersulsocialigtilor: "Socialigtii igi imagineazd o societate fantezisti gi apoi un om adaptat acestei societifi"17. Cici utopiei liberale i se opun utopiile egal.itariste, sociale, asocialioniste, care vor fi calificate in anii 1830 printr-un singur termen: socialiste. Ele sint ilustrate, tn timpul ltevolufiei franceze, de scrierile lui l-'Ange gi Babeuf, gi de toati conjurafia Egalilor. Tonul i[ dau citeva fraze clin Manifeste des Egaux[Manifestul Egalilorl, redactat de Sylvain Marechal:
Popor a[ Franfei! Vrerne dc cincisprezece vcacuri ai triit in sclavie 9i, prin urmarc', in suferinlI. De gase ani incoace abia daci mai respiri, agteptind libertatca, fericirea, egalitatea. Egalitatea! Cea dintii dorinti a naturii, cea dintii trebu.infi a ornului gi principalul nod al oricirei asocieri legitime (...). Ei binc, noi finem de-acum incolo si triirn gi si murinr egali, aga cum nc-ltn ndscut: vrem egalitatea real5 sau rnoartea; iati ce ne trebuie noui (...). Revolufia francezi nu cste decit verstitoarca unei alte revolutii, mult nrai mari, nrult rnai irnportante, gi care va fi gi cea de pe urmi (...). A v,:nit momentul si intemciem REPUBLICA CELOT{ EGALI, aceasti rnarc'c.rsd deschish tuturor oarneni[or.Ziua restituirilor completc a sosit. Voi, farrrilii
rsf

7962,

p.24.

're fala l;t llunrrcnics icun<nrriqucs, 1845; citat dupd Louis Baudiu, l:rirlr;r'ic Ba.slrrrl, L)alloz.,

rGfacquus Botrhornnre, nr. 1, iunie184B, ibid.p.161. r7[)rcf.rl5 la Harrrrorrics cconomiques, ibrd., p. 19.

(r

rsroRrA cAprrALrsMULUr

DE LA 1s00 piNA tN 2000

chinuite; veniti sd v{ agezati la masa comurd lntinsi de naturi pntru toti copiii sei (.): lnaate dupS revolufia aceasta veritabilf,, vtr vegi spune bu mirare: Cum?!Fericirea comuni finea de atit de pufin lucru? Nu trebuia . declt sE ne-o dorim..Ah, de ce nu ne-am dorit-o mai devremers?

Reprezentativi stnt, de asemenea, Saint-Simon gi Fourier, amlndoi admiratori ai lui Newton gi fascinati de armonia nHscutd din atracfia universali. ln visul s{u din 1803, Saint-Simon vede administrafia Pdmintului incredinfat6 unui "Consiliu al lui Newton" alc{tuit din savanfi gi artigtite .lnThiorie des quatre mouvenrcnts[Teoria celor patru migcdril(1.80S), Fourier vorbegte despre legea unic5, generald gi constantX. a "atracfiei pitimage"; f4langele, spune el, nigte societifi complete gi autonome de o rnie opt sute de persoane, trebuie s{ constituie, in falansterele lor, celulele de bazi ale unei noi "armonii universale". Utopia este aici tn plin avlnt: certitudinea vie a unei atte lumi, a unei alte societifi aflate la lndemina oamenilor. Saint-Simon va acorda mai multi atenfie "Industriei", adici diverselor forme ale activitXfii productive; e[ va pune in prirn-plan rolul industriagilor, li se va adresa muncitorilor gi va fi preocupat de imbunitXtirea condi;iilor de viafl "ale clasei celei mai numeroase gi celei mai sXrae"2o. Fourier critici incoerenfe1e societifii pe care el o numegte "lume
pe dos", precum gi supunerea la "munci respingitoare";el proptrne "lumea in buni rinduiali" acea "lume nou{" care va avea o structurd societari pe baza "inclustriei naturale cu aclevirat atrigltoare" gi a cirei celuld de baz6. va fi falansterul2l. Mai pragnratic, Owerr a fost, la capitul uneicariere fulgeritoare la nouisprezece ani era dir:ector de producfie al unei filaturi, la douizeci gi opt de ani patron al unei mari filaturi unul dintre cei dintii "patroni sociali" ai industriei capitaliste: in primul sfert de secol al XIX-lea, fabrica sa din New Lanark este un model pe care vin si-l vadd oameni din toate

-,

colfurile lumii. Mai departe, Owerr pl5nuiegte sh reformeze tntreaga societate; el pune in discutie religia gi farnilia gi pierde astfel sprijinul
burglreziei liberale; apoi incearcX - prin crearea lui Nctrr Hannorty,inStatele Unitc - s6-gi puni in practicX ideile utopice, practic un arnestec de
Mttifeste des Egrur (1796) nu a fost publicat atunci din prricina a doul fraze la care ntt atl putrrt subscric tofi Egalii: "Sd piari, daci trebuie, toate artele, numai sii nc rimini e6alitatea rt'.r15" gi: "DispiretiodatA, rcvclltitoare distinclii (...) ilrtre 11.rvcruan(i :1i guvcrnali". Dtrpi C. N{. lJravo, Lt.' 5-ocirrlr:,fds (tr,{t,11 Mnrx,lvlaspcrr.r, 1970, t. l, p. (15-68. felcf lrr l'un lnbitartt dc Ceutua ri scs crrrrfcrrryornins,7803. ^tl.'lniltt'.lrit, 7877 -1fll8; Drr s.ystiltrc inttuslrid,'1821; I'lutrq /c Srrirrt-Sirrrort ri Mrr.ssir:t.rrs les ot tu r icrs, 1 6-l I ; Nor ttrr:rr rr CJr ri.<f irr tt i snrc, 7 825. 2t'l'rnili rlc lhssocirtliun doutcstiquc el ngricola,1822; Le Nrruucrrrr h4onde industricl ct soci6tnira,
1829; Pib.gc:: rt clmrlntatriilne tL.s deu.r secfcs de Sainl-Sinron al d'Outcrr, 1ti31; La Faussc Induslric ttr<trccl<tt, rdltttgnnul<, rtcrtsorrgire, et l'nntidole, l'intlustric nnturcllc, nttrnyante, utridique,
1835- r 836.
tALe.

'i{

MTCHEL BEAUD
cooperatie gi comunism: va fi ins6 un e$:: qS21'f829);.Owen va deveni atunci un animator al migcnrii muncitoregtibritanice, apoi un ProPagandist al convingerilor Ii credinlelor salez. neobosit -esadar, in fa;a itopiei iiberale (tundstarea omului asigurat{ de liberul vin s[ se etaleze utopiile socialoc al cererii gi oiertei, tn toate domeniile), iitt* (bunlsiarea omului asigurat[ printr-o org-anizate adecvat[ a a societhEii). Prima a luat foarte iepede un aer gtiintific ("1egea ceterii 9i il"g*" implacabild a saliriului"); celelalte au avut tendinfa de a ofertei'i, degenera iniredinie mistice gi sectare. Prima a fost reluatl 9i lntrebuintatd deLripa negustoreasci a burgheziei de fiecare datX ctnd avea nevoie de un cirnp deichis de actiune (impotriva reglementdrilor 9i corporatiilor, tmpotriva monopolurilor gi privilegiilor, a legilor referitoare la cei sdraci n protecfionismului); ceielalt" vot."u"a ecou in rlndut tehnicienilor "u,, (SaintiSi*o.,1, dar mai aies al micii burghezii (megtegugari, prtrviliagi) 9i al piturilor populare (meseriagi 9i muncitori). Marx va da utopiei socialiste o versiune gtiinfifici, stabilind, pe baza analizei istorice gi Lconomice a capitalismului, cd. acestuia ar trebul, "in mod necesar", si-i urmeze comunismul; multiplele realiziri asociafioniste gi cooperatiste,luptele populare gi muncitoregti, forrnarea 9i maturizarea claselor muncitoa-iu lroi inrddicina gi concretiza proiectul socialistT.

3. De wtde uin

bogdfiile?
i

Dup{ aparifia cirlii tui Adam Smith, acedsti intrebare fundamentali avea ti fiu t"l,tati cle mai mulli economigti, opuninduJ, in principal, pe
englezul David Ricardo francezului fean-Baptiste Say. Nesc,tt in\772, fir-r al unui bancher israelit emigrat in Olanda, curtier de valori cle Ia vlrsta de douizeci 9i doi de ani, imbognlit de pe urma speculaliilor cu acfiuni, David Ricardo se retrage dirr afaceri la patruzeci gi aoi de ani, curnpird o proprietate fttnciarh 9i devine membru al Parlamentului in 18L9, la doi ani dup5. ce publicase principala sa lucrare: Principii alt: econorniei poitice gi ate irnpozitdrii. N6scut in7767. fiu al unui negustor protestant revenit de la Ceneva (unde familia sa se exilase, dupX eclictul dirr Nante) la Lyon, Say lucreazi ca funcfionar intr-o banci, apoi cXldtoregte tn Anglia gi se inroleazdca voluntar in campania din 1792;in continuare, el frecventeazd cercurile "ideologice" ale vremii, colaboreazi la La Decttdc, iar in 1803 pubtici Trattttul cle econottic politicd, sau simpld expuflere a rnodului dc fonnare, distribuire Si consurrtare a bogdfiilor; dezaprobind mdsrrrile autoritare ale tmperiului, el refuzi posturile care ii sint
I'tctuof SociclV,1812-1813; Obsenntionson tlrccffactsof tlrcruanuftctttring systcrtr, 1815; R,Iolt lo tlrc country of L.annrk,1815-1821; Book of tlrc nrru nrcnil world,l'8402rVcz,i lvl 8caud. Lc Socialisnra a I'tyrcuue I'histoirc, cap. 1. '!c
r1l1 Ncro

9$

rsroRrA cAp_rrALrsMULUr

DE LA 1s00

plNA lN

2000

oferite gi tnfiinteazl o filaturd de burrrbac (1806:1814); pe tirnput Restaurafiei, dat fiind cd economia politic{ - pe atunci zugrf,viti in culorile anticlericalismului gi liberalismului - era considerati ca subversivI, nu

va putea tine prelegeri declt la Ateneu, institulie particularX de tnvif{mlnt superior (L816-181"7 gi 1818-1819), 9i la Conservatorul de Arte 9i Meserii (lncepind din 1820); Say va trebui s[ agtepte ptn{tn 1830 pentru a dobindi, cu pufirr inaintea morfii, o catedr6 la College de Francez{. Ideile sale fundamentale 9i le va rezumu ln Catehismul cle economie politicd din 1817:

.-. Esfe posibild,'

uearea bogdliei?' Da, intructt pentru aceasta este suficient si se creeze o valoare ori sporeasci valoarea deja existenttr ln lucrurite pc care le definem. Cunr conferhn oaloarc unui obiect? Dindu-i o utilitate pe care nu o avea inainte. Cum cregtem valoarau pe core lucruile o au deja?

si

se

- Sporindu-le dobindit (...)6.

gradul de utilitate pe care il aveau atunci cind le-am

Crri aparfin produscle create zi de zi tn cadrul unei naliuniT - Ele aparfin industriagilor, capitalirstilor, proprietarilor de terenuri care, fie prin efortul lor, fie prin miiloacele pe care le defin, sint autorii acestor

produse, gi pe,care i-am numit, tn consecinfi, producitori26.

Iati pusi una dintre bazele ideologice ale glnclirii economice din
secolele al XIX-lea gi al XX-lea: a produce inseamni a cregte utilitatea; la aceasta concureazi trei "factori productivi" - capitalul, lnunca, terenul -, care vor fi retribrrili propor:[iorral cu contribufia lor. Ricarclo lgi va exprima dezacordul irr aceastd privinti: "Utilitatea, ii va scrie el ltri Say, referindu-se IaCatehisnr, sti cu siguranfi la baza valorii, dar respectiva valoare uu poirte fi niciodati. estinrati prin graclul cle utilitate al mirfii. O rrrarfi greu de produs va avea intotdeauna mai rnultl valoare decit cear pt'odus.i cu ugurilrfi (...). Pentru a avea valoare, o rnarfi trebuie si fie utili, dar numai dificultatea producerii ei este adev5.rata rndsurd a valorii respective. Din acest motiv, fierul, degi e. mai util, are o valoare mai micd decit aurul"27. in Principii nle economiei politice gi ale impozitdrii, lucrare publicatd tot in 1817, Ricardo aduce mai multe limuriri, consacrind valorii lrrtreg primul capitol al cdrfii. Lungile titluri ale secfiunilor acestui capitol condenseazX esenfialul in citeva fraze: "Vaioarea unei mIrfi, sau cantitatea dc orice alti mar:fd pe care ea poate fi schimbatX, depind cle
?'Vczi L. l.t' \lan-l.cnteslc, "l,cs rrrCthodcs dc prorrrotion dc I'iconornic politicluc crr Frarrcc atr XlX" siiclc", I(cclrr:rcJrcs ct Traurux, UEI( d'histoirc de l)aris I, dec.1977. :3J.-8. Say, r)tticltisurc d'(ctttt(trtritt yolitiqua,1917, Marnc ,79711, p.37. zi'lbitl., p. IIB.
2TCitat de ['. Lanz, Vnleur cf lirt/rc.s.scs, p.197-191).

/L( la^

MICHEL BEAUD
cantitatea de munci necesar{ pentru producerea ei, iar nu de nivelul mai mare sau mai mic al remunertrii acordate muncitorului"a. "Valoarea m{rfurilor este influenfati nu numai de munca depusi nemiilocit pentru producerea lor, ci gi de cea consacratf, utilajelor, maginilor, costructiilor necesare pentru a le crea"P Definind astfel valoarea, a clrei expresie monetaril. este preful, repartifia boglfiilor produse va fine de nivelul salariilor. Or, "preful firesc al muncii este cel care oferX muncitorilor ln general mijloacele pentru existenfil gi pentru perpetuarea speciei lor, fflri cregteri gi fir{ diminudri". Astfel, "presupunfnd ci griul gi obiectele manufacturate se vlnd in continuare la acelagi pref, profiturile vor fiintotdeau.ra sau rnai mici, ln funcgie ^iimari de cregterea sau de sclderea salariilor"30. ln optica lui Say, interesele muncitorilor, ale capitaligtilor gi proprietarilorslntin concordant{; dup6 Ricardo, ele sint opuse. Tezele ricardiene gi critica punctelor lor slabe vor constitui punctul de plecare al anlizei pe care Marx o va dezvolta 1.n Capitalul, In privinga maginilor, pozigiile tui Say gi Ricardo se intilnesc. "Folosirea maginilor", scrie Say in Catehism, nu este funesti pentrir rnuncitori "decit in periqada in care este pusd in exploatale o magini nouS; deoarece experienfa ne arati c5 in f5rile in care maginile sint utilizate pe scard targi gi numirulmuncitorilor angaja[i este mult mai mare"3l. Ricardo, discutind despre tezele lui Mac Culloch, noteazi in 1820: "Folosirea maginilor, cred eu, nu dirninueazi niciodati cererea de munci gi ea nu este niciodati cauza unei cideri a Frretului muncii, ci efectul cregterii lui"32. El abandoneazi aceastd pozific in 1821, adir"rgind un nou capitol la cea de-a treia edifie aPrincipiilor sale: "Sitrt couvins cd substituirea forfelor umane de citre forfele mecanice apasi urreori foarte greu pe urnerii claselor muncitoare". T'otugi: "Ar fi prirnejclios pentru stat si impiedice utilizarea maginilor, cXci daci intr-o fari nu i se ingiduie capitalului si culeagd toate profiturile pe care le pot produce forgele nrecanice perfecfionate, el este irnpins afari., iar o dezertare a capitaltrrilor va fi mult mai piguboasi pentru rnuncitori decit utilizarea, chiar gi cea mai costisitoare, a rnaginilor"33. Aceste dezbateri sft'rt strins legate de realitXfile epocii. Elc igi au rXdlcinile in preocupdrile cotidiene, in confruntirile de intercse care insofesc cea dintii industrializare.

