Universitatea Ovidius Constana Departamentul pentru Pregtirea Personalului Didactic

Pedagogie general
Curs pentru nvmntul Deschis la Distan (IDD

autor: conf.univ.dr. Sorin CRISTE

CONSTANA, 2001

INTRODUCERE N STUDIUL PEDAGOGIEI Pedagogia este !tiina sociouman care studia" educaia la nivelul funciei !i a structurii sale speci!ice prin metodologii de cercetare speci!ice# care vi"ea" descoperirea !i valorificarea unor legiti# principii !i norme de aciune speci!ice. $ordarea pro$lemelor fundamentale ale pedagogiei presupune e%plicarea !i &nelegerea conceptelor de $a" ale domeniului# care pot fi aplicate# anali"ate# sinteti"ate# apreciate critic la nivelul "tiinelor educaiei considerate !undamentale. 'n acest domeniu putem include: () #eoria general a educaiei *care include disciplinele propuse &n planul de &nvm+nt al facultii# colegiului sau liceului de specialitate su$ numele de $undamentele pedagogiei !i #eoria educaiei), -) #eoria general a instruirii *care include disciplina propuse &n planul de &nvm+nt al facultii# colegiului sau liceului de specialitate su$ numele de Didactica general sau de #eoria "i metodologia instruirii), .) #eoria "i metodologia curriculumului are ca o$iect de studiu specific: proiectarea# reali"area !i de"voltarea activitilor de educaie !i instruire organi"ate la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt, /) #eoria "i metodologia cercetrii pedagogice are ca o$iect de studiu specific: evidenierea fundamentelor epistemologice ale domeniului !i a strategiilor de inovare necesare la nivelul activitilor organi"ate la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. Cursul de Pedagogie general pe care &l propunem studenilor 0niversitii 1vidius Constana# &ntr2o variant proprie nvmntului Deschis la Distan# este integrat &n structura planului de &nvm+nt al Departamentului pentru Pregtirea Personalului Didactic # instituie organi"at conform art.34 *(# -# .) din %egea nvmntului 5(667. &tructura cursului (' pri ( ) module de studiu I #eoria general a educaiei: * Educaie *definiie# funcii# structur# coninut# forme# direcii de evoluie), ' Sistem de educaie *sistem de &nvm+nt2proces de &nvm+nt2structura sistemului de &nvm+nt), + 8inalitile educaiei *definirea conceptului# finalitile macrostructurale 2 finalitile microstructurale, , Reforma educaiei *conceptul de reform# proiectarea reformei), 9tiinele educaiei5pedagogice *specificul !tiinelor educaiei 5 pedagogice# criterii de clasificare). II #eoria general a instruirii . Didactica general: * Procesul de &nvm+nt *concept# trsturi# dimensiuni), ' Principiile procesului de &nvm+nt *principii pedagogice# principii didactice), + Structura de funcionare a procesului de &nvm+nt: o/iectivele 0 coninutul 0 metodele 0 evaluarea, , Proiectarea procesului de &nvm+nt *teoria proiectrii 5 rolul proiectrii curriculare 2 practica proiectrii curriculare). Cele dou categorii de pro$leme fundamentale sunt integrate# de regul# su$ genericul pedagogia general. Conceptele definite !i de"voltate# la acest nivel# asigur :nucleul epistemic tare; sau :corpul central; al !tiinelor educaiei care susine# pe de o parte# soluiile inovatoare adapta$ile la varia$ilitatea pro$lemelor practicii pedagogice# iar# pe de alt parte# su$stana saltului de la speciali"area intradisciplinar spre <=i$ridarea< inter !i transdisciplinar proprie noilor "tiine sociale *ve"i Dogan# >attei, Pa=re# Ro$ert# (66?).

PARTEA I TEORIA GENERAL A EDUCAIEI / PROBLEME FUNDAMENTALE ALE PEDAGOGIEI 'n calitatea sa de !tiin pedagogic fundamental# teoria general a educaiei define!te !i anali"ea" urmtoarele concepte de /a1: educaia# sistemul de educaie# !inalitile educaiei2 schim/area 3n educaie2 "tiinele educaiei sau "tiinele pedagogice. Perspectiva propus are &n vedere dep!irea tendinei de reducere a teoriei educaiei doar la coninuturile generale ale educaiei# numite !i laturi sau dimensiuni ale educaiei ve"i educaia: moral# intelectual# te=nologic# estetic# fi"ic. ceast tendin# proprie pedagogiei tradiionale *$a"at pe valorile unui model !ormal de a$ordare a educaiei de aici !i numele de teoria !ormal a educaiei) poate fi dep!it prin aprofundarea domeniului de cercetare al educaiei la nivelul unui model de anali1 a4iologic2 e4plicativ2 practic *ve"i Dictionnaire actuel de l56ducation# (66.# pag.(.7?2(.3.). Ca model a4iologic# teoria educaiei studia" valorile de ma%im generalitate implicate &n activitatea de !ormare0de1voltare permanent a personalitii: paradigmele educaiei# funciile educaiei# finalitile educaiei# sistemul de educaie# managementul educaiei. Ca model e4plicativ# teoria educaiei studia" principalele linii de aciune delimitate la nivel de sistem !i de proces: educaia permanent# autoeducaia# valorificarea deplin a educa$ilitii# proiectarea curricular a educaiei. Ca model practic# teoria educaiei studia" principiile generale de organi"are a activitii de educaie !i de instruire la nivelul procesului de &nvm+nt *ve"i relaia de continuitate dintre: teoria educaiei teoria instruirii5didactica general metodica specialitii5didactica aplicat) ve"i Cristea# Sorin# Dicionar de pedagogie# -@@@# pag. .372.33. Pentru a putea a$orda# &n mod competent !i eficient# pro/lemele !undamentale ale educaiei# &n condiii metodologice specifice 3nvmntului deschis la distan *IDD)# partea I a cursului intitulat #eoria general a educaiei va fi structurat la nivelul urmtoarelor 3 module de studii: () modulul de $a" 7DUC89I8: ' DI;7C9II%7 <7=7;8%7 D7 7>O%U9I7 8 7DUC89I7I: + &I&#7?U% D7 7DUC89I7: , $I=8%I#@9I%7 7DUC89I7I: - &CAI?B8;78 = 7DUC89I7: C D#II=97%7 7DUC89I7I. MODULUL NR.1 mod ! ! d" #$%& EDUCAIA Educaia repre"int o$iectul de studiu speci!ic pedagogiei *!tiinelor pedagogice sau !tiinelor educaiei) care vi"ea" activitatea de formare2de"voltare a personalitii umane# reali"a$il prin corelaia educator educat# &ntr2un conte%t desc=is. Datorit comple%itii# profun"imii !i amplitudinii sale# educaia este studiat !i de alte !tiine socioumane &nrudite cu pedagogia *filo"ofia# psi=ologia# sociologia# politologia# antropologiaA) cestea o fac &ns dintr2o perspectiv tangenial 2 situat# de regul# la nivelul c+mpului psi=osocial care &nconBur aciunea educaional *ve"i structura aciunii educaionale) sau particular# situat# de regul# doar la nivelul unei anumite funcii a educaiei *uneori la nivelul unei funcii derivate 5 ve"i !unciile educaiei) sau doar la nivelul unui anumit element al structurii aciunii educaionale. Pedagogia studia" dimensiunea profund a educaiei care vi"ea" !uncionalitatea !i structura specific a activitii de !ormare0de1voltare a personalitii proiectat !i reali"at la nivelul corelaiei dintre su/iectul !i o/iectul educaiei# dintre cel care educ !i cel care este educat. vem &n vedere !unciile generale ale educaiei &n raport de care sunt propuse !inalitile educaiei !i
.

structura general a educaiei care se regse!te# &n mod o$iectiv la nivelul oricrei aciuni cu finalitate pedagogic *numit !i aciune educaional). E%plicarea !i &nelegerea !uncionalitii "i a structurii speci!ice activitii de educaie *ve"i funciile generale ale educaiei !i structura general a educaiei) asigur premisa a$ordrii eficiente a pro$lematicii: coninuturilor generale ale educaiei ( !ormelor generale ale educaiei 0 direciilor generale de evoluie a educaiei. Funciile generale ale educaiei Funciile generale ale educaiei repre"int consecinele sociale cele mai importante ale activitii de !ormare0de1voltare a personalitii angaBate &n mod intenionat sau neintenionat prin intermediul unor aciuni organi"at !i 5 sau a unor influene spontane. ceste funcii intervin# &n mod o$iectiv# la nivelul oricrei activiti de educaie sau instruire desf!urat &n cadrul sistemului !i al procesului de &nvm+nt# inclusiv prin preluarea unor influene pedagogice provenite din direcia mediului natural !i social &nconBurtor# a c+mpului psi=osocial &nconBurtor. 8nali1a !unciilor educaiei presupune ela$orarea unui model ierar=ic aplica$il &n conte%tul sistemului social glo$al. #a4onomia re"ultat asigur astfel evidenierea a dou categorii de funcii: () funciile generale# care include: funcia central sau funcia fundamental a educaiei !i funciile principale ale educaiei, -) funciile derivate care sunt su$ordonate funciilor generale ale educaiei. $unciile generale ale educaiei au un caracter o$iectiv# repre"ent+nd consecinele !i proprietile celei mai importante ale activitii de educaie# care se regsesc la nivelul oricrei aciuni educaionale. Ele au un caracter sta$il# anumite modificri intervenind doar la nivelul ordonrii prioritilor &n ca"ul funciilor principale ale educaiei# su$ordonate &n ansam$lul lor funciei centrale sau fundamentale a educaiei formarea2de"voltarea personalitii umane. $unciile derivate# su$ordonate# &n mod direct sau indirect celor generale# au un caracter insta$il# cunosc+nd anumite variaii !i particulari"ri &n raport de conte%tul &n care are loc activitatea de educaie &n cadrul unui sistem !i proces de &nvm+nt determinat din punct de vedere social2 istoric. Cin+nd seama de aspectele metodologice evideniate anterior# putem avansa urmtoarea ta4onomie a !unciilor educaiei: * $uncia central . !undamental a educaiei funcie de ma%im generalitate 2 vi"ea" !ormarea0de1voltarea personalitii &n vederea integrrii sociale a acesteia *care la modul ideal poate fi permanent !i optim), ' $unciile principale ale educaiei funcii cu caracter general implicate direct &n asigurarea reali"rii efective a funciei centrale 5 fundamentale a educaiei: a $uncia cultural a educaiei: !ormarea0de1voltarea personalitii prin inter2mediul valorilor spirituale preluate pedagogic din toate domeniile cunoa!terii umane *!tiin# te=nologie# art# economie# filosofie# moral# politic# religie etc.) &n raport cu particularitile fiecrei v+rste !colare !i psi=ologice aceast funcie angaBea" integrarea social a personalitii prin transmiterea# &nsu!irea# interiori"area !i aplicarea valorilor culturale generale# de profil !i de specialitate, / $uncia politic . civic a educaiei : !ormarea0de1voltarea personalitii prin intermediul valorilor civice care reglementea" raporturile acesteia cu lumea !i cu sine &n condiii proprii fiecrei v+rste !colare !i psi=ologice vi"ea" integrarea omului &n societate &n calitate de cetean# integrat &n viaa comunitii *familiei# comunitii socio2profesionale# comunitii politice# comunitii religioase# comunitii rurale2ur$ane, comunitii locale# teritoriale# naionale etc.), c $uncia economic a educaieiE !ormarea0de1voltarea personalitii prin intermediul valorilor te=nologice# aplicative# care vi"ea" capacitatea acesteia de reali"are a unor activiti socialmente utile &n diferite conte%te sociale# &ntr2o perspectiv imediat !i pe termen mediu !i lung urmre!te integrarea omului &n societate &n cadrul unei activiti cu valoare socioeconomic pentru el !i pentru comunitate. Raportarea funciilor principale la funcia central a educaiei evidenia" ponderea specific a funciei culturale# relevant pedagogic din perspectiva:
/

 contri$uiei prioritare a valorilor culturale la reali"area activitii de !ormare0de1voltare a personalitii &n vederea integrrii sale sociale optime, contri$uiei determinante a valorilor culturale la reali"area calitativ a celorlalte dou funcii principale ale educaiei: funcia politic *reali"a$il prin cultur politic 5 altfel &nregistrm tendina negativ# de politi"are a educaiei) funcia economic *reali"a$il prin cultur economic 5 altfel &nregistrm tendina negativ# de polite=ni"are a educaiei), contri$uiei eseniale a valorilor culturale la proiectarea funciilor principale ale educaiei *cultural politic 2 economic) !i &n implicarea acestora &n reali"area adecvat a funciilor derivate *ve"i +). + $unciile derivate sunt su$ordonate funciilor principale ca e%emple semnificative avansm urmtoarele variante# aflate &n sc=im$are &n raport de conte%tul social2istoric !i de particularitile fiecrui sistem de educaie : a) funcia de informare# funcia de culturali"are# funcia de asisten psi=ologic *su$ordonate funciei culturale), $) funcia de protecie social# funcia de propagand5ideologi"are *su$ordonate funciei politice), c) funcia de speciali"are# funcia de profesionali"are# funcia de asisten social *su$ordonate funciei economice). Structura general a educaiei Structura general a activitii de educaie corespunde !unciilor generale ale educaiei angaB+nd# la nivel de aciune# corelaia !ormativ e%istent &ntre su/iectul educaiei *un educator individual sau 5 !i colectiv) !i o/iectul educaiei *cel educat# care# de asemenea# poate fi individual sau colectiv). &u/iectul educaiei 2 prinii# profesorii# agenii sociali# instituiile mass2media speciali"ate &n educaie etc. este cel care proiectea"# reali"ea" !i de"volt aciunea educaiei# cu finalitate pedagogic *numit !i aciune educaional)# &n calitate de iniiator !i emitor al mesaBului educaional# calitate conferit de statutul sau social !i de diferitele roluri re"ultate &n consecin *instructor# consilier# prieten# cola$orator etc.). O/iectul educaiei este cel care preia mesaBul educaional &n calitate de receptor# calitate conferit de statutul su social iniial copil# elev# student# *tele)spectator etc. desc=is &n direcia transformrii sale# &n timp# din o/iect &n su/iect al educaiei 5 al propriei sale formri. Po"iia de o/iect vi"ea" statutul ontologic al personalitii elevului etc.# care solicit parcurgerea anumitor programe de educaie 5 instruire# prin valorificarea rolului su de su/iect epistemic activ# angaBat &n reali"area o$iectivelor educaiei 5instruirii# proiectate la nivel de sistemului !i al procesului de &nvm+nt. Structura aciunii educaionale presupune anali"a corelaiei funcionale# cu valoare !ormativ e%plicit !i implicit# e%istent &ntre su/iectul !i o/iectul educaiei# anali" reali"a$il la nivelul unui model teoretic *ve"i Dicola# Ioan# (663, Cristea# Sorin# -@@@). &tructura aciunii educaionale 0 un model teoretic 0
A.e M.e. A.e I.e. S S.e P.P.C, c. m ob. e. AP.P S O
c. r. ad. c. r. d. .E

A.e

RC

D
7

c.i.. i

A.e C.i.e. S. I.P. Su$iectul >.P. educaiei Ideal pedagogic R.C. .e. C.ps. C.ps. >esaB pedagogic Repertoriul comun am$iana educaional C+mp psi=osocial 1. SE.

A.e

1$iectul educaiei

S.P. Scopuri pedagogice P.P. Proiect Pedagogic C. Curricular o. o$iective c. coninut m. metodologie

su$iectivitatea o$iectului C.rd. comportament de rspuns diriBat C.ra. comportament de . rspuns autodiriBat

c.i.i. 0T12 PR1IECT PED F1FIC 0T1ED02 C CIE

P.P

cone%iunea intern c.i.e. cone%iunea e%tern

invers invers

e.

evaluare

.ED

&u/iectul educaiei ela$orea" proiectul pedagogic de tip curricular *care include o/iective2 coninuturi2metode2te=nici de evaluare, cu accent central pe o/iective# &n vederea reali"rii unor raporturi optime &ntre: o/iective2coninuturi2metode2evaluare) &n funcie de finalitile macrostructurale *idealul educaiei 2 scopurile educaiei) sta$ilite# &n termeni de politic a educaiei# la nivelul sistemului de educaie 5 &nvm+nt. ?esaFul educaional presupune selecionarea informaiilor cu valoare formativ optim *ve"i alegerea informaiilor care stimulea" prioritar g+ndirea &n raport cu memoria sau motivaia intern pentru &nvare &n raport cu motivaia e%tern pentru &nvare). Comunicarea pedagogic a mesaFului educaional implic reali"area unui repertoriu comun &ntre su/iect !i o/iect. &u/iectivi1area *S) consemnea" momentul &n care o/iectul educaiei *elevul) asigur con!tienti1area mesaBului educaional. cest moment permite o/iectului educaiei reali"area unui comportament de rspuns diriFat de su/iectul educaiei *urmare a strategiilor de diriBare a educaiei 5 instruirii propuse de su/iect 5 profesor). Evaluarea comportamentului de rspuns al o/iectului educaiei permite su/iectului educaiei *profesorului) ela$orarea unui mecanism de cone4iune invers e4tern. cest mecanism vi"ea" perfecionarea aciunii reali"a$il la nivelul: proiectului pedagogic curricular 0 mesaFului educaional 0 repertoriului comun 2 strategiilor de declan!are 5 stimulare a comportamentului de rspuns al o/iectului educaiei. Perfecionarea continu a aciunilor educaionale# proiectate &n condiii optime de2a lungul ciclului de formare de $a"# situat &ntre v+rsta de 32(3 ani# creea" premisa reali"rii saltului de la educaie la autoeducaie# pe parcursul urmtoarelor etape: 2 formarea capacitii o/iectului educaiei de autoevaluare a propriului su comportament de rspuns pe $a"a ela$orrii unor circuite de cone4iune invers intern !i a unor strategii de autodiriBare a educaiei 5 instruirii *ve"i comportamentul de rspuns autodiriFat), 2 valorificarea comportamentului de rspuns autodiriFat,
3

structurarea capacitii o/iectului educaiei de autoproiectare pedagogic a aciunii de *auto)!ormare0*auto)de1voltare a propriei sale personaliti, 2 transformarea o/iectului educaiei &n su/iect al propriei sale formri. Reali"area efectiv a aciunii educaionale depinde &n acela!i timp de influenele !i presiunile# po"itive !i 5 sau negative# e%ercitate continuu din interiorul activitii *ve"i am/iana educaional reliefat prin calitatea spaiului educaiei# a timpului educaiei !i a stilului educaiei ve"i stilul: democratic# autoritar sau permisiv) !i din e%teriorul activitii de !ormare0de1voltare permanent a personalitii umane *ve"i sistemul social# sistemul de educaie 5 &nvm+nt, ve"i cmpul psihosocial care &nconBur aciunea educaional). Coninuturile generale ale educaiei Coninuturile generale ale educaiei repre"int ansam$lul valorilor pedagogice fundamentale */ine# adevr# adevr aplicat . util# !rumos# sntate) care confer activitii de !ormare0de1voltare a personalitii umane un cadru dimensional sta$il# reali"at 5 reali"a$il# &n mod special# la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. cest cadru dimensional sta$il# de"voltat &n funcie de valorile pedagogice fundamentale evocate# vi"ea" urmtoarele cinci coninuturi generale ale educaiei# pre"ente# &n mod o$iectiv# la nivelul oricrei activitii de educaie 5 instruire: a) educaia moral, $) educaia intelectual, c) educaia te=nologic *aplicativ), d) educaia estetic, e) educaia fi"ic. a) 7ducaia moral repre"int activitatea de !ormare0de1voltare a con!tiinei morale a personalitii reali"a$il prin intermediul valorilor etice care concentrea" toate dimensiunile /inelui moral. Educaia moral are ca o$iectiv fundamental formarea2de"voltarea con"tiinei morale care vi"ea" optimi"area raporturilor omului cu lumea !i cu sine. cest o$iectiv pedagogic fundamental este reali"a$il la nivel: teoretic *noiuni2sentimente2stri volitive, norme2convingeri morale) !i aplicativ *o$i!nuine2atitudini morale, comportament moral# conduit moral)# prin intermediul unor coninuturi specifice *de ordin civic# Buridic# religios etc.) !i a unor metode specifice *povestirea# conversaia# e%plicaia# e%erciiul# e%emplul# apro$area# de"apro$area# anali"a de ca" etc. cu semnificaie moral). $) 7ducaia intelectual repre"int activitatea de formare2de"voltare a personalitii <prin !tiin !i pentru !tiin<# respectiv prin intermediul valorilor !tiinei *rigoare# preci"ie# ordine# o$iectivitate# legitate etc.). Educaia intelectual are ca o$iectiv fundamental formarea2de"voltarea con"tiinei "tiini!ice reali"a$il prin do$+ndirea unor cuno!tine# capaciti !i atitudini cognitive# generale !i specifice# cu o larg susinere afectiv# motivaional# caracterial. Educaia intelectual are un rol fundamental &n cadrul oricrei activiti de formare2de"voltare a personaliti# constituind o premis calitativ a$solut necesar pentru reali"area celorlalte dimensiuni ale educaiei educaia: moral# te=nologic# estetic. ceasta nu &nseamn &ns nici suprapunerea educaiei intelectuale peste celelalte dimensiuni ale educaiei !i nici negliBarea sau diminuarea importanei acestora &n cadrul oricrei activiti cu finalitate pedagogic reali"a$il# &ndeose$i# la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. c) 7ducaia tehnologic repre"int activitatea de !ormare0de1voltare a personalitii umane prin intermediul valorilor "tiinei aplicate# e%primate &n termeni de utilitate# productivitate# eficien. ceast activitate angaBea" capacitatea personalitii umane de aplicare a !tiinei &n toate domeniile vieii sociale# &n general# &n producie &n mod special# cu implicaii directe &n procesul de orientare !colar# profesional !i social. Educaia te=nologic vi"ea" formarea con"tiinei tehnologice# reali"a$il &n plan teoretic# prin &nsu!irea paradigmelor !tiinei *care constituie modele e%emplare de aplicare a teoriei# recunoscute la scar social &ntr2o etap istoric determinat) !i &n plan practic# prin toate a$ilitile aplicative cultivate &n mediul !colar !i e%tra!colar# finali"ate &n cadrul procesului de orientare !i integrare !colar# profesional !i social a o$iectului educaiei *elev#
?

student# a$solvent calificat &ntr2un anumit domeniu de activitate supus unei permanente aciuni de perfecionare profesional etc.). d 7ducaia estetic repre"int activitatea de !ormare0de1voltare a personalitii umane prin intermediul valorilor generale ale frumosului e%istent &n natur# societate# art. Educaia estetic nu se reduce deci la educaia artistic# a crei calitate de e%emplaritate este valorificat la ma%imum &n toate conte%tele !i situaiile pedagogice posi$ile# mai ales &n cadrul procesului de &nvm+nt. 1$iectivul fundamental al educaiei estetice vi"ea" formarea con!tiinei estetice# reali"a$il &n plan teoretic *ve"i cuno!tinele estetice necesare) !i &n plan practic *ve"i capacitile estetice necesare). Procesul declan!at solicit o$iectului educaiei receptarea# evaluarea# !i crearea unor valori ale frumosului pre"ente &n natur# &n societate# &n art# din art. 'n toate mediile e%istenei sale# personalitatea uman are manifestri estetice semnificative care presupun receptarea valorilor estetice# trirea !i interiori"area lor# evaluarea !i c=iar crearea lor la diferite niveluri !i stadii de e%igen !i de aplica$ilitate. e 7ducaia !i1ic repre"int activitatea de !ormare0de1voltare a personalitii prin intermediul valorilor sntii umane. Educaia fi"ic urmre!te formarea con!tiinei fi"ice# reali"a$il prin do$+ndirea !i practica unei anumite culturi medicale# igienico2sanitare# sportive. vem &n vedere faptul c educaia fi"ic angaBea" valorificarea deplin a potenialului fi"iologic !i psi=ologic al omului &n <condiii igienico2sanitare< specifice societii moderne# care solicit <o minte sntoas &ntr2un corp sntos<. 'n aceast accepie# educaia fi"ic poate fi definit# mai e%act# ca educaie psiho!i1ic# aflat &n str+ns legtur !i interdependen cu toate celelalte dimensiuni ale educaiei# cu educaia moral *ve"i resursele morale ale sportului)# cu educaia intelectual *ve"i rolul stimulativ al e%erciiului fi"ic !i necesitatea &m$inrii lui cu e%erciiul intelectual)# cu educaia te=nologic *ve"i cerinele fi"ice# fi"iologice !i psi=ologice implicate &n e%ercitarea oricrei profesii)# cu educaia estetic *ve"i efectele estetice ale practicrii e%erciiului sportiv). ceste coninuturi generale ale educaiei reflect liniile constante de evoluie a personalitii umane# adapta$ile la conte%tul propriu fiecrei etape istorice# &n general# fiecrei societi !i comuniti# &n mod special. Ele au un caracter: 2 o/iectiv# determinat de structura de organi"are /io0psiho0socio0cultural a personalitii, 2 dinamic# determinat de corelaia pedagogic e%istent &ntre <latura informativ< !i <latura formativ< a educaiei intelectuale0morale0tehnologice0estetice0!i1ice, 2 integral2 unitar# determinat de interdependena e%istent &ntre educaia intelectual0moral0 tehnologic0estetic0!i1ic, 2 deschis# determinat de apariia periodic a unor <noi coninuturi<# de genul celor instituite &n ultimele decenii la nivel de 0DESC1: educaia ecologic# educaia demogra!ic# educaia pentru schim/are !i de1voltare# educaia pentru democraie# educaia pentru tehnologie !i progres# educaia fa de mass0media# educaia sanitar modern# educaia casnic modern *ve"i Gideanu# Feorge# (663# pag.37234). "Noile educaii" "Noile educaii" sunt adapta$ile la nivelul fiecrei dimensiuni a educaiei# &n funcie de particularitile acestora dar !i de <ciclurile vieii< !i de condiiile specifice fiecrui sistem educaional 5 de &nvm+nt *de e%emplu# educaia ecologic poate fi integrat la nivelul educaiei morale 5 &n &nvm+ntul primar, educaiei intelectuale 5 &n &nvm+ntul liceal, educaiei te=nologice 5 &n &nvm+ntul profesional etc.). Integrarea <noilor educaii< &n programele !colare este reali"at 5 reali"a$il pe $a"a a patru demersuri de proiectare a coninutului instruirii: 2 demersul in!u1ional 2 a$ordarea pro$lematicii <noilor educaii< &n cadrul unor discipline !colare *de e%emplu# pro$lematica educaiei ecologice este a$ordat simultan la nivelul $iologiei# c=imiei# geografiei# fi"icii etc. dar !i la nivelul educaiei: intelectuale 2 morale 2 te=nologice 2 estetice fi"ice 5 igienico2sanitare),
4

