Sunteți pe pagina 1din 26

GENERALITATI (DEFINITIE, CLASIFICARE, DATE EPIDEMIOLOGICE).

Definitie: Cifozele sunt deviatii ale coloanei vertebrale,in plan sagital (antero-posterior), prin exagerarea curburilor normale ale acesteia, cu convexitatea curburii orientata posterior. Exista insa, cazuri rare, atipice,cand coloana se incurbeaza invers (cifoza cervicala, lordoza dorsala sau cifoza lombara). Generalitati: Coloana vertebrala sau scheletul axial reprezinta elementul anatomic, care joaca un rol deosebit de important in mentinerea verticalitatii corpului omenesc. Ea are,de asemenea, un important rol static si dinamic,ca suport fix al segmentelor din jumatatea superioara a corpului si ca ax mobil al trunchiului si gatului. Coloana dispune de un mare grad de mobilitate ce intereseaza articulatiile intervertebrale,avand amplitudine variabila de la o regiune la alta, pozitiile si miscarile ei fiind asigurate atat de musculatura proprie cat si de cea a celorlalte segmente ale corpului. Coloana vertebrala este alcatuita dintr-un numar de 33-3 de vertebre grupate in ! regiuni si anume " -regiunea cervicala (# vertebre)$ -regiunea toracala (%& vertebre)$ -regiunea lombara (! vertebre)$ -regiunea sacrata (! vertebre)$ -regiunea coccigiana ( -! vertebre). 'n plan antero-posterior,coloana prezinta patru curburi fiziologice (lordoza cervicala-cifoza toracala-lordoza lombara si cifoza sacro-coccigiana).(ceste curburi au aparut ca o adaptare a omului la pozitia de ortostatism, astfel "curbura toracala o gasim la nou-nascut$ curbura cervicala apare in urma adaptarii organismului uman la pozitia sezand, iar cea lombara apare odata cu dobandirea pozitiei ortostatice si a deprinderii mersului.)ot acum apar si solicitarile asupra coloanei si asupra musculaturii ce asigura mentinerea ei in pozitie fiziologica. Coloana vertebrala poate prezenta deformari in plan fontal, sagital sau combinate.

Clasificare.

) D!"a l#cali$are:
* Cifoza dorsala este o accentuare a curburii fiziologice a coloanei in regiunea toracala Este cea mai frecventa deviatie a coloanei. * Cifo-lordoza (cifoza dorsala compensata de lordoza lombara),este o accentuare a celor doua curburii vertebrale,echilibrate si compensandu-se reciproc. * Cifoza lombara si inversiunea vertebrala este o cifoza lombara aparuta prin retroversia bazinului,compensata dorsal. * Cifoza cervicala reprezinta inversarea curburii lordotice cervicale. * Cifoza totala este continuarea cifozei dorsale si lombare si este insotita de infundarea toracelui. Este o cifoza lunga, intalnita la indivizii cu relaxare ligamentara si musculara.

%) D!"a eti#l#&ie:
A. Functionale (nestructurale).Ele sunt deviatii tipice, usoare, cu debut greu de precizat,cu evolutie lunga si lenta,dar cu prognostic favorabil.'n cazul lor nu se constata modificari morfologice ale coloanei vertebrale.Cifozele functionale sunt cele mai frecvente deviatii ale coloanei vertebrale din perioada de crestere. Ele se impart in" +abituale - de obisnuinta,de deprindere$ ,e crestere - aparute in urma disproportiei dintre cresterea exagerata in inaltime si dezvoltarea insuficienta a musculaturii$ -rofesionale - exista profesii (ex"munca la birou) care predispun la o atitudine cifotica$ Compensatorii si cele datorate defectelor unor analizatori (cifoza miopilor). )oate acestea sunt usor de corectat (prin exercitii functionale de extensie),uneori prin simpla indepartare a cauzelor care le-a produs. ,aca nu sunt tratate,ele pot determina modificari anatomice in structura elementelor coloanei vertebrale si devin patologice.

B. atologice..unt deviatii mai accentuate si mai grave decat cele functionale, ele
fiind insotite intotdeauna de modificari (deseori ireductibile) ale structurii elementelor coloanei vertebrale.)ratamentul lor este complex (orthopedic, chirurgical, /inetoterapeutic),el putand avea rezultate pozitive doar daca se intervine precoce prin inlaturarea cauzei care le-a produs.)ratamentul acestor cifoze este de lunga durata. Cifozele patologice sunt grupate astfel" Congenitale" platispondilia, agenezia disului intervertebral, microspondilia$ -ost-traumatice" luxatia si fractura vicios consolidata,hernia de disc,cifoza histerotraumatica,sdr. 0ummel-1erneuil$ 'nfectioase" tuberculoza osoasa (morbul lui -ott),cifoza tetanica,osteomielitica$

,istrofice" epifizita sau osteocondrita vertebrala (boala .cheuermann).Este cea mai des intilnita forma de cifoza patologica$ 2eumatice (inflamatorii)" spondilita anchilozanta,spondilodiscartroze$ )umorale" mielomul multiplu,metastaze osoase$ -aralitice (neuromusculare)" atunci cand este compromisa musculatura regiunii, paralizia cerebrala infantila,sindroame extrapiramidale$ Endocrine si carentiale" osteoporoza,boala Cushing,rahitismul,osteomalacia$ Cifoza senila" prin involutia ososasa si insuficienta musculara$ -sihotice" in afectiuni psihice depresive$ Cifoze medicamentoase" administrarea indelungata de cortizon,insulina,curara,pot determina aparitia fracturilor de coloana si a cifozei consecutive. ETIOPATOGENIE (CA'(E,MECANISME,ANATOMIE PATOLOGICA). Eti#l#&ie. Etiologia cifozelor este vasta, cuprinzand cauze multiple, unele predispozante" Congenitale " defect de formare a corpilor vertebrali, malformatii vertebrale cu caracter familial$ 3euro-musculare " afectiuni neurologice, tumori medulare, siringomielie$ -ost-traumatice (tasari vertebrale in urma unor accidente, fracturi sau contracturile din tetanos sau epilepsie)$ )umori vertebrale$ 4oli genetice ale scheletului (osteocondrodistrofii)$ -ostinflamatorii" morbul lui -ott (tuberculoza osoasa),precum si spondilita anchilozanta care la adult, este una din cauzele cele mai frecvente ale cifozelor cervico-dorsale progresive si ireductibile$ 4oli metabolice (rahitismul, osteomalacia, osteoporoza)$ 'nsuficienta musculara, in cazul adolescentilor care au crescut repede in inaltime, fara a avea un tonus muscular si ligamentar suficient$ pozitia gresita in banca sau la locul de munca$ miopia$ 1arsta- varstnicii (peste 56-76 de ani), cu osteoporoza sau osteomalacie si tasare anterioara a discurilor intervertebrale, prin hipotonia muschilor paravertebrali, prezinta o cifoza mai mult sau mai putin accentuata localizata de obicei cervicodorsal la barbati si dorso-lombar la femei. Mecanis)e eti#"at#&enice.

8actorii care pot determina aparitia unei cifoze la nivelul coloanei vertebrale sunt multipli.9neori ei sunt cunoscuti (congenitali, traumatici, infectiosi, tumorali,etc),insa de cele mai multe ori acestia sunt necunoscuti. Cercetarile stiintifice au condus la evidentierea acestor factori" factorii genetici (predispozitie familiala), factori metabolici, pot altera formarea tesutului care constituie scheletul de rezistenta al corpilor vertebrali in anumite boli (maladia .cheuermann), 8actori de deficienta a sistemului de echilibru, (simetrii constitutionale, 8actorul biomecanic,este prezent in evolutia tuturor deformatiilor vertebrale, -rocesul de crestere a organismului contribuie in mod esential la evolutia tuturor deformarilor vertebrale. Anat#)ie "at#l#&ica. ,in punct de vedere anatomo-patologic, cifozele pot fi" a).Cifozele tipice sau comune atunci cand se produc prin exagerarea curburilor cifotice normale (dorsala sau sacro-coccigiana)$ b).Cifozle atipice, cand se produc prin exagerarea altor curburi decat a celor normale (lombara sau cervicala).