2Ef). Ricard 1970, p. 13.

o, I'ritrcircs dc

l'dcon<nrric politiquc

tt

rla

l'int1fit,18i7, tracl. fr., Calrrr;rrr-L6vy,

afbitl , y,.21. a'Citat de I l. Denis, op. cit., p. 313 9i 315. rrJ.-8. Say, Catichisnrc,.., op. cit., p.75. trCitat clupi P. Lantz, Valeur et Riclrcssc, p.209. lrVczi P. Lantz, oyt. cit., p. 209 s.

ic,{

TSTOTTIA CAPITALTSMULUI DE

LA

15OO PTNA TN 20OO

Dezvoltarea capitalisttr a industriei ln secolul al XIX-lea, aparilia industriei nrecanizate va fi principalul

"motor" alextinderii modului de producfiecapitalist. "Fabricile", pe care le-arn vizut lulnd fiingdln Anglia la sflrgitul secolului al XVil-lea, igi vor spori considerabil numtrrul: atit ln Anglia, cit gi tn Belgia, Franta, Elvetia, Germania, Statele Unite; dezvoltareolor este deosebit de insemnati in sectoarele de bazd ale epocii, respectiv tn domeniul textilelor gi al metalurgiei; fogti negustori sau proprietari de manufacturi, dar gi mul;i maigtri sau fii de megtegugari devin fabricangi gi angajeazd, in dorinfa de a oblirre profituri maxime, o min6. de lucru disponibild in urma transform{rilor din mediul rural sau al imigrafiei. Prirnele nuclee ale claselor muncitoregti se vor constitui, agadar, tn condiliile unui trai mai mult decit mizer gi ale urrei opresdri intolerabile. Acest proces tl continui pe cel inceput in Anglia, in secolul precedent, dar inrl'runinclu-i un ritnr sensibil accelerat, fapt ce poate fi observat gi daci urrnirinr rata anuald a dezvolttrrii industriei ln lume.
Tabelul nr.2 l(atele anuale medii ale dezvoltirii industriei'9i cornertului in lurne
industria rnondiali comerfuI nonctial
secolul al XVIII-lea
1780-1830 1830-1840 1840-18tr0 1860-1870
:r. Pericracl a 1 705
-1

1,5n

1,1t' 1,4

2,6

?o
3,5 2,9

2,8 4,9 5,5

7ti5. b. Perioa da 1720-lT 8A.

Strrr;i:lV.\{.Rostt'tw,TlraWorld Econonttl.tabelele ll-75i Il-1, i>.671i49.

7. As cens

h ut

cap

italistruIui britanic

lndtrstritrlizarea capitalisti la scari r-rrondiali s-a desf{gurat in trei nrari valuri succesive: 1780-1880, 1880-1950, cel de-a[ treilea fiincl irr curs de clesfdgurare astizi. Fiecare dintre aceste valuri este caractel'izat printr-o anutnitri extindere, cleopotrir'f, sectoriali (ca tipuri cle indtrstrie) gi gr'ografici (regional5 si nafionali). Pctrtt-tl pet-ioacla 1.780-1880, trei industrii atr avut o porrciere, o rat;i a "cregtet'ii" gi t-ttr efect sufici.cnt cle inrportante prentrrr a fi consicierrrtc inclrrstrii rrrotricc: e.ste vorl.ra cle cca a burnbacului, a forrtei gi a girrelor de cnlc feratii; ot', clez.\,oltarea lor cea nrai tinrpr-rrie pi cea rrrai insen'urati a ilvut /'^ <)

MICHEL BEAUD
loc tn Marea Britanie. Utilizarea huilei albe gi a motoarelor cu aburi, care conferi mecaniz{rti un plus de randament substanfial, apoi utilizarea unei mfini de lucru existente din abundenfi, dezarmatI gi ieftini iat[ explicalia putemicei cregteri a cantittrfilor produse. Ascensiunea britanictr este strivitoare de-a lungu' turtre6ii prime jumtrtilt a oe<olului, continutnd si r{mtn5 imposant{ 9i dupl 1850, chiar daci ea se va reduce tr cazul unora dintre pioducfii. Cifrele cantit{trilor produse slnt clt se poate de elocvente. ln Anglia gi, cu clva tnttrziere, in Franga gi in Germania, aceast{ evolufie continu{ procesul lnceput tn secolul al XVIII-lea, accentulndu-l gi accelerindu-l; in Statele Unite, independenfa marcheazi inceputul unei noi perioade, iar industria manufacturier{ ce se dezvoltd acum va profita de greut6file cu care se confrunti producdtorii gicomercianfii din E-uropa ln perioada r{zboaielor de la lnceputul secolului. Numai aceste patru fdri reprezinti lntre doul treimi gi trei cincimi din lntreaga produc$ie industriali mondiali, partea Marii Britanii scizind de la ceva mai pufin de un sfert la ceva mai mult de o cincime.

Tabelul nr.3 Industriile motrice din prima generafie ln cele patru principale liri capitaliste induskia fonti gine de cale bumbacului ferati
Marea Britanie
Fran[a
a
[r
a

1790-1,799

1790-7799
1780-1889 1850-18s9 1830-1959 1850-1859 1Bs0-19s9 1840-1848 1840-1920

1830-1839 1830-1879

1780-1869

dupi
c

1815

18{0-1849
1840-1889 1zu0-1849
1

Gernrania Statele Urrite

1830-1839

b
a

'c
1805-1815

640-1889

1830-1839 18:i0-1899

1820-1879

a. Perioadi in care se inregistteaz6 cota maximf, de expansiune. b- Perioadd in carc'scctorul cste considerat motor al industrir.i naf ionale. c. Sectorul nu a atins o pondere suficienti pentru a juca un rot rnotric.
ssrsd.

si

422.

dupi w.1{.|{ostovr" o1t. cit., tabclele v-2,v-7, v-10. v-13 gi V-lg, p,37g,3g3,4a0,407

,ln\

ISTORIA CAPITALTSMULUI DE LA

15OO

PlXA IN

2OOO

Tabelul nr.4 Producfiile indust(iale din prima generafie ln cele patru principale g{ri capitaliete
Marea
Franfa

Germania

Statele

Britanie

Unite

fire de bumbac
(ln milioane de lire)
1830 1850 1870
250 588 1101 68
1,40

t6 M
147

22A

77 288 400

huili
(in milioane de tone)
1800 1830 1850 7870
10
7 1

l6
4e 110

2
5

13

1,7 6,7 26

;
30

fonti
(in mii de tone)
1800 1820 1840 1860
200 400 1400 3800 60 140 350 900

40 90 L70 s00

io
180 900

puterea rnaginilor instalate (in mii de CP)

1840 7870 3s0 900
34 336

20 900

nd nd

cii

feratc construite (tn rnii de knr)

10,5 24,5
f

1850 7870
Srrrsi.'

77,5

6 19,5

ncl 52

.l'. Rioux. In

R4uolution industriellc, 1780-1880

11.

67,80, 93, 95 gi 96.

Dezvoltarea industriali de acum marchcazi, apoi accentueazi ruptura fafi de rnileniile de producfie predomin?ult agricol5 a unor societXfi predominant rurale. Firegte, in cazul vechilor cetili sau al firilor mici, rolul ttuui orag, cu activitifile sale manufactur:iere 9i comerciale, a ptrtut fi deterrninant. l)ar aceasta s-a proclus, perrtrtr prima datai, intr-o {ari rnare: Marea Britanie, dupi care s-a extins gi in irltele, in special irr Irranfa gi Gerrnania.

4c0

MICHEL BEAUD
impirfim productia material[ in douH mari sectoate, agriculfura gi industria, se poate observa cit de pronunfat{ este evolutia din Marea Britanie: partea industriei cregte de la 42%1n1.801 la60o/o tn 1831, pentru a ajunge la73% in 1871. ln Franta, aceeagl cotf, a productiei industriale din lntreaga producfie material6 crcgte de la 43% 1n7781-t790la 55% tn
Dacf,
1835-18414,

dar stagneazi apoi la acest nivel plnX tn 1865-187434.

Tabelul nr.5 Rep artifia producfiei industriale mondiale*

Mare.a Fianfa -Germania Restul Europei Britanie

Statele

Unite
4
5

1820 1840 1860

"ln procente.

24 21. 21

20 18 76
t.ll-2, p.52.

15 17 15

37 38 34

L4

Sursd: W.W. Rostovr,, op. cit.,

Nu numai ci transformarea este, inci din prima treime.a secolului, nrai sensi6il6 in Marea Britanie decit in Franfa,-ha, ea avea s{ continue irr ctrrsul celei cle-a doua treimi de veac in fara reginei Victoria,ln vrerne ce
.

in Franfa relativul recul al agriculturii este rnult lncetinit. La aceasta trebuie addugat faptul ci ponderea activitSfilor rnegtegughregti gi a celor matrufacturiere tradigionale timine destul de insernnatd in Franfa - pe ciucl mecartizilrea, motorizarea, agadar fabricile gi uzinele, se dezt'olti. mtr lt mai rnr-rlt irr Anglia. in sfirgit, avintul industrial britanic se orienteazh mult mai nrult gi nrai raprid inspre nrijloacele de produc[ie, a ciror inrportanfi spsvsgle continuu - in vrene ce in Franfa continui si preclorninc producfia de bunuri de consum. Aga se face ci irr Marea Britanie ponderea mijloac-elor de producgie fabricate, clin totalul produsului industrial, cregte de la 29'/o in 1783 gi 317, in'1812, la40% in 1851. ,si47% in 1881.; ln Franfa, aceeagi pondere avea si rdnrini destul de slabd cle-a lungul intregului secol: L8% in 17811790,2]"% in '1803-1812,22% in 1875-188435. in accla;i timp, natura "ocupafiilor", a activitifilor, evolueazx gi ea; potrclerea lor se schimbi simfitor, adr-rcirrd clupi sine in.stituirea unei rroi structtrri a cLlselor.

J. Marczewski, Crrhrcrs de l'tSEA, nr. 163, iul. 1965, t."l7, p. Xt.Vtlt. '':;Vt:z.i'l'. J. lvlarkovitclr, Cirlrias r/c l'lSt}l, nr.'!7\t, rruv. 19(i6, p.287.

i''Vezi

/cf

ISToRIA cAPITALISMULUI DE LA 15Oo PINA it.I

2, Noua dtructut'd a claselor
.

zooo

Cifrete globale pot oferi o imagine asupra proceselor de fond: sporirea locurilor de muncH in industrie, urbanizatea, salarizarea. ln toate aceste privinfc, transformirile cele mai vizibile au loc in Marea Britanie. Predominarea, din punct de vedere cantitativ, a lumii agricole gi rurale rXmine evidenth in Franta gi in Statele Unite; ln schirnb, in Marea Britanie, lumea industriei, a schimburilor, a serviciilor gi a funcfionirimii, care coustituie deja doud treimi din totalul locurilor de muncH lalnceputut 'secolului, va reprezenta, ln 1871, mai mult de patru cincimi din acesta (vezi tabelul nr.6). Totugi, in aceasti perioadi, populafia activd din agricultura Marii Britanii nu va descregte (1,7 milioaneln 1801 9i, incX, 1,8 milioaneln 1871): efectivele utilizate ln industrie sporesc insi rapid: 1.,4 milioane in L801, 3,3 milioane in 1841,5,3 milioane in L871. in Franga, populatia activi din agriculturi cregte (5,5 rnilioane ln 7781-1790,7,2milioane in 7865-1874): iar efectivele utilizate in industrie, chiar dach se vor dubla, rimin net mai pufin importante: 1,6 milioane in 1781-1790,3,5 milioane in 1835-1844, 3,8 milioane in 1865-7874. , Cu toate ci efectivele sale se pXstreazi la un nivel constant, agricultura, "cirnpia" britanici sint o sursi importanti de nrini de lucru pentru indusTabelul nr.6 Populafia activi din Anglia, Franfa gi Statele Unite* agricultrtri
35
2Q

inclustrie
gi comer[**

altele
20 37
31

14

agriculturi, pidtrri, pescrrit

indush'ie,tratrsport, altele comerf, binci

Statele

nite

primari***

secundari

tcrfiari

"in pr,r..ntc. **lrrcltrzind construc[iilc pi minclc. ***l ncluz-irtd rnirrelc.

Srrrsc: pcntru Arrglia gi Franfa, P. Bairochc, op. cit., p.267 gi 342; l)cntru Statclc' Urrit<:, J. Frrurasti6, Ln Cit,iliz-ntiol crr 1960, PUF, p. 260.

MICHEL BEAUD
trie: exodul celor din mediul rural ajunge de la aproximativ 25 000 de oameni pe deceniu lntre 1751-1880 ,1a78 000 pe deceniu intre 1781-1790, L38 000 tn 1801-1810,214 000 fn 181'l-1820 gi 267 000 lntre L821-L830, urrntnd si se tempereze dupi aceastd perioadds. O dati cu exodul agricol, cdruia i se adaugX valul de megtegugari ruinafi, cregterea demografici va conduce la formarea unei mase de mlnd de lucru nevoiage gi disponibile, care va alimenta atit constituirea clasei muncitoare britanice cit gi emigralia englezd (2,6 milioane lntre 1821 gi 1850; 4,6 milioane tntre 1851-L880)tt. In lrlanda, foametea face ravagii. Fourier avea sd noteze in legXturX cu acele wemuri cle cruntd mizerie: "ZiareLe din Dublin, ln \826, spun: <In rindul poporului domnegte o .adevirat{ epidemie: bolnavii care slnt adugi la spital se vindecd de indatd ce li se d{ str mdnince., Boala lor nu este alta decit foamea: nu trebuie sd fii vrijitor ca sI ghicegti, attta vreme clt oamenii se fac bine.de cum gisesc
ceva de mlncare"38. Aceast6 populafie disponibild se acumuleazd in oragele unde se dezvolti activitdfile industriale gi unde lucreazd tot mai mulfi muncitori in industrie: "Industria Ei comerful se dezvolti cel mai bine tn marile orage; . tot aici apaf in modul cel mai limpede qi rnai manifest consecinfele pe care aceStea le au pentru proletariat"3e. "Marile orage sint focarul migcirii muncitoregti; aici au lnceput muncitorii si se gindeasci la situafia lor 9i la lupti; aici s-anranifestat maitntii opozilia dintre proletariat gi burghezie"ao. Mergind ir-r pas cu inc{ustrializarea capitalisti, urbanizarea este deosebit de precoce in Marea tsritariie.

in 1851, zece orage britanice depigesc

100 000 cle locuitori (fa!X cle cinci,

in Franfa). Londra.atinge 2,3 milioane, in vrelne ce Parisul abia depige.gte un nrilion; in Manctrester sint 400 000 cle locuitori, in Glasgow 300 000, in
Birminghanr 200 000. Ir4anchester este oragul industriei bun'rbacului prin excelen[i:

in 1835, in zona Manchesterului - inclusiv West Riding, colrritatcle invecinate Chester gi Derby .- sint nrasati80% dintre muncitorii in uzini (din aceasti industric), 9i 85% in 1846. Oragul se bucurd de o situafie flri egal. El este aproape de Liverpool, unde se fac irnporturile de bumbac. ln plus, este inconjurat din toate p5rfile, rnai pufin la sud, de un puternic
\Tlrc Conthridge etrnonic Histury of Europa, vol. vll, t. I, p^ .141; pi P. Dcanc w. A. Colc, ai Britis/, cconotttic grouth, 1588-L959, Fr. 106 s. gi 143. -'7A. C. Kcrrwood gi A. L. Longlrecd, Tha Grott'tlr o.[ Ilrc Inlcrrtatiorral Ecortotrtrl, 1820-1960,
$l-t'Ntrtrrttcar

p.60

]"f i. ljrr6el-s,
pt. 57-58. {''/ l.rirl.

t lvknda irulttstricl t:t sttc'iitttrrtr,1ti29, tlupi

[ts

Situntiotts r/r: lrt classc labctricusc

(fl

f'oissorr, Fourbr,Alcarr, 'l\)32,p.59-5c). Attglcterre,'],845, Editions sociales, 1.9(10,

L'.

/aY

ISTORIA CAT,'ITALISMULUI DE LA

15OO PTNA TN 20OO

bazin de huilf,, care se lntinde din Ormskirk ptni la Bury gi Ashton; productia cste greu de ciftat; ln orice caz, eadepdgegte, pare-se, cu ugurinfE gapte pini la noud sute de mii de tone, clt reprezinti consurnul numai pqntru oragul Manchester. Este, oricum, suficient pentru ca doub grupuri de uzine distincte sl coexiste lntr-un perlmetru relativ restrins. Itimul, cel mai vechi, este aproape in lntreS;t*e situat in cirnpie, la sud de Preston. El s-a constituit in secolul al XVI[, fur jurul localitXlii Bolton, principalul centru al stofelor fine. Acum el are drept capitali oragul Manchester, cat, in 1820, lnsumeazi un sfert din suVeicile britanice. Numtrrul.cresclnd de uzine - se construiescln jur de treizeci numai lntre 1820 gi 1830 - creeazE totugi unele dificult5fi, cane [in de scumpirea mtinii de lucru 9i de lipsa de terenuri: au trebuit ridicate uzine de patru ptnd la opt etaje, sau dublu uneori, iar industria lncepe sd invadeze periferiile rezidenfiale. Astfel vedem dezvolttndu-se, mai ales dupi 182\, un al doilea ansamblu{l.