2 demersul modular 2 a$ordarea <noilor educaii< &n cadrul unor discipline !colare# integrate la nivelul unor trepte !colare dar !i la nivelul unor dimensiuni ale educaiei *de e%emplu# educaia ecologic a$ordat ca <modul< &n cadrul $iologiei# &n &nvm+ntul liceal# cu o$iective specifice dimensiunii educaiei intelectuale), 2 demersul disciplinar 2 a$ordarea <noilor educaii< &n cadrul unor discipline !colare distincte *de e%emplu# educaia ecologic apare ca disciplin !colar integrat &n planul de &nvm+nt# cu o$iective instituionali"ate la nivelul programelor !colare), 2 demersul transdisciplinar 2 a$ordarea <noilor educaii< la nivelul unor <sinte"e !tiinifice< propuse anual sau trimestrial5semestrial de <ec=ipe de profesori< *de e%emplu# a$ordarea pro$lemelor glo$ale ale educaiei ecologice din perspectiva unei ec=ipe format din profesori de $iologie# c=imie# fi"ic# geografie# economie# sociologie# filosofie etc.# &n cadrul unor lecii de sinte"# seminarii etice# de"$ateri tematice# concursuri !colare etc.). Formele generale ale educaiei Formele generale ale educaiei repre"int ansam$lul aciunilor !i al influenelor pedagogice desf!urate# succesiv sau simultan# &n cadrul activitii de !ormare0de1voltare a personalitii umane. Clasi!icarea !ormelor educaiei angaBea" dou categorii de criterii: a) criteriul proiectrii: educaie instituional 5 cu o$iective specifice instituionali"ate *educaia !ormal0non!ormal), educaie noninstituional 5 reali"at implicit# fr o$iective specifice instituionali"ate *educaie in!ormal), $) criteriul organi"rii: educaie reali"at pe $a"a unor aciuni e%plicite !i influene implicite *educaia !ormal2non!ormal), educaie reali"at doar pe $a"a unor influene implicite *educaia in!ormal). 7ducaia !ormal repre"int ansam$lul aciunilor *!i al influenelor) pedagogice proiectate instituional prin structuri organi"ate sistemic# pe niveluri !i trepte de studii *!coli# universiti# centre de perfecionare etc.) &n cadrul unui proces de instruire reali"at cu ma%imum de riguro"itate &n timp !i spaiu *plan# programe# manuale# cursuri# materiale de &nvare etc.). Educaia !ormal este organi"at instituional &n cadrul sistemului de &nv2m+nt# su$ &ndrumarea cadrelor didactice de specialitate# care asigur diriBarea con!tient a raporturilor !uncional0structurale dintre <educator< !i <educat< reali"ate &ntr2un conte%t metodologic de predare03nvare0evaluare# favora$il reu!itei pedagogice. Educaia !ormal de"volt urmtoarele o$iective generale# multiplica$ile &n coninuturi specifice# opera$ile la nivel moral ( intelectual ( tehnologic ( estetic ( !i1ic: a) do$+ndirea cuno!tinelor fundamentale &n interdependena lor sistemic, $) e%ersarea aptitudinilor !i a atitudinilor umane &ntr2un cadru metodic stimulativ# desc=is# perfecti$il, c) aplicarea instrumentelor de evaluare social la diferite niveluri !i grade de integrare !colar2 post!colar# universitar2postuniversitar# profesional *ve"i Cerg=it# Ioan# &n Curs de pedagogie# coordonatori: Cerg=it# Ioan, Glsceanu# Ha"r# (644# pag.-?# -4). Educaia !ormal reflect# &n acela!i timp# urmtoarele coordonate funcionale# vala$ile la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt: a) proiectarea pedagogic organi1at pe $a" de planuri# programe# manuale !colare# cursuri universitare# materiale de stimulare a &nvrii etc., $) orientarea prioritar a G!inalitilorG spre parcurgerea <programei<# pentru <asigurarea succesului unui numr c+t mai mare de elevi !i studeni< *Gideanu# Feorge# (644# pag.--3), c) 3nvarea "colar.universitar sistematic# reali"at prin corelarea activitii cadrelor didactice de diferite specialiti la nivelul metodologic al unei <ec=ipe pedagogice<, d) evaluarea pe criterii socio0pedagogice riguroase# reali"at prin: note# calificative# aprecieri# caracteri"ri etc.

7ducaia non!ormal completea" educaia formal &ntr2un cadru instituionali"at situat &n afara sistemului de &nvm+nt dar !i &n interiorul acestuia# activat prin <organisme !colare cone%e<# e%tradidactice sau e%tra!colare. Ea constituie astfel <o punte &ntre cuno!tinele asimilate la lecii !i informaiile acumulate informal< *ve"i Gideanu# Feorge# (644# pag. -.-). Educaia non!ormal spriBin# direct !i indirect# aciunile !i influenele sistemu2lui de &nvm+nt# pe dou circuite pedagogice principale: a) un circuit pedagogic situat &n afara clasei: cercuri pe discipline de &nvm+nt# cercuri interdisciplinare# cercuri tematice 5 transdisciplinare, ansam$luri sportive# artistice# culturale etc., &ntreceri# competiii# concursuri# olimpiade !colare5universitare, $) un circuit pedagogic situat &n afara !colii: 2 activiti peri"colare# organi"ate pentru valorificarea educativ a timpului li$er: cu resurse tradiionale: e%cursii# vi"ite# ta$ere# clu$uri# universiti populare# vi"ionri de spectacole *teatru# cinema etc.) !i de e%po"iii etc., cu resurse moderne: videotec# mediatec# discotec, radio# televi"iune !colar, instruire asistat pe calculator# cu reele de programe nonformale etc., 2 activiti para"colare# organi"ate &n mediul socioprofesional# ca <soluii alternative< de perfecionare# reciclare# instruire permanent# instituionali"ate special la nivel de: pres pedagogic# radio2televi"iune !colar, cursuri# conferine tematice 2 cu programe speciale de educaie permanent etc. ctivitile de educaie non!ormal au un caracter instituional. Ele pro$ea" 2 &n comparaie cu activitile de educaie !ormal 2 c+teva note speci!ice: 2 proiectarea pedagogic ne!ormali1at# cu programe desc=ise spre interdisciplinaritate !i educaie permanent 2 la nivel general2uman# profesional# sportiv# estetic civic# etc., 2 organi"area !acultativ2 ne!ormali1at cu profilare dependent de opiunile elevilor !i ale comunitilor !colare !i locale# cu desc=ideri speciale spre e%periment !i inovaie, 2 evaluarea !acultativ2 ne!ormali1at2 cu accente psi=ologice# prioritar stimulative# fr note sau calificative oficiale. Structura aciunii educaionale de tip nonformal are un plus de fle%i$ilitate !i de desc=idere &n raport cu influenele c+mpului psi=osocial care concentrea" !i multiplic numeroase efecte centrale !i secundare# dependente de stilul activitii de !ormare0de1voltare a personalitii# proiectat !i reali"at &n timp !i spaiu. ceast structur parcurge dou coordonate funcionale specifice educaiei non!ormale# coordonate pre"entate uneori ca o$iective generale <de vocaie<: spriBinirea elevilor !i c=iar a adulilor cu !anse reduse de acces la o !colaritate normal, stimularea de"voltrii socioeconomice !i culturale a personalitii umane !i a comunitilor locale *ve"i De Hands=eere# Giviane# (66-# pag.733# 73?). Pe acest fond sunt relevate !i o/iectivele speci!ice educaiei non!ormale: de"voltarea unor sectoare socioeconomice particulare, valorificarea adecvat a resurselor locale, alfa$eti"area funcional# &n special a grupurilor sociale defavori"ate, formarea !i perfecionarea profesional, educarea generaiilor pentru o e%isten sntoas &n plan moral ( intelectual ( tehnologic ( estetic (!i1ic. De"voltarea educaiei nonformale angaBea" <noile mass2media< care intervin din ce &n ce mai eficient# urmare a unor progrese te=nologice permanente: presa scris# radio2televi"iunea# sistemele de reele video !i de calculatoare cu pro!il "colar2 universitar etc. O/iectivele speci!ice educaiei5instruirii nonformale vi"ea": a) ridicarea nivelului general al educaiei prin <difu"area programelor &n !coli i"olate sau &ncadrate necorespun"tor<, $) cre!terea nivelului de pregtire al cadrelor didactice# din unele !coli sau "one# prin calitatea e%emplar a modelelor pedagogice propuse, c) e%tinderea proceselor de &nvare sistematic p+n la nivelul organi"rii programelor universitare prin intermediul televi"iunii, completarea cuno!tinelor &n domenii care solicit un grad ridicat de operativitate a informaiei: lim$i strine# !tiine socioumane# matematic# $iologie etc., d) stimularea <alfa$eti"rii funcionale< &n domenii productive care solicit perfecionarea !i c=iar *re)calificarea profesional continu *ve"i Sc=ramm# Iil$ur, Ja=nert# 8riedric=, Coom$s# P=ilip# K.# HLle# MacN# (6?6).

(@

7ducaia in!ormal include ansam$lul influenelor pedagogice e%ercitate spontan asupra personalitii de la nivelul familiei# mediului social *cultural# politic# economic# religios etc.)# *micro)grupurilor sociale# comunitii *locale# teritoriale# naionale)# mass2mediei *pres scris# radio# televi"iune etc.). Educaia informal nu angaBea" o aciune pedagogic# $a"at pe instituionali"area corelaiei Gsu/iect0o/iectG. Ea evoluea" &n c+mp psi=osocial# prelu+nd direct sau indirect influenele cu efecte pedagogice re"ultate din conte%tul situaiilor !i al activitilor cotidiene <care nu &!i propun &n mod deli$erat atingerea unor eluri de or2din educativ< *Cerg=it# Ioan# &n Curs de pedagogie# coordonatori: Cerg=it# Ioan, Glsceanu# Ha"r# (644# pag.-4). Societatea contemporan e%tinde aria de influene a educaiei in!ormale care este susinut de <o mas informaional enorm ca volum dar eterogen# foarte variat !i inegal de la "i la "i# de la persoan la persoan< *Gideanu# Feorge# (644# pag.-.-# -..). ceast <mas informaional enorm< include un ansam$lu de in!luene neorgani1ate# *provenite din diferite medii sociale: familie# strad# cartier# localitate# *micro)grup etc.) !i organi1ate *provenite de la nivelul instituiilor mass2media care nu angaBea" rspunderi pedagogice e%plicite# deose$ite de instituiile mass2media speciali"ate &n educaie ve"i presa# radio2televi"iunea !colar5universitar). Interdependena !ormelor de educaie asigur cre!terea potenialului pedagogic al activitii de !ormare0de1voltare a personalitii umane &n plan individual !i social# la nivel didactic !i e%tradidactic. Interpretrile clasice evidenia" rolul prioritar al educaiei !ormale care <g=idea"# completea" !i corectea" ac=i"iiile o$inute prin intermediul educaiei oca"ionale *n.n. in!ormale) !i non!ormale<# e%ercit+nd <o funcie integrativ de sin2te" a diferitelor e%periene trite< *Cerg=it# Ioan# op.cit. pag.-6). Interpretrile moderne evidenia" posi$ilitatea prelurii unor prioriti !i pe te2renul educaiei nonformale care ofer un c+mp motivaional mai larg !i mai desc=is procesului de !ormare0 de1voltare a personalitii# av+nd o capacitate rapid de receptare a tuturor influenelor pedagogice in!ormale# aflate# altfel# &ntr2o e%pansiune cantitativ greu controla$il. Interpretrile postmoderne ( reali"a$ile din perspectiva paradigmei curriculumului ( evidenia" necesitatea integrrii educaiei in!ormale &n activitatea de proiectare a coninutului instruirii &n vederea valorificrii efective a resurselor informaionale ale acesteia !i a e%perienei de via a elevului 5 studentului. Instituionali1area interdependenelor dintre cele trei !orme ale educaiei solicit <o a$ordare =olistic<# reali"a$il pe dou coordonate pedagogice: o coordonat ori"ontal !i o coordonat vertical *ve"i Cerg=it# Ioan# op.cit.# pag.-6# .@). Pe de alt parte# repre"entarea concentric a celor trei forme evidenia" rolul educaiei formale de nucleu central care asigur $a"a valorificrii optime a resurselor de instruire non!ormal !i in!ormal aflate &n continu e%pansiune cantitativ !i calitativ *ve"i Gideanu# Feorge# op.cit.# pag.--4)). 'n aceast perspectiv pot fi proiectate mai multe modaliti de articulare a celor trei forme de educaie5instruire# reali"a$ile &n mediul !colar !i e%tra!colar: lecii tematice, leciile desc=ise *$a"ate pe informaii provenite din mediul in!ormal# organi"ate interdisciplinar, $a"ate pe informaii provenite din mediul in!ormal# organi"ate de ec=ipe pluridisciplinare),activiti de sinte" *capitol# trimestru# an# ciclu !colar etc.), activiti interdisciplinare &n domeniul !tiinelor socio2umane# organi"ate la nivel didactic, activiti educative 5 ore de dirigenie etc.# organi"ate &n ec=ipe interdisciplinar !i pluridisciplinare *care valorific informaiile de tip nonformal2informal), activiti de &nvare independent, activiti e%tradidactice !i5sau e%tra!colare de tip cercuri !tiinifice# e%cursii didactice etc.

((

MODULUL NR.2 DIRECII GENERALE DE E'OLUIE A EDUCAIEI Evoluia educaiei &n perspectiva secolului OOI angaBea" valorificarea: educa/ilitii# educaiei permanente# autoeducaiei# proiectrii curriculare. Valorificarea educa ilitii Valorificarea educa ilitii repre"int o direcie fundamental de evoluie a educaiei care angaBea" clarificarea raporturilor e%istente &ntre trei factori implicai &n de"voltarea personalitii: ereditatea mediul *natural !i social) educaia. Clarificarea &n condiii pedagogice optime a acestui raport este reali"a$il prin intermediul conceptului de educa/ilitate. 7duca/ilitatea repre"int o caracteristic esenial a personalitii umane care desemnea" capacitatea acesteia de de"voltare pedagogic progresiv# permanent# continu. Galorificarea deplin a acestei capaciti general0umane constituie o direcie fundamental &n evoluia activitii de educaie# reali"a$il &n condiii specifice la toate nivelurile sistemului de &nvm+nt. Educa$ilitatea define!te raporturile de interdependen e%istente &ntre !actorii de1voltrii pedagogice a personalitii umane: ereditatea# care repre"int premisa natural a de"voltrii personalitii umane, mediul# care repre"int condiia social a de"voltrii personalitii umane, educaia# care repre"int <cone%iunea determinant< pentru de"voltarea personalitii umane# prin valorificarea deplin a premiselor ereditare !i a condiiilor sociale. a 7reditatea define!te o trstur $iologic proprie organismelor vii. Ea inter2vine ca <ereditate general<# tipic speciei umane care asigur premisa reu!itei fie2crei personaliti# cel puin la nivelul unei educaii de $a" !i ca <ereditate special<# care asigur premisa evoluiei particulare a unor trsturi fi"ice# fi"iologice !i psi=ologice# varia$ile &n funcie de calitatea fiecrei personaliti. nali"a ereditii# din perspectiva educa$ilitii# presupune interpretarea pedagogic a unor cupluri de concepte complementare: genotip *care reflect <patrimoniul mo!tenit<) !enotip *care reflect efectul genotipului# re"ultat din interaciunea cu mediul), cre"tere *care vi"ea" aspectele fi"ice ale <sc=emei corporale<# ramificaiile nervoase# volumul de mas cere$ral) maturi1are *care vi"ea" aspectele fi"iologice ale de"voltrii interne# $ioc=imice# endocrine# sen"oriale# cere$rale) 2 ve"i Folu# Pantelimon# (6?4# pag..4. Educa$ilitatea valorific &n mod special plasticitatea sistemului nervos central# relaia dintre procesele nervoase fundamentale *e%citaia2in=i$iia)# particularitile anatomo2fi"iologice ale anali"atorilor# caliti opera$ile &n termenii interdependenei formative e%istente &ntre &nvare !i de"voltare *ve"i Folu# Pantelimon# (647). / ?ediul define!te ansam$lul factorilor naturali !i sociali# materiali !i spirituali# care condiionea"# &n mod organi"at sau spontan# de"voltarea pedagogic a personalitii umane.
(-

De"voltarea pedagogic a personalitii presupune regruparea cultural a acestor factori care intervin la nivel de <macromediu social< *economic# politic# cultural) 2 prin familie# !coal# profesie# instituii sociale# timp li$er# mass2media etc. 2 !i la nivel de <micromediu social<: mediul natural# mediul am$iant# format din totalitatea condiiilor $ioclimatice !i geografice &n care trie!te omul. >ediul este un factor modelator care permite relevarea# stimularea !i c=iar amplificarea dispo"iiilor genetice prin aciuni instituionali"ate !ormal *!coala) !i non!ormal *activiti e%tradidactice# activiti e%tra!colare). Cercetrile &ntreprinse la nivel de 0DESC1 de"volt# &n acest sens# te"a transformrii progresive a mediului social &ntr2o <cetate educativ< *ve"i# 8aure# Edgar# coordon.# (6?7). Galorificarea deplin a educa$ilitii solicit mediului raporturi desc=ise pedagogic spre ereditate !i spre educaieH Desc=iderea pedagogic a mediului spre ereditate angaBea" capacitatea acestuia de prelucrare sociocultural a dispo"iiilor native# generale !i speciale# ale personalitii umane. Desc=iderea pedagogic a mediului spre educaie angaBea" capacitatea acestuia de structurare instituional a activitilor sale orientate &n direcia !ormrii0de1voltrii personalitii umane. 'n aceast ultim accepie# <pe po1iiile sale superioare2 la nivelul componentelor sale socioculturale "i a derivatelor ei sociocomunicative2 mediul se prelunge"te 3n educaie2 se uni!ic cu educaiaG *Folu# Pantelimon# (647# pag.4-). c 7ducaia define!te esena educa$ilitii prin calitatea sa de !actor care determin de1voltarea pedagogic a personalitii umane prin valori!icarea deplin a premiselor ereditare "i a condiiilor de mediuH Prin angaBarea finalitilor pedagogice macro !i micro2structurale# educaia <pro2pune deli$erat alegerea perspectivei ce urmea" a fi insuflat de"voltrii# contur+nd modalitatea concret de utili"are a resurselor ereditii !i a mediului< *Folu# Pantelimon# (647# pag./@#/(). 7tapele educaiei 2 care desemnea" un potenial formativ e!alonat progresiv pe <treptele !colaritii< *ve"i De$esse >aurice# (64() 2 nu tre$uie suprapuse e%act peste <stadiile psi=ice< 2 care desemnea" un ansam$lu de <invariante $ine conturate calitativ< &n funcie de relaiile !i activitile prioritare !i de <structurile psi=ice concrete< *Folu# Pantelimon# (647# pag./.). De1voltarea psihic include urmtoarele stadii: stadiul copilului mic: a de la na!tere p+n la ( an, / stadiul copilului antepre!colar: de la ( la . ani, c stadiul copilului pre!colar: de la . la 3*?) ani, d stadiul !colarului mic de la 3*?) la (@*(()ani, e stadiul !colarului preadolescent: de la (@*(() la (/*(7) ani, ! stadiul !colarului adolescent: de la (/*(7) la (4*(6) ani, g stadiul adolescenei &nt+r"iate: de la -@ la -/ de ani, h stadiul v+rstei adulte *tinereea: de la -7 la // de ani, maturitatea: de la /7 la 37 de ani 5<v+rsta adult miBlocie !i tardiv<, $tr+neea: de la 33 la 6@ de ani 5 <v+rstele de involuie<) 2 ve"i 9c=iopu# 0rsula, Ger"a# Emil# (66(# pag..@2./. >alori!icarea educa/ilitii presupune cunoa!terea fiecrui stadiu al de"voltrii # &n mod special a faptului c momentele de <cri"< apar# de regul# &n fa"ele de trecere la o nou v+rst psi=ologic fenomen acuti"at &n Burul v+rstei de (/ ani# la trecerea de la preadolescen la adolescen. Sesi"area diferenei specifice dintre <stadiile de"voltrii psi=ice< !i <etapele de"voltrii pedagogice< a generat soluia restructurrii treptelor !colare &n sistemele moderne de &nvm+nt# organi"ate# &n cea mai mare parte# &n formula <3P.P.<# care permite ie!irea din <fa"ele psi=ologice critice< &n interiorul aceluia!i ciclu de &nvm+nt. d >alori!icarea deplin a educa/ilitii sugerea" o anumit normativitate a aciunii educaionale care propune: dep!irea antinomiei: influene interne *ereditare) 2 influene e%terne *mediu !i educaie), concentrarea su$stratului energetic motivaional al de"voltrii pedagogice la nivelul o$iectivelor formative ale educaiei# desc=ise &n direcia *auto)perfecionrii personalitii umane, delimitarea diferenei specifice dintre <stadiul psi=ic< !i <stadiul pedagogic<# operant &n sistemele moderne de &nvm+nt care au instituionali"at# de cele mai multe ori# structura de organi"are <3P.P.<. Valorificarea educaiei !ermanente
(.

Valorificarea educaiei !ermanente constituie o a doua direcie de evoluie a educaiei. nali"a acestei direcii impune cunoa!terea conceptului pedagogic de educaie permanent. 7ducaia permanent repre"int capacitatea aciunii educaionale de integrare !uncional0 structural a tuturor dimensiunilor *moral intelectual te=nologic estetic fi"ic) !i !ormelor educaiei *!ormal ( non!ormal ( in!ormal )# pe tot parcursul !i &n fiecare moment al vieii# pe coordonata vertical !i ori"ontal a sistemului !i a procesului de &nvm+nt. 8nali1a educaiei permanente# &n calitate de concept pedagogic fundamental# cu implicaii importante angaBate la nivel de politic general a educaiei# presupune evidenierea celor dou coordonate de aciune# vala$ile pe termen lung# mediu !i scurt: dimensiunea vertical# temporal dimensiunea ori"ontal# spaial. Coordonata vertical a educaiei permanente pro$ea" desc=iderea temporal nelimitat a activitii de !ormare0de1voltare a personalitii# desf!urat longitudinal# pe toat durata vieii. 'n aceast perspectiv educaia valorific resursele pedagogice ale fiecrui <ciclu al vieii< copilria# *pre)adolescena# tinereea# maturitatea# $tr+neea resurse pedagogice dependente de <rolurile !i statutele< naturale !i sociale# do$+ndite sau proiectate# reale sau virtuale# retrospective sau prospective# tipice personalitii umane *ve"i 9c=iopu# 0rsula, Ger"a# Emil# (667# pag./-2/6). ctivitatea de educaie <evoluea" astfel at+t ca formare !colar iniial c+t !i ca formare e%tra!colar !i post!colar *postuniversitar etc.) continu< *ve"i Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la !ormation2 (66/# ve"i pag../4). Coordonata ori1ontal a educaiei permanente pro$ea" desc=iderea spaial nelimitat a activitii de !ormare0de1voltare a personalitii desf!urat transversal &n fiecare moment al vieii. Ea valorific simultan# intensiv sau e%tensiv# aciunile !i influenele posi$ile la nivel de educaie !colar educaie e%tra!colar familie comunitate mass2media loisir etc. %a nivel teoretic# educaia permanent repre"int# pe de o parte# un concept pedagogic fundamental# de tip integrator# care <&nglo$ea" toate aspectele actului educativ<# iar# pe de alt parte# un concept pedagogic operaional# care e%tinde aplicaiile sale <asupra tuturor aspectelor educaiei< *ve"i T=omas# Mean# (6??# pag.?624(). %a nivel de politic a educaiei # educaia permanent devine un principiu de aciune care proiectea" transformarea societii &ntr2o <cetate educativ<. ceast oper care confer responsa$ilitate pedagogic tuturor organi"aiilor sociale !i comunitilor umane presupune reali"area a dou o$iective fundamentale: a crearea structurilor !i a metodelor favora$ile !ormrii0 de1voltrii personalitii umane pe tot parcursul vieii, / pregtirea personalitii umane pentru autoinstruire !i autoeducaie *ve"i Hengrand# Paul# (6?.). Ea anticipea" astfel <sistemul de &nvm+nt de m+ine care va fi mai mult dec+t Bu%tapunerea a dou pri ast"i separate: instituia !colar# pe de o parte# educaia adulilor# pe de alt parte# constituind un singur proces continuu< *T=omas# Mean# pag.?624@). Valorificarea autoeducaiei Valorificarea autoeducaiei constituie o a treia direcie !undamental de evoluie a educaiei angaBat ca urmare a proiectelor pedagogice 5 didactice calitativ superioare# reali"a$ile &n perspectiva educaiei 5 instruirii permanente. 8utoeducaia repre"int produsul unor cicluri de educaie permanent proiectate la niveluri de reali"are superioar# &ntr2o perioad de timp semnificativ psi=osocial pentru valorificarea la ma%imum a potenialului de auto!ormare ( autode1voltare al personalitii umane. 'n aceast perspectiv# Ga educa 3n perspectiva educaiei permanente 3nseamn2 3n esen2 a determina un autentic proces de autoeducaieG *Toma# Steliana# (64.# pag./@). Ca tendin de evoluie a educaiei# autoeducaia evidenia" posi$ilitatea transformrii o/iectului educaiei &n su/iect al propriei sale formri. ceasta presupune stimularea capacitii o/iectului educaiei de: interiori"are a aciunii educaionale, reali2"area a unor circuite de
(/

cone%iune invers intern, autoevaluare, autoproiectare pedagogic *ve"i &tructura aciunii educaionale). >alori!icarea resurselor de autoeducaie ale personalitii umane permite reali2"area unui nou ec=ili$ru &ntre factorii e%terni !i factorii interni ai activitii de !ormare0de1voltare a personalitii. stfel educaia2 aflat iniial alturi de mediu &n iposta"a unui factor e%tern# devine treptat 2 prin educaie permanent !i autoeducaie ( un factor intern sta$il# care reflect la nivel funcional !i structural capacitatea intrinsec a personalitii umane de *auto)perfecionare continu a activitii sale individuale !i sociale. Educaia asigur# la acest nivel# atingerea <scopului final< al organi"aiei !colare moderne !i postmoderne: <a face din o/iectul educaiei su/iectul propriei sale educaii# din omul care capt educaie omul care se educ el &nsu!i< *8aure# Edgar# (6?/# pag.--@). utoeducaia apare astfel ca o activitate sistematic# sta$il# cu scop de autoperfecionare continu# asumat printr2o deci"ie social sau 5 !i personal care angaBea" !i orientea" deplin toate resursele de !ormare0de1voltare ale personalitii umane *ve"i Toma# Steliana#(64.# pag.-@2-(). Valorificarea !roiectrii curriculare Valorificarea !roiectrii curriculare constituie cea de2a patra direcie general de evoluie a educaie. Este o direcia fundamental# de"voltat ca o premis dar !i ca o consecin a valorificrii depline a educa$ilitii# a educaiei permanente# a autoeducaiei. 'n aceast perspectiv# proiectarea curricular repre"int o nou paradigm de a$ordare a pro$lemelor comple%e ale educaiei !i instruirii. Proiectarea curricular evidenia"# pe de o parte# importana prioritar a o/iectivelor pedagogice# iar pe de alt parte# necesitatea asigurrii unei corespondene optime &ntre o/iective ( coninuturi ( metode ( evaluare# cu efecte calitative determinante &n activitatea de !ormare0 de1voltare a personalitii# reali"ate 5 reali"a$ile la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. Galorificarea acestui tip de proiectare superioar solicit o anumit manier de formare a educatorilor# care cultiv capacitatea de raportare permanent la posi$ilitile minime0medii0 ma4ime ale celui educat !i de implicare# &n actul educativ# a e%perienei de via a acestora. Proiectarea curricular a educaiei presupune respectarea urmtoarelor principii aplica/ile la toate nivelurile sistemului "i ale procesului de 3nvmnt *ela$orarea planului de &nvm+nt# a programelor de educaie5instruire# a proiectului de activitate 5 lecie# or de dirigenie etc.): a principiul selectrii "i al de!inirii o/iectivelor activitii de educaie . 3nvare: / principiul selectrii "i al construirii e4perienelor de educaie . 3nvare 3n !uncie de o/iectivele sta/ilite anterior: c principiul organi1rii metodologice a e4perienelor de educaie . 3nvare pentru o/inerea unui e!ect !ormativ ma4im: d principiul evalurii re1ultatelor prin raportare la o/iectivele propuse 3n vederea per!ecionrii continue a activitii de educaie . 3nvare *ve"i TLler# R.I.# (67@). Ca strategie de evoluie a educaiei# proiectarea curricular apare ca <un program de activiti conceput special ca elevii 5 studenii s ating# &n msura posi$ilitilor lor# anumite scopuri !i o$iective educative# definite &n mod e%plicit< *Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la !ormation# (66/# pag.-(6). Ea angaBea" dou orientri pedagogice !i sociale complementare: centrarea asupra resurselor personalitii elevului5studentului etc.# e%primat &n termeni de o$iective prioritar formative, desc=iderea o/iectivelor ( coninuturilor ( metodelor de Gpredare03nvare0evaluareG &n direcia educaiei permanente autoeducaiei educa$ilitii. Proiectarea !i de"voltarea curricular a educaiei marc=ea" evoluia strategic a planului de &nvm+nt# a programelor !i a manualelor !colare 5 cursurilor universitare# a structurilor fle%i$ile de formare iniial !i continu a cadrelor didactice# evoluie strategic determinat social la nivelul finalitilor educaiei# &ntr2un proces de permanent revi"uire# reg+ndire !i c=iar de reformare
(7

pedagogic *ve"i Revista de pedagogie. Curriculum "i de1voltare curricular# nr..2/5(66/# pag..2 4-).