Cif#$a *#rsala se compenseaza superior prin inclinarea inainte a gatului si capului,


iar inferior prin accentuarea curburii lombare .:moplatii sunt indepartati de torace (omoplati ; in aripioare <) prin intinderea muschiului trapez si a romboizilor si prin scurtarea marelui pectoral.)oracele este infundat si umerii adusi inainte.

Cif#$a a*#lescentil#r (din cadrul maladiei .cheuermann).-rin pierderea


elasticitatii nucleului pulpos si inputinarea substantei discului intervertebral se ajunge la o micsorare a spatiului intervertebral. ,eaorece, in partea posterioara micile articulatii mentin bine vertebrele, aceasta apropiere se face mai mult in partea anterioara. .porirea presiunii in partea anterioara a unor corpuri vertebrale in crestere duce la tulburari in dezvoltarea epifizelor si la formarea de vertebre usor cuneiforme. CRITERII DE S'STINERE A DIAGNOSTIC'L'I. ,iagnosticul unei cifoze va trebui sa precizeze felul ei, etiologia (cauzele), gravitatea si potentialul sau evolutiv. ,iagnosticul pozitiv se stabileste pe baza examenului clinic si paraclinic. Ta+l#! clinic:

,in punct de vedere clinic,in cazul cifozelor,nu putem vorbi despre o regula generala in ceea ce priveste simptomatologia acestor deviatii vertebrale.(sadar,fiecare tip in parte,prezinta atat semne subiective cat si obiective diferite de ale celorlalte. Exista totusi cateva simptome si semne obiective pe care le intalnim in mai multe cazuri si anume" -durerea,care apare la nivelul curburii,pe apofizele spinoase ale vertebrelor.Ea se resimte la palpare,dar mai ales la percutie$ -durerea in coloana vertebrala este insotita,intotdeauna,de contractura muschilor lungi ai spatelui si de o oarecare rigiditate in miscari$ -cifoza se asociaza cu hipotonia musculaturii spatelui si abdomenului$ -frecvent ,se asociaza si cu piciorul plat$ -pacientii vor avea umerii cazuti anterior si omoplati *in aripioare*$ -agravarea continua a deviatiilor vertebrale antreneaza tulburari respiratorii si cardiace.

!xamen obiectiv"
,eviatia cifotica imprima intregului corp o atitudine cifotica globala, caracterizata printr-o mare incurbare a coloanei vertebrale si o garbovire a intregului spate.Capul si gatul se inclina mult inainte, umerii sunt adusi mult in fata, pieptul este turtit sau infundat, abdomenul este uneori supt, alteori balonat.4azinul este putin inclinat, iar membrele inferioare sunt drepte sau usor flectate din genunchi. (titudinea se mentine mai mult pe baza elementelor pasive, muschii planului posterior al trunchiului si gatului fiind intinsi, muschii planului anterior fiind relaxati. ,eviatiile cifotice se pot accentua progresiv,trecand de la o cifoza cu un grad redus de curbura,la una cu o curbura accentuata sau foarte accentuata.,e asemenea,ele se pot limita doar la elementele coloanei vertebrale,constituind cifoze propriu-zise,sau pot afecta si alte elemente anatomice ale spatelui (coaste,omoplati,muschi), constituind spatele cifotic. Cele mai frecvente curburi cifotice au o lungime medie$ exista insa si curburi scurte,care se limiteaza la cateva corpuri vertebrale$ sau lungi care se intind la un numar mare de vertebre. (titudinea corecta a corpului reprezinta un semn al echilibrului fizic si psihic al individului, rezultat al dezvoltarii normale si armonioase a corpului. Princi"alele f#r)e clinice *e cif#$a: E"ifi$ita ,erte+rala (+#ala Sc-e!er)ann) sau cifoza juvenila" se caracterizeaza clinic prin cifoza dorsala insotita de dureri,care apar in perioada de crestere (%%-%7 ani). 'n aceasta perioada cand apare cifoza,pe fondul unei cresteri rapide,pe langa diversele tulburari endocrine,intervine si o insuficienta musculara si ligamentara a musculaturii care sustine coloana.'n cazul cresterii rapide a scheletului,muschii nu se pot dezvolta in

aceeasi masura,ci seamana mai degraba cu niste elastice intinse care nu pot face fata noilor cerinte.Coloana ia o atitudine usor cifotica,determinand cresterea presiunii exercitate in partea anterioara a corpilor vertebrali.)inerii care au o cifoza cu o curbura mare obosesc destul de repede si au dureri spontane provocate de tentativele de indreptare a coloanei,precum si la presiune. Examen radiologic " cand cifoza tinde sa se consolideze,vertebrele apar mai turtite anterior decat posterior si au marginile superioare si inferioare neregulate. Diagnosticul diferential se va face cu " =orbul lui -ott in faza incipienta.'n cifoza adolescentilor curbura este mare,nu unghiulara ca in morbul lui -ott,durerile sunt mai putin accentuate si corespund unui numar mai mare de vertebre,contrar durerilor limitate la una,doua vertebre,in cazul tuberculozei osoase.2igiditatea coloanei nu este insotita de contractura muschilor din >>jgheaburile vertebrale>> prezenta in cazul tuberculozei osoase$ 'nsuficienta vertebrala care apare la fetite intre %6-%! ani,in urma unui surmenaj fizic sau psihic.'nsuficienta este musculara iar radiografia nu evidentiaza nici o modificare patologica. Platis"#n*ilia se caracterizeaza prin latirea corpurilor vertebrale. Este o cifoza congenitala care se manifesta inca din copilarie printr-o suplete anormala a rahisului si printr-o deformatie cifo-scoliotica ,fara dureri si contracturi musculare. Examen radiologic:latirea in ambele dimensiuni ale mai multor corpuri vertebrale Diagnosticul diferential se va face cu tasarea traumatica a corpilor vertebrali. A&ene$ia *iscala (partiala sau totala),de origine congenitala,dar si inflamatorie,se manifesta tardiv prin fenomene discrete " dureri cu caracter de lumbago$cifoza cu curbura mica,mai frecventa in regiunea cervicala si lombara,mai rar in cea dorsala. Examen radiologic " bloc format din doua sau mai multe corpuri vertebrale, cu osificarea ligamentului intervertebral. Cif#$a c! )icr#s"#n*ilie se manifesta radiologic prin vertebre ale caror corpuri sunt oprite din dezvoltare.Clinic exista o cifoza accentuata,dar mai ales apar tulburari neurologice determinate de compresiuni medulare grave.)ratamentul este chilurgical,cu rezectia corpului vertebral. Cif#$a *in s"#n*ilita anc-il#$anta.3u este obligatorie,dar apare in cele mai multe cazuri,deoarece bolnavii isi pastreaza in continuare pozitia de flexie a coloanei.(ceasta cifoza se datoreaza in primul rand contracturii musculare.,oar in fazele mai tardive se poate ajunge la o cifoza stabila (ireductibila),prin anchiloza osoasa sau fibroasa.

