Sunteți pe pagina 1din 63

2

CUPRINS
INTRODUCERE MOTIVAIA I IMPORTANA TEMEI....................................5 CAPITOLUL 1: TURISMUL...........................................................................................6 1.1 Definiii..........................................................................................................................6 1.1.1 Definiii uzuale................................................................................................7 1.2 Istoria turismului ...........................................................................................................8 1.2.1 Antichitate.......................................................................................................8 1.2.2 Evul mediu......................................................................................................9 1.2.3 evoluia industrial!.......................................................................................9 1.2." #urismul modern.............................................................................................9 1.2.$ Euro%a...........................................................................................................1& 1.2.6 #urismul curativ............................................................................................1& 1.2.7 #urismul %entru distracie.............................................................................1& 1.2.8 #urismul de mas!..........................................................................................1& 1.3 #i%urile i formele ale turismului.................................................................................1& 1." 'ocul i rolul turismului (n economia naional!..........................................................1" 1.$ Dezvoltarea turismului (n decursul ultimilor ani.........................................................1$ 1.6 #urismul %e %lan mondial............................................................................................17 1.6.1 )reviziuni......................................................................................................21 1.6.2 #endine........................................................................................................21 1.7 #urismul (n om*nia...................................................................................................22 1.8 As%ectele +niunii Euro%ene din domeniul turistic......................................................2" 1.8.1 )olitici comunitare (n domeniul turistic....................................................................2" 1.8.2 ,r-anizarea turismului (n +E.......................................................................26

CITOITOLUL 2: ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL.....................................................................................27


2.1. .once%te /i definiii....................................................................................................27 2.2. A-roturism /i ecoturism..............................................................................................29 2.3 0otivaiile ce stau la 1aza %ractic2rii a-roturismului..................................................3& 2." Im%licaii asu%ra dezvolt!rii rurale..............................................................................31 2.$. .azarea turistic! (n a-roturism...................................................................................32 2.$.1 )ensiuni a-roturistice ...................................................................................32 2.6. olul +niunii Euro%ene (n dezvoltarea a-roturismului..............................................33 2.6.1 Iniiative la nivelul +niunii Euro%ene33333333333333...33 2.6.2 )ro-rame euro%ene %rivind dezvoltarea turismului rural3333333.3$ 2.7. Asociaii /i or-anisme internaionale (n turismul rural33333333333...3$ 2.8. 4curt istoric al turismului rural /i a-roturismului (n om*nia33333333336 2.9. 5orme actuale de or-anizare a turismului rural33333333333333..37 2.1&. )romovarea activit!ii de turism rural /i a-roturism333333333333.37 2.11 0oduri de finanare a turismuli rural i al a-roturismului (n om*nia33333.37 2.12 .om%onente ale dezvolt!rii dura1ile (n s%aiul rural333333333333.38

CITOLUL 3: ANALIZA REGIUNII I AL COMUNEI I LOCALITII SNIOB39


3.1 Istoria comunei.............................................................................................................39 3.2 A/ezarea -eo-rafic!.....................................................................................................39 3.2.1 'ocalit!i limitrofe........................................................................................39 3.3 elieful ........................................................................................................................"& 3.3.1 eeaua hidro-rafic!....................................................................................."& 3." 4ituaia demo-rafic!...................................................................................................."1 3.$ )otenialul turistic 6 esurse locale.............................................................................."3

CITOLUL : !N"IINAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE #S"NTUL TE"AN# DIN LOCALITATEA SNIOB
".1 Date -enerale ..............................................................................................................."" ".2 Descrierea %roiectului.................................................................................................."" ".2.3. Am%lasamentul %roiectului 7re-iunea8 9udeul8 localitatea:........................."" ".2.". 4e descrie ce se dorete s! se realizeze %rin %roiect...................................."$ ".2.$ )revederile investiiei i activit!i aferente; ................................................."$ ".2.6 4tructura construciei; .................................................................................."6 ".2.7. 5undamentarea necesitai i o%ortunit!ii investiiei................................."7 ".2.8. )iaa de a%rovizionare8 concurena i strate-ia de %ia!..............................."9 ".2.9 Dotarea %ensiunii <4f*ntul tefan<...............................................................$1 ".2.1&Analiza 4=,# %ensiunii <4f*ntul tefan<..................................................6& ".2.11 .ostul estimativ al investiiei.....................................61 ".3 Devize -enerale............................................................................................................61 "." Acte necesare...............................................................................................................63 CONCLUZII....................................................................................................................$3 BIBLIOGRA"IE..............................................................................................................$ ANE%E..............................................................................................................................$5

"

I&'()*+,-(M)'./01.0 2. .34)('0&10 '-3-.


>n mi9locul temei alese st! (nfiinarea unei %ensiuni a-roturistice (n comuna .iuhoi8 localitatea Sniob cu a9utorul fondurilor structurale ale +niunii Euro%ene. Aceast! tem! am ales din mai multe motive o1iective tota/a c*t su1iective. )rimul motiv este c! %!rinii mei sunt de ori-ine din Sniob 7sunt n!scui (n 4*nio1: a/adar mare %arte a co%il!riei mele am %etrecut aici8 %recum am o le-!tur! srt*ns! cu acest sat8 (ntotdeauna a ocu%at un loc im%ortant (n inima mea. >n mod indirect din acest motiv am (nce%ut /i aceast! facultate cu s%ecializarea; ?Economia comerului8 turismului /i serviciilor<8 de9a atunci am /tiut8 am simit c! eu doresc s! fac ceva %entru dezvoltarea satului meu ?natal<. )!rearea mea este c!8 cea mai mare /ans! %entru dezvoltarea satului8 /i totodat! a re-iunii este a-roturismul i turismul rural. Este cul%! 7%!cat: a nu e@%loata %otenialele turistice ale localit!ii8 %entru c! este un loc ideal %entru turismul rural8 /i a-roturism. Av*nd (n vedere a/ezarea -eo-rafic! a satului 4*nio1 care este cu %re%onderen! cu o1iective turistice e@istente8 nee@%loatate8 ca de e@em%lu; atracii istorice 7satul are o istorie de 9$& de ani8 a fost (ntemeiat (n 1&61:A reli-ioase /i naturale; ca /i cum ar fi r!m!/iele m!n!stirii8 /i a cet!ii %e care (nc! e-ele 4f*ntul 'adislau a (ntemeiatA 1iserica reformat! din anul 18&&8 1iserica romano catolic! din anul 1736 B aici are loc cel mai cunoscut /i renumit %erelina9 din 9udeul Cihor (n data de 8 se%tem1rie fiec!rui an8 (n cinstea lui na/terii 0aicii Domnului8 iar aici a fost (n-ri9it a%roa%e $&& de ani m*na derea%t! (ntre- r!mas8 al %rimului re-e ma-hiar8 4f*ntul Dtefan. 7De aici %rovine numele localit!ii %e lim1a ma-hiar! 4zentE4f*nt8 9o11Em*n! drea%t!:. , alt! atracie turistic! ar fi moara de a%! a%ro@imativ de 3&& de ani8 re-iunea are o faun! /i flor! deose1it! %e malul Carc!uli cu %omi de 6&& 6 7&& de ani. #otodat! satul este renumit de vinurile 1une care %rovin din stru-uri aici cultivate8 %!strate (n %ivnie cu o atmosfer! deose1it!8 deci este ideal /i %entru turismul viniviticol. 4tudiile efectuate (n localitate /i (n zonele m!r-ina/e au indicat c*teva o1iective turistice care merit! s! fie cunoscute /i vizitate. Dtiind c! 9udeul Cihor are resurse mari de a%e termale 7%rezumtiv su1 sat sunt resurse mari de a%e termale:8 (n zon! sunt %uine %ensiuni8 a/adar ar fi 1enefic! (nfiinarea unei %ensiuni la standard actuale. >n %erioad! de criz! dezvoltarea rural! %oate fi un mod de rezolvare de a a9uta %e %lan microeconomic 7locuitorii satului: de a evita din criz! %rin infiinarea noi locurilor de munc!. Din aceste roade vor 1eneficia nu doar %ersoanele care din %uct de vedere fizic vor lucra (n %ensiune ci si cei care %roduc diferite 1unuri %e care turi/tii le cum%!r!8 ridic! calitatea /i am%lific! %aleta serviciilor cone@e ale acestuia a/adar colectivitatea satului va 1eneficia din %ensiune. Du%! studiile efectuate anterior am constatat c! (nfiinarea unei %ensiuni a-roturistice este cea mai 1un! soluie8 %entru societatea local!6re-ional!8 c*t /i din %unct de vedere economic. Este u/or de realizat cu costuri relative mai %uine 77&F din fond Euro%ean /i 3&F cofinanare: com%arativ cu %ensiunea rural! 7$&F din fonduri euro%ene $&F cofinanare:. $

ealizarea %roiectului este o 1un! idee. 4tau la dis%oziie mai multe ar-umente %ro8 dec*t contra. 5oarte muli oameni %refer! serviciile oferite de %ensiuni a-roturistice mai ales %o%ulaia ur1an!8 deoarece ofer! un serviciu mai deose1it. .a de e@em%lu; c!l!rie8 ture cu 1iciclet!8 %lim1are cu c!ru! (n 9urul localit!ii8 consumarea %roduselor naturale8 consumarea anumitor %re%arate culinare s%ecifice zonei 7%!linci deose1ite8 vinuri s%ecifice sau -astronomie deose1it! /i neo1i/nuit!:8 (ncercarea diferitelor munci a-ricole8 munci (n 9urul casei /i a cre/terea animalelor etc. 5auna /i flora (ncon9ur!toar! asi-ur! odihn! total!8 lini/tea %!durilor8 %acea r*urilor -aranteaz! o recreare total! a s%iritului8 iar %rin %ro-ramele oferite tradiiei %o%ulare vii neasemuit8 fesativalele interesante /i %erelina9ele au /ansa de a cuno/te 1o-!ia re-iunii. ealizarea %ensiunii G4f*nt Dtefan< 7G4te9arul C!tr*n<: (n satul 4*nio1 este o 1un! /ans! %entru (ncura9area turismului rural8 a9ut*nd conservarea tradiiilor vii8 i (nnoirea celor care (nce% s! se uite. 4unt si-ur8 cu un marHetin- 1ine or-anizat8 cu a9utorul acordat de +niunea Euro%ean! %rin fonduri structurale referitoare la dezvoltarea rural!8 acest %roiect va fi o afacere renta1il!8 at*t 1eneficiarului %roiectului8 %otenialilor turi/ti8 c*t /i comunit!ii satului.

C04 1. TURISMUL
Dup viitorologul John Naisbitt, trei vor fi, n secolul al XXI-lea, do eniile econo ice principale! teleco unicaiile, technologia infor aiei i turis ul "#aster, $%%&c! '()* Dac turis ul ar fi o ar, s-ar situa pe locul trei n lu e dup +I,* Dar turis ul este ai ult dect o ar* -a nivel de globali.are, se re arc necesitatea aderrii la conceptul de de.voltare durabil care presupune trei aspecte "Itrate, ,ran, /ou, $%%&! '0%)! creterea gradului de e1ploatarea i valorificarea a resurselor, reciclarea i evitarea degradrii ediului, precu i creterea nu rului locuilor de unc, practicarea unor eserii tradiionale, practicarea turis ului, regenerarea fi.ic i psihic* I5alni!8 C!1!i!8 2&&$; %. 11J 1.1 D-5.&..0 '+(.63+7+. T+(.63+7 re%rezint! c!l!toriile de %l!cere8 %entru recreere. Aceasta a fost e@tins! (n ultimii ani %entru a include orice c!l!torie (n afara zonei (n care cineva tr!ie/te sau munce/te8 de la c!l!torii de o zi %*n! la vacane (n str!in!tate.#urismul se num!r! %rintre cele c*teva fenomene ce s6au im%us (n e%oca contem%oran!8 dezvoltarea sa s%ectaculoas! constituind o tr!s!tur! caracteristic! secolelor KK /i KKI. #urismul re%rezint! si ) ,07- 7(n unele cazuri chiar sin-ura: *- /07)(.5.,0(6+4-(.)0(8 0 '+'+()( ,0'-9)(..7)( *- (-6+(6- /i (n s%ecial a celor naturale; frumuseea %eisa9elor8 calit!ile curative ale a%elor minerale sau termale8 condiiile de clim!. #urismul este ca%a1il s! asi-ure %ros%eritatea unor zone defavorizate8 %ut*nd fi un remediu %entru re-iunile dezindustrializate. )rin natura lui turismul se %rezint2 ca o activitate economic2 situat2 la interferena altor ramuri8 ceea ce determin2 o serie de dificult2i (n definirea lui. )ornind de la %remisa c2 fiecare ramur2 economic2 re%rezint2 locul unei %roducii de 1unuri sau servicii care sunt consumate (ntr6un mod s%ecific8 turismul are ca o1iect 2o produc3ie si un consu de bunuri eterogene care concur4 la satisfacerea nevoilor turi5tilor, a nonre.iden3ilor*

Datorit! caracterului s!u de mas! /i %rin coninutul com%le@8 turismul antreneaz! un vast %otenial material /i uman8 cu im%licaii im%ortante asu%ra evoluiei economiei /i societ!ii8 asu%ra relaiilor interumane naionale /i internaionale. Din %unct de vedere etimolo-ic8 cuv*ntul Gturism< %rovine din termenul en-lez Gtour< 7c!l!torie:8 care a fost creat (n An-lia (n 9urul anilor 17&&8 %entru a desemna aciunea de a voia9a (n Euro%a. Acest termen a fost ulterior %reluat de ma9oritatea lim1ilor euro%ene8 cu sensul de c!l!torie de a-rement. +na din cele mai vechi definiii ale cuv(ntului '+(.63 a fost dat! de c!tre . LuMer65reuler (n 19&$. El s%une c! Gturismul8 (n sensul modern al cuv*ntului8 este un fenomen al tim%urilor noastre8 1azat %e cre/terea necesit!ii de refacere a s!n!t!ii /i schim1area mediului de via!8 %e na/terea /i dezvoltarea sentimentului de rece%tivitate %entru frumuseile naturii<. Economistul austriac 6er ann 7on Schullard in $%$8. a definit turismul ca %e o Nsum! de o%eratori8 (n %rinci%al de ti% economic8 care se refer! direct la intrarea8 staionarea i de%lasarea str!inilor (n interioriul sau in e@teriorul unei anumite !ri8 oras sau re-iune.N )rofesorul elveian =. OunziHer a ela1orat (n 19"& o definiie a turismului8 acce%tat! %e %lan mondial; G#urismul este ansam1lul de relaii /i fenomene care rezult! din de%lasarea /i se9urul %ersoanelor (n afara domiciliului lor8 at*ta tim% c*t se9urul /i de%lasarea nu sunt motivate %rintr6o sta1ilire %ermanent! /i o activitate lucrativ! oarecare<. 0ai t(rziu8 in $%0&8 9ouris Societ: of ;ngland definete turismul ca fiind o Nmicare tem%orar!8 %e termen scurt a %ersoanelor c!tre destinaii diferite de cele (n care tr!iesc i muncesc8 %recum i toate activit!ile (ntre%rinse de acetia (n tim%ul sederii la fiecare din destinaii. #urismul include de%las!ri in orice sco%.N Dicionarul Enciclo%edic om*n %ro%une urm!toarea definiie a turismului; GActivitate cu caracter recreativ sau s%ortiv8 const*nd din %arcur-erea8 %e 9os sau cu diferite mi9loace de trans%ort8 a unor distane8 %entru vizitarea re-iunilor %itore/ti8 a localit!ilor8 a o1iectivelor culturale8 economice8 istorice8 etc.< Adeseori turismul este considerat G1arometru al calit!ilor mediului<. IDinu82&&68%a- 78J A/adar8 %rin turism se (nele-e8 (n %rimul r*nd8 ansam1lul de activit!i %rin care omul (/i %etrece tim%ul li1er c!l!torind (n alt! localitate sau ar! %entru a vizita oameni /i locuri8 monumente /i muzee8 %entru a6/i (m1o-!i cuno/tinele -enerale8 %entru a se distra /i a face s%ort8 %entru odihn! sau tratament etc.8 iar (n al doilea r*nd industria creat! %entru satisfacerea tuturor serviciilor solicitate de turi/ti la locul de destinaie8 la un (nalt nivel calitativ8 /i (n condiiile %roteciei /i conserv!rii resurselor turistice8 (n s%ecial8 /i a mediului (ncon9ur!tor8 (n -eneral. 1.1.1 D-5.&.1.. +:+07>n 1991 ,r-anizaia 0ondial! a #urismului 7,.0.#.:8 or-anism ma9or care creaz! cadrul -eneral de desf!/urare a activit!ii turistice (n lume8 a ado%tat un set de rezoluii /i recomand!ri cu %rivire la conce%tele utilizate (n turism8 %rintre care /i definiii ale turismului8 c!l!torului /i turistului IC2lt2reu*8 2&&"8 %.13J; C878')(+7 este repre.entat de totalitatea persoanelor care se deplasea. ntre dou sau ai ulte loca3ii n orice scop*

T+(.63+7 repre.int activitatea persoanelor care cltoresc ctre 5i r n n locurile aflate n afara ediului lor obi5nuit pe o perioad de ti p de cel ult un an pentru rela1are, afaceri sau alte scopuri* V.:.'0')(+7 repre.int orice persoan care cltore5te ntr-un loc, altul dect cel obi5nuit, pentru ai pu3in de $' luni consecutive 5i al crei scop principal nu este acela de prestare a unei activit3i lucrative la locul vi.itat* T+(.6'+7 este vi.itatorul care r ne cel pu3in o noapte n i<loacele de ca.are colective sau private la locul vi.itat* E;,+(6.)&.6'+7 este vi.itatorul care nu-5i petrece noaptea n i<loace de ca.are colective sau private la locul vi.itat. 1.2 I6')(.0 '+(.63+7+. 0ai (nt*i au e@istat motivaii %ractice 7locuri 1o-ate (n v*nat sau8 inuturi aflate (n imediata a%ro%iere a a%elor sau catastrofe naturale: ce i6au determinat %e oameni s! se de%laseze8 dar acestea s6au schim1at odat! cu intervenia sedentarismului (n viaa oamenilor. >n E-i%tul Antic i (n alte culturi vechi de %e toate continentele e@istau8 de9a8 %elerina9e la tem%lele divinit!ilor 7e@; %elerina9ul musulmanilor la 0eHHa numit Oadsch sau (nt*lnirea hinduilor %entru 1aia ritual! (n Lan-e:. Alte motive de a c!l!tori au fost comerul e@tern i meninerea relaiilor %olitice i economice cu coloniile sau cu alte inuturi de%endente. >nc! din vremea romanilor e@istau localit!i cele1re8 renumite staiuni %entru cei 1o-ai 7Caiae:. omanii 1o-ai %osedau %ro%riet!i (n %rovincii8 %e care din tim% (n tim% le vizitau. Pordicii c!l!toreau (n Lroenlanda i America8 Ara1ii %e tot cu%rinsul ,ceanului Indian. Pu rareori8 %e atunci8 c!l!toriile erau %erce%ute ca a-resiuni de c!tre localnici. #ermenul '+(.6' i cel de '+(.63 s(nt folosite ca termene oficiale %entru %rima dat! (n anul 1811. >n anul 19368 'i-a Paiunilor a definit turismul este definit ca o c!l!torie mai lun-! de 2" ore. 4uccesoarea acesteia Paiunile +nite8 a com%letat aceast! definiie s%ecific*nd durata ma@im! de 6 luni. 1.2.1 A&'.,<.'0')utem s%une c! turismul se %ractic! inc! din Antichitate. Pu era un conce%t clar8 dar oamenii din acea e%oca contientizau nevoia de rela@are i cunoatere. .*teva e@em%le %e care istoria ni le %rezinta ; Q >n sec 6 I.Or. in Ca1ilon a fost infiintat un muzeu de istorie care a atras foare multi oameni din diverse inuturi a%ro%iateA Q E-i%tul se com%orta ca un ma-net %entru atra-erea vizitatorilor. Reneau %entru marile festivale reli-ioase i %entru a vedea )iramidele8 5arul din Ale@andria etc. Q >n Lrecia Antic! se %ractica turismul reli-ios8 %entru a mer-e (n locul s%ecial destinat vener!rii unui anumit zeuA Q >n Im%eriului oman8 %ersoanele (nst!rite din oma (si construriau o a dou! resedin! (n afara oraului8 (n care locuiau (n anumite %erioade ale anuluiA Q 4e manifest! i turismul de studiu (n care8 atat co%ii c*t i aduli mer-eau (n anumite re-iuni 7(n Lrecia8 E-i%t: %entru a (nv!a lim1a res%ectiv!A Q #urismul 1alnear era o form! de turism %racticat! inc! de %e vremea romanilor.

1.2.2 E/+7 3-*.+ 0ai (ntoarcem o fil! a istoriei i %!im in %erioada cavalerilor i domnielor8 a re-ilor i raz1oaielor i a marilor desco%eriri -eo-rafice. Evul 0ediu sau %erioada medievala a durat a%roa%e un mileniu8 intre secolul al R6lea i secolul al KRI6lea. Aceast! %erioada este marcat! de marile descoperiri geografice8 desco%eriri ce vor favoriza i dezvoltarea turismului (n urmatoarele secole. 0arile desco%eriri au fost f!cute de c!tre navi-atori i cuceritori cele1ri8 care %lecau fie %entru colonizarea unor noi teritorii8 fie %entru desco%erirea unor rute mai scurte %entru anumite destinaii comerciale. 0ari navi-atori8 e@%loratori si totodata calatori; Q M0(,) P)7) 712$" B 132": Q B0(')7)3-+ D.0: 71"$& B 1$&&: Q C(.6')5)( C)7+3= 71"$1 B 1$&6: Q V06,) *0 G030 7 1"69 B 1$2" Q A3-(.9) V-64+,,. 71"$" B 1$12: Acesti sunt doar o %arte din marii e@%loratori i navi-atori ai omenirii care au realizat le-!tura (ntre 1!tr*na Euro%a8 Asia i 'umea Pou!. Deschiderea de relaii comerciale (n aceste %!ri ale )lanetei au influenat8 (n mod direct8 dezvolarea unit!ilor de cazare i alimentaie in zona %orturilor sau a interseciilor de rute comerciale. 1.2.3 R-/)7+.0 .&*+6'(.078 evoluia Industrial! a adus nu numai schim1!ri tehnolo-ice8 dar /i schim1!ri sociale su1staniale8 ceea ce a (ncura9at turismul de %l!cere8 ca efect al dezvolt!rii clasei de mi9loc (n centrele ur1ane unde fa1ricile /i locurile de munc! erau mai numeroase. .ondiiile de munc! /i de via! (n ora/ele su%raa-lomerate au f!cut ca numeroase %ersoane s! %!r!seasc! ora/ul /i s! c!l!toreasc! (n vacan! %entru recreere /i odihn!. 1.2. T+(.63+7 3)*-(& .a fenomen de mas! modern8 c!l!toria are o istorie destul de scurt! str*ns le-at! de marile invenii ale secolului al KIK8 maina i nava cu a1ur8 calea ferat!8 avioane moderne8 aceste marcheaz! %unerea 1azelor turismului modern. Iau am%loare staiunile 1alneare8 turismul al%in i staiunile al%ine8 a%ar %rimele asociaii turistice. 0area industrie a (nce%ut de secol KK im%une ritm dezvolt!rii turismului. Du%! al II6lea !z1oi 0ondial8 turismul devine o1iect al activit!ii economico6financiare a statelor. 5ormele diferite de unit!i de cazare s6au dezvoltat /i ele odat! cu sistemele de trans%ort (nce%*nd cu hanurile /i continu*nd cu hotelurile8 motelurile8 staiunile de var! /i de iarn! /i altele. 4e %ot remarca8 (n turismul modern fenomenele; .reterea turismului internaional (ntr6un ritm mai mare8 com%arativ cu turismul internA E@%ansiunea c!l!torilor internaionale cu sco%ul recreative8 de tratament8 de %l!cere8 (ntr6un ritm mai ra%id dec*t acela al c!l!toriilor de afaceriA #endenia -eneral! a c!l!torilori internaionali de a vizita din ce (n ce mai multe !riA

#endenia de cretere a c!l!toriilor %e distane lun-i i ma9orare a %onderii acestora (n totalul c!l!toriilor internaionale. I5alni!8 C!1!i!8 2&&3; % 2$J 1.2.5 E+()40 Euro%a i6a revenit lent du%! invazia 1ar1arilor 7motivul Gc!l!toriei<; condiii mai 1une de via!: din declinul %olitic i economic 7(n tim% ce sta1ilitatea %revala (n .hina i Sa%onia:. .ur*nd se dezvolt! (n Euro%a un 1o-at turism reli-ios. De6a lun-ul rutelor de %elerina9 i (n localit!ile favorizate de %oziia lor -eo-rafic! %e aceste trasee 7%orturi8 intersecii de drumuri comerciale: s6au (nfiinat %e toate continentele centre comerciale8 care i6au readus %e comerciani. >n tim%ul secolului KRII8 (n An-lia e@ista o mod! c! fii no1ilimii s! fie trimii (n Euro%a %entru o e@%erien! educativ! com%le@! %e care o atin-eau in tim%ul unui tur )aris6Leneva65lorenta6)isa6Colo-na6Renetia6 oma6Pa%les60untele Resuviu6Inns1rucH6 Cerlin6Dresden6Rienna6)otsdam60unich6Oeildel1er-6,landa denumit Lrand #our. >n secolul KRIII aceast! mod! atin-e a%o-eul sau i multi dintre vizitatori au fost %ictai (n tim% ce vizitau oma de c!tre )om%eo Catoni. 1.2.$ T+(.63+7 ,+(0'./ A e@istat dintodeauna ins! a devenit im%ortant doar in secolul KRIII. Acesta este asociat localit!ilor 1alneare vindec!toare %rin %ro%riet!ile curative ale a%elor minerale. 4imilar acestora s(nt i 1!ile (n a%! s!rat! a m!rii. 1.2.7 T+(.63+7 4-&'(+ *.6'(0,.A fost susinut odat! cu industrializarea 0!rii Critanii 6 %rima ar! Euro%ean! care a %romovat im%ortana tim%ului de rela@are iniial (n r(ndul marilor %ro%rietari i mai a%oi %o%ulaiei din clasa mi9locie. #o1 = >ings a fost %rima a-enie de turism formata in 17$8 (n 0area Critanie. ,ri-inea turismului s6a %!strat in denumirile ulterioare %e care le -!sim in diferite %uncte ale lumii cum ar fi +ro enade des ?nglais la Pice8 sau in denumirile multor hoteluri 6otel ,ristol8 6otel #arlton sau 6otel @a<estic... etc. 1.2.> T+(.63+7 *- 3068 #urismul de mas! s6a dezvoltat datorit! %ro-reselor tehnolo-ice8 %ermi*nd trans%ortul unui num!r mare de %ersoane (ntr6un tim% scurt c!tre locuri de interes turistic8 astfel (nc*t din ce (n ce mai muli oameni s6au %utut 1ucura de %etrecerea tim%ului li1er (n res%ectivele localit!i sau staiuni. 1.3 T.4+(.7- . 5)(3-7- 07- '+(.63+7+. #i%urile de turism se difereniaz! de la ar! la ar!8 asi-ur*nd varietatea /i8 %rin acest!8 atracie asu%ra turi/tilor autohtoni /i str!ini. Industria turismului /i os%italit!ii re%rezint! sistemul com%le@ (n care se re-!sesc o multitudine de o1iective8 %olitici /i strate-ii %entru toate ti%urile /i formele de turism descrise de literatura de s%ecialitate 7ta1elul 1 /i 2:8 sistem care8 su1 o form! sau alta8 are un anume im%act asu%ra mediului natural (ncon9ur!tor. .on-ressul de la Oa-a turismul a (n%!rit %e dou! -ru%e fundamentale; turism le-at de ativitate %rofessional! i turism de tim% li1er.