MODULUL NR.( SISTEMUL DE EDUCAIE

Si"temul de educaie repre"int ansam/lul organi1aiilor . instituiilor sociale economice# politice# culturale 2 "i al comunitilor umane 2 familie# popor# naiune, grupuri profesionale# grupuri etnice, sat# ora!# cartier# colectivitate 2 care &n mod direct sau indirect# e%plicit sau implicit# &ndeplinesc funcii pedagogice# de activare !i influenare a procesului de !ormare0de1voltare a personalitii umane. ceast perspectiv responsa$ili"ea"# &n plan pedagogic# &ntreaga societate# conceput astfel la nivelul unei adevrate <ceti educative< *ve"i 8aure# Edgar !i cola$or.#(6?/). Ea nu e%clude &ns rolul special al !colii# reali"a$il la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. Si"temul de #nvm$nt Si"temul de #nvm$nt repre"int principalul su$sistem al sistemului de educa2ie# care include ansam/lul instituiilor speciali1ate 3n proiectarea "i reali1area !unciilor educaiei prin coninuturi !i metodologii specifice# organi"ate !ormal !i non!ormal. Definirea !i anali"a sistemului de &nvm+nt# la nivelul unui concept pedagogic fundamental# presupune avansarea a dou criterii de referin# diferite din perspectiva gradului de generalitate angaBat. Din acest punct de vedere# sistemul de &nvm+nt poate fi definit 3n sens larg !i 3n sens restrnsH nali"ele propuse asigur desc=iderea necesar pentru &nelegerea raporturilor sociale !i pedagogice e%istente &ntre: sistemul de educaie sistemul de &nvm+nt procesul de &nvm+nt. n sens larg# sistemul de &nvm+nt angaBea" <ansam$lul instituiilor care particip la organi"area ar=itecturii !colare# adic la derularea general a studiilor pe cicluri# orientri# filiere etc.< *Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la !ormation # (66/# pag.673). 'n aceast accepie sunt vi"ate: instituiile !colare# unele instituii speciali"ate &n instruire non!ormal *clu$uri# ta$ere# centre de pregtire profesional# programe de radio2televi"iune !colar5universitar etc.)# dar !i unii ageni sociali cu care !coala sta$ile!te relaii contractuale *ageni: economici# politici# culturali# religio!i# comunitari etc.). n sens restrns# sistemul de &nvm+nt include ansam$lul instituiilor !colare# organi"ate la nivel primar# secundar# superior# pe diferite trepte !i cicluri de instruire !i educaie. 'n aceast accepie# sistemul de &nvm+nt este definit ca sistem !colar *ve"i Dicionar de pedagogie# (6?6# pag./((). Ca <parte a sistemului de educaie<# sistemul de &nvm+nt include <reeaua organi"aiilor !colare< determinat &n plan pedagogic !i Buridic# &n conte%tul unor <servicii pu$lice< desc=ise# perfecti$ile# auto2perfecti$ile la nivelul activitii de $a" 2 instruirea reali"at &n cadrul procesului de &nvm+nt *ve"i Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la !ormation# (66/# pag.6732674).
(3

nali"a sistemului de &nvm+nt# &n sens restr+ns# creea" premisa metodologic necesar pentru definirea corect a principalului su su$sistem procesul de &nvm+nt &n cadrul cruia are loc activitatea de $a"# instruirea# proiectat !i diriBat de profesor# 3nvarea# reali"at de elev# ca efect al instruirii. Procesul de 3nvmnt repre"int principalul su$sistem al sistemului de &nvm+nt# care reflect dimensiunea general *sensul larg) !i particular *sensul restrns) a acestuia la nivelul unor activiti specifice proiectate conform unor programe de instruire# !ormale !i non!ormale# reali"ate cu cadre didactice speciali"ate &n conte%tul unui plan organi"at unitar &n diferite circumstane de timp *an# trimestru# semestru !colar, sptm+n# "i !colar) !i spaiu *!coal, clas# ca$inet# la$orator# $i$liotec# mediatec etc.). Pro$lematica specific procesului de &nvm+nt referitoare la aciunile de predare ( 3nvare ( evaluare# care pot fi proiectate# reali"ate !i de"voltate la diferite niveluri sociale !i standarde de competivitate pedagogic prin intermediul o/iectivelor ( coninuturilor ( metodologiilor *de predare2&nvare2evaluare) va fi anali"at &n partea a II2a a cursului * #eoria general a instruirii 5 Didactica general). Structura "i"temului de #nvm$nt Structura "i"temului de #nvm$nt repre"int elementele componente !i ale sistemului de &nvm+nt !i relaiile de interdependen dintre acestea care asigur reali2"area funciilor principale ale educaiei5instruirii la nivel de sistem !i de proces. 8nali1a structurii sistemului de 3nvmnt permite evidenierea urmtoarelor niveluri !uncionale *ve"i Feminard# Hucien# (6?.# pag.((@2((-): a nivelul structurii de adaptare intern sau al structurii de /a1 a sistemului define!te raporturile dintre nivelurile *primar secundar superior) treptele ciclurile de instruire# dintre acestea !i programele curriculare adoptate, / nivelul structurii materiale evidenia" situaia cantitativ !i calitativ a resurselor pedagogice: umane *cadre didactice# elevi 5 studeni# personal administrativ etc.) 2 didactice *spaiul# timpul !colar# miBloacele didactice etc.) 2 !inanciare *$ugetul naional# teritorial# local investit &n educaie, miBloacele disponi$ili"ate de comunitatea local), in!ormaionale *planuri programe manuale !colare# cursuri universitare 5 alte materiale de &nvare, $i$lioteci# videoteci# mediateci# reele de instruire asistat de calculator etc.). c nivelul structurii de conducere vi"ea" raporturile sta$ilite &ntre deci"ia managerial *glo/al ( optim ( strategic) !i deci"ia administrativ 5 e%ecutiv (sectorial ( punctual ( reproductiv), d nivelul structurii de relaie permite instituionali"area unor raporturi contractuale dintre !coal !i: comunitate *local# teritorial# naional)# agenii sociali *economici# culturali# politici etc.)# !amilie... 7voluia structurii sistemelor de 3nvmnt evidenia" urmtoarele tendine confirmate la scar universal *ve"i Dictionnaire encIclop6diJue de lK6ducation et de la !ormation2 (663# pag.676263.): a) prelungirea !colii de cultur general# o$ligatorie p+n la v+rsta de (3 ani# pentru <a putea aButa grupurile defavori"ate s dep!easc =andicapurile lor socioculturale !i pedagogice< !i a favori"a astfel de"voltarea unei personaliti autonome, $) diversificarea &nvm+ntului posto$ligatoriu 2 profesional# liceal# universitar cu responsa$ili"area opiunilor !i a contri$uiilor comunitilor locale !i teritoriale, c) desc=iderea !colii !i a universitii spre pro$lemele sociale ale comunitii *economice# politice# culturale# religioase etc.) <pentru a dep!i cau"ele principale ale incertitudinilor !i ale $locaBelor trite de sistemele educaionale<. ceste tendine sunt relevante la nivelul celor mai rsp+ndite formule de structurare a &nvm+ntului !colar *CL+L+) !i universitar *scurt 5 -#., lung 5 /23 ani# postuniversitar master 5 (2 - ani# doctorat# postdoctorat) !i &n cadrul altor variante de organi"are a sistemului care vi"ea":
(?

a) organi"area structurii de $a" pe trei <etaBe< 5 niveluri adapta$ile intern prin treptele !colare5universitare proiectate: nivel primar *treapt pre!colar !colar 5 elementar), nivel secundar *treapt inferioar2superioar), nivel <teriar< 5 superior *&nvm+nt universitar scurt2lung2 postuniversitar), $) perfecionarea relaiilor de continuitate pedagogic &ntre toate nivelurile !i treptele !colare5universitare perfecionare reali"a$il prin: consolidarea trunc=iului comun de pregtire general# unitar !i o$ligatoriu &n &nvm+ntul secundar inferior# prelungit &n &nvm+ntul secundar superior !i c=iar &n &nvm+ntul universitar *ve"i conceptul de core curriculum), confirmarea evalurii po"itive reali"a$il &n termeni de proces *e%amene pariale cu scop formativ# stimulativ) !i de produs *e%amene de a$solvire cu funcie implicit de selecie !colar# profesional# social) ve"i %es re!ormes de lK6ducationE e4periences et perspectives # (64@, >aniscotte2 $rancine# (646, nvmntul din alte ri# (66@. %anagementul "i"temului de #nvm$nt %anagementul "i"temului de #nvm$nt repre"int un tip de conducere superi2oar care vi"ea" plani!icarea0organi1area2 orientarea03ndrumarea metodologic2 reglarea0autoreglarea proceselor specifice domeniului educaiei5instruirii# &n cadrul unei activiti comple%e proiectat !i reali"at la nivel glo/al# optim# strategic. 8ctivitatea de management vi"ea" toate nivelurile de organi"are ale sistemului !i ale procesului de &nvm+nt: 2 nivelul de v+rf 5 ministerul &nvm+ntului, 2 nivelul intermediar 5 inspectoratele !colare teritoriale, 2 nivelul de $a" 5 unitile !colare# clasa de elevi *ve"i managementul clasei). 'n aceast perspectiv conducerea ministerului 'nvm+ntului# inspectoratului !colar# !colii# clasei de elevi etc.# solicit o a$ordare a pro$lemelor la nivel glo/al *&n ansam$lul lor)# optim *valorificarea la ma%imum a resurselor e%istente)# strategic *asigurarea liniei de perspectiv pe fondul unei prospectri inovatoare)# pe $a"a unor aciuni de informare# evaluare *control apreciere deci"ie) !i comunicare pedagogic a deci"iei *ve"i rolul diagno1ei progno1ei, ve"i importana &ndrumrilor metodice asigurate de manager &n calitatea sa de ministru# inspector !colar# director# profesor# profesor2metodist# profesor2consilier# profesor2cercettor etc.). $unciile principale ale activitii de management sunt centrate asupra: plani!icrii0organi1rii sistemului, orientrii03ndrumrii procesului de &nvm+nt, reglrii0autoreglrii sistemului !i procesului de &nvm+nt# la nivel de v+rf# intermediar# de $a". 'n interiorul acestor funcii principale# centrale# intervin !unciile derivate care susin aciunile !i operaiile indispensa$ile activitii de management: in!ormarea pedagogic# evaluarea pedagogic *$a"at pe control pedagogic# apreciere pedagogic 5 diagno1 pedagogic# deci1ie pedagogic 5 progno1 pedagogic stimulativ)# comunicarea pedagogic *a deci"iei pedagogice &nsoit de &ndrumarea pedagogic stimulativ care anticipea" corectarea# ameliorarea# aBustarea structural# restructurarea activitii evaluate). $uncia de plani!icare0organi1are implic valorificarea resurselor pedagogice *informaionale# umane# materiale# financiare) ale sistemului de &nvm+nt# la nivel de v+rf# intermediar# de $a". Plani!icarea activitii angaBea" <o reflecie pedagogic< asupra aciunii viitoare# conceput cu scop prospectiv *plani!icare strategic) !i ameliorativ *plani!icare operaional) 2 ve"i ndrei# Dicolae, Dumitrescu# Ion# (64.# pag. //24.. Sc=ema general de proiectare presupune: reali"area $ilanului critic al activitii 5 perioadei anterioare 2 definirea scopurilor 5 o$iectivelor generale 2 sta$ilirea o$iectivelor specifice 5 pe domenii# sectoare 2 deducerea o$iectivelor operaionale 5 cu rspunderi concrete. 1 asemenea sc=em este valorifica$il &n procesul de ela$orare a tuturor planurilor de activitate: planul general#
(4

planul de !colari"are# planul comisiei metodice# planul catedrei metodice# planul cadrului didactic# planul serviciului administrativ etc. Organi1area activitii completea" planificarea prin crearea unor structuri !i instrumente deci"ionale care pot fi angaBate pe o coordonat ierar=ic liniar *autoritatea $irocratic# diriBat e%clusiv pe verticala sistemului) sau &n reea *autoritatea funcional# profesional# e%tins circular pe verticala dar !i pe ori"ontala sistemului). $uncia de orientare03ndrumare a procesului de 3nvmnt vi"ea" activitatea de $a" organi"at la nivelul sistemului# activitatea de instruire5educaie. Reali"area sa presupune asigurarea saltului metodologic de la investigaia longitudinal *valorificat prin !i"a de o/servaie) la investigaia transversal# valorificat prin !i"a de anali10sinte1 care consemnea" deci"ia managerial prin caracteri"area urmtorilor indicatori: capacitatea cadrului didactic de proiectare a o$iectivelor coninuturilor metodologiei de predare03nvare0evaluare, randamentul !colar# corelaia profesor2elev. ceast !i" de anali10sinte1 este aplica$il &n evaluarea activitilor didactice !i a activitilor educative *cu anumite adaptri). $uncia de reglare0autoreglare a sistemului "i a procesului de 3nvmnt vi"ea"# pe de o parte# per!ecionarea cadrelor didactice reali"at prin aciunile metodice proiectate la nivel macro !i micro2structural# iar pe de alt parte# cercetarea pedagogic# reali"at prin inovaii proiectate special *la nivel macro !i micro2structural ve"i rolul: Institutului de cercetri pedagogice, caselor corpului didactic# centrelor de asisten psi=opedagogic dar !i al ca$inetelor metodice din !coal) pentru optimi"area continu a activitii didactice5educative. &tructurile manageriale <tre$uie s corespund &ntotdeauna funciilor asumate la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt *Coom$s# P=ilip# K.# (634# pag.-76). Perfecionarea structurilor manageriale presupune desc=iderea acestora pe verticala dar !i pe ori"ontala sistemului !i a procesului de &nvm+nt *ve"i rolul cercetrii !i al perfecionrii pedagogice, ve"i rolul repre"entanilor comunitii educaionale). Pe verticala sistemului conducerea managerial angaBea" structurile instituionale pe circuitul: a) >inisterul &nvm+ntului *de e%emplu# direcia planificare2organi"are# corespun"toare funciei de plani!icare0organi1are a sistemului de &nvm+nt, direcia proiectare2evaluare# corespun"toare funciei de orientare03ndrumare a procesului de &nvm+nt, direcia formarea formatorilor# corespun"toare funciei de reglare0autoreglare a sistemului !i a procesului de &nvm+nt. $) Inspectoratele !colare teritoriale *de e%emplul serviciul inspecie !colar teritorial !i de personal# corespun"tor funciei de plani!icare0organi1are, serviciul de inspecie de specialitate# corespun"tor funciei de orientare03ndrumare, serviciul de perfecionare a cadrelor didactice 5 casa corpului didactic, centrul de asisten psi=opedagogic a cadrelor didactice# elevilor !i prinilor# corespun"tor funciei de reglare2autoreglare. c) 0nitile !colare organi"ate la nivel local *de e%emplu# un director responsa$il de planificarea2organi"area resurselor# corespun"tor funciei de plani!icare0organi1are, un director responsa$il de evaluarea procesului de &nvm+nt# corespun"tor funciei de orientare03ndrumare, un director responsa$il de perfecionarea cadrelor didactice# corespun"tor funciei de reglare0 autoreglare. Pe ori1ontala sistemului conducerea managerial poate angaBa structurile instituionale complementare *din perspectiva cercetrii !i a perfecionrii pedagogice dar !i din perspectiva comunitii educaionale): a) >inisterul &nvm+ntului: ve"i relaiile dintre direcia de planificare2organi"are !i secia managementul resurselor pedagogice *institutul naional de cercetri pedagogice)# catedra managementul educaiei *institutul naional de formare a cadrelor didactice)# consiliul naional al educaiei *comunitatea educaional naional), ve"i relaiile dintre direcia proiectare2evaluare !i secia curriculum# catedra de teoria educaiei !i a instruirii# comisiile naionale pentru proiectarea !i evaluarea coninutului instruirii, ve"i relaiile dintre direcia perfecionarea cadrelor didactice !i secia documentare pedagogic# catedra metodic !i practic pedagogic# comisiile metodice organi"ate pe specialiti la nivel naional.
(6

$) Inspectoratele !colare teritoriale: ve"i relaiile dintre serviciile inspecie !colar teritorial !i de personal# inspecie !colar de specialitate# perfecionare 5 prin casa corpului didactic !i centrul de asisten psi=opedagogic !i sucursalele teritoriale ale institutului naional de cercetri pedagogice# institutului naional de formare a cadrelor didactice# ale consiliului naional al educaiei. c) 0nitile de &nvm+nt# organi"ate la nivel local: ve"i relaiile dintre factorii de conducere *cu responsa$iliti de planificare2organi"are# orientare2&ndrumare# reglare2autoreglare) !i structurile instituionali"ate la nivelul !colii *comisii# catedre# ca$inete metodice) !i la nivelul comunitii educative locale *&n cola$orare cu familia# agenii sociali etc.).

MODULUL NR.) FINALITILE E DUCAIEI

Finalitile educaiei repre"int orientrile valorice ale activitii de !ormare0de1voltare a personalitii definite la nivel de sistem * educaie 5 &nvm+nt) !i de proces *de &nvm+nt). ceste orientri valorice sunt incluse &n documente de politic a educaiei ela$orate la diferite niveluri ale deci"iei: legea &nvm+ntului# statutul cadrelor didactice# programele !colare etc. 8inalitile educaiei repre"int dimensiunea su/iectiv a activitii de educaie care transpune &n practic prin intermediul unor deci"ii de filo"ofie !i de politic a educaiei# pe de o parte# !i de politic !colar# pe de alt parte dimensiunea o/iectiv a activitii de educaie# definit la nivelul funciilor generale ale educaiei. 'n acela!i timp# tre$uie evideniat faptul c finalitile educaiei ridic pro$lema raportului dintre orientrile valorice propuse# la diferite niveluri ale sistemului !i ale procesului de &nvm+nt# !i resursele pedagogice necesare. >odul de re"olvare a acestui raport demonstrea" calitatea actului de politic a educaiei# e%ercitat &n cadrul unui sistem de &nvm+nt pe termen lung# mediu !i scurt. Clasi!icarea !inalitilor educaiei impune avansarea unor criterii semnificative &n plan pedagogic. vem &n vedere dou criterii complementare: () sfera de referin, -) gradul de divi"i$ilitate !i de compara$ilitate *ve"i Cristea# Sorin# -@@@# pag.(/72(7-). Dup primul criteriu# pot fi evideniate dou categorii de finaliti ale educaiei: a) !inaliti macrostructurale *idealul educaiei# scopurile educaiei)# angaBate la nivelul sistemului de &nvm+nt# av+nd un grad mai mare de generalitate, $) !inaliti microstructurale *o/iectivele educaiei 5 instruirii)# angaBate la nivelul procesului de &nvm+nt# av+nd un grad mai mare de specificitate# dependent &ns de finalitile macrostructurale. Dup cel de2al doilea criteriu# complementar cu primul criteriu pre"entat anterior# pot fi sesi"ate dou categorii de finaliti ale educaiei: a) finaliti indivi"i$ile# care nu au grad de comparaie# repre"ent+nd o realitate glo$al *sistemul de educaie 5 &nvm+nt)# care nu poate fi gradat la nivelul unor ta%onomii avem &n vedere# finalitile macrostructurale: idealul educaiei# care define!te tipul de personalitate uman la care aspir societatea pe termen lung, scopurile educaiei# care definesc principalele direcii de de"voltare strategic a educaiei 5 &nvm+ntului# vala$ile la scara &ntregii societi pe termen mediu !i lung, $) finaliti divi"i$ile# care pot fi clasificate pe diferite grade de compara$ilitate# angaBate la nivelul procesului de &nvm+nt avem &n vedere ta%onomiile o$iectivelor educaiei 5instruirii# reali"a$ile# &n ultim instan# &n cadrul oricrei activiti didactice 5 educative. Finalitile macro"tructurale Finalitile macro"tructurale definesc orientrile valorice care asigur proiectarea !i reali"area activitii de !ormare0de1voltare a personalitii la nivel de sistem. ceste finaliti care angaBea" evoluia sistemului de educaie !i de &nvm+nt# pe termen lung !i mediu# reflect direciile
-@

fundamentale de de"voltare a societii la nivel glo$al# &n plan economic# politic# cultural# comunitar. vem &n vedere dou categorii de finaliti macrostructurale ale educaiei# vala$ile la scara &ntregului sistem de educaie 5 &nvm+nt# pe termen lung !i mediu: a idealul educaiei . pedagogic: / scopurile educaiei . pedagogicH Idealul educaiei & !edagogic repre"int finalitatea de ma%im generalitate care define!te <un prototip< determinat# &n mod o$iectiv# de tendinele de evoluie ascendent a societii. El marc=ea" <con!tiina pedagogic a societii< *ve"i Dicionar de pedagogie contemporan# (636# pag.(-6, Dicionar de pedagogie# (6?6# pag.-@-). Ca <model al devenirii superioare< idealul define!te tipul de personalitate la care aspir societatea pe termen lung pe parcursul unei perioade care acoper cel puin dou cicluri de educaie# fi%ate convenional &n limitele a dou decenii. Idealul educaiei are un caracter: istoric *ve"i idealul ntic=itii# Evului >ediu# Rena!terii# Epocii >oderne, a/stract *idealul nu este tangi$il &ntr2o form concret dar susine reali"area activitii la un nivel superior), prospectiv *idealul angaBea" o previ"iune pe (2. decenii# premisa planificrii pe un deceniu !i a programrii pe (27 ani), strategic *idealul asigur a$ordarea glo$al# integrativ# inovatoare a pro$lemelor), politic *idealul repre"int interese sociale de ma%im generalitate# care generea" aciuni de anvergur la nivelul scopurilor educaiei). Idealul Epocii >oderne reflect &n plan pedagogic transformrile &nregistrate la nivel social glo$al: 2 idealul personalitii eficiente# corespun"tor etapei societii industriali"ate timpurii !i pe cale de maturi"are *secolul OGIII 2 prima Bumtate a secolului OO), 2 idealul personalitii comple%e# multilaterale# corespun"tor etapei societii industriali"ate avansate *anii (67@2(6?@), 2 idealul personalitii creatoare !i independente# corespun"tor etapei societii postindustriale# informati"ate *dup ani (64@2(66@). Perspectiva informati"rii determin generali"area saltului de la modelul societii &nc=ise# caracteri"at prin tendina reproducerii strii e%istente# spre modelul societii desc=ise# caracteri"at prin tendina dep!irii strii e%istente# salt reflectat &n plan pedagogic prin idealul personalitii desc=ise# creative# adapta$il &n condiii de sc=im$are inovatoare continu *ve"i Popper# J.R# (66.# pag. (6/2--?, Folu# >i=ai# (66.# pag. -@2/@) . 0n asemenea ideal este instituionali"at !i la nivelul documentelor de politic educaional care evidenia" 5 orientea" <de"voltarea li$er# integral !i armonioas a individualitii umane<# posi$il !i necesar la scar social prin <!ormarea personalitii autonome "i creatoare< *%egea nvmntului# nr.4/5(667# su$l.ns.). Sco!urile educaiei & !edagogice repre"int finalitile macrostructurale determinate de ideal care angaBea" reali"area prin ela$orarea direciilor generale de aciune# instituionali"ate la nivel de politic a educaiei. Spre deose$ire de ideal 2 <care marc=ea" mai mult intenia fr a garanta urmrirea efectiv a acesteia< 2 scopurile pedagogice <asigur orientarea activitii de educaie &n mod real<# &ntr2o gestiune a timpului evalua$il pe termen mediu *minimum un ciclu de educaie# sta$ilit convenional la (@2(7 ani) ve"i De Hands=eere# Givivane et Fil$ert# (646# pag.-3, Kameline# D.# (6?6# pag.6?). Criteriile necesare pentru alegerea scopurilor pedagogice po1itive implic: a asigurarea concordanei cu idealul pedagogic# reali"a$il prin aciuni planificate la nivel de politic a educaiei, / dep"irea strii actuale2 reali"a$il prin aciuni de perfecionare# aBustare structural# restructurare# reformare a sistemului de educaie, c valori!icarea potenialului e4istent2 reali"a$il prin aciuni $a"ate pe resursele !i pe necesitile interne ale sistemului de educaie,