Tabelul nr.7 Repartifia populafi.ei totale in populafie urbani gi populafie rurali populafie totallF repartifie+*
:

rurali
18

urbani
52 25 7
13

Marea Britanie (1851) Franfa (1851) Rusia (1851) Statele Unite (1850) Germania (1871)

48

36 59 23
47

,75
93 87 64

36

*in rnilioane. "*ln procente.

Sursi: l.P. Rioux, oyr. cit., p. 148 gi I{.t1. Faulkner, Histoire (conorrtiqua dcs Efas-Llnis d'Andrique, p.237.

$i salarizarea este mai avansati in Marea Britanie: cota celor salarizafi din totalul populafiei active atinge aici 75o/o inch din ultima treime a secolultri. in Franga, ea este de 557' in 1851, de 57 ,5% in 1866 gi de 57% in 1882; ln Statele Unite, ea este de 63o1, tn 1880, iar in Germania de 64% in 188242. Totugi salarizarea nu-i privegte decit pe lucritorii din industrie; iar lucrfrtorii dirr sectorul productiei industriale nu sint toti salariza[i.

3. Etcrogcnitatea cla s ei nruncitoarc

Stucliirrcl situalia claselor muncitoare din Marea lJritanie, la inceputul anilor'4(1, ltt. Errgels irrcepe cu "nlut'lcitorii clin uzirri prclpriu-zi5i", "cei
{f

M. [.(rr),-[.cboycr, Lcs

l]nrrgrrc.s atrtt!r((y1ua5

ct

I'irtt!uslrirrli:rrrliorr infurnnti<tnnle tlntts In

ltrenrii:re nrciti6 du XIX'sidclc, p. 33-34. alJ. lr'larchal yi J. l-ecaillon, I-rr lld1tnrtiliou du rcitanu trrrtionnl, t. l, Cinirn, 1958, p.81-82.

lni.

MICHEL BEAUD
care intre sub incidenfa legii referitoare la fabrici", adic6 cei care lttcreaz5 "in uzinele unde se toarce sau se tese lina, m{tasea, bumbacul gi inul, utilizlndu-se forfa hidraulici. ori magina cu aburi"; el discut[ tn continuare despre "celelalte ramuri ale industriei" (tricotaje, dantele, imprimarea

ceramici, industria sticlei), apoi despre proletariatul din mine gi despre proletariatul agricol. Asemenea multorstudii din epoc6, F. Engels scoate in evidenll duiitatea condiSiilor de muncX gi de via[5., 9i nivelul sc6zut al salariilor, merglnd lnsi pln{ la a vorbi despre "sctavia ln care clasa 'burghezd a tnlinfuit proletariatul" prin "sistemul industrial":
LucritoruI este de fapt gi de drept sclavul clasei stipinitoare, a[ burghezici; el ii este sclav tn mtrsura in care poate fi vindut ca o marfi, iar preful siu urci sau coboartr intocmai ca al unci mirfi (...). l" sc'himb, burghezia se afli mult mai in largul ei ln acest sistem decit tn cazul sclavagisrnului antic; ea igi poate concedia oamenii atunci clnd are chef, farf a pierde prin aceasta un capital investit; in plus, ea obgine o mlnil de lucru la un pref mult mai bun{r.

fesiturilor, fabricarea plnzeturilor pentru irnbr[cEminte, metalurgie,

La mijlocul secolului, sistemul industrial britanic are o foarte mare diversitate. Vechiul subzisti prin activitifile rnegtegugXregti, priir munca la donriciliu, manufacturi 9i cunoscutele uorldrouses+r, dar 9i prin fdbricile apirute la sfirgitul secolului al XVIII-lea; aga se face ci in c{on'rehiul prelucririi bumbacului, fesutul rnanual rimine dorninant pind in 1.829-183L. Ce[ care se dezvoltd este in principal aga-numitul factonl sysfc'rr, cu fabrici de talie tot mai rnare; dar gi un sn'cafing sysferrr, adicir o noui. forn'ri de rtrtrncd la domiciliu. Pornind de la o for{i motrice, huila albi sau magina ctr aburi, fabricile

[*-0"*

I rrtr-, 12, I tsz!, u,y I r sa+- rs+r,

t--{f

I Lucr,itorii ocu puti.,, sutul bunrbaculu rln Anglia

fesut rnanual

I
;,

Edr{
10 000

total
250 000

;*
225 000

50 000
1

275 000
210 000

-t::': J{,-; "^.: L

i9!T_
l'd
cct

50 000

ttttu t i a

on dinl c,

f.'l 3

-_"fl llb'..kJT. ,.it-i,. f ZZ, f Zr

ltt lJrr.s.s1; cl Pris<:rtl, C'nrlylc vorbc,;;tc <lc 1,4 nrilioant: ck: silaci 5i cle 2 rnilioanc t1c: oarnerri corrstrinSi si rrrurrceasci irr rt'or./</lousc.s. {iA LJt'c, '['1rc |tltilttst'liltt1ttl'Mtnu.fttcturc:;, ttl45. citut eltrp:r [1. (-ori.rt, L'Att:liar t;t la Cltrottolrrllri',
pr. 34

,/cS

IsTOT{IA cAPITAtISMULUT DE LA

15OO

PINA Iru

zooo

reunesc un sistem de magini pe care le "deservegtef' o mlnd de lucru nruncitorqascf, in cea tnai mare parte alc{tuitd din femei gi copii: "rnarele principiu al nranufacturii nroderne consisti, prin alianga dinhe capital gi gtiinf5, tn reducerea activitd[ii muncitorilor la simpla exersare a vigilenfei gi dexterit5tii; deprinderi care ating un fel de periecfiune, [a copii]'rs. ln 1834, copiii de mai pufiri clJ treispr"rd." u^i r"ptuzintd t3% din efectivele angajate ln industria englezi a bunrbacului; aceasttr cifrd scade la 5% cXtre 1850, dar in 1874, datl fiind perioada de crizi, va urca din nou, ajungind la'1.4%46. Regulamente ile fabricilor de o extremS. severitate, represiune prin amenzi, privare de salariu sau concediere, insalubritate a localurilor, duritate a muncii, duratd exageratd a zilei de lucru, boli, accidente: numeroase mirturii vin si ateste inumana exploatare care a stat Ia baz,a dezvoltirii industriei tn secolul al XIX-lea. sweating system-ul, "sistemul sudorii", este ln aparenfh un avatar al muncii la domiciliu, lntruclt are ln cent'ru u.n antreprenor care dd sarcini de lucru familiilorsdrace; else dezvoltilnsi acumcao pralunl;ire a muncii din fabricS, ln special in dometriul confecfiilor gi al inci\imintei: rnaterialele find pregitite ln uzini, lucrEtorii din qzoeaf ing systemle primesc la ei acasi (de ex"emplu, ln fiecare siptirniniJ 9i urmea 26. si eiecute un anumit tip de operafie (morrtaj, cusut, finisare). Rernunerarea este in funcfie de nunrirul de piese lucrate, ceea ce conduce, piin tarifele foarte scdzute, la prelungirea peste lin'riti a zilei de muncS: in1830, la Londra, o treirne din prodtrcfia cle lmbricirninte era realizati in acest mod{7. hr Franfa, lumea proclucfici rrre;tegugiregti gi inclustriale este, cle aselrlenea, cle o foarte mare t{iversitate: activitdfi lnegtegtrgire.;ti tradifionale, farnilii de lairani ca.re prleduc l.a domiciliu, calfele de la Tour.de France, lucritori in constrtrcfii, muncitori care stipinesc o anurniti tehnicX (in dome'riul cirfilor, al fierului, bronzulr-ri, topitoriilor), rnina de lucrtr nccalificati din fabricile nrecanizate... Veclriul sisteni uranufacturier sutrzistS. Astfel, in DdputE d'Arcis lDaputattil de t\rcisl, Balzac noteazd:
AproaPc Loiltc- tricotajc'lc clin Fran[a, courcr'l considerirhil, sint faL''ricate in zona 'T'r'ct1'es. Cinrpia, pc {r razd cle z.ece leghe, estc acoperiti de muncitori alr: c.{ror rneserii pot fi ghicitc prin porlilc clcschisc, itunci cind str:5bali satelc. Acr:|ti lnuncitori sirrt in lcgiiturai cu rll't fel de agcnfi, carc rnai Ccpr.rrte tin de un spcculator nulnit fabricant,

in jr,rr cle o rnie cle "nelSuliitori" sau "ttegr-rstori-tabricanfi" care cLrrrrpdri nratcria primi 9i o c{istribuie,
cxi.std

ilr irrdustria liorrczd a nritisii,

-"'t'1 ll k*

tTftisltirc gfudrala ilu !runi!, t. lll, ;r.83. til'lisloira tdrdrnlc du trnurri!, o1, cit., 1t.78 Si 117.

-J" ilJiit,,,,

ir r drr.sf

ricl/r,, I Zti0-1 B$0, p. 1 70.

4la

MICHEL BEAUD
SCHEMAVTII
Clasele sociale gi extorsiunea valorii fn Marea Britanie a secolului al XIX-lea

s2

-l trl

2o oU
t-*

o U

BANCA
FINATTTE

marc negoi

intcrnaliorraf patfonat lndustrial

factory system
sweating system

q
TNDUSTRIE

megtegug:rri dependenli

MqsTC$UcAruT
(4,2)

a o h
M
1lI

v,

: sfera pr.ducli*i r*ateriale. @ : sfera prortucfici prltru Fropriul co,lsunr. Cifrele dirrtre pararrlcze reprezinti, in milioanc. numlrul de lucrltori activi, in 1861, in activitatea respc:ctivA. Dupi M.C.[luthall, A Dicliounary of Stafistics, 1898, citat rtrpd P.Bairoctr, op. cil., p.26'/ .

l,lt

ISTORIA CA.PTTALISMULUI DE LA 150O PINA IN

2OOO

spre a fi prelucrat[, unor "gefi de ateliere", nigte megteri-muncitori care sint proprietarii punctelor de lucru stabilite la domiciliu; in aceste ateliere lucreazd treizeci de nrii de calfe, pldtite "la bucatil" $i care, ln general, primesc jumitate dinprefulpe carenegufitoruli-l plitegternegterului-gef{E. In sftrgit, adevlratele fabrici se dezvolti gi ele, in general de dimensiuni mici sau medii. Unele, foarte pufine, slnt, totugi, ceva mai tnsemnate: Dolfus-Mieg & Comp. are,lnci din 1834, 4200 de angajati care deservesc 26 000 de suveici,3 000 de posturi mecanizate qi 120 de mese de imprimat; Schneider, din Creusot, areZ3} de rhuncitori ln LBL2,3 250 in 1850, 12 500 in 1870; Wendel, ln Lorraine, are 9 09,p de salariafi in 1.870ae. A'stfel,ln Franfa celui de al doilea lii{periu, activitatea megtegugireascd este de dou{ ori mai importantI decit cea din industrie. Iar lntreprinderile industriale rlmin,ln general, de mici dimensiune, intrucit rnedia este de paisprezece salariafi pentru un patron de fabrici. Tabelul nr.9
Repartifia populafiei active din induskie gi din rnegtegughrit in Franfa anilorlS6G
1865

1. Industriile textile!

industrie rnegtegug5rit lucru la '

domiciliu

total

patroni

t4 personal adrninistrativ 28 muncitori 742 copii 74 total 858

2. Ansarnb
I

t75
267 165

607
*

136"

1601

ul industrici 9i megteg ugilitului

industrie

rnegtegugirit
7 420 1600 3 020

total
1 500

patroni rnuncitori total

(numdr de nruncitori la un patron)

B0 1 150 \230 (14,5)

2750 4250
(1,8)

(1,1)

*ln n'rii.
a.

Cifri evidcnt

Surs,T: T.J.

subcstinratS. Markovitclr, Crr/rir.rs dc L'ISEA, aprilic 19(r7, p 87 5i97.

'r'l'. l(ir,rux,

ol,.

(it., p. 1(r2,

1(i-1.

/lL

MICHEL BEAUD
Zile cle munci prelungite, insalubritate, subalimentafie, exploatare a muncii copiilor, boli, accidente: traiul mizer al muncitorimii din Franfa secolului al XIXJea, analog celui constatat tn Marea Britanie, avea si fie descris de nenumirate ori. Subordonarea muncitorilor este atent supravegheatd: interdictia stipulati de legea Le Chapelier cu privire la greve gi coaligii este reluat{ gi lnisprit[ de Codul Penal,ln 1811; cartea de munci a rnuncitorilor este revdzutXln 1803; iar in caz de contdstare, Codul Civil a stabilit dinainte de care parte este adevdrul: "Stipfurul este crezut in afirmafiile sale cu ptivire la.cot4;pp$"."..u.garantiilor, la plata salariului

gtc.t'

Un medici li.n Nantes scrie duupr" ni'igu'*o"citorului, in 1825: A trtri, pentru el, inseamni a nu rnuri. ln afari de bucata de ptine cu care trebuie si se hrineasci pe el gi familia sa, in afari de sticla de vin care ll 'poate face si uitC pentru o clipi de suferinfele sale, el nu pretinde nirnic, nu sper5 nirnic (-..). Proletarul se intoarce in carnera Iui mizerd, unde vintul sufl{ prin cripituri; iar dupi ce a transpirat la muncd vrenle de paisprezcre ore, el nu se poate primeni pentru cI nu are cu ceso. Astfel, tn Franfa, ca gi in Marea Britanie, industrializarea capitalisti din secolul al XIX-lea progreseazd pe baza unei foarte dure exploatiri a rnaselor de muncitori utilizafi in sectoarele motrice ale vrenrii: industria textilai, metalurgie, extracgia cirbunelui. Aceeagi va fi situafia in toate firile dirr Europa $i America in care, cu ull decalaj mai rnare sau mai rnic, se va inregistra o dezvoltarc capitalisti similari a industriei.
4. Af i n nar e a b u.rgh ezi ei Fornritrea un ui capitalism na[ional lnseanrni, simultan, constitnirea utrei clase nruncitoregti 9i a.qcensiunea uuei rroi clase conducitoare. Mari farrrilii tlin lunrea fiuanlelor 9i a negotului interrraficlrral, comercianfi, fabricarrli, aruatori, banctreri; tlar 9i parlarncntari, jtr rigti, oanreni ai legii; sau, ittcr-t, fanrilii clin aristocrafie gi din getrtry care, prin anurnitcr ramuri ale lor, se orientcazi inspre afaceri. l.egittrrile ce se fes i'rcurn sint de eiiverse nattrri: legituri prin cisitorie sau de nrderrie, educafie cornuni, intreprincleri conduse in conrun, interese convergente;gi, chiar daci grupurile rituin distincte, ele tind - prirr adoptarea unei concepfii relativ omogetle asupra viefii gi societi(ii, prin atituc{inea lor in moruentele marilor confrutrtari s<lciale, prin influen[a pc care o au in privinfa diverselor

r0A. (.trcpit'1, lv;ult(fs ru XIX'srcrty'c, L8?5, ci(ut dtrpJ ti Dollians, l!islitirr: dtt ilt<tuucttrctt! otrurier, t. l, p. t$, 17. l,-anr putc.r cita dirr abtrncicn[i lre A. Ctrcf ilr. ca 5i pc Villcrrnc (lhbtcutr 1840) sar-r;rltc scrieri ale: trnor nrc'clici, fitarrtro;ri ori atrtori sociaIi5ti.

,i,lz

ISToRIA CAPITALISMULUT DE LA

15OO

PIhIA IT.I zooo

Tabelul l0 beo.{ rt" patrimoniului nafional in Marea Britanie+

1798 1812 54,2 9,3 (63,5)
74.,9

1832

il. terenuri 2 ferme (1 +2=patrimoniu funciar)

3. cltrdiri 4. posesiunile de pe peste ocean
5. 5.