1&

#urism le-at de activitate %rofessional!; totalitatea activit!ilor %rofesionale i de tim% li1er (n tim%ul e@ecutarea a ocu%aiei #urism de tim% li1er; este totalitatea activit!lor alese li1er8 desf!urate (n tim% li1er (n afara casei. 0otivul %rinci%al este %retenia omului %entru diversitate.

0ultitudinea formelor de turism se mai %oate classifica (n funcie de; destinaie i motivaie8 dimensiune -eo-rafic!8 durata c!l!toriei8 anotim%8 v*rst!8 num!rul turitilor8 influena %e 1alana economic!8 direcia c!l!toriei8 distana %arcurs!8 ti%ul de trans%ort utilizat8 -radul de or-anizare8 frecvena de desf!urare8mediul social 7turism social: i du%! relaia cu mediul (ncon9ur!tor8 zona de desf!urare8 s%ecificul activit!ii8 frecvena de desf!urare. IC!r!nescu8 197$; 336"&J TIPURI DE TURISM M)*+7 *N( D-&+3.(,706.5.,0(6 6 #urismul de a-rement 6 6 6 6 6 6 #i%uri #urismul 6 1 principale 1alnear 6 de turism 6 6 #urismul 6 cultural 6 6 #urismul 6 %olivalent 6 6 2 #i%uri 6 secundare #urismul 6 de turism educaional 6 #urismul de 6 afaceri 6 #urismul social 6 6 6 Tabelul 1 C0(0,'-(.6'.,. este un foarte r!s%*ndit ti% de turismA rezult! ca r!s%uns al or-anismului uman la solicit!rile fizice /i %sihice ale vieii cotidieneA se manifest! %rin cele mai diverse formeA valorific!8 %otenialul estetic al arealului -eo-raficA se asociaz! u/or cu toate celelalte ti%uri de turismA este s%ecific tuturor v*rstelor. este cel mai vechi ti% de turismA valorific! resursele tera%eutice ale unei re-iuniA se %oate %ractica tot tim%ul anuluiA nu de%inde de condiiile climatericeA necesit! o infrastructur! s%ecializat!A este s%ecific %ersoanelor de v*rsta a doua /i a treia. vizeaz! o1iective turistice care a%arin averii culturaleA se (ntre%!trunde cu turismul de a-rementA este s%ecific ora/elor mari8 1o-ate (n o1iective culturale. este cel mai r!s%*ndit ti%8 el (m1in*nd mai multe ti%uri de turismA este %racticat de marea ma9oritate a turi/tilorA com1in! /i ti%urile secundare de turism. se adreseaz! tinerilor8c!ror formare educaional! este (n curs este tan-ent ma9orit!ii ti%urilor de turismA este or-anizat /i desf!/urat de /coli8 institute de (nv!!m*nt su%erior sau alte or-anisme de formare. este %racticat ocazional /i intermitent de c!tre %ersoane antrenate (n activit!i economice8 /tiinifice sau sociale. stratific! serviciile turistice (n funcie de nivelul social al unor cate-orii de turi/tiA creeaz! %osi1ilitatea %ractic!rii turismului de c!tre cate-orii sociale cu venituri miciA de%inde de %ros%eritatea economic! a !riiA a a%!rut du%! dezvoltarea turismului de mas!.

11

#urismul reli-ios #urismul -astronomic #urismul %entru cum%!r!turi

6 6 6 6 6 6 6 6

se adreseaz! at*t credincio/ilor8 c*t /i altor %ersoaneA valorific! %otenialul reli-ios al unor zoneA se desf!/oar!8 (n %erioada unor s!r1!tori reli-ioase. se desf!/oar! (n re-iuni cu s%ecific -astronomic %ronunatA este le-at de e@%oziii8 festivaluri sau s!r1!tori localeA o com%onent! im%ortant! (n cadrul a-roturismului. s%ecific re-iunilor transfrontaliere sau !rilor cu facilit!i fiscaleA %racticat at*t de cate-oriile sociale cu venituri mici c*t /i de cate-oriile sociale cu venituri mari. Tabelul 2 C0(0,'-(.6'.,.

"ORME DE TURISM M)*+7 *N( D-&+3.(,706.5.,0(#urismul 6 ur1an 6

este una din cele mai vechi forme de turismA e@istena infrastructurii com%lete determin! dezvoltarea activit!ilor turistice. #urismul 6 se desf!/oar! (n s%aiul rural /i are int! %o%ulaia ur1an!A Du%! zona rural 6 are8 (n -eneral8 s%ecific recreativ sau -astronomic. de #urismul (n 6 este (ntreinut de tradiia a unor staiuni turisticeA desf!/urare staiuni 6 are8 (n -eneral8 s%ecific recreativ sau curativ. #urismul (n 6 se desf!/oar! (n zone %arial sau total izolateA zone 6 %oate avea /i forme T de aventur! U naturale 6 este destinat8 (n s%ecial turi/tilor tineri sau maturi. #urismul 6 are istoria cea mai 1o-at!8 desf!/ur*ndu6se (n s%aii diverseA clasic 6 este un turism %olivalent8 incluz*nd toate ti%urileA 6 este %racticat de num!rul cel mai mare de turi/ti. 6 valorific! %otenialul natural /i %roductiv al fermelor rurale8 %rin dezvoltarea unor %roduse /i servicii de alimentaie %u1lic! /i de -!zduireA A-roturismul 6 rol im%ortant (n cre/terea %rofita1ilit!ii sectorului a-ricol /i (n Du%! s%ecificul dezvoltarea dura1il! a s%aiului ruralA activit!ii 6 rol %ozitiv (n reorientarea %o%ulaiei c!tre natur!8 %roduse s!no-ene8 res%ectiv s%re o via! s!n!toas!. 6 se desf!/oar! c*t (n natura necontaminat! /i nemodificat! de Ecoturismul aciunea omului8 (n ariile %rote9ateA 7turismul 6 contri1uie la conservarea naturii /i la dezvoltarea dura1il! local!. ecolo-ic: 6 infrastructura se dezvolt! in*nd seama de valorile tradiionale /i de %rinci%iile ecolo-iei. Du%! #urismul de 6 are s%ecific recreativA distana distan! mic! 6 se %ractic! mai ales (n VeeH6end. %arcurs! de 6 este influenat de factorii climatici. turi/ti #urismul de 6 este s%ecific turismului naionalA distan! 6 are ca int! o1iective turistice renumite sau ti%uri de s%aii -eo6 mare climatice distincte.

12

#urismul de distan! foarte mare #urismul de scurt! durat! " Du%! durata #urismul de c!l!toriei durat! medie #urismul de lun-! durat! #urismul %edestru #urismul rutier $ Du%! ti%ul de trans%ort utilizat #urismul feroviar

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

#urismul aerian #urismul naval #urismul cu trans%ort com1inat #urismul neor-anizat #urismul Du%! -radul semi B de or-anizat or-anizare #urismul or-anizat #urismul continuu Du%! #urismul frecvena de sezonier desf!/urare #urismul de
circumstan!

8 Du%! aria de

#urismul

este s%ecific turismului internaional 7uneori /i naional8 (n cazul !rilor mari:A int!; resurse /i infrastructuri turistice de marc!. se desf!/oar! %e %arcursul a 1 B 3 zileA se %ractic! mai ales (n VeeH6endA este s%ecific %o%ulaiei ur1ane care8 la sf*r/it de s!%t!m*n! se (ndrea%t! c!tre zonele %eriur1ane. se desf!/oar! %e %arcursul a 1 B 3 s!%t!m*niA se %ractic! (n tim%ul concediului sau vacanelorA concentreaz! toate ti%urile de turism se desf!/oar! %e o %erioad! de o lun! sau mai multA se %ractice! de elevi6studeni8li1er %rofesioni/ti sau %ensionari cel mai vechi ti% de turismA se desf!/oar!8 (n zonele %eriur1ane sau la munteA este un turism recreativ8 asociindu6se cu s%orturi %recum al%inismul8 v*n!toarea sau %escuitul. nr. celor care %ractic! aceast! form! de turism este (n cre/tereA confer! activit!ii turistice dinamism8 inde%enden! /i ineditA este utilizat %entru distane mici8 i medii8 dar mai ales %entru distane mariA (n %re%onderen! de tineri /i %ersoane (n v*rst!A confer! vitez!8 si-uran! /i confort. a e@%lodat8 cu sc!derea costurilor 1iletelorA utilizat %entru distane mari sau %entru a-rement. fluvial8 lacustru sau maritim8 turismul naval este utilizat %entru accederea (n zone izolate de a%e. %resu%une de%las!ri lun-i8 (n zone cu %rofil diferitA cele mai des (nt*lnite com1inaii sunt; feroviar sau rutier B %edestru8 aerian B feroviar sau rutier8 etc. se efectueaz! individual sau (n -ru%uri miciA solicit! locuri de cazare /i mas! %e %erioade scurte. se efectueaz! individual sau (n -ru%uri mici8ce a%eleaz! unei firme s%ecializate care s! rezolve %arial serviciile turisticeA se fac rezerv!ri %rin Internet cu%rinde turi/tii sau -ru%urile ce a%eleaz! unei a-enii s%ecializate care asi-ur! %achetul com%let de serviciiA confer! si-uran! /i comoditate turi/tilor8 %recum /i eficien! (n ocu%area s%aiilor de cazare. se refer! la utilizarea non B sto% a infrastructuriiA se %ractic! (n marile ora/e8 (n %rinci%alele noduri de trans%ort. de%endent de factorul climatic i de %erioada concediilorA cele mai im%ortante forme; de var! /i de iarn!. se desf!/oar! %e o %erioad! scurt!8 determinat de anumite manifest!ri; concerte8 t*r-uri8 e@%oziii8 etc. este ramura de 1az! a acestei forme de turism 7aco%er! a%ro@imativ

13

intern 7naional:
%rovenien! a

turi/tilor

Du%! num!rul turi/tilor

#urismul 6 internaional 6 #urismul 6 individual #urismul de 6 -ru% 6 #urismul de 6 mas! 6 #. -ru%ei 6 tinere #. -ru%ei mature #. -ru%ei v*rstnice 6 6

8&F din total:A venitul calculat %e turist este mai mic8 dar asi-ur! continuitate (n e@%loatarea staiunilor turistice. este (n cre/tere8 ca %ondere8 datorit! ridic!rii standardului de via!8 %recum /i -lo1aliz!riiA %resu%une investiii mai mari. se efectueaz!8 de %ersoane sin-ure sau (nsoite de familie sau de un num!r restr*ns de %rieteni. este or-anizat de a-eniile de turismA m!rimea -ru%ului de%inde de ca%acitatea mi9locului de trans%ortA este caracterizat de %artici%area unei mari %!ri ale %o%ulaiei la o activitate turistic!A se %ractic! (n zone de mare interes; litoral8 munte etc este %racticat de tineri /i are caracter %re%onderent recreativ8 cultural sau de aventur!. este %racticat de %ersoane mature 73&B6&ani:8 are caracter %olivalent. este %racticat de %ersoane de v*rsta a treia /i are caracter curativ.

1&

Du%! v*rsta turi/tilor

Tipurile de turism re%rezint! cate-oriile %rinci%ale /i secundare de turism8 1ine difereniate (ntre ele su1 as%ect conce%tual. Formele de turism re%rezint! modalit!i o%eraionale de turism8 av*nd la 1az! o multitudine de conce%te /i de criterii -eo-rafice8 demo-rafice /i sociale (n diferite com1inaii >n concluzie8 se %oate afirma c! turismul a evoluat su1 influena unui com%le@ de factori care au determinat totodat! o varietate de forme de turism. >n multe cazuri8 chiar ofertanii de %roduse turistice au -enerat nevoi8 cre*nd noi forme de turism8 acest as%ect fiind de altfel o consecin! a dezvolt!rii industriei turismului la scar! %lanetar!. 1. L),+7 . ()7+7 '+(.63+7+. ?& -,)&)3.0 &0.)&078 #urismul8 %rin coninutul /i tr!s!turile sale8 re%rezint! o ramur! distinct! (n economia unei !ri8 iar %rin valorificarea su%erioar! a resurselor turistice8 a%ortul valutar8 %onderea (n )IC8 realizarea valorii ad!u-ate8 efectul de antrenare8 de stimulare a %roduciei (n alte domenii8 ocu%area forei de munc! etc. se constituie ca o activitate %rioritar!8 de interes naional. A/adar8 turismul are efecte asu%ra strate-iei -lo1ale de dezvoltare economico B social! a !rii8 dar /i la nivel de ramur!8 domenii fundamentale ale economiei. >n conte@tul im%licaiilor economice se (nscrie /i contri1uia turismului la dezvoltarea unor zone mai %uin 1o-ate (n resurse %entru %relucrarea industrial!8 dar cu resurse turistice naturale sau create de om8 care8 valorificate8 %ot s! devin! atracii turistice /i s! determine dezvoltarea localit!ilor e@istente ca staiuni turistice sau chiar crearea unor staiuni noi8 ca cele 1alneoclimatice din .ar%aii ,rientali8 devenite8 ulterior8 ora/e Bstaiuni 7Corsec8 Cor/a8 C!ile #u/nad:. )rin turism sunt valorificate8 de asemenea8 unele zone cu resurse turistice cultural Bistorice cu mare for! de atracie turistic!. )ractica a demonstrat c! astfel de re-iuni se %ot dezvolta /i intra (n circuitul economic cu investiii minime %entru amena9area

1"

%ensiunilor turistice /i %ensiunilor a-roturistice sau a unor centre artizanale8 fie com%le@e de a-ro6%roducie destinate8 inclusiv8 a-roturismului /i turismului rural. #urismul este considerat astfel8 ca un mi9lod de diminuarea a dezechili1relor interre-ionale8 intrare-ionale sau locale8 /i %e l*n-! atra-erea (n circuitul de valori a unor areale turistice8 are consecine /i asu%ra dezvolt!rii (n %rofil teritorial; construcii de locuine8 amena9!ri de drumuri8 dezvoltarea serviciilor %u1lice8 a (ntre%rinderilor mici /i mi9locii etc. >n tot acest demers8 de dinamizare a dezvolt!rii locale /i re-ionale8 de ridicare economic! /i emanci%are cultural! /i social! a unor areale8 localit!i8 turismul are /i vocaia ecolo-ic!8 deoarece strate-ia de %lanificare /i dezvoltare este confirmat! cu aceea de %rote9are a mediului (ncon9ur!tor8 a valorilor s%irituale /i economice ale comunit!ilor locale8 de valorificare o%tim! a resurselor (ntr6o viziune dura1il!. Dar turismul este o activitate economic! deose1it de com%le@!8 deoarece coninutul %restaiei turistice (ncor%oreaz! %e l*n-! serviciile s%ecifice /i unele cores%unz!toare altor domenii economice8 conferindu6i turismului caracterul unei ramuri de interferen! /i sintez!8 de unde /i am%loarea /i com%le@itatea le-!turilor dintre turism /i com%onente ale economiei. +nele dintre aceste ramuri economice /i cea te@til!8 construciile etc. Bsunt ramuri furnizoare8 ale c!ror furnituri se (n-lo1eaz! (n 1aza material! a turismului sau (n %roducia culinar! a restaurantelor. Altele8 ca de e@em%lu trans%orturile8 circulaia m!rfurilor8 comunicaiile8 cultura8 asistena medical!8 -os%od!ria comunal! etc. concur! inde%endent la satisfacerea diverselor com%onente ale cererii turi/tilor. #urismul8 (n desf!/urarea lui8 %resu%une deci8 o cerere cresc*nd! de 1unuri /i servicii8 cu re%ercusiuni %ozitive (n sferele de %roducie a acestora. De aceea8 turismul are8 totodat!8 /i un im%ortant efect de antrenare8 de stimulare a %roduciei (n alte domenii economice8 iar nevoia de ada%tare la cerinele turi/tilor8 conduce la a%ariia unor ramuri cu destinaie s%ecial! %entru turism 7trans%ortul %e ca1lu8 caterin-ul8 decoraiunile interioare8 a-rementul8 etc.:8 turismul devenind /i un mi9loc de diversificare a economiei8 a ramurilor tradiionale. A/adar8 turismul acioneaz! ca un factor stimulator al sistemului economic -lo1al8 are o mare im%ortan! (n structura mecanismului economic /i un rol activ (n %rocesul de dezvoltare /i modernizare a economiei unei !ri. 1.5 D-:/)7'0(-0 '+(.63+7+. ?& *-,+(6+7 +7'.3.7)( 0&. 46a remarcat (n s%ecial (n Euro%a o %ia! de lu@ (n turismul din ultimele decenii8 care se 1azeaz! %e voia9e de scurt! durat!. #uritii interesai de aceast! form! de turism au venituri dis%oni1ile ridicate8 tim% de odihn! considera1il8 sunt educai8 i au -usturi sofisticate. .ererea se definete8 astfel8 %rin calitatea su%erioar! vizat!8 ceea ce a condus la fra-mentarea %ieei turismului litoral de mas!8 turitii %retinz*nd versiuni s%ecializate8 staiuni mai linitite8 staiuni %entru %etrecerea concediilor (n familie ori hoteluri. Dezvoltarea tehnolo-iei i a infrastructurii de trans%ort 7avioane cu reacie8 linii de z1or loV6cost i aero%orturi mult mai uor accesi1ile: au f!cut ca multe ti%uri de turism s! devin! mult mai accesi1ile. ,r-anizaia 0ondial! a 4!n!t!ii estimeaz! c! %este $&&.&&& %ersoane se afl! (n avion (n fiecare moment. Au intervenit8 de asemenea8 modific!ri (n stilul de via!8 cum ar fi v*rsta de %ensionare8 fa%t ce susine turismul de6a lun-ul (ntre-ului an. Acesta este facilitat de v*nz!rile online ale %roduselor turistice. +nele siteuri au (nce%ut acum s! ofere i %achete dinamice8 c*nd un %re inclusiv este estimat 1$

%entru un %achet %ersonalizat solicitat de turist. Au e@istat i anumite re-resiuni (n turism8 cum a fost cea datorat! atacului di 11 se%tem1rie i amenin!rilor teroriste destinate destinaiilor turistice 7Cali i mai multe orae din Euro%a:. De asemeni cele datorate tsunamiului din 26 decem1rie 2&&" i cutremurului din 2&&" din ,ceanul Indian ce a afectat !rile din Asia de la ,ceanul Indian i Insulele 0aldive. 0ii de vieii s6au %ierdut atunci i muli turiti au murit8 fa%t ce a condus la sto%area sau restricionarea turismului (n res%ectivele zone. #ermenii de turism i c!l!torie sunt uneori folosii ca sinonime. >n acest conte@t8 c!l!toria %oate fi definit! ca i turismul8 dar se difereniaz! %rin fa%tul c! se refer! la o anumit! destinaie sau un sco% 1ine definit. #ermenul de turism sau turist sunt folosii uneori cu sens %eiorativ8 in%lic*nd interesul su%erficial %entru cultura sau locurile vizitate de turiti. 1.$ T+(.63 4- 470& 3)&*.07 Evoluia8 at*t a turismului8 c*t /i a turismului internaional se caracterizeaz!8 la nivel mondial8 %rintr6o tendin! de cre/tere datorit! influenei factorilor economici8 demo-rafici8 %olitici8 sociali. #urismul internaional are8 (n aceast! situaie8 cea mai im%ortant! cre/tere datorit! dorinei oamenilor de a vizita alte !ri8 de a cunoa/te alte civilizaii8 o1iceiuri dar /i datorit! %ro-resului tehnic (nre-istrat (n domeniul trans%orturilor8 %ro-res care %ermite c!l!torii mai ra%ide /i mai conforta1ile %e distane din ce (n ce mai lun-i. Evoluia turismului internaional se %oate a%recia %rin aciunea a doi indicatori; sosirileW%lec!rile de turi/ti /i (ncas!rileWcheltuielile din turismul internaional. )e %lan internaional turismul a devenit o afacere de miliarde de dolari8 cu multe economii naionale care de%ind de el. >n !rile dezvoltate cre/te anual mai ra%id dec*t cre/terile medii ale economiei. A%ortul la )IC al veniturilor din turism a9un-e la 7sau chiar de%!/e/te: 3&F. #urismul a devenit o activitate de recreere -lo1al! %o%ular!. #urismul este ramura economic! cea mai %uternic! %e %lan mondial. >n 2&&" s6au o1inut (n acest sector8 conform ,r-anizaiei 0ondiale a #urismului8 circa 623 miliarde de +.4. X. >n 2&&88 s6au consemnat %este 922 milioane de sosiri la nivel internaional8 cu o cretere de 189F fa! de anul 2&&7. >ncas!rile internaionale din turism au crescut (n 2&&8 la 9"" 1ilioane +4X 76"2 1ilioane euro:8 ceea ce cores%unde la o cretere (n termeni reali de 188F. .u a%ro@imativ 1&& milioane de an-a9ai la nivel mondial8 turismul se evideniaz! i ca cel mai im%ortant an-a9ator. .!l!toriile transfrontaliere se ridic! la un %rocent de 2$ %*n! la 3& din comerul mondial (n domeniul serviciilor. .a rezultat al recesiunii ce a afectat economia mondial! du%! anul 2&&&8 cererea turistic! internaional! a suferit o %uternic! (ncetinire (nce%*nd cu iunie 2&&88 ce s6a manifestat %rintr6o sc!dere a creterii sosirilor %e %lan mondial cu 2F (n tim%ul lunilor de var!. Acest trend ne-ativ s6a intensificat (n anul 2&&98 (n unele !ri e@a-erat de mult datorit! virusului O1P18 i a dus la un declin mondial de "F (n 2&&9 cu 88& milioane de sosiri la nivel internaional8 i o c!dere estimat! a (ncas!rilor din turism de 6F. #urismul este vital %entru foarte multe !ri8 cum ar fi E-i%t8 Lrecia8 'i1an8 4%ania i #ailanda8 i %entru unele naiuni6insule 7Cahamas8 5i9i8 0aldive: datorit! a%ortului financiar consistent o1inut din afacerile cu 1unuri i servicii i o%ortunit!ilor de an-a9are (n industria serviciilor asociat! turismului. Industria serviciilor include serviciile de trans%ort 7trans%ortul aerian8 croazierele8 ta@iurile: i serviciile de os%ita1ilitate 16

7cazarea8 inclusiv hotelurile i staiunile8 veniturile din divertisment8 cum ar fi %arcurile8 cazinourile8 mall6urile8 veniturile din muzic! i teatrele etc.:. 5lu@urile turistice internaionale sunt deose1it de concentrate6 %este 8& F din sosiri sunt inre-istrate de c!tre !rile industrializate ale Euro%ei de Rest8 ale Americii de Pord8 c*t i de noile !ri industrializate ale Asiei8 care cunosc rate de cretere dintre cele mai ra%ide. .oncentrarea %uternic! a flu@urilor turistice este rezultatul caracteristicilor cererii turistice internaionale8 c*t i ale sectorului turistic8 care necesit! mo1ilizarea de investiii considera1ile8 inaccesi1ile unui num!r mare de !ri (n curs de dezvoltare8 cu insuficiente %osi1ilit!i de finanare. .ererea turistic! internaional! este caracterizat! %rin mari ine-alit!i i %rintr6o orientare %re%onderent! c!tre t!rile industrializate. >n 2&&88 au fost %este 922 milioane de sosiri (n turismul internaional8 cu o cretere de 1.9F (n com%araie cu anul 2&&7. >n 2&&98 sosirile de turiti internaionali au sc!zut la 88& milioane 7Lraficonul 1.:8 ceea ce a (nsemnat un declin de "F %e %lan mondial fa! de anul 2&&8. .ea mai afectat! re-iune a fost Euro%a cu un declin de 6F. #urismul %e %lan internaional a (nce%ut <vindecarea< du%! %rovoc!rile e@treme ale anului 2&&9. >n ultimul sfert al anului a avut de9a rezultat %ozitiv du%! 1" luni ne-ative.

