Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Oscilatoare
Cuprins 1. Analiza circuitului oscilator Hartley 2. Analiza circuitului oscilator Colpttis 3. Analiza circuitului oscilator Clapp 4. Analiza circuitului oscilator acordat la intrare si iesire 5. Oscilatoare neacordate 6. Stabilitatea oscilatorului si puritatea spectrala . Cristale di oscilatoare cu cristal !. Oscilator cu cristal "ierce
#ntroducere
$n oscilator este un sistem cu reactie %&eedbac'% care res(pecta criteriile lui )ar'*ausen+ 1. #n punctul de inc*idere al buclei de reactie, semnalul de reactie si semnalul de intrare trebuie sa &ie in &aza 2. A-) . 1
#n &i/ura 2%1 casti/ul sistemului se obtine notand+ -&b. B vo si -o.0-i1-&b2A- iar -o3-i.A-301%A-)2.A&b A- este casti/ul in sens direct 0inspre inainte2 al sistemului presupus a &i reciproc, iar ) este &ractiunea din semnalul de iesire adusa inapoi la intrare, denumit si &actor de reactie. A&b este casti/ul total al sistemului cu reactie. 4e remarcat ca la un sistem cu reactie ne/ati-a, casti/ul buclei, A-), trebuie 1
sa reprezinte o in-ersare de &aza pentru a obtine stabilitatea necesara acestor sisteme. Asadar, pentru sistemele cu reactie ne/ati-a a-em+ A&b.A-30A-)%12 "entru sistemele cu reactie poziti-a 0re/enerati-e2 , atunci cand sunt satis´ criteriile lui )ar'*ausen si A-).1, casti/ul total al sistemului tinde spre in&init+ A A&b. v . Acest &enomen este total nedorit in sistemele cu reactie ne/ati-a 1 1 dar de-ine o conditie absolut necesara pantru oscilatoare. 56emplul 1 + "rincipiile de baza ale oscilatoarelor Se considera comportarea unui circuit real pentru cazul tipic al casti/ului buclei A-)71. Circuitul desenat in 8i/ura 2%2 reprezinta un ampli&icator acordat cu iesirea cuplata prin trans&ormator. R reprezinta sarcina totala a ampli&icatoruluii incluzand orice impedanta iesire 9 masa.
Se presupune un casti/ baza%colector A-.%1:: .1:: 1!: si un trans&ormator in-ersor ideal 0'.1,pierderi :2. 4aca raportul spirelor trans&ormatorului este np3ns.;:31, atunci ) . %13;: . :,:111 si A -).11,11, casti/ de bucla mai mult decat su&icient. Cu -).1: m< si -C.1:::m< tensiunea de iesire -a &i -o.1:::3;:.11,1m<. 4aca S1 se conecteaza la borna 1, cei 11,1 m< se ampli&ica la 111: m< si se coboara apoi la 12,3 m< care -or re-eni la intrare si se -or reampli&ica la 1,23 = ni-elul de iesire crescand. Cand se -a opri cresterea> %Se -a opri atunci cand acest sistem liniar intra in saturatie, lucru ce se -a intampla la 24< p'%p'. Acesti 24 < p'%p' se bazeaza pe premisa unui circuit acordat cu ? inalt pe o sursa de putere de 12 < cc si <C5sat . :. 4e notat ca la 112 < la : intre masa si colector, potentialul acestuia poate -aria de la 112< la :< pentru alternanta ne/ati-a. 4atorita ener/iei stocate in trans&ormator pe timpul unei @umatati de perioada, colectorul poate a@un/e cu 12< peste punctul static de &unctionare pana la 24< pe cealalta @umatate de perioada. 56cursia totala de tensiune este prin urmare de 24 <p'%p' . Cu 24 < p'%p' pe colector, tensiunea dse iesire -a &i de 243;:.266, m<. Aceasta tensiune este tensiunea pe baza determinata de reactie.