Cif#$a "r#fesi#nala.(titudinile cifotice dureroase,fara modificari radiologice aparente,se intalnesc la cei care practica o profesie care cere o postura speciala de lucru (lucratoarele din croiotorie).(pare de obicei o durere interscapulara$contractura muschilor care acopera regiunea interscapulara, pentru a fixa omoplatii in vederea acordarii unui punct solid de sprijin bratelor.,upa un efort prelungit acesti muschi se surmeneaza si apar dureri. Cif#$a +atranil#r (senila).Este destul de frecventa..pre deosebire de cifoza adolescentilor care intereseaza indeosebi ultimele vertebre toracale,cifza senila isi are sediul mai sus,ea reprezentand doar o accentuare a curburii dorsale.'n general,afectiunea apare la indivizii cu o varsta inaintata (56-76 de ani),insa poate exista si la indivizi mai tineri,mai ales la cei care au practicat o meserie care ii obliga sa stea mult timp aplecati.Cauzele instalarii cifozei sunt " slabirea muschilor,a ligamentelor si ostoporoza.'n cele mai multe cazuri,cifoza se instaleaza lent,nu prezinta dureri spontane,nici provocate.Cifoza este ireductibila.=obilitatea coloanei in regiunea cervicala si cea lombara este normala. Examen radiologic:la nivelul coloanei afectate apar modificari caracteristice cifozei (ingustari ale discurilor la partea anterioara),precum si modificari datorate ostoporozei. Diagnosticul diferential se face cu cifozele carentiale si cu boala -aget. Tratamentul este mult ingreunat datorita varstei inaintate a indivizilor,precum si a diferitelor afectiuni cronice asociate. Cif#$a -ister#.tra!)atica apare consecutiv accidentelor (de munca, alte traumatisme, mijloace de locomotie,etc.) si se caracterizeaza printr-o cifoza,care evolueaza de la o usoara incurbare a regiunii dorsale,pana la adevarate atitudini vicioase.'n acest caz bolnavul se apleaca foarte mult inainte astfel incat priveste incontinuu pamantul,fiind silit la aceasta de catre cifoza generalizata,la care se poate adauga si flexia celor doua articulatii coxo-femurale.Cei mai multi dintre indivizi acuza dureri de-a lungul coloanei vertebrale,scaderea fortei musculare a membrelor inferioare, fapt ce ii obliga pe acestia sa mearga sprijinindu-se in baston.8recvent se asociaza si tulburari psihomotorii. :biectiv-in afara de atitudinile amintite,nu apar modificari,atat din punct de vedere clinic cat si radiologic. Sin*r#)!l l!i /!))el.0erne!il apare dupa traumatisme,adesea neinsemnate,care ating direct sau indirect coloana vertebrala.El evolueaza in trei stadii" in primul stadiu se observa pe langa fenomenele traumatice imediate,si dureri cu caracter nevralgic (intercostale,sciatice,abdominale) si unele tulburari motorii (contracturi,paresterzii).(ceste manifestari patologice dureaza doar cateva zile,dupa acest interval, fenomenele se inbunatatesc,mergand pana la disparitia lor

al doilea stadiu este acela al unei stari relativ bune,in care bolnavul isi poate incepe activitatile obisnuite.(cest ??interval liber>> poate dura uneori %-& ani$ in al treilea stadiu reapar durerile si se instaleaza diformitatea vertebrala,sub forma ei cifotica,accentuandu-se intr-un punct prin proeminenta unei apofize spinoase a unei vertebre. 'n acest stadiu apar si fenomene de compresiune medulara,radiculara sau radiculo-cordonala. Diagnosticul diferential " anamneza este de o mare insemnatate, deoarece forma cifozei si uneori chiar aspectul radiografic sunt asemanatoare celor datorate spondilitelor infectioase si,in special,morbului lui -ott. 9n alt diagnostic diferential trebuie facut cu platispondilia congenitala , descoperita cu ocazia unui traumatism. Tratamentul este chirurgical si este indicat mai ales cand exista fenomene de compresiune medulara. Cif#$a tetanica, are si ea o evolutie in 3 stadii" .tadiul de decalcifiere osoasa$ .tadiul in care apare diformitatea$ .tadiul ''' , de recalcifiere puternica a vertebrelor care formeaza unghiul gibozitatii. Tratamentul este orthopedic,(imobilizare in pat de gips) sau ortopedicochirurgical. Cif#$a )e*ica)ent#asa. (dministrarea unor anumite medicamente sau aplicarea unor mijloace terapeutice de soc, folosite in special in neurologie, pot duce la aparitia unor fracturi de coloana si la o cifoza consecutiva. (stfel,avem cifozele aparute in urma administrarii de insulina,curara,cortizon sau dupa socuri electrice. 4olnavii ajung de obicei la fracturi in urma administrarii zilnice a %66-&66 mg de cortizon, timp de %-& luni.'n tot acest timp ei prezinta si o eliminare excesiva de calciu,fosfor si azot, precum si o osteoporoza a coloanei. -entru prevenirea acestor complicatii,se recomanda adminisrarea concomitenta de testosteron,care favorizeaza retentia de calciu,fosfor si azot,precum si limitarea dozelor de cortizon,mai ales la bolnavii cu predispozitie la osteoporoza (batrani,femei dupa menopauza si bolnavi cu artrite reumatice severe).Este indicat tratamentul fracturilor aparute in urma medicatiei de soc si prevenirea cifozelor. DIAGNOSTIC DIFERENTIAL Cifozele,trebuie diferentiate de atit!*inea cif#tica, in cazul careia curbura se redreseaza in decubit ventral sau se hipercorecteaza la contractia voluntara a musculaturii spatelui.'n cazul in care nu se poate corecta astfel,denota faptul ca avem de-a face cu o cifoza rigida sau fixa.

)rebuie eliminate toate cauzele )i#"atiil#r care predomina la nivelul musculaturii trunchiului. E0OL'TIE SI PROGNOSTIC. Evolutia si prognosticul cifozelor sunt foarte variate si depind foarte mult de anumiti factori,cum ar fi" Etiologia bolii$ @ocalizarea si intinderea ei$ =omentul diagnosticarii "cand aceasta se face in stadiile initiale,cand nu apar modificari organice (ci numai functionale),evolutia si prognosticul sunt favorabile Cu cat tratamentul este aplicat mai precoce,este mai complex si de lunga durata,cu atat prognosticul este mai bun$ 1arsta pacientului " cifoza adolescentilor are prognostic bun (daca se iau masuri la timp pentru a se impiedica formarea unei cifoze definitive). : mare parte din deviatiile coloanei vertebrale indiferent de cauza care le-a generat, au un potential evolutiv, mai ales daca au depasit un anumit grad de gravitate. (ceasta evolutie,guvernata de legi biomecanice,independente uneori de cauza initiala,se mentine pe toata perioada de crestere si nu arareori,in cazurile grave,pe tot parcursul vietii. (gravarea continua a deviatiei vertebrale antreneaza tulburari ale functiei respiratorii (insuficienta respiratorie de tip restrictiv) si, in final,a functiei cardiace. TRATAMENT. (ct de o mare insemnatate,terapia unei deviatii vertebrale (cifoza) este rezultatul muncii unei intregi echipe interdisciplinare din care fac parte medicul ortoped , /inetoterapeutul,medicul de explorari functionale,radiologul,protezistul,medicul neurolog,etc. 'ndicatiile terapeutice trebuie sa fie individualizate fiecarui caz in parte,sa tina cont nu numai de particularitatile individului,dar si de mediul familial si posibilitatile de supraveghere a efectuarii tratamentului in cadrul familiei. )ratamentul cifozelor este unul complex care abordeaza mai multe ramuri,atat medicale,socio-familiale,cat si educationale. .Trata)ent "r#filactic. ,intre numeroasele cauze care contribuie la modificarea tinutei corecte a trunchiului si aparitia deviatiilor vertebrale trebuie mentionata,in primul rand, pozitia copilului in banca,la scoala sau la masa de lucru acasa,unde isi petrece o mare parte din timp,tocmai in perioada de crestere,pozitie care va avea o insemnata influenta asupra

coloanei vertebrale.-entru eliminarea acestei cauze favorizante de atitudine vicioasa,se indica folosirea bancilor individuale care pot fi adaptate cu usurinta in functie de talia elevului. -entru profilaxia atitudinilor vicioase se recomanda " Cunoasterea cauzelor si a inprejurarilor care determina atitudinea vicioasa si inlaturarea lor la timp$ 'mbunatatirea stari de sanatate a organismului prin procedee de calire,exercitii fizice,etc. 'nbunatatirea factorilor si a conditiilor activitatilor zilnice$ (sigurarea obligatorie a odihnei zilnice.

