Problema orientala

Asediul Vienei 1683

Problema Orientala este o perioada in istoria Europei caracterizata prin incercarile de rezolvare a problemelor diplomatice si politice generate de decaderea Imperiului Otoman. Expresia nu este aplicata unei probleme anume dar include o varietate de c!estiuni aparute intre secolele al "VIII#lea si al ""#lea in special cele care au generat instabilitate in regiunile europene a$late sub dominatia turcilor. Aceasta este o operatiune militara initiata de otomani impotriva Imperiului %absburgic la care au participat si detasamente de oaste romanesti. &a ordinul sultanului 'e!med IV (16)8 * 1)8+, marele vizir -ara 'usta$a pasa a trecut la mobilizarea tuturor categoriilor de $orte necesare in$rangerii statului %absburgic. Ast$el domnii .arii /omanesti si 'oldovei 0erban 1antacuzino (16+8 * 1688, respectiv 2!eorg!e 3uca (16+8 * 1683, si principele .ransilvaniei 'i!ail Apa$i I (1661 * 1645, au $ost obligati sa participe alaturi de otomani la campania din Europa 1entrala. 6onctiunea acestor armate s#a realizat la Esz78 pe 3unare la inceputul lunii iunie (9 * 1) iunie,. &a 1) iulie 1683 trupele otomane au a:uns la Viena si la o zi dupa sosirea armatei otomane /;diger re$uza sa capituleze sperand cu numai 11.555 de soldati si <.555 de locuitori si voluntari sa reziste atacului turcesc pana la sosirea a:utorului din a$ara iar pe 16 iulie au inceput asediul asupra ceta=ii. Ostenilor romani participanti le#au revenit misiuni in spatele $rontului $iind incartiruiti intr#o zona marginasa a Vienei (/ossau,. >erban Voda credea insa in ?victoria armatelor imparatului asupra dusmanului ereditar si in$runtarea tru$iei sale@ motiv pentru care actiunile sale de pe $rontul austriac au adus insemnate pre:udicii de imagine Inaltei Porti. El a acceptat sa mi:loceasca sc!imbul de mesa:e dintre garnizoana asediata tabara ducelui 1arol de &orena ce avea cartierul general in apropierea orasului si von -unitz rezidentul austriac din tabara otomana pe care oamenii lui -ara 'usta$a intentionau sa#l $oloseasca impotriva !absburgilor la momentul oportun. 'ai mult >erban 1antacuzino a cautat sa $urnizeze taberei crestine in$ormatii privitoare la strategiile turcilor la pozitia trupelor in teatru de operatiuni sau la nea:unsurile care se resimteau zilnic in randul combatantilor. An exemplu ar putea $i episodul intamplat la 6 august 1683. An sustinut atac de artilerie otoman asupra aliatilor crestini ameninta sa se trans$orme intr#un esec pentru aparatorii Vienei. Interventia lui >erban 1antacuzino si instiintarea lui 1arol de &orena printr#un ?iezuit ascuns in cortul sau@ asupra $aptului ca ?turcii gatesc iarba de pusca Bi vor inceta a bate pana li se va aduce alta@ a intors rezultatul bataliei in $avoarea crestinilor. O alta dovada a :ocului sau dublu ar $i incetineala in a $inaliza constructia unui pod de legatura intre tabara otomana si zona de asediu ?ca doara mai curand ar veni oastea crestineasca @ pentru a impiedica reactia rapida a ostilor Portii. In ciuda mani$estelor sale simpatii prooccidentale domnul .arii /omanesti a evitat sa#si a$iseze public optiunile de politica externa. &a 1< august /egele 6an III >obies8i porneste din 1racovia in directia Vienei Cn $runtea unei oaste poloneze iar 1arol de &orena invinge pe .!D8DlE la Fisamberg situat la nord de Viena. &a 3 septembrie oastea otomana ocupa Furgravelin si la ) septembrie reusesc sa $aca o bresa de 15 m latime in turnul de aparare si doua zile mai traziu &DGelbastei (bastionul &eului, avea o bresa de 19 m laHime.

Apoi la 6 Ii + septembrie trupele de eliberare a Vienei traverseaza 3unarea trupele poloneze unindu#se la .ulin (35 8m de Viena, cu cele bavareze sasesti si $ranco# IvabeIti mai tarziu si cu trupe din Venetia. In urma in$rangerii de$initive la 19 septembrie trupele de eliberare numite &iga crestina insumeaza +5.555 de luptatori. >ub conducerea regelui polonez 6an >obies8i Cn$rang oastea otomana cu tactica !usarilor polonezi care ast$el obHinusera de:a victorii impotriva tatarilor. Fatalia a avut loc la -a!lenberg. -ara 'usta$a nu se poate !otari sa continue asediul (lasa <555 de mineri sa continue munca subterana de subminare a zidului de aparare, sau sa porneasca atacul impotriva trupei de eliberare a orasului. 3atorita atacului !otarator a J&igii crestineJ turcii se retrag in dezordine cautand sa#si re$aca randurile la 2EDr Cn Angaria. 3etasamentele muntene comandate de >erban 1antacuzino au $acut cale intoarsa dupa un scurt popas in padurea 2atter!Dlzel (unde domnul va ridica o cruce de lemn, s# au desprins de grosul armatelor otomane indreptandu#se spre Fucuresti. &a la 9< decembrie armata otomana se a$la in Felgrad. -ara 'usta$a este strangulat cu $unia de matase (cu aceasta erau strangulate numai persoane importante ca de exemplu $ii sultanului, din cauza in$rangerii su$erite cu toate ca a dispus de o $orHa militarK de trei ori mai mare ca a invingatorilor din apus. >ultanul va primi capul taiat al marelui vizir pe o tava de argint. 1a amintire pentru victoria de la Viena Fiserica 1atolica a introdus pentru data de 19 septembrie sarbatoarea >$antul Lume al 'ariei.