2.2. Procese cognitive superioare: GANDIREA GANDIREA GANDESC, DECI EXIST!

(Rene Descartes) Procese cognitive superioare

Procesele cognitive sen oriale ne o!era in!or"atii #espre aspectele concrete, intuitive, accesi$ile #irect si"turilor, prin o$servatie si prelucrare %pe loc&, in ti"p real, aici si acu" ' #e!ini" insusirile aparente ale lu"ii incon(uratoare) Procesele cognitive superioare ne o!era posi$ilitatea #e a #epasi e*perienta sen oriala si #e a sta$ili legaturi intre cunostintele acu"ulate si ast!el sa intelege" esenta lucrurilor si a !eno"enelor+ Fenomene psihice precum gandirea, limbajul, imaginatia, memoria sunt cuprinse in termenul de intelect si ne ofera acces la cunoasterea logica, rationala a lumii. (e*, pana la $orurile in cos"os care au per"is perceperea Pa"antului, oa"enii nu ar !i stiut ca Pa"antul e rotun#) si totusi prin ratiune, s-a a(uns la aceasta conclu ie cu "ult ti"p inainte)+

Despre intelect.

Intelectul se #e volta #atorita li"$a(ului care ne o!era posi$ilitatea sa inlocui" o$iectele reale (percepute) nu #oar cu i"agini "intale (repre entari) ci si cu si"$oluri ver$ale (cuvinte care #ese"nea a o$iecte, !eno"ene, relatii.) Intelectul se #e volta in mediul social, prin relatiile cu oa"enii si lucrea a cu notiuni !ata #e procesele sen oriale care generea a i"agini+ Intelectul N/ este legat spatio-te"poral #e "aterialul pe care il prelucrea a (precu" procesele sen oriale #e contactul #irect cu si"turile), ci el ne per"ite sa %calatori"& neli"itat in spatiu si ti"p 0 singura li"ita !iin# propriile noastre cunostinte 0 sau necunoscute.

(cunoasterea e ca un balon care cu cat se umfla mai tare cu atat intra in contact cu mai multe necunoscute de aceea, cu cat stim mai mult, cu atat mai mult suntem macinati de noi intrebari / in opozitie cu ideea fericiti cei saraci cu duhul pentru ca linistea data de nestiinta este iluzorie, intrucat omul, ca fiinta rationala, facuta sa gandeasca nu poate sta fara a prelucra informatii si atunci se nasc informatiile false, fantasmagorice somnul natiunii naste monstri. 1a ele #e voltarii intelectului
Intelectul isi are radacinile in predispozitiile noastre ereditare, dar el nu este prezent la nastere, ci se dezvolta pe parcursul vietii individuale, in contactul cu ceilalti si urmeaza stadii de dezvoltare evidentiate de psihologul !ean "iaget in anii #$% , Sta#iul sen o-"otor (2-3 ani) 0 copiii cunosc lu"ea prin si"turi, invata insusirile ele"entare ale o$iectelor)(nu e gan#ire propriu- isa) Sta#iul preoperational (3-4 ani) 0 se #e volta li"$a(ul care ii per"ite i"$ogatirea !on#ului #e repre entari, #ar e !oarte ancorat in concret, pre ent, invata sa anali e e si co"pare) (tot nu e gan#ire, nu poate sa trans!or"e in plan intern in!or"atiile #e care #ispune) Sta#iul operatiilor concrete (4-53 ani) 0 incepe sa trans!or"e in!or"atiile in "inte, poate invata "ate"atica ele"entara si cunostinte #espre "e#iul incon(urator, vi i$il 0 #ar sunt tot in!or"atii co"crete (repre entari)) nu inteleg sensul ascuns al unui prover$ precu" %cine se scoala #e #i"ineata #eparte a(unge&, nu intreva# consecintele !aptelor) Sta#iul operatiilor !or"ale (53-56 ani) 0 ulti"a etapa, in care se a(unge la capacitatea "a*i"a 0 copilul poate !ace generali ari, a$stracti ari, (u#ecati 0 #e aceea #iscipline precu" !i ica, c7i"ia, gra"atica, logica, !iloso!ia, psi7ologia 0 toate solicita o "are putere #e a$stracti are in anii &'%, (o)ard *ardner dezvolta o noua teorie a inteligentelor multiple+ noi nu avem o singura inteligenta, ci , inteligente specifice demonstrand ca fiecare individ are niveluri variate ale diferitelor inteligente si de aceea fiecare persoana are un profil cognitiv unic (iar testele de I- nu masoara inteligenta in mod stiintific.+

c7ineste ica (atleti, actori, #octori, sol#ati) naturalista (cercetatori ai naturii, !er"ieri) logico-"ate"atica (cercetatori, ingineri) 9+ interpersonala (van are, "anageri, pro!esori) vi ual - spatiala (artisiti, ingineri, ar7itecti) intrapersonala (psi7ologi, scriitori, teologi) ver$al - lingvistica (avocati, (urnalisti, politicieni) (cantareti, co"positori, D:, oratori) GANDIREA - #e!initii si a$or#ari