%.Trata)ent i&ien#.*ietetic. .unt indicate"-igiena corporala,a imbracamintei si a locuintei$ -alimentatie bogata in proteine si saruri minerale. -regim de odihna adecvat (pe pat tare)$ -viata in aer liber,cu multa miscare,cura heliomarina,sport (innot, volei,gimnastica,etc.)$ -mentinerea unei pozitii (posturi) corecte a trunchiului$ -corectarea tulburarilor de statica, sustinerea corecta a platfusului. 1.Trata)ent )e*ica)ent#s: . tratament tonifiant cu calciu,fosfor si vitamine. 2.Trata)ent #rt#"e*ic#.c-il!r&ical. 'n alcatuirea planului terapeutic sunt luate in considerare o serie de criterii..tabilite pentru cifozele din maladia .cheuermann,care sunt cele mai frecvente,ele insa sunt folosite pentru alcatuirea programului terapeutic si in deviatiile de alte cauze. Criterii *e in*icatie tera"e!tica: a) radul curburii vertebrale este un criteriu important pentru indicatia terapeutica, astfel " - Cifozele toracale sub 6-!6 de grade se trateaza de obicei prin mijloace /ineto-terapeutice. - Cifozele toracale intre 6-!6 si #6-76 de grade se trateaza prin mijloace ortopedice (redresari cu ajutorul aparatelor gipsate si mentinerea corectiei cu ajutorul corsetelor ortopedice). - Cifozele grave,peste 76 de grade, nu pot fi corectate si stabilizate decat printr-un tratament chirurgical.

+) !upletea coloanei vertebrale (posibilitatea de redresare a curburii) evaluata clinic si radiografic,este un alt criteriu in alegerea tratamentului. : coloana supla, reductibila va necesita numai /inetoterapie. ,inpotriva,o redresare partiala sau absenta,impune o corectare cu aparate gipsate si corsete ortopedice. c) 9n criteriu major il reprezinta importanta leziunilor structurale vertebrale, astfel leziunile grave,extinse la mai multe vertebre impun un tratament ortopedic,chiar daca gradul cifozei este relativ mic. ,inpotriva,o cifoza relativ importanta (!6 de grade) dar supla si cu leziuni structurale vertebrale mici, va reactioma favorabil la /inetoterapie. *) "ocalizarea leziunilor joaca si ea un rol important in stabilirea planului terapeutic.@ocalizarile lombare si toraco-lombare abolesc mai intai lordoza si apoi conduc la aparitia cifozei.-ersistenta unei cifoze lombare in ortostatism provoaca proiectia trunchiului inainte si antreneaza o jena progresiva.'n acest caz tratamentul corectiv este cel ortopedic (aparate gipsate,corsete),el fiind necesar chiar la o cifoza cu un grad mai mic al curburii. 'n concluzie, exista trei importante mijloace terapeutice" 0inetoterapia, )ratamentul ortopedic, )ratamentul chirurgical. * #inetoterapia (terapia prin miscare) este deosebit de importanta in corectarea deviatiilor vertebrale, ea fiind prezenta in toate programele terapeutice, fie singura, fie asociata cu tratamentul ortopedic sau cu cel chirurgical. * $ratamentul ortopedic isi propune corectarea sau mentinerea deviatiei vertebrale in scopul neutralizarii riscului de agravare a acesteia,folosindu-se de mijloacele pe care le are la dispozitie si anume" --(parate ortopedice pasive,care realizeaza corectia deviatiei folosind forta de presiune,la nivelul partii convexe a curburii si forta de tractiune.Corectarea este in general realizata prin aparate gipsate succesive.Cand se obtine corectia maxima,locul lor este luat de corsetele ortopedice.'n cifoza,aparatul gipsat se aplica in doi timpi" in prima faza este desfiintata lordoza lombara,iar a doua faza,realizata dupa & de ore,corecteaza cifoza toracala. --(parate ortopedice active, cu ajutorul lor corectia se obtine printr-o autoredresare activa a coloanei.(cestea sunt corsetele ortopedice.Ele sunt purtate -permanent sau intermitent,in functie de gravitatea curburii. --(lte metode ortopedice (tractiunea continua in timpul noptii$electrostimularea musculaturii cu ajutorul unor aparate special concepute).

* $ratament c%irurgical Ase aplica deviatiilor (cifozelor) grave,evolutive,care se agraveaza lent,dar continuu si dupa incetarea cresterii. 'n cazurile grave interventia este precedata de o pregatire prin elongatie progresiva a coloanei,realizata prin aparate gipsate de elongatie,elongatii cu halou cranian si gips sau cerc pelvin. 'nterventia este urmata de imobilizare in aparat gipsat,apoi de purtarea unui corset ortopedic timp de %7-& luni. (tat tratamentul ortopedic,cat si cel chirurgical sunt insotite de /inetoterapie,care urmareste asuplizarea coloanei vertebrale,pentru a usura obtinerea redresarii,precum si mentinerea unei troficitati si a unui tonus muscular corespunzator.

$ratamentul balneofizioterapeutic este practic cel mai important, avand cea mai mare eficacitate.El incepe odata cu celelalte metode terapeutice,de preferat cat mai precoce,dupa stabilirea diagnosticului clinico-functional. =edicina fizicala si de recuperare a devenit,in ultimul sfert al secolului BB o specialitate inovatoare,fundamentata stiintific,prin dezvoltarea unor metode de tratament activ,bazandu-se pe exercitii fizice si pe educarea bolnavului. O3IECTI0ELE TRATAMENT'L'I 3.F.T. )ratamentul 4.8.). in cifoze, urmareste atingerea urmatoarele obiective" -corectarea pozitiei vicioase, -realiniamentul coloanei vertebrale, -recastigarea mobilitatii vertebrale, -tonifierea musculaturii paravertebrale,abdominale si a pectoralilor punandu-se accent pe muschii extensori ai coloanei, -combaterea contracturilor,in cazul in care acestea sunt prezente, -reducerea durerii (dupa caz), -prevenirea reaparitiei cifozei. )oate acestea sunt posibile prin aplicarea de proceduri specifice 4.8.). (hidrotermoterapie,elevtrotrapie,masaj,/inetoterapie,balneoclimatologie,iar in ultimii ani se pune acent tot mai mult si pe ergoterapie). ELECTROTERAPIA. Electr#tera"ia este ramura 4.8.).care foloseste in scop profilactic si curativ curentul electric,sub diferite forme de aplicare si la intensitati bine stabilite anterior.

Electroterapia are unele aplicatii si in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale.-rincipalele roluri ale sale sunt acelea de a reduce retractiile si contracturile musculare,prin incalzirea profunda a regiunii (diadinamici, ultrasunete),de a asupliza musculatura si ligamentele retractate si sclerozate (ionizarile cu iodura de potasiu !C,ultrasunete cu hidrocortizon %C sau fenilbutazona) si de a limita efectele dureroase sau anchilozele din artrozele secundare. Contracturile musculare,mai ales cele dureroase la solicitDrile pasive,de Entindere,mai pot beneficia de bDi de luminD (raze infraroFii), masaj, iar hipotoniile musculare,de termoterapie,curenGi aperiodici de joasD frecvenGD,curenGi faradici Fi galvanizDri. Electroterapia localD se adreseazD atHt durerii ca simptom (electroterapie antalgicD simptomaticD),cHt Fi contracturii musculare ca sursD generatoare de durere (electroterapie antalgicD patogenicD). ,intre metodele mai importante de electroterapie amintim"galvanizDrile, ionizarile, faradizarea, curenGii diadinamici, razele ultraviolete Fi ultrasunetele. Gal,ani$area trans,ersal4. 2eprezinta aplicarea curentului galvanic (continuu) pe regiunea indicata,iar electrozii sunt amplasati transversal,de-o parte si de alta a zonei afectate,pe care o incadreaza astfel fata in fata. )ehnica de aplicare" -acientul trebuie informat inca de la prima sedinta de electroterapie asupra procedurii care i se va aplica,precum si asupra senzatiilor cutanate pe care le va simti in timpul aplicatiei si, bineinterles,despre scopul acestei terapii. -entru executarea in conditii optime a procedurii,fizioterapeutul trebuie sa se ghideze dupa o prescriptie terapeutica corecta si completa,care va cuprinde" denumirea procedurii,regiunea tratata, locul de fixare,dimensiunile si polaritatea electrozilor,intensitatea curentului aplicat si durata sedintei. 4olnavul va fi asezat pe pat,tinandu-se cont de posturile cele mai antalgice,cat si de regiunile pe care dorim sa le tratam..e va inspecta apoi tegumentul la locurile de aplicare ale electrozilor pentru a se aprecia integritatea sa si a se decela eventualele leziuni sau afectiuni ale acestuia-oricat de minime ar fi ele. .e fixeaza electrozii (care trebuie sa fie complet netezi) cu ajutorul unor saculeti umpluti cu nisip,care sa nu fie prea grei,pentru evitarea compresiunii circulatiei.9n element deosebit de important in aplicatiile de galvanoterapie il constituie obligativitatea folosirii unui strat hidrofil intermediar intre electrod si tegument,cu caracter izolant,in scopul prevenirii efectelor polare produse sub electrozi si a arsurilor cutanate.Electrozii se acopera cu o panza cauciucata sau cu o folie de plastic izolatoare,iar bolnavul se acopera cu un cearsaf. .e fixeaza ceasul semnalizator dupa durata prescriptiei.=anevrarea comutatorului potentiometrului de intensitate se va face lent-pentru introducerea progresiva a curentului-pana la intensitatea necesara si prescrisa.'n timpul sedintei de