-(

d deschiderea spre di!erite alternative operaionale2 reali"a$il prin aciuni adapta$ile la diferite situaii particulare 2 evit+nd <scopurile care pretind a fi definitive< *DeQeL# Mo=n# (66-# pag..(@). 'n mod analogic# pot fi depistai indicatorii care pro$ea" apariia sau meninerea <scopurilor pedagogice negative<# lansate pe diferite circuite ideologice# mascate sau latente: a) acceptarea# &ntreinerea sau c=iar &ncuraBarea neconcordanei dintre idealul pedagogic !i scopurile pedagogice ale sistemului educaional, $) reproducerea strii actuale prin avansarea unor soluii pariale# de corecie sau de ameliorare a sistemului de educaie, c) &ncuraBarea dependenei de resursele e%terne ale sistemului# care pot &ntreine risipa sau re"olvarea doar a unor pro$leme pe termen scurt, d) &nc=iderea aciunilor pedagogice &n limitele unor proiecte glo$aliste sau compartimentate# inadapta$ile la diferite situaii particulare# proprii fiecrui sistem naional de educaie. &copurile pedagogice vi"ea" finalitatea unor aciuni educaionale comple%e# declan!ate la nivel de politic a educaiei# &n cadrul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. Din aceast perspectiv ele au un caracter: 2 practic# angaB+nd direciile principale de aciune social care susin structural politica !i planificarea educaiei &ntr2o anumit etap sau perioad istoric, 2 strategic# evideniind liniile generale de inovaie care asigur perfecionarea sistemului !i a procesului de &nvm+nt, 2 tactic "i operaional2 delimit+nd criteriile de ela$orare a o$iectivelor generale ale procesului de &nvm+nt# care susin proiectarea pedagogic a planului de &nvm+ntH Scopurile pedagogice determin astfel2 structura sistemului de 3nvmnt care condiionea1 reali1area procesului de 3nvmnt &n funcie de o anumit direcie pedagogic# relevant social prin criteriile instituionali"ate &n activitatea de proiectare "i de1voltare curricular a planului de 3nvmnt "i a programelor "colare. Evoluia istoric a scopurilor pedagogice evidenia" orientrile fundamentale &nregistrate &n politic a educaiei la nivel glo$al# &n special dup &nfiinarea# &n (6/7# a Organi1aiei =aiunilor Unite pentru 7ducaie2 Dtiin "i Cultur U=7&CO5United =ations 7ducational &cienti!ic and Culture *ve"i Hengrand# Paul# (6?.# 8aure# Edgar# (6?/# 0DESC1# 8 3nva "i a munci# (64., Gideanu# Feorge# (663). 'n conte%tul reformelor &ntreprinse &n anii (6?@2(66@# scopurile pedagogice definesc urmtoarele linii de politic a educaiei care orientea" evoluia sistemelor moderne de &nvm+nt# &n perspectiva secolului OOI *ve"i %es r6!ormes de lK6ducationE e4periences et perspectives # (64@, Di4 ann6es de r6!ormes au niveau de lKenseignement o/ligatoire dans lKUnion europ6enne2 *)M,0 *)),# (66?): a) democrati"area educaiei prin generali"area accesului la un &nvm+nt de calitate !i prin asigurarea conducerii manageriale a sistemului !i procesului de &nvm+nt, $) moderni"area permanent a educaiei prin desc=iderea fa de valorile sale specifice# dependente de <identitatea sa cultural<, c) valorificarea educaiei &n sensul progresului social prin promovarea produselor sale superioare la toate nivelurile de v+rf ale vieii culturale# politice# economice etc. Finalitile micro"tructurale Finalitile micro"tructurale definesc orientrile valorice care asigur proiectarea !i reali"area activitii de !ormare0de1voltare a personalitii la nivelul procesului de &nvm+nt. ceste finaliti# ela$orate conform criteriilor determinate la nivelul scopurilor pedagogice ale sistemului de &nvm+nt# repre"int o/iectivele procesului de 3nvmnt. O/iectivele generale ale procesului de &nvm+nt# vala$ile la toate nivelurile# treptele !i disciplinele de &nvm+nt# operaionali"ea" criteriile de ela$orare a planului de &nvm+nt# definitivate macrostructural.
--

ceste finaliti vi"ea"# pe de o parte# criteriile de proiectare definite &n termeni de a/ordare: sistemic *plan unitar# structurat interdisciplinar# desc=is educaiei permanente)# curricular *plan centrat pe o$iectivele fiecrui nivel de &nvm+nt)# psihologic *plan centrat pe aptitudinile !i atitudinile elevului5studentului). Pe de alt parte# ele traduc# la nivel didactic# dimensiunea strategic a idealului pedagogic *ve"i# de e%emplu# personalitatea creatoare "i autonom)# avans+nd proiectul unui anumit tip de 3nvare *ve"i# de e%emplu# 3nvarea inovatoare 5 comple%# anticipativ# participativ) ve"i RotNin# I.Mames, ElmandBra# >a=di, >alia# >ircea# (64(, Gideanu# Feorge# (644, Cristea# Sorin# (66/. O/iectivele speci!ice . intermediare ale procesului de 3nvmnt definesc orientrile valorice care vi"ea" do$+ndirea unor competene de &nvare &n funcie de: a) dimensiunile 5 coninuturile generale ale educaiei *o$iective pedagogice specifice educaiei: morale ( intelectuale ( tehnologice ( estetice ( !i1ice), $) formele educaiei *o$iective specifice educaiei5instruirii: !ormale ( non!ormale ( in!ormale), c) nivelurile !i treptele de &nvm+nt *o$iective pedagogice specifice &nvm+ntului primar . pre"colar ( "colar: secundar . in!erior ( superior: universitar . scurt2 lung2 postuniversitar), d) coninuturile specifice sta$ilite prin planul de &nvm+nt *ve"i o$iectivele pedagogice specifice disciplinelor de &nvm+nt, modulelor de studiu interdisciplinar# activitilor opionale 5 programe de instruire nonformal incluse ca oferte sociale &n planul de &nvm+nt). Datorit sferei largi de manifestare a o$iectivelor specifice# desf!urate &ntre doi poli e%tremi de angaBare a finalitilor microstructurale# e%ist tendina avansrii unor o$iective pedagogice intermediare# menite s facilite"e tran"iia: a) de la o$iectivele generale spre o$iectivele specifice *ve"i o/iectivele0cadru), $) de la o$iectivele specifice spre o$iectivele operaionale *ve"i o/iectivele de re!erin). O/iectivele operaionale . concrete vi"ea" performanele de &nvare ale elevului 5 studentului proiectate de fiecare profesor la nivelul activitii didactice 5 educative &n termeni de aciuni ale elevului# o$serva$ile !i evalua$ile pe criterii relevante la diferite intervale de timp. cumularea unui set de performane semnificative# reali"a$ile &n timp# permite atingerea unor competene !colare !i psi=ologice relevante la scar social. Ela$orarea o$iectivelor concrete# prin aciunea de operaionali"are a o$iectivelor generale !i specifice# incluse &n programele !colare# asigur c+mpul de manifestare continu a creativitii pedagogice a fiecrui cadru didactic. ?odelul de ierarhi1are a o/iectivelor pedagogice *generale specifice operaionale)# pre"entat anterior# are ca sistem de referin procesul de &nvm+nt &n ansam$lul su. 0n asemenea model conceptual poate fi raportat &ns !i la alte sisteme de referin 2 de e%emplu# un nivel de &nvm+nt# o treapt de &nvm+nt# un an de &nvm+nt# o disciplin de &nvm+nt etc. O/iectivele pedagogice generale "i speci!ice sunt incluse &n documente de politic !colar# raportate la documente de politic a educaiei *lege# statut etc.)# care de2finesc idealul pedagogic !i scopurile pedagogice. O/iectivele pedagogice operaionale sunt ela$orate de fiecare cadru didactic &n funcie de o$iectivele generale !i specifice *cu raportare la finalitile macrostructurale) dar !i de condiiile concrete *o/iective pedagogice concrete) ale !colii# clasei# elevilor.

MODULUL NR.* SC+IMBAREA N E D U C A I E Sc'im area #n educaie repre"int o necesitate o$iectiv# determinat de transformrile care au loc &n societate# la nivel cultural# politic# economic# comunitar# reflectate &n plan pedagogic.
-.

Evoluiile &nregistrate la nivel conceptual *ve"i istoria g+ndirii pedagogice) !i instituional *ve"i istoria !colii !i a &nvm+ntului) e%plic transformrile &nregistrate de2a lungul timpului &n modul de proiectare# reali"are !i de"voltare a educaiei !i instruirii. Din aceast perspectiv# pot fi sesi"ate dou categorii de sc=im$ri &n domeniul educaiei: a) sc=im$area curent, $) sc=im$area de tip reform. Sc'im area curent #n domeniul educaiei & #nvm$ntului Sc'im area curent #n domeniul educaiei & #nvm$ntului are loc# de regul# &n interiorul aceluia!i sistem de &nvm+nt fiind angaBat la nivel de politic !colar# &n vederea perfecionrii acestuia &n limitele unei paradigmei pedagogice recunoscut la scara comunitii profesionale &n plan naional !i internaional. cest tip de sc=im$are vi"ea" &m$untirea practicilor de proiectare# reali"are !i de"voltare a instruirii: vem &n vedere# pe de o parte# perfecionarea planului de &nvm+nt# a programelor !colare 5 universitare# a manualelor !colare 5 cursurilor universitare !i a metodicilor corespun"toare acestora, pe de alt parte# avem &n vedere perfecionarea metodelor de predare03nvare0evaluare# dependent de sistemul de formare iniial !i continu a cadrelor didactice# determinat la nivel naional# dar !i teritorial !i local. S,-.m#$/"$ d" 0.1 /"2o/m& 34 dom"4. ! "d ,$5.". ( reforma educaiei & #nvm$ntului ( )eforma educaiei & #nvm$ntului repre"int <o modificare ampl a sistemului de &nvm+nt &n orientare# structur !i coninut< *Dicionar de pedagogie# (6?6# pag..44). ceast definiie evidenia" dimensiunea esenial a reformei reflectat la nivelul unui concept pedagogic fundamental# sta$il din punct de vedere epistemic &n raport cu numeroasele variaii !i interpretri particulare de"voltate la nivelul practicii educaiei 5 &nvm+ntului. 'nelegerea reformei presupune eliminarea tendinei de reducere a acesteia la sc=im$rile pedagogice curente# opera$ile# de regul# la nivelul programelor !i a manualelor !colare# metodelor de instruire# de"voltrii resurselor *$ugetare# materiale 5 ve"i construciile !colare etc.)# perfecionrii cadrelor didactice. Reforma educaiei 5 &nvm+ntului constituie astfel# dincolo de circumstanele sale locale# teritoriale# naionale sau internaionale# Go inovaie structural "i sistemic reali1at 3n cadrul sistemului de 3nvmntG *ve"i Glsceanu# Ha"r# (6?6# pag..6# su$l.ns.). Cau1ele re!ormei educaiei . 3nvmntului angaBea" dou categorii de factori: a factori care marc=ea" evoluia istoric a societii !i a !colii, / factori care marc=ea" declan!area !i &ntreinerea fenomenului de <cri" mondial a educaiei< *ve"i Coom$s# P=ilip# K# (634). 7voluia istoric a societii "i a "colii determin apariia ciclic a unor contradicii evidente la nivelul structurii sistemului de &nvm+nt intrat &n regres sau &n discordan cu anumite tendine !i e%igene &nnoitoare angaBate deBa de la nivel glo$al# &n plan cultural# politic# economic. GCri1a mondial a educaieiG repre"int cau"a fundamental a reformelor !colare contemporane# multiplicate practic# dup (67@2(63@# &n toate rile lumii. cest fenomen comple% define!te starea de de"ec=ili$ru a sistemelor moderne de &nvm+nt# evident la nivelul structurii de $a" a acestuia prin contradiciile e%istente &ntre *ve"i Coom$s# P=ilip# K.# (634# pag. -/@2-/.): 2 aflu%ul candidailor la studii !i penuria resurselor pedagogice de calitate, 2 costurile reale ridicate 5 pe elev# student etc.# angaBate la <intrare< !i re"ultatele constatate la <ie!ire<# aflate su$ nivelul c=eltuielilor, 2 rigiditatea structurilor interne !i dinamica e%trem de mo$il !i de fle%i$il a cerinelor e%terne# vala$ile la nivelul sistemului social glo$al, 2 conservatorismul cadrelor didactice !i cerinele de perfecionare continu a activitii la nivelul sistemului !i al procesului de &nvm+nt. #ipurile de re!orme proiectate !i reali"ate la nivelul sistemelor moderne de &nvm+nt pot fi delimitate &n funcie de modul de a$ordare a celor dou categorii de factori pre"entai anterior.
-/

a ;e!ormele 3ntreprinse 3n prima Fumtate a secolului NN# denumite adesea <reforme naionale<# sunt caracteri"ate prin urmtoarele tendine: adaptarea# uneori &nt+r"iat# la transformrile ample# declan!ate la nivel social, desf!urarea spontan# fr o planificare metodic a sc=im$rilor pedagogice dorite sau necesare, modifica2rea parial a structurii sistemului# acion+nd# <pe r+nd la nivelul &nvm+ntului primar# secundar# profesional etc.<# cu reluarea ciclului dup (2generaii, orientarea prioritar spre <prelungirea &nvm+ntului elementar cu (2- ani< *ve"i R&r"ea# Ce"ar# (6?3# pag.(/# (7). / ;e!ormele reali1ate 3n a doua Fumtate a secolului NN2 apreciate adesea ca <reforme glo$ale<# sunt caracteri"ate prin urmtoarele mutaii eseniale: orientarea spre transformri glo$ale# cu efecte funcionale la toate nivelurile sistemului# centrate <nu numai pe elevii strlucii ci !i pe cei sla$i sau minoritari< *Iillie# C=arles# (644# pag.7), do$+ndirea unui caracter universal# confirmat prin faptul c <&n aceast perioad toate rile lumii au &nregistrat cel puin o reform !colar<, proiectarea strategic# pe termen lung# care <merge de la cinci la dou2"eci de ani<# de la ela$orarea conceptului p+n la aplicarea sa integral *ve"i Ge%liard# le%andre# (63?# pag.-), instituionali"area sc=im$rii prin activitatea unor <servicii speciali"ate< &n reorgani"area sistemului de &nvm+nt ;e!ormele educaiei2 reali1ate 3n a doua Fumtate a secolului NN # determinate de amploarea transformrilor &nregistrate la nivel social glo$al# &n diferite conte%te geo2politice !i pedagogice# acoper dou etape distincte: 2 etapa *)-O0*)P-# caracteri"at prin contradicia e%istent &ntre <de"voltarea cantitativ a miBloacelor< !i a$ordarea insuficient a aspectelor calitative ale sc=im$rii educaionale * %es r6!ormes de lK6ducationE e4periences et perspectives# (64@# pag.(@/# (@7), 2 etapa *)P-0*))O# caracteri"at prin <transformri mai ad+nci< care vi"ea" <&ns!i structurile educaiei<# ca urmare a imposi$ilitii meninerii unor soluii cantitative# proprii fa"elor de cre!tere economic *T=omas# Mean# (6??# pag. 6/#67). ;e!ormele "colare proiectate "i reali1ate 3n anii *)MO0*))O # desf!urate &n condiii de <cri" generali"at<# inclusiv &n rile de"voltate# urmresc trecerea de la <e%pansiunea cantitativ< spre <soluiile calitative;. Sunt conturate astfel urmtoarele linii generale de politic a educaiei: 2 orientarea constant spre sc=im$ri macrostructurale care vi"ea" perfecionarea continu a raporturilor dintre sistemul social glo$al 2 sistemul de educaie 2 procesul de &nvm+nt, 2 respectarea <limitelor de cre!tere<# respectiv a faptului c# 3n mod o/iectiv# <$ugetele pentru educaie nu vor putea cre!te &n viitor ca &n trecut<, 2 prelungirea p+n la v+rsta de (3 ani a <!colii de $a"<# susinut pedagogic# psi=ologic !i social de <trunc=iul comun de cultur general<, 2 diversificarea &nvm+ntului posto$ligatoriu# dup v+rsta de (3 ani# &n vederea cre!terii !anselor de acces &n &nvm+ntul superior !i a posi$ilitilor reale de integrare socioprofesional a a$solvenilor *ve"i Hesourne# MacSues# (644# pag.4324?# 64). ;e!ormele reali1ate 3n rile de1voltate confirm esena sc=im$rilor &ntreprinse care au vi"at <modificarea intenionat !i profund a sistemului de &nvm+nt conform unei politici educative determinat pe termen lung<# cu o pro$lematic centrat asupra: finalitilor# structurilor# managementului pedagogic# curriculumului# formrii cadrelor didactice *ve"i Di4 annees de re!ormes au niveau de lKenseignement o/ligatoire dans lKUnion europeenne2 *)M,0*)), # (66?# pag.?24). ;e!ormele 3n rile a!late 3n tran1iie confirm tipologia reformelor cu adaptri dependente de momentul declan!rii procesului sau de gradul de avansare sau de &nt+r"iere a acestuia. semenea situaii particulare e%plic !i tendina ideologi"rii su$iectului# pre"ent uneori su$ formule aflate &n contradicie cu &ns!i definiia conceptului *re!orm 0 restructurare# <inovare structural !i sistemic<# ve"i Glsceanu# Ha"r# (6?6): <reform de corecie<# <reform de infu"ie<# <reform de moderni"are< *ve"i R&r"ea# Ce"ar# &n ;evista de Cercetri &ociale# nr.(5(66?# pag.(/42(7/).
-7

Proiectarea re!ormei educaiei . 3nvmntului angaBea" respectarea urmtoarelor principii metodologice cu valoare epistemologic !i etic vala$il pe tot parcursul procesului de conceptuali"are !i de operaionali"are a inovaiilor structurale "i sistemice: a Principiul a/ordrii glo/ale a schim/rii sistemului de 3nvmnt vi"ea" corelaia funcional necesar &ntre: noile !inaliti 2 noua structur de organi1are *niveluri# trepte# cicluri, managementul resurselor) 2 noul curriculum *o$iective generale care orientea" proiectarea planului de &nvm+nt, o$iective specifice care orientea" proiectarea coninutului ( metodologiei ( evalurii pe niveluri# trepte# ani de &nvm+nt, discipline de &nvm+nt, dimensiuni# forme ale instruirii). / Principiul restructurrii inovatoare a sistemului de 3nvmnt evidenia" direcia principal de evoluie a sc=im$rii pedagogice reformatoare <reproducia lrgit care caut ec=ili$rul unor noi relaii structurale interne &ntre diferitele tipuri !i niveluri de !colari"are !i al unei practici educaionale adecvate< *Glsceanu# Ha"r# (6?6# pag../). c Principiul proiectrii prospective a schim/rii la nivelul sistemului de 3nvmnt care evidenia" fundamentele psi=ologice *ve"i logica viitorologic)# sociologice *ve"i dialectica raporturilor dintre <centrali"are< !i <descentrali"are)# !i !iloso!ice ale reformei *ve"i re"olvarea contradiciei dintre tendina ela$orrii relativ rapide a conceptului reformei !i tendina prelungirii etapelor de implementare a reformei). d Principiul acceptrii paradigmei de schim/are a sistemului de 3nvmnt la nivelul 3ntregii comuniti "tiini!ice orientea" activitatea de cercetare 2 necesar pentru re"olvarea de"ec=ili$relor funcionale constatate la nivel structural 2 la nivelul unui model e4emplar care include: sta$ilirea premiselor 2 definitivarea conceptelor de /a1 !i operaionale 2 ela/orarea proiectului re!ormei care vi"ea" noile !inaliti 0 noua structur 0 noul curriculum. Plani!icarea calitativ a re!ormei presupune asumarea unor deci"ii &n cadrul urmtoarelor demersuri sociale: 2 demersul normativ# care angaBea" deci"ia macrostructural# sta$ilit la cel mai &nalt nivel al deci"iei, 2 demersul strategic# care angaBea" deci"ia !tiinific# sta$ilit la nivelul comunitii !tiinifice pedagogice prin ela$orarea conceptului re!ormei *premise concepte proiect programe), 2 demersul operaional# care angaBea" deci"iile punctuale *corecie# infu"ie# perfecionare)# aplica$ile imediat sau pe termen lung# !i deci"iile de aBustare structural a conceptului reformei re"ultate din de"$aterea acestuia la nivelul comunitii educative naionale# teritoriale# locale, 2 demersul administrativ# care angaBea" traducerea conceptului reformei 2 aBustat structural &n urma de"$aterilor iniiate la scar social 2 la nivel Buridic prin ela$orarea %egii ;e!ormei 7ducaiei . nvmntului !i a ;egulamentelor necesare pentru aplicarea acesteia. ?odelul de proiectare a re!ormei educaiei.3nvmntului# propus de U=7&CO angaBea" parcurgerea urmtoarelor (- etape: * constituirea Comitetului de Iniiativ a Reformei, ' lansarea comen"ilor de cercetare, + ela$orarea proiectului de reform pe $a"a unui document !iloso!ico0pedagogic cu valoare naional, , transformarea Comitetului de Iniiativ &n Consiliul Daional pentru Reform# responsa$il de ela$orarea proiectului reformei, - pu$licarea proiectului reformei, C de"$aterea proiectului# la nivelul comunitii cu respectarea criteriilor epistemologice aflate la $a"a acestuia, P constituirea "colilor0pilot# unde urmea" s fie aplicate !i evaluate noile programe !colare, M lansarea activitii de ela$orare a noului plan de &nvm+nt# a noilor programe !i manuale !colare, ) formarea formatorilor &n spiritul reformei, *O informarea !i formarea continu a personalului didactic,
-3

**

introducerea transformrilor de coninut# te=nologie didactic# evaluare formativ# management pedagogic, *' evaluarea periodic a re"ultatelor cu aButorul agenilor reformei *ve"i Gideanu# Feorge# (663# pag.?@2?3).

MODULUL NR.6 7TIINELE EDUCAIEI/PEDAGOGICE 70..45"!" "d ,$5.". / 1"d$8o8.," studia" nucleul !uncional0structural al activitii de !ormare0 de1voltare a personalitii printr2o metodologie speci!ic# angaBat conform unor principii !i legiti speci!ice care anticipea" !i ordonea" desf!urarea pro$a$il a fenomenelor educaionale# proiectate la nivel de sistem !i de proces. 9tiinele educaiei5pedagogice valorific cercetrile &ntreprinse &n cadrul unor discipline &nrudite# situate# de regul# &n categoria !tiinelor socioumane: filosofia# psi=ologia# sociologia# economia# politologia# logica# antropologia etc. ceste discipline nu fac parte# &ns# &n mod automat# din categoria !tiinelor pedagogice deoarece ele studia" fenomenul educaiei doar tangenial# la nivelul c+mpului psi=osocial care &nconBur aciunea educaional sau doar din perspectiva unui element component al aciunii educaionale. E%tinderea numeric a !tiinelor educaiei5pedagogice impune ordonarea acestora &n funcie de anumite criterii de clasi!icare riguroase# adaptate la specificul domeniului. vem &n vedere dou asemenea criterii: a) raportarea la o$iectul de studiu specific pedagogiei educaia *av+nd ca su$sistem principal instruirea), $) raportarea la metodologia de cercetare folosit &n mod predominant pentru e%plicarea !i &nelegerea 5 interpretarea educaiei !i a principalului su su$sistem instruirea. Reali"area unei ta4onomii a "tiinelor educaiei.pedagogice este posi$il prin valorificarea celor dou criterii de clasificare care vi"ea" raportarea la: I o$iectul de studiu specific *educaia 5 instruirea), II metodologia de cercetare folosit predominant pentru definirea !i anali"a educaiei 5 instruirii. I Primul criteriu presupune sesi"area gradului de generalitate angaBat la nivelul fiecrei !tiine a educaiei 5 pedagogice. Din aceast perspectiv putem clasifica !tiinele pedagogice 5 educaiei &n dou mari categorii: () !tiine pedagogice fundamentale# care a$ordea" educaia 5 instruirea la un nivel general *#eoria general a educaiei asigur+nd a$ordarea educaiei la un nivel de ma%im generalitate), -) !tiine pedagogice aplicate# care a$ordea" educaia 5 instruirea la diferite niveluri de specificare sau de particulari"are a generalului. II Cel de0al doilea criteriu presupune sesi"area metodologie de cercetare folosit# &n mod predominant pentru anali"a educaiei 5 instruirii. Din aceast perspectiv putem clasifica !tiinele pedagogice &n dou categorii: () !tiine pedagogice $a"ate pe folosirea predominant unor strategii de cercetare specifice *strategia ce cercetare istoric# strategia de cercetare comparat# strategia de cercetare e%perimental# strategia de cercetare ci$ernetic A), -) !tiine pedagogice $a"ate pe valorificarea predominant a unor strategii de cercetare interdisciplinar. *a+onomia ,tiinelor !edagogice & ,tiinelor educaiei
-?