55,0 8,7

54,1. 9,2
(63,3)

18,1 5,2 (23,3)

63,n
13,8
a

14,1 4,7
ra,z ) J

22,I
8,2 10,5

cii ferate

patrimoniu industrial, comercial gi financiar (4+5+6=patrimoniu legat de dezvoltarea capitalisrtrului) 7. patrimoniu publich

) zo,o
(20,8) 1,7

)rr,a
(19,8) 1,8

3o,z
(49,9)

(20,9)

7,7

5,7

*tn procentc. a. Probabil neglijate b. Neincluzind clrumurile gi patrimoniul militar.

Sursi.' Ph. Deanc Si W.A. Cole, qp. af ., t.70,p-Zi\-

aspecte ale viefii nafiunii - sd se impun6 drept clasa conductitoare a societifii capitaliste: burghezia. in Marea Britanie, in cursul celei de-a cloua treirni a secolultri al XIXlea, se proctuce o schimbare decisivi tn colnpozifia patrimoniultri nafional:

diferitele elemente ale acestui patrirnoniu legate de dezvoltarea

capitalisnrului (posesiuni
cdi ferate, capital industrial, con'rercial gi financiar, la care s-ar adiuga o parte a imobilelor) devin dominante tn raport cu patrimoniul funciar tradilional (terenuri gi ferme). Aceasti evolufie exprim5 relativul regres al bazei economice apartintncl vechii clase conducitoare (nobilirnea gi gentry) ln raport cu cea a clasei irr ascensiune (burghezia). Ba chiar am putea fi tentafi si prezentim marile reforme ale secolului al XIX-lea britanic drept victoriile succesive ale burgheziei liberale in ascensiune asupra aristocrafiei cor]servatoare in declin: o asernenea prezentare fdri a fi intru totul falsf,, atlta rrrenre cit aristocrafia proprietarh de pdnrinturi igi va pio:dc de-a lungul sccolului cvasirnorropolul puterii politicc Ai administratirrc ar fi totu;i cel pu[in
cle peste ocean,

simplistf,. irrtr-aclcvfir, pe de o partc, rdsturrrarea absolrrtisrnultri regal irr.sccolrrl al XVIl-lea a pecetluit un fel de pact tlcscri.s intrc aristocrafiar propr-ictar';i de pirninturi gi rrrarile fanrilii din firranfe, binci gi negoful interrrafiorral. Pe cle al.ti parte, intre acegti doi poli rru a existat niciodati o balieri de

/,1t,

.:
.....:.---:,.-l

'

.:..'

MICHEL BEAUD
netrecut: unii membri ai primei clase investesc ln afaceri comerciale ori financiare, sau chiar ln mine gi manufacturi; iar pentru bancherii, proprietarii de manufacturi sau negustorii imboglfi[i, cump{rarea unui domeniu a constituit unmijlocdeintraretnParlament, tnainte de a deveni un semn social. ln al treilea rlnd,ln faga revoltelor populare car'e amenintH proprietatea gi a migcdrilor radicale, aristocrafia gi burghezia vor avea un reflex de "solidaritate". ln plus, filrdnimea, care in celelalte f{ri din Europa constituie 9 largX mas{ conseryatoare, este, in Marea Britanie, supusfl de trei secole unei logici a "ftnprejrnuirilor" 9i rentabilitlfii, aiungind si fieexhem de divizatX gi cu o slabi influenf6 din punct de vedere politic. Clasa muncitoare, eterogeni, concurindu-se pe sine ins{$i, lgi caut{ lnc[ expresia politicd. Agadar, dacf, liberalismul.se opune conservatorismului, aceasta nu corespunde unei confruntXri lntre doui clase cu interese ireductibil antagonice. Tory-alreformator PeeI este cel care abolegte, ln 1829, aga-numitul Bill of Testgile permite catolicilorsi acceadH Ia functiile publice. La fel, reforma electorali din 1832 este acceptabili pentru o mare parte a aristocrafiei lntructt ea nu cregte numirul de electori decit de !a 500 000 la 813 000, lucru de care beneficiaz{,inprirnul rind comercianf ii gi industriaqii. Chiar abolirea acelor Corn Laws, in ],846, in ciuda durelor ciocniri pe care le-a generat, nu a fost un dezastru perrtru proprietarii de piminturi, care s-au vdzut, astfel, incitafi la un nou efort pe linia "bunei gestioniri" 9i a me.canizirii. Iar cind, la rindul lor, le-au dat un fel de replicd industriagilor, adoptirrd legile cu privire la fabrici, ei au g[sit un sprijin nu numai in rnigc{rile populare, ci gi in rindul pf,turilor "luminate" ale patronatului5r. $i totugi: chiar dacd nu a fost orientati lmpotriva aristocrafiei, chiar daci, intr-o anumiti mtrsuri, s-a desfigurat pornind de la aceasta sau in strinstr legdturi cu aceasta, ascensiunea burgheziei britanice este marcanti pentru secolul al XIX-lea 9i, in special, pentru donrnia reginei Victoria. Avind locln paralel, ascensiuneaburglreziei din Franfa a fost mai pufin evidenti; motivul estd c6, desf6.,surindu-se in conditii sensibil diferite, ea a trebuit sd urmeze un parcurs ceva mai "accidentat". Daci revolulia din 1789 a lnsemnat infringerea celor privilegiafi nobilimea gi clerul -, aceasta va fi deopotrivi inivantajul tinerei burghezii capitaliste care ia fiinfd, a "birocratiei"st rrrijlocii (urigti, oameni din administrafie, autoritifi locale) 9i a firdnintii; ial nrica burghezie nregteguVezi nriri alcs D. Mtxrre, Lrs Or(incs socinft'r; tic ln dictnlur<: et dc la dcltnocrntic, p. 38 s. utiliza tcrrnenul "birocrafic" pcrrtru it nuuri acclc catcgorii socialc carc ocupi furrcf ii clc birou: car{rc adrrinistrativc 1;i funcfioruiregti, iar irr aprxsnlsl dc stat, inalli corniSi gi funcfitrrrari. Cinrl acestc categorii sttipincsc o anun'rilii tchnici, votn vorbi de "tclrno[rilocralie". Daci l]crPctuilrea lor cstc l<:gati c{e ftrncfi;r lor itr stat, v<tm vorbi desprc "birocralia dc stat".
52Vorrr
sf

,llg

IsToRiA CAPTTALISMULUT DE LA 150O r,INA IN zooo

gtrreasci gi comerciant6 va fi, la rindul ei, un actor deloc neglijabil. Dupd c{derea Imperiului, tns6, burghezia bancherilor, fabricanfilor 9i negut[torilor nu mai are posibilitatea de a se alia, ca tn ldarea Britanie, cu aristocratia proprietar5. de p6mtnturi; prin urmare, ea va trebui si se sprijine pe mica burghezie megtegug{reasci gi comerciantd gi pe firinime. Prima alianfH este, Intr-adevf,r, exclusd:

' : '

Existau, dup5 Cele O Sutd de Zile, doui popoare diferite prin memoria lor, prin ideile, prin deprinderile lor, gi care nu se mai puteau infelege; dou6 armate care luptaserH una lmpotriva celeilalte, una slrbdtorind drept victorii.ceea.ce alta plingea ca infringeri. ln sfirqit, doi proprietari pentru aceeagi castr, pentru acelagi ptrmihts3.

Aristocrafia proprietar6 de terenuri agteptase prea multtr vrerne tntoarcerea regelui legitim, Ludovic al XVI[-lea; decepfionati de unele atitudini ale acestuia, ea a tnceput s{-l agtepte apoi pe succesorul lui, care va fi Carol al X-lea. Ea iqi rezervH locurile cele mai importante, excluzindu-i pe marii burghezi, rivali a ciror putere economicX gi financiari cregtea continuu, ln vreme ce a sa scddea. ln 1830, cind Carol al X-lea este detronat, un larg sector al acestei aristocratii se resemneaz{. - retriglndu-se pe propriile domenii ori Inchizindu-se insaloane - cu propriul siu declinil. Din acest moment, burghezia trebuie si se sprijine pe burghezii mici gi rnijlocii, atit lmpotriva aristocrafiei, ca in 1830, cit gi, ulterior, impotriva proletariatului din industrie. Liantul coaliliei tmpotriva celor privilegiagi era constituit de ideile libertXlii gi democrafiei; impotriva "Pirta"silor", liantul il va constitui proprietatea, condifia sirre qua non fiind protejarea acelor clase pe care cu siguranfi ar urma si le distrugi o ra.pidd dezvoltare a capitatismului. Preful pl5tit va fi protecfionismul exterior, incetineala punerii in utilizare a noilor tehnici, pistrarea ponderii activitdtilor megtegugiregti gi a agriculturii, aici afllndu-se gi explicafia lentei dezvoltiri a capitalismului industrial in Franfa secoluldi al XIX-lea. Va trebui ca aripa avintatl a burgheziei bancare gi industriale sd giseasci, sub Ludovic-Filip, apoi sub Napoleon al III-lea, un sprijin, daci nu cl'riar un inrpuls din partea statului, pentru a se lncerca unele stripungeri ale frontului, iucununate uneori de succes, iar in citeva rtnduri, de reugite de-a dreptul spectaculoase: crearea de bdnci tn anii 1830 gi 18501860, dezvoltarea cdilor ferate in perioada celui de al doilea [mperiu, siparea canaltrlui Suez, mari lucrdri de urbarrizare... Sub aspect profund social, Franla rhmine in.si provilrciald, rurald, agricolfi 9i nregtegugfireasch, adicd inceatd gi pruderrttr. Chiar o parte a capitalisrnului indtrstrial gi baucar pare.si nu poati iegi clin vechea rnatci:
$rDrrvcrgicr dc [[aurannc, citat dupi /{lsloirt uniucrsellrr, t. lll, p.517. 5rJ. Llrorrrrrra, Ln Crnncla Bourgcoisie nu p<tuuoir,1830-1880, p. 71 s.

l/6

MTCHEL BEAUD
bumbacul din Alsacia gi din Nord, industria m{tflsii din Lyon, metalurgia din Creusot gi Lorraine. ln fiecare ramurd, industriagii se consulti, se infeleg, se ofganiznazA; "reuniunea fabricanlilor din industria mbtisii", in 1825; "comitetul fabricanlilor de zahlr indigen", creat de producItorii de zahir din sfecl{, pentru a se opune "colonialilor", in 1832;comitete ale industriei inului, ln 1837; gi bumbacului, ln 1839; "comitetul intereselor metalurgice", ln 1840; comitetul fabricanfilor de magini... In ce privegte Germania, gi mai exact Prusia, revolulia burghezi nu a avut loc:

'

Migcarea din1848 gi cesionarea Constitufiei de citre monarhul Prusiei nu. au marcat o cotituri importanti in procesul de trausformare h raporturilor de producfie, dupi cum nu au schimbat cu nirnic suprastructura statului gi pe defindtorii puterii politice. Nobilimea proprietard de p5mtnturi definc in continuare puterea politicd, iar statul prusac, in ciuda faptului cd Zollaerein-ul cra deja reali:zat in momentul acestei migc5ri, va pdsFa inci multi weme o dominant6 a structurilor feudale. Statul va fi de altfel cel care, sub Bisrnark, va ajuta burghezia si aiunga la dominatia politicd (..-). Astfel, sub Bismark, acest stat se transfonni cumva din interior, orientindu-se tnspre statul capitalistss.

Prin sprijinul stafului, industrializarea capitalista, pine atunci rnode.ratd, se intensifici incepind cu anii gaizeci. Burgl'rezia se gisegte atunci in fata unei clase muncitoare care, foarte rapid, incepe si se organizeze; chiar aliatd cu mica burghezie, burghezia capitalisti nu este capabiln sX reziste pe cloui fronturi: ea acceptd agadar dominafia politici a coalifiei formate din nobilimea proprietaia au p[mintuli 9i inaita "birocrafie" cle stat. in calitate de clasi conducitoare noui, burghezia trebuie, in Germania, sd
accepte trtr loc secund. ln Statete Unite, nu se punea problema unei vechi societifi feudale sau agrare care sd trebuiascd a fi distrusd. Aici coexistau trei societifi: o societate rurali bazatd pe bumbac gi pe sclavia de pe plantafii, in, Sud; r-rn capitalisrn indushial aflatin expansiuire, in partea de Norcl-Est; o societate a exploathrilor agricole farnilialc, care se intindeau ln Vest. Aristocrafia proprietari de pinrinturi clin Sud a don'rinat, inci de la formarea Statelor Unite, aparatul federal de stat. Crearea Partidului Republican in 1854,'i apoi succesul siu din 1860 destabilizeazi aceast[ dorninatie in profitul noii clase conducdtoare din Nord-Est: rXzboiul civil gi infringerea Sudului vor oferi prilejul pentru irnpiedicarea secesiunii stirtelor sudiste, dar Ei ;rentru abolilea sclaviei, baza econonricd a aristocrafiei d.c arici. Ele vor oferi, de asemenea, prilejul unei noi inrpulsiorr.lri a irrdustrializirii (aruranrt:trt, cii ferate), rcorganizirii sectclruluibarrcar, aplicdrii trntri tarif pr:otcctor, incurajlrii irnigrafiei: pc scurt, ilt.stituirii corrdiliiior ueccsare
5'iN. ['(rtrl.1ntz.as, Pouloit'yolitiquc cf cirrsscs socirrlcs, pr. 195.

tl4Y

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA

150O T,TNA

IN

zooo

pentru o nouegi importantX expansiune industriald. ln Hmpul r{zboiului, se formeazi gi se afirmd o nou6. generatie de capitalisti: I.-p. Morgan, revtnzind armatei un stoc de carabine defecte de care ea se debarasase dndva siff,ctnd speculi cu aur;tay Gould, speculind li el;Iim Fisk, vtnzlnd armatei pituri; Vanderbilt, inchiriind nave guvernului federal, la preturi. foarte mari;)ohn D. Rockefeller, vinzlnd deja petrol*... Agadar, in anii 1860-1870,lburgheziu rlu se impusese cu adevdrat drept clasi dominanti decit tn Marea Britanie. in Franga, ea este constrtnse tnce la apisitoare alianle cu mica burghezie gi cu tHrHnimea, gi nu se lanseaz5,, ln scurtele perioade favorabile, decit cu sprijinul statului. in Germlnia, burghezia trebuie sil obfini, tn acelagi tirnp, acceptarea ei de citre nobilime 9i Sprijinul din partea statului. [arlnStatele Unite, abia duph RHzboiul de Secesiune ea va avea cale liber6 pentru a se irnpune.

5. Dorninafia coloniald gi piafa mondiald "Anglia lgi deschide toate porturile; ea a ridicat toate barierele care o seParau de celelalte nafiuni; dac6lnainte avea cincizeci de colonii, acum nu mai are decit una, 9i aceasta este universul..."s7 Anglia, stipin{ a mirilor la sftrgitul rizboaielor napoleoniene; Anglia tntinzindu'gi asupra lurnii intregi imperiul gi negoful siu; Anglia, atelier al [urnii - in secolul al XIX-lel, Anglia este cle cleparte p.iirru putere
comercial5.. Aceasta nu nutnai pentru cI ecorromia britNnici este cea mai dezvoltatX, gi ci fiinclci procesul ei de dezvoltare a fost legat inch cle la inceput de

Tabelul 1L Repartifia pe firi

comerfului mondial*

Marea Britenie
1780 1800 1820 r 840 1850

Franfa Germania restul Statele resttrl Europei ..Unite lurnii

12 9 9
11 "lL

't2
33 27 25 25

10
11
B

39 25

2
5
6

24 17
1.9

29 30
21

7
9

2A
21

11

*ln proccntc
Srrrsi: W.W. Itostow., t4r, cit., t. lt-8, p.70-71.

i6N'lariarrrre Debouz.l', Lt C.nltitnlisnlc snrrungc nr,r i:tnfr-tl,ris, 1B(r0-1900, p. 32 s. :'7F- Bastiat, Cobden ct ln Ligua, '184(r, r{upi t.. Baudin, rry. cif., pr. 5fi.

Tabelul nr.12 Structrrra comerfului exterior al Marii Britanii gi al Franfei

1. Structura expo*urilor*

materii prime Matea Britanie

1814-1816 1824-1826 1854-1856
4 4 8
.:

produse alimentaie
77 11 7

produse manufacturate
79 85 86

Franfa'
1817-\820
1.827-1830 1850-1854

11

h#
materii prime

58 70 67

30 33

2 Skuctura importirrilor"
produse alimbntare
35 27 33

produse rnanufacturate
17
(l

MareaBritanie
1814-1816 7824-1826 L854-1856
54 64 61
6

Franfa
1817-1820

7827-t830
1850-1854

56 63

72

35 29 23

9 8 5

3. Partea exporturilor in produsul fizic

Ma-rea Britanie
1801

Franfa
1787-1790 1815-1824 182s-1834 1855-1864 7865-1.874 8,8 6,7 5,4
13,.1

7821
1831 1861
'|.87'.1

31,3 27,7 18,9 34,5

46.5

77,3

*in procertte.
Srrrr-c.'1 Si2,

['. Bairoch,

a1t.

cit., p.26'I gi335;3,

J.