aplicatie,pacientul va fi supravegheat si intrebat asupra senzatiilor percepute la nivelul electrozilor. 'ntensitatea curentului galvanic aplicat se regleaza in functie de efectul pe care dorim sa-l obtinem,astfel" pentru efecte analgezice dozam o intensitate Ila pragJ(6,% m(Kcm&). pentru efecte antihiperestezice dozam o intensitate Isub pragJ. pentru efecte vasodilatatoare dozam o intensitate Ipeste pragJ(peste 6,% & m(Kcm ). in stadiile acute se prefera intensitati Isub pragJ. in stadiile cronice aplicam intensitati Ipeste pragJ. 'n ceea ce priveste durata procedurii,trebuie sa retinem ca,pentru a fi eficienta,o aplicatie de curent galvanic trebuie sa dureze in jur de 36 de minute. 3umarul si ritmul sedintelor de galvanizare variaza in functie de diagnosticul afectiunii, stadiul evolutiv si rezultatele obtinute. Efecte"Lalvanizarea este o procedura decontracturantD Fi antalgicD.

I#ni$arile. 2eprezinta procedeele prin care se introduc in organism diferite substante medicamentoase cu ajutorul curentului electric,care le transporta prin tegument si mucoase. )ehnica de aplicare" 'nainte de aplicatie se prepara solutiile medicamentoase necesare,in concentratiile corespunzatoare, )ehnica propriu-zisa de aplicare a ionoforezei este aceeasi ca si in cazul galvanizarii,bazandu-se pe aceleasi principii metodologice..ingura deosebire intre cele doua proceduri consta in faptul ca materialul intermediar hidrofil (in cazul ionizarii) se va imbiba cu solutia medicamentoasa. Efecte" -efectul antalgic-este potenGat de alegerea unor soluGii medicamentoase cu efect anestezic de suprafaGD (xilinD, novocainD).EsenGial este ca mDrimea electrozilor sD acopere integral zona de tratat,intensitatea curentului sD fie ;la prag< Fi durata tratamentului suficient de mare (peste &6 de minute). C!rentii *ia*ina)ici. Curentii diadinamici fac parte din categoria curentilor de joasa frecventa. -rincipalele forme de aplicare ale curentului diadinamic sunt" -monofazat fix (=8), -difazat fix (,8), -perioada scurta (-.),

-perioada lunga (-@), -ritmul sincopat (2.). )ehnica de aplicare " =arimea si forma electrozilor se alege in functie de regiunea tratata,iar locurile de amplasare ,modalitatea de pozitionare si polaritatea lor,in functie de scopurile terapeutice urmarite. -acientul este asezat pe un pat sau pe un scaun de lemn,in functie de regiunea tratata.Electrozii se aplica prin intermediul invelisurilor de protectie hidrofile, confectionate din diferite straturi textile sau material spongios elastic,bine umezite si fixati cu ajutorul benzilor elastice sau a saculetilor cu nisip. 8orma de curent diadinamic aplicata se alege in functie de scopul terapeutic. ,eseori,la aplicatiile cu scop analgetic se recomanda inceperea sedintei cu difazat fix (,8). 'ntensitatea curentilor se regleaza progresiv,ajungandu-se la senzatia de vibratii bine tolerate nedureroase,deci pana la pragul dureros.'n cursul sedintei,trebuie crescuta intensitatea,pentru mentinerea senzatiilor de vibratie,nedureroase. ,utata sedintelor de tratament este diferita,in raport cu scopul terapeutic urmarit.,aca trebuie efectuate aplicatii pe mai multe zone in aceeasi sedinta,se scad duratele,succesiv,de la zona la zona,cu cate un minut,astfel incat sa nu se depaseasca %6%& min.'n aplicatiile cu scop hiperemiant,vasculotrop,se poate prelungi durata sedintei (&6-36 min). 2itmul sedintelor este determinat de stadiul afectiunii tratate,iar numarul sedintelor este dictat de efectele obtinute. Efecte" -rincipalele efecte ale curentilor diadinamici sunt cele analgetice,hiperemiante si dinamogene.(cestea sunt determinate de nivelul intensitatii,forma curentului diadinamic aleasa si modalitatea de aplicare a electrozilor. 'n functie de forma de aplicare,se obtin urmatoarele efecte" *MF-are un efect excitator,crescand tonusul muscular$subiectiv,produce vibratii ce actioneaza ca un masaj electric profund,totodata evidentiind zonele dureroase din cadrul neuro-mialgiilor reflexe$tonifiaza peretii arteriali prin actiunea vasoconstrictoare pe care o are. *DF-este considerat ca cel mai analgetic,ridicand pragul sensibilitatii dureroase.' se mai atribuie si un efect de imbunatatire a circulatiei arteriale prin inhibarea simpaticului.,in aceste motive se utilizeaza ca forma de introducere in aplicatiile cu scop primordial analgetic. 5PS-are un efect excitator,tonicizant,actionand ca un masaj profund mai intens$efect rezorbtiv,cu actiune repida.,upa mai multe minute,produce o analgezie secundara cu o durata destul de lunga. *PL-prezinta un efect analgetic si miorelaxant evident si persistent,de asemenea anticongestiv.Este preferat in starile dureroase pronuntate si persistente.

*RS-are cel mai pronuntat efect excitator,realizand o adevarata gimnastica muscularasi fiind astfel cel mai indicat in atoniile musculare (normoinervate) postoperatorii. C#rent!l interferential. (cesta consta in incrucisarea a doi curenti de medie frecventa cu frecvente diferite (in general,decalati cu %66 +M). )ehnica de aplicare" .e deosebesc doua tehnici fundamentale de aplicare a curentilor interferentiali si anume" A.Statica.'n cadrul acestei tehnici,electrozii se mentin in timpul procedurii in acelasi loc si saupra lor se exercita o presiune constanta.Electrozii ;clasici< sunt cei de tip placa,utilizandu-se cate doua perechi de dimensiuni diferite (!6- 66 cm ). Electrozii sunt introdusi in invelisuri umede de textura sintetica,corespunzatoare ca marime si atasati la cablurile cordonului cvadruplu conectat la aparat.(mplasarea lor se face in asa fel incat curentii sa se incruciseze in mijlocul zonei tratate.8ixarea electrozilor se face,de preferinta,cu benzi elastice sau cu saculeti de nisip. 3.Cinetica.'n tehnica cinetica se utilizeaza doi electrozi ;manusa< (palmari) care se aplica pe mainile asistentului,fiind izolati electric de acestea.8iecare electrod se leaga cu cate un cablu.Celelalte doua cabluri se leaga de doi electrozi-placa fixi. 'ntensitatea curentului este reglata in functie de senzatiile percepute de pacient. 2egiunea de tratat (dorsala,cervicala sau lombara) se afla in zona de interferenta a curentilor.-rin miscarea permanenta a electrozilor manusa de catre asistent in timpul procedurii,se produce o variatie a directiilor de intensitate maxima a curentului interferential,procedeul purtand numele de electro&ineziterapie. Efecte" 'n functie de frecventa,curentii interferentiali au urmatoarele efecte" -frecventele mici (sub %6 +M) produc un efect excitomotor al muschilor striati normoinervati$ -frecventele medii (%&-3! +M) si cu intensitate subliminara a curentilor, au un efect decontracturant si vasculotrofic$ -frecventele rapide (76-%66 +M) au un efect analgetic. (ctiunea excitomotoare pe musculatura neteda este realizata de orice forma de curent interferential (mai ales cu frecvente medii,de %&-3! +M). Curentii interferentiali,in aplicatie statica,dar mai ales dinamica,folosind frecvente excitomotorii in forma .-EC)29,aduce o contributie substantiala in pregatirea musculaturii pentru programele de /inetoterapie ulterioare. 'ltras!netele. 8ac parte din categoria curentilor de inalta frecventa terapeutici. )ehnica de aplicare"