Aceasta tensiune -a &i putin distorsionata, dar nu aici este deocamdata principala problema. #ntrebarea este+ Cat de-ine ampli&icarea pe bucla> Se stie ca ) . %13;: datorita trans&ormatorului. Casti/ul ampli&icatorului saturat este -c3-b . 024<p'%p'230266, m< p'%p'2 . %;:. Ampli&icarea pe bucla A-). ;: 01 3 ;:2 .1. Criteriile lui )ar'*ausen sunt indeplinite. Cum porneste acest oscilator> #n acelasi mod ca si un diapazon+ prin lo-irea lui cu un impuls initial. "resupunem ca sursa de putere de 12 < a &ost oprita un timp si apoi reconectata. #n timpul opririi nu a &ost nici un curent in circuit. Aa reconectare o supraintensitate tranzitorie a curentului de polarizare tra-erseaza in&asurarea primara a trans&ormatorului determinand circuitul rezonant sa oscileze. Aceasta tensiune oscilatorie este cuplata prin trans&ormator la iesire a@un/e prin reactie la intrare, este ampli&icata si apoi pentru a mari semnalul de colector. Semnalul continua sa creasca pana cand este atinsa o stare stationara cu 24< p'%p' la iesire si 266, m<p'%p'. Circuitul -a oscila pe &rec-enta la care &aza de%a lun/ul buclei este e6act 36:B. Aceasta este stabilita de catre circuitul rezonant la & rez .
1 2 LC
impreuna cu &actorul de calitate ? al trans&ormatoruluicu sarcina. Cu cat este mai mare ? cu atat mai repede -ariaza &aza cu &rec-enta. 8rac-enta reala de oscilatie este &osc.
& rez Q 2 +1 . 4e aici, pentru ?.1:, &osc este cu :,5 C mai mare decat &rez. ? aici este Q2
?%ul e&ecti- al circuitului rezonant 0?e&&2 si este determinat pentru circuitul oscilator Hartley din &i/ura 2%3 prin analizarea e&ectelor de sarcina %toate incarcarile% ce a&ecteaza circuitul rezonant paralel. Aceasta se realizeaza in urmatoarea analiza impreuna cu determinarea casti/ului pe bucla pentru a -edea daca oscilatiile se autointretin.
REe .011:3522 25 D . 3ID 0eL 2.52 Asadar incarcarea totala a colectorului este + REc . rcJJREAJJREe REc.5:IJJ24,2IJJ16, JJ3I.2,2I sau M.:.::21:.:411:.:61:.32.:,45 mS, ast&el R.13M .2,2ID Ampli&icarea in bucla la rezonanta pentru ampli&icator in cone6iunea baza comuna A-.REc3re A-.2,2I326.!4,6 0.3!.5 d)2 "entru a a&la daca circuitul oscilator are casti/ su&icient se calculeaza ampli&icarea pe bucla si apoi se -eri&ica daca este mai mare ca unitatea. 8i/ura 2%3
Oscilatorul Hartley
)p. condensator de trecere 0GC . :2 Se dau n1 . 1:: spire, n2 . 1: spire, n: . 5 spire rc . 5:'D, incluzand e&ectele datorate unui emitator nedecuplat Ap . 53NH= ?u.5: CC) . 1p8 C1 acordeaza circuitul pe 1FHz.
4aca des&acem circuitul asa cum se arata in &i/ 2%4 pentru a a-ea o idee cum -a arata tensiunea de reactie -&b pentru un -i dat trebuie sa includem e&ectele de sarcina incarcarea, reJJ1I care ii -a apartine cand bucla este inc*isa si &unctioneaza. Ampli&icarea A- poate &i &oarte di&erita in prezenta si in lipsa e&ectelor de incarcare cu impedanta de sarcina. A- . !4,6 cum s%a calculat anterior dar daca se i/nora incarcarea data de reJJ1' , ampli&icarea ar parea sa &ie A-.05:'JJ24,2'JJ15I2326 o*mi . ,!I326.3::, ceea ce este cu 11 d) mai mare decat realitatea atunci cand se inc*ide bucla. O eraoare ca acestea poate a-ea ca rezultat un odcilator care nu &unctioneaza. 4aca - i.1::m<, atunci o sa a-em -c . A--i . !,46 m<0nu e6ista in-ersie de &aza la cone6iunea baza comuna2. Asadar -&b.