Du%! rezultatele %ozitive ale lunelor anterioare ,r-anizaia 0ondial! de #urism %revizioneaz! o cretere de 36"F %e anul 2&1&. .om%ar*nd num!rul turitilor sosite (n re-iunile turistice 7anul 2&&88 2&&9: se evidenieaz! c! (n <concursul< re-iunilor Africa a devenit (nvin-!tor a1solut. >n total turismul (n Africa a crescut8 i numai (ntr6o lun! 7martie: a sc!zut aceast! tenden!8 (n tim% ce8 celelalte re-iuni au %ierdut multe turiti. Pum!rul sosirilor de turiti re%artizate %e re-iuni 7Lraficonul 2.:; Euro%a; "6& millioane de turiti 7$2F: Asia i )acific; 18& millioane de turiti 721F: America; 1"& millioane de turiti 716F: 0iddle East; $2 millioane de turiti 76F: Africa; "8 millioane de turiti 7$F: 17

,r-anizaia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! urm!toarele zece !ri ca fiind cele mai vizitate %e %lan internaional din 2&&& %*n! (n 2&&9 7#a1elul 3.:. >n 2&&88 +.4.A au (nl!turat 4%ania de %e cel de6al doilea loc8 (n tim% ce 5rana a continuat s! conduc! (n ceea ce %rivete sosirile de turiti str!ini. >n continuare8 (ns!8 cele mai vizitate !ri se afl! %e continentul euro%ean.

18

>ncas!rile din turismul internaional au crescut de la 9"2 1il. +4 X 76"1 Y: (n 2&&88 cores%unz!tor unei creteri (n termeni reali de 1.8F fa! de 2&&7. Iar (n anul 2&&9 turismul internaional a (ncasat numai o sum! de 8$2 1illioane X +4 7611 1illioane Y: 7Lraficonul 3.:8 aceasta este cu 9& 1illion X +4 73& 1illion Y:8 mai %uin dc*t (n anul 2&&8.

Aceast! sum! (ncasat! se re%artizeaz! (n felul urm!tor %e re-iuni; 7Lraficonul ".: ,r-anizaia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! urm!toarele zece !ri ca fiind %rimele clasate (n ceea ce %rivete c*ti-urile %rovenite din turism (n anul 2&&9 7#a1elul ".:. Este im%ortant de remarcat fa%tul c! ma9oritatea se afl! %e continentul euro%ean8 dar i fa%tul c! 4tatele +nite ale Americii continu! s! se claseze %e %rimul loc.

19

,r-anizaia 0ondial! a #urismului ra%orteaz! fa%tul c! urm!toarele 1& !ri sunt %rimele clasate (n to%ul !rilor emi!toare de turiti (n anul 2&&9. 7#a1elul $.:. )entru cea de6a cincea oar! la r*nd turitii -ermani ocu%! locul (nt*i (n cadrul acestei clasific!ri

C-7- 30. /.:.'0'- )(0- *.& 7+3ORAUL 1. )aris 5rana ARA

T0=-7+7 $. VIZITATORI INTERNAIONALI ANUL @3.7.)0&-A 1".8 2&&9 2&

2. 'ondra 3. Can-HoH ". 4in-a%ore $. Zuala 'um%ur 6. PeV [orH 7. Du1ai 8. Istan1ul 9. Oon- Zon1&. 4han-hai

0area Critanie 1".1 #ailanda 1&.21 4in-a%ore 9.7 0alaezia 8.9" 4tatele +nite 8.7 Emiratele Ara1e +nite 7.$8 #urcia 7.$1 Oon- Zon7.&1 .hina 6.7

2&&9 2&&9 2&&9 2&&8 2&&9 2&&8 2&&9 2&&9 2&&7

74urs!; htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urism:

.ererea turistic! mondial! se caracterizeaza deci %rin evoluii calitative si cantitative considera1ile8 care influeneaz! direct ansam1lul %ieei turistice mondiale. 1.$.1 P(-/.:.+&. ,r-anizaia 0ondial! a #urismului 7+P=#,: %revizioneaz! c! turismul internaional va continua s! se dezvolte cu un %rocent anual de "F. .u a%ariia e6 comerului8 %rodusele turistice au devenit unul dintre cele mai comercializate articole de %e internet. )rodusele i serviciile turistice au devenit dis%oni1ile %rin mi9locirea intermediarilor8 dei furnizorii de turism 7hotelurile8 com%aniile de trans%orturi aeriene8 etc.: (i %ot vinde direct serviciile. Aceasta a e@ercitat %resiune asu%ra intermediarilor at*t din %artea comercianilor on6line c*t i din %artea celor tradiionali. 46a su-erat fa%tul c! e@ist! o corelaie %uternic! (ntre cheltuielile %e ca% de locuitor din turism i -radul de im%licare al res%ectivei !ri (n conte@tul -lo1al. Pu numai ca rezultat al contri1uiei economice im%ortante la industria turistic!8 dar i ca indicator al -radului de (ncredere cu care cet!enii -lo1ali im%ulsioneaz! resursele de %e -lo1 %entru 1eneficiul economiilor locale. Acesta este motivul %entru care oricare estimare a evoluiei (n turism %oate servi ca un indiciu a influenei relative %e care fiecare stat (l va e@ercita %e viitor. 4e %reconizeaz! c! '+(.63+7 640.07 va demara (n %rimul sfert al secolului al KKI6lea8 dei %rin com%araie cu destinaiile tradiionale num!rul turitilor care vor z1ura %e or1ita s%aial! va r!m*ne redus8 %*n! c*nd tehnolo-ii moderne ca Gelevatorul spaial< vor contri1ui la ieftinirea c!l!toriei (n s%aiu. ,%timizarea tehnolo-ic! va face %osi1il! cazarea (n nave s%aiale6hotel8 amena9ate %e aero%lane 1azate %e %utere solar! sau (n diri9a1ile de mari dimensiuni. Ooteluri su1acvatice8 cum este OMdro%olis din Du1ai8 vor mai fi construite. )e oceane8 turitii vor fi ate%tai %e mari vase de croazier! sau chiar (n orae plutitoare. 1.$.2 T-&*.&.a rezultat al recesiunii din anii 2&&&8 sosirile internaionale au suferit o %uternic! reducere (nce%*nd cu anul 2&&8. .reterea din 2&&7 B 2&&8 a fost de numai 387F %e %rimele 8 luni din 2&&8. )iaa asiatic! i cea a )acificului au fost afectate i %iaa din Euro%a a sta-nat (n tim%ul lunilor de var!8 (n tim% ce cea America a avut rezultate mai 1une deoarece %rin reducerea ratei de e@%aniune i6a asi-urat o cretere de 6F din ianuarie %*n! (n au-ust 2&&8. Doar ,rientul 0i9lociu i6a continuat creterea ra%id! (n aceast! %erioad!8 atin-*nd o cretere de 17F fa! de aceeai %erioad! a anului 2&&7. Aceast! (ncetinire suferit! de turismul internaional s6a reflectat i la nivelul industriei de 21

trans%ort aerian8 %rintr6o cretere ne-ativ! (n se%tem1rie 2&&8 i o cretere de 3.3F a traficului de %asa-eri %*n! (n se%tem1rie. Industria hotelier! a ra%ortat8 de asemeni8 o reducere8 -radul de ocu%are a camerelor continu*nd s! fie (n declin. Deoarece situaia economic! -lo1al! s6a deteriorat dramatic (n tim%ul lunilor se%tem1rie i octom1rie ca rezultat al crizei financiare -lo1ale8 era de ate%tat ca trendul s! continue (n 2&&8 i 2&&9. Aceast! situaie s6a intensificat %rin fa%tul c! %e durata %rimelor " luni din 2&&9 sosirile au sc!zut la 8F8 unele re-iuni fiind afectate i mai mult datorit! influenei virusului AO1P1. 1.7 T+(.63+7 ?& R)3B&.0 om*nia dis%une de un im%ortant %otenial turistic8 at*t natural c*t /i cultural6 istoric. )otenialul natural este dat de marea varietate a %eisa9ului 7de la %eisa9ul marin /i deltaic la cel montan B (m%!durit8 cu %a9i/ti (ntinse sau8 din contr!8 cu creste ascuite /i st*nci -ola/e: /i8 deasemenea de marea 1o-!ie a izvoarelor minerale /i termale ce o %laseaz! %e unul din %rimele locuri (n Euro%a. )otenialul cultural este dat de varietatea vesti-iilor 7ale culturilor neolitice8 -rece/ti8 romane8 dacice:8 monumentelor istorice8 arhitectonice8 de art! /i de foarte 1un! conservare a civilizaiei %o%ulare 7folclor8 etno-rafie8 arta %o%ular!:. #urismul rom*nesc dis%une (n %rezent de a%ro@imativ 3&& &&& locuri de cazare8 din care "3F se afl! (n staiunile 1alneo6climaterice de %e litoralul 0!rii Pe-re8 16F (n staiunile 1alneare din restul !rii8 6F (n staiunile montane etc. +nit!ile de cazare cu%rind hoteluri 7$6F din totalul locurilor de cazare:8 vile8 hanuri turistice8 moteluri8 cam%in-uri8 ca1ane8 %ensiuni. Din totalul locurilor de cazare cea mai mare %ondere o dein unit!ile de 162 stele 7"6F din total:8 dar e@ist! /i unit!i de 36" stele 76F din total:. 4taiunile montane8 marine sau 1alneoclimaterice8 %recum /i ca1anele8 motelurile /i alte forme de cazare8 ofer! %osi1ilit!i variate de formule de vacan!; al%inism8 e@cursii8 s%orturi de iarn2 sau nautice8 v*n!toare8 %escuit. IPe-u \ 4udiu8 o%. .it.8 %. 2&"J )otenialul natural /i caracterul car%ato6danu1iano6%ontic al !rii determin! varietatea formelor de turism care se %ot %ractica; turismul de litoral8 turismul (n Delta Dun!rii8 turism montan8 turism 1alnear8 alte forme. >n ultimii ani8 om*nia a devenit o destinaie %referat! %entru muli euro%eni 7mai mult de 6&F dintre turi/tii str!ini %rovin din !rile mem1re +E: Pum!rul turitilor crete foarte dinamic. >n 2&&2 au sosit "88 millioane de turiti8 efectu*nd om*niei o (ncasare de "&& millioane de euro8 de9a (n 2&&6 686 millione de turiti8 efectu*nd o (ncasare de 6&7 millioane de euro. >n 2&&$ au investi 88& millioane de euro. De9a din anii 199& turismul de shii mer-e cel mai 1ine (n .ar%ai8 cealalt! atracie %rinci%al! este 0area Pea-r!8 aici destinaiile %rinci%ale sunt .onstana i 0amaia 4ectorul turistic adau-! "F la )IC6ul om*niei i asi-ur! loc de munc! %entru &88 millioane de oameni8 aadar du%! comer ocu%! locul doi (n sectorul serviciilor. >n 2&&6 au (nre-istrat 2& millioane de -!zduiri de noa%te8 care este recordul %*n! acum. Doi6 tr!imea t*r-urilor de comer din euro%a central! sunt or-anizate (n om*nia8 aadar 22

a%ro@imativ 3&&.&&& turiti str!ini attra-e (n ar!. .ei mai mari orae asemenea sunt; Cucureti8 .lu96Pa%oca8 Iai i #imioara. 4ectorul turismului se dezvolt! cel mai dMnamic din ar!. Din cele mai 1une 1&& de hoteluri al lumii 17 sunt %rezeni %e %iaa om*n!. N+38(+7 '+(.2'.7)( 6'(8.&. ,0(- 0+ 6)6.' ?& R)3B&.0 .& 0&+7 2CC> D8(. *.& U&.+&-0 E+()4-0&8 #otal +niunea Euro%ean! B 5.5$$.C97 +n-aria 6 1.9$&.38& Cul-aria 6 1.11".&82 Lermania 6 $21.67$ Italia 6 "33.167 )olonia 6 276.$2$ Austria 6 21&.1"3 5rana 6 183.36& 4lovacia 6 1"8.""" e-atul +nit 6 128.1$& .ehia 6 13$.368 Lrecia 6 117.9&& 4%ania 6 7&.97& T+(.2'. *.& A3-(.,0 6 191.71C Crazilia B ".169 .anada B 39.989 4tatele +nite B 137.31& T+(.2'. *.& A5(.,0 6 1>. T0=-7+7 7 A7'- 18(. *.& E+()40 e%u1lica 0oldova 6 1."28.$6& +craina 6 731.&&& #urcia 6 3&2.&&& 4er1ia 6 18&.&&& ussia 6 62.6"8

T+(.2'. *.& A6.0 6 223.>>3 .hina B 26.182 India B 9.36" Israel B 9$.76& Sa%onia B 13.&$& T+(.'. *.& A+6'(07.0 B 13.>33 T)'07 *.& 7+3- >.>$2.119

L),+(. *.& P0'(.3)&.+7 M)&*.07 UNESCO Delta Dun!rii Aez!ri cu 1iserici fortificate din #ransilvania 0!n!stirea Oorezu Cisericile %ictate din nordul 0oldovei 5ort!ree dacice din 0unii ,r!tiei .etatea 4i-hioara Ciserici de lemn din 0aramure )ro1lema %rinci%al! a turismului rom*nesc (n %erioada urm!toare inclusiv a turismului rural este calitatea %rodusului turistic %rivit!8 (n %rinci%al8 su1 as%ectul serviciilor turistice8 f!r! de care nici un %atrimoniu turistic8 oric*t ar fi de valoros8 nu %oate fi valorificat eficient. idicarea calit!ii %rodusului turistic rom*nesc8 indiferent de forma sa concret!8 necesit! a%licarea unor strate-ii de fle@i1ilitate8 de diversificare a -enurilor de %restaii turistice /i de difereniere a %rodusului turistic oferit8 com%arativ cu ofertele concurenilor. 23

Riitorul turismului rom*nesc la (nce%utul mileniului III de%inde hot!r*tor de ca%acitatea a-enilor economici /i a s%aiului de a valorifica %otenialul deose1it de care dis%unem8 de a se ada%ta e@i-enelor cresc*nde ale cererii turistice /i de a ridica calitatea activit!ii turistice su1 toate as%ectele8 adic! de a or-aniza /i realiza un turism modern /i com%etitiv. #otodat!8 de%!/irea nea9unsurilor /i dificult!ilor cu care este confruntat turismul rom*nesc (n %rezent necesit! o %olitic! naional! coerent! /i eficient!. E@em%lul !rilor care au realizat un turism dezvoltat este edificator (n acest sens. Av*nd (n vedere c! %otenialul turistic de care dis%unem este su%erior celui din celelalte !ri din Euro%a central! /i de Est8 (n %erioada urm!toare se im%une reconsiderarea locului /i rolului turismului8 inclusiv al turismului rural8 (n cadrul economiei noastre naionale. )rin orient!ri de dezvoltare a turismului8 om*nia se %oate transforma dintr6o ar! cu un %otenial turistic 1o-at /i variat (ntr6o ar! cu un turism dezvoltat8 modern /i com%etitiv. 'a realizarea acestui o1iectiv strate-ic al turismului rom*nesc8 turismul rural %oate /i tre1uie s! aduc! o contri1uie su1stanial!. 4%eciali/tii (n domeniu consider! c! turismul rural8 a-reat /i solicitat (n %rezent %e %iaa turistic!8 va constitui turismul viitorului /i va avea un a%ort im%ortant la rezolvarea %ro1elemelor menionate. 1.> A64-,'-7- U&.+&.. E+()4-&- *.& *)3-&.+7 '+(.6'., Im%ortanta economica a turismului a determinat institutiile euro%ene sa se concentreze asu%ra acestui sector in ciuda a1sentei unei 1aze le-ale. Detinand $3F din %iata8 +niunea este cea mai mare re-iune turistica din lume. Aceasta industrie re%rezinta $8$F din )IC6ul +niunii si ofera 6F din totalul locurilor de munca. )rima rezolutie a .onsiliului in le-atura cu acest su1iect8 datand din 1& a%rilie 198"8 a recunoscut im%ortanta turismului %entru inte-rarea euro%eana si a invitat .omisia sa faca %ro%uneri. , Decizie ulterioara din 22 decem1rie 1986 a sta1ilit un comitet de consiliere %e %ro1leme de turism si a cerut statelor mem1re sa ia le-atura cu acesta. In acelasi an a fost instituita o linie de 1u-et %entru finantarea contri1utiei ,)3+&.'0(- menita sa s%ri9ine eforturile statelor mem1re de %romovare %e %ietele din afara .E. Acestea includ masuri care faciliteaza traversarea frontierelor si %rote9area sanatatii8 si-urantei si a intereselor directe ale turistilor. 1.>.1 P)7.'.,. ,)3+&.'0(- .& *)3-&.+7 '+(.6'., Instituiile +niunii Euro%ene au recunoscut rolul ma9or al turismului (n cadrul economiilor lor. >n +niunea Euro%ean! turismul -enereaz! 8 milioane de locuri de munc! /i contri1uie cu $8$ F la formarea )IC8 fiind considerat o industrie im%ortant! cu un mare %otenial de cre/tere (n viitor. .u toate c! este considerat un sector de o im%ortan! vital!8 nu e@ist! o 1az! le-al! (n tratatele +E %entru o %olitic! comun! (n domeniul turismului care s! se concentreze %e %ilonul Gturis A ca ra ur de activitate. 'a nivelul .omisiei Euro%ene e@ist! totu/i un or-anism s%ecializat %entru turism B D.(-,1.0 T+(.63 din cadrul Directoratului %entru 4ervicii8 .omer /i #urism8 e6 1usiness /i IDA din cadrul Directoratului Leneral %entru >ntre%rinderi 7en-l. DL Enter%rise:. Direcia #urism 7en-l. #ourism +nit: (/i desf!/oar! activitatea (n str*ns! coo%erare cu .omitetul .onsultativ %entru #urism care are re%rezentane (n statele

2"

mem1re8 ca /i alte instituii euro%ene; )arlamentul Euro%ean8 .onsiliul de 0ini/tri8 .omitetul Economic /i 4ocial /i .omitetul e-iunilor. +rm*ndu6/i aceast! %olitic! 1azat! %e consultan! /i %arteneriat8 Direcia #urism %!streaz! o relaie str*ns! cu or-anizaiile re%rezentative din industria turistic! %recum /i cu alte -ru%uri de interes8 (n s%ecial atunci c*nd este vor1a de chestiuni s%ecifice. De fa%t misiunea Direciei #urism este de a se asi-ura c! interesele sectorului turistic sunt luate (n conside rare; 6 (m1un!t!irea cuno/tinelor de turism /i diseminarea informaiilorA 6 stimularea coo%er!rii transfrontaliereA )oliticile comunitare din alte domenii au im%act direct asu%ra turismului /i %ot afecta elemente cum ar fi %reul %roduselor turistice %rin intermediul m!surilor din domeniul trans%ortului8 mediului8 %roteciei consumatorului8 %re-!tirii %rofesionale8 societ!ii informaionale /i nu (n ultimul r*nd din domeniul com%etiiei /i %ieei interne. Pevoia de e@isten! a unor mecanisme care s! includ! /i interesele turismului (n %oliticile comunitare s6a reflectat (n comunicarea .omisiei din anul 2&&1; GS lucr preun pentru viitorul turis ului european< care au luat (n considerare %atru chestiuni cheie; informaiaA %re-!tirea %rofesional! 7trainin-6ul:A calitatea /i dezvoltarea dura1il!A noile tehnolo-ii. .omisia a su1liniat im%ortana schim1ului de informaii /i de e@%erien! (ntre %!rile interesate8 %entru a %re-!ti im%lementarea aciunilor recomandate (n comunicare. E@tinderea istoric! a +niunii Euro%ene (n 2&&" cu (nc! 1& noi state a f!cut ca su%rafaa acesteia s! creasc! cu 2$F8 %o%ulaia cu 2&F8 iar )IC6ul cu $F. >n 2&&7 sa al!turat +E om*nia /i Cul-aria8 f!c*nd astfel ca num!rul statelor mem1re s! a9un-! la 27. A%ar astfel o serie de %rovoc!ri /i o%ortunit!i %entru dezvoltarea turismului; #ooperarea la nivelul +niunii Euro%ene este relevant! dac! aduce un %lus de valoare. Au fost identificare trei domenii (n care aciunile +niunii Euro%ene %ot aduce un%lus de valoare statelor mem1re. Acestea sunt; 1. B bunt3irea ba.elor de date statistice co une 6 %entru a oferi informaii corecte cu %rivire la industria turismului 6 re%rezint! o %recondiie %entru analize com%arative8 %entru schim1 de idei /i de e@%erien! /i se adreseaz! (n s%ecial %ro1lemelor strate-ice din sectorul turisticA 2. #oncentrarea pe anali.e co parative %entru a %utea cunoa/te detaliat activit!ile turistice (n !rile mem1re /i (n acest fel dezvoltarea calit!ii definiiilor /i indicatorilor8 %rin formularea unei viziuni a turismului dura1ilA 3. #onsolidarea integrrii politicii de turis (n cadrul celorlalte %olitici cu care are le-!tur!. #urismul este un sector de natur! transversal! afectat de numeroase %olitici ale +niunii Euro%ene /i numeroase eforturi comune ar tre1ui adesea concentrate %e %ro1lemele de natur! orizontal!. .re/terea economic! din anii urm!tori ar tre1ui s! %rovin! (n urma im%lement!rii reformelor structurale /i %rin (m1un!t!irea condiiilor cadrului -eneral at*t %entru cet!enii c*t /i %entru (ntre%rinderile din +niunea Euro%ean!. +ltimul %unct din aceast! list! se afl! (n centrul discuiilor ce au loc la nivelul +niunii Euro%ene. )ro1lema este dac! turismul ar tre1ui s! ai1! o %olitic! orizontal! %ro%rie sau dac! turismul ar tre1ui considerat (n #ratatul +E ca unul dintre domeniile su%ort8 care va 9uca un rol com%lementar (n +niunea Euro%ean! %entru statele mem1re. >n +E se acord! o atenie tot mai mare turismului dura1il8 turism ce este via1il din %unct de vedere economic /i social8 f!r! distru-erea mediului (ncon9ur!tor /i a culturii locale. Dura1ilitatea (nseamn! succesul afacerilor /i al economiei8 %rote9area /i

2$

conservarea mediului natural /i res%onsa1ilitate social!. .onform .omisiei Euro%ene8 calea s%re dezvoltarea dura1il! a turismului (n Euro%a este %rin consolidarea cadrului de aciuni e@istent /i realizarea celei mai 1une metode de %unere (n %ractic! a acesteia. +na dintre cele mai strin-ente %ro1leme ale turismului euro%ean este dac! ar tre1ui s! e@iste o pro ovare unitar!. Aceasta nu este o %ro1lem! %olitic! sau administrativ!8 (n sensul c! sin-urul lucru %e care decidenii %olitici (l au de f!cut este s! %un! la un loc vechile %lanuri cu cele noi8 s! lucreze al!turi de cercet!tori /i staHeholderi %rofesioni/ti /i s! decid!8 de la un caz la altul8 dac! este mai utilWeficient s! %romoveze (ntrea-a Euro%!8 numai anumite %!ri din aceasta sau s! ofere -uvernelor %osi1ilitatea 7/i s%ri9inul: s! realizeze %romovarea la nivel local. >n ultimul caz8 este interesant de o1servat dac! -uvernele locale sunt ca%a1ile s! %romoveze resursele culturale sau naturale comune mai multor re-iuni8 sau realit!ile unor re-iuni izolate. >ntr6un cuv*nt8 dac! au ca%acitatea de a aciona dincolo de %ro%riile lor com%etene. 1.>.2. O(90&.:0(-0 '+(.63+7+. ?& UE #urismul este un sector de activitate cu %rofil com%le@8 un a-re-at de servicii /i activitai cu in%licaii multi%le (n toate ramurile vieii naionale. ezult2 c2 turismul8 ca sector de activitate social6 economic8 nu %oate fi limitat e@clusiv la activitatea unui sin-ur de%artament sau or-anism -uvernamental. De aceea in turism mai mult ca (n alte sectoare de activitate8 tre1uie s2 se consolideze o strans2 coordonare (ntre diversele de%artamente /i or-anizaii care se ocu%a cu activitatea turistica. >n consecin2 8 (n afara coordonarii centrale a activit2ii turistice la nivelul economiei naionale8 tre1uie s2 e@iste o coordonare /i (ntre re%rezentanii or-anismelor -uvernamentale de turism la nivel zonal /i8 res%ectiv8 local. 0ai tre1uie menionat /i fa%tul c2 industria turistic28 %rin le-aturile ei cu a%roa%e toate sectoarele vieii economice8 im%une ca or-anismele de turism s2 menin2 o le-atur2 continu2 cu toate de%artamentele8 or-anismele8 firmele /i or-anizaiile interesate /i im%licate (n dezvoltarea turismului. Industria turistic! include o -am! lar-! de activit!i (n care sunt im%licai diver/i factori ce se im%lic! (n 1una desf!/urare a activit!ii turistice. Ace/tia %ot fi din sectorul %rivat sau %u1lic8 societ!i comerciale sau asociaii %rofesionale8 or-anisme locale8 re-ionale8 naionale sau internaionale. >n !rile +E8 activitatea turistic! este coordonat! de un or-anism central8 cu atri1uii mai lar-i sau mai restr*nse8 (n funcie de nivelul de dezvoltare a turismului /i im%ortana acestuia (n economie. Aceste or-anisme centrale %ot fi; 6 minister de sine st!t!tor sau de%artament %u1lic8 direcie sau directorat8 secretariat (n cadrul unor ministere cu structur! mai com%le@! 7al Industriei /i .omerului8 al #urismului /i .omerului8 al #rans%ortului /i #urismului:A

C04 2. ASPECTE PRIVIND TURISMUL RURAL I AGROTURISMUL


#urismul rural /i a-roturismul sunt noiuni ce %entru muli (nseamn2 acela/i lucru8 (ns2 turismul rural are o sfer2 de cu%rindere mai lar-a astfel; '+(.63+7 (+(07 este un concept care acoper activitatea turistic4 desf5urat 5i condus de popula3ia local 5i ba.at pe poten3ialul natural 5i antropic local, (n tim% ce 09()'+(.63+7 este o for particular a turis ului rural, cuprin.nd activitatea turistic propriu-.is! ca.are, pensiune, circula3ie turistic, derularea progra elor, prestarea serviciilor de ba.