I Criteriul o/iectului de studiu speci!ic pedagogiei ( educaia . instruirea ( a$orda$il la nivel general sau particular : * 9tiine pedagogice fundamentale 5 a$ordea" educaia 5 instruirea la nivel general: #eoria general a educaiei2 #eoria general a instruirii2 #eoria "i metodologia curriculumului: #eoria "i metodologia cercetrii pedagogice. ' 9tiine pedagogice aplicative 5 a$ordea" educaia 5 instruirea la diferite niveluri de specificitate: 2 pedagogia special *defectologia# pedagogia ocrotirii, pedagogia aptitudinilor speciale), 2 pedagogia social *pedagogia familiei# pedagogia muncii# pedagogia mass2mediei), 2 pedagogia artei# pedagogia sportului# pedagogia militar# pedagogia medical pedagogia industrial# pedagogia agrar etc., 2 pedagogia pre!colar# pedagogia !colar# pedagogia &nvm+ntului profesional, pedagogia universitar# pedagogia adulilor, 2 pedagogia 5 didactica disciplinelor de &nvm+nt *metodica: lim$ii rom+ne# matematicii# fi"icii# $iologiei# c=imiei# istoriei# geografiei# lim$ilor strine# educaiei fi"ice etc.). 2 2 II Criteriul metodologiei de cercetare !olosit 3n mod predominant: !tiine pedagogice $a"ate pe strategii de cercetare specifice: istoria pedagogiei# pedagogia comparat# pedagogia e%perimental# pedagogia ci$ernetic# pedagogia comunicrii A !tiine pedagogice $a"ate pe strategii de cercetare interdisciplinar, filo"ofia educaia# psi=ologia educaiei# sociologia educaiei, antropologia educaiei, economia educaiei# fi"iologia educaiei, managementul educaiei# managementul organi"aiei !colare# logica educaiei# epistemologia educaiei# a%iologia educaiei# etica educaiei# planificarea educaiei# politica educaiei# igiena &nvrii# pedagogia &nvrii 5 teoriile &nvrii A

-4

PARTEA A II9A T E O R I A GENERAL A I N S T R U I R I I / DIDACTICA GENERAL 'n calitatea sa de !tiin pedagogic fundamental# teoria general a instruirii sau didactica general este definit ca <o su$teorie a teoriei despre educaie< *ve"i Doveanu# Eugen# &n Didactica# coordonator# Salade# Dumitru# (64-# pag.(.). Ha acest nivel sunt de"voltate urmtoarele concepte pedagogice de $a": procesul de 3nvmnt# principiile procesului de &nvm+nt, o/iectivele ( coninutul ( metodologia ( evaluarea procesului de &nvm+nt, proiectarea pedagogic . didactic *a activitilor &n cadrul procesului de &nvm+nt). ceste concepte pedagogice de $a" vor fi anali"ate pe parcursul urmtoarelor patru module de studiu: () modulul de /a1 P;OC7&U% D7 =>@9@?Q=#: ' P;I=CIPII%7 P;OC7&U%UI D7 =>@9@?Q=#: + &#;UC#U;8 D7 B8R@ 8 P;OC7&U%UI D7 =>@9@?Q=#: , P;OI7C#8;78 8C#I>I#@9I%O; %8 =I>7%U% P;OC7&U%UI D7 =>@9@?Q=#.

MODULUL NR. 1 ( modulul de a- ( PROCESUL DE N'M:NT %odulul nr./ 0 propus ca modul de a-# indispensa$il pentru &nelegerea pro$lematicii comple%e a didacticii generale# include urmtoarele teme de studiu: a de!inirea procesului de 3nvmnt: / dimensiunile generale ale procesului de 3nvmnt: c anali1a procesului de 3nvmnt la nivel !uncional0structural: d caracteristicile generale ale procesului de 3nvmntH Definirea !roce"ului de #nvm$nt Proce"ul de #nvm$nt repre"int principalul su$sistem al sistemului de &nvm+nt &n cadrul cruia sunt reali"ate activitile didactice *lecii etc.) !i educative *ore de dirigenie etc.) proiectate conform o$iectivelor generale !i specifice sta$ilite la nivel de politic !colar5universitar *ve"i programele !colare dar !i unele programe e%tra!colare). ceste activiti# integrate &n cadrul instruirii# proiectat de profesor &n conte%tul specific fiecrei discipline !colare# au ca efect 3nvarea didactic reali"at de elev conform programelor !i manualelor !colare# &n clas !i &n afara clasei# &n mediul !colar !i e%tra!colar. m$ele activiti cea de instruire# proiectat de profesor !i cea de 3nvare didactic# reali"at de elev# ca efect direct !i indirect al instruirii sunt su$ordonate unei activiti cu un grad mai mare de generalitate# educaia# studiat &n partea I a cursului nostru. 'n aceast perspectiv# procesul de
-6

&nvm+nt este cunoscut !i su$ numele de :proces instructiv2educativ;# iar teoria instruirii este considerat :su$teorie a teoriei a educaiei; Prin activitatea de instruire 5 3nvare# su$ordonat activitii de educaie *care vi"ea" formarea2de"voltarea personalitii prin aciuni structurate pe $a"a corelaiei su/iect *educator) o/iect *educat)# procesul de &nvm+nt contri$uie la reali"area !unciilor generale ale educaiei# transpuse &ntr2un conte%t didactic specific# dependent de particularitile fiecrei v+rste psi=ologice# fiecrei trepte !i discipline !colare. 'n raport de !unciile generale ale educaiei !i de structura de $a" a educaiei# procesul de &nvm+nt include un ansam$lu de varia$ile dependente sau independente de aciunea direct a profesorului. nsam$lul acestor varia$ile delimitea" dimensiunile generale ale procesului de 3nvmnt.

Dimen"iunile generale ale !roce"ului de #nvm$nt Dimen"iunile generale ale !roce"ului de #nvm$nt sunt evidente &n conte%tul a$ordrii sistemice a varia$ilelor angaBate &n proiectarea activitii didactice 5 educative. Dimensiunea !uncional a procesului de 3nvmnt vi"ea" un ansam$lu de varia$ile dependente de sistem# sta$ilite la nivelul documentelor de politic a educaiei: finalitile macrostructurale *idealul educaiei2scopurile educaiei) care determin finalitile microstructurale *o$iectivele generale !i specifice ale procesului de &nvm+nt). >odul de proiectare a acestor finaliti depinde de ponderea acordat funciilor principale ale educaiei care contri$uie la reali"area funciei fundamentale a educaiei# formarea2de"voltarea personalitii. De e%emplu# sistemele de &nvm+nt care pun accentul pe funcia politic &n detrimentul celei culturale# &ntrein# la nivelul procesului de &nvm+nt# tendina de politi"are a coninuturilor instruirii 5 &nvrii. Dimensiunea structural a procesului de 3nvmnt vi"ea" o alt categorie de varia$ile# dependente de sistem: resursele pedagogice *materiale# umane# $ugetare# informaionale). Cantitatea !i calitatea acestora condiionea" gradul de reu!it al activitilor proiectate !i reali"ate la nivelul procesului de &nvm+nt. vem &n vedere: a) $a"a didactico2material e%istent la nivelul unei !coli# unei clase de elevi# unei discipline de &nvm+nt *ve"i mai ales &n ca"ul unor discipline ca: fi"ica# educaia te=nologic# educaia fi"ic# informatica etc.), calitatea unei anumite generaii de elevi dar !i calitatea unei anumite generaii de profesori# dependent de sistemul de formare iniial !i continu instituit la nivel naional# teritorial !i local, c) resursele $ugetare alocate de la nivel naional# teritorial !i local, d) resursele informaionale e%istente &n !coal sau &n "ona !colar *ve"i calitatea $i$liotecilor !colare dar !i noilor instituii mediatecile !colare care valorific noile te=nologii informaionale). Dimensiunea structural a procesului de &nvm+nt reflect modul de organi"are a sistemului de &nvm+nt &n ansam$lul su: organi"area pe niveluri# trepte# cicluri# discipline !colare dar !i organi"area anului !colar *trimestre# semestre# vacane !colare# e%amene# evaluri glo$ale periodice etc.) Dimensiunea operaional a procesului de 3nvmnt vi"ea" varia$ilele dependente e%clusiv de cadrul didactic# varia$ile angaBate &n activitatea de proiectare# reali"are !i de"voltare *perfecionare &n raport de sc=im$rile care apar pe parcurs) a unor activiti didactice5educative concrete: lecii# ore de dirigenie etc. 'n aceast perspectiv cadrul didactic are rspunderea proiectrii# reali"rii !i de"voltrii unor activiti didactice !i educative eficiente# cunosc+nd toate varia$ilele dependente de sistem adapta$ile la condiiile fiecrei# fiecrei clase de elevi# fiecrui elev &n parte. Evaluarea eficienei activitilor organi"ate &n cadrul procesului de &nvm+nt presupune o Budecat valoric orientat special asupra raportului e%istent &ntre varia$ile dependente de sistem !i cele dependente de cadrul didactic. 1 asemenea Budecat valoric vi"ea" at+t activitatea de proiectare# reali"at de fiecare cadru didactic &n anumite condiii concrete# c+t !i activitatea de inspecie !colar# organi"at la nivel naional# teritorial !i local.
.@

Anali-a funcional("tructural a !roce"ului de #nvm$nt Anali-a !roce"ului de #nvm$nt# &n calitatea sa de activitate de instruire 5 educaie# proiectat# reali"at !i de"voltat la toate dimensiunile sale# pre"entate anterior# presupune evidenierea funciilor sale generale !i a structurilor sale generaleH $unciile generale ale procesului de 3nvmnt# reflect la nivel particular funciile generale ale sistemului de &nvm+nt# care reflect la r+ndul lor funciile generale ale educaiei *anali"ate &n partea I a cursului nostru). Procesul de &nvm+nt &ndepline!te# &n mod o$iectiv o funcie central# fundamental# care vi"ea" formarea2de"voltarea personalitii elevului &n vederea integrrii sale sociale# &n mediul !colar !i e%tra!colar. De aici re"ult funciile principalele &ndeplinite de procesul de &nvm+nt de asemenea# &n mod o$iectiv care pregte!te integrarea social a elevului la nivel cultural# civic !i economic. 'n esen# aceste trei funcii principale *cultural# civic# economic) implic un amplu proces de culturali"are proiectat pentru sociali"area elevului# respectiv a unui amplu proces de sociali"are# reali"at prin do$+ndirea# interiori"area !i valorificarea unui set semnificativ de valori culturale generale !i specifice predate03nvare0evaluate conform planului de &nvm+nt# programelor !i manualelor !colare. Structura !roce"ului de #nvm$nt poate fi anali"at la diferite niveluri de referin. 'n cadrul actualului modul avem &n vedere urmtoarele trei niveluri de referin: a nivelul de organi1are al procesului de &nvm+nt, $) nivelul aciunilor principale reali"ate &n cadrul procesului de &nvm+nt, c) nivelul componentelor de /a1 ale procesului de &nvm+nt implicate &n proiectarea# reali"area !i de"voltarea oricrei activiti de instruire 5 educaie. a) =ivelul de organi1are al procesului de 3nvmnt poate fi anali"at &n sens macrostructural !i &n sens microstructural. 'n sens macrostructural# nivelul de organi"are al procesului de &nvm+nt depinde de structura de organi"are a sistemului de &nvm+nt# respectiv de modul de organi"are al sistemului de &nvm+nt pe trepte !i cicluri !colare# pe discipline !colare concepute mono sau interdisciplinar. De asemenea# organi"area procesului de &nvm+nt# la nivel macro# depinde de structura cantitativ !i calitativ a anului !colar. Structura cantitativ a anului !colar vi"ea": numrul de "ile re"ervate pentru !coal vacane !i numrul de ore sta$ilit pe discipline 5 anual# semestrial# sptm+nal, pe module de studiu# pe capitole# pe su$capitole# pe grupuri de lecii etc.). Structura calitativ a anului !colar vi"ea" logica organi"rii disciplinelor pe semestre sau trimestre !colare# raporturile dintre timpul !colar !i vacanele !colare# dintre activitile !colare !i activitile e%tra!colare# dintre etapele de sistemati"are a &nvrii !i cele de evaluare final, desc=iderile spre interdisciplinaritate# educaia permanent !i autoeducaie etc. 'n sens microstructural# nivelul de organi"are a procesului de &nvm+nt depinde de !ormele de activitate adoptate. Din aceast perspectiv# procesul de &nvm+nt include mai !orme de organi1are a activitii !i !orme de reali1are a activitii. $ormele de organi1are a procesului de &nvm+nt pot fi clasificate dup dou criterii: raportarea la formele generale ale educaiei re"ult trei forme de organi"are a instruirii &n cadrul procesului de &nvm+nt: instruire !ormal ( instruire non!ormal ( instruire in!ormal: raportarea numrul convenional al celor instruii &ntr2un cadru instituional e%istent sau iniiat de profesor# care impune un anumit mod de reali"are a corelaiei pedagogice profesor elev: 3nvmnt !rontal *cu clasa de -@2/@ de elevi), 3nvmnt pe grupe *cu microgrupe de .24 elevi# cu grupe de 42(7 elevi &n clas !i &n afara clasei), 3nvmnt individual *cu (2- elevi# &n clas !i &n afara clasei). $ormele de reali1are a procesului de &nvm+nt pot fi clasificate dup dou criterii: ponderea sarcinilor didactice *de &nvare !colar) !i educative: activiti predominat didactice *e%emplul clasic lecia), activiti predominat educative *e%emplul clasic ora de dirigenie),
.(

spaiul reali"rii activitilor: activiti !colare *lecii# activiti de ca$inet# activiti de la$orator# activiti de atelier) activiti e%tra!colare *cercuri e%tra!colare# activiti cultural2artistice# vi"ionri de spectacole# vi"ite &n mu"ee# e%cursii didactice etc.

/ =ivelul aciunilor principale des!"urate 3n cadrul procesului de 3nvmnt vi"ea" activitatea de instruire proiectat de profesor !i cea de &nvare# reali"at de elev# ca efect direct !i indirect al instruirii. Relaia comple% e%istent &ntre profesor !i elev# reali"a$il pe diferite planuri la nivelul procesului de &nvm+nt# implic pre"ena urmtoarelor aciuni principale: predarea# 3nvarea# evaluarea. Predarea este aciunea de comunicare pedagogic *didactic) propus de profesor &n diferite variante !i forme de organi"are. 'n sens larg# predarea este interpretat ca aciune de instruire a profesorului# adresat elevului# pentru stimularea aciunilor specifice oricrei activiti de &nvare *receptarea cuno!tinelor# prelucrarea# asimilarea# interiori"area !i aplicarea lor# &n diferite situaii# &n calitate de: informaii logice# deprinderi# strategii de re"olvare a pro$lemelor !i a situaiilor2 pro$lem etc. nvarea este aciunea elevului# reali"at iniial &n mod diriBat# ca efect direct al instruirii proiectat de profesor la diferite niveluri de competen pedagogic. 'nvarea !colar presupune do$+ndirea unor cuno!tine# deprinderi !i strategii conform o$iectivelor incluse &n cadrul programelor !colare# :traduse; de profesor la nivelul fiecrei activiti didactice *lecie etc.). Ca activitate psi=ic fundamental# proprie omului# &nvarea are o finalitate adaptativ reali"a$il &n mediul !colar prin aciunile diriBate de profesor pentru asimilarea# interiori"area !i valorificarea materiei !colare# proiectat pe discipline !colare# module de studiu# capitole# su$capitole# grupuri de lecii# teme !i su$iecte de lecie etc. 7valuarea este aciunea iniiat de profesor special pentru verificarea gradului de &ndeplinire a sarcinilor de predare2&nvare# proiectate !i reali"ate conform o$iectivelor programelor !colare :traduse; de profesor la nivelul fiecrei activiti didactice *lecie etc.). ceast aciune# reali"a$il su$ diferite forme# la diferite intervale de timp *evaluare iniial# evaluare continu# evaluare final)# prin te=nici specifice *orale# scrise# lucrri practice# teste de cuno!tine# e%amene etc.) vi"ea" reglarea2autoreglarea permanent a activitilor didactice. 'n perspectiva perfecionrii acestora# &n sensul proiectrii curriculare# elevul &nsu!i tre$uie s &ndeplineasc anumite sarcini de autoevaluare premisa autoinstruirii !i a autoeducaiei. ;olul acordat celor trei aciuni predarea# &nvarea# evaluarea !i raporturilor dintre ele 3n cadrul procesului de 3nvmnt# difer de2a lungul istoriei pedagogiei# &n funcie de concepia didactic de"voltat !i afirmat la scar social. Pot fi semnalate trei momente semnificative# identifica$ile din punct de vedere istoric# corespun"tor unor stadii de evoluie a teoriei generale a instruirii2 stadii repre"entative pentru ceea ce &nseamn: didactica tradiional2 didactica modern2 didactica postmodern Didactica tradiional pe care o putem plasa convenional &ntre secolele OGII2OIO 2 concepe procesul de &nvm+nt# mai ales# ca activitate de predareH Rolul prioritar revine cadrului didactic# care este centrat aproape e%clusiv asupra transmiterii cuno!tinelor &n vederea memorrii !i a reproducerii acestora de ctre elevi !i studeni. Didactica modern pe care o putem plasa convenional &ntre sf+r!itul secolului OIO !i prima Bumtate a secolului OO 2 concepe procesul de &nvm+nt# &n mod special# ca activitate de predare0 3nvare. Rolul prioritar revine cadrului didactic care este centrat asupra corelaiei dintre aciunea iniial de predare !i aciunea# simultan sau ulterioar# de 3nvare# declan!at# organi"at# orientat# &n direcia transformrii personalitii *pre)!colarului5studentului. Didactica postmodern pe care o putem plasa convenional &n cea de2a doua Bumtate a secolului OO concepe procesul de &nvm+nt# &n mod special# ca activitate de predare03nvare0 evaluare# proiectat &n sens curricular prin centrarea pe o/iective !i reali"area corespondenei pedagogice dintre o/iective0coninuturi0metodologie0evaluare. cest stadiu reflect !i valorific evoluiile &nregistrate &n domeniul teoriei generale a curiculumului.

.-

c =ivelul structurii de /a1 a procesului de &nvm+nt vi"ea" o/iectivele ( coninutul ( metodologia ( evaluarea# &n calitatea acestora de componente fundamentale# implicate &n proiectarea# reali"area !i de"voltarea oricrei activiti de instruire 5 educaie. vem &n vedere activitile proiectate. Reali"ate !i de"voltate la toate nivelurile sistemului# de la cele mai ample *ve"i proiectarea unei reforme a sistemului de &nvm+nt# proiectarea planului de &nvm+nt# a programelor !i a manualelor !colare) p+n la cele curente care vi"ea" planificarea periodic a materiei *pe an# semestre# sptm+ni) !i ela$orarea proiectelor pentru fiecare lecie *or de dirigenie# activitate e%tra!colar etc.). 'n perspectiva proiectrii curriculare# tre$uie su$liniat importana prioritar a o/iectivelor propuse *generale2 speci!ice2 concrete)# &n calitatea lor de finaliti macrostructurale proprii procesului de &nvm+nt# raporta$ile la cele microstructurale *idealul educaiei !i scopurile educaiei# studiate &n partea I a cursului. Coninutul instruirii *repre"entat prin diferite cuno"tine !i capaciti)# metodologia instruirii *repre"entat prin diferite metode !i miBloace) !i evaluarea instruirii *repre"entat prin diferite aciuni de msurare !i apreciere a re"ultatelor &n sta$ilirii de deci"ii optime) constituie celelalte componente care formea" structura de $a" a procesului de &nvm+nt. Toate aceste componente sunt su$ordonate pedagogic o$iectivelor procesului de &nvm+nt care sinteti"ea" ansam$lul cerinelor psihologice interne elevului !i al celor sociale# e4terne referitoare la activitatea de formare2de"voltare a personalitii elevilor. Reu!ita instruirii 5 &nvrii# &n perspectiva proiectrii curriculare# depinde de capacitatea o$iectivelor de angaBare a resurselor pedagogice ale coninutului metodologiei evalurii !i de asigurare a unei concordane pedagogice depline &ntre aciunile !i operaiilor proprii acestora. pe termen scurt# mediu !i lung. *r"turile generale ale !roce"ului de #nvm$nt *r"turile generale ale !roce"ului de #nvm$nt sunt evidente la nivelul structurii aciunii educaionale *ve"i partea I# modulul (2 structura aciunii educaionale) opera$il !i &n ca"ul activitilor didactice 5 educative# $a"ate pe corelaia e%istent &ntre su/iectul educaiei 5 cadrul didactic !i o/iectul educaiei 5elevul# studentul etc. nali"a activitilor didactice 5educative# proiectate# reali"ate !i de"voltate la nivelul procesului de &nvm+nt# permite sesi"area a trei trsturi generale ale procesului de &nvm+nt: a interaciunea su/iect0o/iect# proiectat !i reali"at la nivelul relaiei de comunicare pedagogic dintre <emitor< *cadrul didactic) !i <receptor< *pre!colarul# elevul# studentul) &n aceast accepie se vor$e!te despre :caracterul $ilateral; al procesului de &nvm+nt;*opus caracterului unilateral) ve"i Dicola# Ioan# (663, / unitatea in!ormativ0!ormativ *informare !ormare0de1voltare)# proiectat !i reali"at la nivelul coninutului mesaBului educaional# construit de cadrul didactic special pentru declan!area rspunsului comportamental al pre!colarului# elevului# studentului *informarea# selecionat pe criterii pedagogice optime# asigur+nd# &n mod implicit !i e%plicit# !ormarea elevului &n sens ascendent po"itiv), c reglarea0autoreglarea activitii proiectat !i reali"at de cadrul didactic &n funcie de rspunsul pre!colarului# elevului# studentului# la nivelul unor circuite de cone4iune invers po1itiv *reali"a$ile pe tot parcursul activitii)# desc=ise &n direcia *auto)perfecionrii.

..

Mod ! ! 4/.2 PRINCIPIILE PROCESULUI DE N'M:NT Princi!iile !roce"ului de #nvm$nt repre"int normele pedagogice cu valoare strategic !i operaional care tre$uie respectate permanent &n proiectarea !i reali"area oricrei forme de activitate didactic5educativ. ceste principii acionea" la dou niveluri de referin: nivelul de ma%im generalitate al principiilor pedagogice care vi"ea" proiectarea activitilor didactice 5 educative, nivelul operativ al principiilor didactice care vi"ea" reali"area efectiv a activitilor specifice procesului de &nvm+nt *lecie# or de dirigenie etc.). Principiile pedagogice ale procesului de 3nvmnt repre"int imperativele categorice cu valoare de a4iom &n proiectarea activitilor didactice 5 educative. Eficiena acestora# determinant &n momentul conceperii oricrei activiti didactice 5 educative# reali"a$il la nivelul procesului de &nvm+nt# depinde de respectarea urmtoarei <triade a%iomatice;: a principiul cunoa"terii pedagogice care vi"ea" reali"area mesaBului educaional prin transformarea cuno!tinelor !tiinifice# aflate la $a"a programelor !colare5universitare# &n valori semnificative pentru !ormarea0de1voltarea personalitii elevului# studentului etc., / principiul comunicrii pedagogice care vi"ea" reali"area repertoriului comun necesar &n plan cognitiv# afectiv# motivaional# la nivelul corelaiei !uncional0structurale dintre su/iectul !i o/iectul educaiei, c principiul creativitii pedagogice care vi"ea" reali"area *auto)reglrii permanente a activitii la nivelul unor circuite de cone%iune invers po"itive angaBate de su/iectul educaiei &n direcia *auto)perfecionrii *ve"i structura de !uncionare a aciunii educaionale.didactice). Principiile didactice ale procesului de 3nvmnt repre"int un ansam$lu de cerine operaionale e%primate prin propo1iii de sinte1 care concentrea" normele de reali"are eficient a activitii didactice5educative: a) principiul orientrii !ormative po1itive a activitii *ve"i angaBarea informrii &n direcia !ormrii0de1voltrii elevului) , $) principiul sistemati1rii activitii *ve"i corelarea disciplinar2interdisciplinar# temporal2 spaial# a cuno!tinelor !i capacitilor predate03nvate0evaluate), c) principiul accesi/ilitii activitii *ve"i valorificarea potenialului real de &nvare al elevului# valorificare dependent !i de forma de pre"entare a materialului proiectat de profesor &n conte%tul instruirii elevilor), d) principiul participrii optime a elevilor la activitate *ve"i valorificarea la ma%imum a momentului de <su$iectivi"are al o$iectului< 5 respectv a momentului &n care elevul de con!tienti"ea" deplin semnificaia !i cerinele mesaBului didactic 5 educaional, e) principiul interdependenei necesare 3n activitate 3ntre cunoa"terea intuitiv. empiric "i cunoa"terea logic . raional *ve"i valorificarea corelaiei dintre concret !i a$stract# dintre intuiie !i raiune) , f) principiul interaciunii necesare 3n activitate 3ntre teorie "i practic *ve"i valorificarea corelaiei dintre !tiin !i te=nologie 5 &n calitatea acesteia de !tiin aplicat), g) principiul eseniali1rii re1ultatelor activitii *ve"i valorificarea conceptelor fundamentale de"voltate &n Burul trunc=iului comun de cultur general 5 core curriculum),
./

=) principiul autoreglrii permanente a activitii *ve"i valorificarea# 3n sens po1itiv a circuitelor de cone4iune invers e4tern angaBate de profesor la nivelul aciunii educaionale 5 didactice). Toate principiile pedagogice !i didactice# pre"entate !i anali"ate sintetic anterior# atrag atenia tuturor profesorilor# de toate specialitile de la toate nivelurile sistemului de &nvm+nt# asupra unor repere normative o$ligatorii pentru reu!ita oricrei forme de activitate didactic 5 educativ# proiectat# reali"at !i de"voltat &n conte%tul propriu procesului de &nvm+nt. Repre"ent+nd dimensiunea normativitii pedagogice a procesului de &nvm+nt# principiile acestuia au un caracter. o/iectiv *ve"i logica a4iomatic a principiilor pedagogice# a aciunii educaionale# a coninutului !tiinific aflat la $a"a programelor !colare), sistemic *ve"i implicarea lor simultan sau succesiv &n reali"area activitii), glo/al *ve"i faptul c <fiecare principiu prive!te mai mult sau mai puin# su$ un aspect sau altul# toate componentele procesului de &nvm+nt<# o/iectivele0coninutul0metodele0evaluarea) 2 ve"i Ra$ansNi# I.J.# (6?6# pag..@ &n aceast accepie# tre$uie s avem &n vedere de e4emplu2 principiul accesi/ilitii o/iectivelor0coninutului0emtodologiei0evalurii# nu doar principiul accesi$ilitii coninutului instruirii.