n2 n1 + n 2
-c
-&b . 01:311:2 !46: m< . 6; m< mult mai mare decat intrarea de 1:: m<. Se obtine ast&el o ampli&icare pe bucla de A-) . !4,6H01:311:2. 4eoarece ,6; 771, e6ista su&icient casti/ pe bucla pentru a asi/ura oscilatiile intretinute pentru a a-ea o idee despre utilizarea condensatorului -ariabil , trebuie sa luam in considerare capacitatea de@a e6istenta intre colector si masa. Orice capacitate asociata cu RA se re&lecta in circuitul colectorului ca C30O 22, unde O.11:35 . 4e asemenea , daca pri-im spre stan/a dinspre punctul de priza 0rami&icatie2, -edem C)5 la masa. #n orice caz , aceste capacitati sunt mici iar e&ectul lor la colector este c*iar mai mic intrucat ele se re&lecta C30O22. Sa pri-im la CC) dinspre colector la masa. Ar &i tentant sa aplicam e&ectul Filler ce ar duce la cresterea acestei capacitati, dar in acest caz nu ar &i corect, deoarece noi am luat in considerare un ampli&icator baza comuna. Ou actionam asupra bazei comune0baza e le/ata la masa2, ci asupra emitorului. Asadar curentul alternati- care trebuie &urnizat emitorului nu este a&ectat de CC). CC) .1p8 este -azut doar de la colector spre masa % peste circuitul rezonant. Cand se adau/a la capacitatea &i6a de 43: p8, circuitul rezonant paralel prezinta 431 p8 catre masa. "entru a acorda 53 NH pe 1FHz se cere+ C . 1302 &22A C . 13P02 1:620 53 1: %6 2Q
Ast&el, in cazul nostru, condensatorul -ariabil trebuie acordat la apro6imati- 4 p8. "oate &i utilizat un trimer de 1:: p80ma62. Condensatorul -ariabil -a compensa usor capacitatile parazite care sunt imposibil de pre-azut e6act.
8i/ura 2%5 a2 Oscilatorul Colpitts cu inductor -ariabil pentru acord b2 Circutul ec*i-alent iar REe.0C13CeL220reJJR52 013)22re 02%112
Oscilatorul Clapp
Oscilatorul Clapp &i/ 2%! seamana cu Colpitts, dar in serie cu bobina A apare un mic condensator C3. Capacitatea lui este mai mica decat cea a lui C 1 sau C2, as&el incat 6
reactanta lui este mai mare si ast&el -a a-ea cel mai important rol in determinarea &rec-entei de rezonanta.
C1C 2 2 1 2 1C)CQ %11 C T%1. C1 + C 2 3 #n aceasta sc*ema C1 si C2 pot &i sc*imbati pentru a obtine reactia dorita iar C3 poate &i un condensator -ariabil pentru stabilirea &rec-entei de oscilatie. 4e asemnea C 3 ar putea a-ea un coe&icient de temperatura ne/ati- pentru a imbunatatii stabilitatea &rec-entei oscilatorului
Ce&&.SP0
8i/ura 2%! Circuitul oscilatorului Clapp. -alorile prezentate sunt pentru &rec-enta de oscilatie de 1,!; FHz
anterior discutate. V1, V2 si V3 trebuie sa aiba ? mare, iar V1 si V2 sa &ie de acelasi tip % ori inducti-, ori capaciti-%, si de tip contrar cu V3.
&i/ura 2%; Oscilator acordat la intrare si iesire cu X85U 8i/ura 2%1: a2 circuit oscilator ec*i-alent acordat la intrare si iesire, la rezonanta b2modelul oscilatorului /eneralizat
Oscilatoare neacordate
Cele mai utilizate oscilatoare de @oasa &rec-enta care nu contin circuite acordate sunt oscilatoare de tip RAC cu de&aza@, puntea Yien, si multi-ibratorul astabil. 1. Oscilatorul RC cu de&aza@. #n &i/ra 2%11 un ampli& in-ersor se &oloseste pentru obtinerea casti/ului, iar un circuit RC pe bucla de reactie este conceput sa asi/ure o alta in-ersiune de &aza de 1!:B, pentru a realiza reactia poziti-a necesara. 4e&aza@ul -a &i corect la o &rec-enta data de &ormula+ &.1302 6 RC2 Aa aceasta &rec-enta pierderea de tensiune prin reteaua RC -a &i 132;, ast&el incat ampli&icatorul in-ersor trebuie sa asi/ure un spor de tensiune de 2;. #ntrucat JA-J. R&3R, atunci R& . 2;R
1:
Reactia poziti-a este de la iesire la pinul 2 printr%un circuit RC serie 3paralel cu de&aza@. RC serie asi/ura un a-ans de &aza sau RzeroR la raspunsul in &rec-enta iar RC paralel determina o intarziere de &aza sau pol. Aceasta retea poate &i -azuta si ca un 8U) unde circuitul RC serie opreste &rec-entele @oase iar RC paralel pe cele inalte . A-ansul si intarzierea &azei se anuleaza la i &rec-enta data de &:.1302 RC2, &urnizand de&aza@ul net de :B necesar pentru oscilatie. "ierderile de semnal pe circuitul RC la &: reprezinta 133 ast&el ca ampli&ul ne%in-ersor 0de la pinul 2 la iesire2 trebuie sa asi/ure o crestere de 3 ori.