26

supli entare, ct 5i activitatea econo ic, de regul agricol, practicat de ga.dele turi5tilor Cactivit3i productive de ob3inere 5i prelucrare a produselor agricole n gospodrie 5i co erciali.area acestora ctre turi5ti, sau prin re3ele co erciale, precu 5i odul de petrecere a ti pului liberDI.*ndea et8 Erdeli et8 )e%teanu et8 imon8 2&&38 o% cit.8 %. 12617J* Am1ele forme de turism se (ncadreaz2 (n noiunea mai -eneral2 de turism Gmoale<8 cel ce se %ractic2 f2r2 a deran9a echili1rul natural dintr6un areal. 2.1. C)&,-4'- 2. *-5.&.1.. #urismul rural este8 un fenomen de dat! recent!. De mult tim% B chiar decenii %entru multe !ri euro%ene B se %ractic! fie s%ontan8 fie or-anizat8 activit!i turistice (n mediul rural. .eea ce este nou8 (ns!8 se refer! la dimensiunea fenomenului turistic (n s%aiul rural. Aceast! e@%ansiune este determinat! de e@istena a dou! motivaii %entru turismul rural; %e de o %arte este vor1a de relansarea /i dezvoltarea domeniului rural8 iar %e de alt! %arte8 de o form! de turism alternativ! la turismul de mas! tradiional. )rivit (n ansam1lu8 turismul rural include o %alet! lar-! de modalit!i de cazare8 de activit!i8 evenimente8 festivit!i8 s%orturi /i distracii8 toate desf!/ur*nduse (ntr6un mediu ti%ic rural. .u toate acestea8 o definiie c*t mai e@act! a termenului de turism rural /i care s! fie utilizat! (n mod unitar %e tot continentul euro%ean se confrunt! cu numeroase %ro1leme s%ecifice. N#urismul rural este un conce%t care include toate activit!ile turistice care se desf!/oar! (n mediul ruralN #r!s!turile %rinci%alre; a%ro%ierea de natur!8 a1sena mulimii 7de oameni:8 lini/te /i un mediu am1iant NnemecanizatN8 contacte %ersonale B (n o%oziie cu izolaionismul /i anonimatul ti%ic ur1an8 senzaia de continuitate /i sta1ilitate8 de tr!ire a unei NistoriiN8 vie /i trainic!8 %osi1ilitatea de a cunoa/te (ndea%roa%e locurile /i oamenii acelor locuriA contactul nemi9locit cu autorit!ile locale8 cu %reocu%!rile8 cu activitatea s%ecific! zonei8 cunoa/terea (ndea%roa%e a afacerilor ce se fac %e %lan local8 iar fa! de comunitatea rural!8 (nre-istrarea (n minte a identit!ii indivizilor comunit!ii8 %recum /i a altor tr!s!turi s%ecifice ce in de Nadev!ratulN turism rural este un fel de inte-rare (n comunitate %e %erioada se9urului , alt! definiia; 9uris ul rural este un concept care cuprinde activitatea turistic organi.at 5i condus de popula3ia local 5i care are la ba. o strns legtur cu ediul a biant, natural 5i u an. >n li%sa unei alte definiii adecvate a turismului rural8 a-reat! %e teritoriul +E /i (n afara acestuia8 termenul folosit este acela de Nturism verdeN8 culoarea B sim1ol8 av*nd rostul de a distin-e aceast! form! de turism de celelalte8 cum sunt; Nturismul al1N 7s%orturile de iarn!:8 Nturismul al1astruN 7vacanele la mare: /i a/anumitul Nturism al luminilorN 7turismul ur1an:. >n acest fel8 Nturismul verdeN %oate fi definit ca o activitate turistic! %racticat! at*t (n zonele rurale /i (n acele locuri de litoral /i delt! unde turismul s%ecific nu este %rea dezvoltat8 c*t /i (n zonele de dealuri /i montane care nu au o destinaie s%ecial! %rivind %racticarea s%orturilor de iarn!8 %recum /i (n alte s%aii rurale. >n toate aceste areale8 Nturismul verdeN vine (n (nt*m%inarea dorinelor vizitatorilor de a se inte-ra ei (n/i/i mediului am1iant8 natural /i uman8 %recum /i (n im%licarea direct! a %o%ulaiei locale (n %restarea de servicii c!tre turi/ti. NA-roturismulN este un conce%t de dat! mai recent! (n +E8 cu referire la diferitele forme de turism aflate (n le-!tur! direct! cu activit!ile a-ricole /iWsau cu construciile

27

care au avut alte destinaii8 dec*t a-ricole. Aceast! form! s%ecific! de turism rural este susinut! de micii %ro%rietari de la ar! activitatea desf!/urat! (n -os%od!ria %ro%rie r!m*n*nd deci %rinci%ala ocu%aie /i surs! de venit. Adesea8 se face o distincie (ntre Na-roturismN /i Nfarm tourismN 7turism de ti% Nferm! !r!neasc!N: sau echivalentul acestuia8 folosirea caselor !r!ne/ti locuri de cazare a turi/tilor 7case de oas%ei (nchiriate %e %erioada concediilor:8 case de s!n!tate etc. acesta nu este a-roturism (n sensul strict al cuv*ntului8 de vreme ce aceste case !r!ne/ti (/i %ierd funciunea a-ricol! sau nu sunt %rea mult tim% ocu%ate de !ranii activi. >n ciuda %ierderii le-!turii directe cu activitatea a-ricol! %ro%riuB zis!8 Nfarm tourismN6ul este o im%ortant! form! de turism rural cu un considera1il a%ort (n economia local!8 acolo unde acesta se %ractic!. A/adar8 turismul rural este o form! de turism care se desf!/oar! (n mediul rural8 valorific*nd resursele turistice locale 7naturale8 culturale /i umane: ca /i dot!rile /i echi%amentele turistice8 inclusiv %ensiunile /i fermele a-roturistice. +tilizeaz! diverse s%aii de cazare; hanuri /i hoteluri rurale8 ad!%osturi8 sate de vacan! etc. /i (m1rac! forme variate de se9ur8 cu un s%ectru lar- de motivaii. #urismul rural constituie o alternativ! la turismul tradiional8 clasic8 desf!/urat (n staiuni /i centre turistice8 %recum /i la oferta turistic! NstandardN Bde ti% industrial. Agroturismul este o form! a turismului rural care utilizeaz! %entru cazare /i servirea mesei numai %ensiunile turistice /i %ensiunile a-roturistice8 1eneficiind de un mediu ne%oluat /i %itoresc8 de atraciile turistice naturale /i de valorile culturalB istorice8 de tradiiile /i o1iceiurile %rezente (n mediul rural. 4%aiul rural %rin com%onentele sale satisface o %alet! lar-! de motivaii; odihn! /i recreere8 cunoa/tere8 cultur!8 %racticarea s%ortului8 cur! de aer sau 1alnear!8 v*n!toare /i %escuit8 oferind a-roturismului o arie mare de cu%rindere a %osi1ilit!ilor de loisir. )rin aceasta8 a-roturismul este un mi9loc de valorificare inte-ral! a mediului rural cu %otenialul s!u a-ricol8 turistic8 uman /i tehnicoBeconomic. A-roturismul %rezint! unele tr!s!turi ce6l difereniaz! de turismul tradiional8 standard /i anume; Q consumul turistic se %etrece (n mediul rural8 unde eseniale sunt; calitatea %ensiunii turisticeWa-roturistice /i serviciilor de %rimire la fermieri8 cunoa/terea mediului natural8 uman /i cultural8 %recum /i ori-inalitatea %roduselor turisticeA Q oferta turistic! este autentic!8 difereniat!8 multi%l! (n diversitatea sa8 or-anizat! /i condus! de fermieri8 deci de oamenii satuluiA Q este o activitate economic! com%lementar! e@%loataiei a-ricole /i nu o alternativ! sau o su1stituie a acesteiaA Q ofer! %o%ulaiei cu venituri reduse %osi1ilitatea de odihn! /i reconfortare8 de %etrecere a tim%ului li1er din vacane sau VeeHBend6uri8 (n %eisa9ul %itoresc al mediului rural8 cu valori culturalBeducative /i cu o os%italitate s%ecific!A Q nu necesit! investiii foarte mari %entru amena9!ri de infrastructur! /i su%rastructur! turistic! sau %entru alte dot!ri de %rofilA Q se evit! marile a-lomer!ri turistice de %e litoral sau din staiunile 1alneare sau montaneA Q este un turism NdifuzN %rin s%ecificul ofertei sale diversificate /i de mare r!s%*ndire (n s%aiuA astfel8 a%arent8 nu aduce %re9udicii %rea mari mediului natural /i al celui construit8 dar /i aici tre1uie s! se in! seama de un anumit N%ra- ecolo-icN /i N%ra- fizicN. )entru ca aceast! tr!s!tur! s! se (nscrie foarte 1ine (n conce%tul de ecoturism8 tre1uie avut! (n

28

vedere Nca%acitatea de %rimireN a satului /i a arealului limitrof8 mai ales (n condiiile unui turism de se9ur8 (n lunile de var!A Q nu este com%ati1il cu turismul de mas!. 2.2. A9()'+(.63 2. -,)'+(.63 A-roturismul ca activitate economicoBsocial! tre1uie s! devin! o com%onent! ecoturismului /i ca atare8 cele 1& %rinci%ii %entru dezvoltarea dura1il! turismului se %ot a%lica /i (n acest caz. Aceste %rinci%ii sunt; 1. ")7)6.(-0 *+(0=.78 a resurselor turistice 7e@%loatare o%tim!8 conservare8 %rote9are:. 2. R-*+,-(-0 6+4(0,)&6+3+7+. /i a risi%ei de resurse turistice. 3. M-&1.&-(-0 *./-(6.'81.. &0'+(07-8 culturale /i sociale a s%aiului rural. . I&'-9(0(-0 09()'+(.63+7+. (n %lanificarea /i strate-ia de dezvoltare naional!8 re-ional! /i mai ales local! 7dezvoltarea ofertei8 %romovare /i or-anizare8 %recum /i dezvoltarea infrastructurii -enerale /i tehnicoBedilitare:. 5. S4(.E.&.(-0 -,)&)3..7)( 7),07- (n dezvoltarea socioBeconomic! a comunit!ii8 dar /i (n %rote9area naturii /i a valorilor culturale 7efectul multi%licator al a-roturismului:. $. I347.,0(-0 ,)3+&.'81.7)( 7),07- (n sectorul turistic %rin s%ri9inirea -ru%urilor de iniiativ! %entru dezvoltarea /i s%ri9inirea ofertei turistice locale8 %entru %rote9area mediului (ncon9ur!tor /i a 1unurilor culturale8 de aici rolul or-anizaiilor locale ale %restatorilor de servicii turistice8 (n cazul nostru8 Asociaia 4!teasc! de #urism ural. 7. C)&6+7'0(-0 64-,.07.2'.7)( /i a %u1licului (n dezvoltarea a-roturismului /i a economiei locale %entru a se evita conflictele de interese (ntre %olitica -uvernamental! /i cea local!. >. D-:/)7'0(-0 *+(0=.78 a a-roturismului tre1uie susinut! %rin %re-!tirea %rofesional!8 calificare8 %erfecionare8 formarea formatorilor din r*ndul localnicilor8 %re-!tirea civic!8 sociolo-ic! adecvat!. 9. P()3)/0(-0 30(F-'.&9+7+. (n a-roturism. 1C. C-(,-'0(-0 2. 3)&.')(.:0(-0 activit!ii de turism /i a aciunilor de %rote9are /i conservare a mediului (ncon9ur!tor8 %recum /i a resurselor turistice. >n turismul rural /i8 (n a-roturism8 trei com%onente sunt eseniale; teritoriul, produsele turistice i oamenii. Profesionalismul, parteneriatul /i creativitatea sunt a@ele care conduc a-roturismul s%re un verita1il factor de dezvoltare rural!8 surs! de utilizare a forei de munc!8 direct! /i indirect!8 (ntr6un mediu rural (n %lin! transformare. Analiz*nd cele trei com%onente ale activit!ii de turism rural /i a-roturism se %oate a%recia fa%tul c! NfermierulN este actorul %rinci%al8 care st! (n atenia -uvernelor /i or-anismelor ce se ocu%! de amena9area /i dezvoltarea s%aiului rural. 'u*nd (n calcul cele trei com%onente8 se %ot concluziona urm!toarele; 1. '-(.')(.+7 60'+7+. cu mediul s!u (ncon9ur!tor Bnatural /i construit B/i resursele turistice aferente acestuia re%rezint! su%ortul /i Nmateria %rim!N %entru a-roturismA e@%loatarea dura1il! a acestuia se (nscrie (n conce%tul de ecoturis A 2. 4()*+6-7- '+(.6'.,- 7oferta turistic!: tre1uie s! fie c*t mai autentice /i de calitate8 oferta fiind divers! /i alternativ! la cea NstandardNA %entru a-roturism calitatea devine o mare strate-ie ce se re-!se/te (n; Q 4()5-6.)&07.63 (n %restarea serviciilorA Q .309.&-0 *- 30(,8 a %roduselor /i serviciilor turisticeA Q ,)&'()7+7 )4-(0'./ al calit!ii %roduselor turisticeA Q 90(0&1.- %entru consumatoriA

29

Q ,(-0(-0 *- 4()*+6- turistice noiA Q )(90&.:0(-0G 4()3)/0(-0 2. *.6'(.=+.(-0 ofertei turisticeA 3. )03-&.. res%onsa1ili de activitatea de a-roturism se %ot evidenia %rin; profesionalis , responsabilitatea (n e@ercitarea %restaiilor turistice8 iar de capacitatea de antreprenori /i de organi.atori8 de%inde calitatea ofertei turistice. Din cele %rezentate rezult! c! a-roturismul %oate fi numai o com%onent! a turismului rural8 dar8 cu cele mai mari im%licaii (n valorificarea resurselor turistice locale /i (n ridicarea nivelului de via! al locuitorilor8 (n dezvoltarea socioBeconomic! a localit!ii rurale /i comunit!ii (n -eneral /i nu (n ultimul r*nd8 (n %rote9area /i conservarea mediului natural /i construit8 (n conte@tul unei activit!i economice %e %rinci%ii ecolo-ice. 2.3 M)'./01..7- ,- 6'0+ 70 =0:0 4(0,'.,H(.. 09()'+(.63+7+. )ornind de la caracteristicile mediului citadin8 al2turate conveniilor sociale s%ecifice8 %oate fi de%istat2 o serie de necesit2i %e care or2/eanul le emite din ce (n ce mai constant /i tinde s2 le transforme (n aciuniI.*ndea et8 Erdeli et8 )e%tenatu et8 imon8 o%. cit.8 %. 27$J; /entoarcerea la natur48 motivaie vala1il2 %entru toate cate-oriile de varst28 se@8 %rofesie8 statut social. Este rezultatul necesit2ii de rela@are8 s2n2tate8 confort fizic /i s%iritualA #unoa5terea 5i ade.iunea te porar4 la grupurile de apartenen34 specific4 .onelor rurale8 dintre care %ot fi amintite; familia de ti% %atriarhal8 comunitatea locativ28 -ru%ul de munc28 -ru%ul folcloric etc.A #unoa5terea, n3elegerea 5i creativitatea sunt8 de asemenea8 motivaii care se %ot realiza cu succes (n am1iana satului turistic. .ontactul nemi9locit cu %iese ale tezaurului istoriei naionale8 ale folclorului8 ocu%aiilor tradiionale /i o1iceiurilor %o%ulare8 transform2 vacanele rustice (ntr6un verita1il %roces de asimilare a unor noi /i numeroase cuno/tineA @otiva3iile estetice ce decur- din nevoia de frumos8 ordine8 armonie8 naturalee8 determin2 ma9oritatea turi/tilor8 care viziteaz2 satele res%ective8 s2 se considere %rivile-iai %entru %osi1ilitatea de a cunoa/te locuri at*t de frumoase /i de %itore/tiA #urio.itatea ce decur-e din informaii asu%ra os%italit2ii %o%ulare8 o1iceiurilor -astronomice8 artizanatului /i ritualurilor s2te/ti8 determin2 dorina multor turi/ti de a cunoa/te la faa locului toate acesteaA Edihna, cura de aer 5i fructe, consu ul de ali ente proaspete de care doresc s2 1eneficieze cei care (/i (n-ri9esc s2n2tatea (n vacan2A Sportul, vn4toarea, pescuitul sportiv, ascensiunile 5i dru e3iile sunt motivaii care ca%2t2 o not2 autentic28 l2s*nd loc suficient iniiativei8 ima-inaiei /i (nclinaiilor individuale. 2. I347.,01.. 06+4(0 *-:/)7'8(.. (+(070anifestarea a-roturismului a %ornit de la necesitatea -!sirii de soluii %entru -os%od!riile rurale8 (n sensul creterii veniturilor %rin valorificarea %otenialului economic al acestora8 dezvolt*nd serviciile de -!zduire i valorificarea %roduselor %ro%rii i locale. Astfel8 se consider! a-roturismul ca o aciune ca%a1il! s! valorifice e@cedentul

3&

de cazare e@istent (n -os%od!ria !r!neasc! 7%re-!tit i amena9at %entru %rimirea de oas%ei:8 (n 9urul c!ruia -raviteaz! 1unurile i serviciile oferite s%re consum %ersoanelor care8 %e o %erioad! determinat! vin (n mediul rural %entru rela@are8 odihn! i a-rement8 cure tera%eutice8 satisfacerea unui ho11M8 iniierea (n meteu-urile tradiionale8 etc. >n literatura de s%ecialitate8 c*nd se aduce (n discuie im%licaiile economice ale a-roturismului se recur-e la o sim%l! enumerare de efecte economice8 f!r! a se (ncerca a%recieze a acestui efecte ca i elemente definitorii ale %oliticii de dezvoltare a zonei rurale8 ci numai din %unct de vedere turistic. Astfel de efecte s(nt; sta1ilizarea %o%ulaiei %rin fi@area forei de munc!8 crearea de noi locuri de munc!8 diversificarea modului de utilizare a forei de munc!8 %luriactivitatea8 %romovarea i dezvoltarea serviciilor8 susinerea economic! a a-riculturilor8 rea1ilitarea %atrimoniului edilitar8 ameliorarea -radului de utilizare a forei de munc! feminine8 atra-erea de noi investiii. Dincolo de o sim%l! enumerare a unor efecte %ozitive %e care le6ar %utea aduce fenomenul a-roturistic8 se a1ordeaz! im%licaiile %ozitive %un*nd un accent mai mare %e tot ce (nseamn! comunitate local! i rolul ei (n dezvoltarea unui domeniu. )!strarea unei lumi rurale8 cu tot ceea ce are semnificativ su1 as%ect economic8 social8 cultural %resu%une iniierea (n dezvoltarea acestei forme de turism. A-roturismul tre1uie s! devin! o alternativ! la %ro1lemele a-riculturii i ale zonei rurale. >n acest conte@t se consider! c! dezvoltarea a-roturismului8 le-at! de evoluia a-riculturii (m1rac! dou! forme; turismul ca activitate com%lementar! al a-riculturii8 care %resu%une %!strarea caracteristicilor a-ricole ale -os%od!riei8 %otenialul turistic urm*nd s! valorifice aceste activit!i dominanteA turismul ca activitate de revitalizare a activit!ii a-ricole nerenta1ile i care necesit! e@%loatarea la ma@im a tuturor resurselor turistice e@istente %entru a aco%eri aceste nea9unsuri. +n element im%ortant al a-roturismului este valorificarea mai 1un! a resurselor locale8 valorificare care %oate (m1r!ca urm!toarele forme; v*nzarea %roduselor locale la un %re c*t mai convena1ilA folosirea unor canale de distri1uie mai scurte8 %rin comercializarea direct! s%re turiti a %roduselor o1inute (n -os%od!rieA iniierea turitilor (n diferite %ractici rurale 7meteu-uri8 creterea animalelor8 adunarea f*nului8 cule-erea le-umelor i fructelor8 etc.:A %artici%area direct! la %roducia de 1unuri8 etc. +n alt avanta9 ma9or este acela c! %racticarea unor servicii turistice %resu%une dot!ri de infrastructur! ca telecomunicaii8 alimentare cu a%!8 canalizare8 ener-ie electric! i termic!8 etc.8 dot!ri care %ot fi utilizate i (n alte sco%uri economice. >n %rezent8 tot mai muli sunt cei care %rivesc a-roturismul ca un element im%ortant al strate-iei de dezvoltare local! W re-ional! %lec*nd tocmai de la avanta9ele economice %e care le -enereaz!; crearea de venit naionalA a%ort valutar la 1alana de %l!iA dezvoltarea %ieei munciiA utilizarea %e %lan local a dis%oni1ilit!ilor forei de munc!A dezvoltarea anumitor zone rurale8 etc.

31

Dintre %ro1lemele a-roturismului8 care se detaeaz! %rin im%actul ne-ativ se %oate aminti; amenin!rile (m%otriva mediului (ncon9ur!tor8 intensitatea circulaiei turistice (n anumite cazuri %oate constitui o %ro1lem! social! i ecolo-ic! %entru re-iunea rural! res%ectiv!A ameninarea socio6cultural!8 %ertur1area lumii naturale desta1ilizeaz! micul univers socio6cultural al comunit!ii ruraleA %ro1leme le-ate de %lanificarea8 controlul local8 %artici%area %u1lic! i %arteneriatele %osi1ile. 4uccesul a-roturismului de%inde8 (n mare %arte de ca%acitatea re-iunii de a fi o -azd! %otrivit! %entru turismul rural8 ca%acitatea de a %lanificare i de a %une (n %ractic! %roiectele de dezvoltare8 cu toate schim1!rile %e care le aduce aceast! form! de turism %entru re-iune8 (n -eneral i %entru -os%od!riile !r!neti8 (n %articular. 2.5. C0:0(-0 '+(.6'.,8 ?& 09()'+(.63 .azarea turistic2 (n mediul rural cu%rinde ')0'- 5)(3-7- *- 4(.3.(-8 de la ferme la hoteluri rurale sau camere de oas%ei8 -estionate direct /i %ersonal de %ro%rietari %ersoane fizice8 asociaii sau comunit2i locale. Aceste s%aii de cazare tre1uie s2 fie clasificate /i (nre-istrate la e-istrul de .omer Sudeean sau ,r2/enesc (n funcie de situaieI.ocean et8 Rl!sceanu et8 Pe-oescu8 2&&38 %. 278J. A-roturismul8 ca form2 a turismului rural8 utilizeaz2 ca s%aii de cazare /i de servire a mesei8 fermele /i %ensiunile turistice rurale. P(.&,.407-7- 6'(+,'+(. *- 4(.3.(- care se (nt*lnesc (n zonele rurale din om*nia sunt urm2toarele; S0'+7 *- /0,0&1H P)406+7 '+(.6'., M)'-7+7. I)'-7+7 (+6'., 40/.7.)&0( C034.&9+7 P-&6.+&.7- '+(.6'.,- "-(30 09()'+(.6'.,H 2.5.1 P-&6.+&. 09()'+(.6'.,)ensiunile a-roturistice sunt structuri de %rimire turistice av*nd ca%acitate de cazare de %*n2 la 1& camere8 totaliz*nd ma@im 3& de locuri (n mediul rural8 /i %*n2 la 2& de camere (n mediul ur1an8 funcion*nd (n locuinele cet2enilor sau (n cl2diri inde%endente8 care asi-ur2 (n s%aii s%ecial amena9ate cazarea turi/tilor (n condiii de %re-2tire /i servire a mesei8 %recum i %osi1ilitatea %artici%!rii la activit!i -os%od!reti8 sau meteu-!reti. >n %ensiunile a-roturistice8 turitilor li se ofer! masa %re%arat! din %roduse naturale8 %re%onderent din -os%od!ria %ro%rie sau de la %roduc!tori autorizai de %e %lan local iar -azdele se ocu%! direct de %rimirea turitilor i de %ro-ramul acestora %e tot %arcursul se9urului8 %e care (l %etrec la %ensiune. >n cadrul %ensiunilor a-roturistice se desf!oar! cel %uin o activitate le-at! de a-ricultur!8 creterea animalelor8 cultivarea a diferite ti%uri de %lante8 livezi de %omi fructiferi sau se desf!oar! o activitate meteu-!reasc!8 cu un atelier de lucru din care

32

rezult! diferite articole de artizanat. Activit!ile (n cauz! tre1uie s! se desf!oare (n mod continuu sau8 (n funcie de s%ecific i sezonalitate8 s! ai1! caracter de re%eta1ilitate. Activitatea de turism (n cadrul %ensiunilor /i fermelor a-roturistice cu%rinde servicii de cazare /i mas28 de a-rement %recum /i alte servicii asi-urate turi/tilor %e %erioada se9urului. 2.$. R)7+7 U&.+&.. E+()4-&- ?& *-:/)7'0(-0 09()'+(.63+7+. )rinci%alul o1iectiv al +E este de a a9utala dezvoltarea unui %rodus turistic care s! dea un im%uls direct fermierilor i comunit!ilor locale i %!str!rii motenirii rurale. A-roturismul este %rivit ca o unealt! de redresare din %unct de vedere economic8 social8 ecolo-ic al zonelor rurale defavorizate. >n cadrul %oliticii de dezvoltare re-ional! a +E8 turismul %racticat la ferm! a 1eneficiat de a9utor %rin <5ondurile de dezvoltare structural! i re-ional! ale +E<8 a9utor materializat (n finanarea investiiilor (n infrastructura turistic!8 dezvoltarea %arcurilor naturale8 a 1azei s%ortive i %romovarea serviciilor a-roturistice. #re1uie s! %reciz!m c! la nivelul +niunii Euro%ene8 tot ce (nseamn! activitatea de turism din mediul rural este re-lementat! %rin; le-islaie comunitar!A le-islaie naional! cu %articularit!i de la o ar! la altaA le-i re-ional!. 4%ri9inul concret %entru dezvoltarea rural! se face %rin intermediul diferitelor or-anisme i %ro-rame create s%ecial %entru a face fa! modific!rilor structutrale care marcheaz! mediul rural. )ro-ramul 4A)A D a avut cele mai mari im%licaiile asu%ra dezvolt!rii rurale8 i im%licit a a-roturismului8 av*nd ca sco% finanarea unor aciuni ca; investiii (n ferme a-ricole8 (m1un!t!irea %relucr!rii i comercializ!ri %roduselor o1inute !n fermele rurale8 dezvoltarea unor activit!i8 care s! asi-ure o1!inerea unor venituri su%limentare8 dezvoltarea infrastructurii rurale8 a reelei de telecomunicaii. .u toate aceste8 dincolo de %roiectele sau strate-iile %ro%use forurile euro%ene (ns!rcinate cu su%rave-herea i orientarea turismului rural au a9uns la concluzia c! succesul sau insuccesul unei afaceri (n acest domeniu de%inde de ca%acitatea celor im%licai de a se inte-ra (m%reun! cu comunitatea local! (ntr6un %ro-ram de dezvoltare turistic!. 2.$.1 I&.1.0'./- 70 &./-7+7 U&.+&.. E+()4-&Q Consiliul Europei a lansat cam%ania %entru N'umea ural!N care a avut o inciden! %uternic! asu%ra dezvolt!rii turistice a acestor re-iuni. a%ortul Adun!rii )arlamentare cu %rivire la turismul rural /i inte-rarea sa (ntr6o %olitic! -lo1al!8 invit! toate statele s! %romoveze turismul rural care B %rin %rote9area mediului /i a identit!ii culturale locale B %oate contri1ui la realizarea unui contract social care va -aranta8 (ntr6o %olitic! euro%ean! inte-rat!8 echili1rul ecoBcultural /i social dintre ora/ /i sat. .a o contri1uie la Anul Euro%ean al #urismului 7199&:8 .onsiliul Euro%ei a ela1orat un -hid %entru %romovarea turismului Ninteli-entN8 adic! %romovarea unui turism care s! %rote9eze mediul /i care s! re%rezinte o surs! com%lementar! de resurse financiare %entru %o%ulaia rural!8 /i8 deci8 ca un factor im%ortant de sto%are a de%o%ul!rii satelor.