'n incaperea in care se efectueaza tratamentul trebuie se existe o temperatura de comfort termic.-atul sau scaunul pe care va fi asezat pacientul trebuie sa fie din lemn. (paratul de ultrasunete va avea obligatoriu impamantare. Este necesar ca pacientul sa se afle intr-o stare de echilibru termic general$ starile febrile fiind conrtaindicate in tratamentul cu ultrasunete.'n cazul unor extremitati cu circulatie deficitara,acestea vor fi preincalzite prin scurte bai partiale, calde,pentru activarea circulatiei generale. -acientul,inclusiv regiunea tratata,trebuie sa se afle in pozitii cat mai relaxate. .e actioneaza comutatorul de pornire a aparatului,se fixeaza ceasul semnalizator la durata prescrisa pentru sedinta. (poi se aplica traductorul pe zona ce urmeaza a fi tratata si prin actionarea comutatorului de intensitate,se fixeaza la doza prescrisa..e recomanda ca in timpul executarii procedurii,sa nu se ridice capul traductorului de pe zona tratata. (paratele mai noi au adus unele perfectionari precum" -cuplajul automat cu ceasul, -ceasul indica timpul efectiv de aplicare a tratamentului. ,urata sedintelor de tratament variaza cu suprafata regiunii tratate,afectiunea tratata si stadiul evolutiv al acesteia.'n general,durata unei aplicatii pe o zona este de &-! min,in nici un caz nu se va depasii timpul total de aplicatie peste %6-%! min. pe mai multe zone tratate in aceeasi sedinta. 2itmul sedintelor este-in functie de caz-zilnic sau la doua zile.3umarul sedintelor va fi,de asemenea,adaptat in functie de caz-in general 5-%! sedinte. Efecte" -rincipalele efecte fiziologice sunt"analgetic,miorelaxant,hiperemiant. Efectele analgetice se realizeaza prin intermediul .3C,printr-o serie de mecanisme care se produc la nivelul acestuia. Efectul miorelaxant se explica prin actiunea vibratorie a ultrasunetului asupra proprioceptorilor musculari si tendinosi. (ctiunea hiperemianta,cu efect rezorbtiv si vasculotrofic se produce prin vasodilatatia arteriolelor si capilarelor.(ceste actiuni se realizeaza prin influentarea si prin intermediul .31. 9ltrasunetele se mai folosesc si pentru efectul mecanic,micromasajul celular, creFterea temperaturii locale prin frecarea indusD de bombardamentul cu ultrasunete si efectul fibrolitic,ce dezorganizeazD procesele incipiente de fibrozare. TRATAMENT'L PRIN MASA6. rin no'iunea de masa( se )n'elege o serie de manipul*ri executate manual, variate si aplicate sistematic la suprafa'a organismului,)n scop terapeutic si profilactic.

(cGiunea fiziologicD a manevrelor de masaj constD En aceea cD,En timpul executDrii lor,de la terminatiile nervoase cutanate pornesc impulsuri spre sistemul nervos central,care mDresc excitabilitatea Fi imbunatatesc starea funcGionalD a scoarGei cerebrale. !fectele masa(ului" Efecte l#cale: %.(cGiune sedativD asupra"-durerilor de tip nevralgic$ -durerilor musculare Fi articulare. (cGiunea sedativD se obGine prin manevre uFoare,lente,care stimuleazD repetat exteroceptorii Fi proprioceptorii. &.(cGiunea hiperemiantD localD..e manifestD prin EncDlzirea Fi EnroFirea tegumentului asupra cDruia se exercitD masajul.(ceastD acGiime se obtine prin manevre mai energice,care comprimD alternativ vasele sangvine. 3.NndepDrtarea lichidelor interstitiale,de stazD,cu accelerarea proceselor de resorbGie En zona masatD.(cest efect este benefic la persoane cu insuficienGD venoasD perifericD Fi apare dupD manevre profunde,care conduc lichidul de stazD de la periferie spre centru. Efecte &enerale: -creFterea metabolismului bazal, -stimuleazD funcGiile aparatului respirator Fi circulator, -influenteazD favorabil starea generalD a organismului, -EmbunDtDGeFte somnul, -EndepDrteazD oboseala muscularD. )oate aceste efecte generale se explicD prin acGiunea masajului asupra pielii, care este un organ bine vascularizat Fi mai ales bogat inervat.

+ecanisme de ac'iune" Cea mai importantD acGiune fiziologicD a masajului este reprezentatD de mecanismul reflex asupra organelor interne.(ceasta se explicD prin stimulii care pleacD de la exteroceptori Fi proprioceptori (de diferite intensitDGi),pe cale aferentD cDtre .3C,iar de aici,pe cale eferentD,ajung la organele interne En suferinGD. : alta actiune a masajului este ac'iunea mecanic*,produsD de manevrele mai dure ca frDmHntarea,framantarea contratimp,mangDluirea,rulatul,ciupitul,tapotamentul (care se executa transversal pe fibrele musculare) si care duc la tonifierea musculaturii,EmbunDtDGirea funcGiei Fi forGei musculare.

,ndicatiile si contraindicatiile masa(ului" In*ica7ii"spondilita anchilozantD,sechele post-traumatice ale regiunii respective,deformDri ale coloanei (cum ar fi cifoza sau scolioza),En contracturi musculare de diferite cauze. C#ntrain*ica7ii"boli dermatologice,boli hemoragice,inflamaGii acute ale organelor abdominale,)4C,boli vasculare,boli infecGioase. -escrierea anatomica a regiunii" Coloana vertebralD este axul de sustinere a trunchiului in pozitie verticala si este un sistem complex,En structura cDruia intrD 33 A 3 de vertebre,3 de suprafeGe articulare,& de discuri intervertebrale,35! de ligamente Fi asupra cDreia acGioneazD #!6 de muFchi. Ea este impartita in cinci segmente.(cestea sunt"segmantul cervical (alcatuit din # vertebre),regiunea dorsala (%& vertebre),segmentul lombar (! vertebre),cel sacral (! vertebre) Fi segmentul coccigian ( -! vertebre sudate Entre ele). 2egiunea dorsalD se delimiteazD En partea superioarD prin linia imaginarD ce trece prin C#, spina omoplatului Fi acromion.Nn partea inferioarD se delimiteazD prin linia imaginarD ce trece prin )%& Fi coastele flotante. =usculatura acestei regiuni este foarte bine dezvoltatD.=uFchii mai importanti sunt"marii dorsali,trapezii inferiori,intercostalii,iliocostalii,muFchii proprii ai coloanei vertebrale (paravertebralii dorsali,intervertebralii,interspinoFii Fi transverso- spinoFii). Nn partea superioarD a regiunii dorsale se gasesc"muFchii romboizi, muFchii supra Fi subspinoFi,care intrD atat in regiunea cefei cat Fi in cea dorsala. $e%nica masa(ului. =asajul regiunii dorsale se executD aFezHnd bolnavul En decubit ventral,cu mEinile pe lEngD corp,iar in cazul cifozelor cu un grad ridicat de curbura i se aseaza pacientului o perna sub abdomen sau torace,in functie de regiunea in care se gaseste cifoza.4olnavul este acoperit cu un cearceaf,lDsHnd descoperitD numai regiunea de masat. .e Encepe prin neteziri (efleuraj),cu ambele palme Entinse,pornind de la partea inferioarD a trunchiului,pe muFchii paravertebrali Fi cei dorsali,pe marginea superioarD a trapezilor,EnconjurHnd umerii. : alta formD de netezire se executa tot cu palmele Entinse,pe pDrGile laterale ale toracelui,in acelasi sens (de jos En sus),pe partea superioara a trapezilor si terminand la C#.