Fulti-ibrator astabil
Acest oscilator se bazeaza pe un &enomen &oarte di&erit de ceea ce s%a studiat pana acum. Circuitul are o reactie poziti-a si un casti/ pe bucla &oarte mare, dar &ormele de unda nu sunt sinusoidale. #esirea in tensiune presupune una sau doua stari stabile si scurte tranzitii la comutare
11
Fulti-ibrator astabil cu AO
Circuitul inte/rat prezentat in 8i/ura 2%13 este un comparator de tensiune, ast&el incat atat timp cat -3 este mai mare decat -2, iesirea este in mod ideal : constant -: . 1-cc. 4aca -3W-2 iesirea are -aloarea -: . %-e. R1 si R2 impart -o in raportul R130R11R22 ast&el incat -3. -oR130R11R22 4in &i/ura 2%13, -3 este &ie 16< &ie %6<. #n acelasi timp C se incarca de la -aloarea punctului anterior de comutare a lui -3 spre -: prin rezistorul R. 8i/ura 2%14 arata &orma de unda a tensiunii de intrare si iesire din circuitul inte/rat. Aa momentul t: iesirea tocmai a comutat la apro6imati- <cc .12 < di-izarea prin R1 % R2 -a duce -3 la 6<. -2.%6< la t: este tensiunea pe C. Aceasta nu se poate sc*imba brusc, ast&el ca la t: 1 caderea pe R este -:%-3 . 112 %0%62.1!<, iar curentul de incarcare al condensatorului este #c0t:12 . #R . .1!<34 I .:,3! mA Uensiunea pe C, -2, creste e6ponential spre 12 < cu o canstanta de timp RC .4 D :,::1N8 . :,4 ms. -2 nu atin/e niciodata 12< pentru ca la t1, cand -2 depaseste 16 <, circuitul inte/rat comuta in cealalta stare stabila. Uimpul necesar ca tensiunea pe piniul 2 creasca de la %6< la 16< se obtine din -2.-c.%6101!201%e la %t3RC2. Rezol-and pentru t, cu -2.16<, rezulta ca 1231!.1%ela%t3RC, iar ela %t3RC . 1%233 . 133. 4e aici %t3RC .ln 01332 %1,1= iar t.1,1 RC .:,51 ms. t este o @umatate de perioada a undei dreptun/*iulare de iesire, deci &: . 13U . 132t . .13 02,2RC2 .26 Hz. Asadar -: .Z<cc cand J<55J.<CC -3.Z-:R130R11R22 t.%RCln 0R2302R11R222 &o.130%RCln 0R2302R11R2222
caracteristicile emitatoarelor si receptoarelor sunt+ stabilitatea &rec-entei %incluzand -ariatiile z/omotului de scurta durata si deri-a pe termen lun/% si puritatea semnalului% incluzand si -ariatiile amplitudiniii semnalului determinate de z/omot si continutul in distorsiuni armonice. "uritatea spectrala a semnalului poate &i controlata cu &iltre si circuite dde control automat al casti/ului AMC. AMC poate de asemenea imbunatatii -ariatiile z/omotului de scurta durata, dar se impune ecranarea circuitului si &iltrarea liniilor de alimentare pentru a minimiza z/omotul. "arametrul de per&ormanta critic al unui oscilator este deri-a &rec-entei Stabilitatea &rec-entei %pe termen lun/ % este a&ectata de imbatranirea componentelor care controleaza oscilatorul. de asemenea -ariatiile cu temperatura a&ecteaza compPonentele care controleaza &rec-enta &a-orizand deri-a Aceste ultime modi&icari ale &rec-entei sunt caracterizate de catre coe&icientii de temperatura ai componentelor si de modul cum acestia in&luenteaza stabilitatea cu temperatura a oscilatorului. Coe&icientul de temperatura UC al unui parametru de sistem este &ractiunea cu care s%a modi&icat acesta per /rad+ UC. [&:3&: 8ractiunea care reprezinta modi&icarea parametrului se da % de obicei % in procente sau in parti per milion 0ppm2, iar -ariatia temperaturii in /rade BC. 4e e6emplu UC al &rec-entei unui oscilator poate &i 11::ppm 3BC. Aceasta inseamna UC. [&:3&:. 11::Hz3FHz per BC. 4aca temperatura creste cu 2: BC % atunci oscilatorul pe 5 FHz -a prezenta o crestere de &rec-enta + [&:3&: . UC U &:.UC6U6&: [&:3&: . 011::Hz3FHz3:C262::C &:.12'Hz3FHz 6 5FHz [&:3&: . 12'Hz3FHz &:. 11: 'Hz Asadar &rec-enta creste cu 1: 'Hz cand temperatura creste cu 2: BC.
13