33

)arlamentul Euro%ean a ela1orat un ra%ort cu %rivire la crearea %arcurilor8 %rote9area /i dezvoltarea a-roturismului. Q Comisia niunii Europene8 %rin ra%ortul 7iitorul -u ii /urale8 ca /i %rin reforma fondurilor structurale /i incidena lor asu%ra dezvolt!rii turismului rural8 su1liniaz! im%ortana %e care tre1uie s6o acorde aceast! comisie sectorului economic. )ro-ramele o%eraionale din a%roa%e toate re-iunile /i ma9oritatea %lanurilor de afaceri ale -ru%!rilor locale de dezvoltare (n cadrul iniiativei 'EADE 8 conin %roiecte novatoare /i demonstreaz! c! Nactorii N locali 7%restatorii de servicii a-roturistice: se im%lic! (n dezvoltarea armonioas! a unui turism rural de (nalt nivel. Dezvoltarea inte-rat!8 echili1rat! /i %e termen lun- B a/a6numitul ti% de dezvoltare Ndura1il!N sau Nsusinut!N B %resu%une e@istena unor %olitici comunitare care s! susin! Nturismul verdeN %entru valorificarea s%aiului rural. >n aceast! %rivin! merit! de amintit recentul +lan de ac3iuni co unitare n favoarea turis ului /i +rogra ul co unitar de politic 5i ac3iuni n aterie de ediu 5i de de.voltare durabil. De asemenea8 s6au alocat fonduri structurale 75ondul de Dezvoltare 4tructural /i 5ondul e-ional: %entru dezvoltarea turistic! a zonelor rurale /i %entru %re-!tirea %rofesional! (n acest domeniu. .a urmare a e@%erienelor realizate (n cursul Anului Euro%ean al #urismului8 aciunile comunitare (n favoarea turismului rural mer- (n direcia susinerii definiiei8 cre!rii /i comercializ!rii %roduselor Nturism ruralN (ntr6o reea euro%ean! identifica1il! %rin m!rcile de calitate. Q Politica agricol! comun! "n niunea European! # E$ e-lement!rile +E menite s! s%oreasc! eficiena structurilor a-ricole au (n vedere un sistem de a9utor financiar %entru cre/terea investiiilor (n activit!ile turistice /i me/te/u-!re/ti (n fermele !r!ne/ti. 4chema se 1azeaz! %e conce%ia comisiei asu%ra a ceea ce se (nele-e %rin a-roturism8 definiia a%lic*ndu6se numai fermierilor care o1in 2$F din totalul veniturilor lor8 din activitatea de ferm!. 4u1 acest %ra-8 orice activitate de turism8 efectuat! (n cadrul fermei8 nu mai este considerat! ca %arte a activit!ii acesteia /i deci8 nu se acord! a9utorul menionat conform re-lement!rilor ado%tate. De/i re-lement!ri -enerale se a%lic! (n (ntrea-a comunitate8 e@ist! unele m!suri s%ecifice (n a-roturism care %rev!d acordarea de asisten! financiar! zonelor mai %uin favora1ile. Q Politica regional! "n niunea European! #urismul rural se realizeaz! (n ma9oritatea cazurilor (n acele re-iuni care 1eneficiaz! de a9utor financiar din %artea 5ondului de Dezvoltare 4tructural /i 5ondului e-ional al +niunii Euro%ene8 care s6au redus simitor. De e@em%lu8 (n cadrul s%ri9inului acordat de +E %entru realizarea o1iectivelor de dezvoltare (n mediul rural8 locul cel mai im%ortant (l ocu%! m!surile de (ncura9are a turismului rural /i a %re-!tirii %rofesionale (n domeniul turismului. Aceasta %resu%une finanarea investiiilor menite s! creeze facilit!i (n domeniul turismului8 cum ar fi; cazarea la fermele !r!ne/ti8 dezvoltarea %arcurilor naturale8 a activit!ilor s%ortive 7-olf8 sHi etc.:. Q %ni&iativa 'EA(E) >n anul 199&8 .omisia +E a ado%tat o nou! iniiativ! %entru dezvoltarea rural!8 intitulat! 'EADE 7'inHs 1etVeen Actions for this Develo%ment of the ural EconomMN B le-!turi (ntre aciunile %entru dezvoltarea economiei rurale:. .onform acestei iniiative8 .omunitatea /i6a %ro%us s! (ncura9eze inte-rarea dezvolt!rii rurale la nivel local. )rin

3"

iniiativa 'EADE se (nfiineaz! o reea de circa 1&& -ru%uri de aciuni (n domeniul localit!ilor rurale. 5iecare -ru% are urm!toarele sarcini; diri9area su1veniilor %entru finanarea zonelor -eo-rafice %ro%riiA furnizarea de informaii (ntre-ii .omunit!i cu %rivire la m!surile /i fondurile menite s! (ncura9eze dezvoltarea rural! (n zon!A %re-!tirea %rofesional! a forei de munc! /i asi-urarea asistenei tehniceA dezvoltarea turismului ruralA (ncura9area cre!rii de firme mici8 (ntre%rinderi me/te/u-!re/ti /i asi-urarea de servicii localeA e@%loatarea /i comercializarea %roduselor a-ricole locale. 2.$.2 P()9(03- -+()4-&- 4(./.&* *-:/)7'0(-0 '+(.63+7+. (+(07 )entru (ncura9area turismului rural8 (n !rile +niunii Euro%ene /i (n altele8 s6au ela1orat o serie de %ro-rame8 (ntre care se %oate; Q P()9(03+7 JE%PERTJ Q P()9(03+7 JTIE VILLAGE I LOVEJ Q P()9(03+7 JDATA BASE ON RURAL TOURISM SERVICESJ Q P()9(03+7 JINTERREGIONAL CELTIC COOPERATIONJ Q P()9(03+7 JEUROPEAN RURAL TOURISM NETKORL Q P()9(03+7 JTRANSNATIONAL AGRITOURISM IN"ORMATION CENTREJG Q P()9(03+7 JSTUDM ON RURAL TOURISMJ. Q P()9(03+7 JTRAINING SEMINAR "OR RURAL TOURISM OPERATORSJ. Q JAGRICULTURAMEDIULTURISMUL 2.7. A6),.01.. 2. )(90&.63- .&'-(&01.)&07- ?& '+(.63+7 (+(07 >n !rile +niuni Euro%ene sa (ncura9at crearea de asociaii /i or-anisme %entru %romovarea turismului rural /i serviciilor cone@e. Astfel8 la nivelul +niunii Euro%ene s6a creat reeaua E+ ,#E 8 care are ca o1iectiv %rinci%al %romovarea %roduselor a-roturistice (n Euro%a. 4u1 e-ida E+ ,#E s6a (nfiinat (n se%tem1rie 199&8 Asociaia E+ ,L>#E4 75ederaia Euro%ean! %entru .azarea #uristic! ural! la .et!eni8 5erm! /i (n 4at:8 care reune/te 3$ de or-anizaii naionale din 28 !ri euro%ene 7inclusiv om*nia:8 totaliz*nd %este "&&.&&& de %ensiuni (n mediul rural. E+ ,L>#E4 are ca sco% valorificarea /i %rote9area s%aiului rural /i a turismului rural la ferme /i la sate. E+ ,L>#E4 d! ima-inea de marc! %entru cazarea turi/tilor la locuitorii satelor /i la ferme (n s%aiul +E. >ntre o1iectivele E+ ,L>#E4 se enum!reaz! urm!toarele; Q definirea ofertelor turistice (n mediul rural /i sta1ilirea criteriilor unitare de calitate (n turismul rural din Euro%aA Q crearea 1!ncii de date cu informaii des%re fiecare or-anizaie mem1r!A Q codificarea %rodusului 9uris rural8 astfel (nc*t s! fie inteli-i1il %entru client 7%rin marc! sau lo-o: /i (n a/a fel (nc*t clientul s! %oat! recunoa/te %rodusul la %rima vedereA Q atra-erea de noi clieni %entru turismul rural /i desco%erirea s%aiului rural %rin turism (n mediul ruralA

3$

Q s! construim Euro%a (nseamn! s! fim solidari. Deci8 tre1uie s! a9ut!m !rile (n care turismul rural se afl! (n faza de or-anizare8 %un*nd la dis%oziie e@%eri8 astfel (nc*t s! se realizeze un %rodus omo-en8 de calitate8 1un8 care s! %oat! fi oferit %e %iaa turistic!. 'a nivel euro%ean s6au (nfiinat /i alte asociaii cum sunt; ?socia3ia pentru de.voltarea turis ului rural 7A# A.: cu sco%ul de a (ncura9a turismul rural /i cultural (n cadrul %ro-ramului EK)E # 7(ncura9area turismului rural /i %rote9area mediului (ncon9ur!tor: /i asociaia E.,RA4# Strategia pentru o ;urop /ural, care are ca o1iectiv turismul rural ca mi9loc de dezvoltare a economiei locale /i naionale8 cu im%licaii ecolo-ice /i socioBeconomice. 2.>. S,+(' .6')(., 07 '+(.63+7+. (+(07 2. 09()'+(.63+7+. ?& R)3B&.0 )entru a6/i satisface nevoia de mi/care fizic!8 oamenii doresc s!6/i %etreac! mai mult tim% li1er (n mi9locul naturii8 (n zone cu un cadru natural c*t mai %itoresc /i c*t mai %uin %oluate. Aceste zone se -!sesc cu %rec!dere (n s%aiul rural8 a-roturismul afirm*ndu6se ca o soluie de evadare a or!/enilor din mediul ur1an deose1it de stresant. >n om*nia turismul rural se %ractic! de %este /ase deceniiBdar (n mod intermitent /i neoficialB%rin cazarea la cet!eni a vizitatorilor ocazionali ai unei a/ez!ri rurale. >n mod or-anizat8 (n cadrul reelei de turism8 (nc! din anii 1967B19688 s6au realizat %rimele aciuni turistice (n mediul rural %entru -ru%uri de turi/ti %e litoralul rom*nesc al 0!rii Pe-re. >nce%*nd cu anul 19728 .entrul de .ercet!ri %entru )romovare a #urismului Internaional a trecut la identificarea /i selectarea unor a/ez!ri re%rezentative %entru satul rom*nesc8 %entru a fi lansate /i %romovate (n turism. >n urma ela1or!rii acestor studii s6au sta1ilit cataloa-e %entru 118 localit!i rurale ca Nsate turisticeN8 cre*ndu6se astfel8 %remisele dezvolt!rii oficiale a a-roturismului /i turismului rural. .u data de 16 iulie 19738 %rin ,rdinul 0inistrului #urismului nr. 7"" se declar! e@%erimental Nsate turisticeN urm!toarele 13 localit!i rurale; 'ere/ti8 uc!r8 5undata8 Dirnea8 !/inari8 4i1iel8 #ismana8 Raideeni8 O!lma-iu8 Co-danBRod!8 Ratra 0oldoviei8 0uri-hiol /i 4f*ntu Lheor-he. 4e %oate meniona fa%tul c!8 tot %rin acela/i ordin8 s6a a%ro1at cadrul de or-anizare8 funcionare /i (ndrumare a activit!ii turistice8 ca /i de %romovare (n turism a acestor localit!i. >nainte de 19898 nu s6a %utut definitiva cadrul de or-anizare /i funcionare a Nsatelor turisticeN8 cu toate c! unele dintre ele erau cu%rinse (n circuitul turistic intern /i internaional. Du%! decem1rie 19898 (n om*nia s6a dezvoltat conce%tul de turism rural cu cazare (n %ensiuni a-roturistice8 %ensiuni turistice sau alte structuri de %rimire rurale. )rimele -os%od!rii (nscrise (n reeaua turismului rural au fost cele din zona 0oeciuB CranB uc!r8 a%oi8 (ntr6un ritm mai ra%id8 %este 2&&& de -os%od!rii r!s%*ndite %e melea-urile C*rsei8 Dornelor8 0aramure/ului8 0unilor A%useni8 (n%re9urimile 4i1iului8 .lu9ului etc.8 /i6au deschis %orile %entru %rimirea turi/tilor. Date fiind varietatea /i valoarea %eisa-istic! a cadrului natural8 diversitatea /i dis%ersia (n teritoriu /i cu %rec!dere (n s%aiul rural a %atrimoniului cultural6istoric8 aceast! form! de turism cu%rinde %este 6&F din teritoriul !rii8 conduc*nd la deconcentrarea marilor a-lomer!ri turistice /i la evitarea de-rad!rii mediului (ncon9ur!tor /i a resurselor turistice. De aceea8 contri1uie la introducerea (n circuitul turistic intern /i

36

internaional a unor variate condiii naturale /i la valorificarea tezaurului de cultur! tradiional! sau contem%oran!8 a (ntre-ului %otenial cultural6istoric din s%aiul rural. 4tatistic8 dezvoltarea acestei forme de turism este demonstrat! de fa%tul c! (n 198$ din totalul c!l!toriilor8 3F erau %entru turismul rural8 iar (n %rezent se (nre-istreaz! valoarea de 1$F8 cu tendein! de cre/tere. 2.9. ")(3- 0,'+07- *- )(90&.:0(- 0 '+(.63+7+. (+(07 Du%! anul 199&8 m!surile %rivind constituirea /i (nt!rirea cadrului or-anizatoric necesar stimul!rii dezvolt!rii turismului rural s6au concretizat (n; Q constituirea B cu s%ri9inul 0inisterului #urismului B a Asociaiei Paionale %entru #urism ural8 Ecolo-ic /i .ultural 7AP# E.:8 care num!r! 31 filiale8 (nsum*nd (n %rezent %este 3&&& de -os%od!riiA Q constituirea 5ederaiei om*ne %entru Dezvoltare 0ontan! 75 D0:8 cu %este "&& locuine omolo-ate de 5ederaie 7%entru turismul rural (n zone %ilot:A federaia nu utilizeaz! clasificarea s%aiilor de cazare conform normelor naionale a%ro1ate %rin norme le-islativeA Dezvoltarea /i %romovarea turismului rural rom*nesc este realizat! de Asociaia Paional! %entru #urism ural8 Ecolo-ic /i .ultural 7AP# E.:8 or-anizaie non6 -uvernamental! (nfiinat! (n 199"8 mem1r! a 5ederaiei Euro%ene de #urism ural B E+ ,LI#E4. AP# E. are 31 de filiale 9udeene8 un num!r de 2$&& de mem1rii /i %ensiuni turistice /i a-roturistice (n 77& de sate rom*ne/ti. 2.1C. P()3)/0(-0 0,'./.'81.. *- '+(.63 (+(07 2. 09()'+(.63 Activitatea de turism rural /i a-roturism se %romoveaz! %rin Asociaia Paional! de #urism ural8 Ecolo-ic /i .ultural 7AP# E.:BCucure/ti8 care editeaz! cataloa-e /i 1ro/uri8 %liante de uz internaional /i naional. )romovarea ofertei turistice rurale se realizeaz! /i %rin intermediul e@%oziiilor /i #*r-ului Paional de #urism din om*nia8 unde AP# E. cu filialele sale %artici%! cu e@%onate artizanale /i me/te/u-!re/ti locale. De asemenea8 AP# E. este %rezent! la toate t*r-urile /i 1ursele de turism internaionale. )rin %ro-ramele )OA E s6au realizat studii de marHetin- %entru oferta a-roturistic! rom*neasc!8 cu soluii concrete (n or-anizarea /i %romovarea a-roturismului la nivel local 7Ratra Dornei8 CranB0oeciu8 Arie/eniBL*rda etc.:. >nfiinarea unor centre de informare /i documentare turistic! (n unele arii de dezvoltare a a-roturismului 74uceava8 Cra/ov8 .lu98 0aramure/ etc.:8 ca /i a unor dis%ecerate de cazare informatizate 70oeciu:8 conduce la o %romovare eficient! a acestei oferte turistice %e %iaa turistic! intern! /i e@tern!. )u1licitate (/i fac /i celelalte asociaii de turism locale %rin %liante sau mici mono-rafii ale satelor res%ective. 2.11 M)*+(. *- 5.&0&0(- 0 '+(.63+7. (+(07 . 07 09()'+(.63+7+. ?& R)3B&.0 om*nia din %unctul de vedere al finan!rii turismului rural i al a-roturismului st! destul de 1un. 5iindc! om*nia are mari %oteniali de turism rural i a-roturim8 om*nia %une un accent mare %e (ncura9are acestei ti%uri de turism8 (n %rimul r*nd cu foarte multe avanta9e8 (n l!tura su1veniilor de stat ca de e@em%lu; ta@e reduse %e o durat! de tim% 7scurt sau mai lun- de%inde de ti%ul %roiectului:8 sau ta@e %e care nu tre1uie %l!tite etc.

37

om*nia a (nfiinat un fond din care solicitanii %roiectelor turistice %ot %rimi sume cu &F do1*nd! %entru a finana sursa %ro%rie a %roiectului. +niune Euro%ean! este un mare a9utor %entru turismul rual i a-roturismului rom*nesc. Aceste ti%uri de turism sunt unele %rinci%ii (n %olitica turismulu . )rin 5EAD 7"ondul Euro%ean A-ricol %entru Dezvoltare Rural!: aloc! fonduri %entru (ncura9area activit!ilor turistice. E@ist! mai multe ti%uri de %roiecte %rin care se %oate finana %roiectele turistice. )entru turism rural suma ma@im! este 2&&.&&& euro dar aic numai $&F este neram1ursa1il din suma total! a %roiectului. )entru a-roturism aloc! mai %uini 1ani8 7&.&&& euro dar aici din suma total! a %roiectului este 7&F neram1ursa1il. Aceste %roiecte se %oate -!si (n m!sura 3138 actual acum linia ecestei m!suri este deschis!. .u a9utorul acestei fond 7m!sura 313: doresc s! realizez idea mea de %roiect (n 4*nio1. 2.12 C)34)&-&'- 07- *-:/)7'8(.. *+(0=.7- ?& 640.+7 (+(07 >n s%aiul rural8 7),+.')(.. ca %restatori de servicii turistice8 J'-(.')(.+7J /i J4()*+6+7 '+(.6'.,J8 res%ectiv oferta turistic!8 re%rezint! elementele eseniale ale dezvolt!rii locale8 a turismului rural /i a-roturismului. >n ansam1lul economiei locale a turismului8 turismul rural /i a-roturismul se definesc ca fiind forme de valorificare a s%aiului rural %rin; Q e@%loatarea resurselor naturale8 a valorilor /i tradiiilor culturalBistorice8 a imo1ilelor rurale8 a %roduselor a-ricoleA Q %rodusele de marc! 7consacrate:8 ilustrative ale identit!ii re-ionale8 etno-rafice8 care s! aco%ere nevoile consumatorilor (n materie de %rimire8 alimentaie8 activit!i recreative8 divertisment /i diverse serviciiA Q dezvoltarea local! dura1il! /i ca un r!s%uns adecvat la nevoile de recreere din societatea modern!8 (ntr6o nou! coeziune social! ora/Bsat. A-roturismul %oate contri1ui la dezvoltarea dura1il! (n teritoriu %rin; Q utilizarea dura1il! a resurselor turistice 7e@%loatare o%tim!8 %rote9are8 conservare:A Q meninerea diversit!ii naturale8 culturale /i sociale a s%aiului ruralA Q inte-rarea a-roturismului (n %lanificarea /i strate-ia de dezvoltare naional!8 re-ional! 79udeean!: /i mai ales local!A Q dezvoltarea ofertei turistice8 or-anizarea /i %romovarea acesteia8 %recum /i realizarea infrastructurii -enerale /i tehnicoBedilitare etc.A Q s%ri9inirea economiilor locale (n dezvoltarea socialBeconomic! a comunit!ii8 dar /i (n %rote9area naturii /i a valorilor culturale 7efectul multi%licator a-roturismului:A Q im%licarea comunit!ilor /i autorit!ilor locale (n sectorul turistic %rin s%ri9inirea -ru%urilor de iniiativ! %entru dezvoltarea /i %romovarea ofertei turistice locale8 %entru %rote9area mediului (ncon9ur!tor /i a 1unurilor culturale8 de aici /i rolul or-anizaiilor locale ale %restatorilor de servicii turistice8 (n cazul nostru8 Asociaia 4!teasc! de #urism uralA Q consultarea s%eciali/tilor8 a autorit!ii mem1rilor comunit!ii locale (n dezvoltarea a-roturismului /i a economiei locale %entru a se evita conflictele de interese (ntre %olitica -uvernamental! /i cea local! /i a se sta1ili o com%ati1ilitate (ntre turism /i celelalte domenii socioBeconomice din localitate.

38

A-roturismul8 com%onent! a turismului rural8 are cele mai mari im%licaii (n valorificarea resurselor turistice locale /i (n ridicarea nivelului de via! al locuitorilor8 (n dezvoltarea socioBeconomic! a localit!ii rurale /i comunit!ii (n -eneral /i nu (n ultimul r*nd8 (n %rote9area /i conservarea mediului natural /i construit8 (n conte@tul unei activit!i economice %e %rinci%ii ecolo-ice. De aceea8 interesul comunit!ii /i autorit!ii locale este acela s! ela1oreze o strate-ie de or-anizare8 dezvoltare /i %romovare a turismului rural8 cu %rec!dere8 a a-roturismului8 la nivel local8 cu concurena tuturor a-enilor economici im%licai (n desf!/urarea acestei activit!i.

C04 3. ANALIZA REGIUNII I AL COMUNEI I LOCALITII SNIOB


3.1 I6')(.0 ,)3+&-. 4atul 4*nio1 este situat la "& de Hm nord6est de ,radea8 %e %artaea drea%ta a r*ului Carc!u. 4*nio1 are (n 9ur 13&& de locuitor8 mai ales cu naionalitate ma-hiar!. Este 1o-at (n amintiri istorice. Istoria este str*ns le-at de %rimul re-e 0a-hiar8 4f*ntul Dtefan8 mai e@act de %reotul 0ercucius8 cine a (n-ri9it a%roa%e "&& de ani 7(ntre 1&6161"33 : m*na derea%t! (ntrer!mas lui 4f*ntul Dtefan. 7De aici %rovine numele localit!ii %e lim1a ma-hiar! 4zentE4f*nt8 9o11Em*n! drea%t!:. 4*nio1 era constituit (ntre %rimele ora/e 0a-hiari. >n 1&61 a fost %ros%ectat locul de morm*nt a lui 4f*ntul Dtefan /i a fost t!iat m*na drea%ta (ntrea-!. )reotul 0ercucius a <furat< aceast! m*n!8 i a dus6o aici. .*nd 4f*ntul 'adislau I8 a aflat aceast! fa%t! al %reotului 0ercucius8 a r!s%l!tit 1o-at i a (ncredinat (n-ri9irea continu! a <4f*ntului Dre%t< (n localitatea 4*nio1. 4e s%une8 c! satul a %rimit numele G4*nio1< (n 1&89 de la 4f*ntul 'adislau I8 %*n! atunci av*nd numele G CereHis<. >n decursul secolelor denumirea localit!ii a suferit mai multe schim1!ri; SB&.)= S?&.)= S:-&'E)== 1169 B a11as de 4]ancte So-8 1213 B CeuchMon8 1219 B .urioliscomes de Ceruche8 a11as de Cerucio 7adic! Cereteu sau Carc!u:8 1333 B a11as de 4ancto So-8 1""9 B ^enthMv-h /i ^enth So-8 1"69 B ^enth9o-h8 1"7$ B ^enth9o-8 1$87 B ^ent hio18 1$99 B ^ent Soo18 1$99 B de 4ancto Lio18 /i ^entio11626 B 4zent9o118 1692 B 4t. So18 ar@ %a-us8 4t So1iensiaA 1828 /i 18$1 B 4zent So11. .etatea din 4*nio1 era construit de dis%oziia lui ZendM Antal8 c!%itan or!den. #urcii (n 166& a %us st!%*nire %e ora/8 iar (n 168" .araffa a cucerit (na%oi. .etatea i 1iserica din cetate a fost d!r*mat (n 1711 de Oa1z1ur-i8 dar (n acelai an au ince%ut construirea 1isericii de azi din %ietre r!mase din cetate. 3.2 A2-:0(-0 9-)9(05.,8 Din %unct de vedere -eo-rafic %e teritoriului om*niei8 comuna .iuhoi8 localitatea 4*nio1 este situat (n %artea vestic! la (ntret!ierea %aralelei de "7 o 1$ l latitudine nordic! cu meridianul de 22 o 8 l lon-itudinea estic!. >n 9udeul Cihor8 situat! (n %artea central nordic!.