Marczewski, op. t:it., t.22, p. LXl.

{lE

rsroRIA cApitalrsMuLUr

DE LA lsoo plrqA tN 2000

expansiunea colonialH gi de comerful maritim. Ea este deja angajati tn logrca specializlrii Ei a diviziunii intemafionale a muncii, aga cum reiese din structura exporturilor sale gi, treptat, din cea a importurilor pe care le efectueaz{: O alte explicafie fine de faptul c{ "eforturile ln vederea exportului" ale. qconomiei britanice, care erau deia considerabile in anii 1820 9i 1830 (o cincime din producfia exportatd), sporesc de la un deceniu la altul, total.idnd mai mult de un sfert (1851), de o treime (1861), sau de douX cincimi (1871) din producfia fizic6. Putem constata, astfel, dt de importanti a fost cucerirea pietelor exteme pentru industria britanici din epoca victorianH; putem infelege, de asemenea, miza pe care o reprezenta disputa dintre adepfii protecfionismului gi partizanii liberului-schimb. Va reugi oare Marea Britanie si aibi o mai buni aprovizionare cu produse agricole gicu materii prime la preldri mici - chiar ln dauna propriei agriculturi (inclusiv a cregterii animalelor) -, incit industria sa si poati produce mai ieftin gi si vlndi mai mult? . Din acest punct de vedere, comerful britanic rh,mine deficitar de-a lungul lntregii perioade: Marea Britanie cumpiri din exterior mai mult decit vinde. Balanfa plililorbritanice ajunge la un sold pozitiv - mocierat tn prirna iumS.tate a secolului, insi dgia apreciabil ln cea de a doua - in prirrcipal prin serviciile'comerciale, prin taxele de transport maritim, profituri, dobinzigi dividende primite de la partenerii externi, adich prin cigtiguri de pe urma activiti$lor de asigurare 9i curtaj. Fie c5' e vorba de exporturi sau de investifii, principalii parterreri ai Marii Britanii sint, in prirna jumf,tate a secolului, mai intti din Europa, apoi dirr America: aici, indusiriagii britanici continui sh virrdi tesittrri $i alte produse de consum; ei vor beneficia insX gi de noile piefe create de industrializarea acestor firi, pentru a vinde rnotoare, magini gi alte echipanrente. La rindu-i, Marea Britauie poate cumpira Ia cel nrai bun preg "grine din America gi Europa Orientald, canle din Australia 9i Argentina, produse lactate din Danemarca, fructe tropicale dirr hnperiu gi din America Centrald, cositor din Malaysia, fier din America de Sud, lenrn scandinav etc."58 ln uc"eugi epoci, exporturile franceze sint orientate din ce in ce mai mult citre ffirile din jut'e (o treime din totalul exporturilor in 1827-1836, mai mult de juuritate in 1869), ln detrimentul Statelor Unite (13?6 9i respectiv 5%) gi al celorlalte zone ale lumii (mai rnult de jumitate in 18271836, nurnai douii cincirni in 1869). Cit despre investitiile externe frauceze,
ilp. l(ioux. <t1t. cit.

s"Marca Britarrie mai

dconotttiqua cl socin/c de In France, t.

intii, apoi Cerrnarria, Bcll;ia, Elr,<rtin, ltalia, Sparria. \/czi Fli.sfo,,r: lll, vol. 1, p. 3a5.

lc-,

MICHEL BEAUD
ele stnt, la miilocul secolului, aproape exclusiv ln Europa z 60%ln Europa rnediteraneanfl (Italia, Spania, Portugalia);24o/o tn Europa de Nord-Vest (B"lgru,Luxemburg, Olanda, Marea Britanie, tfuile scandinave); 12% tn Europa Central[ (Germania, Elvefia, Austria, Ungaria); iar restul de 4% sint realizate tn America@.

Stipini a mirilor, putere comercial{ dominanttr, Marea Britanie lgi

secolul al XX-lea cel mai lntins imperiu colonial din lume. Imperiul spaniol gi cel portughez stnt ln declin, iar imperiul olandez rirnine la teritoriile dinainte. Rusia igi continud expansiunea, dar spre Asia. Franfa din timpul Restaurafiei lgi reia stip.lnf.,$ ,f"pra colonillor abandonate pe timpul Revoluliei gi al ImperiuluiFea initiazi noi actiuni ln Senegal, Madagascar, Guyana, Algeria, pe care Ie va continua sub Monarhia din Iulie (domnia lui Ludovic-Filip). O dati cu cel de-al doilea Imperiu, Franfa intervine in Liban gi tn Siria, este prezenttr in Egipt gi Tunisia, pdtrunde in zona Saharei, igi creeaz5 propriile stabilirnente tn Noua Caledonie gi Cochinchina, instituie un protectorat in Cambodgia. Peste tot, prezenfa ei este ln principat militari, mai pufin in Algeria, unde se stabilesc numerogi emigranfi, giir-r Egipt, unde slnt angajate mai multe capitaluri franceze

asigurd

fur

j.!f,

l:

Tabelul nr.13
Balanfa

plifilor curente ale Marii Britanii*

comerciali turi;ti,

balanfa

emigranfi, transporturi maritime guvernc

-3 -3

profituri, asiguriri, dobinzi, curtaj,

dividende
+8 +9,5 +15 +18 +33,5 +57
+3 +2 +4

sold net comisioane total

+7
+3 +3 +5

1816-1820 1826-1830 1836-1840 1846-1850 1856-1860

-11

+10
+8,5
+11

-14 -23
.lc

-l
-8 -9

^6

-33,5 7866-1870 -65

+14 +26 +45

+4
+8 +13

+26
+41

'Mcdii anuale,ln n'rilioane de lire stcrtine. Srrrs.T: A.l'1. lmlah, Ec<tntli.nic Eletncrils itr llrc Pu
cil., t. II, p.36.

Britunnica, citat

dupl

Plr. Dearre gi W.A. Colc, op.

La inceputul secolului al XIX-lea, dupi independenfa cigtigati de coloniile din America de Norc'l, inrperiul colonial britanic pirea serios arnputat; vechiul sistem al Acttrlui de navigafie, al Pactului colonial, al "cotnerfului cu ncgri" 9i al sclaviei se dezagreg5;in ochii murltora, coloniile apar ca lipsite de interes, dacf, nn chiar ca o povari; "Cape "ftlwn cra r-loar
({'l{.E. Carnerorr, I-rr Frnnca ct la D(vcloltyenrcnt dconouique de l'Euroyc,

p.92.

/L,i

- l-.-'"..

r-r-.*'!{i!^

-.

TSTORTA CAPITALISMULUT DE
:

LA 15OO PINA TN 2OOO

Ta$elul nr;14 Repartifia geografici a exporturilor gi investifiilor externe ale Marii Britanii
1.

Destinafia exporturilor britanice

Europa America Asia

1816-7822

Africa
1,0

59,6

33,3 11
Statele Unite

6,1 I

.1865' r ''^48f
2. Repartifia

Europa Statele ' Unite

Amedca Impetiul Latini britanic

altele
g

24

investifiilor externe*

Europa

America tmperiul Latin{ britanic

altele

1830 1.854

66 5s

9 25
27
- .,

23 1s

1870 E *inprocente.

11 22

(Irtdia)

(Dorninions)

-t2

Sqrse.'1. W.G- Hofl'mann, T-he Grauth of ittdustrial Ecouonics, p.45; Sfatisticul nbstractfar thc 145; Vnltu! kingclom,1867, p. 45; Stotistical abstract [<tr tlrc Llnitct! Kingdom,1g67, 2. A.C- Kenwoocl 9i A.L. Lougheed, o7r. cit., p.43.

t.

furniza rnai nlult lemn, blXnuri gi pegte, decit grine"ot. Sinrultan cLl procesul de industrializare capitalisti gi cle lirgire a comerfului, Marea tsritanie va duce o potiticX de expansiune teritoriali. Ea igi extinde influen[a in partea de Vest a Africii gi in Africa de Sud, trnde ocupi, in primul rind, Nata.lul (1S43). Tasmani.a este declarati colonie autonomi in L825, Australia occidentalfiin 1829, Australia nreridionali in L836, Noua Zeelandd in 1839, Victoria (finutut ciin Sud-Estul Australiei) ln 1850. Singaporele a fost fondat ln 18L9, Adenrrl ocupat ln 1839, iar Hong Kongttl in 1842. Expansiunea teritorial.{ va fi continuati apoi tn India gi iir
lagi tirr:rp, Marea Rritanie igi tliversific:i mctoclele acirninistrative, fdcinc{tr-le ceve\ nrai suple, atunci cincl estc cazul. in 1840 se infiptuiegtc ttnirtla Carraclci cle $us (anglo-saxonfi) cu Canada de Jos (francezfi): francofonii sirrt astfcl tninoritari, iar irr '1867 sc itrstituie urr sistem [eclt-.ral.
ace
('rF-

Lll'l Post strategic, iar Australi.a uu penitenciar. Irr ce privegte Canada, ea

Canada. '

ln

Matrro, 0!t. cit.,

pr.

233

MICHEL BEAUD
Noua Zeeland[ are gi ea un sistem federal. ln Africa de Sud, coloniile din Natal gi din zona CuPe Town sint separate, fiecare avtnd un Suveur.rePre' zentatlv. ln India, dupn revolta cipaye-lot, din 7857, Compania este aplicindu-tu d"-acum statutul de colonie a Coroanei. suprimati, ' Chiar dac{ rdmine limitat in raport cu ansanrblul sc-himburilor economice ale Marii Britanii, aspectul economic al coloniz5rii cregte tn insemndtate: achizifii tot mai mari de indigo, iut6 gi bumbac din India, acolo unde industria brltanicd lqi vinde stambele (ruintndu'i pe megtegugarii locali), dar qi materialele pentru c{i ferate gi telegrafie; apoi exploatirile de aur din Australia (tncepfnd din 1851-), de diamante gi de asemenea de aur din Africa de Sud ia"pa f ee 4. Desfesurtndu-se tn valuri succesive, ernigrafia britanici va lua gi ea amploare, ln Canada, Africa de Sud, Australia gi Noua Zeelandi. Astfel cf,, ln TsTl,capitalurile investite tn Imperiu vor reprezenta o treime din totalul investitiilor exteme britanice. Dincolo de propria sa reverie, ceea ce exprirni Cecil Rhodes, creatorul lui Bnfish South Africa, este visul clasei conducltoare britanice: "Transferarea celei mai mari pirti a lumii sub legile noastre va lnsemna sfirqitul tuturor rdzboaielor..."62

Congtientizlri gi rezistenfe
Capitatismul din secolul al XIX-lea creeazi, o dati cu propria lui dezvoltare, o foarte duri discrepanfi: intre bogeiie gi braiul mizer al muncitorilor, intre instXrirea cultivatX 9i angoasa brutd, intre putere 9i totala dependenf[. Doui universuri strdine, implacabil antagonice, degi strlns legate unul de celdlalt. Un industriag din Nord, Mirnerel, noteazX cit se poate de firesc: "soarta muncitorilor nu este deloc rea: munca lornu este excesivi, intructt nu depigegte treisprezece ore... Cel care este de pltns e manufactdrierul ale cdiui profituri sint slabe"63. Thiers, apoi, subliniazd meritele filar-rtropului: "Bogatul este folositor uneori, el igi pirhsegte palatele pentru a vizita coliba celui sirac, lnfrunttnd mizeria ingrozitoar, boala contagioasi gi, cind a descoperit aceastX noui plicere, el face o adevdratd. pasiune, o savureazd gi nu se mai poate dispensa de ea"; un motiv in plus pentru a nu se aplica ideile reformei: "Imaginafi-vl toate averile egale, imagiha$i-vi suprimarea oricirei bogXfii gi a sdrdciei: nimeni nu ar mai avea cum si aea 1 . 1 afi suprima cel irai duios, cel mai fermecitor, cel mai elegarrt gest al umanitdfii. Trigti reformatori, afi strica lucrarea lui Dumnezeu dorincl si o rnodificagi"er.
ntcitat in Hisloirc g{nCrdlc des ciuilisntiors, t. Vl, p. i81. urCitat dc J.-P. Rioux, o1t. cit., p 176. ulCitat de f . Chatelain giJ.-F. Bacot, Dtveloltytuncnt du capilalisme ct A|Iinnccs de I rnuce, Grenoblc, 7978, t. ll, p. 55-56.

clnsscs e.n

/2\

TSTORIA CAPITALISMULUI DE;LA 15OO PINA TN

2OOO

'

DouH univeistiriin'aceeaEi fubric{;inacelagi orag:.aici, cartiereleunde domnesc ordinea, catmul, "bunul gust";acolo, cartierele nes6n{toase: mi'zerie, promiscuitatd, vulgaritate, iruecuritate. Adesea, castelul industriagulul aproape de fabricil,'se lnalti trr mijlocul unui parc; iar ceva mai departe, lngrtrmf,deala sau aliniamentul locuinfelor' muncitoregti. Deja bpar primele creafii paternaliste. Spiritele luminatese preocupi de aceastX situafie explozivd; printre .acestea, Ludovic-Napoleon Bonaparte:
Clasa muncitoare nu define nimic, trebuie fnrpropriet6riti. Ea nu are alt6 avere decit propriilci brafe, trebute si le dim iceJtor brate o intrebuintare utili pentru tofi (...), trebuie sX ti oferim un loc'in'soci'etate $i si ii atagXrn interesele de celeale p5mlntului. ln sfirgit, ea este lipsitd de organizare gi de legituri, de drepturi 9i de viitor, trebuie sE ii dlm drepturi gi unviitor gi sd o ridiclm,ln propriii stri ochi, prin asociere, educafie, disciplini6s.

'

'

Dupi 1848 ins{, in Franfa, ura r{bufnegte: maregalul Bugeaud ii scrie lui Thiers, ln 7 aprilie 7849: "Ce bestii necioplite gi feroce! Cum de le
ingiduieDumnez.eu mamelorsi faci astfel de oameni?! Ei sint adevirafii dugmani, nu rugii sau austriecii"66. Iar Morny, ctrtre Ludovic-Napoleon Bonaparte:
Socialisrnul a ficut progrese infricogltoare... Nu ne v? mai rimiue decit si ne stringem lucrurile, sH organiztrm rdzboiul civil 9i si li rug5nl pe donrnit

cazaci li ne ajutc. Rid icriind aceasti ftazd gi cred ch- mindria durnneavoastri nafionali se va revolta, ins5, credefi-m5, daci afi vedea
de aproape un socialist, i-afi prefera meu se opregte aici67.

firi nici o ezitarc un cazac. P.rtriotisrnul

7. M aturiz ar e a mi g c drii nutncit

o reg

ti
ale

Atunci cind MorR)'vorbegte despre progresele (infricogfltoare)

socialismului, el rezumd in aceasti formulX un proces lent gi nrultiform. Este vorba nrai intii de luptele muncitoregti care, in secolul al XIX-lea, slnt adeseori acfiuni ale oamenilor (bSrbati gi fernei) incolfifi de mizerie gi de foarne, ajungi, in incercarea de a supraviefui, si infrunte riscul rnorlii, zrl lnchisorii sau al deportdrii. Sint apoi reacfii brutale' ale meseriagilor sau megtegugarilor, care nu mai au de lucru in urma extinderii produc[iei nrecanice, gi care distrug magi.rrile ori dau foc fabricilor. Adunf;ri, corLcgii
(lL'cxtinction du paupfiisurc,7844, citat clc Chatclain gi Bacot, o1t. cil., t. ll, p. 8(r. Napolcorr al llt{ca va face concesii clasei murrcitoare, dar, din 1853, il lasi pe llaussnrann si clcschicli in Paris bulcvarde largi, pre care trupele si se poatd desfi5ura. 6Citat dupi /{isloire gin[rnle dcs ciuilisafiors, t. V[, 7$. ;r. iTCitat dupi Hislof re gCndrnle du socialisnte, t. l, p. 507. Vezi dc ascmenea Lhornrnc, l-,r J. Grnnde Brturgeoisie au pouaair, p. 150 s.