.7

Mod ! ! 4/.( ANALI;A STRUCTURII DE BA; A PROCESULUI DE N'M:NT A4$!.%$ 1/o,"< ! . d" 34=&5&m>40 presupune e%plicarea !i &nelegerea elementelor componente ale acestuia angaBate la nivelul tuturor dimensiunilor sale *ve"i dimensiunea !uncional ( structural ( operaional a procesului de &nvm+nt pre"entat &n modulul anterior). 'n aceast perspectiv# avem &n vedere: o/iectivele procesului de 3nvmnt ( coninutul procesului de 3nvmnt ( metodologia procesului de 3nvmnt ( evaluarea procesului de 3nvmntH Su modulul 1./ 23IEC*IVE4E P)2CESU4UI DE 5NV66%7N* 2 iectivele !roce"ului de #nvm$nt repre"int !inalitile microstructurale care asigur orientarea activitii de instruire &n plan general# intermediar !i concret# &n concordan cu liniile de politic a educaiei sta$ilite la nivel de sistem *ve"i !inalitile macrostructurale: idealul pedagogic 2 scopurile pedagogice). n sens larg# o$iectivele pedagogice angaBea" intenionalitatea activitii de !ormare0 de1voltare a personalitii proiectat la nivel de sistem *!inaliti macrostructurale) !i la nivel de proces *!inaliti microstructurale 2 o/iective generale# o$iective specifice). n sens restrns# o$iectivele pedagogice angaBea" aciunile concrete reali"ate de elev5student su$ &ndrumarea profesorului &n cadrul unor secvene de instruire aprecia$ile pe $a"a unor criterii riguroase de evaluare# raporta$ile &ns la diferite stadii de per!orman *atitudini cognitive2strategii2 cuno!tine) !i de competen *cognitiv2afectiv2psi=omotorie) relevante &n plan in!ormativ0 !ormativ. $unciile o/iectivelor pedagogice vi"ea" calitatea aciunii de proiectare !i de reali"are a activitii de instruire5educaie. $uncia de proiectare a4iologic a o$iectivelor pedagogice vi"ea" raionali2"area demersului pedagogic prin comunicarea 2 3nainte de declan!area aciunii 2 a scopurilor *didactice# educative) care direcionea" activitatea de educaie5instruire la nivelul unor valori generale# relativ sta$ile pe parcursul unor secvene instituionali"ate &n sens curricular. $uncia de (auto reglare a o/iectivelor pedagogice vi"ea" corelarea re"ultatelor aciunii didactice5educative cu criteriile de evaluare proiectate la &nceputul activitii &n vederea perfecionrii acesteia &n termeni de corecie# ameliorare# aBustare structural# restructurare. &tructura o/iectivelor pedagogice corespunde funciilor pre"entate. Ea apare simultan ca, structur ierarhic *o$iective generale 2 specifice 2 concrete)# structur de relaie *desc=is pentru raportarea cadrului didactic la: finalitile macrostructurale 5 idealul educaiei# scopurile educaiei 2 o$iectivele instruirii: generale specifice 5 ale disciplinei# capitolului# su$capitolului, structura de aciune *desc=is &n direcia operaionali"rii 5 aciunea de deducere a o$iectivelor concrete din finalitile macro !i microstructurale cu un grad mai mare de generalitate, ve"i# &n special# deducerea o$iectivelor concrete din cele generale !i specifice# incluse# de regul# &n cadrul programelor !colare).
.3

*a+onomia o iectivelor in"truirii repre"int o clasificare reali"at pe criterii riguroase !i specifice domeniului !tiinelor educaiei *ta4onomia sau ta4inomia !tiina clasificrilor, &n lim$a greac# ta4is 2 ordine, nomos 2 lege). >odelul pe care &l propunem angaBea" dou criterii de clasificare: gradul de generalitate al o$iectivelor pedagogice, re1ultatele a"teptate la diferite intervale de timp. Dup gradul de generalitate# e%primat la nivelul procesului de &nvm+nt# sunt evidente trei categorii de o$iective ale instruirii 5 &nvrii: a o/iective generale care vi"ea" criteriile de ela$orarea a planului de &nvm+nt, / o/iective speci!ice . intermediare care vi"ea" criteriile de ela$orare a programelor de educaie 5 instruire vala$ile pe: dimensiuni 5 laturi ale educaiei, !orme de educaie 5 instruire, niveluri# trepte# ani de &nvm+nt, discipline de &nvm+nt,module intra# inter# transdisciplinare, c o/iective concrete . operaionale propuse de cadrul didactic la nivelul activitii de educaie5instruire *or de dirigenie# lecie etc.) conform o$iectivelor specifice !i condiiilor !colii !i ale clasei de elevi. Dup re1ultatele a"teptate# posi$ile sau pro$a$ile la diferite intervale de timp sunt evidente dou categorii de o$iective: a o/iective de per!orman# reali"a$ile pe termen scurt# la sf+r!itul unei activiti sau set de activiti: 2 o$iective de stpnire a materiei *informaii precise# date# reguli# fapte# locuri etc.), o$iective de trans!er operaional *disciplinare# intradisciplinar# transdisciplinar), o$iective de e%primare *&n re"olvarea unor pro$leme sau situaii0pro/leme# creaii# compuneri# compo"iii# lucrri practice *ve"i Hands=eere# F, Hands=eere# G# (6?6), 2 o$iective e%primate &n termeni de coninut: deprinderi intelectuale *a identifica# a clasifica# a seleciona), strategii cognitive *a sesi"a# a re"olva# a crea 2 pro$leme# situaii2pro$lem), informaii logice *a defini# a enuna# a raporta# a relaiona# a corela), deprinderi psihomotorii *a e%ecuta o aciune 5 mi!care), atitudini cognitive *a alege o anumit cale de cunoa!tere 5 $a"at pe memorie# g+ndire convergent2divergent# raionament inductiv2deductiv2analogic# inteligen general 2 special# creativitate general 2 special) ve"i FagnT# Ro$ert# >., Rriggss# Heslie# M.# (6??# pag.632 (@-, / o/iective de competen# reali"a$ile pe termen mediu !i lung# pe parcursul sau 5 !i la sf+r!itul unor programe de educaie 5 instruire *ve"i corelaia o/iective generale 2 specifice 2 concrete): 2 o/iective cognitive: cunoa!tere# &nelegere# aplicare# anali"2sinte"# evaluare critic, 2 o/iective a!ective: receptare# reacie# valori"are# organi"are# caracteri"are, 2 o/iective psihomotorii: percepere# dispo"iii# reacie diriBat# reacie automati2"at# reacie comple% *ve"i Rloom# R.S.# (6?(, Hands=eere# F, Hands=eere# G.# (6?(). 2!eraionali-area o iectivelor in"truirii repre"int o activitate comple% de proiectare social !i pedagogic $a"at pe urmtoarele aciuni: a) aciunea de deducere a o$iectivelor din o$iective cu grad mai mare de generalitate, $) aciunea de adaptare a o$iectivelor deduse la condiiile concrete de reali"are ale procesului de &nvm+nt, c) aciunea de pre"entare a o$iectivelor &n termeni de: comportament o/serva/il al elevului# evalua$il conform unor criterii e%plicite, resurse necesare *coninuturi 2 metode 2 condiii e%terne !i interne), modaliti de evaluare *aplica$ile pe parcursul activitii 2 la sf+r!itul activitii# conform criteriilor de evaluare sta$ilite anterior) 2 ve"i >ager# R.8.# (6?-, Cerg=it# Ioan# coordonator# (64.# pag.?7. Su modulul 1.8 C2NINU*U4 P)2CESU4UI DE 5NV66%7N* Coninutul !roce"ului de #nvm$nt repre"int ansam$lul cuno!tinelor !i al capacitilor proiectate la nivelul planului de &nvm+nt# a programelor !colare 5 universitare# a manualelor !colare 5 cursurilor universitare# a altor materiale care stimulea" activitatea de &nvare.
.?

n sens larg# coninutul &nvm+ntului repre"int <ansam$lul cuno!tinelor# priceperilor !i deprinderilor< incluse &n programele !i manualele !colare fr raporta2rea acestora la o$iective !i valori pedagogice asumate &n mod e%plicit. n sens restrns# coninutul &nvm+ntului repre"int ansam$lul atitudinilor !i al strategiilor cognitive care asigur stp+nirea !i valorificarea cuno!tinelor conform o$iectivelor generale !i specifice sta$ilite pe criterii valorice e%plicite# pedagogice !i sociale# la nivelul planului de &nvm+nt !i la nivelul programelor !colare 5 universitare. Factorii care determin coninutul !roce"ului de #nvm$nt reflect evoluiile &nregistrate &n plan social la nivelul concepiei despre educaie# cultur# &nvare# asumat &n sens politic# sociopedagogic# psi=ologic. Concepia despre educaie asumat la nivel politic . de politic a educaiei este o$iectivat &n documente care constituie $a"a <curriculumului formal< sau a <curriculumului oficial<: %egea 3nvmntului# &tatutul cadrelor didactice# Programul de de1voltare a educaiei pe termen mediu !i lung etc. ceste documente sta$ilesc finalitile macrostructurale ale sistemului de educaie !i &nvm+nt: idealul pedagogic# care define!te tipul de personalitate necesar societii pe termen lung, scopurile pedagogice# care definesc direciile principale de de"voltare ale sistemului# de2 limit+nd structura de organi"are necesar !i criteriile adecvate pentru ela$orarea planului de &nvm+nt !i a programelor !colare5universitare. Concepia despre cultur de1voltat la nivel sociopedagogic concentrea" criteriul a%iologic de selecionare a coninuturilor situat la nivelul corelaiei e%istente &ntre core curriculum 5 trunchiul comun de pregtire general !i !ormarea0de1voltarea de $a" a personalitii. ceast corelaie !uncional0structural presupune valorificarea cuno!tinelor fundamentale ale fiecrui domeniu *cultura general a disciplinei)# sta$ile din punct de vedere epistemologic !i etic *cultur general instrumental 5 &nvm+ntul primar, cultura general de $a" 5 &nvm+ntul secundar)# desc=is spre cultura de profil !i de specialitate pe ori"ontala !i verticala sistemului *ve"i &nvm+ntul secundar liceal !i profesional !i &nvm+ntul superior universitar scurt# lung# postuniversitar). Concepia despre 3nvare# ela$orat la nivel psi=ologic# valorific teoriile care evidenia"# &n mod special# rolul activitii elevului# reali"a$il prin: <pa!i mici< *SNinner)# operaii *Piaget)# aciuni materiale0e4terne0interne *Falperin)# condiii de instruire *FagnT)# modele de raportare la mediu prin aciune2 imagine2 sim/ol *Rruner)# factori e4terni !i interni# care susin aptitudinea de &nvare a elevului *Rloom# Carrol 5 ve"i nvarea deplin# (64.) Documentele oficiale care a"igur !roiectarea coninutului !roce"ului de #nvm$nt sunt cele care susin: planul de &nvm+nt# programele !colare 5 universitare# manuale !colare 5 cursurile universitare# alte materiale de &nvare destinate &n special elevului5studentului dar !i profesorului *numite !i materiale curriculare ane%e !i cone%e). nali"a noastr are &n vedere documentele oficiale fundamentale. De remarcat importana ierar=i"rii lor pe criteriul gradului de generalitate care impune o$ligativitatea raportrii permanente a manualelor !colare la structura de funcionare a programelor !colare !i a programelor !colare la structura de funcionare a planului de &nvm+nt# determinant# la r+ndul su# &n sens pedagogic !i social# de structurii de organi"are a sistemului de &nvm+nt *ve"i# de e%emplu# diferena e%istent &ntre planul de &nvm+nt organi"at &n conte%tul &nvm+ntului general !i o$ligatoriu de 6 ani !i planul de &nvm+nt organi"at &n conte%tul &nvm+ntului general !i o$ligatoriu de 4 ani). Planul de #nvm$nt repre"int un document oficial de politic a educaiei care sta$ile!te: o$iectele de &nvm+nt# proiectate disciplinar# intradisciplinar# interdisciplinar# transdisciplinar, succesiunea o$iectelor de &nvm+nt# proiectat liniar# concentric# modular, reparti"area resurselor de timp disponi$ile &n cadrul calendarului "colar.universitar *anual2semestrial5trimestrial) !i al orarului !colar5universitar *"ilnic# sptm+nal# lunar) calendar dependent de structura anului !colar 5 universitar. Criteriile de proiectare !i de"voltare a planului de &nvm+nt evidenia" trei tipuri de a$ordare confirmate la nivel de 0DESC1 *ve"i Gideanu# Feorge# (644# pag.?/24(, Cristea# Sorin (66?# pag.6/):
.4

a) a$ordarea sistemic *plan unitar# cu desc=idere spre interdisciplinaritate !i spre educaia permanent), $) a$ordarea curricular *plan centrat asupra o/iectivelor generale 2 raporta$ile la ideal !i la scopurile pedagogice 2 !i a o/iectivelor speci!ice# definite pe niveluri# trepte# ani de &nvm+nt dar !i pe dimensiuni !i forme ale educaiei), / a$ordarea psi=ologic *plan centrat asupra !ormrii0de1voltrii la ma%imum a fondului atitudinal aptitudinal al personalitii elevului). Programele ,colare&univer"itare repre"int documentele de politic !colar 5 universitar proiectate conform o$iectivelor generale sta$ilite la nivelul planului de &nvm+nt. ceste documente oficiale angaBea" reali"area unor o$iective specifice care vi"ea" valorile eseniale *cuno"tine "i capaciti, atitudini2 strategii in!ormaii) selecionate pentru !ormarea0de1voltarea personalitii !i tehnologiile pedagogice . didactice adecvate pentru stimularea succesului !colar5universitar. Perspectiva curricular impune urmtoarele cerine de proiectare a programelor !colare5universitare: raportarea la o$iectivele specifice, sta$ilirea structurii tematice, asigurarea criteriilor de: relevan *valoarea pedagogic !i social a coninutului)# secvenialitate *liniar# concentric# modular)# consisten *intern 5 corelaiile &ntre cuno!tinele !i capacitile disciplinei respective, e%tern 5 corelaii dintre cuno!tinele !i capacitile disciplinei respective cu cuno!tinele !i capacitile celorlalte discipline !colare5universitare)# deschidere *pentru ela$orarea manualelor !i a altor materiale de &nvare alternative) a coninutului instruirii, ela$orarea &ndrumrilor metodologice *recomandri pentru valorificarea metodelor pedagogice !i a te=nologiilor de evaluare), definitivarea calendarului activitilor educative5didactice pe $a"a unui model care vi"ea" preci"area: o$iectivelor pedagogice generale 2 specifice 2 operaionale, resurselor pedagogice *coninuturi metodologie condiii de reali"are) te=nici de evaluare responsa$iliti !i termene concrete de &ndeplinire a o$iectivelor pedagogice operaionale. %anualele ,colare & cur"urile univer"itare *!i celelalte materiale de &nvare: g=iduri# culegeri de pro$leme# te%te# crestomaii etc.) repre"int documentele de politic !colar5universitar care asigur concreti"area programelor !colare5universitare prin aciunea de operaionali"are a o$iectivelor generale !i specifice# reali"a$il# &n2deose$i# din perspectiva elevului5studentului. >anualul !colar 5 cursul universitar &ndepline!te funcii de in!ormare0!ormare !i de antrenare &n activitatea de instruire0autoinstruire a elevilor5studenilor su$ &ndrumarea profesorului. Structura manualului !colar permite concreti"area programei !colare5universitare prin reali"area urmtoarelor operaii pedagogice: a) identificarea unitilor de coninut, $) specificarea e%perienelor de &nvare necesare pentru reali"area o$iectivelor specifice programei, c) programarea unitilor de instruire &n secvene evalua$ile &n termeni de performane2competene, d) angaBarea aciunilor posi$ile de predare03nvare0evaluare, e) &ndrumarea proiectelor de <&nvare &n clas< !i de <&nvare acas<. Galoarea manualelor reflect calitatea programelor !colare !i a planului de &nvm+nt. 'n aceast perspectiv# creativitatea autorilor de manuale nu poate suplini limitele programelor !colare# dependente de structura planului de &nvm+nt care reflect finalitile sistemului educaional# organi"area sa intern# pe niveluri !i trepte de instruire. $ordarea curricular a manualelor !i a altor materiale de &nvare presupune respectarea unui imperativ de ordin metodologic 2 asigurarea corespondenei pedagogice depline 3ntre plan 0 programe 0 manuale. Ela$orarea unui nou tip de manual solicit astfel un nou tip de program !colar# condiionat# &n situaii reformatoare# de sc=im$rile determinate macrostructural la nivelul planului de &nvm+nt.

.6

Su modulul 1.1 %E*2D2429IA P)2CESU4UI DE 5NV66%7N* %etodologia !roce"ului de #nvm$nt repre"int :ansam$lul de principii normative# reguli !i procedee aplica$ile diverselor discipline !i forme de instruire; *De Hands=eere# Giviane# (66-# pag. (-@). n sens larg# metodologia procesului de &nvm+nt vi"ea" astfel pro$lematic didacticii generale# a$orda$il la nivelul unui :model sistematic de proiectare !i evaluare a &ntregului proces de &nvm+nt;# &n termeni de tehnologie a instruirii *ve"i Ionescu# >iron, C=i!# Gasile# &n Ionescu# >iron, Radu# Ion# coordonatori# (667# pag. (.6). n sens restrns# metodologia procesului de &nvm+nt vi"ea" ansam$lul metodelor# procedeelor !i miBloacelor aplica$ile &n activitatea didactic5educativ conform o$iectivelor pedagogice specifice !i concrete ale acesteia. %etodele !roce"ului de #nvm$nt repre"int aciuni su$ordonate activitii didactice5educative care angaBea" anumite ci de &nvare eficient propuse de profesor# valorificate 5 valorifica$ile de elev. >etodele aplica$ile &n cadrul procesului de &nvm+nt# numite adesea !i metode didactice.de 3nvmnt# reflect evoluia g+ndirii pedagogice !i modul de aplicare a acesteia la nivel de te=nologie a instruirii ve"i# de e%emplu# metoda convor$irii euristice *:maieutica socratic;)# metoda naraiunii# metoda prelegerii, metoda o$servaiei# metoda e%perimentului, metoda e%erciiului# metoda modelrii, metoda pro$lemati"rii, metoda lecturii *diriBate# independente)# metoda instruirii asistat pe calculator. $unciile pedagogice angaBate &n cadrul aciunii specifice metodelor didactice vi"ea" reali"area integral a o$iectivelor proiectate la nivelul procesului de &nv2m+nt: !uncia normativ vi"ea" dimensiunea a%iologic a activitii didactice5educative, !uncia cognitiv vi"ea" per!ormanele0competenele# prioritar cognitive# ale activitii didactice5educative, !uncia !ormativ vi"ea" pilonii competenei de &nvare: g+ndirea# inteligena# creativitatea# motivaia intern 5 intrinsec# atitudinea caracterial superioar, !uncia operaional vi"ea" reali"area o$iectivelor concrete ale activitii didactice5educative# respectiv :o$inerea transformrilor dorite; *ve"i Cerg=it# Ioan# (64@# (66?). Prin reali"area acestor funcii# metodele didactice devin elementele cele mai dinamice ale activitii didactice5educative care permit profesorului adaptri creative multiple strategice# tactice# operaionale la o$iectivele# coninutul !i evaluarea procesului de &nvm+nt. Procedeele didactice repre"int operaiile su$ordonate metodelor didactice care ofer soluii operative adecvate cilor de instruire propuse de profesor# adaptate 5 adapta$ile de elev &n diferite situaii concrete. 'ntre metodele !i procedeele didactice e%ist o grani fle%i$il# dependent de evoluia raporturilor dintre pro!esor !i elev. stfel o metod poate deveni procedeu la fel cum un procedeu poate fi convertit &n metod atunci c+nd desf!urarea activitii didactice.educative o impune. semenea resurse de adapta$ilitate la nivel de aciune sau 5 !i de operaie caracteri"ea" urmtoarele metode didactice.de 3nvmnt: conversaia# activitatea cu manualul 5 te%tul scris# lectura, o$servarea# demonstraia# descoperirea, e%erciiul# lucrrile practice# e%erciiul# Bocul didactic, pro$lemati"area, instruirea asistat pe calculatorA %i:loacele didactice&de #nvm$nt repre"int instrumentele materiale# na2turale# te=nice etc. su$ordonate metodelor !i procedeelor didactice angaBate &n reali2"area sarcinilor specifice# proiectate la nivelul activitii didactice5educative. Datorit caracterului lor instrumental# miBloacele didactice sunt definite drept :miBloace au%iliare;. Ra" lor de susinere sen"orial ofer un criteriu de clasificare devenit clasic *ve"i *ve"i Dottrens# Ro$ert# coord.# (6?@# pag.372?/): a miBloace didactice vi"uale *imagini# ilustrate# proiecii fi%e), / miBloace didactice sonore *discuri# radio# magnetofon *casetofon), c miBloace didactice audiovi"uale *filme sonore# televi"iune completate &n ultimele decenii de te=nicile video !i de folosirea computerului &n procesul de &nvm+nt ve"i televi"iunea prin satelit# CD2R1>2 urile# instruirea prin internet etc.).
/@

Clasificrile propuse de didactica modern sugerea" mutaiile te=nice &nregistrate &n acest domeniu dar !i raporturile comple%e de integrare metodologic e%istente &ntre metode0procedee0 miFloace *ve"i Cerg=it# Ioan# &n Curs de pedagogie# coordonatori# Cerg=it# Ioan, Glsceanu# Ha"r# (644# pag.-@-2-@6): c ?iFloace didactice in!ormativ0demonstrative: instrumente informative naturale: insectar# colecii de plante# metale, instrumente te=nice: o$iecte te=nice# instalaii te=nice etc., instrumente ela$orate ca su$stitute ale realitii de tip tridimensional *mulaBe# mac=ete# corpuri geometrice# modele gen glo$ul terestru etc.)# de tip /idimensional *fotografii# plan!e# filme# diafilme etc.)# de tip sim/olic *formule# cuvinte# note mu"icale etc.). / ?iFloace didactice de e4ersare0!ormare a deprinderilor: instrumente gen Bocuri te=nice, instrumente de: la$orator# ca$inet# atelier# lot !colar, pentru activitile de educaie fi"ic !i de educaie estetic etc. ?iFloace didactice de raionali1are a timpului didactic: instrumente gen: =art contur# !a$loane didactice# !tampile didactice# grile didactice, c instrumente gen: ta$l electronic# dispo"itive automate de instruire etc. d ?iFloace didactice de evaluare a re1ultatelor: teste docimologice# grile de msurare2apreciere a activitii, !a$loane pentru evaluare# instalaii de evaluare etc. Toate aceste instrumente !i altele pre"entate la nivelul altor clasificri $eneficia" de impulsul :miBloacelor ultramoderne;# angaBate pedagogic odat cu de"voltarea te=nicilor speciale de instruire programat# te=nicilor de transmitere !i de prelucrare a informaiilor prin sistemul video# te=nicilor de informati"are care asigur reali"area &nvrii asistat pe calculator. Cla"ificarea metodelor didactice&de #nvm$nt presupune# pe de o parte# eliminarea unor formule fr relevan pedagogic !i social *:metode tradiionale2metode moderne;, :metode principale2metode secundare;, :metode generale2metode particulare;, :metode individuale2metode de grup2metode frontale;, metode reduse: la un principiu 5 ;metoda intuiiei;# la o alternativ pedagogic 5 ;metoda >ontessori; etc.# la un tip de &nvare *:metoda &nvrii euristice; etc.) ve"i Palmade# FuL# (6?7, >ialaret# Faston# (64(. Pe de alt parte# clasi!icarea metodelor didactice . de 3nvmnt presupune avansarea unui criteriu speci!ic pedagogic care vi"ea" :principalul i"vor al &nvrii;# valorificat 5 valorifica$il &n termeni de aciune predominant *ve"i 1Non# GicentL# (6?7, Cerg=it# Ioan# (64@# (66?, Cristea# Sorin# (66?). Din aceast perspectiv pot fi evideniate patru categorii de metode didactice5de &nvm+nt# integrate 5 integra$ile la nivel de sistem: c ?etode 3n care predomin aciunea de comunicare# &ntr2o form de organi"are oral *e4po1itiv 5 naraiunea# e%plicaia# prelegerea, interogativ 5 conversaia euristic# de"$aterea# asaltul de idei# pro$lemati"area)# scris *activitatea cu manualul !i alte materiale de &nvare# lectura diriBat# e%plicativ# independent etc)# intern *reflecia personal# introspecia), / ?etode 3n care predomin aciunea de cercetare a realitii &n mod direct *o$servaia sistematic !i independent# e%perimentul# cercetarea documentelor istorice) sau indirect *demonstraia o$servaional# e%perimental# grafic# documentar# analogic# programat, modelarea), c ?etode 3n care predomin aciunea practic2 &ntr0o form de organi"are real *e%erciiul# algoritmi"area# lucrrile practice# studiul de ca") sau simulat *Bocul didactic# dramati"area), d ?etode 3n care predomin aciunea de programare special a instruirii . educaiei *ve"i valorificarea principiului: pa"ilor mici0comportamentului activ03ntririi po1itive sau negative a comportamentului0respectrii ritmului individual de 3nvare ): metoda instruirii programate, metoda instruirii asistat pe calculator *ve"i posi$ilitatea valorificrii tehnicilor speci!ice acestor metode ca miFloace de &nvm+nt integrate 5 integra$ile pedagogic la nivelul oricrei metode didactice5de &nvm+nt.
/(

Strategiile didactice&de #nvm$nt angaBea" optimi"area activitilor de instruire 5 educaie :prin alegerea metodelor de pe po"iiile principiilor; !i ale o$iectivelor pedagogice asumate la nivelul unor criterii normative cu valoare de modele de aciune :care sugerea" un traseu general de parcurs; *ve"i Ra$ansNi# I.J.# (6?6# pag.?., Potolea# Dan# &n Minga# Ioan, Glsceanu# Ha"r# coordonatori# (646# pag. (//). Strategia didactic repre"int astfel :o form specific !i superioar a normativitii pedagogice; care asigur :reglarea unui &ntreg proces !i nu doar a unei secvene de &nvare;. Ea integrea" :un ansam$lu de procedee !i metode orientate spre pro2ducerea unui sau a mai multor o$iective determinate;# reali"a$ile :&n anumite condiii de coeren intern# compati$ilitate !i complementaritate a efectelor; *Potolea# Dan# op.cit.# pag. (/.). Strategia didactic atrage &n Burul unei :metode de $a"; impus datorit capacitii sale de activi"are ma4im a comunicrii# de stimulare ma%im a cunoa!terii euristice# de angaBare ma4im a creativitii pedagogice !i alte metode care amplific procedura operaional a deci"iilor luate &n condiii de sc=im$are continu a raporturilor dintre su/iectul *profesor) !i o/iectul educaiei *elev)# la niveluri de organi"are frontal# pe grupe !i individual a activitii de instruire5educaie. O posi/il ta4onomie a strategiilor didactice care preiau# de regul# numele :metodei de $a"; dep!e!te perspectiva de anali" propus la nivelul metodelor# angaB+nd un nou demers ipotetic# :ec=ivalent cu principalele clase de o$iective instructiv2educative; *ve"i Potolea# Dan# op.cit.) &trategii didactice care au ca o/iectiv pedagogic prioritar stpnirea materiei2 3n termeni de cuno"tine "i de capacitiE strategia conversaiei euristice, strategia prelegerii pro$lemati"ate, strategia demonstraiei,strategia cercetrii e%perimentale, strategia algoritmi"rii, &trategii didactice care au ca o/iectiv prioritar trans!erul !uncional al cuno"tinelor "i capacitilor do/nditeE strategia pro$lemati"rii, strategia modelrii, &trategii didactice care au ca o/iectiv prioritar e4primarea personalitii elevuluiE strategia Bocului didactic, strategia lucrrilor practice, strategia asaltului de idei 5 /rainstorming, strategia de"$aterii pro$lemati"ate.