39

'ocalitatea 4*nio1 este situat! la $ Hm de drumul 9udeean D.S. 191 ,radea 6 0ar-hita 8 la o distan! de 3$ Hm de munici%iul ,radea. e/edina comunei este localitatea .iuhoi. Echi%area tehnico B edilitar! fiind re%rezentata de alimentarea cu ener-ie electric!8 e@istena reelei de telefonie fi@!8 alimentarea cu a%! %ota1il!8 colectare /i trans%ort de de/euri mena9ere. #rans%ortul de c!l!tori (ntre munici%iul ,radea /i 4*nio1 este asi-urat %rin mi9loace de trans%ort (n comun. 3.2.1 L),07.'81. 7.3.'()5.omuna .iuhoi se (nvecineaz! (n %artea de vest cu teritoriul comunei 4!lard. Din %unct de vedere morfolo-ic aceast! limit! traverseaz! c*m%ia 9oas! /i lunca Carc!ului %recum /i c*m%ia (nalt! su1colinar!. 'a sud se (nvecineaz! cu comuna 4(r1i8 iar colul sud6estic cu teritoriul comunei 4%inu/. Aceast! limit! este cea mai u/or de urm!rit deoarece se -!se/te cu a%ro@imaie %e aliniamentul urmat de drumul 9udeean DS191 ,radea B 0ar-hita8 su%ra%us! morfolo-ic %este terasa su%erioar! a Carc!ului. 'imita de est o des%arte de comuna .hi/laz %e direcie nord6sud8 travers*nd terasele /i lunca Carc!ului8 %recum /i c*m%ia su1colinar!. >n nord comuna .iuhoi se (nvecineaz! cu teritoriul comunei 4!cuieni. 'imita dintre aceste dou! comune este mai -reu de sta1ilit datorit! reliefului de c*m%ia (nalt! /i o ve-etaie de %!dure. 3.3 R-7.-5+7 +nitatea de relief %este care se su%ra%une8 este cea de c*m%ie (n cadrul c!reia se distin- mai multe su1diviziuni ale reliefului de c*m%ie /i care sunt dis%use %aralel cu Carc!ul s%re care cad (n tre%te. Astfel la nord se afl! c*m%ia su1colinar!8 (n %artea central! lunca Carc!ului cu al1ia minor!8 iar la sud terasele Carc!ului. 3.3.1 R-1-0+0 <.*()9(05.,8 #eritoriul comunei .iuhoi a%arine 1azinului hidro-rafic al Carc!ului8 care (n amsam1lu face %arte din 1azinul hidro-rafic al .ri/urilor. Carc!ul este colectorul %rinci%al al a%elor din aceast! zon! cu o densitate a reelei hidro-rafice de &838 HmWHm 2 . Direcia de scur-ere a Carc!ului este de la est la vest urm!rind c!derea -eneral! a reliefului. )rinci%alul afluent al Carc!ului %e %artea drea%t! este Ralea 4(nicolau8 direcia sa de scur-ere este nord6est8 sud6vest8 iar afluenii de %e %artea st!n-! sunt %*raiele Alm!/el8 Lhe%i/ul /i Dana. C0(0,'-(.6'.,.7- (B+7+. B0(,8+ 'un-ime r*ului este de 1$ Hm %e raza comunei .iuhoi cu o l!ime medie de 38$ mA ad*ncimea medie " m8 iar ad*ncimea a%ei %e tim% normal 18$ m . .ursul a%ei r*ului Carc!u a%are foarte variatA meandre8 1rae %!r!site8 succesiuni de locuri mai 9oase cu sta-n!ri de a%e. #oate acestea (l caracteriaz! ca fiind un r*u lent /i (m1!tr*nit. Ralea este asimetric! cu malul dre%t a1ru%t /i cel st*n- %relun-8 efect al aciunii din trecut al r*ului de a6/i forma terasa numai %e %artea st*n-!. )rin caracteristicile sale hidro-rafice Carc!ul este un r*u foarte ca%ricios cu oscilaii mari de de1ite /i nivele8 at*t (n cursul unui an c*t /i %e o %erioad! mai (ndelun-at!. "&

>n tim%ul unui an volumul ma@im scurs este (n -eneral %rim!vara8 c*nd se scur-e circa "&F din volumul anual. Rolumul minim de a%! scurs este (n tim%ul verii. )e la (nce%utul toamnei se scur-e (n medie 7 B 1" F din volumul anual. 5actorii naturali /i cei sociali6economici locali aduc modific!ri (nsemnate8 astfel a%a din Carc!u %rezint! un -rad destul de mare de %oluare8 datorit! unori reziduri al rafin!riei de la 4u%lacul de Carc!u. 'a sf!r/itul secolului KIK. a%a r*ului Carc!u a fost deviat %rintr6un canal la 0oara de cereale. 0oara a funcionat cu a%a Carc!ului %*n! (n anul 19$&. >n anul 19"& a fost %us (n funciune un -enerator de curent electric8 de unde au %rimit ener-ie eletric! /i locuitorii din satul 4*nio1. >n anul 197& a fost e@ecutat un di- de a%!rare (m%otriva inundaiilor %e am1ele maluri. )este r*ul Carc!u este un sin-ur %od (n zona noastr!. 'un-imea %odului este de 2$ m 8 iar l!imea de $ m 8 tona9ul fiind 2$& tone. )odul este construit din 1eton armat. V07-0 S?&.,)70+ 4e formeaz! (n c*m%ia (nalt! su1colinar!. )rim!vara %rezint! a%e mari ce %rovoac! (nml!/tin!ri8 %entru re-ularizarea cursului /i %re(nt!m%inarea inundaiilor a fost canalizat! (n cursul mi9lociu inferior. 'un-imea %*r*ului %e raza comunei .iuhoi este de 3 Hm 8 l!imea la su%rafaa 1& m iar la fund 3 m 8 ad*ncimea a%ei %e tim% normal este de 6& cm . V07-0 A7382-7+7 )rezint! caracteristicile unui %*r*u ti%ic de c*m%ie cu multe meandre8 cu oscilaii mari de de1it. )rim!vara din cauza viiturilor mari inund! su%rafee (ntinse de teren /i (m%iedic! le-!tura dintre satele .enalo/ /i .iuhoi. )entru aceste nea9unsuri s6a e@ecutat lucr!ri de l!r-ire /i ad*ncire a Alm!/elului (n 1981. 'un-imea Alm!/elului este de 3 Hm %e raza comunei .iuhoi8 av*nd o l!ime la -ur! 7 m /i la fund 3 m 8 iar ad*ncimea a%ei (n tim% normal este de "& cm . V07-0 G<-4-2+7 Este lun- de 2 Hm %e raza comunei .iuhoi8 lat la -ur! de 6 m 8 la fund 2 m 8 ad*ncimea normal! "& cm . D0&10 Este un %!r!u lun- de 2 Hm %e raza comunei .iuhoi8 lat la -ur! de 6 m 8 la fund 2 m 8 ad*ncimea %e tim% normal 3& cm 8 %e toat! lun-ime este (ndi-uit. 3. S.'+01.0 *-3)9(05.,8 T)'07 4)4+701.- : .onform recens!m*ntului din 18627. &3. 2&&2 (n comuna .iuhoi au tr!it (n total 2292 de %ersoane.

"1

P)4+701.0 ?348(1.'8 *+48 &01.)&07.'0'- : 0a-hiari E 117& om*ni E 968 omi E 1$1 Lermani E 2 4lovaci E 3 !348(1.(- *+48 6-;-: C!r1aii E 1&72 5emei E 122& !348(1.(- *+48 /B(6'0 4)4+701.-. ,)&6'0&'-: & B 6 ani E 161 7 B 1 " ani E193 1$ B 18 ani E 131 19 B 3& ani E 33& 31 B $& ani E $21 $1 B 62 ani E "62 63 B 8& ani E "2& %este 8& ani E 7" !348(1.(- *+48 (-7.9.-: romano6catolici E 979 ortodocsi E 722 reformai E 3$7 %enticostali E 1$7 -reco6catolici E $1 1a%tisti E 18 adventi/ti de ziua a /a%tea E " N+38(+7 4)4+701.-. *.& 60'-7- ,)34)&-&'-: 4*nio1 E 12$1 .iuhoi E "26 .enalo/ E 31" 4f!rna/ E 3&1 3.5 V.010 -,)&)3.,8 A9(.,+7'+(8: su%rafaa total! E $831 ha su%rafaa a-ricol! E ""78 ha su%rafa ara1il! E 3"39 ha f*nee E18$ ha vii E 231 ha livezi E 7 ha %!/uniE 616 ha %!duriE 8$6 ha a%eE 19$ ha

"2

drumuri E 129 ha construcii E 1$$ ha ne%roductiv E 18 ha #otal nea-ricol E 13$3 ha

3.5 P)'-&.07+7 '+(.6'., N R-6+(6- 7),07'ocalitatea are un %otenial turistic foare 1o-at8 care la ora actual! nu este e@%lotat 1&&F. uinelecet!ii de la 4*nio1 s*nt (n curs de e@%loatare8 se fac cercet!ri arheolo-ice. Du%! terminarea s!%!turilor se %ote introduce (ntr6un circuit turistic. 'ocalitata are o moar! de a%! construit (n secolul KRII. %e r*ul Carc!u. Ciserica omano6catolic! a fost construit (n anul 1736 din %ietrele cet!ii8 are foarte multe o1iecte i icoane reli-ioase renumite. De e@em%lu icoana 5ecioara 0aria88 0adonna Pea-r!. >n totodat! este un loc de %erelina9 foarte im%ortant din 9udeul Cihor. Rin sute de credincioi (n tim%ul anului. 4!r1!toarea ce mai mare este 8 se%tem1rei8 naterea 0acii Domnului. >n aceast! %erioad! localitatea este <invadat< cu mii de %elerine. >ntretim% este or-anizat i un t*r- cu meteri %o%ulari. >n localitate era (n-ri9it motele lui 4f*ntul tefan <4ancta De@tra< >n tim% de "&& de ani8 %*n! la venire turcilor. 'a ora actual! este ce mai im%ortant! moate al lui %o%orul 0a-hiar8 scum se afl! la Cuda%esta (n 1azilic <4f*ntul tefan<. 2& au-ust este o s!r1!toare foarte im%ortant! al %o%orului 0a-hiar (n totodat! i (n localitate. ^ilele 4f*ntul tefan in de la vineri %*n! duminic! cu t*r-uri8 concursuri8 e@%oziii. , comoar! foarte im%ortant! a zonei este a%a termal!. .u mare %ro1a1ilitate i su1 localitate este a%! termal!. 0omentan funcioneaz! un trand de a%! termal! la 4*nicolau de 0unte cu a9utorul +niunii Euro%ene. Este o zon! viticul! foarte im%ortant! a zonei cu %ivnie veci s!%ate (n dealuri. Rinuri Po1ile; <0uscat ,tonel<8 <5etesca e-al!<8 <)n%t Poir<8 < izlin-<8 <0uscat de Oma1ur-< etc. 'ocalitatea este (nclus! (n traseul vinului din Ralea Ierului. 5aima satului i asociaia <Ouszar< m*ndrete.Are ca sco% %!strarea tradiiilor de c!l!rit8 i s*nt %rezeni la a%roa%e toate evenimentele din zon! dar i %este -rania !rii (n uniforma tradiional!. )!strarea tradiiilor %o%ulare este foarte viu. 4*nt -ru%e de dans %o%ular8 sic cor de muzic! %o%ular! <Radvira-< 'ocalitate are o fau! foarte 1o-at! (n animale culinare domestice cum ar fi; %orci 0an-alia8 vaci cu coroane lun-i <4zurHe 0arha<8 Civolie. Din %unct de vedere -astronomic %aleta este foarte 1o-at! (n m*nc!ri tradiionale. +nele s*nt f!cute numai aici ca de e@em%lu; <.alda1oi cu cartof<8 <Dere-e cu -em de %rune<8 etc. De9a s*nt re-ret!ri %entru or-anizarea festivalul calda1ouli i a c*rnaului %e %lan naional8 a%oi internaional. 'ocalitatea este renumit! des%re vinirile 1une aici %roducate. 4*nt concursuri re-ionale de viticultori8 cu de-ust!ri de vinuri8 de o1icei (n luna fe1ruarie. >n dealun-ul anului sunt or-anizate 1eluri ca de e@emlu; <Calul 4eceriului<8 <Calul vulesul viei<8 <Calul alun-area iernii< etc T(0*.1..: #radiiile %o%ulare din localitatea 4(nio1 sunt le-ate (n %rimul r*nd de a-ricultur!8 s!r1!torile familiale /i 1iserice/ti. .a de e@em%lu; #olindatul! (n noa%tea .r!ciunului un -ru% de 36$ tineri mer- din cas! (n cas! /i (n -os%od!riile (n care sunt %rimii8 %rezent*nd %ovestea na/terii lui Isus Oristos. Acest o1icei a e@istat /i (naintea erei

"3

comuniste8 iar du%! revoluia din 1989 %racticarea lui a fost re(nce%ut de tinerii comunei. , alt! tradiie vie care este f!r! %ereche (n re-iune8 dar i (n toat! ara este <4a9-ozas<6ul. Acest! tradiie este str*ns le-at de %ate. Este un o1icei8 un fel de <ale-ere de %ereche< 7ca i foarte multe o1iceiuri care urm!reaz! du%! iarn!:. Este un <9oc< al 1!ieilori tineri8 ei (n 9urul focului dansez8 sar focul8 i t*n!rul care arunc! cel mai de%arte 1!ul s!u 9!ruit! c*ti-!. #radiia ine c!8 c*ti-!torului va (nde%lini (n acel an visul cel mai mare.

C04 . !N"IINAREA UNEI PENSIUNI AGROTURISTICE #S"NTUL TE"AN# DIN LOCALITATEA SNIOB
.1 D0'- 9-&-(07Denumirea solicitantului; L)&(O* C6)&9)( N C(.6'.0&G 4-(6)0&0 5.:.,8G Pumele solicitantului; L)&(O* C6)&9)( N C(.6'.0&G .P); 1>>C721C55C>9G CI; 4eria %I. nr. 232772G eli1. de M+& O(0*-0G #el; C7 235C1$$G Domiciliul; 1C1 C. O(0*-0G &(. 39G E+*. B.<)(G Activitatea %ro%us!; ,)* CAEN 552C "0,.7.'8. *- ,0:0(- 4-&'(+ /0,0&- . 4-(.)0**- 6,+('8 *+(0'8. B+9-' .&*.,0'./ ')'07.:0')(: P09.$N> *.& 4().-,' 4curt istoric al solicitantului; >n %ro%rietatea solicitantului e@ist! un teren cu o su%rafa! de 2&&& m%. Av*nd (n vedere Pormele Euro%ene de %romovare a a-roturismului8 solicitantul s6a hot!r*t s! (nfiineze o %ensiune turistic! (n cadrul c!ruia8 %e l*n-! fa%tul c! asi-ur! %osi1ilit!i de cazare a turitilor8 intenioneaz! s! %romoveze i a-roturismul. 4olicitantul dorete s! (nclud! (n com%le@ul turistic dezvoltat; )osi1ilit!i de cazare %entru turiti cu o ca%acitate de 16 %ersoaneA )osi1ilit!i de asi-ura alimentaia turitilor cazai (n re-im %ro%riu sau %arteneriat cu restaurantul aflat! (n localitate a%ro%iat!A )osi1ilit!i de a solicita servicii su%limentare; %artici%area la %ro-rame or-anizate de %ensiune cu sco%ul de a %romova a-roturismul i %!strarea tradiiilor locale. Ideia de %roiect se 1azeaz! %e condiii naturali favora1ili8 monumentele istorice8 i %e <cultusul< format %e alun-ul tim%ului ai localit!ii 4*nio18 unde vor fi realizate investiiile %ro%use %rin %rezentul %roiect8 %e terenul aflat! (n %ro%rietatea familiei solicitantului. .2 D-6,(.-(-0 4().-,'+7+. !&5..&0(-0 P-&6.+&- A9()'+(.6'.,8 #S5B&'+7 '-50&# ?& SB&.)= .2.3. A3470603-&'+7 4().-,'+7+. @(-9.+&-0G E+*-+7G 7),07.'0'-0A )roiectul este am%lasat (n e-iunea Pord B Est8 9udeul Cihor8 satul 4*nio1. .2. . S- *-6,(.- ,- 6- *)(-'- 68 6- (-07.:-:- 4(.& 4().-,':

""

A-roturismul este o activitate %racticat! de mem1rii unei -os%odarii a-ricole ce %resu%une im1inare a activitatilor a-ricole cu serviciile turistice in interiorul acesteia si este caracterizata %rin oferirea cazarii si asi-urarea %artiala a hranei din %roduse o1tinute in %ro%ria -os%odarie8 %recum si im%licarea turismului in activitatile -os%odaresti8 constituind o solutie com%lementara de su%limentare a veniturilor din a-ricultura8 cu efecte %ozitive atat de natura economica cat si sociala. Astfel8 se va realiza o %ensiune a-roturistica8 )_08 cu 8 camere cu %osi1ilitatea auto%re%ararii hranei necesare de catre turistii aflai in %ensiune. >n cadrul %roiectului se va realiza o %ensiune cu 8 camere8 1uc!t!rie8 sal! de servit masa8 camer! de zi8 rece%ie8 -ru%uri sanitare conform %roiectului de%us. Aceast! investiie va fi realizat! din "$6.672 ,P din care 3.8&& ,P re%rezint! %anoul solar la ca%itolul instalaii. .osturile acestei investiii este %rezentat %e lar- (n devizele ane@ate. )e l*n-! acest! investiie se va realiza i o investiie (n activit!i recreaionale const*nd (n achiziionare de o tr!sur! care va fi tras! de un cal luat (n chirie de la 1unici astfel se vor %utea face mici e@cursii cu tr!sura8 i achiziionarea de dou! 1iciclete %entru desf!urarea activit!ii de cicloturism. Acest! investiie va fi realizat! din 1733 ,P. .osturile acestei investiii este %rezentat %e lar- (n devizele ane@ate. >n cadrul fermei e@ista o livada cu %omi fructiferi. )e l*n-! aceste se cresc %orci man-alia. )rintrun contract de cola1orarea activitatea a-ricola se va desfasura %e o su%rafata de 12 ha8 care include si vita de vie8 intro -os%odarie situata chiar in vecinatatea %ensiunii 71&&m distanta: 5ructele se comercializeaz! %e %ia! i se %roduce -em i %!linc!. 4tru-urii sunt la fel comercializai %e %ia! i se %roduce vin feteasc! re-al!8 muscat ottonel caracteristice acestui inut i asla. )orcinele se cresc la o ferm! vecin!8 deci mirosul nu va afecta oas%eii %ensiunii. Anual se recolteaz! a%ro@ " t de fructe 7ciree8 caise8 mere8 %ere8 %iersici8 %rune8 stru-uri: %entru comercializare8 i se %roduce $&& l de vin i 1&& l de %alinca de 1un! calitate8 se cresc dou! %orcine. Investitia are in com%onenta si investitii de %roducere a ener-iei din surse re-enera1ile utilizate in sco%ul desfasurarii activitatii turistice care const! dintrun %anou solar care va %roduce necesarul de a%! cald! mena9er! %ensiunii. 4e estimeaz! c! %anoul solar va furniza %e tim% de var! 2&F din necesarul de a%! cald!. .ostul %anoului solar cu monta9 este estimat la 38&& ,P. )roiectul %revede %rin activitatea %ro%us! %!strarea /i %romovarea culturii tradiionale %rin achiziionarea de o1iecte certificate ca fiind %roduse tradiionale de marc!8 (n vederea amena9!rii structurii de %rimire turistica8 aceste %roduse fiind covorae8 %erdele8 %erdele o1turante8 %rosoa%e i fee de mese. )rin amena9area s%aiilor cu aceste accesorii se va o1ine o am1ian! %l!cut!8 sim%l! dar totui ori-inal! de la ar!. .2.5 P(-/-*-(.7- .&/-6'..-. . 0,'./.'8. 05-(-&'-: Investiii (n infrastructur! de %rimire i Investiii (n materii de %romovare >n cadrul com%onentei; sunt solicitate urm!toarele o1iecte; 6 .onstruirea i dotarea %ensiunii conform cerinelor de trei mar-arete. 6 Alimentarea acesteia cu utilit!i necesare; 6 Drumul de accesA A%aA .analizareA A-ent termicA .urent electric. .2.$ S'(+,'+(0 ,)&6'(+,.-.:

"$

.l!direa %ro%us! are re-imul de (n!lime )_08 este o structur! (n mare %arte cu %ereti %ort*nti din caramid! com1inat! (n unele a@e interioare i %e anumite deschideri e@terioare cu -rinzi i st*l%i de cadru termoizolat! cu $ cm de %olistiren %e e@teriorul cl!dirilor. )lanseul este de 1eton armat monolit %este %arter. Dar%anta cu (nvelitoarea din i-la %rofilat!8 t*m%l!rie din lemn stratificat cu -eam termo%an8 fundaii coninue i evaz!ri izolate dimensionate i am%lasate conform studiului -eotehnic i reciunilor rezultate la tal%a fundatiilor din calculul static relizate din 1eton8 %lan/e din 1eton armat. P-(-'.. *- .&,<.*-(- . ,)340('.3-&'0(-: )eretii de (nchidere i com%artimentare sunt realizai din zidarie de caramid! cu -oluri verticale dre%tun-hiulare sau rotunde de uscare i au -rosimea de 3&cm la e@terior 7_termosistem $cm: si 2$cm la interior. S,0(.7-: Ror fi realizate din lemn ecarisat i %rote9at %entru intem%erii av*nd (n vedere c! ele vor fi e@terioare. S0(40&'0: 4e va realiza din lemn ecarisat de rasinoase cu %o%i8 %ane i cleti. Invelitoarea este realizat! 7de la e@terior la interior: din i-l!8 mem1rana 1ituminoas! i astereala 28$cm care se %rinde (n cuie de ca%riori. .lasa de calitate a materialului lemnos IIA clasa de e@%loatare a constructiei 1A I:)70'.0 '-(3.,8: )lacarea cu un strat termoizolant de %olistiren e@%andat de $cm %e e@teriorul cladirii8 %e toata faada astfel (nc*t se va realiza o anvelo%a termic! i su%limentar %lacarea cu inc! un strat de %olistiren e@%andat $cm %e toate elementele de 1eton de la feele e@terioare 7sam1uri8 st*l%i8 centuri8 -rinzi8 atice:A dis%unerea unui strat termoizolant de %olistire1 e@trudat de $cm su1 %laca de 1az! a %arterului. Izolarea termic! a sar%antei de lemn cu saltele de vat! mineral! de minim 12cm (ntre ca%riori. T0=-7+7 > TOTAL Acd "$&."8 m% Au 368.6$ m% Ac 2"".18 m% .l!direa va avea funciuni s%ecifice unei %ensiuni a-roturistice8 %recum camere %entru cazare cu -ru% sanitar %ro%riu8 sal! de mese cu -ru%uri sanitare aferente8 vestiare 1uc!t!rie i ane@e technice cum ar fi centrala termic!8 s%aii de de%ozitare. I& +(30 4()4+&-(.. (-:+7'8 +(30')0(-7- ,)340('.3-&'8(. 5+&,.)&07- PARTER: - K.&*50&9: 4%atiu la intrarea in %ensiune cu o su%rafata de 9818 m% %rin care se face trecerea s%re rece%tive sau s%re sala de meseA - R-,-4'.0: >nc!%ere cu o su%rafata de 3.9& m% destinat! rece%iei %ersoanelor ce doresc a se caza (n %ensiune. - B+,8'8(.0: .u o su%rafa! de 1&8$7 m% ce deservete %ersoanele cazate (n %ensiuneA adiacent 1uc!t!riei se -!sete un hol de acces s%re sala de mese cu o su%rafata de 3.31 m%. - L./.&9+7: .u o su%rafata de "&.&& m% s%aiu destinat rela@arii8 socializ!rii8 %ersoanelor cazate (n %ensiuneA - C03-(0 D-4):.'0(- G+&).: >nca%ere cu o su%rafa! de 1883 m% cu acces din e@terior i din zona %re%ar!rilorA - O5.,.+: >nca%ere cu o su%rafa! de 3.&" m% destinat %relu!rii %oriilor de m*ncare8 cu acces din sala de meseA "6

S070 *- M-6-: 4%aiu cu o su%rafa! de 1&6822 m% ce deservete unui num!r de $" de %ersoaneA G(+4+(. S0&.'0(- O064-'.: 3 -ru%uri sanitare ; 6 Lru% sanitar femei cu o su%rafa! de 8871 m%A Lru% sanitar 1!r1ai cu o su%rafa! de 12.2$ m% si un -ru% sanitar %entru %ersoane cu handica%. Aferent celor 3 -ru%ui sanitare se -!sete un hol de acces cu o su%rafa! de 1.9$ m%A

A&-;- T-<&.,- @D-4):.' S)7+'.. 4-&'(+ .&'(-.&-(-A: - C-&'(070 T-(3.,0: >nca%ere cu o su%rafa! de 3.$7 m% unde va fi am%lasat un cazan %entru %re%ararea a-entului termic8 a%! cald!8 (nc!lzirea inca%erilor se va realiza cu cor%uri statice 7radiatoare:. .om1usti1ilul utilizat va fi solid B lemn de foc. A%a cald! mena9era va fi %re%arat! local8 in 1oilere MANSARDA 8 .amere de cazare cu su%rafete intre 138&6 m% si 188$9 m% dotate cu 1aie cu su%rafete intre 3.2$ m% si 3.6$ m%.