/q

/,

MICHEL BEAUD
disperate gi amenint6toare ale celor rilmagi ff,rH muncd gi ale lnfometafilor. Exfilozii violente de furie in fafa unei exploat[ri tot mai dure: scidere a salariilor, prelungirea zilei de lucru, inisprirea regulamentelor de atelier; trneori este de aiuns o sclnteie, un act de nedreptate sau o decizie arbihartr. ExistX apoi, mal mult sau mai putin clandestin, mai mult sau mai putin reugit, un neincetat efort de organizare, de punere de comun acord, de solidarizare; un efort de menlinere ori de reinstaurare a vechilor structuri ,, dle breslelor de meseriaqi sau ale societ{filor secrete; reuniuni in taverne ale diverselor grup6ri; echipe ce se formedzi tn jurul unui ziar; influenta exercitatX, intr-un orag sau cartier, de cite un muncitor, tipograf sau privdliag care a citit Ia viafa lui nipte cdr[i gi care gtie s{ le vorbeascd oamenilor. Sint create cooperative, sodietdfi mutuale sau de intrajutorare; ideile lui Orven, Fourier, Proudhon sint reluate, discutate, deformate, aplicate... Gindiiea socialistd se maturiz.eazfla fndu-i gi capXt[ forfis, dimpreunH, cu marile figuri care apar ln acest veac al XX-lea: Blanqui, Proudhon, Bakunin, Engels, Marx...; saint-simonieni care merg in mediile imuncitoregti, femei, ca Flora Tristan, care denunfi atit opresarea femeii, cit gi Pe cea a proletariatului; muncitori care citesc gi care lgi scriu rnemoriile sau igi noteaz5 propriile observa fii; visitori, revol tati, idealigti, impi tirniti, reforrnatori semneaz6 nerrumdrate broguri care preconizeazA,e-u o convinSere dezarmantd, solufionarea problemei pauperitnfii. Ideile sociale nu sint monopolul "socialigtilor"; marele econornist clasic |ohn Stuart Mill este gi el un reformator, cale pe care, intr-un fel, o deschisese Sismondi6e. Aceste forfe care intri in aigiune fie pornind dinspre clasa muncitoare, fiein furteriortrl sau In jurtrt ei, interf.ereaz6,se combintr, se confnrnti uneori; la fel cum clasa tnttncitoare, in diversitatea ei, rdmlne legatiirt nurneroase puncte de celelalte p{turi populare; totodatd, aceste for(e intri in contact cu cele care luptd - tnceptnd cu oamenii de rind, cu burghezia mici gi mijlocie - pentru detrrocrafie 9i r:epublicd. Luptele respective, adeseori separate, ajtrng ttlreot-i sd se intilneasci. Astfel; procesul de maturizare a
*Citeva puncte dc reper; Considdrant,Doctrinn
socialfr,1834-1844; Rodbcrttm, l{eircndiclasclor cclor ccrfluncesc,l.83Z; Cabct ,Cfrliltorieinlcnria,lg3g; L- Blanc, Despra orgatrizltrct

'cErilc

trruttcii,7839; Atelierul, jurnal nruncitoresc,lMO; Proudhon, & cstc proltriatataa?,1M0; Gazeta renanit, condusi de tvlarx, 1842; Engels, Situalia clnsei uuncitonre in Anglia,l845; Itrou<llron. Filozo-fia mizcriai,5i Marx, hlizeriaflozofai,TS46; Mnrx gi Engcls, Lbnifestul currrrnist, tlS4S; Ilakutrirr, Scrrt'ri nnilrhisle,1850-1876; Prourlhon, Itlectr gene.rnlif n rcwluliai,185l; Marx, Crilico cct,,tot,ticiPolitir:c,1859; Ptotrcltron, Dcsllz (nfncitall'r. clrrsei lrlrrrrloarc, 1865; Marx, Cnfi1u1,,1, pa rtca t , '1867 ,,'rCirrclirtr.r cc<lrrrrnicd sc tlivcrsifica'r: Sisrnont{i, Noi Ttrinci1tii dt ccouuttie yo!i1i66, 161ar. Villcnc'uvc-llarllcrrront, E.&tnut,ic yolilicii r:rcglirlri, 11t34; List, .si.sl(r,,rlrl nnlionnl (fd c(:orf(),,ri(: lnlitici, 1li41; f .S. lrlill, l'rincryrii clc ccottottila yoliiicd,1848; 0astia t, Arurcrtiice.rrrrornicr, IB:t(); (iarc1', Arutotritr ittttrcsclor,1850; Krrics, Econtnin ydilicrt friuiti din pwtcl ia v"-darc i.slor.ir:, 1ti5'f ; Jtrglar', Crix:la conrcrcinla Si rtwrtin:a lor pt:yiodid,18(:l; t,c l,lay, Itcfontm socialii,l S(r{, 5i O rgnni z,t rt n t r t tci i, t t170...
. tt
t

/zr

IsToRIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO PTNA I N zooo

miEcirii.muncitoregti urmeaz{ un drum de o extremfi bogilfie in evenigi de o infinitf, diversitate. mente "'.d;;e r ***iune fulgeritoarc gi o reugiti ca ipatron social", Owen nu se las6 doborlt de egecul comunitHfii pe care a creat-o tn Statele Unite: eI devine, tntr-o prirnf, taz.6 a organizirii migcirii sindicale din Marea Britanie, unul dintre animatorii mlgc{rii muncitoregti: Grand National '&nsol.idated Trade Unions ajunge la cinci sute dq mii de membri in 1833, tnainte de a se dtzolva. O rnare parte a forfelor muncitoregti britanice se va lnscrie intr-o largi migcare popularil, migcarea "cartist[" (1838-1848), inifiati de l-owett gi O'Connor: obiectivul principal este instaurarea unei veritabile democratii politice gi, ln special, a sufragiului universal gi a indemnizatiilor parlamentare (pentru a putea fi alegi gi candidati firi averi): adoptatfi ln 1839, carta va shfnge in 1842 lntre douX gl trei milioane de semntrturi, iar ln 1848 lntre cinci gi gase rnilioane. Numai ci migcarea - o dat6 cu divizarea ei (Lowet este impotriva grevei generale de o luni gi a violenfei preconizate de O'Connor) - se va izbi de tergiversirile Parlamentului, de ameninftrri.gi represiuni, sfirgind intr-o totali confuzie. Supapa pe care o corrstituie emigrafia joaci un rol irnportant de-a lungul intregii peiioade. inceptnd de pe la mijlocul secolului, o parte a clasei muncitoare lgi va vedea salariul real crescind. gi condifiile de munci lmbunittrfindu-se. tn1867va fi introdus sufragi;rl universal. Se intri atunci intr-o noutr gi decisivl f.azA a orgarrizirii sindicale, cea care conduce, in 1868, Ja crearea marelui Trade Union Corrgrcss. Sufragiu universal gi orgtrnizare sindical{: de-acum incolo, rnigcarea muncitoreasci va fi considerati de burghezia britanici drept o forfi de care trebuie si se fiini seanra. In Franfa anului L830, nrutrcitorii lupti al5turi de (orfele lropulare :si repubiicane care doresc alungarea lui Carol al XJea. Ei nu ridicaseri insd baricade pentru un Ludovicfilip. In fapt, nimic nu virre si atenuezc oprimarea gi precaritatea care apas5 asupra lor; gi chiar daci censuL a fost nricgorat, lucrul acesta nu [e privegte clecit pe cele citeva zeci cle mii de persoane cu diverse posesiuniT0. Greve, revolte, migci,ri de stradi - nenrulturnirea populari, inclusiv cea a rnuncitorilor, contfuruisi se nranifeste; nritd-sarii dirr Lyon se rizvrdtesc: "Lupt{rn pentru piine gi rnunc5", .strigi ei; arnrata recuceregte oragul, fdcincl o mic de morli gi rinifi. Agitafia nu se opregte insl aici; clasa corrducXtoare este hothriti sd meargi pintr la capit: "Nu avem nevoie de jumdttrfi de rnisuri", spune Thiem; "Trebuie ucigi cu totii. Nu doar o parte. Fiti f.ird miH (...). Facegi un rnorman de tlei mii de rhzvrtrtifi".
ordorrd Bugcaud. Aga va avea loc nrasacrul din strada Transnonain. ln iulie L830, toate clasele se unisertr inrpotriva aristocrafiei proprietare de pXnrirrturi. in februarie '1848, toate se uncsc inrpotriva rnarii L'.'urghezii, a
n'in Frarrfa, rrunrdrutclcctorilor ajungc dc la 90 000|a
247 000
1(16 0(l()

inrcciial

clul:i

183(), gi la

iri

1846.

/ 1{-

in,,

MICHBL BEAUD
lui Ludovic;Filip gi a lui Guizot; forlele republicane Si muncitoregti nu mai vor iru6 s{ renunfe la aceast{ victorie. Fireqte, Republica este proclarnati, ca gi sufragiul universal gi dreptul la muncil; dar atelierele nationale nu sint instituite declt tn urma presiunilor. Efervescenta migcfuii muncitoregti continuf,: "Era un lucru extraordinar gi penibil, scrie Tocqueville, si vezi in mtinile celor cue nu posedau nimic tot acel orag imens gi plin de bog[1ii". Nelinigtea, temerile ti vor uni pe tofi defin{torii de proprleti$r, de la cei mai mari pind' la cei mai modegti: poporul muncitor din Paris se va vedea astfel izolat, apoi ldsat tn seama represiunii conduse de gerreralul Cavaignas, "lrisircinat cu zdrobirea dugmanului": mii de morti, mai mult de unsprezece mii de arest{ri; citeva condamnlri la moarte sau la rnunc{ silnic{ pe via[6, dar mai ales foarte multe deportiri, ln special tn Algeria. Dreptul la:muncf, este transformat in "libertatea muncii". Prin sufragiu universal urrna sX se stabileascX un pregedinte: primul ales va fi LudovicNapoteon Bonapatre. O datX ajuns impirat, cel care preconizase' " dispa rifia sirdciei" printr-o "cornbinare'a socialismului cu militarismul" gi prin crearea unei clase intermediare intre patroni gi muncitori - aga-numifii oconciliatori", un fel de sul-tofiferi ai armatei industriale - va f.avoriza. dezvoltarea capitalismului ind us trial gi bancan Totugi, Imperiu l " liberal" va fi perioada in care este recunoscut dreptul [a grevi (1864) 9i in care sindicalismul cunoagte prima sa inflorire veritabil5. in Germania, migcarea muncitoreasci s-a consolidat gi ea ln urma unor dure confruntiri gi a luptelor stngeroase, aga cum o dovedegte, intra altele, revolta fesitorilor din Silezia, petrecuttr in 1844. In 1862, t asalte infiinfeazi Asociafia Generalh a LucrX torilor Germani, care duce la dezvoltarea migcirii
sindicale. Constitufia din 1867 stipuleazi sufragiul universal;in 1869, Bebel gi Liebknecht cree az6, Partidul MuncitoresJSocial-Democrat. ln toate celelalte t[ri din Europa, ca gi ln Statele Unite, aveln cle-a face cu o afirrnare a migcirii rnuncitoregti, cu o dezvoltare a organizafiilor sindicale, uneori ?n coirtextul unei foarte brutale represiuni; prima mare centrali sindicali american6,, NdtionalLabor Union, este constituitd de W. H. Sylvis in 1866. in 1864, mai mulgi sindicaligti englezi, militanfi din rindul muncitorilor francezi gi emigranfi germani (printr"e care Karl Marx), italieni, elvefieni gi polonezi au creat Ia Londra Asociafialntcrnafionald a Mtmcitoilon aceasta deschide gi concretizeazd,totodati, chiar dactr intr-un rnod relativ restrins, o uouh dimensiune a migcdrii muncitoregti: internafionalismul. Astfel, [a scurt timp dupX ce burghezia britanici hcepe, in condifiile utrui capitalisrn irrfloritor gi cuceritor, s5 se impurrft dre pt clasd dominantl, gi in vreme ce burgheziile din Franfa, Gerrnania, Statele Unite se sprijirri inc{, pentru a se afirrna, })e aliarrfe care, din mai multe puncte de vedere, lc impieclici in nrersul lor ascenclcrrt, clasa muncitoarc se impurre gi estc recunoscutd ca o fort6 politicl 9i socialS. Mult tirnp tnibugiti, dezarnrat5, supusd unei opresiurri z.il.nicc Aiurror represinni brutalc, iat-o acunr organi-

tzY

ISTORIA CAPITALTSMULUT DE LA

1'5OO

PINA iN

2OOO

drrdu-se, cretndu4i partide;sindicate, ziate, mrjloace proprii de instruire. Nici opresarea, nici represiunile nu vorinceta; dar tn fafa clasei conducXtoare existi de-acum lnainte o das[ capabilfi sd impunX un anumit raport de forte. lar acest raport de forte va marca profund transformirile ulterioare ale capitalismului industriat.

,2. Capitalul, o analizd a capitalismului

Man< datoreazi multe lucmri gtndirii economigtilor clasici, observafiilor celor care au fost martorii capitalismului cuceritor, ca gi criticii socialigtilor. Chiar daci pentru a se departaja sau pentru a duce analiza mai departe el ii criticH pe tofi acegtia, uneori tn exces. Forfa lui constH in faptul de a-gi fi sistematizat,cu preful unui imens gi epuizantefort teoretic, intui$ile sale profunde formate, in esenf6, ftrc{ de la mijlocul secolului. Bilanful provizoriu pe care tl face tx 1852 este dt se poate de concludent:

'

ln ce mi privegte, nu arn nici meritul de a fi descoperit existenfa claselor tn societatea modemi, nici pe cel de a fi descoperit lupta lor. Istorici i burghezi expusesertr cu mult inaintea mea dezvoltarea istorici a acestei lupte de clas5, iar econornigtii burghezi anatomia economicd a claselor respective. Ce arn adus.eu nou corsti ln demonstrafia urm{toare: 1.. existenfa claselor .nu fine decltde anumite lupte bine delimitate, istorice, legate de dezvoltarea producfiei; 2. lupta de clasX conduce in rnod necesar la dictatura proletariatului; 3. insigi aceast6 dictaturi constituie doar perioada de tranzitie citre desfiinfarea tuturor claselor gi citre o societate lipsiti de clase"r.

El vorbegte apoi

du"/r" lupta de clasX:

Toat5 istoria societ6fii pini astizi nu este decit istoria luptei de clas5. Om liber 9i sclav, patrician 9i plebeu, baron gi serv, nregter 9i calfi, pe scurt, opresori gi oprirna[i, montafi unii impotriva celorlalgi tntr-o opozifie constante, au dus o lupttrneintreruptl, cind ascunsi, cind deschisi, o luptl care s-a tncheiat de fiecare dati printr-o ristunrare revolufionari a intregii societlli sau prin ruinarea cornund a claselor aflate in conflictz.

El aratX care este baza:

Oamenii sint producitorii reprezentirilor lor, ideilor Ior etc., dar oarnenii reali, carc acfioneazS, aga cum sint ei condigionali de o dezvoltare determinat5 a forfelor lo? de producfie Ei a raporturilor ce le corespund, inclusiv a fonnelor celor rnai largi pe care acestea lc pot lua7r.

tfScrisoarc

citre Weiclclneyer, 5 nrartic

1852, dupri

Marx,

Ivlorc.t:nux c/toisi.s, Callirrrarcl,

1934, ed. a 39-a, 1956. p. 198-199. TrManifestc du parli cottuttutristc, 184t1, 6ci. sociales,lg(t6, p.27-?t\. ttL'ldiologic nllonande,1846, Ecl. s<rciales, 1968, p. 35.

/-lp

MICHEL BEAUD
... $i care este evolutia:
Scfiitate in linii rnad, raporturile de produciie asiatice, antice, feudale, modemburgheze pot fi desemnate ca epoclprogresive ale formirii social-economiceT{.

Pentru Marx, o dati cu capitalismul, lupta de clas{ aiunge la paroxism:

Epoca noastrX, epoca burgheziei, se distinge totu$i prin faptul ci a simplificat antagonlsmele de dasf,. Societdfile se divid tot mai mult in doul mari tabere inamice, ln doui mari clase opuse tn mod deschis una celeilalte: burghezia gi proletariatulE. Masele rnuncitoregti, irnghesuite in uzine, stnt otganizate ca o armattr. Proletarii slnt simplii soldali ai industriei, supravegheati de o intreagtr ierarhie de subofileri 9i ofiferi. Ei nu sint nurnai robii clasei burgheze a statului burghez, ei sint zi de zi, ceas dc ceas, robii nraginii, ai controlorului gi, inainte de toate, ai fabricantului burghez particular. Un asemenea despotisrn este cu atit mal meschin, dugmlnos, exasperant, cu cit el'proclamX deschis profitul ca unic scop al sdu76.