9rmeaza netezirea pe coloanD,cu douD degete depDrtate,prinzand apofizele spinoase vertebrale Entre degetele depDrtate de la mHna stHngD.(ceeasi manevra se executa si intercostal,atHt pe partea opusa,cHt Fi pe partea noastra. .e continua cu netezirea pieptene.Ea se executa pe muFchii bine dezvoltaGi, marii dorsali, derulHnd pumnul de la rDdDcinD cDtre vHrful degetelor, de !-5 ori. 9rmatoarea manevra de masaj aplicata o constituie fr*m.ntarea sau petrisajul, sub toate formele sale (fr*m.ntarea cu o m.n*, EncepHnd cu partea opusD nouD, pe &-3 directii de muFchi, realizata prin compresiuni Fi relaxDri ritmice intre police Fi celelalte patru degete, ridicHnd muFchiul de pe planul osos. -e aceleaFi direcGii se executD Fi fr*m.ntarea cu dou* m.ini Fi cea contratimp. ,upD fiecare manevra de framantat in parte se executa neteziri de )ntrerupere, cu scopul de a linisti organismul si,totodata,de a-l pregati pentru manevrele care vor urma. 9rmeaza geluirea,care este tot o frDmHntare, ce se face pe coloanD, cu & degete depDrtate,prinzand spina vertebralD Entre ele. 6 altD direcGie a geluirii, cu degetele apropiate, se executa pe muFchii paravertebrali dorsali,iar cu degetele departate, intercostal.)oate formele de geluire se fac de &-3 ori pe fiecare direcGie. .e aplica din nou neteziri de intrarupere. ,upD acestea urmeazD fric'iunile, care se executa pe coloana,cu douD degete depDrtate, prin miFcDri de sus En jos, stHnga-dreapta, circular dreapta, circular stHnga. 6 altD direcGie de fricGiune A intercostal, cu degetele depDrtate si cu miFcDri circulare$ precum Fi pe muFchii paravertebrali dorsali,cu degetele apropiate..e insista pe contracturile musculare,frictiunea avand un efect puternic decontracturant,mai ales in asociere cu vibratia. .e executa din nou neteziri de intrerupere,dupD care urmeazD tapotamentul. (cesta se aplica doar pe muFchii bine dezvoltaGi ca marii dorsali Fi trapezii inferiori, evitand zona rinichilor. 8ormele de tapotament folosite sunt" c*u/, cu partea cubital* a mainii /i cu pumnii usor desc%isi.=anevrele de tapotament nu se executa totdeauna ci numai in cazurile cu relaxare sau atrofie musculara. 9rmeazD vibra'ia, executata cu palma EntreagD,intinsa,pe toatD suprafaGa muscularD, prin trenuri vibratorii profunde Fi rapide. ,upD toate acestea,se aplica netezirile de inc%eiere, a caror intensitate va fi descrescatoare, in vederea relaxarii si linistirii organismului. 'n functie de localizarea deviatiei cifotice si gradul curburii,se poate indica,pe langa masajul dorsal,si un masaj decontracturant cervical siKsau lombar. 'n incheierea sedintei de masaj,fizioterapeutul va efectua o serie de mobilizari /inetice in articulatiile interesate (articulaGiile costo-vertebrale) deoarece ele trebuiesc mobilizate. -entru acest lucru,pe fondul miFcarilor de inspiratie-expiratie efectuate de pacient, maseurul, GinHnd palmele perpendicular pe coloana dorsalD a acestuia,ii cere bolnavului sD tragD puternic aer En piept, dupD care,in timpul expirului, apasD ritmic, prin vibraGii, coloana dorsala (de &-3 ori).

/INETOTERAPIE (&i)nastica )e*icala). 0inetoterapia (terapia prin miscare) ocupa cel mai important loc in tratamentul deviatiilor cifotice ale coloanei vertebrale.Ea este indicata in toate cazurile,indiferent de gravitatea sau localizarea lor,atat ca metoda unica de tratament (cifozele nestructurale),cat si in asociere cu alte mijloace terapeutice (cazurile mai grave-cifoze patologice). ExerciGiile pentru corectarea cifozei urmDresc" '.)onifierea musculaturii paravertebrale cervicale, En sensul scurtDrii musculaturii dorsale (prin miFcDri concentrice) Fi alungirea musculaturii anterioare a gEtului Fi toracelui (prin miFcDri excentrice). ''.Otergerea deprinderii greFite Fi formarea unei atitudini corecte a corpului. '''.Corectarea sau prevenirea deviaGiilor compensatorii ale coloanei vertebrale sau a celorlalte regiuni ale corpului. =ijloacele folosite in /inetoterapie sunt" E8erci7ii statice" -contractii izometrice, -stEnd En picioare corect, -stEnd En genunchi, -stEnd En decubit dorsal sau ventral, -stEnd atErnat E8erci7ii *ina)ice A extensia Fi Entinderea coloanei vertebrale, apoi exerciGii pentru cap, gEt, membre, care sD amplifice extensia trunchiului. -entru EngreunDri in efectuarea exercitiilor se folosesc bastoane (aFezate la spate, sub axile), mingii medicinale (purtate pe cap sau aruncate cu ambele mEini deasupra capului). ExerciGiile vor fi Entrerupte de frecvente miFcDri de respiraGie Fi relaxare. ,eosebit de utile sunt exerciGiile de redresare pasivD Fi pasivo-activD, efectuate la scara fixD, la perete Fi, mai ales, En faGa oglinzii. Nn cazul atitudinii cifotice, trebuie sD EnvDGDm pacientul sD-Fi formeze simGul poziGiei corecte, prin autocontrol continuu, lucru posibil datoritD supleGei coloanei vertebrale.

.e are En vedere poziGia defectuoasD a capului cDzut Enainte, care trebuie redresatD prin contracGia musculaturii cefei, cu corectarea curburii cervicale, menGinEnd privirea Enainte, paralelD cu pDmEntul. )onifierea Fi reechilibrarea musculaturii paravertebrale este unul din obiectivele principale urmarite prin programele de /inetoterapie.(ceasta se realizeaza prin" %. din decubit ventral, se executD gradat ridicarea capului, umerilor si a membrelor superioare (pentru tonifierea musculaturii dorsale bilaterale), &. ridicarea ambelor membre inferioare (tonificD musculatura lombarD), 3. ridicarea membrelor (superior si inferior) de aceeasi parte (tonificD musculatura unilateralD paravertebralD respectivD). 9n alt obiectiv al tratamentului fizical-/inetic El constituie asuplizarea coloanei vertebrale. -entru a se realiza acest lucru este necesar sD se acGioneze En sensul" - eliberDrii miFcDrii En articulaGiile interapofizare posterioare, - contracararea tendinGei de cifozare, - Empiedicarea agravDrii unei eventuale scolioze preexistente, - EmbunDtDGirea mobilitDGii articulatiilor costo-vertebrale. )ehnica de lucru indicatD derivD En mare mDsurD din metoda 0lapp. Cifoza dorsalD se corecteazD prin exerciGii de Entindere a coloanei din cele trei poziGii de bazD (decubit, FezHnd, ortostatism), de fapt, conFtientizarea poziGiei Ide a sta EnaltP sau Ia sta dreptP. -ostura se controleazD En oglindD, urmDrind alungirea gHtului Fi a trunchiului En ax. ExerciGiile devin mai eficiente dacD se oferD bolnavului cHGiva parametri care sD-i permitD sD conFtientizeze corecGia posturalD (o rezistenGD uFoarD aplicatD de palma terapeutului pe creFtetul bolnavului, o carte aFezatD pe creFtet etc.). ,in metoda 0lapp se folosesc poziGiile lordozante plecHnd din poziGia de start IEn genunchiP. Extensiile active, mersul En patru labe, tracGiunile prin propria greutate a corpului (atHrnat la spalier), unele sporturi (volei, baschet, Enotul pe spate), toate pot fi exploatate pentru Endeplinirea aceluiaFi obiectiv. -entru tonifEerea musculaturii paravertebrale se folosesc tehnici globale clasice, dar sunt Fi unele manevre particulare deosebit de utile deoarece, deFi se adreseazD En principal musculaturii paravertebrale, antreneazD En lucru Fi musculatura centurii scapulo-humerale. Exercitii pentru mobilizarea coloanei vertebrale: ,in decubit dorsal, cu membrele inferioare flectate si bratele intinse lateral, se duc genunchi la piept si se revine la pozitia de plecare. ,in pozitia sezand, inclinari laterale si rotiri ale trunchiului$