D-=0(0: 4%atiu %entru de%ozitarea asternuturilor curate cu su%rafata de ".$6 m% Cuc!t!ria i a -ru%urile sanitare va fi dotate conform cerinele i re-lament!rile sanitare (n vi-oare. 4u%rafaa 1uc!t!riei va fi aco%erit! cu -resie8 iar %eretele este %rev!zut cu faian!. 4ufra-eria va fi dotat! cu " mese8 cu 16 scaune de sufra-erie. A7.3-&'0(-0 ,+ -&-(9.- -7-,'(.,8. Ener-ia electric! va fi %reluat! din reteaua 4. Electrica 4A din zona %rin intermediul unui 1ransament eletric. Instalaia electric! se com%une din ; instalaia de iluminat interior instalaia de cureni sla1i instalaia de %rize monofazate instalaia de %aratr!snet instalaia de %riz! de %!m*nt. 0otivaia %rinci%al! a (nfiin!rii )ensiunii <4f*ntul tefan< din satul 4*nio1 este %romovarea turismului local i re(noirea tradiiilor %o%ulare locale8 i %rin aceste creterea calit!ii vieii rural! (n zon!8 re%rezint*nd o sursa de venit %osi1il! i locuri de munc! nou create (n zona rural!.
-

.2.7. "+&*03-&'0(-0 &-,-6.'0. . )4)('+&.'8.. .&/-6'..-. )entru %etrecerea unei vacane8 (n funcie de sezon /i zona turistic!8 se %oate ale-e dintr6o -am! e@trem de variat! de oferte8 dar cu si-uran! e@ist! locuri care a/te%t! s! fie desco%erite chiar aici8 (n om*nia. 4e %oate schia staiuni montane8 sau soarele %e %la9ele 0arii Pe-re. 4e %oate face drumeii (n locuri %itore/ti8 unde r*urile au a%a cristalin! /i crestele munilor sunt (ncoronate de z!%ad!8 sau se %oate e@%lora cu 1arca locurile s!l1atice din Delta Dun!rii. 4e %oate8 de asemenea8 vizitarea zonele istorice8 m!n!stirile sau loca/ele de cult /i s! redesco%erii 1o-ata tradiie a %o%orului rom*n.

"7

A-roturismul este o alternativ! care (m1in! frumuseile naturale e@%use mai sus cu cel mai de %re 1un al %o%orului rom*n os%italitatea i tradiia familiei rom*ne/ti. , )ensiune A-roturistic!8 ofer! %osi1ilitatea de a face cea mai 1un! ale-ere8 du%! %referinele orc!rui8 (n %etrecerea tim%ului li1er8 a concediului de odihn! sau a vacanei #radiia 1uc!t!riei rom*ne/ti (m1inat! cu os%italitatea -azdelor8 ancorate (n %eisa9e %itore/ti8 %ot oferi cli%e de neuitat. P02'- B #radiia s!r1!torilor )ascale are r!d!cini ad*nci (n zonele turistice rurale. 4atul rom*nesc ofer! %entru vacana de %a/te cea mai reu/it! destinaie %entru turism ecolo-ic. >ncondeierea oulelor8 %re%ararea cozonacilor a dro1ului /i fri%turii de miel sunt activit!i la care %utei %artici%a (n cadrul %achetului oferit de %ro%rietarii de %ensiuni8 vile8 ca1ane %entru vacana de %a/te 1 M0. 6 Racana de 1 mai a devenit %entru muli dintre noi ceva neli%sit din calendarul de %etrecere a tim%ului li1er. Dac! %entru tineri Racana de 1 0ai (nseamn! Rama Reche8 distracie8 'itoral8 %entru cei care %refer! lini/tea8 rela@area8 %lim1!rile (n natur!8 turismul rural ecolo-ic este o o%iune (nelea%t!. C(8,.+& 6 4%iritul .r!ciunului ne duce cu -*ndul la familie8 cadouri8 (m%odo1itul 1radului8 %re%arate tradiionale /i un loc unde toate acestea s! fie %osi1ile. )etrecerea .r!ciunului (n astfel de locaii turistice nu tre1uie s! mai fie acum o %ro1lem!. #radiia rom*neasc! (m1inat! cu os%italitatea %ro%rietarilor de vile8 %ensiuni8 fac ca oferta de cr!ciun s! fie 1o-at! /i %e -ustul tuturor. .olindele de .r!ciun8 t!iatul %orcului8 %lim1!rile cu sania8 se num!r! %rintre activit!ile %ro%use de cei care ofer! servicii de cazare %entru .r!ciun. S-:)& /0(8 6 4ezonul de var! este %entru toi sezonul (n care ne %lanific!m /i %etrecem vacana sau concediul. )etrecerea vacanei %oate fi o reu/it! dac! ne orient!m /i c!tre %ensiuni8 care funcioneaz! (n sistem a-roturism. ,ferta de %etrecere a concediului (n aceste condiii include multe %osi1ilit!i de recreere cum ar fi %lim1!ri cu atv8 echitaie8 -r!tar8 %lim1!ri (n aer li1er8 %artici%area la activit!i -os%od!re/ti8 etc. Investiia (n construirea unei %ensiuni i demararea unei afaceri (n turism are urm!toarele caracteristici; Este o investiie ce se %oate realiza cu succes i (ntro zon! r!mas! (n urm! din %unct de vedere economic. 4e %oate realiza %e cont %ro%riu i cu un ca%ital relativ mic. 4e creaz! noi locuri de munc! i deci venituri su%limentare8 se valorific! tradiia %o%ular! %rin %!strarea o1iceiurilor i meteu-urilor. Reniturile o1inute (n urma desf!ur!rii de afaceri de turism determin! creterea considera1il! a calit!ii vieii (n re-iunile mar-inalizate. ,ferta (n afara hotelurilor este (n continu! cretere. De aceea8 nevoile turitilor din toate cate-oriile sociale tre1uie satisf!cute c*t mai 1ine %osi1il. )otrivit unor sonda9e8 cea mai mare %arte a truitilor caut! locuri linitite i nea-lomerate. +n num!r im%ortant de turiti consider! c! 1locurile i cl!dirile6 turn denatureaz! %eisa9ul i8 de aceea8 %refer! localit!ile cu caracter rural. Este o surs! de venit com%lementar! %entru micii fermieri. e%rezint! o ans! real! %entru a-ricultorii afectai de criza din sectroul a-ricol8 care doresc s! (ncerce o activitate nou!8 i s! dea o valoare ad!u-at! %roduselor a-ricole.

"8

Este o 1un! ocazie de a c*ti-a 1ani i %entru tinerii a1solveni cu studii su%erioare care nu -!sesc de lucru (n marile orae8 dar au r!d!cini (n mediul rural8 i ar fi dis%ui s! se ocu%e de a-ricultur!. Este o afacere renta1il! %entru %ersoanele cu iniiativ!8 care doresc s! or-anizeze activitatea unui lan de %ensiuni dintr6o anumit! zon!8 %rin contracte cu %ersoanele care %refer! s! %ractice turismul f!r! a se im%lica sut! la sut! (n activit!ile de or-anizare.

.2.>. P.00 *- 04()/.:.)&0(-G ,)&,+(-&0 . 6'(0'-9.0 *- 4.08 C- /0 5. 047.,0'8 4-&'(+ /07)(.5.,0(-0 4()*+6-7)(P6-(/.,..7)( )=.&+'- 4(.& .347-3-&'0(-0 4().-,'+7+. P.00 .&'8 Deoarece %ensiunea este situat! la mar-inea satului 4*nio18 o localitate linitit!8 %e l*n-! drumul ce lea-! satul 4*nio1 cu oraul 4!cuieni8 situ*ndu6se la 6 Hm distan! de aceasta8 %iaa int! este definit! ca musafiri care vor s! %etreac! vacana (n linite8 de%arte de z-omot i (nv!lm!eal!8 (ntrun cadru tradiional8 sim%lu8 unede se mai %!streaz! tradiiile8 o1iceiurile8 i oamenii tr!iesc din cea ce (i %roduc cu %ro%ria m*n! Am identificat trei -ru%uri int! care cores%und criteriului de mai sus; 1. .o%ii cu (nsoitori8 c!rora le %lace s! fie (n aer li1er8 s! vad! animale vii8 nu numai %oze des%re eleA 2. 5amiliile cu venituri medii din ar! i de %este hotare8 c!rora le %lace s! construiasc! relaii umaneA 3. )ensionarii care %e l*n-! fa%tul c! doresc linite8 sunt dis%ui s! ia vacane i (n afara sezonului. P(-+7 )reurile %racticate ia (n vedere %osi1ilit!ile %ieei int!. Astfel %entru co%ii se va %erce%e un %re de 2$ leiWnoa%te8 %entru %ensionari de asemnea 2$ de leiWnoa%te %e toat! durata anului. 5amiliile vor %l!ti 8& de leiWcamer!Wnoa%te i include cazarea %entru doi aduli i ma@ doi co%ii. )ersoanele care vor veni sin-ure vor %l!ti "& de leiWnoa%te. )reul %roduselor din %roducia %ro%rie va fi cu 1&F mai mari dec*t %reurile de ast!zi8 av*nd (n vedere c! %ensiunea (i va (nce%e activitatea cel mai devreme (n anul 2&12. S-(/.,..7- )5-(.'- @4()*+6+7A 4erviciile oferite sunt cazarea8 %ro-ramele or-anizate i se vor oferi i %roduse din %roducia %ro%rie 7fructe; ciree8 mere8 %ere8 %rune8 stru-uri8 caise8 %iersiciA carne de %orc man-alia8 vin8 %!linc!: du%! cerinele musafirilor. 4erviciile oferite fac %arte din m!suri care cores%und ecoturismului. Ecoturismul este o afacere mic!8 %romovat! iniial ca turism (n arii naturale. >ntruc*t tot mai muli turiti i6au e@%rimat dorina de a6i %etrece tim%ul li1er (n mi9locul naturii8 ecoturismul i6a c*ti-at8 de6a lun-ul tim%ului8 tot mai muli ade%i. Ast!zi8 ecoturismul se deose1ete de turismul (n natur! %rin accentul %us %e conservare8 educare i im%licarea activ! a comunit!ii locale.

"9

,r-anizaia 0ondial! a #urismului consider! c! ecoturismul 8 din familia c!ruia menion!m turismul cultural i turismul activ8 va avea cea mai s%ectaculoas! evoluie (n seclul al KKI6lea. #urismul cultural are dre%t sco% cunoaterea culturii autohtone a c!rei autenticitate s6a %!strat (n s%ecial (n mediul rural. #urismul cultural (n om*nia este (n -eneral de natur! reli-ioas!8 %racticat mai ales de turiti str!inii8 atrai de frumuseea i de (nc!rc!tura cultural6istoric! a o1iectivelor turistice 7m!n!stiri8 1iserici8 castele8 fortificaii8 muzee etc.: Aceast! form! de turism com%ort! o latur! informaional!8 turitii fiind motivai de ideea de a cunoate lucruri noi des%re aceste locuri. 5oarte a%reciai sunt meterii %o%ulari %entru lucr!rile lor deose1ite din lemn 7icoane8 lin-uri sau alte vase:8 ceramic! 7farfurii8 vase:8 r!chit!8 %a%ur!8 %ai sau nuiele 7couri8 %!l!rii8 decoraiuni:. #urismul activ %resu%une8 de cele mai multe ori8 vizitarea unor re-iuni a%roa%e neafectate de im%actul uman. Din aceast! cate-orie face %arte cicloturismul i turismul ecvestru. )ro-ramele or-anizate sunt %artici%area la activit!ile a-ricole din cadrul -os%od!riei8 %artici%area la s!r1!torile comunit!ii locale8 conform o1iceiurilor i datinilor8 e@cursii cu 1icicleta8 e@cursii cu tr!sura8 %re%ararea m*nc!rurilor tradiionale (n curtea %ensiunii8 %artici%area la %omana %orcului8 e@cursii la trandul termal din a%ro%iere8 e@cursii (n %!durea fa1uloas! din (m%re9urimi 7%!durea are o v*rst! de cel %uin 1$& de ani: P()3)/0(-0 )romovarea serviciilor se va face (n concordan! cu %iaa int! aleas! i cu costuri reduse. )rima8 i %oate cea mai im%ortant! metod! de %romovare este am%lasarea de %anouri indicatoare la mar-inea drumului8 %entru ca musafirii s! -!sesc! uor %ensiunea. )entru a %romova %ensiunea s6au ales urm!toarele metode; %ermision marHetin-8 social netVorHin-8 direct marHetin-8 online marHetin- i recomandetion marHetin-. #oate aceste metode a9un- direct la %iaa int! cu costuri reduse8 fa%t indus de (ns!i metodele de %romovare. 4e vor evita metodele care im%lic! costuri mari L),+7 *-658+(8(.. >n amena9area %ensiunii s6a avut (n vedere fa%tul c! (n cazul serviciilor8 %erce%ia calit!ii serviciilor este indus! i de locul desf!ur!rii acestora. De aceasta se vor utiliza %roduse de marc! tradiionale8 %entru a crea o atmosfer! %l!cut!8 linitit! (ntrun cadru familiar8 sim%lu. Aceste %roduse sunt %erdele8 covorae8 %erdele o1turante8 fee de mese8 %rosoa%e %roduse din 1um1ac8 cu o atin-ere %l!cut!8 av*nd o naturalee de nee-alat. )entru a atra-e turitii se im%un urm!toarele m!suri; 0eninerea -ru%urilor sanitare (n %erfect! stare de funcionare i cur!enieA 5urnizarea a%ei calde la -ru%urile sanitare i (n s%aiile comuneA Asi-urarea unei tem%eraturi minime de 18 -rade . (n tim%ul sezonului rece (n s%aiile de cazare i de servire a meseiA )ro-ramele or-anizate (n curte s! se termine la ora 1;&& noa%teaA .l!direa va fi 1ine (ntreinut!8 zu-ravit! i va fi salu1r!A 4e va evita %oluarea fonic!A P-(6)&07+7 )ersonalul an-a9at va fi din localitate. 4e vor an-a9a 3 %ersoane (n cadrul %ensiunii. 4e va an-a9a o mena9er! care va asi-ura cur!enia %ensiunii8 a s%aiilor $&

interioare8 e@terioare8 a len9eriei de %at8 a feelor de mas!. 4e vor an-a9a dou! %ersoane care vor fi res%onsa1ile cu or-anizarea i desf!urarea %ro-ramelor %entru turiti. Aceste %ersoane vor fi an-a9ate cu salar minim la (nce%utul activit!ii8 astfel cre!ndu6se (n cazul lor i un venit su%limentar activit!ii a-ricole desf!urate (n -os%od!riile %ro%rii. C)&,+(-&0 In 9ude au fost localizate un numar de a%ro@imativ 1$& %ensiuni. 0a9oritatea acestora sunt localizate (n staiuni turistice a-lomerate. In zona8 intrun %erimetru de 3&6"& Hm sunt localizate doua %ensiuni; (n 4acuieni o %ensiune de 2 mar-arete i (n 0ar-hita o %ensiune de 3 mar-arete. Aceste %ensiuni ofera doar cazare %entru turiti. )ensiunea noastr! are avanta9ul ca va oferi i %ro-rame or-anizate musafirilor. )reul caz!rii (n aceste %ensiuni este mai mare dec*t cel %racticat de %ensiunea noastr!. Avanta9ul nostru este c! la aceai cate-orie de %ensiune oferim %re mai mic. .a dimensiune %ensiunile sunt la fel. )reconiz!m s! o1inem o cota de %iata de 3& la sut! din turismul (n %ensiuni din im%re9urimi. .omercializarea %roduselor din -os%od!rie va crete tre%tat at*t ca volum dar i ca %ret8 clienii fiind dis%ui s! %l!teasc! %uin mai mult8 deoarece vor fi i servii cu %rodusele res%ective. )entru cazarea co%iilor sunt discuii in fazade %recontractare %rin scoli %entru or-anizarea de -ru%uri de co%ii %entru o %erioada de " zileW sa%tamana8 tim% de 3& de s!%t!m*ni %e an. 'a %ensioanri s6a avut in vedere un -rad de aco%erire de 1&F %e an. In cazul famililor acest -rad a fost evaluat la 2&F %e an. 'a calculul financiar s6a %reconizat o crestere de 1&F fa! de anul %recedent (n anul 3 de funcionare i o cretere de 1&F (n anul $ de functionare. )reurile au fost com%arate cu celelalte %ensiuni din zon! i s6a o%tat %entru o uoar! diminuare fa! de concureni %entru a atra-e musafiri. .2.9 D)'0(-0 4-&6.+&.. #S5B&'+7 '-50&#: Dotarea i amena9area %ensiunii8 va fi cores%unz!tor Pormelor 0etodolo-ice )rivind .lasificarea 4tructurilor de )rimire #uristice8 conform cerinelor de 3 stele 7mar-arete:. .l!direa8 inclusiv ane@ele vor fi curate i 1ine(ntreinute. >n interiorul %ensiunii va fi amena9at o curte %ro%rie8 cu s%aii verzi i amena9!ri florale. Dotarea cemerelor cu dou! %aturi; N(. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. V07)0(TVA ?& T)'07 ,+ C('. 58(8 TVA R)& TVA R)& 1 )at du1lu Cohu 16&@2&& 1 "7& 89 $$9 2 4altea 4i-lo 16&@2&& 1 67& 127 797 3 Dula% com%artimentat 2 ui cu o-lind! 1 8&& 1$2 9$2 " 0!su! 1 13& 2$ 1$$ $ 5otolii61 %ers6 2 27& $1 6"2 6 Po%tier 2 12& 23 286 7 .uier " $ 1 2" 8 Raz! 1 $ 1 6 9 4et umerae61& 1uc6 1 1& 2 12 1& .ovorae 7&@1$& 2 $& 1& 12&

$1

11 12 13 1" 1$ 16 17 18 19 2& 21 22

23 2" 2$ 26 27 28 29

)!tur! 'etizia61"&@2&& )ern! arctic66&@63 )ern! mic! "$@"$ )ilot! 2 %ers. 2&&@22& .uvertur! de %at du1lu )erdea )erdele o1turante in! du1l! %erdele 4et len9erie %at 2 %ers. Ous! %ern! mic! "$@"$ .earceaf al1 2 %ers. )rosoa%e al1e 6 %luate 9&@1$& 6 mi9locii 7&@1"& 6 de fa! 3&@$& 6 de %icioare 3&@$& )lafonier disc A%lic! %e %erete asu%ra %atului i la intrare )erie de haine )erie %antofi )ahare a%! #R color '.D8 66cm6'L 4u%ort #R %e %erete TOTAL CAMER D-&+3.(- 4()*+6 )at sim%lu 1 %ers. 9&@2&& 4altea 4i-lo 1 %ers. 4c!unele Po%tier Dula% cu o-lind! (ncor%orat .uier 0!su! Raz! .ovorai )!tur! )ern! mare 6&@6& )ern! mic! "$@"$ )ilot! 1 %ers. .uvertur! %at sim%lu )erdea )erdele o1turante in! du1l! %erdea 4et len9erie %at 1 %ers. $2

2 2 2 1 1 1 1 1 1 2 1 " " " " 1 3 1 1 2 1 1 B+,. 2 2 2 1 1 2 1 1 1 1 2 2 2 2 1 1 1 2

2$ 2$ 1$ 1&& 1&& 2& 2$ 32 $8 $ 26 3& 21 $ $ $2 69 16 2& 3 1&&& 69 52 5.5

$ $ 3 19 19 " $ 6 11 1 $ 6 " 1 1 1& 13 3 " &.$ 19& 13 >C9.5

6& 6& 18 119 119 2" 3& 38 69 12 31 1"" 1&& 2" 2" 62 2"6 19 2" 7 119& 82 $C55 T)'07 7-. 6"8 7$6 2"& 1"3 882 12 176 3 6& 3& 6& 3& 16& 1"& 22 3& "& 7&

N(. C('. 1 2 3 " $ 6 7 8 9 1& 11 12 13 1" 1$ 16 17 18

P(- +&.'0( 7-. 32" 378 12& 1"3 882 6 176 3 6& 3& 3& 1$ 8& 7& 22 3& "& 3$

Ous! %ern! mic! 2 $ $ .earceaf 1 %ers. 2 2& "& )rosoa%e 6 %rosoa%e %luate 9&@1$& " 3$ 1"& 6 %rosoa%e mi9locii 7&@1"& " 2$ 1&& 6 %rosoa%e %entru fa! 3&@$& " " 16 6 %rosoa%e %entru %icioare " " 16 22 A%lic! %e %erete 1 8& 8& 23 )ahare 2 2 " 2" #R color '.D8 82 cm6'L 1 2"99 2"99 2$ 4u%ort #R %e %erete 1 8& 8& T)'07 $ >2 Dotarea 1!i; N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. P(- ')'07 7-. 1 ,-lind! 1aie 1 1&9 1&9 2 )oli! 1aie 1 3$ 3$ 3 4u%ort %roso% fi@8 cromat 1 36 36 " 4u%ort h*rtie i-ienic! cromat 1 1" 1" $ Dozator s!%un cromat 1 "3 "3 6 .uier sim%lu %e u! 2 6 12 7 .a%ac =. 1 37 37 8 )erie =. cromat 1 2$ 2$ 9 .o -unoi cu %edal!8 cromat 1 6& 6& 1& A%lic! %e %erete 1 8& 8& 11 )lafonier 1 $9 $9 12 +sc!tor %!r oventa 1 "1 "1 13 )ahare 2 2 " TOTAL BAIE 555 =.8 rezervor8 ca1ina du8 chiuvet!8 1aterii8 etc. sunt incluse (n deviz la o1iecte sanitare. )reurile nu conin #RA. Ool de %rimire8 rece%ie cu col %entru distracie 1 ah 2 $2 1&" 2 .!ri de 9oac! 3 1$ "$ 3 emi 2 3$ 7& TOTAL 219 Dotare camere8 1uc!t!rie8 rece%ie8 etc.; N(. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. V07)0(TVA ?& T)'07 ,+ C('. 58(8 TVA R)& TVA ?& R)& 1 .ana%ea fatima 1 3361 638 3999 2 0o1il! %rofesional! cu chiuvet! 1 337& 6"& "&1& 3 Oot! 1 1318 2$& 1$68 " )lit! 1 18&& 3"2 21"2 $ 0ain! de s%!lat vase 1 2238 "26 266" 6 .u%tor 1 18"& 3$& 219& 7 .om1in! fri-orific! Loren9e 2 2$38 "82 3&2& $3

19 2& 21

8 9 1& 11 12 13 1" 1$ 16 17 18 19 2& 21 22 23 2" 2$ 26 27 28 29 3& 31 32 33 3" 3$ 36 37 38 39 "& "1 "2 "3 "" "$ "6 "7 "8 "9 $& $1 $2

.u%tor microunde Loren9e #oaster .latronic 4et r!z!tor .alve 4et lin-ur! lemn63 1uc.6 4et 1ol %lastic63 1uc.6 4et condimente6" %iese6Ritesse 4et ustensile %entru -r!tar 4et tir1uon i desf!c!tor I1ric Ritesse 4et ceaiWcafea Ritesse .afetier Ritesse 4u%ort erveele .alve #i-aie Cerndes 28cm #av! oval! Ino@ +sc!tor vase #eHno 4et vase 616 %iese6 Cer-hoff 4et farfurie cu %ahare 666 %iese6 .andela1ru 4et %rosoa%e 1uc!t!rie 0as! rece%ie Reioz! rustic! rece%ie 4caune rece%ie .alculator 0onitor 'L 'a%to% 0ultifuncional 1irotic! 0ini seif .omod! .olar 4caun 1ar 4caune 0as! 5a! de mas! Dozator deter-ent vase Dula% (ncor%orat 3 ui 0ain! de s%!lat Loren9e As%irator Loren9e 5ier de c!lcat +fesa 0as! de c!lcat C!ncu! ti% lad! A%lice e@terioare 'am%! e@terior a-!at 0as! teras! 8 %ersoane 4caun teras! ezlon-uri

1 1 1 2 2 2 2 2 3 2 1 3 2 3 1 2 2 $ 3 1 1 3 1 1 1 1 1 1 1 3 16 " 8 1 2 1 1 1 1 2 1" 2 2 16 " $"

199 8& 17 22 "8 $& 31& 96 7$ 316 8$ 2" 32& 126 6$ 1$3& 88& 62$ 6& 1$$ 362 88$ 1"28 "2& 2$21 1"28 2&& 9&& 2672 $1& 232$ 126& 2&& "" 2386 937 23& $9 $8 13$& 1&$& 1$& 2$6& 2"8& 12&&

38 1$ 3 " 9 1& $9 18 1" 6& 16 $ 61 2" 12 29& 167 119 11 29 69 168 272 8& "79 271 38 171 $&8 97 ""2 239 38 8 "$3 178 "" 11 11 2$7 2&& 29 "86 "71 228

237 9$ 2& 26 $7 6& 369 11" 89 376 1&1 29 381 1$& 77 182& 1&"7 7"" 71 18" "31 1&$3 17&& $&& 3&&& 1699 238 1&71 318& 6&7 2767 1"99 238 $2 2839 111$ 27" 7& 69 16&7 12$& 179 3&"6 29$1 1"28

Eta9er! TOTAL Dotare 9ocuri distractive; N(. D-&+3.(- 4()*+6 C('. 1 ah 2 .!ri de 9oac! 3 emi " Cicicleta 0ountain CiHe $ Cicileta C0K Zids TOTAL .entralizare %roduse; N(. D-&+3.(- 4()*+6 C('. 1 )at sim%lu 1 %ers. 9&@2&& 2 4altea 4i-lo sim%lu 9&@2&& 3 )at du1lu 16&@2&& " 4altea du1l! 16&@2&& $ Dula% com%artimenta cu o-lind! 6 0!su! 7 5otolii 8 Po%tier 9 .uier 1& Raz! 11 4et umerae 12 .ovorae 7&@1$& 13 )!tur! 'etizia 1"&@2&& 1" )ern! mare 6&@6& 1$ )ern! mic! "$@"$ 16 )ilot! 1um1ac 2 %ers. 2&&@22& 17 )ilot! 1um1ac 1 %ers. 1"&@22& 18 .uvertur! %at du1lu 19 .uvertur! %at sim%lu 2& )erdea 21 )erdele o1turante 22 in! du1l! %erdea 23 4et len9erie %at 2 %ers. 2" 4et len9erie %at 1 %ers. 2$ Ous! %ern! mic! 26 .earceaf 2 %ers. 27 .earceaf 1 %ers. 28 )rosoa%e %luate 9&@1$& 29 )rosoa%e mi9locii 7&@1"& 3& )rosoa%e %entru fa! 3&@$& 31 )rosoa%e %entru %icioare 3&@$&