Contradicfiile se adincesc, fapt care nu poate conduce decit la pribugirea capitalismului:

De zeci de ani, istoria industiiei gi a cornegului nu este altceva decit istofia revoltei forfelor de producfie moderne impotriva raporturilor modeme de producgie, impotriva reginrului de proprictate care condilioneazX existenfa burgheziei gi a dornirrafici salc. Este de ajuns si rnenfionirn crizele cornerciale care, printr-o revenire pcriodicS, anenintX din c'e in ce mai rnult existcnfa societHliibr"rrghezc. (...) O epidcmic carc, in orice altl eproq{, epidemia supraproar fi pirut o absurditate se abate asupra societilii duc!iei. Societatea se vede dintr-o dati rcadusi la un stadiu de barbaric; ai zice cd o foamete sau un rtrzboi de exterminare ar fi lipsit-o de toate mijloacele de subzistenfi; industria gi conrerful par complet distruse. 9i de ce? r Fiindci societatea are prea multd civilizafie, prea multe mijloace dc trai, prea rnultconrerf . Fortele prodtrctivc de care ea dispunc nu tr:ai favorizE'azi reginrul proprietifii burgheze; dirr contri, ele au clcvcnit prea putenrice pentru aceasta, iar ea le inJrineazi; Si ori de cite ori forfele productive triumfS asupra accsttriobstacol, clc arunci in dczorclinc intreaga societatc burglrezS, iar proprietilii burgheze ii arnenin[i cxistcnla; sistemul burghez a devenit prea strimt pentru a confine bogdfiilc crcate in sinul struz.

'

Or, este vorba de ceva mai mult decit o simpli risturnare a capitalismului: e vorba de sfirgitul societitilor impir(ite in clasc. Cici in
t'tl'rcfnla din 1B50la "Notc criticc asupra artjcolului n[icgclc l)rusiciSi t'cfornta suci.rli"" in Morcenu.x e'/toi.si.c, oy. cit., p. 87. TsL4nnileslc du parti eomnruniste, 184{1, olt. cit,, p.29.
7'tlhitt.,

1'Ibid., p. 39-40.

p. 42.

,pq

ISToRIA CAPITALISMULUI DE.LA

15OO

r,INA

TI.T

zooo

proletariatul care sb intlregte o dati cu dezvoltarea capitalismului, Marx vede, lnceplnd cu 1844, purtitorul unei "misiuni istorice":
Unde este agadar poslbilitatea pozitivi a emanciplrii germane? (...) Iati rlspursul nostru. Trebuie formatH o dasi ctr legdttrri radicale, o dasi a societdfii ? -.hrggheze care str nu fie o dasl din societateaburghezi, o clasi care s{ lrrsemne dizolvarea tuturor claselor, o sferX care si aibl un caracter universal prin suferintele sale universale gi care s{ nu revendice nici un drept special, intrucit nu i s-a flctrt nici o netlreptate anurne, ci o nedreptate ln sine, o sferl care si nu se mai poatl raporta la un stahrt istoric, ci pur gi simplu la un stafut ulnan, o sferi care sX nu fie lntr-o opozifie anulne cu consecinfele, ci intr-o opozifie
general5 crr toate supozitiile sisternului politic genna& in fine, o sferi care si nu se poatl emancipa fdri str se emancipeze de toate celelalte sfere ale societifii gi, ln consecinte,fere a le emancipu pe toate acestea pe scurt, o sferi care s5. gi iruerure pierderca completl a omului care sX nu se poati deci recuceri pe sine decit prin recigtigatea cornpleti a omului. Descgmpgnerea societifii ca o \' '' clas6 anurne, iati ce este proletariahrlE. Pentru ca revolufia unui popor gi emanciparea unei anumite clasc a societifii burgheze str coincidS, penfru ca o clasd si reprez-inte intreaga societate, trebuie G.J ca toate viciile societilii si fie corrcentrate intr-o alti clasi, ca o clasi determinatd sX fie clasa scandalului general, personificarea obstacolului general, trebuie ca o sferd sociali anume si treaci drept crima notorie a intregii societtrfi, astfel ttrcit emancipind aceasti sferi str rcalizlm.ernanciparea ge4erali. Pentry ca o clasi si fie prin excelenftr clasa emancipirii, trebuie ca, in schinrb. o alti clasi sX fic in mod deschis clasa supuneriiD.

Sb fie acest proletariat un "Mesia" al

tinrpurilor moclerne? Niciclecurll,

rispunde Marx:
Daci sciitorii socialigti ii atritruie proletariatului accst rol istoric, aceasta nu inscanruS, aga cum criticn se prefacc a crede, ci ei ii considerd pc proletari un fel de zei. Din contrX. ln proletariatul complet dczvoltat sc implirregte, practic, abstracfia intregii umanitXfi, a aparenfei inseEi cle umanitate; in condigiilc clc viatfi ale prolctariatrrlui sint rezurnate toatc condigiile de viafi ale sdcietXlii de astdzi, sub fonnele ei cele rnai inumane; omul s-a pierdut pe sine in acest context, insi in acelagi tirnp el nu numai cI a dobindit congtiinfa accstci pierdcri, dar a fost constrins irnediat * prin suferin[a devenit{ de-acurn, [n teoric, ineluctabili, altfel spus impardonabilS, absolut irnpcrioasS, prin exprimarea ln practici a Ncccsitltii - la revolti impoh'iva acestei inumanitifi: de aceea proletariatul poate 9i trebuic si se clibcreze singur. Nu.rnai ci cl nu poate sI sc clibertrzc I fXrl a sr.rprima propriilc salc condilii dc trai, firi a suprirrra toatc condiliilc
itrutrrane de trai ditr socictatea de astizi, carc sirrt rczuntatc irr situa(ia lr-ris.

'

pl

'iContribution d ln criliquc tlc la philosolilie tlu droit de [Iagel,1844, irr Marx, Ocut,tcs
lo sopl
t

iq

nlbid,, p. 102.
rtt|-zt Sai n tc
Fn

uc.<, Cos

tcs, '1927,

t.l,

pr.

105-106.
o1t.

tt r

illc, 1845, irr hforccaux c/roisis.

cil., p. 165-166.

/+t

MICHEL BEAUD
AstfeL
.

Toate clasele care, pin[ acutn,,au detinut puterea c{utau s6-9i pistreze situafia favorabiltr la care aiurueseri, impunind lntregiisocietdficoqditiile propriului lor venit. Proletariatul nu $e poate inst{plni peqtg forfele de producfie ale societlfii declt abotind propriulsiu mod de apropiere gi,.in lonsecinffi, toate modurile de apropiereiare au existat ptni acum8l.

Sau, mai departe:

Raporturile burghezg de producfie reprezintl ultima formX antagonistd a procesului social de producfie, antagonistX nu in sensul unui antagonisrn lndividu:il, ci al unui antagonism decurgtnd din condifiile sociale ale existenfei indivizilor; in sinul societ{iii btrgheze, insd, forfele de producgie care se dezvolttr cr eeazlin acela $i timp cond iiiile materiale care vor re2olva . acest antagonism. O datd cu aceasti formafiune se incheie agadar preistoria societdfii umanesz.

lJn lucru este cert:

I'

O dati cu'burghezia se pribugegte proprietatea particular[, iar victoria

clasei-muncitoare pune capdt pentru totdeauna luptei de clasi
Ei

decastHs.,.

Aceastd admirabilX convingere tl va tnsoli de-a lungul iirtregii sale viefi, Marx lnctrpitintndu-se zeci de ani sd o susfini din punct de vedere gtiinfific, prin studiul gi critica economiei politice. ln Contribufie la critica ecouomici politice, el rezumS. conceplia sa asupra rnigcirii istorice:

in producfia socialil

a existeniei lor, oanrenii intri in retafii determinate, nccesare, independente de propria lor vointtr; acc.ste relagii de producfie corespund unui anumit grad de dezvoltare datde forfele lor de producfie tnateriale. Ansamblul acestor relafii de productie constituie structura econornicd a societ5fii, baza real5 pe care se clidegte o suprastructurd iuridici gi politictr, gi ctrreia ii corespund niqte forme de congtiinfi sociali bine deterrninate (,.). La un anumit stadiu al dezvoltirii lor, forfele de

producfie ale societe$i intri in contradictie cu relafiile de produclie existcnte, sau cu ceea ce nu este dectt expresia lor iuridicd, relagiilc dc proprietate in cadrul cirora ele se migcaseri pini atunci. Din forrne
evolutivc curn erau, aceste relatii devin obstacole in calca forfelor respective. $i atunci, se deschide o erl a rcvolufiei socialeH.

rtMnnifcslc clu yarti cottrntuniste,1848, <ry. cit., p. 49. rtPrt.fafn din 1850, oy. cit., p. $7. riProt<'ctittttrtisne cl librc-dclnnge,1847,in Morcenux iaContribution h

c/roi.si.s,

op, cil., p-167.

It critique dc l'd.conomia ytlitique,1859,

Ed. sociales, 7957, p. 4.

tb/

ISTORIA CAT'TTALISMULUT DE LA

15OO

PINA IN

20OO

Marx parcurge, cu cond.eiul tn mln6 gi cu spiritul critic treaz, tot ce este rnai semnificativ din literatura economicil disponibilds. Lucreaz|la proiectul siu despre "Economie" gi redacteaz[ capitol dupil capitols6, . analizlrrd cu prec{dere subordonarea reali a muncii fafi de capital munca productivi gineproductiv[, perioadele de crizlr procsul propriu-zis de producfie; iri acest dhr urmA capitol, igi propune sd studieze:
1. M[rfurile ca produse ale capitalului, ale producfiei capitaliste; 2. Producfia capitalistl ca producfie a plusvalorii; 3, Producfla capitalisti ca producere gi reproducere a lntregii retafii; este ceea ce li confer{ acesfui proces de producfie imediat caracterul sdu 'specific capitalist"sT.

'

Cryitalul se nagte agadar in urma unui enorm volum de munci, a nenum6ratelor discutrii purtate, tn special, cu Engels, a obsewiriilndeaproape a istoriei care se faces, Partea I, publicateblS6T, se deschide impetuos:
Boglgia societElllor [n care domnegte modul de producfie capitalist se prezinti ca o "irnensi acumulare de nrirfuri". Analizaasupra mirfii, forma elementar{, a acestei bogilii, va fi ln consecinfi punctul de plecare al cercetirilor noastrese.

Marfd, valoare de tntrebuintare, valoare, plusvaloare:

Produsul - proprietate a capitalismului - este o valoare de intrebtrir,lire, la fet ca firul dc fcsut, p?nza, incillimintea etc. Dar cu toate cfi incilftrrile, de exemplu, fac intr-un fel lumea si meargtr, iar capitalistul ncstru cste cu siguranfi un om al progrcsului, el nu produce incilfirninte de dragul .inc5lftrrnintei. ln gencral, in producfia dc mirfuri, valoarea de intrebuinfare nu este un tucru pe care si il preluirn perrh'u el insugi. Ea nu este decit o "portvaloare". Or, pentru capitalistul nostru, ce conteazi in primul rind este sl produci un obiect util care sd aib6 o valoare de sctrimb, un articol destinai vtnzirii, o marf5. $i, in plus, el vrea ca valoarea acestei mirfi sI o depHgeascH pe cea a mirfurilor nccesare producerii ei, adici suma valorilor miiloacelor de producfie gi a forfei de munci pentru carc el gi-a cheltuit banii sii prefiogi. El vrca sI producl nu doal un lucru util, ci o valoare, gi nu doar o valoare, ci o plusvaloares.

csThiories da ln plus-aaluc. manulrcris

ch

din 1861-1863.

l'i o tr onr ic, ma nuscris d i n 1 861 -1 865. rzMattriaurpourl'6,cotromie,lnMarx, Oetrures.f,c.ottouie,Gallirnard,

lvTnt(.
r in u x p o u r

ta l'16iadc, t. tl, 1961t,

P.4M

sLc.s Ltrltcs rfc"^ cJd.s.sc.s crr Frnrtcrc (1848-'1858);

tlJ Brumnirc dc l.ouis Bonaltnrle.;l.cs Arlrrs.s<'s

du Conscil giniral ilc l'Al1' xtr ln guc.rra frnnco-nllatuilndc ct sur In guarrc ciuila cn Frrtrrcc... th Cnltitnl, partca I, 1867. irrMarx, C)atruras. f)cono,ttic, ttp. cii., t. t, 1963, P. 561. in Prinr;t Icazd, Marx citeazfi rlin Conlribulia ln crilictt actrrtomiei politit.r: t'lin 1859. e(rrlrirl., p.7J7.

l1q

MTCHEL BEAUD
Astfel:
Capitalul este o munci moarttr, care, asemenea unui vampir, nu se tnsuflefegte decit sugtnd munca vie, iar viafa sa este cu atit mai dinamici, cu cit absoarbe mai mult din aceasta. Timpul in care muncitorul lucr'eazd este timpul in care capitalistul consumtr forta de munc{ pe care i-a
cumpXrat-o primuluier

Dupd o lungi perioadi de tatonare, Marx a clarificat intr-adevir acest aspect: nu munca, ci forfa de muncd este ceea ce vinde proletarul capitalistuluie2. Valoarea acestei forfe de munc6 este determinatf, de cheltuielile pentru intrefinerea muncitorului gi a familiei salees; or, muncitorul produce plusvaloarea fiind constrins sE produci mai mult desit valoarea propriei sale forfe de munci. "Prelungirea timpului de lucru gi irit'ensificarea muncii sint principalele c6i prin care se cregte gradul de exploatare a acesteia, insugirea surplusului de muncf,. gi a plusvalorii"s. Astfel este pusd in evidenfi baza acumulXrii capitaliste, i perpetuirii ei tot mai intensificate, a tendinfei de sctrdere a impozitelor pe profit, a crizelor, a proletarizXrii qi, ln sfirqit, a necesarei pribugiri a capifahsmului. Nu este cazul si reluim aici demonstrafia lui Marx; dar putern sernnala clteva etape:
Procesul de producfie capitalist, considerat in continuitatea sa, rdrept reproducere, nu produce agadar numai marftr, nici numai plusvaloare, ci produce gi perpetueazl raportul social dintre capitalist gi salariatsDaci acumularea, sporirea bogifiei pc bazd de capifal, producc in mod obligatoriu o cregterc a populafiei rnuncitorcgti, aCeasta devinc la rindul ci pirghia cea mai puternici a acumulXrii, o condifie de existenftr a producfiei capritaliste la stadiul dezvoltdrii ei integr-ale. Ea formeazi o annati industrial5 de rezerv6, care aPartine cu tolul capitalului, ca gi curl ar fi fost crescutd gi instruitS pe clreltuiala tui. Ea furnizeazi ncvoilor sale de valorificare flotante gi i'ndependent de cregterea natural5 a populafiei - materia umani in continuare disponibili si exploatabilSen. Legea care echilibreazl intotdeatrna progresul acunrulSrii cu cel al retativc.i suPraPoPuliri il leagi pc muncitor de capatal rnai strfns decit o flcuse Vulcan fintuindu-l pe Prorneteu de stincS. AccastS lege este cea care stabilegte o corelafie inrplacabil5 intre sporirca capitaiului gi sporirea mizeriei, in aga fcl incit acunrularca bogifiei, ta un pol, este egali cu cregterea slricici, sufcrin[ei, ignoranfci, abrutizirii, degradirii nrorale, robici, la polul opus, adicd cxact in drcptul cla-sei carc pio.luce capitalul
respcctiv:'7erA sc t'edca, in lcgSturi cu aceasta, foartc intcresanta tcz.i a cotlrcf,tiltt nnrxitnne du salariat, traris Vlll-Vincenrrcs, 1979. e).Lc Csp|1n1, [-rartea l, in Ocuvrcs. tcotroutie, o1t. cit., t. l, p. 94t). uLe Cnyital, partea a lil-a, ibid., t.ll, p. eili Capitrtl, partea l, ibid., r. I, p. 1081. 1016.
'x'lltict., p. 1'148. eTLc Cnpital, partca

'tlltid.,

p 78t1.

lui IJ. trladel,

Gcntsa dc ht

l,

Ecl. socialcs, t.