8+

4+ 6+ "u icala

Gan#irea este un proces cognitiv constan# #intr-o succesiune #e activitati psi7ice care #uc la #e valuirea unor aspecte i"portante ale realitatii+ Gan#irea ocupa locul central in siste"ul psi7ic u"an #eoarece ea !ace posi$ila relationarea tuturor celorlalte ele"ente ale psi7icului, #eter"inan#u-le "o#ul #e pro#ucere si #es!asurare+ (e*, i"aginatia sau "e"oria sunt in!luentate in continuturile lor #e pre enta si calitatea actelor #e gan#ire, la !el li"$a(ul, atentia, vointa sunt #epen#ete #e gan#ire)+ Gan#irea presupune #escrierea, intelegerea, #esci!rarea si interpretarea in!or"atiilor+

e*plicarea,

Sunt "ulte #e!initii #ate gan#irii, toate evi#entiin# caracterul ei co"ple* si rolul #eter"inant in siste"ul psi7ic u"an, *andirea este o activitate specific umana, care prin abstractizare si generalizare ne informeaza despre relatiile dintre obiectele si fenomenele lumii, in forma notiunilor, judecatilor si rationamentelor. *andirea este procesul psihic care se desfasoara intr/un plan mintal, intern, subiectiv, folosind judecati si rationamente cu ajutorul carora realizeaza o procesare profunda a realitatii.

Gan#irea ca si proces psi7ic+ !unctii+

Notiuni,

operatii

si

Gan#irea operea a cu N;TI/NI ' se"ni!icatia cuvintelor, i#eea pe care o #esprin#e" (cuvantul e #oar un invelis al notiunii, varia a !ct+ #e li"$a) 0elatia notiune cuvant ' relatia gandire limbaj, nu pute" gan#i !ara sa !olosi" cuvinte, iar cuvintele !ara inteles nu ar !olosi la ni"ic+ Procesul gan#irii consta intr-o serie #e trans!or"ari "intale ' ;PERATII, care sunt, Anali a, operatia #e #esco"punere <n "inte a unui o$iect <n ele"entele sale co"ponente si #e apreciere a se"ni!icatiei !iec=rui ele"ent <n ca#rul <ntregului) Sinte a, este operatia #e reconstituire <n "inte a unui o$iect (<ntreg) #in ele"entele sau <nsusirile sale, #ate separat+ Sinte a este operatia invers= anali ei) Co"paratia, este operatia g>n#irii #e sta$ilire a ase"=n=rilor si #eose$irilor #intre o$iecte, pe $a a unui criteriu clar !or"ulat+ Se pot reali a "ultiple co"para?ii, si"ple sau co"$inate, pe $a a unor criterii #iverse+ A$stracti area, este operatia #e sesi are si retinere a unor <nsusiri !un#a"entale ale o$iectelor si eli"inarea unor caracteristici "ai putin i"portante ale acestora) Concreti area, este operatia inversa a$stracti arii, #e aplicare a notiunilor, principiilor si legilor generale <n #iversitatea laturilor si !or"elor particulare ale realului) Generali area, presupune e*tin#erea unei <nsusiri, notiuni, principiu, legi asupra tuturor ca urilor particulare care pose#= propriet=tile #ate) In#ivi#uali area, este operatia inversa generali arii, #e e*tragere a unui singur ca #intr-o "ulti"e cu aceleasi caracteristici@insusiri generale, si i#enti!icarea unor particularitati unice pentru ca ul (in#ivi#ul) in cau a+ 1unctia esentiala a gan#irii este INTEAEGEREA ' noile in!or"atii sunt puse in legatura cu cele vec7i 0 e !oarte

i"portant $aga(ul #e cunostinte, e#ucatia, speciali area pentru a intelege corect !eno"enele lu"ii si ale vietii+ I"posi$ilitatea intelegerii pune in evi#enta aparitia unei probleme care generea a procesul #e rezolvare a problemelor

Re olvarea pro$le"elor A g>n#i <nsea"n= a opera a#ecvat cu notiuni, principii, legi #e "a*i"= generalitate, #ar "ai presus #e orice, a re olva pro$le"e+ Pro$le"ele sunt #e o !oarte "are #iversitate, pro$le"e #in stiinte e*acte, pro$le"e "orale, pro$le"e sociale, etc+ Pro$le"a este o #i!icultate constienti ata, un o$stacol cognitiv) are un caracter #e noutate, iar su$iectul tre$uie sa caute si sa gaseasca solutii, pe care sa le si aplice) e i"portant sa !ie o pro$le"a verita$ila 0 nu !alsa 0 respectiv sa contina atat #ate cunoscute, cat si necunoscute (nu e o pro$le"a, un copil #e B ani sa in"ulteasca B3XC4) Re olvarea pro$le"elor ' procesul #e "o$ili are a resurselor "intale pentru #epasirea o$stacolului cognitiv 0 presupune parcurgerea #e etape, Aparitia situatiei pro$le"atice 1or"ularea pro$le"ei, re!or"ularea #atelor, sta$ilirea cunoscutelor si necunoscutelor) 1or"ularea unei ipote e #e re olvare si a unui plan "ental #e aplicare) Deri!icarea ipote ei si punerea in aplicare a planului) Revenirea la situatia nor"ala si i"$ogatirea ei)

In aproape orice "o"ent ne a!la" intr-un proces #e re olvare #e pro$le"e ' gan#irea !unctionea a in regi" #e %continuu" pro$le"atic& In general, toate tipurile #e pro$le"e sunt re olva$ile cu a(utorul celor "ai e*peri"entati intr-un #o"eniu 0 nu pute" trai singuri, !ara ceilalti si aportul lor la cunoastere Procesul #e re olvare a pro$le"elor consta in inlantuirea unor rationa"ente 0 !or"ate #in notiuni 0 care legate intre ele per"it intelegerea, $a an#u-se pe operatiile gan#irii+