$3

6 B+,. 2 3 2 " 2 B+,. " " " " 8 8 8 12 "& 8 8 11 16 16 16 " 8 " 8 12 8 12 " 8 16 " 8 22 22 26 22 $$

72& 9>33 V07)0(58(8 TVA 1&" "$ 7& 16&& $&& 2319 V07)0(58(8 TVA 972 113" 188& 268& $292 13$& 31"1 1$73 21& 26 8& 66& "2& "2& 23& "36 $$& "&& $6& 23& 2"& "8& 26& 28& 8& 12& 16& 77& $$& 1&" 88

137 9 $> TVA ?& R)& 2& 9 13 3&" 9$ 1 TVA ?& R)& 18$ 21$ 3$7 $&9 1&&$ 2$6 $97 299 "& $ 16 12$ 8& 8& "" 83 1&" 76 1&6 "" "6 91 "9 $3 1$ 23 3& 1"6 1&" 2& 17

8$7 593C1 T)'07 ,+ TVA ?& R)& 12" $" 83 19&" $9$ 27$C T)'07 ,+ TVA 11$7 13"9 2237 3189 6297 16&6 3738 1872 2$& 31 96 78$ $&& $&& 27" $19 6$" "76 666 27" 286 $71 3&9 333 9$ 1"3 19& 916 6$" 12" 1&$

)lafonier disc 12 A%lice %e %erete "& )erie %entru haine " )erie %entru %antofi " 4u%ort #R %e %erete 8 #R color '.D 82 cm 8 )ahare 22 ,-lind! 1aie 8 )oli! 1aie 8 4u%ort %roso% cromat 8 4u%ort h*rtie i-ienic! 8 Dozator s!%un 8 .a%ac =. 8 )erie =. 8 .o -unoi cu %edal! 8 +sc!tor %!r 8 .ovor lun- hol 3 4c!unel " 4aun! 1 +sc!tor de m!ini 1 .eaun cu su%ort 1 4crumier %e %icior 3 TOTAL Dotare 1uc!t!rie; N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 BUCTRIE 1 0o1il! %rofesional! cu chiuvet! 2 Oot! 3 )lit! " 0ain! de s%!lat vase $ .u%tor 6 .om1in! fri-orific! Loren9e 7 .u%tor microunde Loren9e 8 #oaster .latronic 9 4et r!z!tor .alve 1& 4et lin-ur! lemn63 1uc.6 11 4et 1ol %lastic63 1uc.6 12 4et condimente6" %iese6Ritesse 13 4et tir1uon i desf!c!tor 1" I1ric Ritesse 1$ 4et ceaiWcafea Ritesse 16 .afetier Ritesse 17 4u%ort erveele .alve 18 #i-aie Cerndes 28cm 19 #av! oval! Ino@ $6

32 33 3" 3$ 36 37 38 39 "& "1 "2 "3 "" "$ "6 "7 "8 "9 $& $1 $2 $3

7&8 32&& 72 8& $$& 168&& "" 77& 26& 216 1&" 29& 27& 1$& "8& 32& 2"& "8& 296&& 23& 1$& 2$$ >C$ 5 B+,. 1 1 1 1 1 2 1 1 1 2 2 2 2 3 2 1 3 2 3

13$ 6&8 1" 1$ 1&" 3192 8 1"6 "9 "1 2& $$ $1 29 91 61 "6 91 $62" "3 29 "8 1532C

8"3 38&8 86 9$ 6$" 19992 $2 916 3&9 2$7 12" 3"$ 321 179 $71 381 286 $71 3$22" 273 179 3&3 959$5 T)'07 7-. 337& 1318 18&& 2238 18"& 2$38 199 8& 17 22 "8 $& 96 7$ 316 8$ 2" 32& 126

P(- +&.'0( 7-. 337& 1318 18&& 2238 18"& 1269 199 8& 17 11 2" 2$ "8 2$ 1$8 8$ 8 16& "2

+sc!tor vase #eHno 4et vase 616 %iese6 Cer-hoff 4et farfurie cu %ahare 666 %iese6 .andela1ru 4et ustensile %entru -r!tar .o -unoi cu %edal! 4et %rosoa%e 1uc!t!rie63 1uc.6 Dozator deter-ent vase TOTAL BUCTRIE 1 Eta9er! 2 A%lic! %e %erete TOTAL CMAR )reurile nu conin #RA Dotare e@terioar!; N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 "ILAGORIE 1 0as! 8 %ers. 2 A%lice e@terioare 3 .eaun cu su%ort 2"l " 'am%! e@terior a-!at $ 4crumier! %e %icior 6 4caune TOTAL "ILAGORIE N(. C('. 1 2 3 " $ 6 D-&+3.(- 4()*+6 TERAS 0as! 8 %ers. 4caune A%lice e@terioare ezlon-uri 4crumier! %e %icior C!ncu! lemn ti% lad! TOTAL TERAS

2& 21 22 23 2" 2$ 26 27

1 2 2 1 2 2 3 1 2 1

6$ 76$ ""& 12$ 1$$ 6& 2& "" 12& 8&

6$ 1$3& 88& 12$ 31& 12& 6& "" 17$9$ 2"& 8& 32C P(- ')'07 7-. 128& 3&& 1$& 1$& 17& 12"& 329C P(- ')'07 7-. 128& 12"& 7$& 12&& 8$ 13$& 59C5

B+,. 1 " 1 2 2 8 B+,. 1 8 1& " 1 2

P(- +&.'0( 7-. 128& 7$ 1$& 7$ 8$ 1$$ P(- +&.'0( 7-. 128& 1$$ 7$ 3&& 8$ 67$

N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 B+,. P(- +&.'0( 7-. P(- ')'07 7-. 1 Eta9er! " 12& >C )reurile nu conin #RA. )reurile au fost luate din ofertele ane@ate8 sau de la ma-azinele eal ,radea. )reurile se (ncadreaz! (n %reurile de referin! ale 1azei de date A)D ). Dotare %arter; N(. C('. D-&+3.(- 4()*+6 RECEPIE 1 0as! rece%ie 2 Reioz! rustic! rece%ie $7 B+,. 1 1 P(- +&.'0( 7-. 1$$ 362 P(- ')'07 7-. 1$$ 362

4caune rece%ie 3 29$ 88$ .alculator 1 1"28 1"28 0onitor 'L 1 "2& "2& 'a%to% %entru clieni 1 2$21 2$21 0ultifuncional6 1irotic!6 1 1"28 1"28 0ini seif 1 2&& 2&& T)'07 (-,-4.7399 CAMER DE ZI 1 5otolii 2 3"9 698 2 0!su! 1 176 176 3 #R '.D 82 cm 1 21&& 21&& " .omod! 1 9&& 9&& $ .andela1ru " 1rae 2 12$ 2$& 6 A%lice %e %erete " 8& 32& 7 .olar 1 2672 2672 8 4u%ort #R 1 8& 8& 9 .ana%ea 1 3361 3361 1& 4caun 1ar 3 17& $1& T)'07 ,03-(8 :. 11C$7 SU"RAGERIE 1 0as! " "2& 168& 2 4caune 16 1$& 2"&& 3 5a! de mas! 8 2$ 2&& " .andela1re 2 12$ 2$& $ A%lice %e %erete " 8& 32& 6 )erdele " 22 88 7 in! %erdele " "& 16& T)'07 6+5(09-(.5C9> D)'0(- <)7 40('-(G ,060 6,8(.. 1 Dula% (ncor%orat cu 3 ui 2 1193 2386 2 0ain! de s%!lat Loren9e 1 937 937 3 As%irator Loren9e 1 23& 23& " 5ier de c!lcat +5E4A 1 $9 $9 $ 0as! de c!lcat 1 $8 $8 6 .ovor lun1 8& 8& 7 A%lice " 8& 32& T)'07 <)7 40('-( C7C I)7 -'0E 1 A%lice %e %erete 6 8& "8& 2 .ovor lun- hol 2 8& 16& T)'07 <)7 -'0E $ C )ensiunea ofer! turitilor cazai8 %osi1ilitatea de %arcare %ro%rie8 (n 9urul %ensiunii (n tim%ul se9urului. )ensiunea se va (ncadra (n stilul architectural s%ecific local. )entru odihn! i rela@are (n aer li1er8 %e l*n-! -r!dina %ro%rie8 %ensiunea va oferi turitilor mai multe %osi1ilit!i %rin s%aii amena9ate; $8

3 " $ 6 7 8

5ila-orie cu mas! i scauneA 'oc %entru -r!tariA #eras! cu mese i scauneA ezlon-uri %entru %la9!8 (n tim%ul veriiA )entru co%ii (ntre 3B12 ani va fi amena9at un sistem com%le@ %entru 9oac!. Cuc!t!ria i sufra-eria va fi dotat i funcionat conform nornelor i le-islailor naionale (n vi-oare %rivind si-urana alimentelor (n unit!i cu alimentaie %u1lice. Din %unctul de vedere a criteriilor su%limentarea %rivind clasificarea structurilor de %rimire turistice cu funciuni de cazare8 %ensiunea <4f*ntul tefan< o%ine 1"3 de %uncte8 datorit! amena9!rii i dot!rii %erformante8 conform cu nivel euro%ean; D-&+3.(P+&,'Iluminat e@teriorA 3 As%ect foarte 1un al construciilorA $ As%ect foarte 1un al ane@elor -os%od!retiA $ Amena9area cores%unz!toare a s%aiilor e@terioareA $ #R (n toate camereleA 3 Dotare cu 9ocuri de societate 7ah8 remi8 c!ri...:A " Decorare de calitate a interioruluiA 1& Acces internetA 1& Ada%tarea dot!riilor 1uc!t!riei la num!rul camerelorA 8 Resel! i ustensile de 1uc!t!rie de 1un! calitate nedes%erecheate (n num!r 6 cores%unz!torA .afetier!A 3 .u%tor cu microundeA 6 Oot!A 8 0ain! de s%!lare vaseA 1& #oasterA $ 0as! i fier de c!lcatA 2 0ain! automat! de s%!lare rufeA 1& +sc!tor de %!rA 2 Lr!tar (n aerA 3 'ocuri de 9oac! amena9at %entru co%iiA $ ,1iecte %entru %racticarea s%orturilor 71iciclete:A 8 Anten! #R ca1luA 2 )osi1ilit!i de %artici%are ca divertisment la unele activit!i -os%od!retiA 1& T)'07 1 3 )ensiunea <4f*ntul tefan< va asi-ura turitilor condiii de cazare conform cu nivel euro%ean ,+ ) 70(98 407-'8 *- 6-(/.,.. 6+47.3-&'0(-: 6 )arcare %ro%rieA 6 )!strarea valorilor %rintr6un seifA 6 4ervicii %otaleA 6 Acces internetA 6 #elefonA 6 #R (n fiecare camer!A 6 Socuri de societate 7ah8 remi8 c!ri de 9oac!:A $9

6 6 6 6 6

6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6 6

)artici%are la s%orturi6 1icicleteA 'oc de 9oac! amena9at %entru co%ii8 (n aer li1erA Lr!tar (n aer li1erA ezlo-uri %entru %la9!8 %entru tim% de var!A +sc!tor de %!rA 0ain! de s%!lat automat %entru rufeA Cuc!t!rie %rofesional!A .u%tor cu microundeA #oasterA .afetier!A 0as! i fier de c!lcatA Amena9are %entru de%ozitarea corect! a alimentelor 7c!mar!8 fri-ider:A )osi1ilitate de %artici%are la evenimentele zonei.

.2.1CA&07.:0 SKOT 4-&6.+&.. #S5B&'+7 '-50&# 1. )unctele tari; >nfiinarea com%le@ului turisticA E@istena condiiilor naturale deose1ite 7s%aii verzi (ntinse etc.:A 4ortiment lar- de serviciiA Am%lasare favora1il! a com%le@ului turistic cu drumuri de acces rutierA Pu e@ist! alte %ensiuni concurente (n aceast! zon!. #eren de 9oac! %entru co%ii8 %osi1ilitate distracie cu animale domesticeA )ersonal calificat8 instruit %ermanentA )olitica de reinvestire a %rofituluiA Pivel de %rofita1ilitate i situaie financiar! 1un! a solicitantuluiA E@%eriena conduceriiA E@istena %ro%riet!ii %rivate %e terenurile i o1iectivele com%le@uluiA 2. 3. ". )unctele sla1e mai im%ortante; Pu cunoaterea a re-iunii 'i%sa unui trand termalA 'i%sa auto1uzelor %ro%rii. ,%ortunit!i; .ererea turitilor %entru (nfiinarea unui com%le@ turisticA ea1ilitarea drumurilor de acces. .reterea num!rului turitilor8 la nivel naional i internaionalA E@istena %osi1ilit!ii s%ri9inului financiarA )otenial la un flu@ mai mare de turitiA ealizarea unui marHetin- eficientA iscuri; 'i%sa materialelor de %romovareA Inca%acitatea de a atra-e turiti c!tre %ensiuneA A%ariia %ensiunilor noiA 'i%sa indicatoarelor %e drumurile de acces. 6&

.2.11C)6'+7 -6'.30'./ 07 .&/-6'..-. Din valoarea total! a investiiei de "$7."&8 3&1."18 ,P.
Curs Euro / leu 4,3060 din data de 02.11.2009 Procent finantare publica = 70

,P8 a9utorul %u1lic neram1ursa1il este de

Cheltuieli eligibile Ajutor public nerambursabil "ursele #e $inantare pentru completarea necesarului #e $inantare #in care% - autofinantare - imprumuturi TOTA* +RO,ECT - RON301.41 Euro !0.000

Cheltuieli neeligibile -RONEuro

Total - RON301.41 Euro !0.000

1&'.1 0 430.)'

30.000 100.000

&!. 0! &!. 0!

(.4) (.4)

1)(.' ! 4) .40)

3(.4) 10(.4)

Esalonarea Investitiei A&+7 I .................. 12>.5CC RON A&+7 II ................... 3C2.C9> RON .3 D-/.:- 9-&-(07P(./.&* ,<-7'+.-7.7- &-,-60(- (-07.:8(.. )=.-,'./+7+. *- .&/-6'..!&5..&0(- P-&6.+&- A9()'+(.6'.,8 #S5B&'+7 '-50&# *.& SB&.)= DEVIZUL GENERAL %rivind cheltuielile necesare realizarii ; PENSIUNE P Q M LOC. SNIOB la cursul din data de &2.11.2&&9 "83&6 'EIWE+ , Denumirea ca%itolelor si Raloare 75A A Pr. su1ca%itolelor Raloare 7.+ #RA: #RA #RA: .rt. de cheltuieli 0ii lei 0ii euro 0ii lei 0ii lei 0ii euro 1 2 3 " $ 6 7 .A)I#,'+' 1 .heltuieli %entru o1tinerea si amena9area terenului 181 ,1tinerea terenului & & & & & 182 Amena9area terenului & & & & & Amena9ari %entru %rotectia 183 mediului & & & & & si aducere la starea initiala #,#A' .A)I#,' 1 & & & & & .A)I#,'+' 2 .heltuieli %entru asi-urarea utilitatilor necesare o1iectivului #,#A' .A)I#,' 2 & & & & & .A)I#,'+' 3 .heltuieli %entru %roiectare si asistenta tehnica 381 4tudii de teren 183& &83& &821 18&9 &82$ 61

#a@e %entru o1tinerea de avize8 382 acorduri si autorizatii 383 )roiectare si in-inerie ,r-anizarea %rocedurilor de 38" achizitie 38$ .onsultanta 386 Asistenta tehnica #,#A' .A)I#,' 3 .A)I#,'+' " .heltuieli %entru investitia de 1aza "81 .onstructii si instalatii "82 0onta9 utila9 tehnolo-ic +tila9e8 echi%amente "83 tehnolo-ice si functionale cu monta9 +tila9e fara monta9 si "8" echi%amente de #rans%ort "8$ Dotari "86 Active necor%olare #,#A' .A)I#,' "

$866 1"82 & 1182 6862 38898 389888 & & & 2&81" & "1&8&2

1831 383& & 286& 18$" 98&$ 9&8$" & & & "868 & 9$822

&89& &8&& 2827 &8&& 1879 18&6 6822 &8&& &8&& 6282$ &8&& &8&& &8&& &8&& &8&& 3822 &8&& 6$8"7 &8&& &8&& &8&& &87& &8&& &8&& &88& &8&& &8&& 18$& &8&& &8&& &8&& &8&& &8&& 73819 6$8"7

"876 &8&& 11893 &8&& 98"1 $8$6 32876 &8&& &8&& 327863 &8&& &8&& &8&& &8&& &8&& 16892 &8&& 3""8$$ &8&& &8&& &8&& 387& &8&& &8&& "82& &8&& &8&& 789&

181& &8&& 2877 &8&& 2819 1829 7861 &8&& &8&& 768&9 &8&& &8&& &8&& &8&& &8&& 3893 &8&& 8&8&2 &8&& &8&& &8&& &886 &8&& &8&& &898 &8&& &8&& 1883

.A)I#,'+' $ Alte cheltuieli $81 ,r-anizare de santier $.1.1. 'ucrari de constructii "8" 18&2 $.1.2. .heltuieli cone@e or-anizarii 4antierului .omisioane8 ta@e8 cote le-ale8 $82 costul $ 1816 .reditului .heltuieli diverse si $83 ne%revazute & &8&& #,#A' .A)I#,' $ 98" 2818 .A)I#,'+' 6 .heltuieli %entru %ro1e tehnolo-ice si teste si %redare la 1eneficiar )re-atirea %ersonalului de 681 e@%loatare & & 682 )ro1e tehnolo-ice si teste & & #,#A' .A)I#,' 6 & & #,#A' LEPE A' "$88"& 1&68"6 DIP .A E . _ 0 "1&8&2 9$822

& & & 38$821 3""8$$

& & & 898"6 8&8&2

62

"." A,'- &-,-60(-: @6- 4(-:.&'8 ?& 0&-;-A )lan de am%lasare (n zon! 71;2$.&&&61;$.&&&: )lan -eneral 71;$.&&&61;$&&: )lan de situaie cu am%lasarea reelor de utilitai8surse de a%a si rece%tori a%e uzate 71;1.&&&61;$&&: )lanuri de arhitecturi6%lanurile nivelurilor8 seciuni %entru %rinci%alele o1iecte de construcii )lanul de am%lasare a utila9elor %e flu@ul tehnolo-ic

CONCLUZII
#urismul8 mai concret turismul rural i a-roturismul au foarte multe %osi1ilit!i de dezvoltare i de desf!urare. e-iunea noastr! 79udeul Cihor: este (nzestrat de foarte mari %oteniale turistice8 din care sunt foarte multe care nu sunt folosite corect. Este o cul%! a nu folosi aceste %oteniale8 chiar dac! sunt (n faa noastr!. 4unt foarte multe !ri care nau %oteniale turistice at*t de 1une8 dar turismul lor totui funcioneaz! foarte 1ine... Aceste trei ani de facultate au fost foarte utile %entru mine8 fiindc! am %rimit o 1az! %uternic! %entru a %orni %e drumul turismului. Am %rimit o 1az! %uternic! mai multe ti%uri de mane-ement8 din macro6 i micro6 economie8 din mai multe feluri de marHetin-8 mai multe disci%lini le-ate la turism8 scrierea %roiectelor8 i mai multe altele. Disci%linele (nv!ate au a9utat %entru desf!urarea unui mai lar-i viziune des%re lume (ncon9ur!tor!8 economia noastr! i a lumii8 lume aturismuli etc.8 i nu numai (n cadrul economiei ci (n foarte multe %!ri ale vieii. Aceast! 1az! mare de cunotin! vreau s!6l 1eneficiez. Rreau s! fac %entru dezvoltarea satului meu natal i a re-iunii8 i %rin intermediul turismului aceast! %ot s!l dezf!ur8 i (ntre tim% %ot rezerva i familiei mele o e@istenie 1un!. 4criere acestui %roiect este direct 1eneficiul al acestei facult!i8 du%! 1azele de cunotin! %rimite cred c! vei %utu face fa! (n lume economiei8 (n lume turismului. >n totdeaune sunt %osi1ilit!i de dezvoltare8 numai de multe ori nu tim de ele8 sau navem destul de cura9 %entru a (nce%e. 4imt acest cura9 (n mine. .u a9utorul fondurilori euro%ene 7%roiectul 313:8 cu s%ri9inul familiei mele8 cu locuitorii satului8 cu conducerea comunei 7care este foarte activ (n scrierea %roiectelor:8 cu %oteniale turistice e@istent 7monumente istorice8 reli-ioase8 tradiii %o%ulare culinare vii8 %roduse culinare etc.: i cu 1aza de cunotin! cred c! vei %uta realiza o (nvestiie susena1il! i renta1il!8 aadar dezvolt*nd satul i re-iunea (ntrea-!. )rin acest %roiect doresc s! a9ut %e satul meu natal8 i locuitorii acesteia8 doresc s! restituiez -loria str!lucitor! a satului i a re-iuni8 vreau s! fie cunoscut i %e de%!rtate. )roiectul nu va fi terminat cu (nfiinarea %ensiunii a-roturistice8 am foarte multe edee %entru a dezvolta aceast! cu servicii mai com%le@e8 dar %rimul %as este aceast; realizarea acestei %ensiun. .u %otenialele turistice e@istente i care s*nt %e dum de dezvoltare8 cu a9utorul oamenilor din 4*nio1 (ntr6o %erioad! scurt!6medie va fi o destinaie turistic! foarte c!utat!.

63

BIBLIOGRA"IE 1. tefan 4-ander8 .onstana Crumar B AC.6ul technolo-iei hoteliere i al a-roturismului8 Editura Diasfera 2&&$. 2. I. .omescu8 #urismul B 5enomen com%le@ contem%oran8 Editura Economic!8 Cucureti 1998 3. Eu-en 5!lni!8 .armen C!1!i! B Amena9!ri turistice8 Editura 0iron8 #m.8 2&&3. ". ,sHar 4naH8 )etre Caron si Picolae Peacu 6 Economia turismului8 Ed. E@%ert8 Cucure/ti8 2&&1 $. Ilie Dr!-an8 .ezarina 5!lan8 ,nela ,an!8 Andreea )ostemicu8 5lorentina 0oiseanu8 coordonator; Aida .atan! B Ela1orarea %roiectelor cu finanare din fondurile structurale %entru I006uri 2&&762&138 Editura .onta%lus 2&&88 6. Aurelia 5elicia 4t!ncioiu B Dicionar de terminolo-ie turistic!8 Editura Economics8 Cucureti8 19998 %a-. 2&7 7. Dr. .laude Zas%ar B #urisztiHai menedzsment 8. 'en-Mel 0`rton B A turizmus `ltal`nos elmalete8 Editura Oeller 5arHas Lazdas`-i as #urisztiHai 4zol-`ltat`soH 5bisHol`9a8 Cuda%esta 2&&" 9. Ion .osnescu B #urismul B 5enomen com%le@ contem%oran8 Editura economica8 Cucureti8 19988 1&. La1riela 4t!nciulescu B 0ana-ementul o%eraiunilor de turism8 Cucureti8 2&&3 11. Picolae 'u%u B 4trate-ia de conectare a (ntre%rinderilor de turism8 Cuc.8 2&&3 12. Cran 5.8 0arin D.8 4imion D.8 6 Economia turismului i mediului (ncon9ur!tor8 Editura Economic!8 Cucureti8 1998 13. Lhere 0.8 6 A-roturism8 Editura iso%rint8 .lu96Pa%oca8 2&&3 1". 'uca ..8 .hiriac A. ..8 6 0anualul Lhidului de #urism8 Editura Lemma )rint8 Cucureti8 2&&2 1$. 0inciu .8 6 Economia #urismului8 Editura +ranus8 Cucureti8 2&&& 16. )ostelnicu L.8 6 Cazele economiei turismului intern i internaional8 Editura iso%rint8 .lu96Pa%oca8 2&&" 17. 4t!nciulescu L.8 'u%u P.8 i-u L.8 6 Dicionar %oli-lot e@%licativ de termen utilizai (n turism8 Editura All8 Cucureti8 1998 18. 4nacH ,.8 Caron ).8 Peacu P.8 6 Economia turismului8 Editura E@%ert8 Cuc. 2&&1 19. 0aster )lanul %entru Dezvoltarea #urismului Paional 2&&762&26 2&. ,rdinul 0inisterului #urismului nr $1& din 28 iunie 2&&2 %entru a%ro1area Pormelor metodolo-ice %rivind clasificarea structurilor de %rimire turistice 21. 0a-da 4tan 6 Lhid istoric si turistic al omaniei8 Editura; Piculescu 2&&6 22. htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urismulcF.3FAEnc omF.3FA2nia 23. htt%;WWVVV.ha9dusa-imuzeum.e@tra.huWinde@2.%h%d o%tionEcomcdocman\tasHEdoccvieV\-idE23\ItemidE$3 2". htt%;WWro.ViHi%edia.or-WViHiW#urism 2$. htt%;WWVVV.e6car.roWhtmlWturismce@tern.%h% 26. htt%;WWVVV.turism.-ov.roWroWsiteW$$Wdirectia6dezvoltare6si6relatii6internationaleW 27. htt%;WWVVV.euro-ites.or-Wa1out.%h%dlan-EEP 28. htt%;WWVVV.anat.roW 29. htt%;WWVVV.a%dr%.roW

6"