Su modulul 1.; EVA4UA)EA P)2CESU4UI DE 5NV66%7N* Evaluarea !roce"ului de #nvm$nt repre"int o aciune managerial proprie sistemelor socio2 umane# &n calitatea lor de sisteme desc=ise# care solicit raportarea re"ultatelor o$inute &ntr2o anumit activitate# la un ansam$lu de criterii specifice domeniului &n vederea lurii unei deci"ii optime *ve"i Dictionnaire encIclopediJue de lK6ducation et de la !ormation2 (66/# pag./(7). Conce!tul !edagogic de evaluare define!te o aciune psi=osocial comple% $a"at pe operaii de: msurare 5 control cantitativ# apreciere 5 calitativ# deci1ie 5 comunicat &n termeni de &ndrumare metodologic orientativ cu scop de ameliorare continu a activitii proiectat la nivel de sistem !i de proces. 7valuarea de sistem urmre!te gradul de reali"are a finalitilor macrostructurale prin: msurarea !i aprecierea unor aspecte care vi"ea" raporturile dintre &nvm+nt !i viaa socioeconomic !i cultural, corelarea calitii &nvm+ntului cu <contri$uia sa la de"voltarea social *...) !r a ie"i 3ns din cadrul pedagogic c=iar dac sunt folosite date# te=nici# progno"e economice !i sociologice< *Radu# Ion# T.# (64(# pag.?6#4(), anali"a managerial *sistemic2optim2 strategic) a activitii de conducere a !colii la nivel central *>inisterul 'nvm+ntului)# teritorial *inspectoratele !colare) !i local *unitatea !colar de $a")# din perspectiva eficienei sociale a procesului de &nvm+nt. 7valuarea de proces urmre!te gradul de reali"are a o$iectivelor microstructurale# aciune comple% determinat de: finalitile macrostructurale *ideal pedagogic2scopuri pedagogice), corelaiile pro!esor0elev, re1ultate "colare0metodologie !olosit, corespondenele pedagogice dintre elementele activitii didactice: o$iective coninuturi 2 metodologie *de predare03nvare0 evaluare , operaiile de msurare !i apreciere# *auto)regla$ile la &nceputul# &n timpul sau la sf+r!itul
/-

activitii didactice, instrumentele oficiale instituionali"ate pentru consemnarea re"ultatelor ca <punct final &ntr2o succesiune de evenimente< *ve"i usu$el# David, Ro$inson# 8loLd# (64(# pag.33?) Didactica postmodern# curricular# corelea" cele dou perspective de anali" a evalurii la nivel de sistem !i de proces. Evaluarea procesului de &nvm+nt devine astfel <o activitate de colectare# organi"are !i interpretare a datelor privind efectele directe ale relaiei pro!esor0elev cu scopul de a eficienti"a funcionarea &ntregului sistem educaional< *ve"i <hid general de evaluare "i e4aminare# (663# pag./). Funciile aciunii de evaluare didactic au o du$l semnificaie# social !i pedagogic *ve"i Radu# Ion# &n Ionescu# >iron, Radu# Ion# coordonatori# (667# pag.-?72-33). 8 $unciile sociale ale aciunii de evaluare vi"ea" calitatea &nvm+ntului de su$sistem angaBat &n reali"area unor o$iective asumate &n plan cultural !i economic# la nivel de politic a educaiei: a !uncia de validare social a produselor sistemului de 3nvmnt # la diferite niveluri de integrare !colar !i profesional, !uncia de orientare social2 "colar "i pro!esional # la diferite niveluri de deci"ie care angaBea" responsa$ilitatea tuturor factorilor educaiei *profesori# elevi# prini# repre"entani ai comunitii locale etc.), c) !uncia de selecie social2 "colar "i pro!esional # la diferite niveluri de clasificare !i ierar=i"are a re"ultatelor activitii didactice# de formare iniial !i continu# e%primate &n termeni de proces !i de produs. B $unciile pedagogice ale aciunii de evaluare vi"ea" declan!area unor circuite de cone%iune invers e%tern *reali"ate de profesor) !i c=iar interne *reali"ate de elev)# necesare pentru verificarea calitii activitii didactice5educative pe coordonata corespondenelor curriculare dintre o/iectivele pedagogice2coninuturile pedagogice2metodologia pedagogic *de predare03nvare0evaluare): a !uncia de in!ormare pedagogic# $a"at pe verificarea re"ultatelor !colare la anumite intervale de timp# pe criterii prioritar constatative, / !uncia de diagno1 pedagogic# $a"at pe verificarea !i interpretarea re"ultatelor la diferite intervale de timp# pe criterii prioritar calitative, c !uncia de progno1 pedagogic# $a"at pe deci"ii cu valoare anticipativ# de stimulare a activitii de &nvare la niveluri de per!orman !i de competen superioare. Structura aciunii de evaluare didactic include trei operaii principale: msurarea0 aprecierea0deci1ia. 8 ?surarea repre"int operaia de evaluare care asigur consemnarea <unor caracteristici o$serva$ile< e%primate &n termeni cantitativi *scor# cifre# statistici etc.) sau 5 !i prin descrieri concentrate asupra unor "one restr+nse de manifestare *ve"i De Hands=eere# Fil$ert# (6?7# pag. (-2 (/). >surarea tinde spre o anumit o$iectivitate constatativ# susinut# de regul# prin instrumente speciale de evaluare cantitativ a fenomenului studiat *c=estionare# g=iduri# pro$e standardi"ate# te=nici statistice etc.). ceast o$iectivitate nu angaBea" &ns emiterea unor Budeci de valoare specific pedagogice# desc=ise interpretrii pe termen scurt# mediu !i lung. B 8precierea repre"int operaia de evaluare care implic interpretarea faptelor consemnate# &n funcie de anumite criterii calitative# specific pedagogice# independente &n raport cu instrumentele de msur folosite &n cadrul unei anumite metode sau strategii didactice5de &nvm+nt. Ca operaie specific# aprecierea valorific# pe de o parte# consensul metodologic instituionali"at la nivel managerial &n legtur cu criteriile specifice de evaluare a re"ultatelor msurate anterior: a) criteriul raportului dintre calitatea resurselor e%istente la <intrare< 2 calitatea procesului 5 activitii didactice 2 calitatea <produsului< 5 instituie sau elev# la <ie!ire< *la sf+r!itul leciei# capitolului# ciclului de instruire etc.), $) criteriul raportului dintre o$iectivele specifice instituionali"ate la nivelul pro2gramelor 2 o$iectivele concrete asumate !i reali"ate conform resurselor pedagogice e%istente la nivelul comunitii educative locale# organi"aiei !colare# clasei de elevi# fiecrui elev,

/.

c) criteriul raportului dintre o$iectivele concrete sta$ilite la nivel minim0mediu0ma4im !i o$iectivele concrete atinse la sf+r!itul activitii &n termeni de per!ormane !i de competene minime2medii2ma%ime. d) criteriul raportului dintre nivelul de per!orman !i de competen atins de cadrul didactic !i de elevi la ultima aciune de evaluare !i progresele 5 regresele pedagogice reali"ate &ntre timp, e) criteriul raportului dintre pregtirea cadrului didactic *formarea iniial !i continu# e%perien didactic acumulat# gradul didactic o$inut) !i nivelul de e%igen pedagogic asumat. Pe de alt parte# valorificarea integral a acestor criterii permite emiterea unei Fudeci de valoare# opera$il la nivel de diagno1 pedagogic# &n termenii unei formule standardi"ate care descoper calitile !i sl$iciunile o$iectului evaluat *!coal# clas de elevi# elev etc.)# <locali"+nd dificultile de &nvare &n vederea remedierii lor< *ve"i De Hands=eere Fil$ert# (66-# pag..@-). C Deci1ia repre"int operaia de evaluare care asigur prelungirea aprecierii &ntr2o not !colar# caracteri"are# =otr+re# recomandare etc. cu valoare de progno1 pedagogicH ceast operaie intr &n categoria Budecilor evaluative finale# de o mare comple%itate psi=ologic !i responsa$ilitate social# care angaBea" respectarea urmtoarelor criterii pedagogice: a) valorificarea integral a caracteristicilor specifice o$iectului evaluat *mediul sociocultural propriu instituiei !colare# clasei de elevi, v+rsta psi=ologic a elevilor)# interpreta$ile la nivel general# particular# individual, $) ameliorarea permanent a calitii procesului de &nvm+nt# &n general# a activitii didactice5educative# &n mod special, c) transformarea diagno"ei &n progno" cu funcie de anticipare po"itiv a evoluiei instituiei# clasei# elevului# verifica$il managerial la diferite intervale de timp, d) asigurarea comunicrii pedagogice a deci"iei &n termeni manageriali de &ndrumare metodologic a celui evaluat &n cadrul unei aciuni desc=ise &n direcia *auto)perfecionrii. *i!urile de evaluare !edagogic reflect modalitatea specific de integrare a operaiilor de msurare0apreciere0deci1ie &n activitatea didactic5educativ: a 7valuarea iniial angaBea" operaiile de msurare0apreciere0deci1ie# la &nceputul activitii de instruire *lecie# capitol# trimestru# an 5 ciclul de &nvm+nt)# &n vederea cunoa!terii nivelului psi=opedagogic real al colectivului de elevi 5 elevului# e%primat &n termeni de performane !i competene actuale !i poteniale. cest tip de evaluare &ndepline!te o !uncie pedagogic prioritar predictiv. 'n mod analogic# testele de cuno!tine ela$orate !i aplicate special pentru msurarea !i aprecierea nivelului iniial de pregtire al elevilor sunt denumite teste predictive. / 7valuarea sumativ angaBea" operaiile de msurare0apreciere0deci1ie &n timpul sau la sf+r!itul unei activiti didactice5educative &n vederea cunoa!terii nivelului real de stp+nire a materiei dup parcurgerea anumitor perioade !i secvene de instruire# conform o$iectivelor programelor !colare# adaptate de profesor la condiiile concrete ale clasei de elevi. cest tip de evaluare &ndepline!te o !uncie pedagogic prioritar cumulativ# cu resurse formative limitate la momentul desf!urrii activitii didactice. El consemnea" o realitate pedagogic# e%primat mai ales la nivel de produs# care presupune raportarea re"ultatelor la o$iectivele pedagogice concrete# sta$ilite de profesor !i la o$iectivele pedagogice specifice care ofer instruirii un cadru de referin stimulativ. Evaluarea didactic sumativ &ntreine# &n cele mai multe situaii# o motivare e%tern a &nvrii pentru <note< o$inute prin sondaBe orale sau prin lucrri scrise# reali"ate la intervale relativ mari de timp *apro%imativ de dou ori pe parcursul unui trimestru !colar)# fr posi$iliti de intervenie pedagogic imediat. 'n acest cadru tradiional# <nota !colar< nu are susinere managerial la niveluri de diagno" !i de progno"# proprii unui &nvm+nt prioritar formativ# capa$il de *auto)perfecionarea resurselor sale interne !i e%terne. c 7valuarea permanent . continu angaBea" operaiile de msurare (apreciere ( deci1ie pe tot parcursul activitii de instruire5educaie. Ea stimulea" participarea &ntregului colectiv al clasei prin proiectarea unor sarcini de &nvare difereniate# evalua$ile imediat &n vederea adoptrii unor msuri corective# ameliorative sau de aBustare structural adecvate situaiei constatate !i apreciate cu miBloace pedagogice eficiente.
//

Evaluarea didactic permanent rspunde cerinelor proiectrii curriculare fiind <parte component a procesului de &nvm+nt< care valorific gradual <informaiile pe care profesorul le culege despre efectele aciunii sale<# asigur+nd <comanda !i controlul< !i dac este ca"ul intervenia imediat prin msuri ameliorative de ma%im operativitate !i oportunitate pedagogic *ve"i <hid general de evaluare "i e4aminare# (663# pag. ((). Evaluarea didactic permanent &ndepline!te o !uncie pedagogic prioritar !ormativ# care stimulea" pe tot parcursul activitii: 2 operaiile de msurare0apreciere continu# cu posi$iliti de deci1ie *note# =otr+ri# caracteri"ri# sanciuni) angaBate managerial la intervale relativ mici de timp *pe parcursul leciei sau &n cadrul unui grup de ma%imum /27 lecii), 2 aciunile de proiectare curricular continu a o$iectivelor concrete# pre"entate su$ forma unor secvene de instruire fle%i$ile# adapta$ile la ritmul individual al elevilor# valorifica$il &n sens prioritar formativ. Evaluarea randamentului ,colar are &n vedere sta$ilirea nivelului de pregtire teoretic !i practic atins# la un anumit moment dat# &n activitatea cu elevii !i a msurilor corespun"toare necesare pentru optimi"area acesteia *ve"i Dicionar de pedagogie# (6?6# pag..4.). Conceptele operaionale implicate 3n evaluarea randamentului "colar permite a$ordarea curricular a pro$lematicii e!icienei pedagogice a activitii de predare03nvare0evaluare# proiectat la nivelul interaciunilor posi$ile !i necesare &ntre finalitile macrostructurale# de sistem# !i finalitile microstructurale# de proces. ;andamentul "colar reflect gradul de eficien pedagogic al activitii didactice# care poate fi evaluat &n cadrul raportului funcional e%istent &ntre resursele pedagogice *materiale umane financiare informaionale) investite &n sistem !i efectele &nregistrate &n timp# la nivel de proces !i de produs. 'n aceast accepie# randamentul !colar repre"int un concept integrator care su$ordonea" mai multe noiuni operaionale implicate &n aciunea de evaluare: evaluarea nivelului de cuno!tine al elevului, evaluarea comportamentului elevului, evaluarea succesului !colar, evaluarea calitii procesului de &nvm+nt. a 7valuarea re1ultatelor "colare angaBea" procedeele clasice de notare !i e%aminare a elevilor care pun accent pe o$iectivele de coninut# pe acumularea cantitativ a informaiilor proiectate la nivelul programelor !colare. Didactica modern !i postmodern valorific progresele docimologiei <!tiin care are ca o$iect studierea sistematic a e%amenelor# &n special a sistemelor de notare !i a comportrii e%aminatorilor !i a celor e%aminai<. 'n paralel sunt relevate !i atuurile do4ologiei 2 !tiin care asigur <studierea sistematic a rolului pe care &l are aprecierea calitativ &n &nvm+nt< *De Hands=eere# Fil$ert# (6?7# pag.6). Perspectiva curricular presupune perfecionarea continu a sistemului de notare !i de e%aminare care poate include <orice procedeu pedagogic av+nd ca o$iect o apreciere a proceselor de &nvare a cuno!tinelor<# reali"a$il prin resursele interne ale profesorului# care pred la clasa respectiv# !i prin resursele e%terne ale comisiilor formate de profesori din alte clase sau din alte !coli *ve"i De Hands=eere# Fil$ert# (6?7# pag.(-). / 7valuarea comportamentului elevului include operaii de msurare (apreciere ( deci1ie# reali"ate &n raport cu o$iectivele formative ale activitii de instruire. ceast aciune are un du$lu sens: 2 un sens psihologic# de inspiraie $e=aviorist# care limitea" evaluarea comportamentului la constatarea <reaciei elevului la diferii stimuli<# lansai !i &ntreinui# &n mod e%plicit !i implicit# &n activitatea de instruire, 2 un sens pedagogic# de respiraie curricular# care orientea" evaluarea comportamentului spre <un ansam$lu de &nsu!iri formate elevilor &n procesul de instruire !i educare# structurate &ntr2un anumit stil personal< *Radu# Ion# T.# (64(# pag../# .7). c 7valuarea succesului "colar vi"ea" totalitatea re"ultatelor elevului privite din perspectiv informativ *nivel !tiinific# capaciti 5 aptitudini intelectuale) !i formativ *atitudini motivaionale !i caracteriale importante pentru reu!ita !colar). ceast aciune relev !i limitele progresului
/7

"colar care e%prim gradul de reali"are a o$iectivelor specifice la nivelul condiiilor concrete de &nvare ale fiecrui elev !i colectiv de elevi. Succesul !colar reflect gradul de eficien pedagogic al activitii didactice &n cadrul raportului e%istent &ntre resursele interne ale procesului de &nvm+nt# dependente# mai ales# de calitatea corelaiei su/iect0o/iect !i efectele &nregistrate &n timp# o$iectivate &n nivelul de pregtire al elevului# aprecia$il &n funcie de posi$ilitile sale ma%ime. 'n acest fel poate fi definit e"ecul "colar care reflect <situaia unui elev care nu mai progresea" &n raport cu el &nsu!i< *ve"i Riviere# Ro$ert# (66(# pag./4). d 7valuarea calitii procesului de 3nvmnt vi"ea" dou categorii de !actori care intervin la nivelul structurii de funcionare a sistemului *ve"i Radu# Ion# T# (643# pag..3# .?): 0 !actorii de stoc care e%prim calitatea procesului de &nvm+nt# &ntr2un anumit moment al evoluiei acestuia# prin intermediul unor indicatori statici: gradul de a/senteism2 rata "colari1rii2 proporia reu"itei "colare la e%amene pariale 5 finale etc. / $actorii de !lu4 care e%prim calitatea procesului de &nvm+nt# dintr2o perspectiv dinamic# prin intermediul unor indicatori mo/ili# care reflect: comportamentul Gactorilor educaieiG *profesorului elevului)# &n situaii de reali"are sau de nereali"are a o$iectivului propus, standardele de reu"it "colar atinse la anumite intervale de timp *trimestru# an# ciclu !colar) !i spaiu *grup de lecii# su$capitol# capitol# modul de studii). Evaluarea randamentului ,colar vi"ea" raportul managerial# determinat la ni2vel de politic a educaiei# 3ntre !actorii angaFai: la intrarea 3n sistem *calitatea resurselor pedagogice investite) 2 &n reali1area activitii didactice *calitatea corelaiei pro!esor0elev# orientat &n direcia atingerii succesului !colar &n termeni de o$iective informative2formative) 2 la ie"irea din sistem# &n termeni de stoc !i de !lu4 *calitatea de moment !i de perspectiv a produselor 2 ve"i noua calitate a a$solvenilor !i a profesorilor). *e'nicile de evaluare# anali"ate dintr2o perspectiv curricular# au valoarea unor procedee didactice integra$ile &n cadrul oricrei metode 5 strategii de instruire. Prin mecanismele de cone%iune invers declan!ate aceste procedee stimulea" perfecionarea permanent a activitii de predare03nvare0evaluare. vem &n vedere tehnicile de evaluare prinE chestionare2 lucrri scrise2 lucrri practice2 scri de apreciere2 teste de cuno"tine2 e4amene *ve"i Dicola# Ioan# (663# pag./@-2 /@?). a 7valuarea prin chestionare repre"int un procedeu didactic integra$il# &n special# &n cadrul metodei 5strategiei conversaiei euristice pentru verificarea cantitii !i a calitii cuno!tinelor !i a capacitilor do$+ndite de elevi conform programelor de instruire. Evaluarea prin c=estionare poate fi reali"at &ntr2o form curent *care intervine &n orice moment al activitii de instruire# cu posi$iliti de reali"are frontal) sau !inal *care intervine &n anumite momente 2 sf+r!it de capitol# trimestru# an sau ciclu !colar 2 cu posi$iliti de valorificare metodologic &n cadrul diferitelor variante de e4amene "colare). / 7valuarea prin lucrri scrise repre"int un procedeu cu valoare pedagogic intensiv care permite verificarea glo$al a unui colectiv !colar# prin compararea re"ultatelor o$inute de elevi &n condiii de munc independent# care valorific# de regul# o arie mai mare de cuno!tine !i de capaciti do$+ndite &n conformitate cu programele de instruire. cest procedeu# integra$il &n oricare metod 5 strategie didactic# poate fi reali"at &n trei variante operaionale: 2 lucrrile scrise curente 5 e%temporalele# aplicate pe parcursul unei activiti didactice pentru verificarea gradului de reali"are a unor o$iective pedagogice concrete, 2 lucrrile scrise trimestriale 5 te1ele# aplicate &n cadrul anumitor discipline !colare pentru verificarea gradului de &nelegere !i de valorificare a unor cuno!tine !i capaciti do$+ndite pe parcursul unui grup de lecii organi"ate corespun"tor o$iectivelor specifice unor su$capitole sau capitole, 2 lucrrile scrise de sinte1# aplicate# de regul# la sf+r!it de capitol# an# ciclu de studii# su$ forma unor referate sau teme de cercetare# care solicit parcurgerea unei $i$liografii aprecia$ile# valorifica$il &n mod creator# &n funcie de e%periena cognitiv !i psi=osocial a elevului5studentului &n aceast categorie intr !i lucrrile de diplom# de licen# de disertaie# de
/3

doctorat# de reciclare etc.# angaBate &n conte%tul unor e%amene !colare# post!colare# universitare# postuniversitare# de perfecionare etc. c 7valuarea prin lucrri practice repre"int un procedeu didactic integra$il# &n special# &n cadrul metodelor $a"ate prioritar pe cercetare !i pe aciune. cest procedeu verific# &ndeose$i# capacitatea elevilor de a aplica adecvat cuno!tinele !i capacitile do$+ndite conform programelor de instruire# &n situaii didactice care solicit reali"a2rea unor o$iecte# circuite# aparate# e%perimente# grafice# desene# sc=ie# o$servaii# di2secii# compuneri etc. Evaluarea prin lucrri practice implic proiectarea unor activiti didactice &n condiii de la/orator2 atelier2 lot2 ca/inet !colar# condiii necesare pentru reali"area unor o$servaii# e%perimente# demonstraii# cercetri# modelri# procesri de resurse materiale !i informaionale etc. d 7valuarea prin scri de apreciere repre"int un procedeu didactic <care ofer posi$ilitatea distri$uirii re"ultatelor sau a rspunsurilor< &ntre diferite intervale valori2ce# situate &ntre o limit inferioar !i o limit superioar *ve"i Dicola# Ioan# (663# pag./@3). Calitatea scrii de apreciere depinde de dou elemente eseniale: modul de ordonare !i de gradare a intervalelor valorice *!oarte /ine ( /ine ( mediu (su!icient insu!icent, modul de raportare a intervalelor valorice la situaiile de instruire concrete. cest procedeu poate fi integrat relativ u!or &n cadrul oricrei metode 5 strategii de predare03nvare0evaluare. e 7valuarea prin teste de cuno"tine repre"int un procedeu integra$il &n cadrul activitii didactice &n diferite momente ale desf!urrii acesteia. cest procedeu valorific un ansam$lu de pro$e standardi"ate la nivelul: coninutului# condiiilor de aplicare# criteriilor etalonate pentru evaluarea re"ultatelor. #estele repre"int# &n general# un instrument al metodei e%perimentale# orientat spre cunoa!terea glo$al a personalitii. Din perspectiva o$iectivelor acesteia e%ist teste /iometrice *care vi"ea" cunoa!terea calitilor sen"oriale ale personalitii)# teste psihologice *care vi"ea" cunoa!terea configuraiei personalitii)# teste socio0logice *care vi"ea" cunoa!terea gradului de integrare a personalitii &n microgrup)# teste pedagogice sau "colare *care vi"ea" cunoa!terea fondului informativ2formativ do$+ndit de personalitate &n procesul educativ) 2 ve"i Kol$an# Ioan# (667. #estele de cuno"tine# care au un caracter psi=opedagogic# vi"ea" msurarea0aprecierea unor situaii specifice procesului de &nvm+nt# relevante at+t la nivelul dimensiunii sale structurale *plan# programe# manuale) c+t !i la nivelul activitii concrete de predare03nvare0evaluareH 'n am$ele ca"uri# testele de cuno!tine asigur ela$orarea unor deci1ii de ameliorare aBustare restructurare a procesului de &nvm+nt# &n general# a activitii didactice# &n mod special. 8uncionalitatea pedagogic a unui test de cuno!tine depinde de capacitatea acestuia de a fi simultan: valid2 !idel2 o/iectiv !i aplica/il *ve"i <hid general de evaluare "i e4aminare# (663# pag..3277). 8plica/ilitatea testului de cuno"tine repre"int capacitatea acestuia de a putea fi administrat !i valorificat &n diferite condiii pedagogice !i sociale. ceast capacitate evidenia" importana: informaiei testate# raportului dintre coninutul0!orma testului !i v+rsta elevilor, timpului necesar pentru administrarea# cotarea !i interpretarea final a testului. Ela$orarea testului de cuno!tine evidenia" importana itemilor care repre"int cele mai mici uniti de coninut alese &n concordan cu o$iectivele operaionale asu2mate conform programei !colare. Pentru reali"area unui o$iectiv operaional pot fi propu!i mai muli itemi sau poate fi propus un singur item. #estele de cuno"tine aplicate &n ca"ul e%amenelor !colare do$+ndesc statut de teste docimologice. Ela$orarea lor presupune valorificarea o$iectivelor specifice ale programei !colare# asumate la nivel de trimestru# an sau ciclu !colar# din perspectiva tipului de e%amen instituionali"at: e%amen parial# e%amen glo$al# e%amen de a$solvire cu funcie de selecie implicit# e%amen de admitere cu funcie de selecie e%plicit# e%amen intern# e%amen e%tern etc. ! 7valuarea prin e4amene repre"int o modalitate de apreciere a randamentului !colar# instituionali"at la nivelul sistemului de &nvm+nt. Critica e%amenelor vi"ea" faptul c acestea <se reduc deseori la o verificare a asimilrii cuno!tinelor# ls+nd nee%ploatate nu numai aspectele cele mai importante ale inteligenei# ci !i aproape toate trsturile personalitii pe care o educaie $ine &neleas tre$uie s le cultive<.
/?

ceast critic prive!te# mai ales# practica <e%amenelor cu caracter selectiv< inspirate din condiiile culturale ale secolului OIO# legate de <de"voltarea unei $irocraii foarte ierar=i"ate< *ve"i De Hands=eere# Fil$ert# (6?7# pag.(?, /-). Perspectiva proiectrii curriculare solicit o nou modalitate de organi"are a e%amenelor. 8uncia acestora devine una prioritar formativ# de evaluare po1itiv# care asigur o selecie !colar implicit. ceast nou funcie determin &nlocuirea e%amenelor de admitere *&n &nvm+ntul secundar 5 liceal# profesional, &n &nvm+ntul superior) cu e4amenele de a/solvire *de capacitate# de $acalaureat)# proiectate# reali"ate !i finali"ate pe criterii pedagogice unitare# care asigur compara/ilitatea glo$al# la scar teritorial sau naional# dup modelul e%ersat la nivelul culturii pedagogice anglo2sa%one *idem# ve"i pag.(6). E%amenele de acest tip angaBea" responsa$ilitatea direct a fiecrui profesor# evalua$il &n termenii managementului pedagogic la nivelul raportului dintre resursele investite la intrarea &n sistem 2 calitatea procesului de 3nvmnt 2 produsele o$inute la ie"irea din sistem.