Ill; p. gg.

4ry3

ISTORI A

DE LA lgoo plr.tA tN zooo

SCHEMAIX
Clasele eociale gi extorsiunea pluwalorii duptr Marx

BURGHEZIE

capltditti

ST'PUNERE

ronruelA
FATADE
CAPTTAL

productrtori indepcndenli
(megtequgari,

PRODUCTIE DE }IARFURJ

agricultori)

mlci producltorl ruinaf i

['*'*H

armata de rezervl e lucrltorilor

r----; crElDEt+
@:

fluxul valorilor flttxul lucrltorilor

sfet" Froductici

CS)'*fc." solarizlrii nsalariafilor iralionalin nu estc prelul fortei lor dc munc5, ci contrapartea 'capaciti[ii" sau a 'Salariul 'pricepcrii' lor incstirnabile. Vczi l{.Nadcl, op. cit.

l\t,

MICHEL BEAUD
Dar:
Pe mXsurfi ce scade numirul de potentafi ai capitalului care uzurpeazH gi monopolizeazH toate avantaiele acesteiperioadeaevolufiei sbciale, sporesc mizeria, oprimarea, sclavia, degradarea, elploatarea, dar $l rezistenfa dasei rnuncitoare, care igi indesegte nelncctat rindurile gi care devine din ce in ce mai disciplinat{, unitl 9i organizatil prininsugi mecanismul producfiei capitaliste. Monopolul capitalului ajunge sE fie unobstacol pentru modul de producfie care s-a dezvoltat gi a prosperat o dati cu el gi sub auspiciile lui. Socializarea muncii gi centralizarea resorturilor sale materiale ating un stadiu care le.face si nu mai incapl in inveligul lor capitalist. Acest invelig se destrami. Proprietilii capitaliste i-a sunat ceasul. Expropriatorii stnt la rindul lor expropriafis.

profunda gi fundamentala intuitie care animi gindirea lui Marx fnc{ din anii 1840. El va reveni asupra ei, cu obstinafie, ln dorinfa de a face s5 transparicaracterul ireductibil al contradicliei care sti la baza capitalismului gi, deci, necesitatea abolirii acestui sistem. in partea a III-a a Capitalului elafirmX: Adevlrata barieri pentru producfia capitalistd este capitalul insugi: capitalul gi valorificarea lui prin el insugi apar ca punctul de plccare gi punctul final, ca motor gi scop al producfiei: producfia nu este decit cr
producfie pentru capital, gi nu invers: nrijloacele de productie nu sint simple rnijloace dc a da formi procesului viefii in benefiul societifii producitorilor, IXrgindu-l neincetat (...). Acest rnijloc - dezvoltal'ea necondigionati a productivitHfiii sociale - intri pernlanent in conflict cu scopul limitat: valorificarea capitalului existent. Prin urmare, daci modu[ de producfic capitalist este un mijloc istoric de dezvoltare a fortei de producfie materiale gi de creare a piefei mondiale corespunzitoare, el reprezinttr in acelagi timp o contradicfie permanentd intre aceasti rnisiune istorictr gi raporturile sociale de produc[ie care ii corcspunds.

lati "demonstrati"

pagini din Martifcsf, sau miile de pagini de analizi gi critici a economiei potitice? Denunfarea fulguranti sau puterrricul aparat de studiu al econorniei capitaliste? Convingerea profundi sau caufionarea ei prin expunerea "legii istorice" care o susfine? Orice, in riu gi in bine, s-a putut desprinde din gindirea lui Marx ori s-a spus despre ea: marxisnul a inarmat cu argurnente mai multe generafii de militanfi, dar a hrdnit totodattr o serie intreagd de catehisme gidogmatisrne. Ferment al atitor revolte, el a putut fi transformat in mantaua de plurnb a unei ideologii de stat; fecund in filozofie gi in ansamblul gtiinfelor sociale, poatc degetrela irr ecorrornisnr sau rnecanicisrn plat; angajat ca
e(lbid., p. 205. CaFitnl, partea a

Ce ar fi mai important: zecile cle

eLt

lll-a (rcdactati intre

1864 9i 1875), 6d. sociales,

t. tV, p.263.

135

IsToRIA CAPITALISMULUI DE LA fo4{ activd

tun

15OO

PTNA

IN ZOOO

luptele anticapitaliste 9i antiimperialiste, def{imat de cei avufi ei de conduc{tori, eI a putu! ajunge la un momen! dat si justifice puterea unor noi clase dominante. l,a gftrgitql acestui secol a! )O-{-lea, gtndireq lui Marx, deocamdatl putin rtrspinditi gi incomplet ctrnoscutE, va gisi tn Engels primul s6u propagandist. Din punchrl acestuia de vedere, cele "doud mari descoperiri" pe care i "le datorim". lui Marx stnt:'toncepfia materialisti asupm istoriei gi revelarea riristerului producfiei capitaliste prin plusvaloare (...). Mulfumitllor, socialismul a devenit o gtiint{"t*. "Socialismelor utopice" li se va opune de-acum lncolo "socialismul gtiinfific".

ttf

'strcinlt.stlc

u kt 1t i q u s

cf

-soc,rt lisr

rc

scien

if qt c, I 880, 6cl scrcialcs, eclific lrilingvi,'1977, p. 737.

{ 1(:

REZUMATUL ETAPEI A TREIA

Prirnele dou{ treimi ale secolului al XIX-lea au fost marcate de irezistibila ascensiune a capitalismului, nrai ales ln Marea Britanie. Vechile forme de extorsiune a surplusului de muncH. f6r6neascd, in piofitul proprietarilor de pdminturi gi al statului, contintt{. Dar donrinanti ajunge sfi fie exploatarea capitalisti a muncii ln industrie: prin ceea ce Marx numegte "stricta subordonare" a muncii (cea a megtegugarilor tradifionali, de exemplu) fatX de capital (negustori sau fabricanli); de asemenea, prin "supunerea reald" a inuncii, adici a salariatului, ln cadrul, prezeut tnc5, al manufacturilor gi, din ce in ce mai mult, al fabricilor; in acest sens, dezvoltarea industriilor textili gi metalurgic5, apoi producfia de materiale pentru cdile ferate au fost principalul suport. La rindul ei, extorsiunea valorii la scari mondialX - exploatara coloniali gi schimbul inegal rEmine o sursi importanttr de acumulare, in special pentru Marea Britanie, cea mai mare putere coloniali gi conrerciali, cel mai irnportant furnizor de echipamente, veritabil "atelier a[ lumii". O datl cu aparigia fabricii, se generaliz*azAlogica producfiei capitaliste:
B

-+

tr{ {
L

tto
f'o

-r P --+ M' -+ B'

Un fabricant utilizeazi suma de bani B perrtru a achizigiona mhrfurile M necesare producgiei P pe care vrea si o realizeze prin: mijloacele de producfie nrp (sau capitalul constant c) gi forfa de munc{y'n (sau capitalul variabil u); el obgine o noui rnarfd M' a cirei valoare (c + u + pl) este superioari celei a nrlrfii M;in urma vtnzlrii ei pe piaf6, el obgine unprofit AB = B'- B. El poate fi pus ln situafia str imparti aceasti plusvaloare (pl) cu bancherul care i-a impirrmutat bani (dobinda) 9i cu negustorul care ii vinde marfa (profitut comercial). Generalizind gi rnai mult, inrpirtirear

plusvalorii produse in societate este nriza unei intense ltrpte

intercapitaliste, lupttr in care concurenfa gi rnonopolu[, lilrerul-sctrinrb gi protecfia nu sint decit moclalititile prin care ea sc dsfigoari. Pe aceastir bazi se afinn2l burglrezia: o burghezic care, date fiind domirrafia britanicd in lunie, sldbirea clasei lSrinegti gi gdsirea unui nutdus z,iuendi cu vechea clasi condrrcit<lare dirr accst regat, itrfloregte aici in
intreaga ei sprlendoare

in vlenre ce, in Fraufa, ea se izbegte incii de vecheat

/3Y

ISTORIA CAPITALISMULUI DE LA

15OO

PINA IN

2OOO

clas{ conduc6toare (gi trepuie deci s[ se spriiine pe aliafi tmpovHritori), tn Germanla se dezvoltt mullumit{ impulsion{rii gi sustinerii ei de cdtre stat, iar tn Statele Unite trebule si se confrunte cu plantatorii din Sud. Bog{tra gi puterea burgheziei cresc, tn secolul al XX-lea, printr-o crtide exploatare a clasei muncitoare: zile de lucru prelungite; salarii scizute (profittndu-se de concurenfa dintre diferitele categorii de [ucr{tori), Jondigii de viafd care, de multe ori, par s{ fie mai dure declt cele ale vechiloi robi. ln fala acestei crunte spolieri, caritatea gi paternalismul reprezintd uneori o formA de alinare, iar emigrafia o cale de salvare; bxistd gi revolte, dar represiunea este de fiecare dal{ necrufdtoare. Solidaritate, cooperative, asociafii de intrajutorare, uniuni, sindicate: dupi numeroase lncerciri mai mult sau mai putin reugite, organizarea lumii muncitoregti inregistteazl, progrese importante in jurul anilor '60. De-a lungul lntregii perioade, capitalismul este zguduit de crize pe timpul cirora mizeria gi foametea devin gi mai apHs6toare. Economigtii vor studialn aceste crize, lncerclnd si glseasctr un rernediu; socialigtii le , denun!6 gi, o dat6 cu ele, incrimineaz5 sistemul care le produce; Marx face o analizi alor, pentru apunetn lumini specificullogiciicapitalismului . gi necesara pribugire a lui. Respectarea ordinii stabilite gi mai ales a proprietifii; respectarea celor boguft, a religiei 9i a'stdttrlui; superioritatea omului alb gi a culturii occidentale - iati normele ideologice care modeleazAansamblul societitii.Iar, la nevoie, intervin jandarrnul, judecStorul, armata, inchisoarea sau deportarea. lntelectualilor gi celor care ii citesc le sint permise toatelndriznelile gi visele romantice, dar gi toate certitudinile pozitivismului gi scientisnrului. Refuzind o realitate sfigietoare, tn prirna jumitate a secolului se vor infrunta doui utopii: utopia liberalX gi utopia socialistd, atit una, cit qi cealaltX prromifind fericirea tuturora, intr-o lume a arrnoniei. Utopia liberaltr va c5pita aparenfa unei "teorii gtiintifice", prin "legile cererii gi ofertei aflate lntr'o concurenfl purd gi perfect6", iar mai tirziu, prin teoriile marginalister@. Utopia socialisti - criticat6 de Marx, deEiea ii alimentase convingerile din tinerefe - va fi transformati de acesta ln "necesitate istorici" decurgind din analizele "socialisnrului gtiinfific". Cele dou{ utopii vor supraviefui cel pulin pinl Ia sfirgitul secolului a[ XX-lea. Iar tn vreme ce Karl Marx anunfa ineluctabila prdbugire a capitalismului ,si instaurarea unei societiti fdri clase - comunismul -, ]ohn Stuart Mill intrevedea ajungerea la o "stare stafional{"rr1 durabild,

..

t't\rlal
r'ES.

lrt

Criscs ctrttuucrcidlcs el lcur rctour pcriocliquc,lS6l.

Jcvons. Tlrcory of yoliticnl Econonty,gi K. Menger,GriindstitzedarVolkstuirtsclnltlclrr:,

7871lL.Walras. Principcsr{'uncthioricurillt[nntiqucicl'ichnnge,lST3,SiE|hucntsd'dconontic pura,1877. tot.S. Mill,I'rinciltlas of Politicnl Ec<tttotrtrl,rtnf.

,,
,r,,u

--Jtglrrtt

MICHEL BEAUD ln cadrul c{reia oamenii ar putea in sfirgit si

unei societtrti mai productive. Turgot, Smith, Godwin, Say, Ricardo g.a. au observat, fiecare ln felul sdu, aparitia unei noi realit6tit*. Man< a l6sat o extraordinar{ analiz{ a acesteia, lucru care a f6cut din el cel dintii "lector" al capitalismului gi inigiatorulunei noi abordtrri teoretice, ca gi a unei noi viziuni asupra lumii. lnfluenfa lui a fost imensX: fi parte datoritd importantei analizelor sale, dar gi pentru cd realitatea c6reia ele li erau consacrate continua sX capete amploare, apisind din ce in ce mai mult asupra destinului oamenilor gi al societifilor. El a avut discipoli, exegefi, continuatori, catehigti, fideli ortodocgi, adev{ruri oficiale gi schisme, reformatori, renovatori, comentatori,de bunS' sau de rea.credinf6, critici de toatl mina, adversari de toate calibrele. intr-u., fel sau altul, toate analizele capitalismului au fostinfluenfate de glndirea lui Marx, fapt care ne face s6 revenim abupra unui anumit aspect: operele lui Man<, gi in special Capitalul, au suscitat o abundentd literaturi cu privire la politica economicd a capitalisrnului; o parte a ei a contribuit la explicarea creqterilor gi crizelor, a dublei progresii a bogdfiilor 9i siriciei, a monopolurilor gi a dominatiei Ia scari mondiali; in acelagi timp, a existat insi Ei o avalang{ de catehisme obtuze care trnpiedicau intelegerea evolutiitor in curs. Or, uitarea istoriei gi reducerea intregii viefi sociale la econornie au fdcut sd fie ignorate con'rplexitatea societi.filor, a realitXfii statului gi politicului, impiedicirrd o datl in plus sesizarea rnigcdrii de ansamblu, De aici gi treptata secf,.tuire a unei intregi laturi a gtndirii marxiste. in primul rind, insi, grila de lecturi a capitalismului pe care o oferi Capitaluleste elaborati pornind de la observarea capitalismului industrial din secolul al XIX-lea, cel care constituia pentru Marx "adeviratul mod de producfie capitalist". Ea nu prea putea fi aplicatX gi la celelalte forme ale capitalisrnului - negustoresc, bancar qi manufacturierlm - Ei va reugi din ce in ce mai pufin str dea seaml despre capitalismul industrial al veacului al XXJea. Astdzi, aceasti grild constituie o piedicd in perceperea noilor mutafii ale sistemului capitalist qi in analiza noilor forme intemeiate pe supremafia tehnogtiinfei. Prin urmare, trebuie reluati reflecfia asupra capitalismului "in general". Urrnirirea profitului, acumularea gi reproducerea lXrgiti a proceselor productive gi comerciale, ca gi extinderea piefelor de desfacere rirlirr elemente esenf iale. f)ar ceea ce apare ca futrclamental, central, substanfi.al este p-ru[srea transformatoare a capitalismului - tcndinfa lui de a
rrxPasajscris in 1999. r(Fl)csprc accsta ciin trrrn.l, vezi tcxttrl lrri Marx traclus in frarrcezi sub

se bucure de binefacerile

titlul Un clnpitrc

inddit du Capital (Urrion ginCrale d'6ditions, 10/78, Paris, 19711.

,{,31

rsroRrA cApITALIsMULUT DE LA rsoo plNA.tN

"revolufiona" (M"r") producfia

2000

gt societtrtile, capacitatea sa de

"distrugere

creatoare': (Schumpeter). . O datl cu revolufia industrial[ gi industrializarea, capitalismul a dobindit o putere transformatoaie f{ri precedenH revolufionarea, mai lntii fur Marda Britanie,.a sistemelor productive, a claselor produc{toare, a mentalitlgilor gi valoiilor, a modurilor de existenfi gi de consum, a traruporturilor gi comunicafiilor. tn diferite ritmuri, aceleagi lucruri se vorpetrece gi in alte 36ri din Europa; sint apoi atinse diverse alte zone ale lumii, ln speciirl lndia, urmlnd ca Ei dintre f{rile nou infiintate, unele, cum este cazul rnai ales al Statelor Unite, si p6geasc{ pe calea modernizdrii capitaliste. Supremagia britanicX ln lume este incontestabili, atit in privinfa industriei, clt gi a comepgului gi bincilor. Prin utilizarea vapoarelor cu aburi, a c{ilor ferate gi telbgrafului, dimensiunea mondial{ a schimburilor, a interdependenfei gi, deci, a capitalismului se amplifici gi se consolideazl. De-acumlnainte, procesele de distrugere creatoare gi de revolulionare pe scurt, putbrea transforrnatoare a capitalismului urmeaz{ sH, se petreac6 la scara lntregii lurni.

1?"