,in pozitie cvadrupeda, ridicarea in extensie maxima a membrelor inferioare (alternativ), concomitent cu flectarea membrului superior din cot$ ,in pozitie cvadrupeda, bolnavul arunca bratele brusc inainte si lateral. ,in decubit ventral, ridicarea capului si a trunchiului, poziGia membrelor superioare schimbHndu-se pentru a grada efortul (pe lHngD corp, sub bDrbie, pe ceafa, pe umeri). Nn decubit ventral cu bazinul la marginea patului,cu membrele inferioare atHmHnd, se fac extensii din Fold cu genunchii EntinFi. ,in pozitia IEn genunchiP cu un baston En mHini, redresarea completD a trunchiului, extensia braGelor Fi menGinerea pentru cHteva secunde a poziGiei de maximD extensie. ExerciGiile pot fi deosebit de variate, se pot realiza En condiGii de dotare minimD Fi nu pierd din valoare decHt datoritD lipsei de continuitate. -utem vorbi de cure balneo&inetoterapeutice, adicD de proceduri de /inetoterapie aplicate En bazine cu apD dulce sau carbogazoasD. (vantajele acestei metode constau En acGiunea fizicD a apei de a PdescDrcaP miFcarile En mare parte, de acGiunea gravitaGiei. ,e asemenea, apa opune o rezistenGa la miscare, ceea ce face ca partea izometricD a contractiei sD reprezinte mai mult din miFcare, crescand astfel tonusul muscular. @a aceste acGiuni se mai adaugD efectele termalitDGii apei asupra vasomotricitDGii Fi efectele tonifiante asupra sistemului nervos central Fi periferic. 'n cazul apelor carbogazoase este de adaugat si efectul curativ al sDrurilor Fi bulelor de gaz degajate. ,e asemenea, masajul subacvatic sau talasoterapia, pot da rezultate bune. 'n tratamentul profilactic al deformarilor cifotice se au in vedere doua metode importante" - Enotul, - gimnastica respiratorie. Inn#t!l trebuie sD fie simetric Fi fDcut mulGi ani la rDnd (bras, spate, fluture, delfin). Este un excelent mijloc activ de autocontrol, de reechilibrare a curburilor coloanei vertebrale Fi de dirijare a dezvoltarii simetrice a toracelui. Gi)nastica res"irat#rie, En apD, se face sub forma de innot sau programe specializate. ExerciGiile se executD timp de %6-%! minute, bolnavul fiind imersionat pEnD la bDrbie, membrele inferioare Entinse Fi atingEnd fundul bazinului cu vErful degetelor. (ceastD gimnasticD asuplizeazD curburile, niveleazD centurile, stimuleazD autocontrolul Fi favorizeazD dezvoltarea simetricD a toracelui Fi cresterea capacitDGii vitale. -rin programele de gimnastica medicala se mai urmareste" C#rectarea c!r+!rii *#rsale se face prin tonificarea musculaturii paravertebrale En scurtare, din poziGii care sD fixeze regiunea lombarD Fi cervicalD En poziGie corectD. .e lucreazD, En special, din FezEnd sau FezEnd pe genunchi, din culcat, in genunchi cu sprijin pe palme, atErnat la scarD fixD, elongaGii cu ajutorul unui cDpDstru, redresDri active controlate, En faGa oglinzii, transport de greutDGi pe cap.

Pentr! a"r#"ierea #)#"la7il#r se fac exerciGii libere sau cu diferite aparate portabile (greutDGi, bastoane), cu rotatia externD a braGelor, prin contracGia muFchilor mic rotund Fi subspinos, cu apropierea omoplaGilor de linia medianD (de coloanD) prin contracGia trapezului Fi romboidului, cu inspiraGie, iar la revenire-expiraGie. (celaFi rezultat El obGinem lucrEnd Fi cu braGele Entinse la orizontalD, duse spre Enapoi pentru apropierea omoplaGilor de coloanD Fi torace. De+l#carea t#racel!i, care se prezintD cu un stren Enfundat, se obGine prin exerciGii de respiraGie amplD. Coastele, care sunt fixate de coloana dorsalD pot fi antrenate En momentul inspirului Fi sD contribuie la redresarea coloanei dorsale, prin depDrtarea Entre ele Fi ridicarea lor.)oracele Fi respiraGia costalD se reeducD prin mobilizDri pasive, presiuni Fi tracGiuni asupra coastelor, GinEnd cont de momentul inspirului Fi expirului, cu scopul de a mDri elasticitatea condro-costo-vertebralD, Fi prin miFcDri active de respiraGie. -resiunile Fi tracGiunile se aplicD perpendicular pe axul de rotaGie a articulaGiei costo-vertebralD, la nivelul arcului posterior sau la locul de deplasare in cazul coastelor mai mari. =iFcDrile pasive cu presiuni Fi tracGiuni pe claviculD Fi stern, vizeazD mobilizarea toracelui En partea lui superioarD, iar cand sunt aplicate pe regiunea lateralD, vizeazD mobilizarea toracelui En partea mijlocie Fi inferioarD. I)"#rtant: programele de #inetoterapie trebuie efectuate pe perioade lungi de timp $ideal ar fi ce ele sa fie executate de catre pacient pe tot parcursul vietii) deoarece au un rol primordial atat in corectarea deviatiilor cifotice existente si a complicatiilor lor,cat si in prevenirea reaparitiei acestora. TERAPIA OC'PA9IONAL: (er&#tera"ia). Este o metodD de reeducare activD care completeazD /inetoterapia, folosind diverse activitDGi, adaptate la tipul de deficienGe motorii ale individului, cu scop recreativ Fi terapeutic, ajutHnd bolnavul sD folosescD mai bine muFchii rDmaFi indemni Fi recuperHnd funcGia celor afectaGi de boalD, contribuind astfel la readaptarea funcGionalD la gestualitatile vieGii zilnice. -rin aceastD terapie se evitD pasivitatea En care se fixeazD bolnavul spitalizat pe perioade mai lungi, trezindu-i interesul pentru diverse miFcDri utile Fi contribuind astfel la readaptarea funcGionalD la efort. -rincipalele efecte pe care le urmDrim prin aplicarea programelor de terapie ocupaGionala sunt" - mobilizarea unor articulaGii Fi creFterea amplitudinii miscarilor in acestea$ - dezvoltarea forGei musculare$ - restabilirea echilibrului psihic$ -lanul de tratament,in terapia ocupationala,se stabileste in urma unei evaluari bine documentate (cuprinzand date personale despre pacient,despre mediul familial, socio-

educational si lucrativ al acestuia$ precum si indicatii asupra afectiunii pe care o are si modalitatile de tratament ale acesteia,prin mijloacele proprii ergoterapiei). Evaluarea este realizata de catre o echipa interdisciplinara, alcatuita din medicul specialist,/inetoterapeutul,maistrul instructor,etc.,upa efectuarea evaluarii si stabilirea planului terapeutic, se trece la aplicarea acestuia. 'n acest sens,terapia ocupationala dispune de tehnici si metode specifice,grupate in trei mari categorii" gestualitati (activitati) esentiale, semnificative activitati neesentiale, nesemnificative$ metode sau activitati ajutatoare. -e langa corectarea deficitului si readaptarea individului la noile conditii de viata, terapia ocupationala are in vedere si satisfacerea hobbQ-urilor acestora si angrenarea pacientilor in diverse activitati distractive, de agrement, precum si practicarea unor sporturi atat individuale, cat si de echipa. 4olnavul cu cifozD trebuie s4 e,ite activitDGile care necesitD flexia coloanei cum ar fi" grDdinDritul, Empletitul rDchitei, cusutul la maFinD, olarit, etc.. -entru obtinerea unor rezultate foarte bune se recomanda practicarea unor activitDGi sportive" Enot, volei, baschet. 2ezultatele terapeutice depind de gradul de stabilizare a evoluGiei bolii Fi de Encadrarea raGionalD a ergoterapiei En complexele de recuperare Fi readaptare funcGionalD.