/4

MODULUL NR.) P)2IEC*A)EA PEDA929IC6 A P)2CESU4UI DE 5NV66%7N* P/o.",0$/"$ 1"d$8o8.,& $ 1/o,"< ! . d" 34=&5&m>40 repre"int ansam$lul aciunilor !i operaiilor angaBate &n cadrul activitii de educaie5instruire conform finalitilor asumate la nivel de sistem !i de proces &n vederea asigurrii funcionalitii sociale a acesteia# &n sens managerial 5 glo$al# optim# strategic. ctivitatea de proiectare pedagogic valorific aciunile !i <operaiile de definire anticipativ a o$iectivelor# coninuturilor# strategiilor &nvrii# pro$elor de evaluare !i mai ales a relaiilor dintre acestea# &n condiiile unui mod de organi"are a procesului de &nvm+nt< *Glsceanu# Ha"r# &n Curs de pedagogie# coordonatori: Cerg=it# Ioan, Glsceanu# Ha"r# (644# pag.-/6). S!ecificul activitii de !roiectare !edagogic S!ecificul activitii de !roiectare !edagogic evidenia" importana aciunilor de plani!icare ( programare ( concreti1are a educaiei 5 instruirii care vi"ea" valorificarea optim a unei resurse materiale eseniale: timpul real destinat &nvrii# &n mediul !colar !i e%tra!colar. Din aceast perspectiv proiectarea pedagogic intervine &n calitate de: a proiectare glo/al# care acoper perioada unui nivel# treapt# ciclu de &nv2m+nt# urmrind# &n mod special# ela$orarea planului de &nvm+nt !i a criteriilor generale de ela$orare a programelor de instruire *organi"ate pe discipline de &nvm+nt# forme de instruire# dimensiuni5laturi ale educaiei coninuturi generale ale educaiei 5 instruirii), / proiectare e"alonat# care acoper perioada unui an de &nvm+nt# trimestru !colar sau a unei activiti didactice5educative concrete *lecie# or de dirigenie etc.)# urmrind# &n mod special# ela$orarea programelor de instruire5educaie !i a criteriilor de operaionali"are a o$iectivelor generale !i specifice ale programelor de instruire5educaie. 8ctivitatea de proiectare pedagogic implic dou operaii care intervin &n mod glo$al !i &n mod e!alonat *ve"i Glsceanu# Ha"r# (644# pag.-7@2-73): 8 Operaia de de!inire a criteriului de optimalitate a planului sau a pro0gramelor de instruire.educaie# reali"a$il: a 3n termeni a/solui# prin raportare la standardele de competen !i de per!orman instituionali"ate ca o$iective in!ormativ0!ormative# de nivel ma4im 0mediu 0 minim: / 3n termeni relativi# prin raportare la standardele definitivate# ca o/iective concrete# la nivelul !colii !i al clasei de elevi# &n diferite momente ale evoluiei acestora. B Operaia de anali1 a componentelor planului sau a programelor de instruire.educaie # reali"a$il prin sta$ilirea unor corespondene &ntre: a o/iectivele pedagogice asumate *generale2specifice2concrete), / coninuturile pedagogice adecvate la nivel de plan ( program 0 activitate didactic (lecie etc : c strategiile de predare03nvare0evaluare# adapta$ile la diferite condiii de &nvare interne !i e%terne. Proiectarea tradiional# de tip didacticist# repre"int un model centrat asupra coninuturilor# respectiv asupra aciunii de predare su$ordon+nd o/iectivele# metodologia !i evaluarea &ntr2o logic proprie <&nvm+ntului informativ<# care supralicitea" transmiterea de cuno!tine# diriBarea e%clusiv a instruirii# unilaterali"area procesului de formare a elevilor .
/6

&tructura acestui model de proiectare &ntreine# pe de o parte# presiunea coninutului &n raport cu o/iectivele metodologia evaluarea# ceea ce confer sarcinii didactice5educative un sens nedifereniat# dependent *aproape) e%clusiv de valorile implicate &n aciunea de predare. Pe de alt parte# aceast structur menine relaiile dintre elementele componente ale activitii didactice5educative su$ordonate coninutului *o/iectivele (metodologia 0 evaluarea) pe o coordonat aleatorie# care e%clude posi$ilitatea reglrii 0 auto0reglrii: proiectului pedagogic# mesaBului educaional# repertoriului comun *profesor2elev)# comportamentului de rspuns al elevului# circuitelor de cone%iune invers *e%tern2intern) 2 ve"i &tructura aciunii educaionale.didactice. ?odelul de proiectare tradiional# centrat asupra aciunii de predare# reflect !i determin# &n acela!i timp# calitatea procesului de formare iniial !i continu a cadrelor didactice# caracteri"at prin de"ec=ili$rul e%istent &ntre pregtirea de specialitate *predominant !i adesea monodisciplinar) !i formarea pedagogic *precipitat sau insuficient integrat pe circuitul: psihologie0teoria educaiei.instruirii0metodic0practic pedagogic). ?odelul de proiectare tradiional 0 pre1entare gra!ic 0

V o
f.f . c

m V e

o c m e f.f.

U U U U U

o$iective coninut metodologie evaluare formarea formatorilor *iniial2continu).

Proiectarea curricular# promovat la nivelul didacticii *post)moderne# este centrat asupra o$iectivelor activitii de instruire5educaie# urmrind# cu prioritate# optimi"area raporturilor de coresponden pedagogic &ntre elementele componente *o/iective0coninuturi0metodologie0 evaluare)# &ntre aciunile de predare03nvare0evaluare# su$ordonate !inalitilor angaBate la nivel de sistem !i de proces. &tructura acestui model de proiectare valorific rolul central acordat o$iecti2velor pedagogice# urmrind reali"area unui &nvm+nt care vi"ea" !ormarea0de1voltarea optim a elevului prin valorificarea tuturor resurselor *dimensiunilor "i !orme0lor) de (auto educaie.(auto instruire *intelectual2moral2te=nologic2estetic2fi"ic, formal2nonforml2informl). 1 asemenea structur presupune instituionali"area unui anumit sistem de formare iniial !i continu a educatorilor# care devine funcional &n conte%tul oricrui proiect pedagogic avansat la nivel de sistem !i de proces *ve"i ela$orarea !i aplicarea: planului de &nvm+nt 2 programelor !colare proiectelor de lecie5activitate educativ etc.). Principiile modelului de proiectare curricular# lansate cu peste patru decenii &n urm# vi"ea" *ve"i TLler# R.I.# (67@): a) anali"a necesitilor societii# care asigur definitivarea finalitilor sistemului de educaie5&nvm+nt *idealul pedagogic 0 scopurile pedagogice), $) anali"a necesitilor elevilor5studenilor# care asigur definitivarea finaliti2lor procesului de &nvm+nt *o/iectivele pedagogice generale "i speci!ice),
7@

c) anali"a coninuturilor !i a metodologiilor *de predare03nvare0evaluare)# necesare pentru definitivarea programelor !colare5universitare. 8ciunile necesare 3n activitatea de proiectare "i de1voltare curricular# angaBate la toate nivelurile procesului de &nvm+nt *plan de &nvm+nt# programe !colare5universitare# proiecte de activitate didactic5educativ) vi"ea"# &n ordine ierar=ic *ve"i TLler# R.I.# op.cit.): a) selecionarea !i definirea o$iectivelor &nvrii *learning o/Fectives) &n calitate de o$iective pedagogice ale procesului de &nvm+nt, / selecionarea "i crearea e4perienelor de 3nvare# adecvate o$iectivelor pedagogice# &n calitate de coninuturi cu resurse formative ma%ime, c organi1area e4perienelor de 3nvare la niveluri !ormative superioare prin metodologii adecvate o/iectivelor "i coninuturilor selecionate, d organi1area aciunii de evaluare a re"ultatelor activitii de instruire# reali"at conform criteriilor definite la nivelul o$iectivelor pedagogice asumate# valorifica2te5valorifica$ile# &n termeni de <revi"uiri de"ira$ile<. >odelul de proiectare curricular avansea" o nou structur a activitii de instruire5educaie a crei consisten intern susine corespondena o/iective 0 coninuturi ( metodologie 0 evaluare# interdependena aciunilor de predare03nvare0evaluare !i desc=iderea acestora spre *auto)perfecionare# posi$il !i necesar &n cadrul unui sistem adecvat de !ormare a cadrelor didactice. Mod"! ! d" 1/o.",0$/" , //., !$/& 0 pre1entare gra!ic 0

f.f .

o c m e f.f.

U U U U U

o$iective coninut metodologie evaluare formarea formatorilor *iniial2continu).

De-voltarea !roiectrii curriculare angaBea" un demers pedagogic care presupune trei tipuri de deci1ii *ve"i Seguin# R.# (66(): I Deci1ii macrostructurale2 de ordin !iloso!ic "i politic2 care implic: a sta/ilirea opiunilor !undamentale *idealul pedagogic# scopurile pedagogice) care definesc direciile de evoluie ale sistemului *ve"i funciile !i structura sistemului educaional), / sta/ilirea resurselor pedagogice !undamentale2 necesare la scara &ntregului sistem educaional *resursele materiale, resursele umane, resursele in!ormaionale, resursele $ugetare 5 naionale# teritoriale# locale, e%terne, interne etc.). II Deci1ii macrostructurale2 de ordin pedagogic *dependente de idealul pedagogic 2 scopurilor pedagogice 2 resursele pedagogice)# care implic: a sta/ilirea criteriilor de ela/orare a planului de 3nvmnt # e%primate ca principii valorice de a$ordare a instruirii 2 ve"i o/iectivele pedagogice generale, / sta/ilirea pro!ilurilor de !ormare0de1voltare a personalitii elevului.studentului pe trepte# cicluri# ani de &nvm+nt# e%primate ca principii cu valoare de o$iective terminale, c sta/ilirea modalitilor de evaluare glo/al a elevilor5studenilor *e%amene: de a$solvire# de admitere) !i parial *pro$e docimologice: trimestriale# anuale etc.). III Deci1ii microstructurale *determinate la nivel macrostructural) care implic:
7(

a sta/ilirea o/iectivelor speci!ice pe discipline de &nvm+nt sau module monodisciplinare# interdisciplinare# transdisciplinare etc., $) sta$ilirea resurselor pedagogice necesare pentru reali"area o$iectivelor specifice: coninuturi 2 metodologie de predare03nvare0evaluare 2 condiii interne !i e%terne de &nvare, c) sta$ilirea modalitilor de evaluare parial a elevilor5studenilor: teste docimologice aplica$ile pe lecii# su$capitole# capitole# trimestre# ani de &nvm+nt 2rgani-area !roiectrii curriculare la nivelul activitii didactice&educative implic trei modaliti de concepere a corelaiei pro!esor0elev.student# la nivel !rontal 2 pe grupe 0 individual. nvmntul !rontal# cu o vec=ime de peste .@@ de ani *ve"i opera lui Man mos Comenius# Didactica magna# (3-?# care lansea" <&nvm+ntul pe clase !i lecii<) organi"ea" corelaia su/iect0o/iect la nivelul unei structuri glo$ale &n cadrul creia# pe de o parte# <profesorul &ndrum !i conduce activitatea tuturor elevilor din clas<# iar pe de alt parte# <fiecare elev efectuea" ceea ce i se cere de ctre profesor< *C&rcovnicu# Gictor# (64(# pag.(.). nvmntul pe grupe# promovat de curentul sociocentrist la &nceputul secolului OO *ve"i Roger Cousinet# .S.>aNarenNo# 1vid DecrolL# Peter Petersen# etc.) organi"ea" corelaia su/iect0 o/iect la nivelul unor microcolectiviti depistate# de regul# &n cadrul clasei de elevi# plec+nd de la anumite trsturi tipice care solicit strategii speciale de difereniere a instruirii 5 educaiei *ve"i Ru"as# Has"lo# (6?3). nvmntul individual# care repre"int cea mai vec=e modalitate de organi"are a corelaiei pro!esor0elev# corespunde momentului &n care societatea# <avea nevoie de un numr mic de persoane instruite<# fr a putea $eneficia# de un numr adecvat de cadre speciali"ate &n instruirea !i educaia copiilor. 'n acest conte%t# <c=iar dac &n camer &nvau mai muli copii# pro!esorul se ocupa cu !iecare elev 3n parte< *ve"i C&rcovnicu# Gictor# (64(# pag.7(). 'n condiiile actuale# &nvm+ntul individual evoluea" de la soluia e%trem# inaplica$il social *<fiecare profesor lucrea" cu un elev &n parte# &n ritmul acestuia<)# la procedeele de inspiraie curricular# integrate &n diferite strategii didactice organi"at frontal sau &n grup: fi!e de munc individual# teme pentru acas individuale# sarcini de &nvare *Boc# munc sau creaie) e%ersate &n clas dar !i &n mediul !colar sau e%tra!colar. Proiectarea pedagogic de tip curricular solicit conceperea unui 3nvmnt di!ereniat2 individuali1at# &n conte%tul oricrei modaliti de organi"are a corelaiei su/iect0o/iect *!rontal 0 pe grupe 0 individual)# angaB+nd <procese specifice strategiei adaptrii &nvm+ntului la trsturile elevului<. Instruirea di!ereniat 2 deose$it de instruirea diversi!icat# reali"at prin !coli speciale# profiluri de studii# specialiti# profesii 2 <vi"ea" adaptarea activitii de &nvare la posi$ilitile diferite ale elevilor# la capacitatea de &nelegere !i la ritmul de lucru propriu unor grupuri de elevi sau c=iar fiecrui elev &n parte< *Radu# Ion# T.# (6?4# pag.(.). Resursele instruirii difereniate implic reali"area unei aciuni de individuali"are a &nvrii# deose$it de <&nvarea individual &n care fiecare elev &nva i"olat de ceilali<. ceste resurse angaBea" procedee practice de proiectare difereniat# care vi"ea": gradarea materiei conform ritmurilor de &nvare virtuale ale elevilor !oarte /uni0/uni0medii0sla/i: crearea condiiilor psi=osociale# individuale !i de grup# pentru reali"area unei activiti de 3nvare independent, disponi$ili"area unui set adecvat# cantitativ !i calitativ# de miFloace de instruire e!iciente# pe termen scurt# mediu !i lung. Di!erenierea "i individuali1area instruirii rm+ne o pro$ a via$ilitii proiectrii pedagogice de tip curricular# pe circuitul o/iective pedagogice desc=ise coni0nuturi pedagogice desc=ise 2 strategii de predare2&nvare2evaluare desc=ise# perfecti$ile &n sensul unei creativiti pedagogice superioare. )eali-area !roiectrii curriculare la nivelul activitii didactice&educative concrete *lecie# or de dirigenie etc.) presupune asumarea unui model de plani!icare pedagogic# orientativ dar relevant la scar social. $uncionalitatea modelului de planificare evocat angaBea" aciunea social a unui reper metodologic *teoria proiectrii pedagogice# tipologia cercetrii pedagogice longitudinale2
7-

transversale) vala$il pentru profesori dar !i pentru factorii de conducere implicai &n activitatea de inspecie !colar la diferite niveluri ale sistemului *minister# inspectorat !colar# unitate !colar de $a"). &tructura modelului de planificare evocat angaBea" astfel aciunea social proprie managementului !colar care orientea" activitatea de conducere a procesului de &nvm+nt &n sens glo/al0optim0inovator# la nivelul liniei de continuitate e%istent &ntre cercetarea fundamental !i cercetarea aplicativ. %odelul de !lanificare a activitii didactice *leciei etc.) include astfel: I< Partea introductiv () Tema activitii *su$capitolului# capitolului), -) Su$iectul activitii *titlul activitii care va fi predat03nvat0evaluat), .) Tipul activitii *leciei etc.) 2 determinat conform o$iectivelor predominante5sarcinii didactice fundamentale, /) Scopul activitii *e%prim sintetic o$iectivele generale !i specifice ale su$capitolului2 capitolului). II< 2rgani-area activitii didactice 7) 1$iectivele operaionale 5 concrete *deduse din scopul activitii !i din o$iectivele specifice sta$ilite la nivelul programei !colare) 2 schema de ela/orare: - aciunile elevului *o$serva$ile# evalua$ile), - resursele necesare *coninut metodologie 2 condiii de instruire: interne 2e%terne), - modalitile de evaluare *pe parcursul activitii 2 la sf+r!itul activitii), 3) Coninutul de predat03nvat0evaluat *corespun"tor o$iectivelor specifice !i operaionale 5 concrete), ?) >etodologia de predare03nvare0evaluare *sta$ilit &n funcie de o$iectivele pedagogice concrete5operaionale) include: - 3ntre/rile 2 tip e4erciiu, tip pro/lem, tip situaii0pro/lem, - sarcinile didactice# fundamentale2operaionale# de predare03nvare0evaluare, - desc=iderile metodologice *procedee# metode didactice# strategii de predare03nvare0evaluare), - miBloacele de &nvm+nt *disponi$ili"ate 5 disponi$ili"a$ile), - te=nicile de evaluare *integrate &n structura diferitelor metode !i strategii didactice). III< )eali-area activitii didactice 4) Scenariul didactic *orientativ 5 desc=is): 2 evenimentele didactice 5 corespun"tor tipului de lecie, 2 reactuali"area unor cuno!tine# capaciti# strategii cognitive, 2 pre"entarea 5 crearea unor pro$leme# situaii2pro$lem, 2 diriBarea &nvrii prin: strategii de comunicare2&nvare, strategii de cercetare2&nvare, strategii de aciune2&nvare, strategii de programare2&nvare *instruire programat# instruire asistat pe calculator), 2 evaluarea soluiilor adoptate pentru re"olvarea pro/lemelor# pentru re"olvarea situaiilor0 pro/lem, 2 fi%area soluiilor 5 rspunsurilor prin aprofundare &n condiii de interpretare# aplicare# anali"2 sinte"# evaluare critic *aprecieri glo$ale 2 individuale), 2 sta$ilirea temelor pentru acas: generale 2 individuali"ate, recomandri metodologice# $i$liografice. IV< Finali-area activitii
7.

6) Conclu"ii: 2 evaluarea glo$al 5 caracteri"are general, 2 deci"ii cu valoare de diagno"2progno": note !colare# aprecieri# o$servaii# caracteri"ri etc., 2 sta$ilirea liniei 5 liniilor de perspectiv.

%odelul de !lanificare a activitii educative *orei de dirigenie etc.) include urmtoarele elemente: I< Partea introductiv () Tema activitii educative5orei de dirigenie: reflect o$iectivele pedagogice generale ale educaiei: morale0intelectuale0 tehnologice0estetice0!i1ice, -) Su$iectul activitii educative 5 orei de dirigenie: reflect un o$iectiv specific# din categoria celor sta$ilite &n cadrul programelor activitii educative# adoptate la nivel central# teritorial# local# care vi"ea"# cu prioritate# reali"area unei de1/ateri etice, .) Tipul activitii educative 5 orei de dirigenie: de1/atere etic proiectat conform o$iectivelor specifice !i metodei adoptate cu prioritate 5 e%erciiul moral# convor$ire moral# pro$lemati"are moral# asalt de idei cu coninut moral etc., /) Scopul activitii educative 5orei de dirigenie5 e%prim sintetic o$iectivele generale !i specifice asumate, II< 2rgani-area activitii educative&orei de dirigenie 7) 1$iectivele concrete5operaionale5deduse de pro!esorul0diriginte din scopul activiii educative 5 orei de dirigenie 2 schema de ela/orare: aciunile elevului *o$serva$ile &n termeni de performane actuale# poteniale) 2 resursele umane *coninut preponderent etic metodologie 5 ve"i metodele folosite &n ca"ul educaiei morale modalitile de evaluare: orientativ# stimulativ# po"itiv), 3) Coninutul activitii educative 5orei de dirigenie 5 corespun"tor o$iectivelor specifice !i concrete asumate# orientate &n sensul valorilor morale, ?) >etodologia reali"rii activitii educative 5 orei de dirigenie *sta$ilit conform o$iectivelor concrete) angaBea": e%erciii morale# e%emple morale# convor$iri morale# studii de ca"# asalt de idei# cu miBloace pedagogice adecvate *material documentar ilustrativ# $i$liografic# informati"at etc.). III< )eali-area activitii educative & orei de dirigenie 4) Scenariul pedagogic *orientativ# desc=is): 9 captarea ateniei 5 motivarea elevilor *pentru de"$aterea etic proiectat)# din punct de vedere: moral# intelectual# te=nologic# estetic# fi"ic, 2 actuali"area informaiilor anterioare importante pentru desf!urarea de"$aterii etice proiectate 5 ve"i raportul asupra situaiei la &nvtur !i disciplin pre"entat de elevi din conducerea clasei, 2 pregtirea elevilor pentru de"$aterea etic 5 verificarea materialului documentar necesar *ilustrativ# $i$liografic# informati"at etc.) !i a modului &n care au fost &ndeplinite sarcinile prev"ute anterior *referate# conspecte# informaii suplimentare# miBloace de instruire disponi$ile 5 casetofon# video# calculator etc.), 2 comunicarea o$iectivelor concrete ale activitii 5 comunicare a%iologic 2 accent pe valorile morale ale temei# su$iectului# supus de"$aterii, 2 reali"area de"$aterii# &n mod prioritar ca de1/atere etic# valorific+nd# &n funcie de specificul colectivului clasei de elevi:
7/

2 procedeul pedagogic al e%emplificrii *modele consacrate din !tiin# art# economie# politic# filosofie# religie etc., din viaa social# din viaa comunitii educative locale# din viaa !colii !i a clasei de elevi)# 2 metoda pedagogic a de"$aterii implicat la nivelul urmtoarelor strategii pedagogice: e%erciiul moral# convor$ire moral# demonstraie moral# cercetare 5investigaie moral# pro$lemati"are moral# studiul de ca" moral# asalt de idei# cu coninut moral, 2 sistemati"area !i fi%area ideilor importante# re"ultate din de"$aterea etic provocat la nivel de: atitudini comportamentale# strategii de anali"2sinte"# evaluare critic a unor situaii de via# cuno!tine !i capaciti susinute# pedagogic# psi=ologic !i social# la nivel de educaie: moral intelectual te=nologic estetic fi"ic, 2 asigurarea circuitelor de cone%iune invers# e%tern !i intern# necesare pentru auto2reglarea activitii educative pe tot parcursul des!"urrii acesteia# &n funcie de nivelul *calitativ !i cantitativ) de participare al elevilor la de"$aterea etic proiectat. IV< Finali-area activitii educative & orei de dirigenie 6) Conclu"ii: 2 &n legtur cu activitatea educativ reali"at, 2 &n legtur cu linia 5 liniile de perspectiv sta$ilite pentru evoluia colectivului.
3I34I29)AFIE )EC2%ANDA*6 S*UDENI42) Cerg=it# Ioan# Glsceanu# Ha"r *coordonatori)# Curs de pedagogie# 0niversitatea Rucure!ti# (644 Cerg=it# Ioan# ?etode de 3nvmnt# edioa a III2a# Editura Didactic !i Pedagogic# R # Rucure!ti# (66? Cerg=it# Ioan *coordonator)# Perfecionarea leciei &n !coala modern# Editura Didactic !i Pedagogic# Rucure!ti# (64@ Cristea# Sorin# Dicionar de pedagogie# Editura Hitera. Hitera Internaional# C=i!inu# Rucure!ti# -@@@ De Hands=eere# Giviane, De Hands=eere# Fil$ert# De!inirea o/iectivelor educaiei# Editura Didactic !i Pedagogic# Rucure!ti# (6?6 DeQeL# Mo=n# $undamente pentru o "tiin a educaiei# Editura Didactic !i Pedagogic# R .# Rucure!ti# (66Dicionar de pedagogie# Editura Didactic !i Pedagogic# Rucure!ti# (6?6 Dragu# nca# &tructura personalitii pro!esorului# Editura Didactic !i Pedagogic R .# Rucure!ti# (663 Ionescu# >iron, Radu# Ion *coordonatori)# Didactica modern# Editura Dacia# CluB2Dapoca# (667 Deac!u# Ioan# Instruire "i 3nvare# Editura Didactic !i Pedagogic# R # Rucure!ti# (666 Dicola# Ioan# #ratat de pedagogie "colar# Editura Didactic !i Pedagogic R # Rucure!ti# (663 Psihopedagogie ( pentru e4amenul de de!initivat "i gradul didactic II *coordonatori: Deculau# drian, Co"ma# Teodor)# Editura Spiru Karet# Ia!i# (66/ Psihopedagogie ( pentru e4amenele de de!initivaret "i grade didactice *coordonator Cuco!# Constantin)# Editura Polirom# (664 Radu# Ion# T.# 7valuarea 3n procesul didactic# Editura Didactic !i Pedagogic# R # Rucure!ti# -@@@ Radu# Ion# T. *coordonator)# &inte1e pe teme de didactic modern. Culegere editat de Tri$una 9colii# Rucure!ti# (663

77